FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 1 [629389]

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 1

Fenomenul de cyberbullying și influența acestuia asupra adolescenților
Mihalescu Stefana
Universitatea Transilvania Brașov

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 2

Abstract

Hărțuirea online este o combinație de flaming cu trolling: trimiterea repetată a
mesajelor jignitoare amenințări, injurii și mesaje cu conținut ofensator prin e -mail sau alte
mesaje text către o persoană. Willard susține că spre deosebire de flaming, este o acțiune
repetată și unidirecțională; scopul victimei nu este de a răspunde cu aceeași monedă, ci acela
de a opri abuzul (Willard, 2007) . Hărțuirea online are aceleași caracteristici ale hărțurii
offline și constituie o faptă ilegală.
Această lucrare are ca temă Fenomenul cyberbullying în rândul adolescenților.
Cercetarea are ca scop măsurarea intensității și frecvența hărțuirilor în cadrul liceelor, dar și
în spațiul online, pornind de fenomenul de bullying, ca prima formă de agresiune apărută și
cea mai întâlnită; urmând să fie analizate și diferențele de vârst ă și gen dintre victime și
agresori, impactul pe care îl percep deopotrivă și ușurința povestirii agresiunilor celorlalte
persoane.
Cuvinte cheie : cyberbullying, adolescenți, hărțuire online.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 3

Ancheta în rândul adolescenților din România. Cercetare
Impactul tehnologiei informației asupra societății s -a dovedit a fi deosebit de rapid și
profund. O dată cu evoluția tehnologiei au apărut atât avantaje cât și dezavantaje ale utilizării
acesteia. Î nainte ca Internetul să intre în existență, comunicarea între persoanele despărțite de
distanța fizică era deficitară, cele mai utilizate metode fiind sunatul pe telefon sau trimiterea
de scrisori prin poștă. Odată cu introducerea Internetului, a apărut po sibilitatea de a trimite și
primi mesaje instantaneu. Cercetarea de față are scopul de a oferi o imagine mai clară asupra
impactului noilor tehnologii asupra stării de bine emoționale a adolescenților.
Scopul și obiectivele cercetării
În ziua de astăzi pu tem considera că suferim de exces de informație, iar în cele mai
multe dintre cazuri , informațiile disponibile sunt incomplete și chiar incorecte, ceea ce ne
creează de cele mai multe ori sentimentul de nesiguranță. Generațiile foarte tinere, având în
vede re adolescenții, aleg platformele sociale ca mijloc de relaționare, de cele mai multe ori , în
locul comunicării directe de tipul „față în față”. În urma celor precizate, nu întârzie să apară
problemele , create din lipsa antrenamentului în ceea ce privește comunicarea interumană;
dintre care cele mai cunoscute , la ora actuală, sunt bullying -ul și cyberbullying -ul.
Adolescenții pot fi victimele nesiguranței și neî ncrederii în propria persoană, petrec
foarte mult timp absorbind informații irelevante din mediul online, doar pentru că acestea sunt
disponibile, considerându -le a fi reale și necesare . De cele mai multe ori tinerii caută afirmare
în părerile celorlalți, apelând chiar la violență. Din această cauză consider că trebuie să fie
constant studia t modul în care adolescenții sunt conștienț i de fenomenele bullying și
cyberbullying și experiența pe care o au cu acestea.
Cercetarea are ca scop măsurarea intensității și frecvența hărțuirilor în cadrul liceelor,
dar și în spațiul online , pornind de feno menul de bullying, ca prima formă de agresiune apărută
și cea mai întâlnită . Pentru a putea determina cele expuse anterior, cercetare se realizează pe
bază de chestionar, administrat pe 130 de elevi, din diferite licee.
Cercetarea are ca scop principal urmărirea impactului pe care pe care tehnologia îl are
asupra elevilor de liceu din România, gradul de conștientizare a fenomenelor precizate și
determinarea modul în care aceștia reactionează în raport cu întâmpinarea unor astfel de
situații.
În urma celor enunțate se stabilește ca obiectiv de prim ordin al cercetării: Măsurarea
intensității fenomenelor de bullying și cyberbullying în viața cotidiană a elevilor din România.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 4

Un alt obiectiv este confirmarea sau infirmarea fenomenelor de bullying și
cyberbullying la adolescenții din România, în raport cu literatura de specialitate .
Printre ultimele obiective ale cercetării, este identificarea modului în care adolescenții
aleg să vorbească sau nu, despre experiențele prin care trec, au trecut, au p articipat sau doar au
observat. Prin urmare, trebuie să fie studiat modul în care elevii atribuie credibilitate
informațiilor pe care le colectează și aleg sau nu să le distribuie altor persoane. Progresul
tehnologic în mod inevitabil creează dependența fa ță de tehnologie, dar importantă este
finalitatea acesteia în raport cu relaționarea dintre indivizi.
Un ultim obiectiv al cercetării, este de a aduce mai multe informații cu privire la modul
în care adolescenții privesc fenomenele expuse, să ofere o imag ine mai clară asupra impactului
pe care îl au în teritoriul României, asupra elevilor de liceu, gradul de afectare din punct de
vedere emoțional. Toate acestea vor fi adunate în urma distribuirii a unui chestionar, prin care
vor fi colectate datele și info rmațiile, interpretate ulterior prelevării.
Întrebările cercetării
Principalele trei întrebări de cercetare sunt direct corelate cu obiectivele cercetării:
1. Care este frecvența hărțuirilor deopotrivă tradiționale, dar și online?
2. Care este impactul hărțui rilor asupra vicitimelor sau martorilor?
3. Le este ușor adolescenților să vorbească despre experiențele avute?
Din principalele întrebări enunțate mai sus, decurg mai multe întrebări de cercetare
secundare:
1. Care este gradul de conștientizare a fenomenelor până în momentul aplicării
chestionarului?
2. Care este s entimentul majoritar pe care îl au elevii în legatură cu liceul?
3. Care dintre cele două fenomene sunt mai des întâlnite?
4. Victimele cunosc agresorii din mediul online și în realitate?
5. Cui aleg victimele să le povestească experiențele prin care trec sau pe care le observă?
6. Care este cea mai folosită platformă de hărțuire de tipul cyberbullying, de către
agresori?
7. Care este fregvența actelor de hărțuire în mediul online asupra victimelor?
8. Dacă avem agresori, care este intensitatea cu care aceștia au inițiat acte de
cyberbullying? Ș i prin intermediul căror canale?
Ipoteze le cercetării
Ipotezele cercetării au un caracter particular, bazat pe un scop bine definit, deoarece
acestea se bazează pe un public restrâns, cu același nivel de educație, dar diversificat din punct

