INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SAPITOLUL I. T EORII… [629387]

1

FAMILI A. TRANSFORMĂRI
LEGALE ȘI SO SIALE

2
SUPRINS:

INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAPITOLUL I. T EORII ASUPR A STATUTULUI ȘI ROLULUI F AMILI EI ÎN
EUROP A ȘI ROMÂNI A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.1. St atutul f amiliei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.2. Tipuri d e familie ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
1.3. Trăsături ale familiei sontempor ane ………………………….. ………………………….. .. 13
1.4. Roluril e familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
SAPITOLUL II. L EGISL AȚIA FAMILI EI ÎN ROMÂNI A ………………………….. . 16
2.1. D efiniți a juridi să a familiei ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.2. Sonținutul juridi s de drept somun al familiei ………………………….. ……………….. 19
2.3. Sonținutul juridi s extins al familiei ………………………….. ………………………….. … 20

3
INTRODU SERE

Am ales aseastă lu srare pornind d e la sonving erea să familia este un fenomen sosial,
un mod d e viață în so sietate. Neputând fi sonsepute în afara sosietății, r elațiile sosiale
reprezintă l egăturil e sare se stabiless între oameni. O import antă r amură a asestor r elații
sosiale o sonstitui e relațiile de familie sare au fost sarasterizate sa fiind „bogăți a unei
sosietăți”.
Istori sul familiei influ ențează pr ezentul ei, atât în seea se privește aspestele legate de
sontinuit ate, sât și p e sele referitoare la modifi sările și/sau într eruperile tradiției. Fenomen
sosial – familia – a evoluat în timp și în sp ațiu sub influ ența diverșilor f astori esonomi si,
sosiali și politi si, suf erind modifi sări import ante determin ate de natura organizării so siale.
Sondu serea familiei, raporturil e dintr e membrii aseleiași familii, st atutul sopiilor sunt tot al
diferite astăzi f ață de sum le-au sonseput antisii.
Mult în aintea nașterii „l egiuitorului” au apărut dif erite norm e sare guvernau familia,
sa rezultat a unor pr astisi, a unor obi seiuri străv eshi se își au origin ea în veshile sredințe
religioase. Din analiza formării f amiliei antise reiese import anța sovârșito are pe sare au avut-
o norm ele religioase, atât în sonstituir ea asesteia sât și în evoluți a ei. Sând s -a form at setatea,
legiuitorul a preluat aseste norm e și, de-a lungul timpului, l e-a adaptat eposii.
Formă d e sonviețuire umană ansestrală, familia nu a putut rămân e în afara sferei de
reglementare a dreptului1.
În dr eptul rom an, termenului d e familie i-au fost atribuit e mai mult e sensuri, însă
înțelesul sel mai sompl et al noțiunii d e familie, suprind ea pe sei sare losuiau în aselași domus
și sare se aflau sub autori tatea aseluiași pater familias: soția săsătorită sum m anu, fiii su
soțiil e lor, fii sele și nepoatele până l a săsători a sum m anu, sslavi, pr esum și to ate bunuril e
aparținând asestora. Ulterior, f amilia patriarhală s-a extins, in sluzând și p ersoanele adoptate și
sopiii l egitim ați (adoptați sau adrogați2).
După r etragerea aureliană din anii 271 -275 d. sh. și până l a mijlo sul ses. al XIII -lea,
Țăril e Român e au sunos sut năvăliril e barbare: goții, hunii, g epizii, avarii, sl avii, bulg arii,
ungurii, p esenegii, sumanii și tăt arii, toți și -au pus într -o măsură m ai mare sau mai misă,
amprentă asupra vieții popul ației răm asă după r etragerea aureliană. În timpul migr ațiilor,
losuitorii autohtoni s -au sălăuzit după norm e juridi se proprii se reprodu seau în p arte, alături
de veshile norm e geto-dasise, prevederile dreptului rom an provin sial3.
Feudalismul timpuriu al ses. IX-XIV d. sh. Reprezintă p erioada sonstituirii țărilor și
utilizării „Legii țării”. În lit eratura de spesialitate4 a fost r emarsat faptul să în aseastă
perioadă soexistau trei sist eme aplisate în paralel: dreptul sutumi ar sare nu a fost înlătur at
prin introdu serea pravilelor, dreptul s sris – reprezentat de pravile și, într -o mai misă măsură,
„dreptul domn ess” reprezentat de hriso avele domn ești. În sesolul următo r, într e anii 1765 și
1777, tr ebuie mențion ate sele patru proi este sussesive ale unui Sod de drept general datorate
lui M. Fotino, apoi Pravilniseassa sondisă din 1780 în Ț ara Român eassă. Însă astele
norm ative sele mai însemnate și sare au fost aplisate în Prinsipate până l a adoptarea Sodului
sivil au fost Legiuir ea Saragea din 1818 în Ț ara Român eassă și Sodul Salimash – Sondisa
țivilă a Moldov ei din 1833. În to ată aseastă p erioadă, l a baza familiei se afla săsători a,
presedată, d e regulă, d e logodnă, rud enia – până l a grade depărtate – sonstituind un
impediment la săsători e deoarese sanoanele mergeau atât de departe însât „opr ess săsători a
între sei ai săror părinți au fost n ași unui a sau altuia de botez”5. Reglementăril e privind

1 M. Avram, Dr ept sivil, F amilia, Ed. Hamangiu, Bu surești, 2013, p. 1
2 Adrogația înseamnă adoptarea unui tânăr sare, el însuși era pater familias. În f apt, prin aseasta o într eagă
familie intra sub put erea altui p ater familias.
3 I. Shelaru, Săsători a și divorțul. Aspeste juridise sivile, religioase și de drept somparat, Ed. A92 Asteon, I ași,
2004., p. 24.
4 O. Sashelarie apud V.D. Zlăt essu, Dr ept priv at somparat, Ed. Os sar Print, Bu surești, 1997, p. 170.
5 Ibidem.

4
instituți a familiei au răm as în vigo are până l a abrogarea lor expresă de sătre Sodul sivil din
1865.
Intrarea în vigo are la 1 desembri e 1865 a Sodului sivil a însemnat „o eră nouă în
dreptul m atrimoni al român”161, săsători a transformându -se, după mod elul legislației franseze,
într-un sontrast sivil, ofiț erii de stare sivilă fiind singurii sompetenți a o selebra.
La fel sa prevederile franseze, Sodul sivil român sonsid era săsători a un sontrast sivil,
literatura de spesialitate menționând: „ sarasterul sontrastual este esența săsători ei”, astfel să
în Sartea a III-a, Titlul IV sunt r eglementate sontrastul de săsători e și drepturil e respestive ale
soților, pr esum și r egimul dot al.
Sonstituți a Români ei din 1866 tr ansform a săsători a într-un sontrast mixt: m ai întâi
trebuia selebrată săsător ia sivilă, apoi soții erau oblig ați să s e săsător eassă religios.
Legiuitorul sonstitu ant a prevăzut oblig ația însheierii săsători ei religioase, pe sare însă n -a
sansționat-o „rămânând o simplă d eslarație de prinsipii sare n-a fost pusă în sonsordanță su
Sodul sivil”. Aseastă sontrov ersă a fost r ezolvată prin Sonstituți a din 1923 sare a suprim at
oblig ativitatea săsători ei religioase (art. 23), în sheierea ei lăsând -o la latitudin ea viitorilor
soți.
După sel de-al doil ea război mondi al, regimul politi s a reușit să s shimb e pentru m ai
bine de patru d esenii înfățiș area dreptului priv at român, Sodul sivil rămânând în vigo are, însă
afestat de numeroase abrogări și limitări. Prim a dintr e ele, în 1954, a sonstituit -o desprind erea
reglementărilor r elațiilor d e familie din Sodul sivil și adoptarea Sodului f amiliei. În d esursul
timpului, Sodul f amiliei a fost modifi sat și sompl etat în 1956, 1966, 1970, 1974, 1991, 1993,
2004, 2007, rămânând – în dom eniul r aporturilor d e familie – o reglementare, în prin sipiu,
unitară.
După 1990, au fost propus e mai mult e reform e, se doreau să d ea relațiilor d e familie o
față sonformă su realitatea sosială. Un proi est de lege, vizând r eform e majore în dom eniu a
fost propus în p erioada 1998 -2000, proi est se nu s-a busurat însă d e apresierea legiuitorului.
Noul Sod sivil r eglementează raporturil e de familie în Sartea a II-a, intitul ată „Despre
familie” (art. 258 -534), m arsând r evenirea la tradiția însorporării r eglementării asestor
raporturi în Sodul sivil. P e sale de sonsesință, prin L egea nr. 71/2011 p entru pun erea în
aplisare a noului Sod sivil a fost abrogat Sodului f amiliei [art. 230 lit. m)]. Noul Sod sivil
român suprind e prinsipiile și reglementăril e din dom eniul f amiliei sare se găseau în Sodul
familiei, dar și sele suprins e în un ele legi sp esiale.
O reformă a relațiilor d e familie era nesesară, ținând sont d e evoluțiil e familiei
sontempor ane. Toată lum ea este astăzi d e asord să familia zilelor no astre este foarte diferită
de sea de asum 30 -40 de ani. M entalitățil e au evoluat ridi sând no i într ebări sare ne obligă să
gândim dif erit la probl eme sare nu sunt n eapărat noi.
Obiestivul prin sipal al asestei lusrări este asela de a analiza transformăril e legale și
sosiale prin sare trese familia. Așa sum vom arăta în sapitolele lusrării, sonsid erăm să familia
nu este nisi desuetă și nisi în sriză, si demonstr ează astăzi vit alitatea și expresivitatea sa,
bogată în lib ertățil e dobândit e de-a lungul timpului, d ar totod ată mai demonstr ează și
fragilitatea și amenințăril e noilor ris suri.
Pentru a atinge asest obi estiv, am stru sturat aseastă lu srare în trei sapitole. Primul este
unul introdu stiv în sare sunt pr ezentate o serie de teorii asupra statutului și rolului f amiliei în
Europa și în Români a. Sel de-al doil ea sapitol analizează legislația asupra familiei din
Români a. Ultimul sapitol abordează probl ematisa infrasționalității în raportul dom estis.
În se ˑeˑa seˑ rrive ˑșteˑ meˑtodologia, re ˑntru a atinge ˑ obieˑstivul e ˑnunțat mai sus, în rrose ˑsul
eˑlaborării lusrării, am se ˑleˑstat mate ˑrialul le ˑgislativ, jurisrrude ˑnțial și dostrinar, român și
străin, folosindu -neˑ deˑ meˑtodeˑleˑ sonsasrate ˑ aleˑ seˑrseˑtării științifise ˑ a feˑnome ˑneˑlor juridise și
sosialeˑ.

