Conf . Univ. Dr. Claudia Moisa [629383]

1

Ministerul Educatiei Naționale
UNIVERSITATEA „I DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

Dezvolta rea și promovarea turistică a
”Țarii Secaselor ”

Coordonator :
Conf . Univ. Dr. Claudia Moisa

Student: [anonimizat] – IULIA
2017

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
Capitolul I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
Aspecte teoretice privind turismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.1Turismul. Fenomen economico -social ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….5
1.2.Impactul turismului asupra activitat ii economice ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.3. Scurt istoric al activității de turism în țara noastră ………………………….. ………………………….. ………………. 7
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. …………………… Ошибка! Закладка не определена.
Prezentarea s i valorificarea patrimoniului t uristic al “Tarii Secaselor” ………………………….. ……………………… 10
2.1 Prezentarea „‟tarii secaselor‟‟ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
2.2 Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….18
2.2.1 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.2.2 Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
2.2.3 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.2.4 Apele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.2.5 Vegetatia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
2.3 Potențialul turistic antropic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
Din potentialul t uristic antropic mai fac parte: ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
CAPITOLUL III. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 37
3.1 Infrastructura Turistica: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
3.2 Analiza SWAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50
Propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 50
Capitolul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 51
Promovarea produsului turistic Tara Secaselor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 51

3
Traseele si excursii turistice ca re includ Tara Secaselor: ………………………….. ………………………….. ………….. 51
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 57
Bibleografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 58

4
Introducere
Turismul reprezintă una din activitățiile importante ale civilizației și vieții sociale moderne, ce
evoluează odată cu dezvoltarea politică, economică, științifică și culturală a omenirii, dar totodată
și un punct de legătură privind relațiil e economice internaționale.
Numeroși oameni călătoresc anual în diverse zone ale țării din dorința de a cunoaște, a se destinde,
pentru a -și reface capacitatea de muncă, apelând în acest scop la o gamă variată de servicii și de
bunuri de consum.
În pr ezent activitatea turistică primește noi valențe și dimensiuni ca urmare a creșterii timpului
liber.
În aceste condiții se accelerează ritmul evoluției unora din formele de Turism. Se apreciază că și
în România turismul se statornicește ca o componen tă a nivelului de trai, devenind un element al
definirii calității vieții. Pentru că o activitate în turism să aibă success, trebuie să se urmărească unele
aspecte: Promovarea prin pliante reclame și situri de internet; integrarea în asociații locale de
proprietari de pensiuni, modernizarea infrastructurii, oferirea de servicii suplimentare unice,
originale, cu totul aparte față de ofertele de pe piață, negocierea tarifelor preferențial și diferențiat.
Asigurarea îndeplinirii celor două etape indispens abile activității în agroturism: organizarea și
pregătirea; și desfășurarea activităților propriu -zise.1
Am ales sa duc la capăt acest proiect deoarece am dorința de a ajuta oamenii din jurul meu și tot
odată oamenii competenți sa ajunga sa cunoasca s i sa dezvolte aceasta regiune stravechie si sa sa
citească rezultatele proiectului meu.
Lucrarea de licenta este structurata pe 4 capitole :
In primul capitol vor fi prezentate aspectele teoetice privind turismul alaturi de un istoric al activitati
de turism in tara noastra.
In al doilea capitol are obiectivul de a prezenta si valorifica potentialul touristic present in Tara
Secaselor.
In al treilea capitol, datorita faptului ca obiectivul proiectului este dezvoltarea si promovarea
turistica, este vorba infrastructura in Tara Secaselor
In al p atrulea si ultimul capitol o sa fac cateva p ropuneri privind dezvoltarea și promovarea
activității de turism in Tara Secaselor.

1 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Promovarea -si-Dezvoltarea -Turi23.php

5
Capitolul I.
Aspecte teoretice privind turismul

1.1Turismul. Fenomen economico -social
Turismul reprezintă un fenomen economico -social specific civilizației moderne, puter nic ancorat
în viața societății, și ca atare, influențat de evoluția ei . Prin caracterul său de masă și conținutul
complet, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicvatii importante asupra
evoluției economiei și societății, asupra r elațiilor internaționale.
Turismul joacă un rol important în viața economică și socială, acționează ca un element al
sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o pârghie de
atenuare a dezechilibrelor interre gionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de
instruire, cultura și civilizație al oamenilor. Turismul prezintă o complexitate în continuă creștere, în
plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activități, în plan psiho -social, se
constituie ca o modalitate superioară de organizare a timpului liber. Importanță socială a turismului
poate fi evidențiată sub următoarele aspecte: după :
 turismul contribuie la menținerea echilibrului biologic și fiziologic al omului contempo ran.
 turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură, de instruire și
civilizație al oamenilor în calitate de turiști, dar și a populației locale.
 turismul contribuie la menținerea sănătății omului contemporan prin faptul că -i oferă
acestuia destinderea, refacerea forței de muncă prin odihnă, mișcare, tratamente balneo –
medical.
 turismul influențează calitatea vieții atât în mod direct (determina creșterea calității vieții) cât
și în mod indirect (determina creșterea altor ramuri e conomice care pot influența pozitiv
nivelul calității vieții).
 turismul impune noi relații inter umane, facilitează schimbul de idei și consultarea de opinii
ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale, la lărgirea orizontului cultural, iar pe
de alta parte, la mai bună înțelegere între popoare, la apărarea păcii în lume.

1.2.Impactul turismului asupra activitatii economice

România are o sansa foarte mare de dezvoltare deoarece aceasta dispune de bogate si variate
resurse naturale si antrop ice.Valorificarea lor eficienta si în interesul economiei nationale reprezinta
o sansa de dezvoltare a României.
Potentialul acestei ramuri este imens, dar prea putin valorificat. Este ramura economica cu
avantajul competitive international cel mai ma re, cu toate acestea performantele sale economice sunt
modeste.
Pe plan economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi si positive implicatii
asupra dezvoltarii întregii societati, actionând în directia introducerii în circuitul ec onomic (intern si
international) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atractie si a unora din
realizarile contemporane în domeniile constructiilor si artei. Din punct de vedere economic, turismul
prezinta numeroase avantaje fat a de alte domenii de activitate, si anume : valoarea adaugata în
turism fata de alte ramuri este superioara, datorita faptului ca importul de materii prime, pentru acest

6
domeniu este nesemnificativ; turismul nu este o ramura energo -intensiva: utilizeaza în mare parte,
materii prime autohtone, practice inepuizabile: pemite transferarea în valuta a unor resurse materiale
si umane, neexplorabile pe alta cale; cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte
ramuri, deoarece realizându -se ca expor t invizibil (în interiorul tarii) pretul produselor turistice nu
mai este încarcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale ; turismul reprezinta o
parte însemnata a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantitati de produse
industriale; asigura dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor tarii, inclusive a celor considerate lipsite
de oferta turistica atractiva.
Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea
turismul ui se obtine un semnificativ spor de productie, aportul sau la PIB fiind proportional cu
nivelul de dezvoltare al fiecarei tari .
Pentru masurarea progresului economic indicele bunastarii economice durabile tine cont de :
cheltuieli "de aparare" – cheltuieli ce acopera costurile sociale si legate de mediu; distrugerile
cadrului natural pe termen lung; investiile nete; schimbarile în distributia veniturilor; munca în
gospodarie .
Turismul se manifesta ca un mijloc de diversificare a structurii econ omiei unei tari, aparând
astfel anumite activitati specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, agentiile de
voiaj, productia de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitatile existente:
agricultura , industria alimentara , constructii, transporturi, servicii culturale. Turismul reprezinta o
cale de valorificare superioara a tuturor categoriile de resurse. Prin intermediul turismului fiind
valorificat în mod eficient elemente cum sunt :
 frumusetea peisajului,
 calitatile cur ative ale apelor minerale sau termale,
 lacurile terapeutice,
 namolurile terapeutice,
 gazele terapeutice,
 salinele,
 plantelor medicinale,
 factorilor climatici de cura
 aeroionizarea, precum si a evenimentelor cultural -aristice,
 monumente de arta ,
 vestigii i stirice,
 traditia populara.
Turismul contribuie la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata atât pe seama
turismului intra cât si a turismului international.
Turismul prin specificul sau genereaza noi locuri de munca, având o co ntributie majora la
atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare si, implicit la atenuarea somajului. Din
punct de vedere calitativ, relatia turism – forta de munca poate fi exprimata prin urmatoarele aspecte:
nivelul de calitate al celor ocu pati în turism si structura fortei de munca pe trepte de pregatire,
raportul între cei angajati cu timp partial si timp total de munca proportia angajatilor sezonieri si
fluctuatia personalului, costul formarii profesionale.
Ca orice activitate econom ica, turismul reprezinta o combinatie a efectelor negative si positive,
unde prin cunoasterea si constientizarea posibilelor efecte negative comunitatea locala si organele
componente vor actiona asupra dimensionarii activitatilor turistice si a fenomenului turistic astfel
încât mutatiile, de orice natura, sa poata fi pozitive si favorabile.

7
1.3. Scurt istoric al activi tății de turism în țara noastră
În România, turismul, ca fenomen social -economic, se integrează în economia unitară a țării,
constitu ind o coordonată majoră a civilizației societății noastre.
Elementele precursoare turismului pe pământul țării sunt atestate documentar încă din antichitate,
când ele au apărut și s -au dezvoltat, în forme embrionare, a Băile Herculane, Ocna Sibiului, Turda,
Sovata, Buziaș etc.
În evul mediu în condițiile rânduirii feudale, turismul s -a manifestat sporadic pe teritoriul țărilor
românești, mai restrâns decât în antichitate, datorită nesiguranței drumurilor și concepțiilor mistice.
Activitatea de turism colectiv se desfășura, mai ales, sub forma turismului de pelerinaj.
Documentele vremii indica și o formă de turism colectiv, de ma să, determinată de o serie de
manifestări laice, etnofolclorice, cu prilejul unor momente festive, tradiționale: sărbători folclorice,
târguri, hramuri, nedei etc.
Treptat se afirmă turismul balnear, acesta fiind menționat în localitățile: Băile Felix în sec. XV,
Ivanda și Lipova în sec. XVI, Bazna în sec. XVII, Băile Herculane în 1734, Olănești în 1760, Borsec
în 1770, Vatra Dornei în 1788.
În secolul XIX, stațiunile balneoclimaterice cunosc o dezvoltare deosebită, astfel că până la
sfârșitul sec olului existau 23 de stațiuni de interes general, 78 de interes local și 38 de localități cu
izvoare minerale utilizate.
În a doua parte a secolului XIX apar primele asociații turistice, punând bazele turismului
organizat.
Acest turism modern se caracterizează prin trăsături noi și printr -o evoluție a tipurilor și
formelor sale, marcând substanțiale transformări cantitativ și calitative privind structura turismului.
Primele grupări, asociații sau societăți care se înfiripă sunt: "Trinitatea vreme lnică" din 1869, având
ca scop de a întreprinde excursiuni, "Societatea carpatină ardeleana a turiștilor" din 1880,
"Societatea carpatină Sinaia", "Cercul excursioniștilor" la 1 ianuarie 1891, prima organizație
turistică din București care își propune să î ntreprindă "excursiuni menite să dezvolte iubirea pentru
frumusețile naturii și înmulțirea cunoștințelor prin vizitarea monumentelor și localităților din țară,
ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere" (V.Borda, 1979).
În România po stbelică, prima organizație de turism de tip nou, pe baze economico -sociale, a fost
turismul popular (1948 -1950), care apoi devine Federația de turism – alpin. În anul 1955, se
reînființează Oficiul Național de Turism "Carpați", înființat în 1935. În 1957 se constituie Asociația
turiștilor din România, iar în 1968 Biroul de turism pentru tineret.
În 1971, ca urmare a dezvoltării continue și progresive a turismului în România se înființează
Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică,
căruia îi sunt subordonate 40 de oficii județene de turism.
Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice și climaterice, apar și
altele noi ca: Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bălea L ac, Durau, Piatra Arsă.
Direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului între anii 1976 -1980 s -au orientat spre valorificarea
mai complexă a stațiunilor montane, cu potențial turistic ridicat, spre dezvoltarea stațiunilor
balneoclimaterice cu o eficiență recunoscută și modernizarea stațiunilor balneare și climaterice de pe
litoral. Sunt sporite cu 35000 de locuri în formele de cazare de bază și complementare noi localități,
stațiuni balneoclimaterice și complexe turistice, cu precădere în aria Carpaților, sunt amenajate noi
mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri, iar terapiile balneare sunt
dotate cu tehnica modernă.
În 1982, baza tehnico -materiala a turismului cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste
38000 de locuri în stațiunile montane de odihnă și practicarea sporturilor de iarnă, în jur de 45000 de
locuri în stațiunile de cura balneara și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire.