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 5

de vedere al scalei sociale din care fac parte. Indivizii au vârste cuprinse între 15 și 21 de ani.
Prin construirea ipotezelor, vom putea valida ulterior rezultatel e determinate în urma aplicării
chestionarului asupra subiecților.
Ipoteza 1: Tinerii sunt afectați deopotrivă de hărțuirile asupra propriei persoane, dar și
asupra cunoscuților.
Ipoteza 2: Sentimentul pe care îl au față de liceu este în strânsă legătură c u siguranța pe
care o resimt.
Ipoteza 3: Elevii sunt predispuși să vorbească cu ușurință despre problemele celorlalți
față de problemele lor.
De la prima ipoteză pornește tema cercetării, prin care încercăm să observăm gradul de
influență pe care îl are hă rțuirea asupra receptorilor prin emoția transmisă de către victime sau
martori . Ipoteza va fi validată în urma interpretării datelor obținute după evaluarea
răspunsurilor din chestionar.
Prin ipoteza 2 vom analiza impactul emoțional pe care bullying -ul și cyberbullying -ul
îl au asupra indivizilor, în raport cu impresia despre mersul propriu -zis la liceu. Ipoteza este
plauzibilă, dar poate fi validată doar în urma confruntării datelor obținute din cercetare.
Ipoteza 3 este cu caracter psihologic -social, prin cauză -efect, prin care indivizii încep
să se simtă confortabili cu anumite întâmplări prin prisma experiențelor altor persoane, fiindu –
le mult mai ușor să vorbească despre acestea față de propriile trăiri. Această ipoteză poate fi
validată sau considerată total falsă în urma confruntării cu rezultatele cercetării.
Metodologia cercetării
În urma celor precizate anterior, pentru a putea determina validitatea ipotezelor și
pentru a colecta răspunsuri pentru întrebări, s -a folosit design -ul cantitativ – anche ta pe bază
de chestionar, pe care l -am aplicat ulterior pe elevii de liceu de pe teritoriul României, în mod
aleator.
Ca volum al eșantionului, sondajul a fost realizat pe un număr de 130 de elevi, cu vâ rsta
cuprinsă între 14 și 21 de ani, inclusiv. Chest ionarul utilizat a cuprins un număr total de 45
întrebari. Modalitatea de eșantionare este încadrată ca: eșantion teoretic, pe cote, după mediul
de rezidență, vârsta copilului și genul acestuia. Având în vedere modalitatea neprobabilistică
de eșantionare, nu poate fi calculată marginea de eroare și nivelul de încredere, însă, volumul
scăzut al eșantionului și respectarea proporțiilor diferitelor cote în populația studiată asigură o
fidelitate ridicată a datelor.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 6

Subiecții au avut de răspuns la itemii care conțin definiții astfel asigurânde -ne că
înțeleg termenii folosiți. Perioada de desfășurare a cercetării s -a desfăsurat în intervalul martie
– mai 2020.
În urma temei și a ipotezelor, pentru a obține date relevante, precise, reprezentative din
punct de ved ere statistic pentru această lucrare, eșantionul va fi unul cantitativ deoarece este
concluziv și de profunzime.
Distribuirea chestionarului s -a realizat direct, pe platformele sociale, precum:
Facebook, Instagram și WhatsApp. Pentru a putea realiza cercetarea, am cules mai multe
informații, de exemplu: locul din care provin indivizii, clasa în care sunt (caracterist ici socio –
demografice); hobby -uri, timp liber, numărul de prieteni din cadrul clasei sau din afara acesteia
(comportamentele ale indivizilor); opiniile și cunoștințele acestora (la începutul chestionarului
prima întrebare a constituit o întrebare de tipul filtru, pentru a înțelege gradul de conștientizare
a subiecților în legatură cu subiectul abordat și influența pe care o are asupra lor).
Chestionarul conține informații despre autor, tema cercetării , timpul de completare și
modul în care datele vor fi prelucrate. Este simplist și clar, pentru a nu ridica probleme de
întelegere a respondenților. Majoritatea întrebaril or sunt închise, cu una sau mai multe variante
de răspuns .
Răspunsurile au fost anonime și confidențiale, d e aceea probabilitatea ca informațiile
să fie sincere și valide, este ridicată. La finalul prelevării tuturor chestionarelor, acestea vor fi
introduse într -o bază de date, fiind analizate în vederea obținerii unui rezultat al cercetării.
Timpul de aplicare al chestionarului se limitează la maximum 30 de minute.
Analiza și interpretarea datelor
Prima parte a cercetării s -a axat pe modul în care elevii percep liceul, ce sentimente au
atunci când se gândesc la el, cum se simt în cadrul acestuia, câți prieteni au și cum își apreciază
rezultatele. Aceste întrebări ne formează o prima impresie despre modul în care participanții se
simt în cadrul instituției.
La prima întrebare, respectiv: „Care sunt sentimentele dumneavoastră în legătură cu
școala?”: 45,4% dintre participanți au susținut că le place; 33,1% au susținut că sunt indiferenți,
răspunzând că nici nu le place, nici nu le displace; 14,6% au spus că le place foarte mult; 3,8%
le displace foarte mult și doar 3,1% au spus că le displace.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 7

Figura 1. Procent ajul sentimentelor acordate în raport cu liceul.
La cea de -a doua întrebare, de tip interval, care răspunde întrebării secundare de
cercetare care face referire la modul în care tinerii se simt în cadrul liceului, am măsurat
sentimentul prin alegerea unui procent de la 1 la 5: 1 însemnând că nu se simt deloc în siguranță
– respectiv 5, semnificând că aceștia se simt înafara oricărui pericol . Putem observa în F igura
2, că majoritatea indivizilor au ales între 3 și 5, ceea ce reprezintă că aceștia se simt co nfortabil
în cadrul liceului, astfel: 47 dintre participanți au ales 4 (se simt aproape în afara oricărui
pericol); 37 au ales că se simt înafara oricărui pericol și tot 37 au ales că nu se simt nici în
siguranță, nici în pericol; 5 au ales că nu se simt d eloc în siguranță și doar 4 că nu se simt în
siguranță.

Figura 2. Sentimentul resimțit de către elevi în incinta Instituției.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 8

În vederea socializării și a relaționării dintre elevi, am formulat două întrebări
referitoare la numărul de prieteni, din cadrul clase, dar și din celelalte clase. Răspunsul
majoritar în cadrul fiecărei întrebări a fost între 2 și 3. Respectiv putem analiza Figura 3.
Figura 3. Numărul de prieteni ai elevilor în cadrul liceului.