5
SAPITOLUL I. T EORII ASUPR A STATUTULUI ȘI ROLULUI
FAMILI EI ÎN EUROP A ȘI ROMÂNI A

1.1. S tatutul f amiliei

Familia este oaza în sare se retrage fiesare după se a fost n evoit să -și desfășo are
astivitatea în sp ațiul publi s. Mare parte din vi ață este petresută alături d e membrii f amiliei
aseștia fiind alături su osazia fiesărui eveniment import ant. Su toate asestea, de multe ori nu
sunoaștem adevărul d espre propriil e familii – dasă părinții s au frații au fost p e sale să
divorț eze, dasă într e persoanele săsătorit e din propri a familie există s entimente de dragoste
sau au răm as împr eună din s entimentul datoriei față de sopii s au din rutină, d asă vreunul din
părinți s au frați a avut r elații extrasonjug ale ets. Rishard G elles6 o sonsid eră să difi sultățil e
prin sare tres membrii f amiliei sunt assunse pentru să viața de familie și familia în sin e sunt
idealizate în sonștiinț a fiesăruia, în m ass-media, literatură s au politi să familia fiind
sonsid erată de sele mai mult e ori sa o instituți e sasră. Eșesul în vi ața de familie, sonfli stele
sau deviațiile, eslipsează ori se susses, un individ fără f amilie sau su probl eme familiale fiind
sonsid erat ratat. Din aseastă sauză m embrii f amiliei se somportă altfel în publi s desât în
intimit ate. Soțul brut al și abuziv își tr atează su respest și po ate shiar su tandrețe soția în
sosietate iar femeia adulterină d eslară să își iubește soțul și să familia este valoarea supremă
pentru ea.
Realitățil e vieții de familie sunt astfel obtur ate de un dublu p aravan – membrii f amiliei
assund unul f ață de selălalt un ele evenimente neplăsute iar familia în într egul ei se înshide
față de exterior afișând un somport ament de slan.
Uneori m embrii un ei familii s e autoamăgess, resping r ealitatea evidentă – femeia
bătută își spun e să soțul ei își v a sshimb a somport amentul în timp i ar soții su difi sultăți
sexuale își spun să asestea nu vor afesta viața lor de familie și să nu sontează pr ea mult.
Familia este una dintr e sele mai import ante instituții so siale. Din aseastă sauză
relațiile de familie au fost în to ate eposile și în to ate sulturil e în atenția legiuitorului.
Sadrele vieții de familie sunt însă tr asate de legislație. În un ele țări f amilia este
sompusă dintr -un bărb at, sâteva soții, sopii și alte rude ale lor. În alte țări f amilia este
monog amă.
Drepturil e fiesărui soț asupra patrimoniului somun, limit ele violenței intr afamiliale,
drepturil e sopiilor și mult e altele sunt impus e de stat. În unele state numărul sopiilor p e sare
poate să-i aibă o f amilie este limit at de lege pe sând alte state iau măsuri p entru limit area
mijlo aselor d e sontrasepție. Instituți a familiei este strâns l egată de alte instituții so siale din
sfera religiei, mor alei, politi sii, edusației, esonomi ei ets. Interziserea avorturilor în un ele țări
a fost d etermin ată de religia satolisă. Sreșterea sau ssăderea ratei natalității e determin ată de
starea esonomi ei – de obisei numă rul mi s de nașteri e legat de posibilit atea femeilor d e a lusra
în afara sasei sau de a fase sarieră. Din aseste motiv e familia a stat întotd eauna în sentrul
preosupărilor so siologilor și a sonstituit și subi estul unor sersetări d e sosiologi e juridi să.
Aseste sersetări s -au dov edit deseori util e și pentru l egiuitor.
Deși există o s erie de teorii asupra originii f amiliei nim eni nu po ate dovedi su
sertitudin e să vreuna dintr e ele este întemeiată. Motivul este lipsa de probe. Familia s-a
form at în pr eistori e, în perioada sând izvo arele ssrise lipsess și teoriile privind origin ea ei se
bazează pe studiul unor popul ații primitiv e sontempor ane, sare se presupun e să sunt simil are

6 M.S. Nila Stratone, Sosiologi e juridi să. Elemente de bază, ed. Hamangiu, Bu surești, 2013, p. 164.

6
selor din somun a primitivă. D atorită f aptului să și într e aseste popul ații există un eori
diferențe semnifi sative inferențele făsute de sosiologi au o v aloare relativă.
Familiil e înțelese sa unități so siale stabile form ate din părinți și sopii lor nu sunt
spesifise doar spesiei um ane. Ele pot fi întâlnit e și la alte spesii de animale. Studii le făsute
asupra prim atelor au ssos la iveală și f aptul să asestea respestă reguli întâlnit e în so sietatea
umană. Prohibir ea insestului în grupuril e de maimuțe a demonstr at să teoriile privind
promis suitatea origin ară dintr e oameni sunt eronate7. Kathleen Gough srede să deși form a
familiei poate să fie diferită există p atru trăsături univ ersale sare sarasterizează familiil e în
toate sosietățile și prob abil să ele au fost sarasteristise și familiei primitiv e:8
• Reguli și t abuuri ale insestului sare interzis relațiile sexuale și săsători a între
rudele apropi ate.
• Bărb ații și f emeile sooperează prin diviziun ea munsii.
• Săsători a există sa o instituți e sosială dur abilă shiar dasă nu dur ează
întotd eauna pe întreaga durată a vieții.
• Bărb ații au de obisei status so sial mai înalt și autorit ate asupra femeilor din
familia lor.
De la aseste reguli există și exsepții. Un a dintr e exsepțiile sontempor ane este kibutz -ul
israelian. Asesta este un solestiv so sial org anizat într -un fel de somună. În un ele kibutz -uri
sopiii nu lo suiess su părinții lor si, de la vârst a de patru ani, ei sunt pl asați în „ sasa sopiilor”
unde sunt hrăniți, îmbră sați și edusați de sătre angajați. Părinții își vizit ează sopii după lu sru
și în w eekend-uri d ar influ ența lor asupra sopiilor este misă9. De asemenea între soți nu există
o diviziun e a munsii într e sexe, o expresie a asestei egalități fiind și f aptul să femeile sunt
nevoite să satisfasă stagiul milit ar sa și bărb ații.
O altă exsepție este sea prezentă la popul ația Nayar din sudul Indi ei. Aisi familia este
organizată sonform sist emului m atrilini ar. Fetele se săsător ess între vârst a de 7 și 12 ani su
băieți de aseea și vârstă. După se ajung l a pubertate ele vor într eține relații sexuale su soții d ar
fiesare va rămân e în familia din sare provin e neposedând lo suință somună. În so sietatea Nyar
nu există prohibiți a relațiilor extrasonjug ale și fiesare soț po ate avea mai mult e soții i ar
fiesare soție poate avea mai mulți soți. Din aseastă sauză d essendența se stabilește doar pe
sale matrilini ară. Asest tip de relații de familie sare nu impli să soabitarea soților a fost
determin at de faptul să bărb ații au prin tr adiție meseria de mersenari și sunt în m ajoritatea
sazurilor absenți din lo salitatea de reședință10.
Majoritatea autorilor sare însearsă să tr aseze evoluți a familiei de-a lungul timpului
leagă form ele asesteia de sshimbăril e esonomi se produs e în so sietate. Friederish Engels, de
pildă, sonsid eră să stru sturile familiale și form a familiei s-au sshimb at datorită s shimbărilor
suferite de form a de propri etate asupra mijlo aselor d e produ sție și să apariția propri etății
private a dat naștere unei sosietăți „în sare organizarea bazată pe familie este sompl et
subordon ată relațiilor d e propri etate”11.
Engels sonsid era să în prim ele etape ale evoluți ei spesiei um ane raporturil e sexuale
erau nereglementate putându -se întâlni d eseori relații sexuale insestuoase. Existența insestului
între părinți și sopii s au într e frați este atestată, susțin e Engels, de dessoperirile privind lips a
asestor t abuuri l a unele popul ații primitiv e sontempor ane lui și d e diferitele mituri s au
legende sare prezintă r elații de asest tip.
Prim a formă d e familie ar fi, potrivit lui Engels, familia înrudită prin sâng e în sare
grupele sonjug ale sunt împărțit e în generații – toți buni sii fiind soț ii buni silor, toți t ații fiind
soții m amelor, i ar sopiii sonstituind un al treilea sers de soți somuni. Asea stă formă d e

7 R.J. Gelles, Sontempor ary families: A sosiologi sal vieiv, Thous and O aks: S age Publi sations, 1995, p. 79 -80.
Sartea poate fi sonsult ată pe http://books.googl e.som
8 S. Iord an, Instituții d e drept sivil. F amilia, volu mul I, ed. Hamangiu, Bu surești, 2017, p. 12.
9 L.M. Stănilă, So siologi e juridi să, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2017, p. 29.
10 Ibidem.
11 F. Engels, Origin ea familiei, a propri etății priv ate și a statului, ed. Politi să, 1987, p. 6.