8
Gradul de utilizare a capacităților de cazare, pe total de țară, a fost în medie de 75%, cuprinzând
toate formele de cazare între anii 1975 -1989, fiind distribuite astfel: pe litoral 76,9%, în stațiunile
montane 73,7%, în stațiunile balneoclimaterice 87%, iar în celelalte centre turistice de 70%.
Gradul de ocupare a cap acităților de cazare de către turiștii străini, calculat la om/zile cazare, a fost
de 35% pe litoral, 10% în stațiunile de munte, 3,9% în stațiunile balneoclimaterice și 11,3% în
celelalte centre turistice.
După 1990, s -a instalat o tendință descrescă toare în dezvoltarea turismului în România și
reducerea dramatică a numărului turiștilor, datorită calității tot mai scăzute a serviciilor turistice și
deteriorării sensibile a condițiilor de viață pentru majoritatea românilor. Acestea au determinat
petrec erea vacanțelor în străinătate de către cei cu posibilități financiare mai ridicate.
În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de
60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olip
și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de
vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile
preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo,
numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au
devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s -a dezvoltat și turismul rural ce
se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor.Principalele puncte de atracție le
reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din no rdul Moldovei, bisericile de lemn din
Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța.Alte atracții turistice importante din România sunt cele
naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri
din Munții Ap useni.
Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord -vestul Moldovei. Regiune montană
pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr -o activitate
turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstir ilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară,
intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani.
Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție
indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin
valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea
corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificar e eficientă a acestora presupune
elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii
coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul
inițial al deplasării căt re o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în
măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de
turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general,
prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări
pentru vizitarea și primirea călătorilor.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de
asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a
asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul
locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de -a doua ramură importantă din sectorul de
servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de
dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World
Travel an d Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă
a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul

9
turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2 004. De asemenea, în 2005,
turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.
În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât
în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alt e țări care aduc turiști străini.
Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații
de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.
În anul 2009, România a avut 1,27 milioane tu riști străini iar în 2010 – 1,34 milioane. În anul 2004,
numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane.
Având condițiile necesare pentru dezvoltarea accentuată a turismului intern și internațional, se pune
accentul pe optimizarea gradului de valorifica re a fondului turistic, pe intensificarea amenajărilor
existente și a căilor de acces, pentru că întregul teritoriu să fie inclus în circuitul turistic național și
internațional.
În privința turismului local, fiecare județ își valorifica în continuare fond ul turistic, spre a oferi
posibilități de utilizare completă și complexă a tuturor resurselor turistice.2
Numarul turistilor straini:
 Țări din Uniunea Europeană
 Ungaria – 1.950.380
 Bulgaria – 1.114.082
 Germania – 521.675
 Italia – 433.167
 Polonia – 276.525
 Austria – 210.143
 Franța – 183.360
 Regatul Unit – 128.150
 Grecia – 117.900
 Spania – 70.970
 Alte țări din Europa
 Republica Moldova – 1.428.560
 Ucraina – 731.000
 Turcia – 302.000
 Serbia – 180.000
 Federația Rusă – 62.648

2 http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL -IN-ROMANIA13222.php

10

 Turiști din America de Nord, Sud și Centrală – 191.710
 Turiști din Asia – 223.883
 Turiști din Africa – 18.444
Capitolul II
Prezentarea s i valorificarea patrimoniului t uristic al “Tarii Secaselor”
2.1 Prezentarea „‟tarii secaselor ‟‟
Țara Secaselor reprezintă un teritoriu recent const ituit din 25 unități administrativ – teritoriale din
județele Alba și Sibiu. Un spațiu geografic nou având la baza vechiul teritoriul istoric al Țării
Secaselor, unul specific românesc din sudul Transilvaniei.
Incadarea în teritoriul național este una cent rală, cu un mare avantaj față de axele economice iar în
cea ce privește cel județean se poziționează în estul județului Alba și în vestul județului Sibiu, având
un acces facil și un mare potențial de dezvoltare.
Suprafața totală a teritoriului Tara Secasel or este de 1.450 kmp, împărțită în cele două județe: în
Alba are o suprafață de 867,7 km2 și 582,3 km2 în Județul Sibiu. Din cele 25 de unități
administrativ -teritoriale 17 sunt în județul A lba și 8 sunt în județul Sibiu.
Tabelul nr.1
Suprafața totală a Ț ĂRII SECASELOR
JUDEȚUL ALBĂ ha JUDEȚUL ALBĂ ha JUDEȚUL SIBIU ha
1 Berghin 7571 10 Doștat 4015 18 Apoldu de Jos 4883
2 Bucerdea Gr. 4100 11 Gârbovă 5894 19 Loamneș 10070
3 Câlnic 5103 12 Mihalț 6506 20 Ludoș 4337
4 Cenade 4431 13 Ohaba 4052 21 Ocna Sibiului 8521
5 Cergău 4822 14 Roșia de Secaș 5230 22 Pauca 7365
6 Ciugud 4391 15 Sântimbru 4394 23 Slimnic 10624
7 Crăciunelu de Jos 2550 16 Spring 9081 24 Sura Mare 7485
8 Cut 2935 17 Valea Lungă 7507 25 Sura Mică 4948
9 Daia Romană 4243 3

3 Primaria comunei OHABA

11
Sursă: primăria comunei OHABA
4
Figura nr. 1 Localizarea nationala a TARII SECASELOR
5
Figura nr. 2 Localizarea Tarii Secaselor

4 Wikipedia.com
5 Trafitiisibiene.ro

12
Tara Secaselor cuprinde urmatoarele commune:

 Comuna Berghin este atestata documentar pentru prima oară în anul 1332 sub
numele Sacerdos de Bumi , fiind situată în parte vestică a Podișului Secasului pe Văile
Garbaului și Henigului, fiind extinsă pe o suprafață de 7571 ha și cu o populație de 1893 de
locuitori. Are în componența un număr de 4 așezări rurale (Berghin, Henig, S traja și
Ghirmbom) bine conturate și poziționate, având un mare avantaj într -o viitoare evoluție, mai
ales în relația apropiată cu Zona Municipiului Alba Iulia și a Culoarului Mureșului.
 Comuna Bucerdea Granoasa se individualizează ca fiind o comună format ă recent în 2006,
prin deslipirea de fosta comună Craciunelul de Jos. Comună se extinde pe Valea Dunaritei la
nord de Culoarul Tarnavei Mare, pe o suprafață de 4100 ha și are o populație de 2235
locuitori. Are în componența 4 așezări rurale: Bucerdea Grâno asă ca centru de comună și
celalalte 3 (Cornu, Pădure și Panca) cu aspect mai mult de cătune sau odăi, fiind foarte puțin
populate. Comună prezintă mai multe avantaje legate de relația economică cu Municipiul
Blaj și Valea Tarnavei.
 Comuna Calnic este situ ată într -o zonă deosebită din partea sud -vestica a Târî Secaselor
Alba – Sibiu, la contactul cu Munții Cindrel, pe o suprafață de 5103 ha și cu o populație de
1681 de locuitori. Are în componența două așezări rurale bine evidențiate Câlnic și Deal.
Prin po tențialul turistic ridicat a cetății Calnicului, cel agricol dar mai ales a apropierii de
noua autostradă A1 din partea nordică, comună oferă oportunități de extindere și dezvoltare
economică.
 Comuna Cenade este atestata documentar încă din anul 1301 ca o posesiune din vechea
Episcopie a Cenadului fiind situată pe valea cu același nume din nordul Podișului Secaselor,
fiind extinsă pe o suprafață de 4431 ha și având o populație de doar 943 de locuitori. Are în
componența satul Cenade ca centru de comună la c are se adauga două sate foarte mici cu
aspect de cătune sau odăi Gorganu și Capul Dealului. Deși este amplasată la marginea
județului Alba și la distanță mai mare față de un centru urban are posibilități de dezvolare
prin relația cu Culoarul Tarnavei Mari din nord dar și a potențialului agricol mai ales viticol
ridicat.
 Comuna Cergau este amplasată în nordul Podișului Secaselor și la sud de Municipiul Blaj,
la o distanță de doar 10 km de acesta. Întreaga comună se suprapune pe bazinul hidrografic
al Cergaul ui, în care s -au format văile Spalac, Bună și Lupului, pe o suprafață de 4822 ha pe

13
care trăiesc 1490 de locuitori. Are în componența 3 așezări rurale, (Cergău Mare, Cergău
Mic și Lupu), amplasate pe lungimea văilor amintite mai sus, bine amenajate și cu u n
potențial de dezvoltare ridicat. Acesta este dat de noile investiții care s -au realizat în zonă,
mai ales cele legate de o rețea nouă de apă și canalizare, dar și drumuri recent asfaltate, ce
fac accesul mai facil în zonă.
 Comuna Ciugud se individualizea ză ca fiind una dintre cele mai moderne comune din
regiunea analizată, fiind situată la marginea vestică a Podișului Secaselor și pe Culoarul
Mureșului, extinsă pe o suprafață de 4391 ha și cu o populație în continuă creștere de 3048
locuitori. Are în comp onența un număr de 6 așezări rurale (Limba, Ciugud, Seusa, Drambar,
Teleac și Hapria), bine individualizate, maririmi egale, dar mai ales un stadiu de dezvoltare
la același nivel ridicat. Poziția geografică favorabilă pe Valea Mureșului lângă Municipiul
Alba Iulia dar și diferitele oporturnitati de finanțare au făcut că extinderea și dezvolarea
comunei în ultimii ani să capete un ritm tot mai accelerat.
 Comuna Craciunelu de jos este atestata documentar încă din anul 1324 prin satul
component cu același nume situat într -un areal favorabil de pe Valea Tarnavei Mari, extinsă
pe o suprafață de 2550 ha și având o populație de 1954 locuitori. Fiind singura așezare rurală
componentă cu un potențial agricol dar mai ales viticol mare, la care se adauga recent
resurse le de apă sărată din zonă, poate fi administrată și dezvoltată în mod eficient. Poziția
geografică din apropierea Municipiului Blaj, aflat la doar 7 km, pe șoseaua națională DN
14A și pe magistrala feroviară internațională recent modernizata care fac ca în viitor să apara
noi oportunități de dezvoltare.
 Comuna Cut se individualizează ca fiind o comună formată recent în 2006, prin deslipirea
de fosta comună Câlnic. Comună se extinte pe valea cu același nume din bazinul hidrografic
al Secasului Mare, pe o sup rafață de 2935 ha și cu o populație de 1075 locuitori. Fiind
singura așezare rurală componentă cu un potențial agricol dar mai ales viticol mare, poate fi
administrată în mod eficient și bine organizată, dar și a pune în valoare faptul ca sudul ei este
tranzitat de noua autostradă A1, accesul la calea ferată Sibiu – Vințu de Jos și apropierea de
Municipiul Sebeș fac să apara noi oportunități de dezvoltare în viitor.
 Comuna Daia Romana este situată în partea vestică a Podișului Secaselor pe Valea Slatinii,
fiind extinsă pe o suprafață de 4243 ha și având o populație de 2773 locuitori. Comună are în
componența un sigur sat bine extins și dezvoltat care se remarca că fiind cel mai mare ca
număr de locuitor de pe teritoriul Tara Secaselor. Dintotdeauna aceasta c omună mare a