Ultima întrebare care face parte din cadrul întrebărilor de acomodare și introducere în
tema subiectului, face referire la aprecierea propriilor rezultate ale elevilor. Dintre care doar 1
elev a precizat că -și evaluează rezultatele ca fiind foarte slabe și doar 3 le -au evaluat ca fi ind
slabe. Restul participanților au susținut că sunt bune (79 elevi), foarte bune (27 elevi) și 20 au
spus că nu le evaluază nici a fi bune, nici slabe. Procentajul îl putem urmării în Figura 4.

Figura 4. Aprecierea rezultatelor școlare.

Pentr u a începe cercetarea prop riu-zisă, o primă întrebare în ambele situații de bullying
și cyberbullying, respectiv „Știați până în momentul actual ce înseamnă bullying?” și „Știați
până în momentul actual ce înseamnă cyberbullying?”, acestea au constituit identificarea
gradului de conști entizare al elevilor în vederea fenomenelor, adăugând în același timp o
definiție în cazul fiecărui modele pentru a clarifica termenii și a ajuta participanții să înțeleagă,
asigurând o validitate a rezultatelor. De asemenea, aceste întrebări au avut rolul de a răspunde

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 9

întrebării de cercetare secundare în ceea ce privește „Care este gradul de conștientizare a
fenomenelor până în momentul aplicării chestionarului? ”.
În urma colectării răspunsurilor am constatat că majoritatea participanților știau despre
fenomenele prezentate, înaintea aplicării chestionarului. Astfel în raport cu fenomenul de
bullying, 107 participanți, constituind 82,3% dintre indivizi au răspuns că știau; doar 16 elevi,
respectiv 12,3% au spus că știau, dar vag; 2 au spus că nu i -a inter esat și doar 5 au spus că nu
știau. Compartimentarea rezultatelor o putem urmării și în Figura 5.

Figura 5. Gradul de conștientizare al fenomenului de Bullying.

În ceea ce privește fenomenul de cyberbullying, acesta este puțin mai necunoscut în
comparație cu bullying -ul, putem observa deosebirea prin Figura 6. Doar 86 de participanți au
răspuns că știau de dinainte, 23 au spus că nu știau, 17 au fost dezinteresați în raport cu subiectul
și doar 4 au auzit, dar nu s -au interesat.

Figura 6. Gradul de conștientizare al fenomenului de Cyberbullying.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 10

Putem răspunde astfel la întrebarea expusă anterior și putem concluziona faptul că
subiecții care au participat la această cercetare cunosc cele două fenomene, iar gradul de
conști entizare în cazul celor două fenomene este ridicat.
În cotinuare am măsurat gradul în care au fost implicați participanții din perspectiva
celor două fenomene, cum clasifică modul în care au afectați personal sau prin experiențele
celor din jurul lor, cu c ine au ales să vorbească, care au fost cele mai întâlnite canale prin care
au fost agresați sau au observat și dacă au fost la rândul lor agresori.
În ceea ce privește întrebarea „ Ați asistat la acte de bullying în cadrul școlii? ”,
respectiv dacă au asistat la acte de cyberbullying, mai mult decât jumătate din răspunsuri au
fost pozitive în ambele situații, diferența fiind că bullying -ul are un procent mai ridicat, astfel:
în cazul bullying -ului s -au înregistrat 101 răspunsuri pozitive, față de cyberb ullying unde s -au
înregistrat doar 77 de răspunsuri pozitive; restul răspunsurilor fiind evident negative. Ceea ce
ne răspunde la întrebarea secundară a cercetării cu privire la „ Care dintre cele două fenomene
sunt mai des întâlnite? ”, determinând astfel î ntinderea mai mare a bullying -ului.

Figura 7. Frecvența fenomenelor.
Se confimă în continuare faptul că bullying -ul are o fregvență mai ridicată în raport cu
cyberbullying -ul, răspunsurile colectate ajutându -ne să răspundem și la întrebarea de cercetare
„Care este frecvența hărțuirilor deopotrivă tradiționale, dar și online ?”. Astfel răspunsuri la
întrebarile dacă au fost victime, participanții au răspuns pozitiv în proporție de 43,1%
(respectiv 56 răspunsuri) în cazul bullying -ului și 26,9% (respectiv 35 răspunsuri) în cazul
cyberbullying -ului, restul răspusurilor fiind ev ident negative.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 11

Figura 8. Procentul victimelor dintre respondenți.

În continuarea cercetării, prin răspunsurile colectate aferente întrebarii despre frecvența
hărțuirilor, răspunsurile majoritare sunt negative în ambele cazuri, respectiv 67 de răspunsuri
în cazul bullying și 90 în cazul cyberbullying, dar există și răspunsuri pozitive, precum
frecvența hărțuirilor realizate de două, trei ori pe săptămână care înregistrează un număr de 24
de răspunsuri pentru cyberbullying și 29 pentru bullying, urmate de o dată pe săptămână cu 15
răspunsuri pentru cyberbullying și 19 pentru bullying.

Figura 9. Frecvența hărțuirilor.
Pentru a răspunde unei alte întrebări secundare de cercetare, a fost construit un item
care are rolul de a afla care este sexul ma joritar al agresorilor și dacă victimele din mediul
online îl cunosc. Dintre victimele fenomenului de bullying, acestea susțin în număr de 61 (
respectiv 46,9%) că agresorii sunt deopotrivă de sex masculin și feminin, urmate de 35 care
susțin că agresorii sunt de sex masculin, 12 victime alegând femeile, iar restul indivizilor nu au

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 12

fost agresați și nici nu au asistat la acte de bullying. Actele de bullying producându -se
deopotrivă în liceu, dar și în afara acestuia, răspuns mai mult decât majoritar ales de 62 dintre
participanți (reprezentând 47.7% dintre participanți) , urmate de răspunsul „în liceu” în procent
de 28,5%.
În schimb, în ceea ce privește victimele cyberbullying -ului, acestea susțin în procent de
15,4% că nu cunosc identitatea agresorilor, 12,3% au bifat că o cunosc și 9.2% că în unele
cazul știu și în altele nu; iar restul indivizilor nefiind victime.
În continuare, pentru a putea răspunde întrebării de cercetare cu privire la impactul
emoțional pe care îl au fenomenele asupra victimelor, dar și asupra persoanelor care asistă la
actele de hărțuire, acestea vor fi analizate individual, ca mai apoi să putem observa diferențele
dintre ele. Pentru întrebarea în ce măsură au fost afectați de actele de hărțuire îndreptate
împotriva pr opriei persoane, răspunsurile majoritate au fost „deloc”, în cazul bullying -ului se
poate observa în Figura 10 că există și răspunsuri pozitive, respectiv: 11 indivizi au fost foarte
afectați, 15 au fost afectați, 27 așa și așa, iar 20 au fost aproape delo c afecțați. În schimb, dacă
privim Figura 11. Impactul cyberbullying -ului asupra indivizilor, putem înțelege că elevii nu
sunt afectați de hărțuirea din mediul online îndreptată asupra lor: doar 11 au fost foarte afectați,
în număr de 3 au fost afectați, 1 3 dintre aceștia au fost afectați așa și așa; tot 11 persoane au
fost aproape deloc afectate și restul de 92, nu au fost deloc afectați.