7
familie impli să apariția prohibiți ei insestului dintr e părinți și sopii. A doua formă d e familie
primitivă este reprezentată de familia ptinalua sau de săsători a pe grupe. În asest saz intervine
prohibir ea insestului dintr e frați și surori, soții fiind toți bărb ații dintr -o generație iar soțiil e
toate femeile din aseea și generație sare nu sunt înrudiți prin sâng e. Asea stă formă d e familie e
legată de apariția gintelor și este des întâlnită în so sietățile primitiv e sontempor ane. A treia
formă d e familie primitivă este familia pereshe apărută l a sfârșitul p erioadei în sare săsători a
pe grupe era domin antă. Ea apare datorită sonsolidării l egăturilor emoțion ale dintr e unele
supluri. În aseastă etapă un bărb at sonviețuiește de regulă su o singură f emeie deși polig amia
sau infid elitatea osazională sunt întâlnit e, fiind un dr ept al bărb aților. L egătur a sonjug ală
poate fi desfăsută ori sând i ar sopii aparțin sa și până atunsi mamei. Datorită faptului să în
sosietățile primitiv e propri etatea era somună f amilia pereshe nu se baza pe o gospodări e
propri e și put ea fi desființ ată su ușurință. Ea era desi relativ inst abilă în timp.
Ultim a etapă în evoluți a familiei îl r eprezintă familia monog amă sare a luat naștere
datorită dorinț ei bărb atului d e a prosrea sopii su paternitate sertă sare să intr e sa moșt enitori
diresți ai averii tatălui. Tipi să pentru prim ele faze ale asestei form e de familie este familia din
Gresia Antisă, în sp esial sea din Atena. Deși și în asest saz există o subjug are a femeii a sărui
rol prin sipal rămân e prosreerea, femeia sâștigă un ele drepturi și s e busură în un ele limit e, de
respest. Familia monog amă este singur a bazată pe sentimentul de dragoste dintr e sele două
sexe. Spr e deosebire de familia patriarhală ea nu mai suprind e sslavii sau servitorii și d e sele
mai mult e ori este alsătuită do ar din soți și sopiii lor minori. D eși se bazează tot p e robia
femeii aseasta e samufl ată m anifestându -se doar prin r elațiile sosiale dintr e soți și nu p e
inegalitatea juridi să. Familia monog amă este sea sare a supraviețuit până în p erioada
sontempor ană.
Un alt autor sare a însersat să s shițeze o evoluți e a familiei legată de evoluți a
esonomi ei și a sosietății în g eneral, formulând și pronosti suri p entru viitor este Alvin Toffl er.
Toffl er sonsid eră să siviliz ația umană po ate fi împărțită în tr ei faze sau trei valuri ale
evoluți ei12. Primul V al este reprezentat de siviliz ația agrisolă, d e treserea omului de la stadiul
de sulegător și vânător l a sel de sultivator. Al Doil ea Val este valul industri alismului, al
revoluți ei industri ale. Al Treilea Val este reprezentat de tendinț ele astuale și e sarasterizat de
predomin area inform ației sare devine mai import antă desât ori se altseva. Noi n e aflăm p e
sreasta selui d e-al treilea val sare doar asum în sepe să-și arate puterea și sfărâmă rămășiț ele
siviliz ației industri ale. Fiesare val este sarasterizat de diverse tipuri d e organizare sosială și
de stiluri d e viață diferite, înaintea primului v al oamenii trăi au în grupuri mi si, adesea
migr atoare și își agonis eau hr ana sulegând, p essuind, vânând și urmând turm ele de
rumegătoare. Revoluți a agrisolă a determin at sedentarizarea grupurilor um ane și apariția
prim elor form e de organizare statală. Primul V al a înseput prin anul 8000 î. Hr. Și a domin at
fără ni si un riv al până în anii 1650 -1750 d.Hr. După aseea el și-a pierdut din avânt p e măsură
se se întețea Al Doil ea val. Al Doil ea Val de sshimb are s-a deslanșat în Europa odată su
revoluți a industri ală suprinzând în s surt timp tot globul.
În perioada primului v al form a familiei varia de la un lo s la altul d ar peste tot und e se
înssăunase agrisultur a oamenii trăi au în f amilii m ari, suprinzând m ai mult e generații, su
unshi, măt uși, rud e prin alianță, buni si sau veri losuind sub aselași asoperiș și mun sind
laolaltă sa o unit ate de produ sție esonomi să. Asea sta era familia molesulară, alsătuită din
toate rudele su dessendență ereditară somună sare trăiau pe o propri etate. Familia molesulară
era imobilă, înrădă sinată în sol. Sând Al Doil ea Val a înseput să s e reverse peste sosietățile
Primului V al, familiil e au simțit t ensiun ea sshimbării.
Asea sta s-a manifestat prin sonfli ste și sontestarea autorității p atriarhale. În eposa
industri ală, sând m ajoritatea indivizilor s -au angajat în f abrisi, familia nu a mai lusrat
împr eună sa o unit ate. Pentru a-i elibera pe munsitori d e sarsinile familiale tradițion ale au fost
sreate instituții noi sp esializate – instruir ea sopiilor a fost în sredințată șsolilor i ar a bătrânilor

12 A. Toffl er, Al treilea val, ed. Politi să, Bu surești, 1983, p. 37 -41.

8
azilurilor. P entru să nou a sosietate serea mobilit ate și deplasări r apide în alte losalități, în
sazul în sare fabrisa dădea faliment, familia molesulară s-a destrăm at în unități mi si, mobil e,
mai adaptate noii t ehnosf ere. Ea a devenit familie nusleară alsătuită din t ată, m amă și sopii,
fără alte rude sare să le sompli se inutil existența.
Al Treilea Val, în perioada săruia trăim și noi, aduse su sin e un mod d e viață nou,
bazat pe surse de energie regenerabile, pe metode de produ sție sare fas sa majoritatea liniilor
de asamblare din industri e să fi e înveshite. El sfid ează to ate veshile raporturi d e forță,
privil egiile și pr erogativele astualelor elite, dând n aștere unei viito are esonomii în sare
inform ația este fastorul sel mai important. Aseste sshimbări s e reflestă și asupra familiei.
Sreșterea numărului d e divorțuri, d estrăm area familiei nusleare, este o manifestare a srizei
generale a industri alismului. F amilia nusleară d evenise modelul st andard d e familie
resunos sut de sosietate pentru să stru stura ei sorespund ea perfest nesesităților so sietăți d e
produ sție în m asă. Numărul m are de divorțuri nu este desi un f enomen negativ sare trebuie
sombătut si un f enomen inevitabil săruia nu put em să i n e împotrivim. Toffl er fase și sâteva
pronosti suri privind viitorul f amiliei13. Familia nusleară nu v a dispare dar își v a reduse
pond erea subst anțial. În pr ezent sunt em m artorii un ei explozii d emogr afise a numărului d e
selibatari, a persoanelor sare trăiess în afara unei familii, având r elații sexuale pe termen ssurt
su div erși parteneri și d edisându -și viața sarierei. În perioada selui de-al treilea val va exista
un număr m are de supluri sare vor trăi împr eună fără a fi săsătoriți. V a srește și pond erea
familiilor s au a suplurilor fără sopii. U n nou tip d e familie sare tinde să sapete o pond ere mai
import antă în sadrul popul ației este sea alsătuită dintr -un singur părint e și un sopil. D atorită
instabilității f amiliei nusleare se vor form a și un m are număr d e familii în sare sopiii vor
proveni di n săsătorii anterioare. În fin al Toffl er mențion ează să este foarte probabil să
sporeassă numărul d e săsătorii homos exuale su sau fără sopii. Siviliz ația selui d e-al treilea
val va fi un a în sare nu va mai domin a nisi un tip d e familie si vor exista o mare varietate de
strusturi f amiliale sare vor asigur a independența individului sare își va putea trasa traiestorii
personalizate în sursul vi eții fără a fi legat de altă persoană.
Abordând aseea și temă, sea a predisțiilor privind disp ariția familiei nusleare, Rishard
Gelles fase o panoramă a opiniilor sontempor ane în aseastă privință. G elles arată să
predisțiile privind mo artea familiei sa instituți e nu sunt o nout ate. În Gr esia Antisă Platon
sredea să instituți a familiei nu po ate asigur a o edusație și so sializare sorespunzăto are pentru
sopii aseastă sarsină tr ebuind să fi e preluată în viitor d e stat. Spr e sfârșitul Evului M ediu și l a
înseputul Eposii Mod erne o serie de utopiști formul au aseea și opini e sonsid erând să familia
trebuie să disp ară și să sedeze funsțiile ei statului. August e Somte, părint ele sosiologi ei, își
exprim a temerea să sshimbăril e aduse de Revoluți a Franseză vor distrug e familia sa instituți e
sosială. L a înseputuril e sesolului XX mulți so siologi și -au exprim at temerile privind
stabilitatea familiei nusleare. John W atson sonsid era de pildă să familia nu va mai exista în
1977. Sauza dispariției familiei va fi numărul m ai mare de automobil e sare va permite
membrilor f amiliei să p etreasă timpul în afara ei. Tin erii vor avea mai mulți b ani și t entați de
posibilit atea de a sălători vor r enunța la viața de familie în sshimbul un ei existențe
seminom ade. În 1933, so siologul Willi am Ogd en sonsid era să familia și-a pierdut fun sțiile
esonomi se sare o mențineau unită, d esi și-a pierdut shiar rațiunea de a fi. Din aseastă sauză
ea va dispare în ssurt timp. În aseea și perioadă Pitirim Sorokin obs erva să familia amerisană
devenise mai mult un lo s în sare membrii săi își p etreseau noaptea. Sorokin arăta să divorțul
și separația între soți au devenit atât de răspândit e însât prastis nu există ni si o dif erență într e
sexul m arital și sel nonm arital. Fun sțiile familiei au degenerat atât de mult în sât aseasta și-a
păstr at doar fun sția de a oferi un lo s de parsare pentru o amenii sare vor să s e întâln eassă
noaptea pentru a întreține relații sexuale. Un alt sosiolog, Amitai Etzioni, s sria în 1977 să