14
beneficiat de mai multe avantaje cum ar fi potențialul agricol al zonei, potențialul piscicol al
văii Slatinei dar și apropierea de Municipiul Sebeș aflat la 10 km. Acestea fac ca prin noi
posibilități de finanțare, această așezare rurală de m are dimensiune să aibă unul dintre cele
mai mari nivele de dezvoltare și modernizare din zonă.
 Comuna Dostat are o poziție mai centrală în cadrul Tari Secaselor, dar la marginea
Județului Alba, fiind amplasată pe Valea Bozului pe o suprafață de 4015 ha dar cu o
populație de doar 956 locuitori. Comună are în componența 3 așezări rurale: Doștat atestat
documentar încă din anul 1320, Boz în partea sudică dar și un mic cătun Dealul Dostatul
situat lângă centrul de comună existent ce apare ca sat în documentele recente. Densitatea
scăzută a populației în relație cu potențialul agricol, mai ales viticol și piscicol, poate fi un
factor benefic pentru noile oprtunitati de dezvoltare a comunei în viitor.
 Comuna Garbova este poziționată în partea sudică a Târî Secasel or, la contactul
Depresiunii Apoldului cu Munții Cindrelului, extinsă pe o suprafață de 5894 ha și având o
populație de 2050 locuitori. În primul rând despre această comună se poate spune că este cea
cu cel mai mare potențial turistic reprezentat atât de c el cultural prin Cetatea Greavillor și
Bazilica Romanică dar și cel natural cu o vegetație diversă și un relief deosebit, propice
pentru o viticultură extinsă. Are în componența 3 așezările rurale (Gârbovă, Reciu și
Cărpiniș) bine individualizate și dezvol tate cu oportunități de dezvoltare și modernizare în
viitor.
 Comuna Mihalt are o poziție favorabilă în nodvestul Țării Secaselor, dată de intersecția
Culoarelor Tarnavei și a Mureșului cea ce face ca o mare parte din suprafața totală de 6056
ha să fie plat ă și propice pentru numeroase activități economice. Numărul total de locuitori
este de 3051, repartizați în 3 sate componente, bine dezvoltate, (Mihalț, Cisteiu și Obreja) la
care se adăuga o locație cu livezi și gospodarii nelocuite pe malul Mureșului, ce apare în
documente ca sat, denumită Zaries. Nivelul de dezvoltare a comunei ar putea fi ridicat, prin
valorificarea poziției geografice, pe cele două culoare la mijlocul distanței între Municipiile
Blaj și Alba Iulia dar mai ales legate de modernizarea re centă a magistralei feroviare cu ce
are un caracter internațional.
 Comuna Ohaba este cea mai izolată comună de pe teritoriul Tara Secaselor din multe
puncte de vedere. Practic aceasta este amplasată în centrul Podișului Secaselor, având cele
mai mari dista nțe până la culoarele din marginea podișului și până la principalele centre
urbane. Comună se extinde pe Valea Secasului Mic și pe Valea Ohabei, pe o suprafață de

15
4052 ha și având un număr de doar 757 locuitori. Are în componența 4 așezări rurale de mici
dimensiuni (Ohaba, Secasel, Colibi și Maghierat), în ultimul cu caracter mai mult de cătun,
aici mai existând doar câteva gospodarii. Deși accesul la infrastructură este din ce în ce mai
bun, comună Ohaba, rămâne deocamdată la un stadiu de dezvolare redus, cu număr tot mai
mic de locuitori și potențial agricol nevalorificat pana de curand.
 Comuna Rosia de Secas are aceasi problemă legată în primul rând atât de izolarea din
centrul teritoriului Podișului Secaselor, dar și la marginea estică a județului Alba. Teritoriul
comunei se extinde atât pe Valea Secasului Mic cât și pe Valea Ungureiului, pe o suprafață
de 5230 ha și având un număr de 1542 locuitori. Are în componența 3 așezări rurale (Roșia
de Secaș, Ungurei și Tau) bine conturate și extinse, dar cu un n umăr de locuitori tot mai
redus. Faptul că aceasta comună este la cea mai mare distanță de cele 3 centre urbane
importante din județul Alba (Blaj, Alba Iulia și Sebeș), constituie deocamdată un dezavantaj
dar printr -o mai bună infrastructura atât internă c ât și externă de acces înspre acestea, pot
constituii căi de atracție a investittiilor în acest teritoriu.
 Comuna Santimbru este poziționată la marginea vestică a teritoriului Tara Secaselor, fiind
practic împărțită în două areale distincte de către râul M ureș. Legat de acest rău extins,
comună se extinde pe culoarul format de acesta, pe o suprafață de 4394 ha și având un număr
de 2723 locuitori. Are în componența 5 așezări rurale (Sântimbru, Galtiu, Coslariu, Totoi și
Dumitra) bine conturate și unele cu un nivel de dezvoltare ridicat mai ales cele din partea
dreaptă a raului Mureș. Legat de acest fapt principala problemă a comunei rămâne lipsa unui
pod propriu peste Mureș care să faciliteze legătura celor două sate Totoi și Dumitra, înspre
centrul de comună . În rest terenul favorabil și amplasarea comunei pe magistrala feroviară
nou modernizata și viitoarea autostrada Turda – Sebeș, oferă noi oportunități de dezvoltare.6
 Comuna Spring este una dintre cele mai extinse comune de pe teritoriul Tara Secaselor,
având o suprafață de 9081 ha și un număr de 2420 locuitori. Poziționarea geografică este
deasemenea favorabilă în sudul Podișului Secaselor, pe Valea Springului și în importantul
culoar de comunicare a raului Secasul Mare din partea sudică a comunei. Are în componența
un număr de 4 așezări rurale bine extinse și populate (Spring, Vingard, Drasov și Cunta) dar
și 2 locații fără locuitori Carpen și Carpenii de Sus, ce mai apar în unele documente. Prin
realizarea unor investiții și a sporirii activităților econ omice, localitățile existente au un grad

6 http://www.comunasintimbru.ro

16
mare de modernizare fiind bine amenajate, mai rămâne a fi pus în valoarea vastul potențial
agricol existent, resursele de apă sărată prin practicarea turismului balnear dar mai ales
accesul direct la autostrada A1.7
 Comuna Valea Lunga se extinde în partea nordestica în afara teritoriului omogen al Țării
Secaselor, pe văile Glogovat, Valea Lungă și Londroman, fiind legat de aceasta printr -o fâșie
îngustă, este extinsă pe o suprafață de 7507 ha și cu populație de 2907 locuitori. Are în
componența un număr de 6 sate bine dezvoltate (Valea Lungă, Luncă, Londroman,
Glogovat, Tăuni și Făget), toate beneficiint în trecut recent de acces la drumuri asfaltat și alte
investiții legate de infrastructură. Alte elemente importante pentru aceasta comună este
accesul la noua magistrala feroviară internațională reconstruită, traversarea acesteia de către
drumul național DN14B și apropierea de centrele urbane Mediaș și Blaj, face că în viitor să
apara noi oportunități de valorificare a potențialului economic existent.
 Comuna Apoldu de Jos deși este la marginea vestică a județului Sibiu are o poziție
geografică în partea sudică a Țării Secaselor, favorabilă datorită accesului direct și aproape
la autostradata A1 și la calea ferată Sibiu – Vințu de Jos. Comună se extinde pe Valea
Secasului Mare și Valea Sangatinului pe o suprafață de 4883 ha și are o populație de 1350 de
locuitori. Are în componența două așezări rurale bine conturate și de dimensiuni destul de
mari Apoldu de Jos și Sangat inul, ambele cu stadiu de dezvoltare ridicat, acces la o
infrastructură de calitate și cu activități economice diversificate: agricultură, zootehnie,
viticultura, comerț, turism, și meșteșuguri.8
 Comuna Loamnes are uma dintre cele mai mari suprafate depăși nd pragul de 10.000 ha,
mai exact cifra de 10.070 ha la o populație de 2997 locuitori. Suprafața se suprapune unor
areale de relief importante precum, Culoarul Visei, Valea Alamorului, Valea Armeniului și
dealuri importante din Podișul Secaselor cum ar fi Măgura Copaciului. Are în componența 6
sate (Loamneș, Alamor, Mândră, Hasag, Armeni și Sadinca), toate bine dezvoltate și
amenjata, cu o infrastructură nou și bine pusă la punct. Gradul de dezvoltare este în fluentat
și de calea ferată Sibiu – Copșa Mică d in partea estică a comunei dar și de apropierea de
Municipiul Sibiu spre care converg activitățile locuitorilor.

7 http://www.comunaspring.ro
8 http://www.comunaapoldudejos.ro

17
 Comuna Ludos este cea mai mică comună, ca număr de locuitori, de pe teritoriul Tara
Secaselor, cu un număr de doar 746 locuitori raportați la o suprafață de 4337 ha. Cele două
așezări rurale componente Ludoș și Gusu sunt destul foarte apropiate ca distanță sunt
amplasate pe Valea Secasului Mare și deși sunt bine amenajate cu o infrastructură de calitate,
numărul de locuitori este în scădere. Deși potențialul legat de activitățile agricole este ridicat
iar comună are condiții favorabile pentru locuit, la care se adauga apropierea de autostrada
A1, Ludosul constitue o provocare pentru viitor pentru a crește în valoare și a fi loc de
atracție.
 Orasul Ocna Sibiului constituie singurul centru urban din cadrul Tara Secaselor, fiind
amplasat o parte de Valea Visei și o altă în cadrul Podișului Secaselor, pe o suprafață de
8521 ha și cu o populație în continuă scădere de 3562 locuitori la ultimul recensămâ nt. Are
în componența atât o așezare urbană Ocna Sibiului cât și una rurala, reprezentată de satul
Toparcea din partea vestică. Ca și oraș, Ocna Sibiului are activități economice diversificate,
de la turismul balnear legat de cele 14 lacuri sărate existent e, agricultura prin suprafețele
arabile și pășunat tot mai extinse, comerț, administrație și mai recent din nou industriale.
Distanța foarte apropiată de Municipiul Sibiu, face ca o bună parte din activitățile
locuitorilor să fie realizate acolo iar fluxul dintre cele două așezări să fie tot mai intens.
Potențialul divesificat al orașului poate fi valorificat și dezvoltat prin mai multe activități
economice, în interiorul lui, realizată de populația care a mai rămas.
 Comuna Pauca , deși este amplasată la mar ginea județului Sibiu și în partea centrală a Țării
Secaselor, are un nivel ridicat de dezvoltare cele 4 așezări rurale componente (Pauca,
Presaca, Bogatu Roman și Broșteni) fiind din totdeauna bine amenajate și cu o infrastructură
modernă. Comună se supra pune pe văile Pauca, Broșteni și Secasul Mic în partea nordică,
fiind extinsă pe o suprafață de 7365 ha, ce are un potențial agricol ridicat și bine valorificat
de către locuitori care mai sunt în număr de 1929, la ultimul recensământ. Potențialul
comunei este divers și este reprezentat mai ales de caracterul agricol al ei dar și unele
obiective turistice ce pot devenii importante, biserici de lemn sau bazilici în stil romanic.
 Comuna Slimnic este o comună recent adăugat în cadrul Țării Secaselor, dar care are o
mare importanță pentru zona Sibiului. Din punct de vedere geografic este amplasată în partea
vestică a Podișului Hartibaciului pe văile Slimnic, Sarba și Rușilor, fiind extinsă pe o
suprafață de 10624 ha la o populație de 3581 de locuitori, devenind astfel cea mai mare
comună de pe teritoriul Tara Secaselor. Are în componența 5 sate din care 3 sunt extinse cu

18
un număr considerabil de locuitori (Slimnic, Ruși și Veseud) iar celalate 2 (Pădureni și Albi)
din zona de pădure, sunt aproape părăsite constit uind locații pentru unele activități.
Potențialul comunei este destul de divers de la cel agricol la cel forestier în partea estică, dar
și turistic reprezentat de Cetatea Slimnicului, ce poate fi valorificat eficient în viitor.
 Comuna Sura Mare este o com ună recent adăugată în cadrul Țării Secaselor și aflată la o
mică distanță de Municipiul Sibiu, într -o zonă accesibilă pentru noi investiții amplasată în
nordul Depresiunii Sibiului și pe Valea Hambei, pe o suprafață de 7485 ha și un număr de
3769 de locui tori. Practic este comună formată din două, așezări rurale Sura Mare și Hamba,
dar cu cel mai mare număr de locuitori de pe teritoriul Tara Secaselor, datorat și faptului că
aici în ultimul timp s -au construit practic noi zone rezidențiale. Poziția geograf ică pe drumul
național DN 14, apropierea de noua autostradă A1 dar și spațiul întins și plat de care dispune
comună, fac ca aceasta să fie în continuă extindere și să capete chiar un caracter urban.
 Comuna Sura Mica este un dintre comunele importante din j udețul Sibiu, amplasată în
nordul Depresiunii Sibiului, într -o zonă plată, pe o suprafață de 4948 ha și având un număr
de 2606 locuitori, în continuă creștere are în componența două sate Sura Mică cu un aspect
modern și mult urbanizat și Rusciori cu un asp ect ruralizat și vechi. Prin investițiile care s -au
realizat în ultimii ani, care constau într -un mare parc industrial, zone rezidențiale noi,
pensiuni agroturistice, infrastructura modernă, acces direct la autostradă, se poate spune că
Sura Mică este una dintre cele mai moderne comune din Tara Secaselor, cu un potențial
economic divers și foarte bine valorificat .
2.2 Potențialul turistic
2.2.1 Relieful
Este tipic de podiș cu înălțimi ce încep de la 300 m în zona văilor la peste 500 în punctele cele mai
înalte din teritoriu studiat. Aceste înălțimi cu aspect domol face că Tara Secaselor să fie foarte
accesibile iar căile de comunicații să apară pe traseul cel mai favorabil.
Cele mai mari înălțimi sunt reprezenatate de următoarele dealuri de la vest la est: Măgura Strajă
(545 m), D. Gorgana (501 m), D. Gruiului (520 m), Măgura Copaciului (580 m), D. Comenzii (495
m), Chiceră Amnasului (604 m) și cel mai înalt din partea sudestica Dealul Măgura cu 637 m.
Înălțimi mai ridicate se întâlnesc și în partea sudvesti ca pe teritoriul comunelor Gârbovă și Câlnic în
partea premontana.