Figura 10. Impactul Bullying -ului asupra emoțiilor indivizilor.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 13

Figura 11. Impactul Cyberbullying -ului asupra emoțiilor indivizilor.

În cazul în care elevii au fost întrebați în ce măsură sunt afectați când observă actele de
hărțuire îndreptate către alte persoane, putem observa în Figura 12, o creștere a implicațiilor
emoționale față de propria persoană, din figurile anterioare. Astfel 12 dintre indivizi sunt foarte
afectați, 15 sunt afectați, 38 au spus că sunt și nu sunt afectați, 29 nu sunt afecțați și 36 nu sunt
deloc afectați. În ceea ce privește cyberbyllying -ului raportul rămâne asemător, astfel putem
observa că indivizii sunt afectați în foarte mică măsură de hărțuirile produse în mediul online,
64 fiind deloc afectați, 21 afectați, 25 așa și așa, 12 afectați și doar 8 foarte afectați.

Figura 12. Impactul Bullying -ului asupra emoțiilor indivizilor, atunci când sunt martori.

Figura 13. Impactul Cyberbullying -ului asupra emoțiilor indivizilor, atunci când sunt
martori.

În Tabelul 1, putem obeserva canalele pe care au fost efectuate actele de cyberbullying.
Constatând că cel mai utilizat mod de hărțuire este Mesageria instant, de tipul chat, al rețelolor
sociale de tipul Facebook, Instagram, WhatsApp.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 14

Tabelul 1. Distribuția agresiunilor în spațiul online
Pentru a răspunde la cea de -a treia întrebare de cercetare „ Le este ușor adolescenților să
vorbească despre experiențele avute? ”, s-a construit un item pentru a se afla dacă participanții
au vorbit cu alte persoane despre experiențele prin care trec sau pe care le -au văzut. În urma
colectării datelor am putut observa (Figura 14) că în cazul evenimentelor de tipul Bullying un
număr crescut de participanți aleg să vorbească despre actele de hărțuire: 51 au povestit
deopotrivă când s -au întâmplat în incinta sau în afara liceului, 29 doar când s -au întâmplat în
cadrul liceului, 26 au ales să nu vorbească deloc, doar 3 au ales să vorbeas că despre cele
petrecute înafara liceului, iar restul indivizilor nu au fost victime și nici nu au fost martori.

Figura 14. Alegerile
tinerilor în contextul
povestirii actelor de
bullying.

În schimb în ce privește povestirea actelor de cyberbullyin g, după cum se poate observa
în Figura 15, elevii aleg majoritar (61 de respondenți) să nu vorbească în niciun caz,
răspunsurile pozitive sunt împărțite astfel: 30 aleg să vorbească doar când colegii au fost Canalele Victimă Martor
Mesaje text (SMS) 14 23
Materiale foto și video 19 34
Apel telefonic 16 18
E-mail 3 4
Camera de chat 2 10
Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, WhatsApp , etc. 33 57
Site-uri web 4 23
Aplicații smartphone 3 7
Jocuri video 12 18
Nu am fost agresat/ă /Nu am asistat 82 51

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 15

victime, 21 vorbesc în ambele cazuri și doar 8 a u spus că vorbesc când sunt ei victime, restul
elevilor nu au întâlnit astfel de situații.

Figura 15.
Alegerile tinerilor
în contextul
povestirii a actelor
de cyberbullying.

Pentru a răspunde unei întrebări secundare de cercetare, respectiv: „ Cui aleg să le
povesteasca experiențele prin care trec sau pe care le observă?” elevii au ales persoanele cărora
aleg să le povestească, datele se regăsesc în Tabelul 2. Determinând astfel persoana sau
persoanele la care aleg elevii să apeleze în astfel de si tuații; iar în această cercetare cei mai
mulți aleg să vorbească prima oară cu prietenii, urmând părinții/tutorii, dirigintele, frați/surori,
respectiv în final unui alt profesor, altui cadru didactic sau chiar unui psiholog.
Tabel 2. Persoanele cu care al eg să vorbească elevii despre actele de hărțuire.
În ceea ce privește agresorii, în cercetarea prezentă, dintre cei 130 de participanți, 19
au recunoscut că au inițiat acte de bullying în incinta liceului și 23 în afara liceului, iar 20 au
inițiat acte de cyberbullying. Persoana Peroane cu care au
vorbit victimele
bullyingului Persoane cu care
au vorbit martorii
bullyingului Cu cine au vorbit
victimele actelor de
cyber bullying Cui au ales să le
povestească
martorii
Diriginte 23 38 9 7
Profesor 9 24 7 6
Alt adult din cadrul
liceului 4 8 4 5
Părinte/tutore 33 38 21 16
Frate/soră 13 15 9 8
Prieteni 48 64 51 27
Nu am vorbit 11 13 22 17
Nu am fost victimă 54 25 52 78
Psigolog 1 0 0 0

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 16

Raportându -ne la bullying, agresorii au menționat că au inițiat acte de bullying de două
sau trei ori (17 dintre aceștia), 6 au spus că au inițiat o dată, tot 6 au spus de câteva ori pe lună
și doar unul dintre subiecți a spus că a i nițiat de mai multe ori pe lună. Victimele alese au fost
majoritare de sex masculin, 19 au ales băieții, 16 au ales ambele sexe și doar 5 au ales femei.
În cazul hărțuirilor realizate în spațiul online, 12 agresori au spus că au fost inițiatori de două
sau trei ori, 8 au spus ca au agresat o singură dată și doar două persoane au spus că agresează
o dată pe săptămână, iar cel mai folosit canal de inițiere al hărțuirilor, ales de 15 dintre agresori
este Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, W hatsApp .
Tabelul 3. Canalele alese de agresori.