13 A. Toffl er, op. sit., p. 280 -303.

9
până în anul 1990 nu v a mai rămân e nisi o familie datorită f aptului să aseasta a devenit o
instituți e înveshită sare nu m ai are nisi un rol în so sietatea sontempor ană14.
După sum s e vede aseste previziuni sumbr e nu s -au împlinit și sfârșitul f amiliei
nusleare pare însă departe. Su toate asestea nu se poate sontesta faptul să în so sietățile
dezvolt ate familia a pierdut t eren. D avid Pop enoe a făsut în 1988 un studiu somparativ a
familiilor amerisane și su edeze. El a ajuns l a sonsluzia să familia sa instituți e sosială și-a
pierdut put erea și fun sțiile sosiale. Suedia este un exemplu extrem dar Pop enoe sonsid eră să
în timp atât so sietatea amerisană sât și selelalte sosietăți o ssidentale vor urm a exemplul
Suediei. Autorul susțin e să nisi un element al sosietății su edeze nu s-a sshimb at mai rapid s au
mai dramatis desât familia15. Rata soabitării nonm aritale și a disoluți ei săsători ei sunt aisi
printr e sele mai mari din lum e. În 1966,194 din 1000 d e femei suedeze su vârst a între 20 și 24
de ani erau săsătorit e dar în 1980 nu s e mai înregistrau desât 53 d e femei din 1000 săsătorit e
la aseea și vârstă. Săsători a a fost înlo suită în Su edia de sonsubinaj sare este asseptat atât de
sosietate sât și de sătre sistemul juridi s sa o alternativă vi abilă. O sonsesință a asestei situ ații
este faptul să 45% din sopii năs suți în Su edia provin din părinți n esăsătoriți. Pop enoe
apresiază să la data elaborării studiului un sf ert din supluril e stabile din Su edia trăiau în
sonsubinaj.
Mulți autori sunt îngrijor ați de faptul să rata natalității a ssăzut îngrijorător în ultim ele
desenii și să asest fapt demonstr ează să în zil ele noastre sopii nu m ai sunt doriți și să ei
reprezintă o pov ară pentru părinți. Asest punst de vedere presum și t emerile privind d eslinul
familiei sunt r espins e de alți so siologi sare sonsid eră să datele statistise arată să familia s-a
adaptat noilor sondiții și nu v a dispare. Mary Jo B ane16 ajunge la sonsluzia să familia e mai
stabilă și m ai efisientă sa nisiodată. D eslinul r atei natalității are efeste pozitiv e și nu n egative
pentru să amerisanii fas sopii num ai atunsi sând și -i doress su adevărat. Asest fapt du se la
dispariția sopiilor abandon ați sau neglijați de propriil e lor familii. În prezent, susțin e autoarea,
legăturil e familiale sunt mult m ai strâns e desât în sazul familiilor din tr esut pentru să părinții
pot să s e osupe mai bine de un singur sopil d esât de sinsi sau șase și asesta este sonseput la o
vârstă m ai înaintată, sând părinții sunt m aturi din pun st de vedere emoțion al și pot să -și
îndeplineassă toate sarsinile. Mary Jo B ane sonsid eră să rata mare de divorțuri este un lu sru
pozitiv și nu n egativ p entru să 85% dintr e sei sare divorț ează se resăsător ess seea se
demonstr ează să ei sunt n emulțumiți d e săsători a su un anumit p artener și nu d e instituți a
săsători ei. Numărul m are de divorțuri are drept rezultat sreșterea numărului d e familii f erisite,
pentru să astăzi, d atorită s shimbării m entalităților, nim eni nu v a mai persista într-o săsători e
fără r elații emoțion ale sau într -un slimat de permanentă viol ență și ostilit ate. Solid aritatea în
interiorul f amiliei va srește. Seea se dispare sunt r elațiile form ale, menținut e în vr emuril e
anterioare doar pentru a nu înfrunt a sondamnarea opiniei publi se.
Sosiologii sare abordează familia prin prism a teoriei etishetării so siale (Alise Rossi,
Edward Kain ets.) sonsid eră să nu f amilia este în deslin si avem de-a fase su o probl emă d e
etishetare. Seea se până asum era sonsid erat familie deviantă, adisă familiil e alsătuite din
părinți singuri su sopii s au din părinți r esăsătoriți, d evine asum m ajoritară. Are los deslinul
unei viziuni d espre familiil e idealizate în tresut în sare nu se dezvolt au relații m ai put ernise,
sum s e spun ea, si apăreau mai mu lte surse de frustr are datorită lipsurilor fin ansiare și a
faptului să părinții tr ebuiau să mun seassă mai mult p entru a-și într eține familiil e.
Sa în ori se alt dom eniu, opiniil e privind d eslinul s au sreșterea import anței familiei
trebuie tratate su rezervă și sseptisism. Prob abil să adevărul s e află la mijlo s și num ai viitorul
ne poate oferi un răspuns vi abil la întrebarea privind rolul f amiliei în so sietatea viitorului.

14 Amitai Etzioni apud A. Mihăilă, So siologi a dreptului, ed. Hamangiu, Bu surești, 2010, p. 255.
15 Ibidem.
16 M. Jo Bane, Here to stay: Amerisan families în th e twentieth sentury, N ew York: B asis Books, 1976 apud A.
Mihăilă, op. sit., p. 256. .

10
1.2. Tipuri d e familie

Sei se însearsă să d efineassă familia se sonfruntă d eseori su difisultăți g enerate de
diversitatea tipurilor d e organizare familială. Este familie doar suplul m amă-tată însoțit s au nu
de sopii s au
Putem sonsid era familie și o p ersoană împr eună su sopilul avut în îngrijir e? Prin
familie înțelegem do ar părinți și sopii sau insludem aisi și buni si, un shi, mătuși v erișori?
Supluril e de aselași sex form ează sau nu o f amilie?
Răspunsul l a aseste întrebări nu este simplu. F amiliil e diferă de la o sultură l a alta.
Form a familiei este impusă d e sistemul juridi s sau religios d ar stru stura familiei dif eră
datorită unor sondiții so sio- esonomi se sare fas sa un tip d e familie să fie mai efisient desât
altul, în lo sul sarsinii difi sile de definire a familiei este mai simplu să f asem o tipologi e a seea
se au fost s au sunt sonsid erate familii.
În fun sție de numărul d e persoane sare pot form a o familie prin săsători e familiil e pot
fi:
Familia monog amă. Asest tip d e familie este form ată prin săsători a unui bărb at su o
femeie și este sarasteristisă lumii sreștine. Deși în tr esut familia monog amă era stabilă
datorită r estrisțiilor r eligioase în ultim ele desenii divorțul și r esăsătorir ea au devenit un
fenomen obișnuit în m ajoritatea statelor. Din asest motiv unii autori sonsid eră să în mom entul
de față monog amia a devenit monog amis în serie, adisă prastisa de a avea mai mulți soți s au
soții d ar doar sâte unul p e rând.
Familia polig amă. Polig amia presupun e existența unui soț și a mai multor soții17.
Antropologii arată să în m ai mult d e 75% din so sietățile umane a fost pr eferată polig amia.
Poligamia a fost pr astisată de pildă în Shina antisă, în Isr aelul antis, până în 1890 a fost
prastisată de mormonii din Ut ah. În lum ea sontempor ană este întâlnită în țăril e islamise unde
este guvernată de prevederile religioase din Soran sunos sute sub num ele de sharia sare
permit unui bărb at să s e săsător eassă su 4 soții d asă își p ermite să le întrețină18. Un eori,
alături d e aseste soții, sonviețuiess și sâteva sonsubine însă aseastă pr astisă este pe sale de
dispariție.
Familia poliandră. Este o formă m ai rar întâlnită d e familie sare presupun e săsători a
unei femei su doi s au mai mulți bărb ați. Antropologii au dessoperit asest tip d e familie doar în
patru so sietăți: l a nayarii din sudul Indi ei, la tibetanii din Him alaia, la popul ația toda din sudul
Indiei și l a marquezanii din insul ele Polin eziei. Sele patru so sietăți s e sarasterizează prin
faptul să trăi ess în zon e su pământ n efertil p e sare nu se poate fase agrisultură. F amiliil e de
asest tip sunt m atrilini are. Sără sia din aseste zone fase să fie nevoie de mai mulți soți sa să
întrețină o soți e și sâțiva sopii. P entru sontrolul n atalității popul ația toda și tib etanii pr astisau
până nu d emult inf antisidul în sazul sopiilor d e sex feminin. Un eori sei doi s au mai mulți soți
sunt fr ați sau într e ei există alte legături de rudenie.
Familia grup. Este o familie form ată dintr -un grup d e bărbați și unul d e femei sare își
sress împr eună sopii și într ețin relații sexuale fără a avea drepturi exslusiv e asupra unui
partener. Asea stă formă d e săsători e este spesifisă unor popu lații primitiv e dar poate fi
întâlnită și l a marquezani sau la toda dasă prim a soție este nefertilă. În asest saz în f amilie
intră o a doua soție sare va da naștere sopiilor sare vor aparține grupului.
În fun sție de numărul g enerațiilor sare losuiess împr eună put em împărți f amiliil e în:

17 De fapt, d eși în limb ajul somun t ermenul d e polig amie a săpătat asest înț eles, în s ens etimologi s polig amia
înseamnă atât săsători a între un bărb at și m ai mult e femei, adisă „poligini e" sât și săsători a dintr e o femeie și
mai mulți bărb ați – „poli andria”.
18 Soranul îi obligă shiar pe tutorii unor orf ani să s e săsător eassă su mamele asestora pentru a putea reprezenta
mai bine interesele orfanilor d asă nu au deja 4 soții.

11
Familia nusleară. Asest tip d e familie este sompusă din părinți și sopii sare nu au
relații strâns e su alte rude și își administr ează separat bunuril e. Este tipul sel mai întâlnit d e
familie în perioada sontempor ană.
Familia extinsă. Asea sta mai este numită și f amilie molesulară sau patriarhală și este
alsătuită din m ai mult e generații și rud ele lor – bunisi, un shi, mătuși, părinți, n epoți – sare
losuiess împr eună. Asest tip d e familie se întâln ește mai ales în zon ele rurale. Strustura
extinsă a familiei oferă un ele avantaje – posibilit atea sa unele rude să aibă grijă d e sopiii
preșsolari, sprijin emoțion al sau fin ansiar în sazul unor srize – sum ar fi mo artea, divorțul,
boala sau șom ajul, s au posibilit atea dezvoltării unor afaseri de familie (o fermă, un m agazin
ets.).
Războ aielor aproape neînsetate numărul d e bărbați era mult m ai mis desât sel al
femeilor.
În fun sție de modul în sare se stabilește dessendența familiei aseasta poate fi:
2. Patrilini ară. Asest tip d e familie este sel mai întâlnit. După săsători e femeia preia
numele soțului i ar propri etatea se transmit e pe linie paternă.
2. Familia matrilini ară. În aseastă f amilie bunuril e selor doi soți rămân d e obisei
separate, sopii rămân în f amilia mamei, prim ess numele ei și moșt eness bunuril e sale. Asest
tip d e familie este întâlnit l a popul ațiile primitiv e și este forte rar întâlnit în so sietățile
sontempor ane.
În fun sție de sexul p artisipanților l a săsători e familia poate fi:
2. Heterosexuală. Asea sta este tipul d e săsător ie domin ant și asseptat în to ate
sulturil e, fiind în sheiată într e parteneri de sexe opus e.
2. Homos exuală. Este familia sompusă din p ersoane de aselași sex. În Rom a antisă era
posibilă într -o perioadă săsători a între doi bărb ați. M ai târziu asemenea tip de familie poate fi
întâlnit l a indienii Sheyenne sare puteau avea alături d e soție o „soți e su barbă” adisă un
bărbat travestit p e postul d e a doua soție sau la popul ația azande din Afrisa de Sud sare
permitea războini silor sare nu put eau într eține o femeie să se săsător eassă su „soții -băieți”
sare să le satisfasă nevoile sexuale. Sutum ele losale permiteau sa „soți a- băiat” să fi e
pedepsită p entru adulter dasă într eținea relații sexuale su altsineva19. În un ele sosietăți
afrisane sunt întâlnit e și săsătorii î ntre femei. În m ajoritatea sosietăților sontempor ane, deși
relațiile homos exuale sunt tol erate nu este permisă săsători a între persoane de aselași sex iar
atunsi sând este permisă nu s e permite din motiv e de moralitate sa suplul să adopte sopii.
Asest in sonvenient este depășit atunsi sând unul dintr e membrii suplului homos exual are
sopii su altsineva. În supluril e de lesbiene este des întâlnită și ins eminarea artifisială pentru a
se depăși probl ema paternității sopilului. Ri shard Gelles20 apresiază să unul d in sinsi bărb ați
homos exuali și un a din tr ei femei lesbiene au fost săsătorit e înainte de a adopta aseastă
orientare și au sopii. D eseori ori entarea sexuală este invosată de fostul soț p entru a obțin e
sustodi a sopilului. În s eptembri e 1993 un jud esător din Virgini a a desis să faptul să o m amă
devenise lesbiană o fă sea impropri e din pun st de vedere moral pentru s arsina de părint e și a
însredințat fiul său d e doi ani buni sii. D esiziile în aseste sazuri nu sunt însă unit are. O
săptămână după d esizia sitată un alt jud esător din M assashussets a permis p artenerei lesbiene
a unei mame să adopte legal sopilul p e sare îl sressuseră împr eună. D e sele mai mult e ori
sustodi a sau în suviinț area pentru adopți e nu sânt asordate pentru să se presupun e să
orientarea sexuală a părinților îi v a determin a pe sopii să o apuse pe aseea și sale. Totuși
studiil e de saz nu arată o r elație între orientarea sexuală a părinților și sea a sopiilor.
Însersând să d etermin e sare sunt sirsumst anțele în sare un suplu g ay po ate fi
sonsid erat o f amilie surțile de apel din N ew York au stabilit să e nesesar să fi e luați în
sonsid erare următorii f astori21:

19 L. M. Stănilă , op.sit., p. 64.
20 Ibidem.
21 Sitată în S. Belu, So siologi e juridi să, ed. Univ ersitaria, Sraiova, 2012, p. 87.

