Specializarea Ingineria și Managementul în Protecția Mediului [629357]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Specializarea Ingineria și Managementul în Protecția Mediului

RAPORT III
Monitorizarea si controlul apelor uzate municipale

Coordonator stiintific: Absolvent: [anonimizat]. Gabriela SIMION STANEMIR Irina Gabriela

Bucuresti
2019

Cuprins
1. Proveniența și compoziția apelor uzate municipale
2. Indicatori de apă uzată definiții și mod de măsurare
3. Epurarea și evacuarea apelor uzate municipale
4. Prezentarea sistemului de canalizare si a stației de epurare
4.1. Rețeaua de canalizare a Municipiului Alexandria
4.2. Stația de epurare a Municipiului Alexandria
5. Evoluția indicatorilor de apă uzată deversați în receptorul natural- râul Vedea
5.1. Evoluția grafică și statistică a indicatorilor de apă uză înregistrați în perioada
ianuarie- decembrie 2012
5.2. Calculul coeficientului de corelație dintre indicatorii inregistratți în perioada
ianuarie- decembrie 2012
Concluzii
Bibliografie

1. Proveniența și compoziția apelor uzate municipale
Prin ape uzate orasenești se ințelege amestecul de ape menajere, industriale, de drenaj și
de suprafața; apele uzate menajere care conțin uneori și cantitați mici de impuritați caracteristice
apelor uzate industriale, provenite din gospodării sunt asemanatoare celor orasenești.
Pe langă apele uzate menajere și subterane provenite din infiltrații în canalizarea
localitaților se colectează și alte ape cum ar fi:
– ape uzate publice;
– ape uzate industriale;
– ape uzate de la unitațile agricole;
– ape colectate din balți, mlastini, lacuri;
– ape provenite de la transporturi, construcții;
– ape meteorice, provenite din precipitații;
– ape de suprafată;
– ape subterane din desecări naturale sau artificiale.
Apele uzate industriale pot fi împărțite la rândul lor în 3 grupe:
– ape de răcire,la care principalul agent de poluare este căldura;
– ape de spălare și transport, provenite din secțiile de condiționare a materiilor prime și de
la operațiile de spălarea instalațiilor chimice. Poluanții acestor ape sunt impuritățile
materiilor prime și substanțele parțial dezvoltate din acestea;
– ape provenite din secțiile de producție unde au fost utilizate direct în procesul de
fabricație ca mediu de dizolvare sau reacție; ele conțin cantități importante de substanțe
provenite din materiile prime, intermediare și finite și din aceste motive formează apele
uzate cu efect poluant major.
Unele din aceste ape sunt curate și pot fi evacuate în emisar fără epurare, amestecul lor cu
apele menajere usurând epurarea acestora. Cele mai mari cantități de asemenea ape sunt furnizate
de precipitații, de apele de suprafața, precum și de apele subterane.
Substanțele produse din activitatea umana, care contribuie la poluarea apelor pot fi
clasificate dupa cum urmează:
– substanțe de proveniență urbană: apa uzată este un amestec de substanțe nedizolvate în
soluție apoasă. Ele conțin cca. 50% glucide, 40% proteine, 10% grasimi, detergenți,
germeni patogeni, viruși, paraziți, etc.
– substanțe de origine industrială: poluarea datorită substanțelor complexe
Calitatea apei dulci este influențată de apele uzate evacuate. Apele uzate fie nu sunt
tratate preliminar sau sunt insuficient tratate înainte de evacuarea în apele receptoare. Cel mai
mare volum de apă netratată provine din sistemele de canalizare și sectoarele industriale
(industria chimică și petrochimică – 3%, sectorul energetic 8%). Cele mai mari aglomerări
urbane, cu mai mult de 150.000 de e.p, sunt responsabile pentru poluarea semnificativă cu
substanțe organice [5].

2. Indicatori de apă uză- definiții și mod de măsurare
Indicatorii, sunt parametrii reprezentativi, conciși și usor de interpretat ce sunt utilizați pentru
ilustrarea caracteristicilor principale ale mediului a factorilor care îl influențează și a impactului
stării mediului asupra societății. Indicatorii de mediu se folosesc adesea când procesele nu pot fi
evaluate complet pe baza regulilor general acceptate.
Pentru caracterizarea apelor uzate industriale sunt folosiți următorii indicatori fizico-chimici:
Indicatorii fizici ai apelor uzate sunt [3]:
 Turbiditatea – caracteristică reprezentând diminuarea transparenței apei, datorită, în
principal, conținutului de materii în suspensii;
 Culoarea
– caracteristică specifică diferitelor tipuri de ape uzate. Astfel:
– apele uzate proaspete au culoare gri deschis;
– apele uzate în care a început fermentarea materiilor organice au culoare gri închis;
– apele uzate provenite din unele procese industriale pot avea culori diferite.
 Mirosul
– poate indica existența anumitor poluanți în apele uzate. Astfel:
– apele uzate proaspete au miros specific insensibil;
– apele uzate cu miros de ouă clocite conțin hidrogen sulfurat (H 2 S);
– alte mirosuri indică, de asemenea existența unor substanțe chimice în apele uzate
industriale.
 Temperatura – caracteristică reprezentând regimul energetic, care influențează cele mai
multe reacții chimice și biologice care se produc în apele uzate și procesul de sedimentare
a materiilor în suspensie. Temperatura apelor uzate este de obicei mai ridicată decât cea a
apelor de alimentare cu 2-3 °C.
Indicatorii chimici ai apelor uzate sunt:
 Concentrația ionilor de hidrogen (pH) – determină activitatea ionilor de hidrogen și
exprimă intensitatea acidității sau alcalinității (SR ISO 10523-97). Parametrul pH nu
reprezintă el însuși un contaminant dar este un parametru important de caracterizare a
apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces de epurare biologică sau a fi evacuate
în canalizarea orășenească;
 Materii în suspensie – reprezintă substanțele insolubile din apa uzată care se pot separa
prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm) potrivit STAS
6953-81. Materiile solide totale ca și cele două componente ale acestora materii solide în
suspensie și materii solide dizolvate (<1 μm) prezintă caracteristici importante, care
servesc la stabilirea eficienței procesului de epurare în diferite etape. Materiile solide în
suspensie, pot fi materii separabile prin decantare (>100 μm) și materii coloidale (între 1
si 100 μm). Materiile în suspensie care decantează sunt măsurate cu ajutorul conului
Imhoff (decantare timp de 30 minute) fiind exprimate în ml/l. Acestea sunt determinate