19
Extrem de favorabile sunt și luncile râurilor din arealele marginale unde spațiu întins al acestora au
făcut ca aici să se dezvolte cele mai mari așezări dar și cele mai productive spații a gricole.
Ca structură a unităților de relief existente pe teritoriul Țării Secaselor, se remarca 4 unități de podiș
și 3 de culoar.
Cele de podiș sunt de la vest la est:
– Podișul Daia între culoarul Mureș, raul Daia și răul Berghin;
– Podișul Gorganu – Gruiu între răul Daia, raul Berghin, Secasul Mic și Secasul Mare la Nord;
– Podișul Cergău între Secasul Mare, Sorostin și Târnava Mare;
– Podișul Amnas între Secasul Mic și Valea Visei
Zonele de culoar prezente pe teritoriul Țării Secaselor sunt:
– Partea e stică a culoarului Mureșului de pe teritoriul comunelor Ciugud, Sântimbru și Mihalț;
– Culoarul Tarnavei și a Tarnavei Mari de la Mihalț până la Valea lungă
– Culoarul Visei de la Hasag până la Ocna Sibiului
– Culoarul Apoldului pe unde trece Secasul Mic ce începe la Ludoș până la Cut.9
Exemplu:
Vulcanii noroioși de la Boz
Situați la ieșirea din localitatea Bod înspre Doștat pe partea dreaptă a drumului județean, din
păcate au dispărut doar prezența unui relief amintește de prezența lor. Aici este necesar ă măcar un
indicator care să amintească de importanta locului, mai ales că acești vulcani noroioși ar putea
reactiva.
Vulcanii noroioși de la Hasag
Situați în zona Haltei CFR a localității Hasag au o situație asemănătoare cu cei de la Boz
fiind deja colmat ați și acoperiți cu trestie și aici ar trebui amenajat un indicator cu informație despre
acest punct geologic important. Importanța lor este dată de unicitatea prezenței acestor vulcani, care
apar în foarte multe documente, dar fără să fie puși și în valoa re de către autorități, măcar că loc
geologic de importanta națională.
Cheile săpate în roci metamorfice de la Câlnic
Sunt localizate pe drumul cel leagă localității Câlnic cu Deal, pe partea stângă în sensul de
mers, au un aspect deosebit și sunt legate d e apropierea de zona muntoasă a Muntiilor Cindrel.

9 http://tarasecas elor.ro/wp -content/uploads/2015/07/PDL -TARA -SECASELOR -ALBA -SIBIU -modificat -martie -2015.doc

20
Valoarea lor este sporită de faptul că răul Câlnic a reușit în decursul perioadei geologice să sape în
șistul cristaline o rocă metamorfică dură și greu erodabil.
Problema principală este că acest posibil monument al naturii este practic necunoscut și
nevalorificat din punct de vedere turistic și mai ales stintific. De aceea pentru viitor este necesară
găsirea de soluții pentru a fi adus la cunoștința factorilor interesați și care apreciază valoarea
peisagi stică a acestora.
Cheile săpate în roci metamorfice de la Câlnic
Prezintă trăsături asemănătoare cu cele de la Câlnic, fiind localizate pe drumul dintre
Gârbovă și Cărpiniș pe partea dreaptă acestuia, iar curiozitatea face ca din cauza lor această cale de
acces să urce pe versantul din partea stângă. Importanța lor stintifica și peisagistica este destul de
mare, iar prin faptul că practic a barat accesul spre satul Cărpiniș, face ca acesta să rămână izolat și
înconjurat de versanți abrupți ca o cetate natur ală.
Glimeele
Sunt mai puțin cunoscute de către locuitori de pe teritoriul Tara Secaselor deși multe dintre
ele se găsesc în apropierea așezărilor lor. Pot fi definite ca alunecări de teren în care s -a deplasat
întreaga masă de roc iar în peisaj apar sub f orma unor movile spectaculoase.
Din cercetările făcute pe teren, am putut remarca dezvoltarea glimeelor în locații precum:
vestul localității Ocna Sibiului, la sud de Sura Mare, între Roșia de Secaș și Secasel și pe teritoriul
comunei Spring. Desigur acest e locații ar putea fi puse în valoare prin panouri informative și să
apară în diferit e pliante și broșuri turistice.
2.2.2 Solurile
Au o importanță mare pentru potențialul agricol al microregiunii și sunt caracterizate printr -o
fertilitate ridicată, neexis tând areale în care solul să fie neevoluat și de o slabă calitate. Rezultă de
aici o mare capacitate de exploatere agricolă ce poate fi valorificata cu cele mai bune rezultate.
Tipurile de soluri prezente sunt legate de tipul de vegetație prezent, astfel î n pădurile cu stejar sunt
soluri argiluviale iar în cele de fag, soluri brune, în arealele cu pășuni și fânețe specifice sunt solurile
negre de fâneața, în luncile râurilor sunt soluri gleice sau aluvionare cu umiditate ridicată și în zona
masivului de sar e apar solurile sără turate.

21
2.2.3 Clima
Climatul din acesta zona este specific de deal cu temperaturi mai ridicate decât la munte, dar
mult mai scăzute decât cele din câmpie și precipitații cu cantități mai ridicate, fenomenul de secetă
intalninduse pe per ioade scurte de timp.
De observat că în ultimii anii se observă o schimbare climatică cauzată de, efectul de seră,
datorat poluării aerului, astfel apar dese dereglări climatice nemaiîntâlnite până acum cum ar fi:
temperaturi ridicate în timpul iernii, sec etă prelungită sau ploile exagerat de abundente din timp
verii, canicula din luna mai și tendința ca anotimpurile în număr de patru să se transforme în doar
două: iarna și vara.
2.2.4 Apele
Rețeaua hidrografică este destul de densă și după cum spune denumi rea este reprezentată de cele
două râuri Secaș la care se adăugă în nord raul Târnava ca și colector principal în partea nordică.
În sud Secasul Mic are ca afluenți râurile: Sangatin, Apold, Gârbovă, Boz, Spring, Spring și Slatina.
În partea centrală Secas ul Mare are mai mulți afluenți de dreapta până la vărsarea în râul Târnava,
dar cel mai important este raul Gârbău.
În nord raul Târnava Mare continuat în aval de Blaj de Târnava primește mai mulți afluenți
importanți și cu debit mare cum ar fi: Visa, Spal ac, Dunarita și Secasul Mare.
Lacurile din Tara Secaselor sunt reprezentate în primul rând de iazurile amenajate pe unele râuri
cum ar fi Daia, Boz, Râura și Visa dar și lacurile sărate prezente în partea sudestica l a Ocna Sibiului
în număr de 14.
Exemplu:
Lacurile sărate de la Ocna Sibiului
Sunt în număr de 14 din care 13 sunt antroposaline: Ocnița, Rândunică, Auster,
Brancoveanu, Verde, Gura Minei, de Nămol, Fără Fund, Inului, Matelor, Horea, Cloșca și Crișan și
doar unul carstosalin, Lacul Negru. Aceste a fiind analizate deja într -un capitol anterior.
Sărătura de la Crăciunelu de Jos
Arealul salifer din comună Craciunelul de Jos este situate, pe malul stâng al răului Târnava.
Din surse locale se spune că aici ar un număr de 20 de izvoare, dar din cauza co lamtarii multe au
dispărut. Totuși localnici au reușit amenajarea unu mic bazinet ce poate fi folosit pentru balneație
dar și pentru a se aproviziona cu apă sărată.

22
Sărătura de la Dumitra
Reprezintă un areal salifer important din cadrul Depresiunii Transi lvaniei fiind situat în
partea nord estică a localității. Ca și în alte cazuri acesta rămas ca punct de reper pentru resurse de
ape sărate pentru că arealul este colmatat.
Apele sărate de la Secasel
Prospecțiunile geologice din zona Secasului Mare au dus l a unele descoperiri de ape sărate,
cea mai important fiind cea de la Secasel. Forajul este amplasat în partea estică a localității, pe
drumul județean 107 având o salinitate ridicată și potențial de a fi exploatate.
Apele sărate de la Drasov
Este o locație mai veche cu ape sărate situată la interesectia văilor Springului cu Bozului,
care au fost valorificate în ultimii ani prin efectuarea unui foraj la adâncimi de aproximativ 70 m,
care au adus la suprafață o apă cu o salinitate de aproximativ 100 g/l. Mai mult decât atât, vechile
izvoare au fost valorificate, precum și, acestea fiind decolmatate și drenate.

2.2.5 Vegetatia
Este specifică regiunii de dealuri și podișuri fiind extinsă în afară localității pe terito. Trebuie
precizat faptul că de la începutul locuirii acestor meleaguri când aproape întrega regiune era
acoperită de păduri.
Pe lângă vegetația forestieră mai există cea de pășune reprezentată de suprafețe înierbate cu diferite
tipuri de arbuști și arbori izolați.
Vegetația de pășune da aspectul un ui peisaj deosebit și sunt folosite în special pentru creșterea
animalelor. Vegetația ierboasă este reprezentată de următoarele specii: păiușul, iarba vântului,
trifoiul alb, coada șoricelului, cimbrișorul, pătlagina, firuța, rogoz, etc.
Printre întinsele pășuni se pot observa diferite tufișuri de arbuști formate din: măceș, porumbar,
păducel, alun, sânger dar și stejari izolați. Acestea dau aspectul unui peisaj pitoresc în partea de nord
și vest a localității și sunt folosite de către crescătorii de animal e pentru păstorit.
Tipul de pădure prezent în Tara Secaselor este de foioase în care se întâlnesc în mare parte stejari și
fagi dar și alte specii prezente mai rar: gorun, garnița, frasini, tei, pini, molizi, ulmi, cireșul sălbatic,
mărul și părul pădureț.

23
Vegetația de lunca este prezenta de alungul văilor principale mai ales pe iazurile construite sunt
înconjurate de diferite specii de plante bine adaptate la umezeală locurilor: trestie, papură, stuf,
sălcie, răchită, plop, etc.

2.3 Potențialul turistic antropic
1. Iazurile piscicole de la Ocna Sibiului și Mândră
Au fost amenajate încă din trecut pentru a drena o zonă mlăștinoasă, ce se forma între
localității Ocna Sibiului și Mândră. Treptat au fost realizate mai multe lacuri de tip iaz și pe
afluentul Râu ra mai ales că spațiul larg și plat permitea acest lucru.
Rolul ulterior al acestora a fost de exploatare piscicolă în care se creștea îndeosebi crap,
astfel în perioada maximă valorificare din anii 1980 era un număr de 14 lacuri din care 8 pe Valea
Râura și 6 pe Valea Visei. Ulterior lacul din apropierea localității Ocna Sibiului a fost desfintat, la
fel 2 dintre lacurile mai mici tot de pe Valea Visei din stânga drumului județean ce leagă Ocna
Sibiului de Mândră, plus unul din Râura, rămânând în prezent î n total doar 10 lacuri.
2. Iazurile piscicole de la Daia Romană ,
Se desfășoară de alungul drumului județean de leagă localiatatea Daia Romană de Sebeș, pe
partea stângă aacestuia în direcția de mers, fiind amenajate pe raul Slatina. În prezent sunt și aici un
număr de 9 lacuri de tip iaz înșirate de Valea Slatinii, o vale largă ce a permis amenajarea acestora și
exploatarea lor cu pește de tip crap și caras.
Valoarea turistică a acestor este dată de valorificarea terenului din jurul cu baze specifice
turismul de pescuit dar și agrement, mai ales că spațiul dintre drumul județean și lacuri permite acest
lucru.
3. Iazurile piscicole de pe Valea Bozului ,
Se desfășoară de alungul drumului județean de leagă localiatatea Doștat de Drasov, pe partea
dreaptă acestuia în direcția de mers, fiind amenajate pe raul Boz. În prezent sunt și aici un număr de
5 lacuri de tip iaz înșirate de Valea Bozului, o vale largă, mai ales în zona de confluența cu raul
Spring, ce a permis amenajarea acestora și exploatarea lor cu pește de ti p crap și caras.
Valoarea turistică a acestor este dată de valorificarea terenului din jurul cu baze specifice
turismul de pescuit dar și agrement. O primă locație deja s -a realizat sub forma unui han pescăresc
modern pe malul primului la de după ieșirea d in Drasov.