În ultima partea am analizat datele cu caracter pers onal ale indivizilor . Chestionarul a
fost constituit din 58 persoane de sex masculin și 72 de sex feminin, rata de vărstă fiind
majoritară între 15 ș i 18 de ani împliniți, având as tfel un eșantion care a pornit de la vârsta de
14 și s -a oprit la 21; doar elevi de liceu, cu zona de proveniență deopotrivă urbană și rurală:
84,6% provenind din zona urbană, iar r estul de 1 5.4% din zona rurală; iar ca hobby principal
fiind muzica, urmat de sport și citit, iar dansul, desenul și voluntariatul au avut un procent
similar între 32% și 35%. Ceea ce ne arată că tinerii au și alte activități productive. Canalele Victimă
Mesaje text (SMS) 5
Materiale foto și video 4
Apel telefonic 5
E-mail 4
Camera de chat 2
Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, WhatsApp etc. 15
Site-uri web 0
Aplicații smartphone 5
Jocuri video 7
Nu am inițiat acte de cyberbullying 106

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 17

Ca întindere geografică, ch estionarul a fost adresat elevilor din spațiul online, ceea ce
a oferit posibilitatea de a strânde informții pe o rază geografică mult mai mare, ca de exemplu:
Adunații -Copăceni, Bicaz, București, Bucureștiul, Bârlad, Comuna Fundeni, GiurgiuI,
Hălăucești -Iași, lfovI, Pitesti, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște și așa mai departe.

Figura 16.
Disptribuția
participanților în
funcție de zonă.

La intrebarea „ Ce varstă ai ?”, după cum rezultă din Figura 16: 90 indvizi au vârsta
cuprinsă în intervalul 17-18 de ani (reprezentând 69,3% din eșantion) și 26 de elevi au 19 ani
(în procent de 20%) . Acestora li se adaugă, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani cu
un procent de 8,4%. Iar cel mai mic procent de 2,3 % fiind reprezentat de cei cu vârsta de 20,
respectiv 21 de ani .

Figura 16. Vârsta
respondenților.

Majoritatea răspunsurilor au fost primite din partea elevilor de clasa a 12 -a, în număr
de 71, din clasa a 11 -a au răspuns
45 de elevi, din a 10 -a au fost 11
dintre răspunsuri și din clasa a 9 -a
au fost doar 3 răspunsuri.

Figura 17. Distribuția pe clase.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 18

În ceea ce privește liceele în care învață participanț ii, răspunsurile au fost date de elevi
de la diverse licee precum:
Tabel 4 . Distribuția participanților în funcție de liceul la care studiază.
Liceu Frecvența
Liceul Tehnologic „Dimitri Gusti” 8
Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” 7
Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” 4
Liceul Teoretic „Ion Barbu” 4
Colegiul Național „Ion Creanga” 3
Colegiul Național „Gheorghe Șincai” 3
Colegiul Național „Mihai Eminescu” 3
Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” 3
Liceul Teoretic „Marin Preda” 2
Colegiul National „Octav Onicescu” 2
Liceul Teoretic „Marin Preda” 2
Colegiul Național „Matei Basarab” 2
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” . 2
Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” 2
Școala centrală 1
Colegiul Economic „A.D. Xenopol” 1
Liceul Teoretic „Jean Monnet” 1
Continuând ca din restul liceelor să completeze un singur elev.
Un aspect important pentru cercetarea desfășurată este legat de naționalitatea pe care
participanții o au, deoarece aceasta este de cele mai multe ori un factor decisiv în alegerea
victimei de către agresor. Astfel, pentru întrebarea: „Care este naționalitatea dumneavoastră?”.
Au fost următoarele răspunsuri:
Tabelul 5. Naționalitatea participanților.
Naționalitatea Numărul de completări
Român 128
Rom 1
Italian 1

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 19

Un alt aspect important pentru care ar constitui un motiv în alegerea victimelor este și
religia:
Tabelul 6. Religia participanților.
Religia Frecvența răspunsurilor
Ortodoxă 115
Catolică 4
Protestantă (calvină, evanghelică,luterană) 1
Neo-protestantă (penticostală,adventistă,
baptistă) 3
Musulman 1
Fără religie 7

Putem aprecia că în continuare tinerii generației actuale au și alte activități constructive,
precum: 82 dintre respondenți au spus că au ca pasiune muzica, 76 parctică sport, 40 dintre
respondenți citesc, 35 fac voluntariat, 34 sunt pasionați de desen, 32 practică dansul și au mai
fost menționate activități precum: gamer ocazional, fotografia, călătoritul, teatru și așa mai
departe. Acestea pot fi vizualitare în Figura 18.

Figura 18. Pasiunilor indivizilor chestionați.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 20

Limitele cercetării
Prin parcurgerea teoriei am înțeles semnificațiile termenilor de specialitate și am
descoperit zecile de păreri ale specialiștilor despre elementele analizate, aceste fiind explicate
și analizate, urmând apoi să îmi formulez propria părere și propriile ipoteze care stau la baza
cercetării di n această lucrare, dar am reușit să identific și limitele pe care trebuie să le am în
vedere.
În urma colectării și interpretării rezultatelor, au fost identificate câteva limite
principale ce vizează chestionarul și implicit rezultatele obținute. Astfel, prima limită constată
are legătură cu structura chestionarului și cu impactul pe care îl poate avea asupra indivizilor.
Chestionarul a fost unul de tip autoadministrat, compus în mare parte din întrebări grilă cu mai
multe variante, ceea ce poate complica alegerea indivizilor, în sensul că le este greu să cadă
asupra unei singure variante, acest lucru fiind determinat de atenția mai ridicată și procesul de
gândire mai complex ce este necesar în vederea completării chestionarului. În continuare, o
piedică în completarea eficientă a chestionarului este gradul ridicat de sesibilitate, pe care
acesta îl poate atinge, deoarece victimele pot retrăi anumite traume în momentul în care răspund
la întrebări. Deși timpul de completare nu a fost îndelungat, prin subiect ivitatea interpretărilor
din perspectiva elevilor, aceștia au putut fi puși în dificultate, motiv pentru care este posibil ca
anumite completări să nu fi fost finalizate.
O altă limită face referire la întrebările formulate în cadrul chestionarului, am pr imit ca
feedback, de la o parte din respondenți, faptul că întrebările au avut un caracter cu un grad
ridicat de sensibilizare și ar fi trebuit să fie formulate mai clar și concis. Astfel, întrebările ar fi
putut fi formulate într -o manieră puțin diferită pentru a face mai ușoară înțelegerea acestora de
către respondenți.
O ultimă limită identificată vizează numărul completărilor primite, eșantionul
cercetării. Numărul redus al completărilor nu oferă acuratețe și complexitate cercetării, dacă se
reușea str ângerea unui număr mai ridicat de completări s -ar fi putut realiza cu siguranță o
cercetare de mai bună calitate, mai complexă. Numărul participanților a fost unul restrâns (
respectiv 130 de completări), iar incapacitatea de sfecificitate a cadrului de an aliză, analiza
raportându -se la teritoriul țării , nu a oferit o perspectivă clară asupra rezultatelor final, definind
astfel cercatarea, ca fiind nespecifică.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 21