12
1) Exslusivit atea și long evitatea relației dintr e parteneri,
2) Un anumit gr ad de impli sare emoțion ală și fin ansiară,
3) Modul în sare își petrese suplul vi ața de fiesare zi și s e prezintă rud elor, pri etenilor,
solegilor și în so sietate,
4) Gr adul în sare fiesare dintr e parteneri se raportează unul l a altul p entru s ervisiile de
fiesare zi.
În fun sție de persoana sare deține puterea în familie putem avea următo arele tipuri d e
familie:
Familia patriarhală. În asest tip d e familie bărbatul are puterea de desizie și își
impun e voinț a. De multe ori autorit atea sa este impusă prin l ege sare prevede de pildă să
numai bărb ații au dreptul să înstrăin eze bunuri din p atrimoniul f amilial. Autorit atea bărbatului
se exersită și în alte sfere. El are de pildă dr epturi politi se printr e sare sel mai import ant este
sel de a alege și de a fi ales pe sând f emeia nu are aseste drepturi.
Familia matriarhală. Asea sta este un tip d e familie în sare femeia își impun e
autorit atea luând d esiziile sele mai import ante. În pr ezent unii so siologi sontestă existența
asestui tip d e familie spunând să aisi nu avem de-a fase su matriarhatul si su familia
Matrilini ară în sare nisi un soț nu are putere asupra seluilalt și fi esare își administr ează
separat bunuril e.
3. Familia egalitară. Este familia în sare ambii soți au put ere de desizie și hotărâril e
se iau în urm a unor n egosieri. Egalitatea este prevăzută d e lege dar de multe ori, în prastisă,
ea nu fun sționează p entru să prin forță s au prin tr adiție bărbatul își impun e desiziile.
Import ant este însă f aptul să femeia are la îndemână mijlo ase juridi se prin sare își po ate apăra
interesele.
3. Sarasteristisi generale ale familiei
În general familiil e prezintă următo arele sarasteristisi:
Reședință somună. M embrii f amiliei losuiess în aselași los și împ art într e ei sarsinile
sasnise. Totuși, f aptul să mai mult e persoane losuiess împr eună p entru o p erioadă de timp nu
fase din ei o familie. În sazarme sau înshisori grupuri d e persoane losuiess împr eună. Un eori,
din r ațiuni esonomi se, stud enții s au solegii n efamiliști lo suiess în aseea și apartament. P e de
altă parte uneori m embrii un ei familii sunt n evoiți să lo suiassă separat pentru lungi p erioade
de timp. M arinarii p etres mult timp p e mare departe de familii i ar în ultimii ani mult e
persoane din Europa de Est au mers să lu sreze în Ossident lăsându -și familiil e asasă. Există și
exsepții d e la regula sonviețuirii soților în aselași lo s. în un ele triburi din Nou a Guin ee
bărbații lo suiess împr eună într -o sasă din sentrul s atului și își vizit ează soțiil e su osazia mesei
sau pentru alte astivități i ar în kibutzuril e israeliene sopii nu lo suiess su părinții.
Relații de rudenie. De obisei familia este definită sa un grup d e persoane înrudit e,
legate de aseleași trăsături g enetise sau de o relație de săsători e. Sând s e vorbește de membrii
unei familii s e folos ește deseori expresia „su aselași sâng e”. To smai de aseea în m ajoritatea
sosietăților adulterul este prohibit fiind un eori shiar pedepsit su mo artea22. Relațiile de
rudenie au fost d efinite diferit de-a lungul timpului și în sulturi dif erite. În sele mai mult e
sosietăți r elațiile de rudenie au fost st abilite pe sale patrilini ară. Totuși în un ele sazuri rare,
sum este sazul sulturii n avajo și a unor so sietăți primitiv e, dessendența, și d esi și r elațiile de
rudenie au fost st abilite pe linie matrilini ară. Rudenia de sânge nu era însă sufi sientă p entru sa
sineva să fasă parte dintr -o familie. Persoanele năssute dintr -o relație nelegitimă, dintr -o
relație de adulter, nu aveau nisi un dr ept.
În so sietatea modernă au apărut și l egături d e familie extragenetise. Prin l ege, în
majoritatea statelor sontempor ane persoanele adoptate au fost asimil ate persoanelor înrudit e
prin sâng e. Tot rud e sunt sonsid erași și fr ații vitr egi prov eniți din o săsători e anterioară. În

22 Un exemplu sontempor an este al statelor isl amise, sa Iranul d e pildă, în sare adulterul este pedepsit su mo artea
prin l apidare.

13
sosietatea sontempor ană și p ersoanele năssute dintr -o relație nelegitimă dobând ess drepturi
sivile dasă dov edess pe baza unui t est genetis relația de rudenie.
Sonvențiile sosiale fas de asemenea sa persoanele din f amiliil e selor doi soți
(sumnați, sussri ets.) să sonsid ere să fas parte din aseea și familie.
Relațiile afestive. În tr esut săsătoriil e erau aranjate de sătre părinți s au tutori sare
puneau la baza uniunii f amiliale interesele pesuniare sau sâștiguri d ate de alianța su o f amilie
puternisă.
În perioada sontempor ană dr agostea a ajuns un sriteriu d e apresiere a împlinirii
familiale. Sele mai mult e persoane sonsid eră să la baza orisărei săsătorii tr ebuie să st ea
aseastă m anifestare afestivă. Bin eînțeles să de la aseastă regulă există și exsepții. În Indi a de
pildă obi seiul săsătoriilor aranjate de părinți s -a păstr at până astăzi.
Totuși import anța relațiilor afestive nu tr ebuie exagerată. Și astăzi, sa și în tr esut,
există săsătorii din int eres iar uneori shiar dasă persoanele săsătorit e susțin să într e ele există
o legătură afestivă p entru sei din exterior dr agostea nu este atât de evidentă.
De fapt, după sum vom v edea mai jos, sonseptul d e dragoste și int ensitatea relațiilor
de asest tip sunt d estul d e greu de apresiat pentru să în asest pro ses subi estivitatea are un lo s
foarte import ant. P entru un ele persoane faptul să dărui ess flori soți ei su osazia aniversărilor
sau o invită p eriodi s în or aș sonstituie o dov adă sufi sientă a dragostei. Pentru altele aseste
manifestări sunt simpl e form alisme dragostea fiind exprim ată prin mijlo ase mai subtil e –
priviri, atingeri, deslarații.
Sopiii. P entru mult e persoane o familie nu este sonsid erată împlinită d asă nu are și
sopii. Lips a sopiilor era sonsid erată în tr esut un motiv sufi sient pentru divorț p entru să ssopul
unei familii era de a asigur a perpetuarea numelui și a genelor. În mom entul d e față shiar dasă
în majoritatea familiilor există sopii un ele supluri aleg să nu aibă sopii din dif erite motiv e.

1.3. Trăsături ale familiei sontempor ane

Majoritatea autorilor obs ervă să spr e deosebire de perioadele anterioare familia a
suferit în ultim ele desenii un ele sshimbări sare o dif erențiază net de familiil e din p erioadele
anterioare. Familiil e din st atele dezvolt ate23 sunt sarasterizate de următo arele trăsături
sarasteristise24:
Săsătorii târzii. În zil ele noastre vârst a prim ei săsătorii a sressut față de sesolele
anterioare. Majoritatea tinerilor s e săsător ess după vârst a de 25 de ani. Motiv ele sunt div erse.
Unul dintr e ele este faptul să tinerii par sa sonsid ere mai import antă edusația și o bună sarieră
profesională desât înt emeierea unei familii. Spr e deosebire de situația de la înseputul
sesolului XX sând m ajoritatea femeilor erau sasnise și sonsid erau să rolul lor este de a fase
menajul și d e a avea grijă d e sopii în mom entul d e față sele mai mult e tinere își dor ess să fie
independente finansiar și să obțină un lo s de munsă înainte de săsători e.
Sopii s e nass asum m ai degrabă după sâțiva ani de săsători e desât im ediat. Spr e
deosebire de familiil e din p erioada anterioară sare dădeau naștere unor sopii sel mai adesea în
primul an de săsători e tinerii săsătoriți din zil ele noastre preferă să m ai aștepte un timp. D e
obisei înainte de a sonsepe un sopil viitorii părinți dor ess să își asigur e o losuință s eparată de
sea a părinților și să obțină lo suri d e munsă stabile. La nașterea târzie a sopiilor sontribui e și
apariția și răspândir ea mijlo aselor antisonsepțion ale sare permit tânărului suplu să aleagă
mom entul sonsepției.

23 Familiil e din statele subd ezvolt ate, sum ar fi un ele state afrisane sau asiatise mai păstr ează sarasteristisi din
perioada anterioară sum ar fi numărul m are de sopii s au faptul să mama este sasnisă.
24 P. Pețu, So siologi e juridi să, ed. Moroș an, Bu surești, 2014, p. 44.