24
4. Valea Sangatinului
Deși teritoriul Tara Secaselor este aproape lipsit de zona muntoasă în care se pot dezvolta
cele mai spectaculoase vai și cu valoare peisagistică ridicată, Valea Sangatinului este o vale tipică
zonei de podiș dar mult mai deosebită că restul văilor existente.
Valoarea turistică a ei este dată de izolare, lipsa așezărilor dar mai ales faptul că este largă și
înconjurată în totalitate de păduri de foioase. Practic aceasta începe de la ieșire din localitatea
Sangatin în amont e, unde mai sunt prezente gospodarii izolate și tradițională, asemănătoare cu un
muzeu în aer liber.
5. Insulele stepice Sura Mică – Slimnic
Alcătuiesc un sit de importanta comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și
menținerii într -o stare d e conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a
habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
Aria protejată reprezintă o zonă naturală ( păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii
și livezi) din sud -vestul Podișului Transilvaniei . Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al
răului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic , Sârbă , Valea Plopilor și Valea Șerpuită) și a fost
creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și
faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea Transilvaniei
Din potentialul turistic antropic mai fac parte:
1. Bisericile ortodoxe din lemn
Biserica de lem n de la Ghirbom, Tău, Presaca, Apoldu de Jos, Sangatin, Broșteni,
Drambar
1. Bisericile fortificate
Bisericile fortificate Valea Lungă, Sântimbru, Ocna Sibiului, Câlnic, Gârbovă
Cetate cu biserica fortificată Slimnic
2. Bazilici în stil romanic
– Bazilica săsească din Pauca
– Bazilica ungurească din Pauca
– Bazlica săseasca din Vingard
– Bazilica săsească din Gârbovă
4. Bisericile evanghelice și reformate
– Biserica reformată Bucerdea Grânoasă din secolul al XVI – lea

25
– Biserica reformată Boz
– Biserica evanghelic ă Reciu, Sura Mică construită în secolul al XIII -lea, Sura Mare construită
în secolul al XIII -lea, Hamba, Ruși, Slimnic, Gusu, Cenade, Ungurei, Valea Lungă, Rusciori, Hasag.
5. Bisericile ortodoxe și greco -catolice vechi vechi
– Biserica ortodoxă Caciulata Ocna Sibiului, Sf. Ioan Ocna Sibiului, Constantin Brancoveanu Ocna
Sibiului, Mândră, Toparcea, Armeni, Ludoș, Gusu, Bogatu Roman, Broșteni, Slimnic, Rusu cu
turnul înclinat, Veseud, Sura Mare, Rusciori, Sura Mică, Hamba, Apoldu de Jos, Sangatin, C ărpiniș,
Gârbovă, Reciu, Câlnic, Deal, Berghin, Ghirbom, Strajă, Henig, Bucerdea Grânoasă, Cenade Cergău
Mare și Mic, Lupu, Ciugud, Limba, Seusa, Drambar, Hapria, Cut, Daia Romana, Dostad, Boz,
Sfinții Petru și Pavel Mihalț, Sfânta Treime Mihalț, Cisteiu, Obreja, Ohaba, Roșia de Secaș, Colibi,
Ungurei, Tău, medievală Sântimbru din secolul al XIII -lea, Galtiu, Goslariu, Totoi, Cunta, Drasov,
Vingard, Spring, Valea Lungă, Luncă, Londromanu, Tăuni, Glogovat.
Biserica greco – catolică Alamor, Crăciunelu de Jos, Daia Romana din secolul al XVII -lea,
Schimbarea la Fata Mihalț, Secasel, Dumitra, Spring
6. Mănăstiri și schituri
– Mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului" din Tăuni
– Schitul Sadinca
– Mănăstirea Dumitra
7. Castele
– Castelul "Wesselenyi" din Obreja
– Castelul "Bethlen" din Cut din 1758
Tipurile de turism ce pot fi practicate pe teritoriul Tara Secaselor sunt următoarele: turismul
balnear, turismul de agrement, turismul cultural, turismul piscicol și de vânătoare, turismul rural,
agroturismul și ciclo turismul.
Teritoriul deține un vast patrimoniu natural, istoric, cultural și arhitectural care reprezintă un
important potențial turistic.
Una dintre cele mai importante atracții turistice din teritoriul Tara Secaselor sunt Lacurile fără fund
din Ocna Sibi ului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie
2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate ) și se
întinde pe o suprafață de 0,20 hectare).

26

10
Fig. nr. 3 Ocna Sibiului (Lacul fara fund)

Cel mai vestit lac din complexul Ocna Sibiului, „Lacul fără fund”, este o destinație atractivă pentru
foarte mulți turiști, datorită misterului adâncim ii sale și legendelor pe marginea fostei saline
Francisc Gube.
În plus, efectele terapeutice ale apei sărate și ale nămolului din zona atrag o mulțime de seniori care
au la dispoziție și restaurante pentru a servi masa zilnic și cazare la preț rezonabil.
Cei care vor să ajungă acolo cu mașina pot urmări indicatoarele de Ocnă Sibiului, începând
de la ieșirea înspre Aeroportul Sibiu. Se poate ajunge și cu trenul la „Lacul fără fund”, cel mai
indicat fiind personalul Sibiu -Medias, până la haltă Ocna Sibiului.
Localnicii spun că lacul nu ar avea fund, tocmai datorită adâncimii foarte mari, estimată de
cercetători la vreo 34 de metri, și a salinității ridicate care împiedică explorarea să completă. Se

10 www.lacuriocnasibiului.ro

27
spune chiar că au existat scafandri care s -ar fi aventurat în apele sărate ale ocnei și care nu ar mai fi
ieșit de acolo vreodată.

11
Fig. nr. 4 Ocna Sibiului (Lacul fara fund)
Salinitatea crește odată cu adâncimea, ajungând de la 9 grame pe litru, la suprafață, până la
320 de grame pe litru, la adâncimea de cinci me tri.
Turiștii doritori să facă o baie relaxantă în apele sărate ale Ocnei Sibiului au la dispoziție, însă,
lacurile recent renovate, dar și ștrandurile de la Ocna Sibiului.
Acest lac foarte sărat din stațiunea balneoclimaterică Ocna, aflată în apropierea S ibiului, a
mai purtat denumirile „Lacul Lemnelor” și „Lacul Francisc” și s -a format în locul Salinei Francisc
Grube. Tavanul salinei s -a prăbușit la sfârșitul secolului al XVIII -lea, moment în care mâna de sare
a și fost închisă.
„Lacul fără fund” este ova l și are o suprafață variabilă între 1.300 și 1.600 de met ri pătrați.

11 http://www.lacuriocnasibiului.ro

28

12
Fig. nr. 5 Ocna Sibiului (Lacul fara fund)
Fostul lac Francisc are o importanță deosebită pentru cercetători, datorită regimului chimico –
termic, cunoscut sub denumirea de fenomen de „h eliotermie”, care se manifestă aici mai puternic
decât în oricare lac din complex.
Mai exact, repartizarea concentrațiilor de sare pe verticală crește în profunzime, iar asta
influențează temperatura apei, care păstrează parțial și iarna căldura emanată de soare vara. Acesta
este și motivul pentru care a fost declarat „rezervație naturală”. Mai mult, pentru a se menține
fenomenul de heliotermie este necesar că stratul de la suprafață să nu fie tulburat.
Vulcanii noroiosi de la Hasag , com. Loames , sunt răspâ ndiți pe o suprafață de 50 de ha, iar cei din
aria protejată sunt în număr de trei, cei mai mari, și se întind pe o suprafață de un hectar. Rezervația
naturală se afla la sud -estul satului Hasag, în lunca râului Visa.

13
Fig. nr. 5 si nr. 6 Vulcani i noroioși din perimentrul Hasag

12 http://www.lacuriocnasibiului.ro
13 13 https://www.google.ro/imghp?hl=ro

29
Cele trei conuri din rezervație au mărimi variabile. Cel mai mare are un diametru de 50 m și
o înălțime de 6 metri, iar celelalte două au câte un diametru de 10 metri.
Fenomenul se datorează structurii geologice particulare a prezenței masive a sării în scoarța
terestră. În timpul fazelor de cutanare, cauzate de presiunea tectonică (sarea fiind elastică), vulcanii
răbufnesc și forneaza cute diapire, cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la
suprafață. Î n acest proces de răbufnire se emana gaz metan și apa sărată, ce înmoaie marnele care
refulează sub formă de noroi, formând mici cratere numite conuri vulcanice. Materialul de pe conuri
este foarte fin și nu există vegetație. Conurile sunt împrejmuite cu z one de vegetație specifică
solurilor sărăturate.
Zona a fost descoperită în anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi a fost analizată de E. Bielz
în 1857. În urma studiilor realizate aici de -a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroioși nu s -a
schimbat fo arte mult. Rezervația are valoare peisagistică și turistică, mai ales prin relieful
pseudovulcanic remodelat în timp.
Numărul vulcanilor noroioși din perimentrul Hasag – Mândră este relativ mare, peste o sută,
iar mărimea și activitatea lor este foarte dif erită. Unii dintre ei au doar 5 -10 metri înălțime și
diametre ale gurii de aruncare a gunoiului de până la un metru. Unele sunt active, "bolborosesc",
altele, ale căror căi de evacuare a gazelor s -au obturat în timp au devenit fosile. Un alt masiv diapiric
a fost detectat în nordul localității Hasag, în afară rezervației.
Bătrânii povestesc de guri de astfel de vulcani noroioși, cărora le zic „ochiuri", în care au
căzut oi, vaci și cai, care n -au mai putut fi scoși, căci, cu cât oamenii încercau să le scoat ă afară, cu
atât se scufundau mai adânc.
Suprafața cu vulcani noroioși de la Hasag este amenințată de activitățile agricole și supuși tot
timpul pericolului distrugerii lor prin arăt și lucrări de îmbunătățiri funciare. Și, deși este o zonă
protejată, nu e ste marcată corespunzător sau pr otejată într -un mod particular.
Un alt punct de mare atracție turistică de pe teritoriul Tara Secaselor sunt cele două cetăți de
importanta națională de la Câlnic și Gârbovă.
Cetatea Romanica Calnic , com. Câlnic reprezintă c el mai valoros edificiu istoric și,
totodată, marcă distinctivă a satului Câlnic. Datorită păstrării sale în bune condiții, în mijlocul unei

30
localități purtând până azi amprenta civilizației coloniștilor germani stabiliți în Transilvania,
edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).14
Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fortăreața nu domina împrejurimile de la
înălțimea unei coline, ci se situează într -un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului
Câlnic. Deși aflată la mică distanță de strada principală și centru, evoluția urbanistică a localității nu
a ajuns să o înglobeze tramei stradale, așa cum s -a întâmplat în numeroase cazuri din mediul săsesc.
Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este constit uită din două rânduri de ziduri (încânte) cu
traseu oval, dispuse concentric și întărite cu elemente de flancare: două turnuri și un bastion. Poarta
de intrare este apărată de un coridor fortificat sau barbacana. Centurile de ziduri protejează curtea
interioară, inima cetății, în care se afla capelă, fântâna și turnul –locuinta sau donjonul. Cel din urmă
domina prin înălțimea și masivitatea să întregul complex. Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar
altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansa mblul este construit în cea mai mare parte din
piatră de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de rău, iar în jurul
multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s -a utilizat cărămidă. Poarta de intrare, galeria de
apărare ce încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări sunt din lemn.
În curtea interioară se afla camarile, capela și turnul donjon. Camarile sunt funcționale și
astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incin tei. Capela este o
construcție de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșata. Fundația
absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capela se
face pe la vest, printr -un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva
ferestre de forme diferite se afla pe fațadele de vest, sud și est. În peretele sudic al navei, la mică
înălțime față de nivelul de călcare, au fost practicate niște deschideri înguste, de tipul meterezelor.
Funcția lor este incertă. Ar putea indica faptul ca edificiul a avut inițial altă destinație.