Concluzii
Într-o societate în care tehnologia evoluează constant, iar tinerii au acces de la vârste
fragede la dispozitive digitale, este imperios necesar să ne adaptăm noilor provocări în ceea ce
privește dezvoltarea abilităților cognitive și socio -emoționale ale copiilor. În urma cercetărilor
teoretice am putut delimita modul în care bullying -ul și cyberbullying -ul apare și afectează
indivizii, dar în special tinerii. Am analizat modul în care este folosită tehnologia, realizând
faptul că este foarte utilă în viața de zi cu zi în multe circumstanțe , dar are numeroase
consecințe . Date fiind opo rtunitățile pe care Internetul le oferă în accesarea cunoștințelor,
comunicare și participare, beneficiile pe care accesarea lui le poate avea în dezvoltarea
abilităților necesare secolului XXI, dar și sfera extinsă de riscuri și pericole la care copiii po t fi
expuși, este esențial ca deciziile care se pot lua pentru tânăra generație să fie bazate pe nevoi
reale și date actuale.
Concluzia generală care reiese din analiza cu privire la modul în care bullying -ul și
cyberbullying -ul afectează tinerii, este ace ea că: doar în funcție de timpul petrecut, de
activitățile desfășurate și importanța pe care indivizii o acordă acestora, pe dispozitivele
tehnologice sau în spațiul exterior; putem vorbi de influențarea neagativă a acestora sau nu, dar
putem observa că au un impact puternic asupra percepției fiecărui individ asupra modului în
care gândesc, gradul de agresivitate ridicându -se.
Generația actuală de elevi ne arată care este impactul pe care bullying -ul și
cyberbullying -ul îl au în momentul actual asupra lor. Mulți tineri sunt complet dependenți de
utilizarea tehnologiilor digitale, acestea fiind complet integrate în viața lor. Ca urmare
majoritatea agresiunilor din spațiul online au fost realizate pe platformele sociale folosite de
adolescenți.
Tehnologia ava nsată este o realitate, o stare de fapt, iar impactul ei asupra societății, în
general, este unul pozitiv, cu condiția de a filtra informațiile și de a crea un grad ceva mai
ridicat de securitate. Noi suntem cei care decid asupra modului în care o folosim. Folosirea în
scopuri pozitive, are un efect pozitiv asupra vieții noastre și a societății în care trăim. Nimeni
nu s-ar opune dezvoltării tehnologiei în orice sector, dar evoluțiile trebuie sa fie pozitive și nu
ar trebui sa aibă un impact negativ asupra generațiilor prezente sau viitoare, iar utilizarea noilor
tehnologii ar trebui să aibă un scop constructiv și educativ pentru generațiile tinere, creând
chiar mai multe programe prin care bullying -ul și cyberbullying -ul să fie dezbătute în mediul
online.
Adaptarea continuă ne ajută dar trebuie să adaptăm și modul în care ne protejam tinerele
generații. Cheia securității din mediiul online este delimitată prin capacitatea de a filtra

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 22

informațiile pe care le avem în față și de a nu cădea în capcana link -urilor hackeri -lor, care pot
accesa informațiile noastre, de asemenea utilă este și instalarea unui antivirus pentru a preveni
orice pericol de pe paginile accesate sau din lucrurile descărcate. De asemenea este importantă
educarea tinerelor generații cu priv ire la astfel de lucruri, niciodată sa nu se divulgă detalii
personale în spațiul online, pentru a ne preveni de phishing , care este o metoda de furt de
identitate prin care se încearcă obținerea, de date personale sau confidențiale. Ac estea pot fi
folosit e ulterior î n mod ilegal de către răufăcători sau rău intenționați , pentru a efectua tranzacții
în contul clientului respectiv.
Impactul fenomenului de cyberbully ing asupra societății moderne necesită serioase
investigați, în scopul de a gestiona riscuril e și pericolele. Instruirea tinerilor în vederea utilizării
tehnologiilor moderne de informare și comunicare online, cu accent pe conștientizarea și
prevenirea pericolelor de pe Internet, este de maximă necesitate în zilele noastre.
Noi suntem cei care decidem asupra modului în care privim o situație care are în
primplan agresarea unui alt individ. Părinții, specialiștii și autoritățile ar trebui să se aplece
pentru a preveni și minimiza situațiile de risc întâlnite de copii pe intern et, în același timp
oferind spațiu pentru ca aceștia să se dezvolte.
Concluzia generală care se poate trage cu privire la modul în care tehnologia sculptează
arhitectura creierului tinerilor, este aceea că doar în funcție de timpul petrecut și de activită țile
desfășurate pe dispozitivele tehnologice putem vorbi de efecte benefice sau nocive. Un lucru
este cert, trăim într -o perioadă în care trebuie să ne adaptăm constant la dezvoltarea galopantă
a tehnologiei, în cele mai bune condiții. Trebui e să ne educă m constant cu privire la utilizarea
eficientă a inovațiilor . Tehnologia este ca o moneda car e are atât parți pozitive, cat ș i negative
asupra adolescenților. Singura modalitate prin care tinerii pot fi aduși pe linia de plutire și cea
a realității, este cr earea unor programe de conștientizare, informare, comunicare online și
prevenirea pericolelor online pe platformele cel mai des folosite de adolescenți. Utilizarea
Internetului de către copii și tineri, într -o manieră creativă, utilă și sigură ar trebui să reprezinte
o preocupare permanentă a întregii societăți.
Trebuie să ținem cont de particularitățile de dezvolatare ale tinerilor, cum percep aceștia
folosirea mijloacelor online și a platformelor sociale. De aceea, ca o metodă eficientă pentru
combaterea problemelor care pot apărea în urma bullying -ului și a cyb erbullying -ului, în
mediul online se pot intensifica intervențiile de tipul psihologic, deoarece acestea pot fi
eficiente în combaterea tulburărilor și a problemelor emoționale, de tipul anxietății și a
depresiei.