prin filtrare pe filtru de hârtie cu o anumită porozitate (STAS 6953-81) fiind uscate la 105
°C și calculate ca diferență între filtrul plin si cel gol;
 Reziduul filtrat la 105 °C (STAS 9187-84) reprezintă materiile în suspensie dizolvate
care pot fi măsurate gravimetric după evaporarea probei filtrate;
 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) – cantitatea de oxigen care se consumă
pentru degradarea oxidativă de către microorganisme a substanțelor organice conținute, la
temperatura standard (20 °C) și timpul standard (5 zile) potrivit STAS 6560-82 și SR ISO
6060/96;
 Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) (CCO-Cr) – concentrația
masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru
oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate și în suspensie prezente în apa
uzată (SR ISO 6060-96);
 Azot amonical (NH 4+) – conținutul de azot sub formă de ioni de NH 4+ din apa uzată
(STAS 8683-70);
 Azot total (NTOT) – conținutul de azot total din apa uzată (STAS 7312-83);
 Azotați (NO 3-) – conținutul de azot sub formă de ioni azotat (STAS 8900/1-71, SR
ISO7890/1-98 iar pentru apa de mare STAS 12999-91);
 Azotiți (NO 2-) – conținutul de azot sub formă de ioni azotit (STAS 8900/2-71, SR ISO
6777-96 iar pentru apa de mare STAS 12754-89);
 Fosfor total (PTOT) conținutul de fosfor total (SREN 1189-99);
 Cianuri (CN-) – conținutul de cianuri (CN-), prezente în apa uzată sub formă de cianuri
simple și cianuri complexe (STAS 7685-79 și SR ISO 6703/1-98);
 Sulfuri și hidrogen sulfurat (S 2-) – conținutul de sulfuri din apa uzată, care cuprind:
hidrogenul sulfurat dizolvat, sulfurile solubile în apă și alte sulfuri prezente în materiile
însuspensie și care sunt solubile în acizi (STAS 7510-66 si SR ISO 10530-97);
 Sulfiți (SO 32-) – conținutul de sulfiți (SO 32- ) în apa uzată (STAS 7661-89);
 Sulfați (SO 42-) – conținutul de sulfați (SO 42-) în apa uzată (STAS 8601-70);
 Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) – conținutul de compuși fenolici
(STAS7167-92);
 Substanțe extractibile cu solvenți organici – conținutul de substanțe extractibile cu
solvenți, prin care se înțeleg: grăsimi animale și vegetale, hidrocarburi (uleiuri minerale,
hidrocarburi grele), combinații cu funcțiuni hidroxilice, carbonilice, carboxilice, compuși
cu azot, insecticide, săpunuri, ceruri, rășini și gudroane care se extrag cu solvenți (SR
7578-96);
 Detergenți sintetici biodegradabili – conținutul de detergenți sintetici anion activi prezenți
în apa uzată sub formă de alchilsulfonați de sodiu, alchisulfați de sodiu,alchilarilsolfonați
de sodiu, precum și alți detergenți anionactivi (SR ISO 7875/1,2-96);
 Plumb (Pb2+) – conținutul de ioni de plumb în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuși anorganici sau organici) (STAS 8673-79);

 Cadmiu (Cd2+) – conținutul de ioni de cadmiu în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuși anorganici sau organici) (SR ISOP 5961/93);
 Crom total (Cr3++ Cr6+) – conținutul de ioni de crom trivalent și hexavalent în apa
uzată(STAS 7884-91 si SR ISO 9174-98); reprezintă el însuși un contaminant dar este un
parametru important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces
de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orășenească;