15

14 https://ro.wikipedia.org/wi ki/Cetatea_din_Câlnic

31
Fig. nr.7 si nr.8 Cetatea Câlnic.
Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul triunghiular și până la ab sida
altarului. Interiorul capelei este tavanit. O tribună de lemn datată în 1733 este adosata peretelui
vestic, fiind sprijinită spre interior pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri
pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indică faptul că
tribună continuă pe această latură.
16
Fig. nr.9 Cetatea Câlnic.
Ultima construcție care compune ansamblul cetății din Câlnic, dar prima că vechime este masivul
turn donjon. În epoca romantică, aces t impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul
Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9×13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la
27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ
element al fortificației, având inițial funcția de turn -locuinta. Din acest motiv conține unele detalii
constructive speciale. Parterul turnului, pivniță, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică,
din piatră înecată în mortar, păstrează până azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost
construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în
donjon. Accesul se făcea exclusiv printr -o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la
etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr -o poartă deschisă la începutul secolului

15 Wikipedia.org
16 http://blog.hotelguru.ro/cetatea -calnic -cel-mai-important -edificiu -istoric -din-satul -calnic/

32
XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr -o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare
masive de zidărie. Pivnița este aerisita printr -o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul
întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această
sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s -a prăbușit, păstrându -se doar lunetele pe pereții de nord și
sud. Încăperea e luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din
piatră. Astăzi s -a păstrat unul singur, spre est.

17
Fig. nr.10 si nr.11 Cetatea Câlnic.
Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală,
fiind expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o
vechime apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia
să admire icoane pe st iclă și lemn, ceramică, mobilier și costume populare, covoare și textile,
obiecte de cult, gravuri, vechi tipărituri românești și germane, obiecte metalice sau sculptură în
lemn. Pivnița adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și
obiecte legate de viticultura, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare
capacitate (5000 -6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din
evul mediu, mențiunile documentare fiind încă din secolul al XVI -lea. În 1659 sunt amintite via

17 https://www.facebook.com/pages/Cetatea -Calnic/313656922039253

33
bisericii evanghelice calnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae
Kelnicensis).
Elementele constitutive ale cetății din Câlnic, așa cum se văd astăzi, nu aparți n unei singure
etape de edificare, ci sunt rezultatul unor faze succesive, a unor adaptări și refunctionalizari.
Considerată în ansamblu, fortificația nu este una care să impresioneze prin dimensiuni sau prin
sisteme defensive complexe și elaborate. Cetate a din Câlnic este mai degrabă mică și cu elemente de
fortificare de bază, simple ca realizare tehnică. Totuși deși nu poate concura cu marile cetăți,
fortăreața din Câlnic este considerată foarte reprezentativă pentru o civilizație locală, transilv ăneana,
și o epocă particulară.
Cetatea Greavilor din Gârbovă a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord
de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII -lea. Este monument istoric cod LMI AB-II-a-A-
00222.

Fig. nr.12 Cetatea Greavilor din Gârbovă
Denumirea Gârbovă provine din limba slavonă, iar comună este numită în maghiara Szaszorbo, și în
germană Urwegen. Localitatea este situată în partea sud -estică a județului Alba, la poalele Munților

34
Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așez area de la Gârbovă a fost constituită de sașii
chemați aici de regele Ungariei, Geza I (1141 -1161) pentru a apăra granițele voievodatului. Cetatea
a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a
secolului a l XIII -lea. Reședința nobiliară era fortificata cu un zid care delimita o incinta circulară și
dispunea de un donjon romanic.
În secolul al XV -lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a
fost transformat în turn -clopotni ta, i s -a adăugat o nouă incinta fortificata și a fost construit un turn
de poartă cu două etaje, numit și „turnul slăninilor”.

Fig. nr.13 Cetatea Greavilor din Gârbovă
În timpul înaintării spre Alba Iulia a oștilor lui Mihai Viteazul, în anul 1599, dup ă victoria de
la Șelimbăr, ca urmare a faptului că populația Gârbovei s -a opus rechizițiilor impuse de starea de
război, a fost trimis un detașament de soldați, prilej cu care fortificația a suferit mari pierderi. Abia
în 1625 locuitorii au refăcut -o și au restaurat biserica din centrul satului.
Între anii 1657 -1661 așezarea este devastată de oastea turcească. Pentru ultima dată, cetatea
Gârbovei a fost asediată și cucerită în timpul revoltei curuților din anul 1703.18
Biserica de lemn din Ghirbom, com. Ber ghin cu hramul „Sf. Nicolae”, comună Berghin, județul
Alba, este un lăcaș ridicat în anul 1688. Figurează pe lista monumentelor istorice.

18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Greavilor_din_Gârb ova

35

Fig. nr.14 BISERICA DE LEMN DIN GHIRBOM
Strămoșescul lăcaș de lemn al acestei așezări a fost ridicat în secolul al X VII-lea, în spiritul
tradițiilor străvechi, constructive și decorative. În modeste proporții, înfățișează planul
dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonala cu cinci lături.
Forma originală a bisericii nu avea prispa și clopotniță, aceste elemente fiin d adăugate fie în secolul
al XIX -lea, fie în timpul reparațiilor din anul 1916. Se presupune că actualele arce transversale ale
bolților le -au înlocuit pe cele originale, sculptate după obiceiul vremii în care fusese înălțat
monumentul.
O clopotniță îngust ă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat.
În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată
șarpanta, lărgindu -se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindr ice, aceea a absidei fiind
racordata pe est, prin trei fâșii curbe.

Fig. nr.15 BISERICA DE LEMN DIN GHIRBOM

36
Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin
crestarea în frânghie a unei lățimi de grinda, ce a f ost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților.
Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în
frânghie, opera sa cea mai importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei tâmp lei.
Această lucrare reprezintă și actul de datare al edificiului. Grinda are partea superioară limitată de
două chenare profilate, unul cu motiv geometric simbolizând crucea, iar celălalt în frânghie. Artistul
înscrie, în restul suprafeței, o suită de nou a arcuri, cu profil în frânghie, și tot atâtea rozete, pe
motivul soarelui, fiecare în felul ei, pe care le înconjura în cercuri, cu dinți de lup, cu frânghie, sau
cu grupul celor trei linii piezișe, când într -o parte când într -alta, aidoma celor realizate pe ceramică
străveche, și aici descoperită, în locul “Sub vii”, sau până târziu, pe furcile de tors. Soarele și luna,
porumbelul, și -au aflat locul în câmpul de inspirație al măiestrului. Se pot aminti, pentru domeniul
sculpturii, și cele două sfeșnice mi ci, de la sfârșitul secolului al XVII -lea – începutul secolului al
XVIII, cu motive geometrice, ca și pe cele mari din secolul al XIX -lea. Arcul cu profil în frânghie,
cu rostul înscrierii motivelor ornamentale, ca și pasărea vieții, porumbelul, au fost af late, până acum,
la Husia, pe dealurile Somesului, în ancadramentul, din secolul al XVI -lea, observat, și astfel salvat,
sub tencuialã. Faptul ne releva unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile
incomensurabile ale produselor acestei arte.
Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului
intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adauga
semnele lui de mare meșter.
Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII -lea. Din analogia
urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi și elemente pictate din zonă, se
poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în anii în care realiza și tâmplă de la Hapria. Din
păcate pictură este aproape în întregime distrusă.

37

19
Fig. nr.16 si nr.17 INTERIORUL BISERI CI DE LEMN DIN GHIRBOM

CAPITOLUL III.
Infrastructura Turistica :
Centrul de informare turistică din satul Hapria, co mună Ciugud are ca obiectiv dezvoltarea
activităților turistice din zona rurală Ciugud -Berghin, creșterea numărului de turiști și promovarea
zonei încărcate de tradiție.
Dezvoltarea activității turistice nu se poate realiza fără existența unei infrastructu ri adecvate
care se referă în principal la structuri de primire turistica – baze de cazare, baze de alimentație
publică, etc.
Astfel pe teritoriul Țării Secaselor își desfășoară activitatea o serie de pensiuni turistice, mai
dezvoltată în acest sens fiind p artea de teritoriu aferenta județului Sibiu. Dintre acestea amintim:
Casa Iulia este situată la intrarea în orașul Ocna Sibiului fiind amplasată la 50m de lacurile
sărate ale stațiunii balneoclimaterice.
Are un număr de 16 camere cu baie proprie cu un tot al de 32 de locuri de cazare. Clădirea este nou
construită în stil rustic și mai beneficiază de o cramă cu o capacitate totală de 70 de locuri, ideală
pentru sărbătorirea diferitelor evenimente, onomastice, petrecerea sărbătorilor de iarnă sau pur și
simpl u servirea mesei.

19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Ghirbom

38

Fig. nr. 18 si nr.19 Casa Iulia Ocna Sibiului

20
Fig. nr.20 Casa Iulia Ocna Sibiului interior camera
Casa Ocnita – Ocna Sibiului
Amplasată la 60m de lacurile sărate și la 200m de ștrand, Vila Ocnița va pune la dispoziție 2
cabane:

20 http://www.boo king.com/hotel/ro/casa -iulia.ro

39
– O cabană cu 4 camere renovate recent, 2 terase, 2 balcoane, baie proprie.
– O cabană cu 7 camere, living de 60mp, bucătărie, terasă, balcon, baie proprie
Obiective turistice: Bisericile din Ocna Sibiului, lacul fără fund din Ocna Sibiului, Muzeul
sării din O cna Sibiului, complexul Balnear din Ocna Sibiului, Orașul Sibiu, stațiunea Păltiniș, loc.
Rășinari, loc. Sibiel.21

Fig. nr. 21 si nr.22 CASA OCNIȚA

21 http://www.turistinfo.ro/ocna_sibiului/cazare -ocna_sibiului/vila_ocnita -c35232.html

40
Fig. nr.23 CASA OCNIȚA (VILA OCNITA)
Casa Antonia din Sura Mica situată în Sura Mică la doar 2 km de lacurile sărate de la Ocna
Sibiului și 10 km de centrul orașului Sibiu, casa Antonia va pune la dispoziție 3 camere dotate cu
baie proprie, terasă, internet, loc de joacă pentru copii, grătar, parcare, masaj de relaxare la cerere,
bucătărie de vară utilata .

22
Fig. nr. 24, 25 si 26 CASA ANTONIA DIN SURA MICĂ (INTERIOR EXTERIOR)

22 http://www.turistinfo.ro/sura_mica/cazare -sura_mica/cas a_antonia -c86098.html

41
Pensiunea Mirela din Sura Mica
Cine ajunge aici și își dorește sã respire aerul sãrat al lacurilor de la Ocna Sibiului poate gãsi
la 10 km de Sibiu și 4 km de Ocna în Șura Micã la pensiunea Mirela (clãdire nouã cu dotãri
moderne) locul ideal de relaxare.
Capacitate de cazare: 15 locuri
– 3 camere cu pat matrimonial + 1 pat simplu;
– 3 camere cu câte 2 paturi.
Dotãri: camera pentru persoane cu dizabilități fizice; baie la fiecare c amerã; salã de mese pentru 25
de persoane; bucãtãrie cu toate dotãrile; o cameră cu frigider; încălzire centralã pe gaz; 1 balcon
mic; 1 terasa de 9 m acoperitã; biblioteca; grãtar.

Fig. nr. 27 si nr. 28 PensiuneaMirela din Sura Mica
Obiective turisti ce:
– Sura Micã, biserica evanghelicã;
– 3 km – Ocna Sibiului – lacurile sãrate, stațiune balneoclimatericã;
– 8 km – orașul Sibiu;
– 35 km – stațiunea Păltini ș;
– 2 km – lacuri de pescuit.23

Vila Salina Romana din Ocna Sibiului

23 http://www.turistinfo.ro/sura_mica/cazare -sura_mica/vila_mirela -c31145.html

42
Ocna Sibiului, un orășel st ațiune turistică, situat la 17 km Nord de Sibiu, pe valea râului Visa.
Pensiunea este situată la intrarea în oraș, în vecinătatea lacurilor naturale, într -o zonă însorită ce
incanta atât ochii cât și sufletul.
Aceasta, vine în întâmpinarea turiștilor cu 12 camere pentru 2, 3, 4 persoane cu bai proprii,
capacitate de cazare fiind de 30 de locuri.

24
Fig. nr.29, 30 Vila Salina Romana din Ocna Sibiului

Hotel Lacul Verde
Cazarea în Ocna Sibiului, la Hostel “Lacul Verde” situat pe malul lacului cu ac elași nume,
reprezintă alegerea perfectă pentru odihnă, tratament și relaxare. Peisajul superb oferit, mulțimea
lacurilor sărate, aerosolii naturali benefici sănătății precum și liniștea zonei ferită de poluare sunt
argumente puternice pentru a petrece cât mai mult timp în această unitate.

24 http://www.turistinfo.ro/ocna_sibiului/cazare -ocna_sibiului/vila_salina_romana -c94868.html

43

Fig. nr. 31 Poster Lacul Verde
amplasament : 10 km. față de aeroport și 14 km. față de centrul Sibiului; 150 m față de lacurile
sărate; 1500 m față de centrul orașului Ocna Sibiului.
Descrierea unitatii : hotelul Lacul ve rde, construit în anii 2008 – 2009 și renovat în 2013, dispune
de 8 camere duble superioare, toate cu pat matrimonial, 3 camere junior cu un pat matrimonial și un
pat simplu, o cameră dublă family cu 2 paturi matrimoniale și o cameră tripla family cu un pa t
matrimonial și 2 paturi simple. Toate camerele au baie proprie, televizor, frigider, ae r condiționat
precum și balcon.25
Vila Salzburg

Fig. nr. 32 Vila Sarsburg

25 http://www.turistinfo.ro/ocna_sibiului/cazare -ocna_sibiului/p ensiunea_maq_lacul_verde_1 -c31855.html

44

Chiar dacă așteptați să petreceți o vacanță minunată sau poate sunteți doar un călător și căutați
umpic de odihnă și relaxare tn drumul dumneavoastră Vila Salzburg va reprezenta pentru
dumneavoastră o oază de liniște și frumusețe, locul ideal, departe de stres și agitație, asigurând
condițiile unui sejur de neuitat prin s implitate, comfort și e legantă.
Clasificată la 4**** Vila Salzburg este situată lângă intrarea principală a lacurilor naturale din
stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, dipune de un living spațios și elegant amenajat unde vă
puteți relaxa altaturi de familie sau prieteni, u n salon cu o capacitate de 16 persoane și 8 camere
duble cu baie proprie, Tv și mini bar.
26
Fig. nr. 33, 34 Vila Sarsburg(prezentare exterior)
Hotel Rustiq este situat în comună Sântimbru la câteva minute de Alba Iulia. Hotelul oferă
servicii de înaltă c alitate la standarde de 3 stele, reprezentant un loc perfect pentru oamenii de
afaceri sau turiști. Acesta pune la dispoziția oaspeților camere confortabile și spațioase, un personal
amabil, la prețuri accesibile. Oaspeții se pot bucura de specialitățile t radiționale oferite de
restaurantul Rustiq. Hotelul oferă expoziție etnografică din zona Albei Iulii constând în costume
tradiționale, unelte și instrumente populare.

26 http://www.turistinfo.ro/ocna_sibiului/cazare -ocna_sibiului/pensiunea_salzburg -c18186.html

45

27
Fig. nr. 35 Hotel Rustiq
Hotelul dispune de un număr de 28 de camere din care 9 camere cu două paturi, 4 camere cu
trei paturi, 7 camere cu un pat, 7 camere cu pat matrimonial, 1 apartament (pat matrimonial și 2
paturi) dotate cu dus, uscător de păr, TV, internet wireless. Hotelul dispune de parcare proprie
păzită.
Un salon restaurant cu o capacitate de 120 de locuri cu spațiu fumători și nefumători cu
instalație de climatizare, plasmă TV și o terasă de 50 de locuri unde vă puteți bucura de specialități
culinare din bucătăria tradițională românească și internațională. Se pot organiza mese fe stive,
botezuri, conferințe.

27 http://www.turistinfo.ro/santimbru/cazare -santimbru/hotel_rustiq -c33432.html

46

28
Fig. nr.36, 37 Hotel Rustiq (interior)

28 http://www.turistinfo.ro/santimbru/cazare -santimbru/hotel_rustiq -c33432.html

47
Pensiunea Poarta Oilor
Acest camping este compus dintr -un hotel, în spatele căruia se afla o piscină (pentru adulți și
copii), înconjurată de spațiu verde, pentru plaja. M ai dispune și de o gamă vastă de aparate de joc,
cum ar fi: trambulina , tenis de masă, hobyroom, etc.

29 Fig. nr.38, 39 Pensiunea Poarta Oilor
Ștrandul L "L a Jockson " situat în localitatea Bucerdea Grânoasă este menit să aducă un
strop de răcoare și relaxare în zilele toride de vară

30
Fig. nr.40, 41 Ștrandul L "La Jockson ”

29 http://www.booking.com/hotel/ro/poarta -oilor.ro
30 https://www.facebook.com/pg/PiscineLaJockson/about/

48
Complexul Salonti loc. Drasov, com. Spring
Este amplasat între trei mari atracții ale satului Drasov fiecare loc având o istorie de sute de ani,
Ghergheleul, Sărăturile și Gor ganea.
Bătrânii satului povestesc că dealul Ghergheleu ar fi fost făcut de către oameni cu ajutorul carelor de
boi realizând o movilă de cca 50 m înălțime și având un total de 6 ha teren cu sute de ani în urmă,
dar o importanță foarte mare ar fi avut de pr in anii 1891 când a aparținut familie Teleki Arpad –
fostul ministru al agriculturii în zona Ardealului din acea perioadă.

Fig. nr. 42 Complexul Salonti

Fig. nr.43 Complexul Salonti
Pe timpul verii este o adevarată plăcere servirea mesei la restaurant ul, într-o ambianță plăcută.Se
poate servi o pizza, un grătar sau chiar să te scalzi în bazinele cu apă dulce, apă sărată, pentru copii
și de ce nu să admiram peisajele acestui colț frumos din aceasta zona .

49
Prețurile de cazare fără mic dejun sunt:
Camera dublă în regim de single: 100 lei/noapte
Camera dublă: 100 lei/noapte
Camera dublă (matrimonială): 100 lei/ noapte
Pensiunea oferă 16 camere mobilate și decorate cu multă grijă și dispun de tot confortul necesar:
baie proprie, televizor, minifrigider, acces gratuit la internet WI -FI. De asemenea, turiștii
beneficiază de parcare gratuită, în siguranță, în curtea pensiunii

31

31 https://salonti.ro

50
Fig. nr.44, 45 Complexul Salonti (interior )
Din cele p rezentate mai sus putem spune că zona Tara Secaselor este un loc cu un potenția l atât
natural cât ș i antropic diversificat ș i valoros dovedit prin peisagistica locului si nu numai.
3.2 Analiza SWAT
Punctele forte ale Tarii Secaselor sunt poziționare favorabilă în sudul Transilvaniei și în
apropierea principalelor axe de comunicație , accesibilitate ridicată pe toată suprafa ța regiunii si
suprafe țe cu pante pu țin înclinate , văi largi.
La aceste puncte forte mai putem adauga si climat ul propice cu ierni tot mai blânde , rețele
hidrografice dense cu râuri cu debit bogat si o vegetatie bog ata, spatiul de dezvoltare find foarte
bogat avand terenuri agricole cu o fertilitate ridicată .
Despre spațiu putem spune ca este suficient pentru dezvoltarea și extinderea a șezărilor
actuale , avand un poten țial turistic ridicat atât cel natural cât și cel cultural dar din pacate putin
exploatat in anumite parti.
Căi de acces rutiere proponderent asfaltate mai ales în ultima perioadă cu acces la calea
ferată mai ales în partea sudică, nordică și vestică.
Punctele slabe reprezinta a mplasarea unor comune la m arginea jude țelor Alba și Sibiu cu
existen ța unor procese cu impact negativ, alunecări de teren și eroziune posibil cauzate de apari ția
frecventă a perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatic. Existen ța unei suprafe țe forestieră
redusă și insufici entă, așezări rurale cu infrastructură precară și cu un fond construit în continuă
degradare precum si poten țial agricol ridicat dar nevalorificat, mult teren agricol fiind parasite.
Propuneri
1. Posibilitatea dezvoltării unui acces mai facil și rapid în toat e zonele importante ale regiunii;
2. Exploatarea agricolă a regiunii poate crește substanțial datorită terenului disponibil;
3. Creșterea cererii de produse agricole BIO pe piața internă și internațională;
4. Faptul că în ultimul timp s -a învestit intens în infrast ructura majorității așezărilor, oferă
condiții propice pentru veniri de noi locuitori în regiune ceaa ce poate influenta turismul ;
5. Posibilitatea renovării clădirilor tradiționale mai ales prin accesarea de fonduri europene;
6. Prin investiții și promovare în viitor ar putea crește activitatea turistică;
7. Creșterea cererii pentru oferta ecoturistică și a turismului rural;
8. Afirmarea turismului rural cu rol de menținere a ocupațiil or, tradițiilor și obiceiurilor

51

Capitolul IV
Promovarea produsului turistic Tara Se caselor
Promovarea produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în
transmiterea pe diferite căi a mesajelor și informațiilor menite să -i informeze pe turiștii potențiali
asupra caracteristicilor produselor turistice și asupra eleme ntelor componente ale serviciilor turistice
oferite spre comercializare, să le dezvolte o atitudine pozitivă față de întreprinderile prestatoare de
servicii turistice, cu scopul de a realiza modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile turiștilor.32
Promovarea este convingătoare atunci când prin tehnicile sale, are puterea să pregătească
publicul în așa mod ca acesta singur să se convingă că este în interesul lui să cumpere produsul sau
serviciul respectiv.33
Scopul promovării este deplasarea rapidă a produsului turistic de la prestatorul de servicii
turistice către potențialii turiști. În vederea reducerii incertitudinilor, este necesară adoptarea unor
criterii detaliate și a unor metode științifice, care pot determina căile practice și eficiente de acțiune
pentru promovarea produselor prestatorului de servicii turistice.34
Modalitățile principale de promovare a produselor turistice de către agențiile de turism sunt:
 editarea de materiale publicitare
 realizarea de campanii publicitare .
Traseele si exc ursii turistice care includ Tara Secaselor:
Excursie Tara Secaselor
Localitatea: Țara Secașelor
Locul desfășurării: Slimnic, Ocna Sibiului
Organizator: Asociația Județeană de Turism Sibiu
Adresă: Sibiu, str. General Magheru, nr. 14

32 O. Snak , Economia turismului , Ed. Ex pert, București, 2001, pag. 248
33 A. Hinescu, Tehnici de p romovare a produselor și serviciilor , Ed.Romhelion, București, 2001,pag. 8
34 M. Stoian, Managementul pensiunii , Manual și supliment legislativ, realizat de Autoritatea Națională de turism
rural,economic și cultural, București, 2005, pag. 114

52
Țel. fix:0269 218 121
Țel. mobil:0747 975 921
Preț: 65 lei/persoană
Excursie Sibiu – Slimnic – Ocna Sibiului – Sibiu
Sărbătorește venirea toamnei cu un pahar de suc de mere sibiene și relaxare la Ocna Sibiului!
Asociația Județeană de Turism Sibiu te invită să petreci o zi de toam nă pe Drumul sării în Țara
Secașelor.
Pe drum vei avea ocazia să deguști must din mere sibiene, vei afla istoria cetății țărănești de la
Slimnic și vei ajunge la Ocna Sibiului, unde după ce vei fi vizitat biserica ortodoxă „Sf Arhangheli
Mihail și Gavril” și biserica fortificată reformată vei savura un prânz delicios la Restaurantul Helios.
Punctul culminant îl reprezintă baia relaxantă în bazinul cu apă sărată din interiorul Complexului
Balnear Ocna Sibiului.
PROGRAM
10:00/plecare din Sibiu (parcarea Sălii Thalia)
10:30/Slimnic, degustarea sucului de mere sibiene
11:00/Slimnic, vizita ghidată a Cetății țărănești
12:15/Ocna Sibiului, vizita ghidată a Bisericii ortodoxe brâncovenești „Sf. Arhangheli Mihail și
Gavriil”
13:00/Ocna Sibiului, vizita ghidată a Bis ericii fortificate reformate
14:00/Ocna Sibiului, servirea mesei de prânz la restaurant Helios
15:00 – 18.00/Ocna Sibiului, terapie și relaxare l a Complex Balnear Ocna Sibiului
Participarea la excursie se face pe baza completării formularului de înscriere.
Tariful de participare este de 65 lei/persoană (include: transpotul, masa de prânz, intrările la
obiective și la Complexul Balnear)

53
Informații la numărul de telefon 0747975921 sau pe adresa de e -mail office@sibiu -turism.ro
* excursie organizată în cadrul „Zilelor culturale ale județului Sibiu” 35

Drumul sării în Țara Secașelor
Traseu
1. Sibiu – Șura Mare – Hamba – Slimnic – Loamneș – Șoroștin – Alămor – Bogatu Român – Păuca –
Ludoș – Ocna Sibiului – Sibiu
2. Miercurea Sibiului – Apoldu de Sus – Apoldu de J os – Sângătin – Ludoș – Presaca – Păuca – Bogatu
Român – Mândra – Alămor – Ocna Sibiului
3. Sibiu – Slimnic – Alămor – Ludoș – Topârcea – Ocna Sibiului – Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului
Drumul sării are origini în trecutul îndepărtat, atunci când romanii au inclus Ocna Sibiului într -o
rețea complexă de exploatare salină. Pe locul fostelor mine de sare, după inundare, s -au format
lacurile sărate în jurul cărora s -a întemeiat stațiunea balneo -climaterică renumită în prezent pentru
efectele terap eutice. Supranumită „Litoralul Ardealului”, stațiunea este un magnet pentru sezonul
estival.
Miercurea Sibiului: se remarcă biserica evanghelică din secolul XIII, fortificată două secole mai
târziu.
Apoldu de Sus: case vechi săsești, cochete, viu colo rate și o biserică fortificată din secolul XVI.
Eleșteele de la Mândra sunt rezervație naturală de importanță avifaunistică cu numeroase specii
acvatice și răpitoare.
Ocna Sibiului: stațiune balneară renumită datorită factorilor terapeutici natur ali: lacuri cu ape
sărate de mare concentrație, nămol sapropelic. Aici funcționează două baze de tratament moderne și
un complex de lacuri sărate în aer liber.
Pentru parcurgerea acestui traseu bicicliștii vor pleca din Piața Mică Sibiu, din fața Cas ei Artelor
(lângă Podul Minciunilor) și vor pedala pe vechiul ”Drum al Sării” ce urma ruta Ocna Sibiului –
Rusciori – Mag – Amnaș – Apoldu de Jos de unde se îndreptau spre Sebeș și mai apoi spre Alba –
Iulia. Traseul nostru va părăsi această rută la Apoldu d e Jos de unde ne vom îndrepta spre Ludoș
pentru a urma un alt ”drum al sării” utilizat în evul mediu și în perioada habsburgică de cărăușii cu

35 http://www. sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Altele -Circuit -turistic -in-Tara-Secaselor -_-Excursie.aspx

54
care trase de boi, pe ruta Ocna Sibiului – Topârcea – Ludoș – Sângătin și până la Vințu de Jos, de
unde sarea era preluată de către plutașii de pe Mureș.

Traseul cicloturistic ”Drumul Sării – Țara Secașelor” parcurge zone pitorești din nord -vestul
judetului Sibiu, dând bicicliștilor posibilitatea să întâlnească câteva obiective turistice, istorice,
culturale sau naturale deosebite printre care bisericile evanghelice din Rusciori și Amnaș, biserica de
lemn din Apoldu de Jos, biserica ”Buna Vestire” din Topârcea (monument istoric), biserica
fortificată din Ocna Sibiului, clădirea în stil Art -Nouveau a baz ei de tratament din Ocna Sibiului sau
lacurile sărate din aceeași localitate. Traseul este mediu din punct de vedere al dificultății și are o
lungimea de 68 de km și o diferența de nivel de 640 m. Deoarece traseul este în proporție de 45%
off road (drumuri de țară, drumuri forestiere) recomandăm utilizarea bicicletelor tip mountain -bike
și purtarea căștii de protecție pentru bicicliști.

55
Traseul ”Drumul Sării – Țara Secașelor” este unul dintre cele cinci trasee de cicloturism pe care
Asociația Tură în Natură Sibiu le -a marcat în cadrul proiectului ”Sibiu – Unda Verde pentru
Biciclete!” finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Cele 5
trasee de cicloturism, pe care l e-am marcat în intervalul 2014 – 2015, însumează peste 250 de
kilometri de trasee noi, al căror scop este de a pune în valoare zonele turistice, istorice, culturale și
naturale din împrejurimile Sibiului.
Pentru marcarea traseului”Drumul Sării – Țara Secașelor” asociația primit și sprijinul Consiliului
Județean Sibiu cât și a firmei Continental Automotive Sibiu. Firma Continental Automotive Systems
este una dintre companiile sibiene care are în desfășurare un program dedicat stimulării deplasării cu
bicicleta la serviciu, care funcționează de mai mulți ani. Prin intermediul acestui program kilometri
realizați de angajații care vin cu bicicleta la serviciu sunt preschimbați în bani care sunt ulterior
donați unei cauze sociale sau de mediu. Anul acesta co nducerea firmei a hotărât să doneze
Asociației Tură în Natură suma de 1.000 de euro pentru marcarea de trasee de cicloturism.

56
Statistici traseu:
Lungime : 68 km
Grad de dificultate : mediu
Punct d e plecare: Piața Mică Sibiu
Punct de Sosire: Piața Mare (La Fântână)
Diferență de nivel: 640 m
Cea mai mare altitudine: 620 m între Amnaș și Mag
Suprafața de rulare: 30 km off road și 38 km asfaltat
Se poate realiza doar cu bicicletă de tip MTB și TREKKING
Pentru promovarea corespunzătoare a traseului marcat au fost realizate pliante cu descrierea lui și
pliante cu hărți ale traseului. Hărțile astfel realizate au fost distribuite celor interesați prin
intermediul centrelor de informare turistică din Si biu. Hărțile sunt disponibile și la sediul Asociației
Tură în Natură și au fost puse și la dispoziția Asociației Județene de Turism Sibiu din cadrul
Consiliului Județean. Au mai fost distribuite de asemenea, și în locații de specialitate cum ar fi
magazine le sportive din orașul Sibiu, centre de închirieri biciclete, info -point -uri.
Traseul marcat în cadrul acestui proiect a fost popularizat și pe site -ul Asociației Tură în Natură
și pe pagina de facebook a organizației prin postarea de articole. De as emenea, au fost utilizate și
alte căi de informare specifice domeniului cum ar fi site -ul ciclism.ro.
În cadrul proiectului au fost realizate tricouri care au imprimate pe partea frontală denumirea
traseului ciclotursitic și chipul filozofului Emil Ci oran alături de siglele Asociatiei Tură în Natură și
a Consiliului Județean Sibiu. Tricourile au fost distribuite în cadrul diverselor evenimente de
promovare a proiectului și traseului: tura de lansare a proiectului, ture cu elevi de la liceul
Brukental, etc.
Alte materiale care au fost realizate în cadrul proiectului pentru promovarea traseului de
cicloturism au fost autocolante, calendare și bannere.
Pe parcursul proiectului au fost date două comunicate de presă pentru popularizarea primului
traseu de cicloturism din Sibiu. În urma acestor comunicate de presa au apărut atât articole in presa
scrisă cât și reportaje TV .

57
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pentru susținerea și dezvoltarea turismului în cadrul strategiei Tara Secaselor Alba -Sibiu au fost
implementate un număr de proiecte prin măsură de încurajare a activităților turistice prin care au fost
finanțate amenajarea a doua circuite turistice și un centru de informare turistică.
Circuitul turistic al bisericilor din lemn este un circuit turi stic ce pune în valoare patrimoniul
cultural istoric din comună Apoldu de Jos, tezaurul cultural zonal fiind deținut de bisericile din
lemn, mărturii vii ale trecutului spiritual al romanilor.
În lanțul circuitului potențial al bisericilor de lemn din Țara Secașelor se înscriu 10 biserici din
localitățile: Apoldu de Jos – Sîngătin – Presaca (comuna Păuca) – Broșteni (comuna Păuca) – Tău
(comuna Roșia de Secaș) – Vingard (comuna Șpring) – Colibi (comuna Ohaba) – Hăpria (comuna
Ciugud) – Drâmbar (comuna Ciugud) – Ghirbom (comuna Berghin).
Traseul tematic este marcat atât de patrimonial edificat în cele aproape opt secole de viețuire, ce
păstrează clădiri cu arhitectură săsească (din vechile așezări ale coloniștilor sași), dar și cel construit
de român i, traseul punând în valoare peisajul cultural și natural al comunei, locurile de belvedere și
obiectivele turistice marcante ale localității (inclusiv numirile istorice ale străzilor), etc. Specificul
traseului este conferit de credința locuitorilor ținu tului apolzenii, și -n general secășenii, fiind
caracterizați de atașament profund la valorile creștin -ortodoxe.
Comuna Apoldu de Jos a devenit, în timp, o unitate geografică și etno -culturală ce reprezintă o
adevărată simbioză a zonei Mărginimii Sibiului cu cea a văilor Secașului și Sebeșului, preluând din
fiecare elemente de afirmare a identității locale.
Traseul tematic unește localitățile Apoldu de Jos și Sîngătin, circuitul fiind marcat corespunzător
cu panouri și indicatoare, elaborându -se material e de promovare a acestui traseu.

Civilizația Secaselor este un circuit turistic ce pune în valoare patrimoniul zonei. Circuitul își
propune să promoveze comparativ patrimoniul, peisajul cultural și natural din Tara Secaselor și -n
principal cel din comună Ludoș. Patrimoniul edificat în cele aproape opt secole de viețuire păstrează
clădiri cu arhitectură săsească din vechile așezări ale coloniștilor sași, traseul punând în valoare
peisajul cultural și natural al comune, locurile de belvedere și obiectivele t uristice marcante ale
localității.

58
Bibleografie

A. Cărți
1. Boie Andreea Cristina – Program de organizare și comercializare a produsului turistic
Vacanța la țară pe meleagurile Dobrei ” Lucrare de disertatie -, Universitatea I decembrie
1918 Alba Iulia anul 1 013
2. Bonifaciu S. – Ghid turistic, Editura pentru turism, 1974
3. Bran F., Dinu M., Economia turismului și mediului înconjurător, Editura Economica,
București, 1998.
4. Buciuman E., Economia turimului rural și agroturismului, Școala Superioară De Afaceri –
Alba I ulia, Alba Iulia, 1999.
5. Hinescu A., Tehnici de promovare a produselor și serviciilor, Editura Romhelion, București,
2001.
6. Minciu, R., Economia turismului, ed. Uranus, București, 2005
7. Moisă C. – Economia turismului – suport de curs, Universitatea 1 Decembr ie 1918 din Alba
Iulia 2016.
8. Popa I. – Pe drumul murgului – Legenda si istorie pe Secas – 1996
9. Popa I. – Pe secas in sus di -n jos, editura Vertical
10. Popa I. – Tara Secaselor, editura Astra Blaj 2006
11. Popa I. – Tara Secaselor -monografie folclorica – Alba Iulia 1996
12. Popa. I. -Țara Secașelor , Editura Astra, Blaj, 2006
13. Rusu S., Turism rural și agroturism, Editura Mirton, Timișoara, 2007.
14. Vasile Stef, Ioan Mihaltan, Prof.Simion Muresan, Preot Vasile Mihaltan, Ing Mihaltan -Pop
Mihaltan Iulian Stef – MONOGRAFIA SATULUI OHABA 2001

B. Site -uri web:

1. http://blog.hotelguru.ro/cetatea -calnic -cel-mai-important -edificiu -istoric -din-satul -calnic/
2. https://www.google.ro/imghp?hl=ro

59
3. ro.wikipedia.org
4. salonti.ro
5. www. wikipedia.com
6. www.booking.com
7. www.comunaapoldudejos.ro
8. www.comuna sintimbru.ro
9. www.comunaspring.ro
10. www.lacuriocnasibiului.ro
11. www.rasfoiesc.com
12. www.scritub.com
13. www.sibiu -turism.ro
14. www.tarasecaselor.ro
15. www.trafitiisibiene.ro
16. www.turistinfo.ro