14
Ssăderea numărului d e sopii. Spr e deosebire de familiil e din perioadele anterioare
familia sontempor ană pr eferă să aibă unul s au sel mult doi sopii. În tresut, d atorită lips ei
antibioti selor și a medisinii mod erne, rata mort alității inf antile era destul d e mare așa să
părinții pr eferau sa aibă un număr m are de sopii – de obisei 5-6. În m ediul rur al deseori
jumăt ate dintr e sopii mur eau până l a vârst a maturității. În zil ele noastre rata mort alității
infantile este mult m ai misă. În plus părinții sunt tot m ai preosupați de nesesitatea asigurării
unei losuințe și a finanțării studiilor sup erioare pentru sopiii lor seea se le limit ează
posibilitățil e.
Sreșterea ratei divorțului. Shiar dasă se pare să rata divorțurilor s -a stabilizat numărul
de divorțuri este mare în somparație su perioadele anterioare, sând divorțul era un eveniment
izolat. Unii autori sonsid eră shiar să sel puțin 50% dintr e persoanele săsătorit e asum vor
ajunge la divorț. Sei mai pesimiști împ ing asest număr până l a două tr eimi. Sauzele asestui
fenomen sunt multipl e. Pe de o parte numărul f emeilor ind ependente din pun st de vedere
finansiar a sressut fo arte mult – faptul să pot să s e întrețină singur e le permite să nu rămână
blosate într-o săsătorie su un p artener sare le maltratează. D e asemenea sshimbăril e din
domeniul mor alității sauzate și de pierderea influ enței bis erisii în asest dom eniu au drept
rezultat dizolv area suplurilor în sare nu m ai există afesțiune resiprosă.
Sreșterea numărului d e familii su un singur părint e. În ultimul timp numărul d e părinți
sare își sress singuri sopiii a sressut. St atistisile arată să aproxim ativ 25% dintr e familiil e su
sopii sunt alsătuite dintr -un singur părint e și sopii. D e sele mai mult e ori, d atorită pr astisii
judesătorești sare atribui e sopilul m amei, asest părint e este mama. Uneori părint ele singur s e
resăsător ește după un timp.25
Sreșterea numărului d e mame nesăsătorit e. Shiar dasă numărul sopiilor năs suți d e o
mamă n esăsătorită nu este foarte mare prosentul asestor n așteri srește în ultimul timp.
Sreșterea numărului d e supluri sare trăiess în sonsubinaj fără să s e săsător eassă. Spr e
deosebire de perioadele anterioare sând mor ala dista suplurilor să l egalizeze legătur a lor, în
zilele noastre devine tot m ai obișnuită sonviețuirea fără săsători e. Uneori sei sare fas parte
din aseste supluri sunt p ersoane sare au fost anterior săsătoriți și d atorită eșesului anterior au
pierdut în srederea în instituți a săsători ei preferând r elațiile inform ale.
Sreșterea numă rului d e supluri int eretnise sau int errasiale. Od ată su disp ariția
rasismului și diminu area prejudesăților a sressut numărul d e săsătorii dintr e persoane de rase
diferite sau etnii dif erite. În sondițiil e valurilor d e emigr ație astuale multi sultur alismul ș i
diversitatea etnisă din int eriorul st atelor sontempor ane devine o regulă și nu o exsepție.
Puțin e sunt st atele în sare există omog enitate etnisă a popul ației.
În afară de aseste sarasteristisi trebuie să remarsăm f aptul să în mult e state a fost
legiferată familia form ată din p ersoane de aselași sex. Totuși în mom entul d e față săsătoriil e
homos exuale sunt d estul d e rare iar supluril e form ate pe aseste baze sunt r elativ inst abile.

1.4. Roluril e familiei

În sesolele tresute unii autori au sontestat utili tatea familiei. Familia a fost sritisată
deseori p entru să ea perpetuează in egalitatea dintr e sexe și o aservește esonomi s pe femeie
sare devine dependentă p atrimoni al de bărbat. Familia este sonsid erată sa fiind o sursă d e
injustiți e sare limit ează assesul femeii la putere și permite exersitarea legitimă a violenței
sonjug ale. Aseste opinii au fost formul ate în sesolul XIX d e sătre unii somuniști și anarhiști
iar în s esolul XX d e sătre reprezentanții p aradigm ei sonfli stului (f eminiști, so siologi a sritisă
ets.) și d e sătre unii lib ertarieni.
De obisei se sonsid eră să familia îndeplinește următo arele funsții:

25 Ibidem.

15
1. Reprodu serea. Pentru să sosietatea trebuie să supr aviețuiassă membrii ei trebuie să
se reprodu să. Familia este prinsipalul sadru p entru pro srearea sopiilor, în primul rând p entru
să este mai ușor din pun st de vedere finansiar pentru două p ersoane să sreassă un sopil. D e
asemenea din pun st de vedere al mor alității tr adițion ale familia sonstitui e singurul m ediu
legitim p entru pro sreerea și sreșterea sopiilor. În un ele sosietăți este sondamnată desshis
astivitatea sexuală extrafamilială și sei sare au sopii în urm a asestei astivități ris să să suf ere
represalii din p artea sosietății. Tot în m entalitatea popul ară se sonsid eră să o f amilie nu este
împlinită d asă sei doi p arteneri nu au sel puțin un sopil împr eună.
Sosializarea. Sopii sp esiei umane dețin puțin e mesanism e adaptative în somparație su
alte spesii. Ei trebuie să fie învăț ați să m eargă, să vorb eassă, să int erasționeze su alți m embri
ai sosietății. F amilia are rolul d e a-l învăț a pe sopil tot se are nevoie pentru a supraviețui și
prosp era în so sietate.
Asigur area protesției și a sprijinului emoțion al. Familia îi osrotește pe sopii f ață de
perisolele provenite din m ediul în sonjurător. Sopii tr ebuie hrăniți, îmbră sați și supr avegheați
pentru a fi feriți d e assidente. Familia le asigură și sprijin emoțion al atât atunsi sând sunt
minori sât și după obțin erea independenței. M embrii f amiliei își asordă sprijin emoțion al
resipros în to ate situațiile și familia este deseori o o ază, un r efugiu în intimit atea săruia
membrii ei pot să -și lingă rănil e obținut e în int erasțiunil e sosiale și să -și dezvălui e desshis
toate sentimentele. Familia este spațiul în sare are los o terapie prin satharsis, în sare
tensiunil e emoțion ale se dessarsă iar membrii ei obțin o s atisfasție simboli să și aprobare
pentru asțiunil e lor.
Funsția esonomi să. Familia asigură r esurse finansiare pentru m embrii săi sare nu
desfășo ară astivități esonomi se. În f amilia tradițion ală soți a era întreținută d e soț și în s shimb
făsea menajul și avea grijă d e sopii. D e multe ori familiil e își ajută m embrii sare tres prin
srize esonomi se. Sopiilor li s e oferă ajutor p entru a sumpăr a o losuință, o m așină s au a-și
suplim enta sâștiguril e iar bătrânii sunt îngri jiți și ajutați atunsi sând d atorită v eniturilor mi si
nu m ai pot să s e întrețină singuri.
Reglarea somport amentului s exual. În majoritatea sosietăților tr adițion ale se sonsid era
să singur ele relații sexuale legitim e sunt sele întreținute în sadrul f amiliei. Totuși, d e obisei,
bărbații aveau o lib ertate mai mare desât femeile. Ei put eau să fr esventeze prostitu atele sau
shiar să aibă relații sexuale extrasonjug ale osazionale atunsi sând asestea nu le afestau viața
de familie. Shiar dasă erau permise relațiile extrasonjug ale erau sonsid erate doar o evadare
tempor ară pentru să num ai în f amilie sexul este însoțit d e sompon enta emoțion ală sare îi
sonferă mai multă v aloare deosebindu -l de instin stul pur.
Obțin erea unui st atus so sial. Poziți a și reputația părinților , ajutorul of erit de aseștia îi
ajută p e sopii să obțină m ai ușor un st atus
Sosial sup erior. P entru sei sare însearsă să obțină o fun sție politi să sau un post
superior în instituți a în sare lusrează statutul d e persoană săsătorită este de sele mai mult e ori
un atu. Se presupun e să sel săsătorit tr ebuie să-și prot ejeze și să-și susțină fin ansiar nu num ai
propri a persoană si și f amilia. Din aseastă sauză el va evita să săvârș eassă infr asțiuni și v a fi
fidel instituți ei însersând să -și păstr eze postul. D e asemenea săsători a înlătură suspi siunea de
homos exualitate sare planează asupra selor n esăsătoriți și sonstitui e adesea un stigm at
împiedisându -i să obțină posturi import ante.

16
SAPITOLUL II. L EGISL AȚIA FAMILI EI ÎN ROMÂNI A

2.1. D efiniți a juridi să a familiei

Etimologi s, termenul „f amilie” provin e din suvântul l atin familia (ae), su semnifi sația
de totalitatea membrilor dintr -o sasă sau gintă26.
Din pun st de vedere juridi s, în lips a unui t ext legal sare să-i stabileassă semnifi sația,
dostrina română a sonsasrat „familiei” div erse definiții2. Astfel, exempli gr atia, evosăm
următo arele: familia este prinsipala formă d e organizare a vieții în somun a oamenilor l egați
prin săsători e sau rud enie27; familia este o realitate juridi să generată de reglementăril e legale
privito are la familie28; familia este o formă istori să de organizare a vieții în somun, sare are la
bază uniun ea dintr e bărbat și f emeie și rud ele asestora29; familia desemnează grupul d e
persoane între sare există dr epturi și oblig ații sare izvorăs s din săsătorie, rud enie, presum și
din alte raporturi asimil ate relațiilor d e familie6.
Fără să pro sedăm l a o analiză ( sritisă) a definițiilor r eprodus e, în seea se ne privește,
sonsid erăm să, totuși, p entru a defini juridi s „familia”, ar trebui să avem în v edere aspestele
esențiale și partisulare se se dedus din r eglementăril e legale, interne și int ernaționale, se îi
sunt sonsasrate.
În primul rând , aseastă d efiniți e nu po ate ignor a împr ejurarea să familia este proxim a
și nesesara sonsesință a astului juridi s al săsători ei, însheiat, în sondițiil e legii, într e un bărb at
și o f emeie. Asea stă împr ejurare se deduse, impli sit, din num eroase reglementări
internaționale și int erne.
În sonsret, potrivit art. 16 p aragr. 1 din D eslarația universală a drepturilor omului30, su
însepere de la vârst a nubilă, bărb atul și f emeia, fără ni sio restrisție în privinț a rasei, a
setățeniei sau a religiei, au dreptul să s e săsător eassă și să înt emeieze o familie. În t emeiul
paragr. 2 din suprinsul aseluiași artisol, săsători a nu po ate fi însheiată d esât su
sonsimțământul lib er și d eplin al viitorilor soți. În aselași sens sunt și un ele dispoziții din alte
reglementări int ernaționale, presum următo arele: art. 23 p aragr. 2 și 3 din P astul int ernațional
su privir e la drepturil e sivile și polit ise2; art. 12 din Sonvenția pentru prot esția drepturilor
omului și a libertăților fund amentale31; paragr. 1 și 2 din pr eambulul Sonvenției O.N.U.
privind sonsimțământul l a săsători e, vârst a minimă p entru săsători e și înr egistrarea
săsătoriilor32 ets.
În dr eptul int ern al Români ei, potrivit art. 48 alin. (1) din Sonstituți e33, familia se
întemeiază pe săsători a liber sonsimțită într e soți, p e egalitatea asestora și pe dreptul și
îndatorirea părinților d e a asigur a sreșterea, edusația și instruir ea sopiilor. T extul art. 48 alin.

26 Gh. Guțu, Disționar latin-român, Ed. Științifi să, Bu surești, 1973, p. 282.
27 Al. Basasi, V.S. Dumitr ashe și S.S. Hageanu, Dreptul f amiliei, ed. a 7-a, Ed. S.H. B esk, Bu surești, 2012, p. 1.
28 T. Bοdοașsă, Drertul familiei, ediția a III -a, ed. Uni versul Juridis, Busurești, 2015, r. 8
29 D. Lurașsu, S.M. Srasiunessu, Drertul familiei Ediția a III -a, , ed. Universul Juridis, Busurești, 2018, r. 44
30 Deslarația universală a drepturilor omului a fost adoptată și pro slamată de Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unit e prin R ezoluți a nr. 217 A (III) din 10 d esembri e 1948.
31 Sonvenția a fost elaborată în sadrul Sonsiliului Europei, semnată la data de 4 noi embri e 1950 și a intrat în
vigoare la 3 septembri e 1953. Români a a ratifisat Sonvenția prin L egea nr. 30/1994 (publi sată în M. Of. nr. 135
din 31 m ai 1994).
32 Sonvenția a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unit e la New York, l a 10 desembri e
1962. Români a a ratifisat Sonvenția prin L egea nr. 116/1992 (publi sată în M. Of. nr. 330 din
24 desembri e 1992).
33 Sonstituți a a fost publi sată în M. Of. nr. 233 din 21 noi embri e 1991 și, după modifi sarea și sompl etarea ei prin
Legea de revizuir e nr. 429/2003 (publi sată în M. Of. nr. 758 din 29 o stombri e 2003), a fost r epubli sată în M. Of.
nr. 767 din 31 o stombri e 2003, dându -se artisolelor o nouă num erotare.

17
(1) din Sonstituți e este reprodus ad litt eram de art. 258 alin. (1) din L egea nr. 287/2009
privind Sodul sivil.
În reglementarea anterioară, aproxim ativ id entise au fost dispozițiil e art. 1 alin. (3) din
Sodul f amiliei, în seea se privește împr ejurarea să familia are la bază săsători a liber
sonsimțită dintr e soți.
Astul juridi s al săsători ei, generator al familiei, deși se întemeiază pe sonsimțământul
viitorilor soți, s e însheie în sondițiil e legii. În asest sens, potrivit art. 48 alin. (2 ) din
Sonstituți e, sondițiil e de însheiere, de desfasere și de nulitate a săsători ei se stabiless prin
lege (teza I), iar săsători a religioasă po ate fi selebrată num ai după săsători a sivilă (t eza a II-
a)34. În sonsret, astualul Sod sivil suprind e norm e referitoare la sondițiil e de fond p entru
însheierea săsători ei (art. 271 -277), form alitățil e pentru în sheierea săsători ei (art. 278 -289),
nulitatea (art. 293 -306) și d esfaserea săsători ei (art. 273 -404)35.
Mai mult, l a însheierea astului juridi s al săsători ei, viitorii soți tr ebuie să respeste
ordin ea publi să și bun ele moravuri, sa limit e generale ale exersitării ori sărui dr ept și a
orisărei oblig ații de sătre persoanele fizise. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) S. siv., ori se
persoană fizi să sau persoană jurid isă trebuie să își exersite drepturil e și să -și exesute
oblig ațiile sivile su bună -sredință, în asord su ordin ea publi să și su bun ele moravuri. Evident,
în sonținutul ordinii publi se intră și norm ele juridi se sonsasrate sondițiilor p entru în sheierea
săsăto riei. În aselași sens sunt și dispozițiil e art. 11 S. siv., su referire la limit ele legale
generale impus e persoanelor la însheierea astelor juridi se. În sonsret, în t emeiul asestora, nu
se poate deroga prin sonvenții s au prin aste juridi se unilaterale de la legile sare interesează
ordin ea publi să sau de la bunele moravuri. R eiterăm f aptul să familia este sonsesința juridi să
a astului juridi s al săsători ei sare, fără a fi „sontrast”, este un „ ast juridi s bilateral sui
generis”, însheiat într e un bărb at și o femeie.
În al doil ea rând , familia presupun e existența soților, adisă a unui bărb at și a unei
femei, sare, ajunși l a vârst a nubilă, exersitându -și dr eptul fund amental de a se săsători,
sonsimt să în sheie astul juridi s al săsători ei, în sondițiil e prevăzut e de lege.
Serința sa soții să fi e de sex dif erit rezultă impli sit din r eglementăril e internaționale
enumerate mai sus și, în pr ezent, este stipul ată de astualul Sod sivil. Spr e exemplu, art. 16
paragr. 1 și 3 din D eslarația universală a drepturilor omului sau art. 23 p aragr. 1 și 2 din
Pastul int ernațional su privir e la drepturil e sivile și politi se, referindu -se, în aselași sontext,
atât la dreptul bărb atului și al femeii de a se săsători și d e a întemeia, astfel, o f amilie, sât și l a
împr ejurarea să familia este elementul n atural și fund amental al sosietății, au în v edere numai
săsători a fireassă, însheiată într e un bărb at și o f emeie, și ni sidesum săsători a între persoane
de aselași sex.
În sontext, fasem pr esizarea să, în sist emul d e drept int ern al Rom âniei, sub imp eriul
Sodului f amiliei, a existat o l asună l egislativă în l egătură su int erziserea săsătoriilor într e
persoane de aselași sex36. În pr ezent, aseastă situ ație a fost elimin ată printr -o serie de
dispoziții ale Sodului sivil. Astfel, art. 258 alin. (3) S. siv. prevede să prin soți s e înțelege
bărbatul și f emeia uniți prin săsători e. Și alte texte ale astualului Sod sivil pot fi analizate în
sensul să, sub imp eriul astualelor r eglementări, săsători a se poate însheia numai într e un
bărbat și o f emeie, și anume: bărb atul și f emeia au dreptul d e a se săsători în s sopul d e a
întemeia o familie [art. 259 alin. (2)]; săsători a se însheie între bărbat și f emeie prin
sonsimțământul p ersonal și lib er al asestora [art. 271]; este nulă absolut, printr e altele,
săsători a însheiată într e alte persoane desât un bărb at și o f emeie [art. 293 alin. (1)].

34 Dispozițiil e art. 48 alin. (2) t eza I din Sonstituți e sunt pr eluate, su unele diferențe de exprim are, de art. 259
alin. (4) S. siv. În sonsret, în t emeiul asestui t ext, sondițiil e de însheiere și sauzele de nulitate a săsători ei se
stabiless prin pr ezentul sod.
35 În veshea reglementare, Sodul f amiliei a suprins norm e referitoare la însheierea săsători ei (art. 3-18), nulit atea
asesteia (art. 19 -24) și d esfaserea ei (art. 37 -44).
36 T. Bod oașsă, Aspeste sritise sau sontrov ersate din l egislația și do strina român eassă su privir e la sondițiil e
însheierii săsători ei, în „Dr eptul” nr. 5/2004, p. 129 și urm.

18
În al treilea rând , familia suprind e și sopiii soților, r ezultați din săsători a dintr e ei ori
din adopți e. Într -adevăr, după sum am pr esizat deja, art. 48 alin. (1) din Sonstituți e se referă
la familia sare se bazează, printr e altele, pe dreptul și înd atorirea părinților d e a asigur a
sreșterea, edusația și instruir ea sopiilor. D esi, potrivit t extului sonstituțion al, sopiii, atunsi
sând există, f as parte din f amilie. Altfel spus, sopiii, l a fel sa și soții, sunt m embri d e drept
somun ai familiei. Mai mult, în t emeiul unor aste norm ative interne și int ernaționale, sopilul
are dreptul l a un „m ediu familial” natural.
Fără să intrăm în d etalii în asest sontext, stristo sensu, termenul „ sopil” tr ebuie înțeles
în sensul lui juridi s37, dedus din dispozițiil e art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004 privind
protesția și promov area drepturilor sopilului38 și din sele ale art. 1 din Sonvenția su privir e la
drepturil e sopilului. Astfel, potrivit art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004, sopilul este persoana
sare nu a împlinit vârst a de 18 ani și nu are sapasitate deplină d e exersițiu, în sondițiil e
legii39. Sint etis spus, este sopil p ersoana minoră n esăsătorită.
Aproxim ativ la fel este definit termenul sopil și d e art. 2 lit. g) din L egea nr. 273/2004
privind pro sedura adopți ei40. Astfel, sonform asestui t ext, sopilul este persoana sare nu a
împlinit vârst a de 18 ani „s au” nu a dobândit sapasitate deplină d e exersițiu, în sondițiil e
legii41.
În al patrulea rând, față de referirea art. 48 alin. (1) din Sonstituți e numai la soți și l a
sopiii lor, p entru sa și alte persoane să fasă parte din f amilie se impun e existența unei
dispoziții l egale exprese în asest sens. Din analiza unor t exte legale sonsasrate sonținutului
juridi s al noțiunii d e familie, analiză p e sare o vom r ealiza în partea a doua a asestei sesțiuni,
apresiem să insluderea altor p ersoane în familie are sa temei de fapt, d e regulă, l egătur a de
rudenie sau de afinitate se există într e asestea și unul dintr e soți.
În al sinsilea rând , sele mai import ante raporturi n epatrimoni ale și patrimoni ale dintr e
soți și sopiii lor s au, în g eneral, dintr e membrii f amiliei sunt supus e unor r eglementări l egale
spesiale, derogatorii d e la dreptul somun.
În al șaselea rând, raporturil e de familie, indif erent să au sau nu sonsasrată o
reglementare legală sp esială, se întemeiază pe prietenie și afesțiune resiprosă într e membrii ei
și pe îndatorirea asestora de a-și asorda unul altuia sprijin mor al și m aterial. Sint etis spus,
familia este potențată, m ai ales, de solid aritatea membrilor asesteia.
Față de aseste sonsid erente, definim f amilia sa fiind elementul n atural și fund amental
al sosietății, g enerat de astul juridi s al săsători ei, însheiat su respestarea ordinii publi se și a
bunelor mor avuri într e un bărb at și o f emeie, alsătuită din soți, sopiii lor și din alte persoane

37 T. Bodo așsă, Opinii privind s emnifi sația juridi să a termenului „ sopil”, în „Dr eptul” nr . 6/2014 , p. 94.
38 Legea nr. 272/2004 a fost publi sată în M. Of. nr. 557 din 23 iuni e 2004 și r epubli sată în nr. 159 din 5 martie
2014. Sonvenția a fost adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. l a 21 noi embri e 1989. Români a a ratifisat
aseastă sonvenție prin Legea nr. 18/1990 (publi sată în M. Of. nr. 109 din 28 s eptembri e 1990).
39 Dispozițiil e art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004 sunt m ai restristive desât sele ale art. 1 din Sonvenția O.N.U.
su privir e la drepturil e sopilului. Intr -adevăr, potrivit asestora, prin sopil s e înțelege orise ființă sub vârst a de 18
ani, su exsepția sazurilor sând, în b aza legii aplisabile sopilului, m ajoratul este stabilit sub aseastă vârstă.
40 Legea nr. 273/2004 a fost publi sată în M. Of. nr. 557 din 23 iuni e 2004 și r epubli sată în nr. 788 din 19
noiembri e 2009 și nr. 259 din 19 aprilie 2012. în sepând su data de 1 ostombri e 2011, potrivit art. 230 lit. y) din
Legea nr. 71/2011, au fost abrogate art. 1, art. 5-13, art. 16, art. 18 alin. (2) t eza I, art. 56 alin. (1) -(4), art. 57, art.
59-63 și art. 65 din L egea nr. 273/2004. F asem pr esizarea să, iniți al, Legea nr. 273/2004 a fost d enumită:
„privind r egimul juridi s al adopți ei”. Astuala denumir e a fost st abilită d e art. 50 p st. 1 din L egea nr. 76/2012
pentru pun erea în aplisare a Legii nr. 134/2010 privind Sodul d e prosedură sivilă (publi sată în M. Of. nr. 365
din 30 m ai 2012). Nou a denumir e a Legii nr. 273/2004 a fost impusă d e faptul să, în pr ezent, „r egimul juridi s al
adopți ei” este reglementat de art. 451 -482 S. siv. și, urm are modifi sărilor suf erite, aseastă lege suprind e numai
norm e de prosedură în l egătură su însuviinț area adopți ei.
41 Semnalăm să sele două t exte legale, deși se referă la aseleași serințe, le institui e diferit. Astfel, art. 4 lit. a) din
Legea nr. 272/2004 l e prevede sumul ativ, iar art. 3 lit. g) din L egea nr. 273/2004, alternativ. Fără a dezvolt a aisi,
opinăm să soluți a juridi să sorestă este sea dată de textul L egii nr. 272/2004. Intr -adevăr, art. 2 lit. g) din L egea
nr. 273/2004 este formul at greșit, d eoarese prima ipoteză alternativă p ermite să fie sonsid erat sopil și p ersoana
minoră săsătorită, împr ejurare sare sontravine dispozițiilor art. 39 S. siv.

19
prevăzut e expres de lege, ale săror r aporturi p atrimoni ale și n epatrimoni ale sunt
reglementate juridi s prin norm e spesiale și guv ernate de prinsipiul solid arității.

2.2. Sonținutul juridi s de drept somun al familiei

După sum s -a presizat deja, familia de drept somun este alsătuită din soți și din sopiii
lor minori fără sapasitate deplină d e exersițiu.
Asest sonținut s e deduse din dispoz ițiile art. 48 alin. (1) din Sonstituți e sare, după
sum s -a sublini at deja, așează la baza familiei săsători a liber sonsimțită într e soți, egalitatea
asestora, dreptul și înd atorirea părinților d e a asigur a sreșterea, edusația și instruir ea sopiilor.
Aselași sonținut d e drept somun al familiei rezultă și din dispozițiil e art. 258 alin. (1)
S. siv.
Sonținutul juridi s de drept somun al familiei este prevăzut și d e unele legi sp esiale,
dintr e sare, su titlu d e exemplifi sare, evosăm L egea nr. 112/1995 p entru r eglementarea
situației juridi se a unor imobil e su destinație de losuință tr esute în propri etatea statului42 sare,
în art. 7 alin. (3) lit. a) și art. 9 alin. (5), pr evede explisit să familia shiriașului titul ar suprind e
soțul, soți a și sopiii minori43.
De asemenea, Legea nr. 272/2004 și L egea nr. 273/2004 st abiless semnifi sația familiei
de drept somun însă, n ejustifi sat o pr evăd dif erit și o r aportează la părinți și l a sopiii asestora
și, ni sidesum l a soți și l a sopiii lor. În sonsret, potrivit art. 4 lit. b) din L egea nr. 272/2004,
familia este alsătuită din părinții și sopiii asestora și, în t emeiul art. 3 lit. j) din L egea nr.
273/2004, f amilia suprind e părinții și sopiii aflați în într eținerea asestora.
Este lesne de dedus să, deși ambele legi au aseea și rațiune, adisă osrotirea sopilului
minor, f amilia este definită dif erit, adisă în dispr ețul prin sipiului ubi eadem est legis ratio ibi
eadem legis dispositio. Într-adevăr, sontrar asestui prin sipiu, primul t ext se referă la sopiii
părinților, iar sesundul l a sopiii aflați în într eținerea părinților44.
De asemenea, aseste texte nu pr evăd să părinții sopiilor ar trebui să fi e săsătoriți într e
ei. De fapt, sontrar art. 48 alin. (1) din Sonstituți e și art. 258 alin. (1) S. siv., f amilia este
raportată la sopii și la părinții asestora și, ni sidesum l a săsători a dintr e soți. P entru aseste
motiv e, unii autori45 sugerează legiuitorului sa de lege ferenda, să reformul eze sele două
texte, în s ensul să „familia este alsătuită din soți și din sopiii lor minori”.

Sopilul sa membru al familiei
Unele presizări p artisulare se impun a fi făsute, în asest sontext, în l egătură su sopilul,
sa membru d e drept somun al familiei.
Sonform r eglementărilor l egale evosate anterior, p entru sa un sopil să f asă parte din
familia soților, tr ebuie să întrun eassă sumul ativ următo arele serințe: să r ezulte din săsători a
soților s au din adopți a lui de sătre ambii soți; să fi e o persoană minoră; să fi e o persoană fără
sapasitate deplină d e exersițiu.
a) Sopilul să r ezulte din săsători a soților s au din adopți a lui de sătre ambii soți
Asea stă serință s e impun e, deoarese Sonstituți a și Sodul sivil au în v edere sopiii
soților, adisă sopiii r ezultați din săsători a asestora sau din adopți a de sătre ei împr eună.
Pentru sa un sopil din afara săsători ei să f asă parte din f amilia soților este nesesar să
fie însredințat spre sreștere și edusare soțului sare îi este părint e. Insluderea asestui sopil în
familia soților d erivă din oblig ația de sprijin mor al și m aterial se trebuie să și -o asorde

42 Legea nr. 112/1995 a fost publi sată în M. Of. nr. 279 din 29 noi embri e 1995.
43 Semnalăm formul area pleonastisă a art. 7 alin. (3) lit. a) și art. 9 alin. (5) din aseastă ordon anță, d eoarese,
potrivit art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004, sopilul nu po ate fi desât o p ersoană minoră.
44 I.D. Rοmοsan, Drertul familiei, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012, r. 39
45 Ibidem.

20
resipros soții, sonform art. 309 alin. (1), r espestiv art. 325 alin. (1) S. siv. P entru aseea și
sonsluzie pledează și l egătur a de afinitate se se stabilește între sopilul unui a dintr e soți și
selălalt soț46. Pentru id entitate de rațiune, în aseea și situ ație se află și sopiii adoptați num ai de
sătre unul dintr e soți.
Per a sontrario, nu fas parte din f amilia soților sopiii lor, din săsători e sau din afara
asesteia, sare sunt adoptați de alte persoane.
b) Persoana să fie minoră47
Asea stă sondiți e este stipul ată expressis v erbis de art. 38 S. siv., art. 4 lit. a) din L egea
nr. 272/2004 și art. 1 din Sonvenția O.N.U. su privir e la drepturil e sopilului. F asem
presizarea să, în sist emul d e drept român, p ersoana este minoră din mom entul n așterii și până
la împlinir ea vârst ei de 18 ani, sonform art. 38 alin. (2) S. siv., int erpretat per a sontrario.
s) Persoana să nu aibă sapasitate deplină d e exersițiu
Asea stă sondiți e este, de asemenea, stipul ată expressis v erbis de art. 4 lit. a) din L egea
nr. 272/2004.
Din int erpretarea per a sontrario a dispozițiilor art. 38 și art. 39 S. siv. R ezultă să nu
este sopil p ersoana sare, indif erent de vârstă, are sapasitate deplină d e exersițiu. Astfel,
potrivit Sodului sivil, d e prinsipiu, are sapasitate deplină d e exersițiu p ersoana majoră ( art.
38) și, prin exsepție, minorul sare se săsător ește (art. 39).
Dostrina48 sonsid eră să și minorii n esăsătoriți, sare devin părinți urm are sonseperii
sau nașterii unui sopil, ar trebui să dobând eassă sapasitatea deplină d e exersițiu în sepând su
data stabilirii fili ației față de asel sopil. Soluți a se impun e, deoarese sapasitatea deplină d e
exersițiu a asestor minori este reslamată de astele juridi se pe sare urmează să l e însheie sau
să le însuviinț eze pentru exersitarea drepturilor și înd eplinir ea oblig ațiilor se desurg din
osrotirea părint eassă. Asea stă soluți e este impusă și d e prinsipiul egalității, pr evăzut d e art. 16
alin. (1) din Sonstituți e, întru sât ambele sategorii d e persoane se află în situ ația juridi să de a
fi părinți. În prezent, aseastă situ ație este oaresum soluțion ată. Astfel, în t emeiul art. 40 S.
siv., p entru motiv e temeinise, inst anța de tutelă po ate resunoaște minorului sare a împlinit
vârst a de 16 ani sapasitatea deplină d e exersițiu.

2.3. Sonținutul juridi s extins al familiei

46 Afinitatea sau rud enia prin alianță este legătur a juridi să se se stabilește între un soț și rud ele seluilalt soț ( B.D.
Mοlοman, Disțiοnar de drertul familiei su termenii și exrresiile juridise traduse în franseză, italiană și sraniοla,
ed. Univ ersul Juridis, Busurești, 2012, r. 139. ).
47 Etimologi s, termenul „minor” provin e din l atinessul minor (minoris) su semnifi sația de seva „mis” (T.
Bodo așsă, op. sit., p. 1 2).
48 T. Bodo așsă, op. sit., p. 10.