3. Epurarea și evacuarea apelor uzate municipal
Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali apele uzate municipale, colectate în rețelele
de canalizare municipale, vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, conform prevederilor
acestui regulament și a legislației în vigoare [9].
Stațiile de epurare a apelor uzate urbane construite în conformitate cu condițiile
prezentului regulament trebuie să fie concepute, proiectate, construite, exploatate și întreținute
astfel ca să aibă un randament suficient în toate condițiile climatice normale ale locului în care
sunt amplasate. Este necesar să se țină seamă de variațiile sezoniere ale încărcăturii la momentul
conceperii acestor instalații.
Evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane, trebuie să corespundă
prescripțiilor din tabelul nr.3.1.
Tabelul 3.1. Prescripții privind evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane
Se aplică valorile de concentrație sau procentele de reducere [9]
Parametrii Concentrația Procentul
minim de
reducere % Metoda de derterminare a calitatii
Consum biochimic de
oxigen CBO 5 25 mg/l O 2 70-90 Proba omogenă nefiltrată
nedecantată. Deteminarea
oxigenului dizolvat înainte și după
5 zile de incubare la 20°C +-1 °C
la intuneric total. Se adaugă un
inhibator denitrificare.
Consum chimic de
oxigen CCO 125 mg/l O 2 75 Proba omogenă, nefiltrată,
nedecantată. Se utilizează metoda
cu bicromat de potasiu
Materii solide în
suspensii 35 mg/l 90 Filtrarea unei probe reprezentative
pe o membrană cu 0.45 µm, uscate
la 105 °C , cântarire și prin metoda
de centrifugare a unei probe
reprezentative (timp de 5 minute
cu o accelerație medie 2800-3200
g) uscate la 105 °C și cîntă rire

Analizele apelor uzate deversate din bazine vor fi realizate pe probe filtrate. Cu toate
acestea concentrația materiilor solide în suspensii totale a probelor de apă nefiltrate nu trebuie să
depășească 150 mg/l
În prezentul Regulament corpurile de apă folosite ca surse de apă potabilă, care pot
conține concentrații de azot mai mari decât cele stabilite în normele referitoare la calitatea apei
de suprafață destinate captării apei pentru potabilizare se pot considera zone sensibile.
Cerințele sanitaro – epidemiologice față de calitatea apelor uzate epurate, deversate în
receptorii naturali țin de competența Ministerului Sănătății.
Punctele de evacuare pentru apele uzate urbane se aleg avându-se în vedere maxima
reducere a efectelor asupra receptorului.
Apele uzate epurate se vor reutiliza ori de câte ori acest lucru este posibil, cu avizul
autorităților în domeniul vizat, în funcție de origine și de domeniul de utilizare. Reutilizarea
acestor ape trebuie să se facă în condițiile reducerii la minimum a efectelor negative asupra
mediului.
Tabelul 3.2. Debitul maxim de apă uzată evacuat in Raul Vedea [8].
Categoria
apei Receptori
autorizați Volum total evacuat Qorar max.
(m3/h) Zilnic (m3) Anual mediu
(mii m3) Max. Med.
Municipale Râul Vedea 10950,50/126.74 9500/109,95 2494,00 353,88
Apele uzate care sunt evacuate în receptorii naturali nu trebuie să conțină:
– substanțe poluante cu grad ridicat de toxicitate, precum și acele substanțe, a căror
interdicție a fost stabilită prin studii de specialitate;
– materii solide în suspensie peste limita admisă, care ar putea produce depuneri în albiile
minore ale cursurilor de apă sau în cuvetele lacurilor;
– substanțe care pot conduce la creșterea turbidității, formarea spumei sau la schimbarea
proprietăților organoleptice ale receptorilor față de starea naturală a acestora.
Lista claselor și grupelor de substanțe, selectate în special pe baza toxicității, persistenței
și bioacumulării lor:
– compuși organohalogenați
– compuși organostanici și organofosforici;
– substanțe cu proprietăți cancerigene;
– compuși organici ai mercurului;
– compuși organosilicici;
– deșeuri radioactive, care se concentrează în mediu sau în organismele acvatice.
Apele uzate, provenite din instituțiile medicale curative sau profilactice (spitale de boli
infecțioase, sanatorii de boli de tuberculoză, instituții de pregătire a preparatelor biologice –
seruri și vaccinuri), de la unități zootehnice și abatoare, nu pot fi descărcate în receptori fără a fi
supuse în prealabil dezinfecției specifice.

Descărcarea apelor uzate epurate în rețeaua de canale de desecare, de irigații ori pe
terenuri agricole se va face numai cu avizul organelor de mediu și sănătate.

4. Prezentarea sistemului de canalizare și a stației de epurare
Stația de epurare este amplasată în partea de sud-est a municipiului Alexandria la
aproximativ 175 m de malul drept al râului Vedea. Sediul social este amplasat în Alexandria, Str.
Vedea nr.31, iar obiectivele care compun sistemul de canalizare și stația de epurare sunt
amplasate astfel [3]:
– Stația de epurare strada Prelungirea Libertății nr, 397, în partea de S-E a municipiului:
– Rețeaua de canalizare, pe toata raza municipiului cât și în zona industrial
– Stația de epurare ocupă o suprafață de 75500 mp
Utilizarea și gospodărirea resurselor de apă reflectă, în general, dinamica sectoarelor
economice în care se regăsesc principalii consumatori: populația, industria și agricultura.
Pentru asigurarea cantitativă și calitativă a apei necesare tuturor folosințelor (industrii,
irigații, populație etc.) este necesar ca pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure
utilizarea cu randament maxim a instalațiilor de epurare existente și să se dezvolte noi tehnologii
de epurare, capabile să asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea
sistemelor de irigații sau pentru industrii.
Procesul de epurare constă în îndepărtarea din apele uzate a substanțelor poluante în
scopul protecției calității apelor și în general a mediului înconjurător.
Principalele surse potențiale de poluare a cursurilor de apă în județul Teleorman și
substanțele poluante specifice, pe activități economice, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul.4.1. Surse de poluare din Alexandria (si imprejurimi) care evacuează ape uzate în
rîul Vedea [4]
Surse de
poluare Domeniu de
activitate Emisar Stație
epurare/
Treaptă
epurare Volum
ape uzate
evacuate
mii.m3 Poluanți specifici
SC
COMALAT
SRL Nanov Industrie
alimentară Vedea Mecanică
+
chimică 7.724 pH, MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt,
NO2, NO3, NH4,Rez.fil.,
substextractibile, Detergenti
sintetici ,Cl
SC APA
SERV SA
Suc.
Alexandria Captare și
prelucrare
apă pentru
alimentare Vedea Mecanică
+
biologică 2633.146 pH,MTS,CBO5,CCOCr,Pt,
NO2,NO3,NH4,N t, Rez.filtrabil,
Cl,SO4,
Fenoli,Cr,Fe,subst.extractibile,Pro
duse petroliere, Detergenti sintetici
SPITALUL
DE
PSIHIATRIE
Poroschia Invațământ și
sănătate Vedea Mecanică 16.44 pH, MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt,
NO3, NH4, Rez.filtr.,Cl,subst.extra
ctibile, Detergenti sintetici

4.1. Rețeaua de canalizare a Municipiului Alexandria
Reteaua de canalizare a municipiului Alexandra, care acopera cca 80% din suprafata
municipiului, sunt evacuate ape uzate menajere provenite de la 32416 locuitori si tehnologice
provenite de la agentii economici. SC APA SERV SA Alexandria, a declarant ca niciun agent
economic nu devarsa in reteaua de canalizare oraseneasca substante prioritare, prioritare
periculoase prevazute de HG 351/ 2005. Numarul locuitorilor echivalenti este de 72132 [8].
Reteaua de canalizare este de tip divisor fiind constituita din [8]:
a) Retea de canalizare a apelor uzate municipal realiata din tuburi de beton (Dn=200-
1200mm, L=71.96 km) dimensionata pentru Q maxorar=720 l/s, apele uzate preepurate fiind
evacuate gravitational in raul Vedea, hm 1783;
b) Retea de canalizare a apelor pluvial- are o lungime de 8.78 km și este realizata din tuburi
din beton (Dn= 800-1400 mm, L= 5,68 km), apele colectate de aceasta fiind evacuate
gravitational in raul Vedea prin 7 guri de evacuare amplasate dupa cum urmeaza:
– Colector I (tip clopot, 2500/ 133, L=2,5) care colecteaza apele pluviale din zona Grupului
Industrial Scolar si a Vamii Alexandria si le evacueaza gravitational in raul Vedea (hm
1738)
– Colector II (Dn= 1000 mm, L=850m) care colecteaza apele pluviale din zona strazilor
1907, Unirii, Dunarii, Libertatii, Cuza Voda si le evacueaza gravitational in raul Vedea
(hm 1748);
– Colector III (Dn= 1000 mm, L= 850 m) care colecteaza apele pluviale din zona centrala a
municipiului si le evacueaza gravitational in raul Vedea prin rigola drumulu (L=200 m)
amplasat la cca 800 m aval de evacuarea colectorului II (hm 1756);
– Colector IV (Dn=800-1000 mm, L= 1,6 km) care colecteaza apele pluviale din zona
central- sudica a municipiului, strazile Dunarii, Libertatii si Carpati sile evacueaza
gravitational in raul Vedea (hm 1760) la cca 15 m aval de podul peste drumul national
Alexandria Bucuresti;
– Colectorul V (Dn= 800 mm, L=1,2 km) care colecteaza apele pluviale din zona
extremitatii vestice ale strazilor 1 Mai si Fratii Golesti si le evacueaza gravitational in
raul Vedea (hm 1768);
– Colector VI (Dn=1000-1400 mm, L=1,2 km) care colecteaza apele pluviale din zona
sudica a municipiului si le evacueaza gravitational in raul Vedea (hm 1775);
– Colector VII (Dn= 800- 1200 mm, L= 1,25 km) care colecteaza apele pluviale din zona
industriala a municipiului (partea sud-estica) si le evacueaza gravitational in raul Vedea
(hm 1788).
Pentru evacuarea apelor pluviale din incinta indiguita, prin proiect, au fost construite
traversari ale digului de aparare impotriva inundatiilor care functoneaza numai la niveluri mici ale
apei in raul Vedea. La ape mari, aceste traversari se inchid, iar apa din precipitatii se acumuleaza
in spatele digului. In timpul viiturilor din iulie 2005 in zona subtravesarii “Cazan”, apele pluviale
colectate de pe raza orasului s-au acumulat in spatele digului.

Apele uzate colectate de reteaua de canalizare menajere sunt evacuate gravitational in
statia de epurare.
Apele uzate descărcate în rețelele de canalizare trebuie ca, prin conținutul și cantitatea
lor, să nu degradeze construcțiile și instalațiile din rețea, să nu aducă prejudicii sănătății publice
sau personalului de exploatare și să nu împiedice procesul de epurare sau să reducă capacitatea
stației de epurare. În acest sens se au în vedere două secțiuni (puncte) de control: în ultimul
cămin al canalizării interioare a utilizatorului de apă înainte de debușarea în rețeaua de canalizare
a localității, în cazul evacuărilor în rețeaua de canalizare a localității a apelor uzate menajere și
industriale și alta în punctul de evacuare finală a apelor uzate în râul Vedea
Apele uzate care se descarcă în rețeaua de canalizare nu trebuie să conțină [6]:

• materii în suspensie, în cantități și dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare
a canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stânjeni curgerea normală, cum sunt:
– materialele care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare corespunzătoare
debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;
– diferitele substanțe care se pot solidifica și astfel pot obtura secțiunea canalelor;
– corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spațiu liber de 20
mm între bare, iar în cazul fibrelor și firelor textile ori al materialelor similare – pene, fire de păr
de animale – care nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;
– suspensiile dure și abrazive ca pulberile metalice și granulele de roci, precum și altele
asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor;
– păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau aderență pot
conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereții canalului colector;
– substanțele care, singure sau în amestec cu alte substanțe conținute în apa din rețelele de
canalizare, coagulează, existând riscul depunerii lor pe pereții canalelor, sau conduc la apariția de
substanțe agresive noi;

• substanțe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate rețelele de
canalizare și echipamentele și conductele din stațiile de epurare a apelor uzate;

• substanțe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de
suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor și stațiilor de epurare a apelor uzate sau
care împreună cu aerul pot forma amestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii,
cloroformul, acetilena, sulfura de carbon, solvenți, dicloretilena și alte hidrocarburi clorurate, apa
sau nămolul din generatoarele de acetilenă;

• substanțe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune
în pericol personalul de exploatare a rețelei de canalizare și a stației de epurare;

• substanțe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:

– metalele grele și compușii lor;
– compușii organici halogenați;
– compușii organici cu fosfor sau cu staniu;
– agenții de protecție a plantelor, pesticidele – fungicide, erbicide, insecticide, algicide – și
substanțele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a materialelor
textile;
– substanțele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril,
hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen și altele asemenea;
– substanțele radioactive, inclusiv reziduurile;

• substanțe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce
contribuie la poluarea mediului;
• substanțe colorante ale căror cantitate și natură, chiar în condițiile diluării realizate în
rețeaua de canalizare și în stația de epurare, determină prin descărcarea lor o dată cu apele uzate
modificarea culorii apei receptorului natural;
• substanțe inhibitoare ale procesului biologic de epurare a apelor uzate sau de tratare a
nămolului;
• substanțe organice greu biodegradabile.

Controlul rețelei de canalizare constă în efectuarea verificărilor interioare și exterioare ale
rețelei, în vederea unei bune funcționari.
La controlul exterior, se face lunar detectarea punctelor de deteriorare a canalizării prin
parcurgerea la suprafață a traseelor colectoarelor, cu desfacerea tuturor capacelor căminelor și a
gurilor de scurgere (dacă ramele sau grătarele sunt sparte sau deplasate).
La controlul interior al colectoarelor nevizitabile se verifică starea acestora din căminele
aferente fiecărui tronson cu ajutorul oglinzilor. Scopul controlului interior este acela de a face o
verificare temeinică a stării canalizării în vederea stabilirii necesităților de curățire a acesteia și a
unor eventuale reparații. În lunile în care se face controlul interior nu se mai face controlul
exterior al rețelei sau sectorului respectiv din rețea.

4.2. Stația de epurare a municipiului Alexandria

Fig. 4.1. Stația de epurare Alexandria [11]
Conform prevederilor Directivei, nivelul de epurare este definit de mărimea gradului de încărcare
pe întreaga aglomerare și de tipul și calitatea cursului de apă la punctul de evacuare. Având în vedere
termenele de conformare stabilite prin Tratatul de aderare s-au stabilit următoarele aglomerări care trebuie
sa fie dotate cu sisteme de epurare a apelor uzate.
Cele mai semnificative aglomerări din punct de vedere al impactului apelor uzate asupra mediului
sunt considerate cele 22 aglomerări umane cu mai mult de 150.000 l.e., multe dintre ele acoperind și
câteva din comunele adiacente administrativ. Pentru toate aceste aglomerări umane au fost aprobate
proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii în domeniul colectării și epurării apelor uzate, finanțate din
fonduri ISPA, care sunt continuate din Fondul de Coeziune [4].

Fig.4.2. Schema statiei de epurare Alexandria [2]

Stația de epurare (Q max.orarr= 720 l/s) de tip mecano- biologic modernizată în anul 1984
este amplasată în partea sudică a municipiului Alexandria, la cca. 175 m de malul drept al râului
Vedea și are în componența următoarele obiecte:
1. Treapta mecanică [7]:
a) stație de pompare treaptă I (în funcțiune) alcatuită din:
– 1 cameră de recepție a apelor uzate prevăzute cu 3 vane (Dn= 700 mm),
– 3 jgheaburi prevăzute cu câte un transportor hidraulic tip TH- 1400
Q=1740 mc/h
H= 1,6 m
b) 2 grătare mecanice tip GTM – 1000x2000x16mm
H=4,5 m
Qmax= 590 l/s
c) 1 deznisipator longitudinal bicompartimentat (Q=0,9 mc/s, Hmax.apa=1,6) echipat cu 2
suflante tip SRD 20 (Q=260 mc/h, H=3m, N= 3,5 kw) și un hidroelevator (Dn= 125 mm,
Q=180 m CA). Cele două suflante sunt nefuncționale, curațirea deznisipatorului
asigurându-se manual de cca 2 ori/an.
d) 1 stație de pompare trapta a II- a (în funcțiune) alcatuită din:

– 1 cameră de recepție ape uzate prevăzute cu 3 vane Dn= 700 mm;
– 3 jgheaburi din care numai două sunt echipate cu câte un transportor hidraulic tip TH
1403- 11,2
Qmax.orar=1740 m3/h
H= 4,6 m CA
N= 37 Kw
– 2 pompe DV6-35
Q= 1800 mCA
H= 6MCA
N=55 Kw
e) 1 separator grasimi, funcțional, bicompartimentat
Vutil= 243 m3
Qmax= 5161 l/s
f) 2 decantoare primare radiale funcționale prevăzute cu pod raclor:
D1- Dn= 25 m
V= 982 m3
D2- Dn= 20 m
V= 990 m3
g) 1 decantor IMHOFF- scos din uz- demolat
2. Treapta biologică- parțial nefuncțională, este alcatuită din [7]:
a) 2 bazine de aerare (Vtotal= 8750 m3), bicompartimentate, prevăzute cu 8 aeratoare
mecanice tip CCh, P= 22 Kw, D= 800 mm – nefuncționale;
b) 3 decantoare secundare radiale prevăzute cu pod raclor – nefuncționale:
D1- Dn= 25 m
V1= 1227 m3
D2, D3- Dn= 35 m
V2=V3=5880 m3
3. Linia namolului (parțial in funcțiune) [7]:
a) 1 stație de pompare nămol primar echipată cu 3 pompe ACV 80-32
Q=50 m3/h
Hp= 32 m3/h
b) 1 stație de pompare nămol secundar alcatuită dintr-un bazin de receptie V=55 m3, 1
pompă de tip ACV 200- 315 (Q= 5550m3/h, H=14 m3a) pentru pomparea nămolului
de reciclare spre bazinele de aerare și o pompă tip ACV 100- 15 (Q= 90 m3/h, H=
15m3A) pentru pomparea nămolului în exces în decantoarele primare- în curs de
demolare.
c) 1 concentrator de namol (V= 255 m)- nefuncțional, în prezent are rol de stocare
temporară a nămolului;
d) 4 metantancuri: 2 x1500 m3+ 2 x 500 m3 (neutilizate);
e) 2 pompe de tip PT 100 (Q=120 m3/h, H=15mCA);

f) 1 gazometru (V=500 m3)- funcțional
g) 18 platforme de deschidere a namolului din care 11 bucați (S totala=4280 m2) cu drenuri
subterane și 7 bucați (S totala=7020 m2) cu drenuri laterale, grad de umplere 60 %.
Cantitatea anuală de namol este de cca 5000 m3.
Din stația de epurare, apele uzate epurate sunt evacuate gravitațional în râul Vedea (hm
1783) printr-un canal (L= 785 m) care este format din:
– Canal deschis (L=20 m), betonat, de forma trapezoidala;
B= 1,65 m
b= 1,05 m
h=1,950 m
– Canal închis (L= 760 m) realizat din tuburi PREMO (Dn= 1400 mm) îngropat la
adâncimea de -2,25 m fată de cota terenului;
– Canal deschis (L=5 m), betonat, de forma rectangulară
B=3,040 m
b=1,400 m
H=1,950 m

5. Evoluția indicatorilor de apa uzată deversați în receptorul natural- râul
Vedea
Calitatea apelor de suprafață este influențată de evacuările de ape uzate, când acestea nu
sunt preepurate sau neadecvat epurate, înainte de a fi descarcate în receptor.
Apele uzate urbane sunt definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale și/sau ape meteorice.
In vederea colectării și epurării corespunzatoare a apelor uzate urbane, operatorul SC Apa
Serv SA s-a derulat în perioada 2009-2013, realizand obiectivul de investiții „ Reabilitatrea si
extinderea rețelelor de apă și a sistemului de canalizare în județul Teleorman, România”, prin
POS Mediu, din cadrul MMSC.
Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) este documentul care a stabilit
strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România,
în perioada 2007-2013. Obiectivul global al POS Mediu l-a cpnstituit protecția și îmbunătățirea
calității mediului și a standardelor de viață în România, contribuind în același timp la
conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu.
Pentru a asigura îmbunătățirea calității apelor uzate evacuate în emisar în vederea
protecției resurselor de apă se impune aplicarea de măsuri pentru asigurarea
infrastructuriisistemului de colectare și epurare ape uzate, prin:
– reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare;
– construirea de noi stații de epurare;

– modernizarea stațiilor de epurare existente;
– exploatarea și întreținerea corespunzătoare a stațiilor de epurare;
– funcționarea stațiilor de epurare la parametrii proiectați;
– construirea/reabilitarea facilităților de tratare, depozitare și utilizare a nămolului
secundar/terțiar
Pe parcursul anului 2012, AN “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș–
Vedea – SGA Teleorman a efectuat analize fizico-chimice la sursele de poluare care evacuează
ape uzate în cursuri de apă [4].
Apele uzate, insuficient epurate în stațiile de epurare urbane sau industriale, reprezintă o
sursă potențială de poluare a apelor de suprafață. În tabelul de mai jos se prezinta principalele
surse de poluare a cursurilor de apă ca urmare a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate,
precum și indicatorii la care, în anul 2012, s-au constatat situații de depășiri ale valorilor limită
admise prevăzute în autorizațiile de mediu, respectiv ale valorilor limită admisibile prevăzute de
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic
a apelor uzate – NTPA – 001, aprobată cu modificări și completări de HG nr. 352/2005 [11]:

Tabel. 5.1. Situatia calitatii apelor uzate evacuate in raul Vedea: poluanti in apele uzate pentru
care s-au depăsit limitele admise [7]
Surse de poluare Indicatori pentru care au fost depăsite limitele
admise
SC COMALAT SRL Nanov MTS, CBO 5, CCOCr, NH 4, N total, NO 2, P
total, Substanțe extractibile
SC APA SERV SA Alexandria – Sucursala
Alexandria MTS, CBO 5, CCOCr, NH 4, N total
Spitalul de Psihiatrie Poroschia CBO5, NH4, N total, Detergenți sintetici, P
total

Tabel. 5.2. Valori indicatori de calitate apelor uzate inregistrate in perioada ianuarie- decembrie
2012
Nr
crt. Unitatea
de
masura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII VLA
1 *Azot
ammoniaca
l
(N-NH4+) Mg/l 15.8 8.26 17.4 8.7 7.14 14.84 7.90 8.88 8.88 23.39 12.80 12.55 15
2 Azotat
(NO3+) Mg/l 1.74 0.25 4.8 0.25 0.7 0.63 0.78 1.37 1.37 0.22 0.79 0.248 37
3 *Azotiti
(NO2-) Mg/l 0.11 0.058 0.26 0.034 0.078 0.110 0.086 0.061 0.061 0.092 0.140 0.420 2
4 Consum
biochimic
de oxigen
(CBO5) mgO2/l 32.8 15.6 40.4 10 14 77.00 18.00 18.00 18.00 64.00 74.00 14.00 35
5 Consum
chimice de
oxygen
(CCO-Cr) mgO2/l 94.7 50.51 107.1 36.3 47.28 193.8 47.58 47.52 47.52 163.0 193.8 47.68 150
6 *Cloruri Mg/l 82.2 31.08 85 39.11 34.22 17.46 30.33 73.02 73.02 76.19 31.22 37.22 500
7 *Crom total Mg/l 0.095 0.36 0.5 0.5 0.12 0.05 0.05 0.19 0.5 0.095 0.1
8 *Detergenti
anionici
biodegrada
bili Mg/l 0.11 0.3 0.85 0.55 0.36 0.53 0.33 0.35 0.35 2.68 1.25 0.33 2
9 Extractibile
cu solvent Mg/l 4 11.2 4 14.1 7 7.80 9.30 17.10 17.10 17.90 9.60 11.20 20
10 Fenol Mg/l 0.3 0.013 0.013 0.01 0.011 0.01 0.01 0.01 0.01 0.029 0.068 0.3
11 Fier total Mg/l 0.2 0.49 0.39 0.79 0.81 0.49 0.74 0.74 0.69 0.85 1.17 5
12 Fosfor total Mg/l 1.03 5.36 0.65 0.63 0.66 0.54 0.60 0.60 2.37 1.18 0.90 5
13 *Materii in
suspensie Mg/l 32 30 52 57 71 31.0 66.00 95.00 95.00 146.0 78.00 130.00 70
14 *pH Unit.p H 7.3 7.31 7.2 7.56 7.51 7.30 7.42 7.30 7.30 7.60 7.40 7.28 5
15 *Produse
petroliere mg/l 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 5
16 *Reziduu
filtrat la
10℃ Mg/l 241 264 242 160.0 252.0 450.0 450.0 488.0 234.0 212.0 2000
17 Sulfati Mg/l 31.5 15.45 38.5 19.61 14.77 10 13.14 19.82 19.82 37.84 22.18 15.47 600

Tabelul. 5.3. Număr valorilor ce depășesc valorile limită:
Nr
crt. Nr. Valori > VLA
1 *Azot ammoniacal
(N-NH 4+) 3
2 Azotat
(NO3+) 0
3 *Azotiti
(NO2-) 0
4 Consum biochimic de
oxigen (CBO5) 4
5 Consum chimice de
oxygen (CCO-Cr) 3
6 *Cloruri 0
7 *Crom total 6
8 *Detergenti anionici
biodegradabili 1
9 Extractibile cu solvent 0
10 Fenol 0
11 Fier total 0
12 Fosfor total 1
13 *Materii in suspensie 6
14 *pH 12
15 *Produse petroliere 10
16 *Reziduu filtrat la 10℃ 0
17 Sulfati 0

5.1. Evolutia grafica și statistică a indicatorilor de apă uzată înregistrați în perioada ianuarie-
decembrie2012

5.2.Calculul coeficientului de corelație dintre indicatorii inregistrati în perioada
ianuarie- decembrie 2012

Coeficientul de corelație este o valoare cantitativă ce descrie relația dintre doua sau mai
multe variabile, având ca reprezentare grafică un nor de puncte. Ea se estimează cu ajutorul
coeficientului de corelație

𝑟 =∑(𝑋ூ−𝑋ത)(𝑌ூ−𝑌ത)ே
௜ୀଵ
ට∑ (𝑥௜−𝑥̅)ଶ ே
ூୀଵ ∑ (𝑦௜−𝑦ത)ଶ ே
௜ୀଵ=∑(𝑥௜−𝑥̅)(𝑦 ௜−𝑦ത)ே
௜ୀଵ
𝑁𝜎௫𝜎௬

𝑋ത=∑𝑥௜ே
௜ୀଵ
𝑁
Unde xi este mărimea determinării i a caracteristicii studiate;
N – numărul total de valori.

dispersia: 𝜎 =ට∑(௫೔ି௫)തതതమ ಿ
೔సభ
ே

O formă de corelatie a lui r in sensul gruparii calculelor este:

𝑟=∑𝑥௜𝑦௜ே
௜ୀଵ−∑௫೔ಿ
೔సభ∑௬భಿ
೔సభ
ே
ඨ൤∑𝑥௜ଶே
ூୀଵ−൫∑௫೔ಿ
಺సభ൯మ
ே൨൤∑𝑦௜ଶே
ூୀଵ−൫∑௬಺ಿ
಺సభ൯మ
ே൨

Coeficientul de corelație poate lua valori între [-1,1] și este un indicator complex care arată
intensitatea asocierii celor două variabile.
r ∈ (-1,0) asociere inversă în șirul valorilor
r= 0 asociere nulă
r ∈ (0,1) asociere directă
r = ±1 asociere maximă

𝑟ேுరశ∗ேைଵయశ= −0.01 𝑟𝜖 (−1,0) -asociere inversa în șirul valorilor
𝑟஼஻ைఱ஽௘௧௘௥௚.௕௜௢ௗ௘௚௥= 0,609 𝑟∈(0,1) – asociere directă
𝑟஼஼ை஼ோ ௘௫௧௥ ௖௨ ௦௢௟௩௘௡௧= −0,179 𝑟∈ (−1,0) – asociere inversă în șirul valorilor
𝑟஼஼ை஼ோ ி௘௡௢௟= 0.011 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟ெ௔௧௘௥௜௜ ௦௨௦௣௘௡௦௜௘ ௣ு= 0,327 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟ெ௔௧௘௥௜௜ ௦௨௦௣௘௡௦௜௘ ோ௘௭ ௙௜௟௧௥௔௧= 0.991 𝑟∈ (0,1) – asociere directă
𝑟௣ு ௥௘௭ ௙௜௟௧௥௔௧= 0,676 𝑟∈ (0,1) – asociere directă

Concluzii
Municipiul Alexandria a facut pași importanți în reabilitarea sistemului de colectareși
tratare apei uzate înîn scopul conformăriicu obligațiilprivind calitatea apei prevăzute de Tratatul
de Aderare, precum și cu obiectivele Programului Operațional Sectorial de Mediu.
Pentru asigurarea cantitativă și calitativă a apei necesare tuturor folosințelor (industrii,
irigații, populație etc.) este necesar ca pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure
utilizarea cu randament maxim a instalațiilor de epurare existente și să se dezvolte noi tehnologii
de epurare, capabile să asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea
sistemelor de irigații sau pentru industrii.
Concentratia principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate:
– Consum biochimic de oxigen CBO5 25 mg/l O2
– Consum chimic de oxigen CCO 125 mg/l O2
– Materii solide în suspensii 35 mg/l
Volumul de ape uzate Municipale deversate in raul Vedea este de 2494 mii m3/ an cu un
debite de Q orar max= 353,88 m3/h
Pentru a asigura îmbunătățirea calității apelor uzate evacuate în emisar în vederea
protecției resurselor de apă se impune aplicarea de măsuri pentru asigurarea infrastructurii
sistemului de colectare și epurare ape uzate, prin:
– reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare;
– construirea de noi stații de epurare;
– modernizarea stațiilor de epurare existente;
– exploatarea și întreținerea corespunzătoare a stațiilor de epurare;
– funcționarea stațiilor de epurare la parametrii proiectați;
– construirea/reabilitarea facilităților de tratare, depozitare și utilizare a nămolului
secundar/terțiar.

Bibliografie

1. “Analiza sistemul de canalizare in Alexandria si in zonele invecinate”- Draghici Roxana,
Parpalea Elisabeta, Rosu Mirela, Bucuresti, 2013
2. Brosura “S.C. APA SERV S.A.- ALEXANDRIA- Iuliana NICULAE, Theodor COSMA
3. “Cartea operatorului din stații de tratare și epurare a apelor”, V. Rojanschi, T. Ocnean,
Editura
Tehnică, București, 1989;
4. “SITUAȚIA ÎN ROMÂNIA A APELOR UZATE URBANE ȘI A NĂMOLULUI
PROVENIT DIN STAȚIILE DE EPURARE” – BUCUREȘTI, DECEMBRIE 2010-
“Apele Române
5. “Studiu de evaluare a Sistemelor Naturale de Tratare pentru Managenmentul Apelor
Uzate”- Programul Operatiornal COmun Bazinului Marii Negre 2007-2013
6. Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale
localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA-002/2002 din 28.02.2002
7. http://www.rowater.ro/daarges/default.aspx – Apele Române” – Administrația Bazinală
de Apă Argeș – Vedea
8. http://goodpractice-trap.ro/wp-
content/uploads/autorizatii/2012/autorizatii_2012/alexandria-apa%20serv.pdf
9. http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%
20de%20date/Materiale%202008/Acte/Regulamentul%20privind%20apele%20reziduale
/PHG%20Regulamnetul%20privind%20apele%20uzate.pdf?fbclid=IwAR3Rp9l7MeP4N
bwLdplgBUiFZENO8pXiAeiSQHAw3iXn-xkaj8aUfwIkNNI
10. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/popa.pdf
11. http://www.panco1991.com/proiecte/statii-epurare.html
12. “Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali” NTPA-001/2002
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20 martie 2002