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 23

Bibliografie
Alexy, M. E., Burgess, W. A. , Baker, T., & Smoyak, A. S. (2005). Perceptions of
Cyberstalking Among College Students. Brief Treatment and Crisis Intervention, 5 (3), 279 –
289.
Aristotel. (350 î.Hr./2013). Politics. (B. Jowett, Trad.) Global Grey. Preluat de pe
http://www.globalgrey.co.uk/?ddownload=32079 .
Beran, T., și Li, Q. (2007). The Relationship between Cyberbullying and School Bullying.
Journal of Student Wellbeing , 1(2), 15 -33.
Bohn, R. E. (1998). Măsurarea și gestionarea cunoștințelor tehnologice. În Neef, D. a.o.,
(EDS): Impactul economic al cunoștințelor, Butternetann, Boston, 295 -314.
CHELCEA, Septimiu. (2004). Inițierea în cercetarea sociologică . București:
comunicare.ro.
Clinard, B. Marshall (1957). The Sociolog of Deviant Behaviour, New York, Rinehart and
Winston.
Cordeiro, J. C. (1975). L’adolescent et sa famille. Editeur Toulouse, Edouard Privat, 30 –
38.
Debesse, Maurice (1981). Etapele educației. Editura Didactică și Pedagogică, București,
80-91.
Dominick, J. (1999). Who do you think you are? Personal home pages and self –
presentation on the World Wide Web. Journalism and Mass Media Communication Quartely ,
76, 646 –658.
Dooley, J. J., Pyzalski, J., & Cross, D. (2009). Cyberbullying versus face -to-face bullying:
A theoretical and conceptual review. Zeitschrift für Psychologie/Journal of Psychology , 217,
182–188.
Fekkes, M., Pijpers, F. I., și Verhoove -Vanhorick, S. P. (2005). Bullying: who does what,
when and where? Involvement of chi ldren, teachers and parents. Health Education Research.
Irenaus Eibl -Eibesfeldt (1995). Agresivitatea umană. Editura Trei, București.
Michelle F. Wright și Sebastian Wachs (2019). Adolescents’ Psychological Consequences
and Cyber Victimization: The Moderat ion of School -Belongingness and Ethnicity. Preluat de
pe: file:///E:/ijerph -16-02493.pdf .

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 24

Anexe
Metoda de cercetare – chestionar
Chestionar de cercetare a fenomenelor de bullying și cyberbullying în rândul liceenilor
Mă numesc Mihalescu Stefana , sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Stiințele
educației la Universitatea Transilvania din Brașov. R ealiz ez o lucrare de cercetare cu privire la
„Fenomenul de cyberbullying în rândul adolescenților”.
Informații privind cercetarea:
– Ați fost ales în mod aleator să răspundeți la acest chestionar.
– Răspunsurile sunt confidențiale și anonime.
– De sinceritatea dumneavoastră depinde valabilitatea studiului, neexistând răspun suri
corecte sau greșite.
– Timpul de completare a chestionarului este de aproximativ 15 minute, iar rezultatele
vor fi folosite exclusiv în scop academic.

Bullying
Întrebările din prima parte vizează fenomenul de bullying din liceu. Bullying -ul este def init ca
formă de agresare, terorizare și excludere a persoanelor, acesta se produce între două sau mai multe
persoane. Exemplu: act de agresiune produs de unul dintre colegi aflat într -o poziție de putere (fizică,
psihică, socială) asupra unui alt coleg c are nu se poate apăra cu ușurință.
*Obligatoriu
1. Care sunt sentimentele dumneavoastră în legătură cu școala? *
 Îmi place foarte mult
 Îmi place
 Nici nu îmi place, nici nu îmi displace
 Îmi displace
 Îmi displace foarte mult
2. Cum vă simțiți în cadrul liceului? *
Nu mă simt în siguranță deloc Mă simt în afara
oricărui pericol 1 2 3 4 5

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 25

3. Câți prieteni buni aveți în clasa din care faceți parte? *
 Niciunul
 1
 2-3
 4-5
 6 sau mai mulți
4. Câți prieteni buni aveți din celelalte clase? *
 Niciunul
 1
 2-3
 4-5
 6 sau mai mulți
5. Cum vă apreciați rezultatele academice? *
 Foarte bune
 Bune
 Nici bune, nici slabe
 Slabe
 Foarte slabe
6. Știați până în momentul actual ce înseamnă bullying? *
[Bullying -ul poate fi descris ca formă specifică de comportament agresiv, rezultat din
interacțiunea dintre doua sau mai multe persoane de gen feminin sau masculin, unde se regăsește
un dezechilibru de putere, fizică sau emoțională între victimă și agresor. ]
 Da
 Nu
 Știam, dar vag
 Doar din ce am auzit, nu m -a interesat
7. Ați asistat la acte de bullying în cadrul școlii? *
 Da
 Nu

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 26

8. Ați fost victimă a unui act de bullying produs în cadrul școlii? *
 Da
 Nu
9. Cât de des ați f ost victimă a actelor de bullying produse în cadrul școlii? *
 Niciodată
 O dată
 De două sau trei ori
 O dată pe săptămână
 De mai multe ori pe săptămână
10. În cazul în care ați fost victimă sau ați asistat la acte de bullying produse în cadrul
școlii, care este sexul agresorilor? *
 Masculin
 Feminin
 Atât masculin, cât și feminin
 Nu am fost victimă și nici nu am asistat la acte de bullying
11. În cazul în care ați fost victimă sau ați asistat la acte de bullying, acestea au fost
produse în cadrul liceului sau în afara acestuia? *
 În liceu
 În afara liceului
 Și în liceu și în afara acestuia
 Nu am fost victimă și nici nu am asistat la acte de bullying
12. În ce măsură ați fost afectat de actele de bullying îndreptate împotriva
dumneavoastră? *
Deloc a fectat Foarte afectat

13. În ce măsură ați fost afectat de actele de bullyin g la care ați fost doar martor
Deloc a fectat Foarte afectat
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 27

14. Ați vorbit cu cineva despre actele de bullying produse în cadrul (incinta) sau în
afara liceului? *
 Da, am spus deopotrivă în ambele cazuri
 Nu, în niciun caz
 Da, când s -au produs în cadrul liceului
 Da, când s -au produs în afara liceului
 Nu am fost victimă și nici nu am asistat la acte de bullying
15. Din lista de mai jos, căror persoane le -ați destăinuit faptul că ați fost victimă a
actelor de bullying produse în cadrul școlii? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Diriginte
 Profesor
 Alt adult din cadrul liceului
 Părinte/tutore
 Frate/soră
 Prieteni
 Nu am vorbit cu nimeni
 Nu am fost victimă a actelor de bullying
 Altele:

16. Din lista de mai jos, căror persoane le -ați destăinuit faptul că ați asistat la acte de
bullying produse în cadrul liceului? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Diriginte
 Profesor
 Alt adult din cadrul liceului
 Părinte/tutore
 Frate/soră
 Prieteni
 Nu am vorbit cu nimeni
 Nu am asistat la acte de bullying
 Altele:

17. Ați inițiat, ca agresor, acte de bullying în cadrul școlii? *

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 28

[Agresivitatea este definită ca un comportament care se soldează cu vătămarea celui atacat,
fizic (prin rănirea fizică ori distrugerea bunurilor) sau moral (prin ironizare, denigrare, enervare
sau jignire). ]
 Da
 Nu
18. Ați inițiat acte de bullying în afara ș colii? *
 Da
 Nu
19. Cât de des ați fost inițiator al actelor de bullying? *
 Niciodată
 O dată
 De două sau trei ori
 De mai multe ori pe săptămână
 De câteva ori pe lună
20. În cazul în care ați inițiat acte de bullying care este sexul victimelor? *
 Masculin
 Feminin
 Atât masculin, cât și feminin
 Nu am inițiat acte de bullying

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 29

II. Cyberbullying
Întrebările din partea a doua a chestionarului vizează fenumenul de cyberbullying. Un
act de cyberbullying este un act de agresiune produs prin intermediul mijloacelor de
comunicare tehnologice moderne: telefon mobil, e -mail, camere de chat, forumuri, site -uri de
Internet, secțiuni de discuții on -line, interacțiune în jocuri video și altele. Nu este necesar ca
agresorii și victimele să se cunoască în realitate.
*Obligatoriu
1. Știați până în momentul actual ce înseamnă cyberbullying? *
[Cyberbullying -ului: este un act sau comportament agresiv care se realizează folosind
mijloace electronice de către un grup sau o persoană în mod repetat și de -a lungul timpului
împotriva unei victime care nu o poate apăra cu ușurință, este un abuz sistematic de putere
care se produce prin utilizarea tehnologiilor moderne. De exemplu platformele de rețele
sociale prin: trimiterea sau postarea de mat eriale despre o persoană care conține informații
sensibile, private sau jenante, inclusiv redirecționarea mesajelor sau imaginilor private cu
persoana respectivă, menite să jeneze victima. ]
 Da
 Nu
 Știam, dar vag
 Doar din ce am auzit, nu m -am interesat
2. Aț i asistat la acte de cyberbullying? *
 Da
 Nu
3. Ați fost victimă a unui act de cyberbullying? *
 Da
 Nu
4. Cât de des ați fost victimă a actelor de cyberbullying? *
 Niciodată
 O dată
 De două sau trei ori
 O dată pe săptămână
 De mai multe ori pe săptămână
5. În cazul în care ați fost victimă a actelor de cyberbullying, cunoașteți identitatea
reală a agresorului? *
 Da

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 30

 Nu
 În unele cazuri da, în altele nu
 Nu am fost victimă a actelor de cyberbullying
6. În ce măsură ați fost afectat de actele de cybe rbullying îndreptate împotriva
dumneavoastră? *
Deloc afectat Foarte afectat

7. În ce măsură ați fost afectat de actele de cyberbullying la care ați fost doar martor? *
Deloc afectat Foarte afectat

8. Din lista de mai jos, prin intermediul căror canale ați fost agresat prin procedee de
cyberbullying? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Nu am fost agresat prin procedee de cyberbullying
 Mesaje text (SMS)
 Materiale foto și video
 Apel telefonic
 E-mail
 Camera de chat
 Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, WhatsApp etc.
 Site-uri web
 Aplicații smartphone
 Jocuri video
 Altele:
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 31

9. Din lista de mai jos, prin intermediul căror canale ați asistat la acte de
cyberbullying? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Mesaje text (SMS)
 Materiale foto și video
 Apel telefonic
 E-mail
 Camera de chat
 Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, WhatsApp etc.
 Site-uri web
 Aplicații smartphone
 Jocuri video
 Nu am asistat la acte de cyberbullying
 Altele:

10. Ați vorbit cu cineva despre actele de cyberbullying, împotriva dumneavoastră sau
a altor colegi? *
 Da, în ambele cazuri
 Nu, în niciun caz
 Da, doar când eu am fost victimă
 Da, doar când colegii au fost victime
 Altele:

11. Din lista de mai jos, căror persoane le -ați destăinuit faptul că ați asistat la acte de
cyberbullying? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Diriginte
 Profesor
 Alt adult din cadrul liceului
 Părinte/tutore
 Frate/soră
 Prieteni
 Nu am vorbit cu nimeni
 Nu am asistat la acte de cyberbullying

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 32

 Altele:

12. Din lista de mai jos, căror persoane le -ați destăinuit faptul că ați fost victimă a
actelor de cyberbullying? *
Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Dirigint e
 Profesor
 Alt adult din cadrul liceului
 Părinte/tutore
 Frate/soră
 Prieteni
 Nu am vorbit cu nimeni
 Nu am fost victima actelor de cyberbullying
 Altele:

13. Ați inițiat acte de cyberbullying? *
[Exemplu: Trimiterea de mesaje/replici agresive furioase, nepoliticoase,
amenințătoare și vulgare despre o persoană către un grup online sau către acea persoană prin
mesaje text sau pe platformele sociale de tipul Facebook, Instagram, WhatsApp. ]
 Da
 Nu
14. Cât de des ați fost inițiator al actelor de cybe rbullying? *
 Niciodată
 O dată
 De două sau trei ori
 O dată pe săptămână
 De mai multe ori pe săptămână
15. Din lista de mai jos, prin intermediul căror canale ați inițiat acte de
cyberbullying? *
 Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
 Nu am iniț iat acte de cyberbullting
 Mesaje text (SMS)
 Materiale foto și video
 Apel telefonic

FENOMENUL CYBERBULLYING ȘI INFLUENȚA ACESTUIA 33

 E-mail
 Camera de chat
 Mesageria instant (IM) – chat via Facebook, Instagram, WhatsApp etc.
 Site-uri web
 Aplicații smartphone
 Jocuri video
 Altele:
3. D

III. Date de identificare. ate de identificare
Itemii din această secțiune se referă la persoana dumneavoastră, având scopul de a
obține date statistice.
*Obligatoriu
1. Localitatea de proveniență *
Răspunsul dvs.

2. Mediul în care locuiți *
 Rural
 Urban
3. Vârsta (în ani împliniți) *
Răspunsul dvs.

4. Liceul *
Răspunsul dvs.

5. Clasa *
 a 9-a
 a 10-a
 a 11-a
 a 12-a

6. Sexul *
 Feminin
 Masculin
7. Aveți ocupație în afara activității școlare? În ce domeniu activați? *
Răspunsul dvs.

8. Care este naționalitatea dumneavoastră? *
 Român
 Maghiar
 Rom
 German
 Altele:

9. Care este religia dumneavoastră? *
 Ortodoxă
 Catolică
 Protestantă (calvină, evanghelică, luterană, reformată)
 Neo-protestantă (penticostală, adventistă, baptistă, evanghelistă)
 Greco -catolică
 Fără religie
 Altele:

10. Hobby -uri:
 Sport
 Muzică
 Dans
 Citit
 Desen
 Voluntariat
 Altele: