Academia de Studii Economic e din Bucureș ti [629272]

1

Academia de Studii Economic e din Bucureș ti
Facultat ea de Relații Economice Internaționale

Abordarea modernă a piețelor
concurențiale

Coordonator științ ific:
Prof. Univ. Dr. MARIANA IOVIȚ U
Autori :
Bică Adriana
Bucaleț Raluca
Bucur Maria
Grigore George
Anul I, Seria A , REI

Sesiunea Cercurilor Științifice Studențeș ti

Bucureș ti, aprilie 2016

2

Cuprins

INTRODUCERE ………………………………………………… ..pag. 3
CAPITOLUL 1 – Abordarea modernă a conceptului de libertatea pieței
1.1 Sunt piețele cu adevărat libere? ………….. ……………………. .pag. 4
1.2 Modele economice de piață ……………………………. .pag. 5
1.3 Tipurile de integrare de piață …………………………… .pag.7
1.4 Trăsături le tipului de economie de piață……………….. pag. 11

CAPITOLUL 2 – ,,Se poate construi o piață cu adevărat liberă?”
2.1 Povești despre piețe………………………………… …….pag.13
2.2 Contribuții la teoria libertății piețelor……………… ……..pag.16
2.3 Regleme ntarea piețelor………………………………… …pag.19
CAPITOLUL 3 – Piața de matching
3.1 Conceptul de matching………………………………… …..pag. 24
3.2 Decriptarea l ingvistică a piețelor……………………… …pag. 27
CAPITOLUL 4 – Impactul tehnologiilor asupra vieții economice
4.1 Dezvoltarea industriei și cum influențează
tehnologia piețele ……………………………………… ….pag. 28
4.2 Funcționarea piețelor „vapor”……………… …………… ..pag. 32

Concluzii ……………………………………… ………….. ……pag. 34
Bibliografie ……………………………………… ………… .…pag. 35

3

INTRODUCERE

De-a lungul istoriei economice, au existat numeroase
abordări în ceea ce privește acest concept controversat:
„piața” . Utopic vorbind, piața reprezintă acel cadru în care,
atât participanții procesului cerere -ofertă, cât și modul de
formare al prețurilor pe baza cărora sunt fundamentate legile
guvernamentale ale acesteia vizează îndeplinirea preferințelor.
Astfel tranzacț ionând liber se va genera dimensionarea
nevoilor nelimitate în concordanță cu resursele limitate.

“Piața concurențială cere să existe o infinitate de
agenți economici care să acționeze în mod rațional și să
beneficieze de informare perfectă. Când aceste condiții sunt reunite se spune că
sistemul de concurență este pur și perfect și că cererea și oferta sunt fluide . În
cazul în care condițiile nu sunt reunite, cererea și oferta sunt vâscoase. ” 1

1 Mircea Coșea

4
CAPITOLUL 1

ABORDAREA MODERNĂ A CONCEPTULUI DE LIBERTATEA PIEȚEI
Piața liberă este un concept introdus de adepții politici i liberale , aceasta fiind
considerată doar un miraj.
Fiecare piață este îngrădită de reguli și limitări care di minuează libertatea de
alegere. Alegerea fiecărui individ din societate este influențată atât de factori
obiectivi, cât și de factori subiectivi, precum puterea de cumpărare a
consumatorului și gradul de utilitate al produsului dorit, ambele favorizând
forma rea echilibrului consumatorului, un rol esențial fiind încad rarea în limita
bugetului personal.

1.1 Sunt piețele cu adevărat libere ?

Problema dezbătută în economie asupra acestui concept rămâne aceeași:
dacă guvernul ar stabili ceea ce este permis agenților economici să facă și ce nu,
atunci resursele limitate ar ajunge acolo unde a r fi folosite în mod ineficient. Așa
cum spune și profetul pieței libere, Milton Friedman, oamenii trebuie să fie „liberi
să aleagă” ceea ce le aduce cele mai multe beneficii cu costuri reduse.
Piața pare liberă doar pentru că noi, cons umatorii și producătorii acceptă m
necondiționat restricțiile implicite. Adepții pieței libere afirmă că însuși ei încearcă
să elimine interferențele politic e, dar singura definiție atribuită acestui concept este
de ordin politic. În această epocă caracterizată de globalizare , multe dintre
produsele care nu sunt vandabile pe piață, medicamentele neautorizate , sentințele
judecătorești, voturile, locurile în universități au fost practic eliminate prin decizii
de ordin politic (acorduri, tratative, reglementări) accentuându -se totodată rolul
politicii în economie.
Statul intervine întotdeauna în economia unei ță ri, atât la nivel
microeconomic cât ș i macroeconomic. Contribuția să se poate realiza în mod direct
prin stabilirea prețurilor de piață care pot conduce la surplusuri de ofertă și deficite
de cerere, determinarea salariului minim sau maxim, acordarea unor subvenții

5
pentru investiții și în mod indirect prin stabilirea taxelor sau impozitelor. Taxele
sunt cele mai importante venituri ale acestuia și sunt de forma unui procent calculat
din suma unui produs, constituindu -se astfel bugetul de stat.
Pentru a pute a înț elege capitalismul, trebuie depășit mitul după care piața
este liberă.
Un exemplu care poate susține ideea că piața nu este liberă este disputa
privind reglementarea muncii copiilor în fabricile de bumbac din Marea Britanie
din anul 1819 . În urma ace stei legi angajarea copiilor sub vârsta de nouă ani era
interzisă , dată fiind activitatea în cadrul firmelor de bumbac considerată
periculoasă pentru sănătatea angajaților. Propunerea a declanșat o controversă în
rândul adepților conceptului de piață liber ă, afirmând că dreptul la muncă fusese
subminat . În prezent însă, nici măcar cei mai aprinși susținători ai pieței libere nu
doresc reintroducerea dreptului la muncă al copiilor.
Libertatea unei piețe este influențată de perspectiva fiecărui individ de a
privi ceea ce se întâmplă în socie tatea actuală. Unele piețe par libere doar pentru că
ne conformăm cu reglementările și politicile introduse, în mod contrar am
considera că piața este ,,neliberă” , încercuită de regleme ntări guvernamentale false .
Ilustrati vă în acest sens este remarca autorului2 lucrării ,,23 de lucruri care nu ți se
spun despre capitali sm”, realizând analogia între iluzia creată de utilizarea corzilor
de pian de către maeștrii kung -fu pentru sfidarea legii gravitației și paradoxul
regulilor invizibile ale pieței libere.
1.2 Modele economice de piață

Cu toții știm că piața reprezintă un sistem complex însă evoluți a acesteia s -a
concretizat în modele economice, favorizând supremația structurilor economice
bazate atât pe funcționarea, cât și reglementare a automată a pieței conform
credințelor lui Keynes.
Statele lumii adoptă diverse modele concrete de piață, acestea fiind supuse
amprentei intervenției statului în buna funcționare a mecanismului concurențial,
nefiind esențiale diferențele generate atât de entitatea geografică cât și de alți
factori de ordin social, juridic, psihologic, religios.

2 Ha-Joon Chang

6
De asemenea, obiectiv ul primordial al acestor modele este reprezentat de
însușirea comportamentului economic corect, eficient și pragmatic, conducând la
diversitatea opini ilor privind economia de piață.

Concepția Anglo –
Saxonă Concepția Vest –
Europeană Concepția
socială de piață Concepția nordică Concepția japoneză
 stabilește bunăstarea
economiei în rândul
populației;
 vizează un nivel
înalt al diferențierii
sociale iar sectorul de
stat este situat în plan
secund având o
pondere redusă în
economie;
 aplicat în
următoarele țări:
Statele Unite ale
Americii, Regatul
Unit al Marii Britanii.  intervenționism
ul activ al statului;

 legătura între
sectorul privat și
public;

 economie
planificată;

 dirijarea
resurselor pe
considerente
politice.  șanse egale și
protecția
cetățenilor ;

 intervenția
statului -direct
proporțională cu
interesele sociale;

 aplicat în țări
precum:
Germania,
Austria.
 echitatea socială
și reducerea
inegalității de avere;

 sectorul de stat –
rol important;

 se regăsește în:
Norvegia, Suedia,
Danemarca,
Finlanda.

 a apărut după cel
de-al Doilea Război
Mondial ;

 marile corporații
sunt susținute de
reglementări juridice
și legislative

 tehnologie și spirit
inovativ –eficient în
tranzacționarea
afacerilor.

Cele cinci modele de piață existente

7
1.3 Tipuri de integrare pe piață
Termenul de integrare economică dese mnează reuni rea mai multor părți într –
un tot unitar. Conform Oxford Dictionary, integrarea reprezintă acea
combinare a părților într -un întreg, astfel spus, deși acest termen provine din
domeniul imens și intangibil al matematicii, evocă și acel stadiu de uniune
perfectă, considerată un apogeu din punct de vedere economic. Devenită un
concept de actualitate, marii economiști privesc integrarea din mai multe
puncte de vedere. A stfel J. Tinbergen privește integrarea precum ,,Crearea unei
structuri optime a economiei internaționale prin înlăturarea barierelor a rtifici ale
din schimburile comerciale” . Sau opinia lui Leon N. Lindberg co nform căreia
integrarea este ,, procesul prin care națiunii, până atunci doritoare și capabile
să-și conducă independent politica internă și cea externă, încearcă să ia
împreună anumi te decizii sau să delege procesul luării deciziilor unor noi
organe centrale, procesul prin care actorii politici din mai multe state diferite
sunt convinși să -și modifice speranțele și activitățile politice către un nou
centru”.
Cele mai importante forme ale integrării economice au ca reper formarea
zonei de liber schimb conform căreia implicarea statului în economie se
bazează pe o mai bună funcționa re a principalelor sectoare ( primar -agricultura,
secundar -industria, terțiar -serviciile).
Evoluția stadii lor integrării economice a pornit de la:
a. Colaborarea economică dintre țări care constă în combinarea tuturor
elementelor de natură națională, regională și globală, toate acestea
însumate alcătuind o bază solidă pe care se dezvoltă relațiile economice
intern aționale.
b. Cooperarea economică dintre țări se definește printr -o mai bună
armonizare a intereselor prevăzute în acordurile dintre state având drept
scop atât o creștere a dezvoltării economice, cât și diminuarea
discriminărilor dintre clasele sociale , aceasta din urmă fiind dezbătută în
marile congrese privind dezvoltarea durabilă. Cooperarea conduce și la
eliminarea barierelor tarifare și non -tarifare dintre state, obiectivul
primordial fiind atingerea interdependențelor dintre state. Un exemplu ar
fi licitația dreptului de poluare dintre state, oficializat prin anumite
acorduri în ceea ce privește transferul procentului de 5%. Țările care din

8
punct de vedere economic sunt considerate a fi mai puțin productive, deci
mai puțin industrializate vor acord a o cotă a procentului de poluare țărilor
considerate având o economie înfloritoare.
c. Clubul de comerț preferențial desemnează o fuziune din două sau mai
multe state care își reduc statele la importul reciproc al tuturor bunurilor,
cu alte cuvinte acestea realizează un schimb de preferințe tarifare între ele.
Exemplul consacrat al acestui Club de Comerț îl reprezintă Sistemul de
Preferințe al Commonwealth -ului creat în anul 1932 între Marea Britanie
și 48 de țări asociate, conform căruia acestea păstrează t arifele vamale
inițiale față de țările terțe.
d. Zona de comerț liber este considerată baza integrării economice prin care
statele doresc înlăturarea barierelor tarifare, fapt observat în diversele
tratate încheiate. De exemplu spațiul european s -a bucurat de varietatea
formelor integrative ale zonelor de liber schimb dintre care cea mai
cunoscută o reprezintă Asociația Economică a Liberului Schimb,
înființată la 21 Iulie 1959 între Danemarca, Suedia, Norvegia, Portugalia,
Elveția și Marea Britanie. , iar în ca drul spațiului american cea mai
importantă formă de integrare a zonelor de liber schimb o reprezintă
Asociația Nord Americană a Liberului Schimb, formată din Statele Unite
ale Americii, Mexic și Canada.
e. Uniunea vamală presupune adoptarea unui tarif universal eliminând
toate barierele de ordin politic, social, tarifar în comerțul extern c omun
față de terți. Cea dintâi u niune vamală, Zollverein formată inițial din 18
state în anul 1834 reprezintă punctul de pornire a unei integrări
economice actuale ef iciente.
f. Piața comună , deși se bazează pe caracteristicile Uniunii vamale,
noutatea acesteia constă în liberalizarea mișcării bunurilor și serviciilor,
dar și a factorilor de producție dintre statele membre. Un obstacol în
înființarea piețelor comune îl de semnează formarea acesteia doar în
cadrul țărilor cu o economie similară. De pildă , piața comună a luat
naștere în etapa a treia a dezvoltării Comunităților Economice Europene,
între anii 1969 -1986. De asemenea, piața comună a fost un factor
determinant î n formarea pieței interne unice.
g. Piața Unică , actualitatea acesteia presupunând elaborarea și aplicarea
unor măsuri comune privind liberalizarea achizițiilor guvernamentale,

9
favorizând standarde tehnice performante din producție și distribuția
bunurilor, iar un plus constă în eliminarea controlului asupra capitalurilor.
h. Uniunea Economică și Monetară este o continuare a Pieței Unice unde
are loc creșterea gradului de armonizare a politicilor economice naționale
în special a celor monetar -financiare.
i. Integrarea Economică Completă reprezintă apogeul integrării
economice în cadrul căreia unificarea politicilor economice este întregită
prin stabilirea unei unități supranaționale ale cărei decizii sunt obligatorii
pentru statele membre. De exemplu : Uniunea Europeană este privită ca
un pol de concentrare a economiei actuale.
Un exemplu îl reprezintă integrarea României în Uni unea Europeană , fiind
considerată , din perspectivă economică, atât un avantaj în ceea ce privește
progresul tehnic și creșterea economică, cât și un dezavantaj în ceea ce privește
implicarea directă și activă a instituțiilor Uniunii Europene (respectarea strictă a
reglementărilor și standardelor europene în diferitele domenii ale activității
publice). Aceasta integrare reprezintă un apogeu pentru țările din Est, fost
comuniste (știut fiind că Estul a fost sub stăpânirea totalitarismului, după 1966 cea
de-a doua conflagrație mondială), ele având o economie în tranziție , nu o economie
de piață matură și nici experiența necesară de p racticare a prevederilor sistemului
democratic. Într-o declarație din octombrie 2000, comisarul european pentru
lărgire Gunther Veurheugen sublinia caracterul unitar al Europei și ireversibilitatea
extinderii spre est :"…lărgirea UE este un proces ireversibil…Nu vom mai lăsa
Europa să fie divizată pe criterii politice, ideologice sau de altă natură și nu există
motive întemeiate pentru a refuza accesul unor noi țări în interiorul grupă rii: cum
am putea spune țărilor din Europa care și -au cucerit d e curând libertatea că
beneficiile integrării europene sunt destinate unui număr restrâns de state
privilegiate care, din întâmplare, s -au aflat după 1945 de o anumită parte a
Cortinei de Fie r.”

10

Conform tabelului ce eviden țiază consecințele integrăr ii României în prima etapă a procesului
european,se înregistrează o creștere a PIB ( 10,74% în intervalul 2000 -2004). Cu privire la
nivelul investițiilor se evidențiază un salt ( 6,69% în intervalul 2000 -2004), rata șomajului
sugerănd salturi și coborâșuri în intervalul stabilit,iar nivelul inflației aflând u-se într -o continuă
fluctuație.

11
1.4 Trăsăturile tipului de economie de piață

Când aducem în discuție conceptul de economie de piață ne gândim la
noutate, modernitate, inovare, creativitate și ingeniozitate. Acest tip actual al pieței
a debutat încă din secolul al XIX -lea, Anglia reprezentând principalul factor major
în promovarea și răspândirea sa. Un termen cheie ce caracterizează acest concept îl
reprezintă proprietatea privată (prin propriet ate înțelegem acel raport social între
subiect și obiectul de studiu), acaparând procentaj e majoritare în economia
societății contemporane. De asemenea, libera inițiativă are amprente esențiale în
zilele actuale, deoarece fiecare individ poate să -și exerci te drepturile proprietății
(dreptul la uzufruct, la proprietate, de folosință/ utilizare, închiriere), acesta fiind
răspunzător principalelor acțiuni ale sale.
Tipul actual de economie de piață presupune următoarele trăsături :
I. Este o economie de întreprindere . Prin termenul de întreprindere se
înțelege acea entitate deținătoare de un management eficient
caracterizat în viziunea lui Winslow Taylor ca fiind o colaborare între
forța de muncă și managerii în stabilirea obiectivelor. Com parativ cu
societatea trecută, unde proprietatea publică juca un rol important în
economie, în societatea modernă predomină proprietatea privată.
II. Este o economie descentralizată , fiind bazată pe libera inițiativă a
agenților economice. Aceasta se caracteri zează prin firme
multinaționale, cu un grad mare de globalizare, diversitatea si
adaptarea produselor în funcție de cerințele consumatorilor globali,
inovare, tehnologie performantă și influența sporită a
multinaționalelor în raport cu tratatele încheiate între firme.
III. Se prezintă calculul în expresia monetară pentr u economie.
Rezultatele unei țări sunt evaluate în monedă națională, deși
globalizarea a permis Uniunii Europene adoptarea unei monede unice,
euro. Îndeosebi cu societatea socialistă în care nu exista politică
monetară pentru că prețurile erau stabilite administrativ din
deziderente politice sau economice și nu în funcție de cererea și oferta
de pe piață.

12
IV. Este economia multipolară bazată pe inițiative, experiență, decizii
organizatorice din parte a agenților economice ceea ce duce economii
de scală și scop.
V. Influența statului este redusă , rolul acestuia constând în:
-oferta de bunuri publice (securitate, apărare, justiție, infrastructură,
etc.)
-corectarea eșecului pi eței (eliminare monopoluri, carteluri, etc.)
-redistribuția (în favoarea anumitor categorii sociale defavorizate)
-exploatare („rent-seeking ”)
VI. Profitul desemnează scopul principal al agenților economic i, deoarece
aceștia urmăresc înde aproape rentabilitatea firmei calculată în
expresie absolută cât și relativă.

13
Capitolul 2
SE POATE CONSTRUI O PIAȚĂ CU ADEVĂRAT LIBERĂ?
3

2.1 Povești despre piețe

Pornind de la pove stirile despre ,,insule pustii” regăsite în lucrar ea ,,State și
piețe” de Susan Strange4, se întâlnesc diferite alegorii și metafore referitoare la
importanța economiei politice în constituirea funcționalității corespunzătoare a
piețelor.
Pe baza poveștilor ilustrative se conturează mai multe abordări ale pieței
reprezentând o trecere de la ficțiune la realitate, rem arcându -se discrepanța
pronunțat ă dintre teoria normativă (cum a r trebui să fie?) și pozitivă ( cum
funcționează în realitate?).
De asemenea, întotdeauna teoria izvorăște și din domeniul infinit al
fabulosului, cărțile ce poartă amprenta imaginației, au o valență educativă
puternică în desăvârșirea intelectualului uman, considerat acel apogeu al existenței.
Astfel, nici domeniul economic nu se lasă mai prejos, unii autori încercând
inițierea cititorilor în complexitatea ideologiilor economice. În acest sens, piețele
imperfecte din realitate sunt comparate cu bărcile de salvare din congestia
naufragiului, insula simbolizâ nd coexistența mai multor abordări ce conduc la
definirea unor modele ale funcționării piețelor.

3 Susan Strange (1923 -1998) a fost un savant britanic al Relațiilor Economice Interna ționale, autor a lucrării ” State
și Piețe”
4 Susan Strange Motto: , ,Fiecare piață spune o poveste.”

14
BARCA I II III
MODEL Realist Idealist Economic
INTERES Ordine și securitate Dreptate și
egalitate Bogăție și eficiență
în producție
TIP SOCIETATE Societate fortăreață Comunitate Societate de piață
ABORDARE Naționalistă
(politologi) Socialistă
(sociologi) Liberala
(economiști)

RAPORT
AUTORITATE –
PIAȚĂ A>P A=P A<P

Barca II
Autoritate
PiațăBarca I
Autoritate
Piață
Barca III
Autoritate
Piață

15

16

2.2 Contribuții la teoria libertății piețelor
Prin termenul de piață liberă se înțelege totalitatea operațiunilor și
mijloacelor de comunicare și de competiție dintre vânzător și cumpărător, scopul
acestora fiind evidențiat prin modul în care aceștia pot produce, în calitate de
purtători ai o fertei, dar și de a achiziționa bunuri și servicii în satisfacerea nevoilor,
în calitate de purtători ai cererii, la un preț liber fundamentat prin consensul dintre
cerere și ofertă. Raportul dintre cerere și ofertă joacă un rol esențial în formarea
prețu lui, dar și manifestarea corespunzătoare a concurenței, existând trei tipuri de
relații:
-când cererea este mai mare decât oferta => concurență mai pronunțată între
cumpărători , deci este generată o creștere a prețului.
-când cererea este mai mică decât oferta => concurență mai pronunțată între
producători , deci este generată o scădere a prețului. De exemplu :
Prețul
Cererea
Oferta
Cererea și
oferta
satisfăcute Exces de cerere
Exces de ofertă
1 500 100 100 400 –
2 400 200 200 200 –
3 300 300 300 – –
4 200 400 200 – 200
5 100 500 100 – 400
6 0 600 0 – 600

Formarea prețului de echilibru pe o piață
concurențială

17
De-a lungul evoluției economice, s -au concretizat numeroase contribuții privind
teoria libertății piețelor .
Teorie Tip Trăsături Reprezentanți
Teoria
avantajului
absolut Clasică Specializarea țărilor în
producerea acelor bunuri
pentru care dispun de un
avantaj absolut.
Eficacitatea diviziunii
muncii în ceea ce privește
creșterea specializării.
Adam Smith
Teoria
avantajului
comparativ Clasică Fiecare țară se va
specializa în producerea
acelor bunuri care
înregistrează un cost de
oportunitate mai mic.
(Anglia și Portugalia) David Ricardo
Teoria valorii
internaționale Clasică Raportul de schimb al
unei țări devine mai
atractiv cu cât cererea
pentru mărfurile autohtone
este mai mare față de cele
din import sub impactul
progresulu i tehnic. John St. Mill
Teoria
avantajului
comparativ Modernă Firmele pot obține
avantaje competitive prin
deținerea avantajelor
tehnologice și nu prin
abundența relativă a
resurselor. (Japonia) Michael Porter

18
Totodată un rol hotărâtor în libertatea pieței îl deține prețul. În funcție de
tipul economiei se disting urm ătoarele categorii ale acestui . Prin urmare, în tabelul
următor este analizat conceptul de piață eficientă, care presupune o abordare
actuală ce valorifică in terdependența decizională. Un exemplu este cazul pieței
românești a titlurilor financiare.

Preț liber și
administrat
Economia
mixtă
Economia
de piață
Preț
liber
Prețuri fixe
stabilite de
stat
Economia
planificată

19
Piața eficientă
Forma slabă Forma semi puternică Forma puternică
Ansamblul internațional:
prețurile trecute. Ansamblul informațional:
toate informațiile publice. Ansamblul informațional:
toate informațiile care sunt
posibile a se cunoaște.
Într-o piață eficientă, prețurile
trecute a titlurilor nu pot fi
utilizate pentru a bate piața
sau obținerea de rentabilități
ajustate pentru risc superior.
Analiza tehnică este inutilă. Informațiile publice includ:
bilanțurile, conturile de
exploatare, creșteri de capital,
etc. Într -o piață eficientă
analiza fundamentală, fondată
pe informațiile publice, este
inutilă. Nu se pot realiza performanțe
superioare nici chiar de
persoanele cele mai
susceptibile de a obține
informații privilegiate.
Sursa: Jacquillat & Solnik (1997)

2.3 Reglementarea piețelor

Ansambl ul de norme juridice aplicabile într -un anumit domeniu poartă
denumirea de reglementare. În domeniul economic, cele mai vaste reglementări
privesc funcționarea corectă și eficientă a piețelor, fiind adoptate diverse măsuri
publice, cât și private. Aceste reglementări se aplică unei mari varietăți de piețe, fie
piețe cu existență fizică sau doar conceptuale, teoretice. Ele pot fi stabilite atât de
organizațiile guvernamentale , cât și de entitățile private, precum: companiile –
mamă ale francizelor, mall -urile sau asociațiile diferitelor ramuri industriale.
De aici apare controversa în ceea ce privește promulgarea legilor exclusiv din
partea Guvernului.
Există o multitudine de legi în această direcție:
-legi contractuale (cine a fost de acord să facă ceva a nume și pentru ce compensație)
-legi cu privire la protejarea dreptului de proprietate (cine deține ce)
-legi referitoare la rezolvarea litigiilor legate de contractele private.
O regulă esențială în ceea ce privește reglementarea piețelor concurențiale
este aceea conform căreia LEGILE TREBUIE SĂ FIE PROIECTATE. Conform Motto: „Unele piețe suferă de pe urma regulilor care așteaptă să fie
implementate, pe când altele suferă de pe urma regulilor care așteaptă
să fie schimbate.”
Alvin Roth

20
exemplului dat de Alvin Roth5, în capitolul ,,Pieț e libere și design -ul de piață” din
lucrarea sa ,,C ine ce primește și de ce?” , chiar dacă ești posesorul organelor
interne, actualmente n u ai posibilitatea legală de a -ți vinde rinichii aproape nicăier i
în lume, cu excepția Iranului , întrucât intervine controversa valorilor etice. De
asemenea, achiziț ionarea unui exemplar dintr -o carte, deși îl deții și poate fi pă strat,
nu prevede liberta tea de a -i face o copie, deoarece există reguli referitoare la
drepturile de autor, oferind siguranța autorilor ș i editorilor. În co nsecință,
reglementările sunt considerate dirijorul orchestrei agenților economici.
Aceste reglementări țin de design -ul pieței, având atât efecte pozitive, cât și
negative. Dacă efervescența pieței în schimbare este generatoarea unor dificultăți
in ceea ce privește integrarea din punct de vedere a flexibilității scăzute în
actualizarea sistemului de norme, totodată regulile cu privire la sănătatea publică
sunt esențiale în protejarea ș i protecția consumatorilor împotriva insalubrității
restaurantelor, de exemplu.
Reglementările privind pies ele sunt vizate și întâlnite și în marile organizații
ce privesc alocarea e ficientă a resurselor, problema primordială cu care se
confruntă știința economică . Un bun exemplu, îl constituie ORGANIZAȚIA
PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ care reprezintă un
forum internațional de dezbatere prin intermediul căruia 34 de guverne cooperează
pentru identificarea celor mai adecvate soluții la provocările economice, sociale ș i
de mediu ale globalizării. OCDE se află în prima linie a eforturilor de a înțelege și
pentru a permite guvernelor să răspundă la noile evoluții și îngrijorări, cum ar fi
guvernarea corporatistă, economia informațională și provocările ridicate de
îmbătrânirea populației . Organizația oferă un cadru pentru ca guvernele să poată
compara experiențele de politică, să caute răspunsuri la problemele comun e, să
identifice bunele practici și să poată coordona politicile interne și internaționale .
Din cadrul acestei organizații amintim câteva dintre statele membre: Australia,
Austria, Belgia, Canada, Chile, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța ,
Germani a, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea,
Luxembourg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia,
Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția , Turcia. O problema importanta in
cadrul OCDE o reprezintă dezbatere a referitoare la c hecklist -ul de concurență .

5 Alvin Roth

21
Ar trebui efectuată o evaluare a concurenței dacă propunerile au oricare din
următoarele 4 efecte:
(A) Limitarea numărului sau gamei de furnizori
Aceasta se poate întâmpla dacă propunerea:
1. Oferă drepturi excl usive unui furnizor de a oferi bunuri sau servicii .
2. Stabilește o licență , o autorizație sau aprobare ca și condiție de funcționare .
3. Limitează posibilitatea unor anumiți furnizori de a oferi un bun sau un serviciu .
4. Crește semnificativ costul de intrare sau ieșire de pe piață al unui furnizor .
5. Creează o barieră geografică în calea posibilității companiilor de a oferi bunuri,
servicii sau muncă sau de a investi capital și forță de muncă .
(B) Limitarea posibilității de concurență a furnizorilor
Aceasta se poate întâmpla dacă propunerea:
1. Limitează posibilitatea vânzătorului de a stabili tarife pentru bunuri și servicii .
2. Limitează libertatea furnizorilor de a -și face publicitate la bunuri sau servicii .
3. Stabilește standarde de calitate a produsului care conferă un avantaj anumitor
furnizori sau care depășesc nivelul pe care clienții bine-informați l-ar alege .
4. Crește semnificativ costurile de producție pentru diverșii furnizori față de alții
(mai ales prin tratare a companiilor deja existente pe piață diferit de nou -intrați .
(C) Reducerea stimulentelor furnizorilor de a concura
Aceasta se poate întâmpla dacă propunerea:
1. Creează un regim de auto -reglementare sau co -reglementare .
2. Necesită sau încurajează ca informațiile cu privire la producția , prețurile ,
vânzările sau costurile furnizorilor să fie publicate .
3. Scutește activitatea unui anume grup din industrie sau unui grup de furnizori de
acțiunea legislației generale de concurență .
(D) Limitarea opțiunilor și informațiilor disponibile clienților .
Aceasta se poate întâmpla dacă propunerea:
1. Limitează posibilitatea consumatorilor de a decide de unde achiziționează .
2. Reduce mobilitatea clienților între diverșii furnizori de bunuri sau servicii pr in
creșterea explicită sau implicită a costurilor de transfer de la un furnizor la altul.
3. Modifică fundamental informațiile necesare cumpărător ilor pentru a putea face
achiziții eficiente.
Sursa: http://www.oecd.org/daf/competition/98765440.pdf

22
Două instrumente utilizate in OCDE sunt:
a) Indicato r de reglementare sectorială (Indicator of sectoral regulation -NMR)
b) Indicator de reglem entare pe piața bunurilor și serviciilor (Product Market
Regulation -PMR)
Evoluț ia acestui indicator ce privește eficiența economică este ilus trată în
următoarea reprezentare grafică :

Indicatorul de reglementare pe piața bunurilor și serviciilor
( PMR),anul 2013
România 0,217
Germania 0,36
Franța 0,348
Marea Brit anie 0,195
Danemarca 0,449

23

*PMR= indicator de reglementare pe piața bunurilor și serviciilor

PMR
Control
stat
Proprietat
ea publică
-Scopul
-Mărimea
–
Controlul
direct
asupra
afacerilor
Participare
în afaceri
-Control asupra
preșurilor
-Control de
reglementare
Bariere de
intrare
Reglementări
administrativ
e
-Sistemul de
licențe și
brevete
-Comunicarea
și
simplificarea
regulilor și
procedurilor.
Obstacole
administrative
-Obstacole
administrative
pentru
corporații
-Obstacolele
administrative
pentru
acționari
-Obstacole
administrative
specifice
fiecărui sector
Bariere
concurențiale
-Bariere
legale
-Prevederi
antitrust
Bariere de
comert
exterior
Bariere explicite
în comerțul
exterior
-Bariere în
parteneriat
-Tarife
-Proceduri
discriminatorii
Alte
bariere
Alte
bariere de
reglement
are

24
Capi tolul 3
PIAȚA DE MATCHING
3.1 Conceptul de matching
Meritul pentru ,,proiectarea” piețelor de matching îi revine economistului
atipic Alvin Roth laureat cu premiul Nobel alături de Lloyd Shapley în 2012 pentru
contribuțiile reflectate asupra acestei teme. Premisa acestuia se fundamentează pe
ideea de piață ideală văzută ca locul în ca re orice este permis, evidenții ndu-se un
contrast cu acele piețe imperfecte cărora le este caracteristică abundența de
reglementări și restricții.
De regulă, în societatea contempora nă piața prezintă un mod de funcționare
defectuos ca urmare a evoluției regulilor exercitate de instituții, aceste a ajungând
în derivă, prăbușire. Se impune :
 reconceptuare
 reproiectare
 regândire
Prin conceptul de PIEȚE DE MATCHING se face referire la așa -numitele piețe
care ar trebui să fie familiare oricui a fost în situația de a merge la școală, de a
aplica pentru o slujbă, ori de a folosi un site web în speranța găsirii unu i partener
(definiție conform considerentelor lui Alvin Roth).
Pornind de la exe mplul formulat, Alexandru Nichifor , lector universitar la
universitățile din St. Andrews și Stanford, conform căruia acestea sunt renumite și
prezintă interes pentru candidați, numărul aplicațiilor de admitere depășind cu mult
numărul de locuri disponibile și cu toate acestea niciuna dintre cele două
universități nu alege să ridice nivelul taxelor de școlarizare. Se concluzionează că
alegerea nu este doar a candidatului, ci îi revine și universității care alege să admită
un student. Practic această situație depășește problematica prețurilor (taxelor)
esențiale pentru a balansa cererea și oferta, fiind identitatea celor două părți
implicate. De aici deducem că p rin acest exemplu se conturează o caracteristică
definitorie pentru piețele de matching.

25
Astfel, studiul lui Roth reliefează diferite tipuri de piețe actuale:
 Piața admiterii la școală/universitate
 Piața obținerii locurilor de muncă
 Piața care facilitează schimbul de organe (o piață neobișnuită în care nu
există preț)
 Piețele de capital cu tranzacții rapide, și anume High Frequency Trading
Termenul de ,, MATCH,, desemnează realizarea unei ,,potriviri,, între
caracteristicile unui participant la o piață din zona ,,cererii,, și caracteristicile unui
participant la piața din zona ,,ofertei,, , realizare a unei ,,perechi,, sau corelații între
aceste caracteristici.
MATCHMAKING -UL presupune două etape, determinante ale actelor de
selectare și de alegere:
 în care candidezi
 în care ești selectat

Acesta este un factor esențial în cazul cine trăiește și cine nu, principiul fiind
aplicabil în situațiile decizionale care conchid între pacienții bolnavi, stabilind care
dintre aceștia vor beneficia de unul dintre rarele organe pentru transplant.
Astfel, putem spune că termen ul actual „matching” se desfășoară în piețele
reale, iar acestea, exact ca poveștile de dragoste, încep cu o imensă dorință . De
asemenea, piețele au un rol desăvârșit în ceea ce privește satisfacerea nevoilor,
aceasta aducând laolaltă toți cumpărătorii și vânză torii, studenții și profe sorii sau
oameni i care sunt dispuși să-și găsească un loc de muncă precum ș i angajat orii. De
pildă, se poate imagina piața ca un spațiu în care se alătură , oameni dragi, atât în
momentele frumoase, cât ș i tensionat e din viața noastră rezultând procesul de
concentr are a pieței .
Pe de altă parte ultimele cercetări arată faptul că impactul prețului joaca un rol
diferit în aceste piețe de matching, iar conform credințelor economistului a tipic se
desprinde concluzia ca „o piață presupune realizarea unui match ori de câte ori se
întâmplă ca prețul să nu fie singurul factor determinant cu privire la cine ce
primește ”, evidențiindu -se și amprenta originală a titlului lucră rii respective.
Totodată, unele match -uri nici măcar nu implică schimbul de bani, analizând
această afirmație din perspectiva accesului l a educație publică sau din prisma

26
funcționării ilegale a pieț ei tra nsplanturilor de organe, rezultâ nd, astfel, a locarea
unor resurse , printr -un proce s de matching.
Matching -ul dorește globali zarea piețelor , trăsătura definitorie fiind densitatea
acesteia, ducând la o permanentă actualizare cu privire la concept ul controversat ,
PIAȚ A.
O altă problemă cu care se confrunta pieț ele „contemporane” o reprezintă
CONGESTIA, fi ind rezultatul unui imens succe s (bles temul succesului). Succesul
pieței s-a concretizat extrem de mult în această societate computerizată, gama largă
de oportunități ce îți sunt oferite fiind analizate și evaluate separat remarcâ ndu-se o
altă trăsătură a pieț ei de matching.

MATCHING Ce dorește ? Ce problem e
apar? Ce reprezintă?
 Efectul de libertate:
 siguranță ;
 eficiență ;
 simplititate.

 globalizare;
 densitatea piețelor .

 congestia
(blestemul
succesulu i)

 provocări:
 modul de
funcționare ;
 decizii strategice ;
 cooperare dintre
agenții economici ;
 colab orare ;
 uniune economică .

Prin urmare, lucrarea în care se prezintă pe larg detaliile acestor piețe sugerează
atât implicarea activă a lui Alvin Roth în dezbaterea problematicii cât și
continuitatea sinuoasă ce reflectă evoluția pieței .

27
3.2 Decriptarea lingvistica a pietelor.

Noua disciplină: DESIGN DE PIAȚĂ creată de Alv in Roth se ocupă de
problematica a piețelor inovative și a piețelor computeriz ate interconectate bazate
pe o funcționare specială. El încearcă să reorganizeze piața , să îi descopere alte
laturi mai puțin pronunțate și analizate, să introducă termenii de proiectare pe
piață sau design de piață . Piețele aflate î n diferitele ipostaze, de la cele mai mari
(Bursa de Valori Newyorkeza) la c ele mai nesemnificative operează î n
conformitate cu anumite reguli și reglementă ri ce tr ebuie respectate, conducând la
o funcționare cu numele de design de piață .
Există două tipuri de design pe piață :
1. design -ul ,,prost” – care presupune perpetuarea unei funcționări defectuase
ce blochează calea spre atingerea potenț ialului optim;
2. design -ul ,,bun ” – care apa re extrem de lent, fiind d efinit de transmiterea
ideilor perpetuate în practică .
De pildă, rapiditate a în ceea ce privește funcționarea unei piețe este
caracteristică pieței medicale din Statele Unite ale Americii , a că rei sch imbare
este dificil de realizat. Î n acest sens, numeroa sele campanii politice la nivel
național (inițiate de Richard Nixon privind sistem ul care să creeze gratuitatea
serviciilor medicale , a eșuat.
Se poate preciza că există o corelație între design și limbajul piețelor. Putem
afirma că piața reprezintă acel l imbaj neplanificat în mod direct, dar preluat și
ghidat după norme ce contribuie la un mod de desfăș urare mai mult sau mai
puțin eficient. Precum evol uțiile la nivel lexical, piața întrevede o continuă
actualizare în pas cu noile tendințe în ceea ce priveș te design -ul acesteia . Din
punct de ved ere economic, specializarea pieței este asemănă toare limbajelor de
specialitate din diverse domenii prin care se transmit noi concepte.

Motto: “Pietele sunt si ele, precum limba.”

28
Capitolul 4

4.1 Dezvoltarea industriei și cum influențează tehnologia pieț ele

Modificările tehnologice și inovarea reprezintă surse esențiale ale schimbărilor
structurale. În viziunea lui Schumpeter6, inovările duc la ,,distrugerea creativă” ,
un proces în care firmele și sectoarele care dețin o tehnologie uzată din punct de
vedere fizic și moral înregistrează pierderi, în timp ce sectoarele și firmele care
dețin tehnologii avansate beneficiază de avantaje în jocul ,,pieței ”.
Schimbările tehnologice se poziționează în centrul creșterii economice moderne.
Începând cu Revoluț ia Industrială, la sfârșitul secolului al XVIII -lea, modificările
tehnologice au survenit din do meniul manufacturier, iar autor precum 7Kaldor
(1970) a considerat că extinderea acestui sector reprezintă, de fapt, o forță majoră
pentru creșterea economică.
În țările dezvoltate , activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D) sunt
principalele forțe ale modificărilor tehnologice. Relațiile economice internaționale ,
în special comerțul internațional, dar și investițiile străine directe reprezintă canale
importante de transfer de tehnologie și sporesc creșterea productivității. Oricum,
difuzia tehnologiei poate fi eficientă, doar în condițiile în care nivelul resurselor
umane este destul de ridicat, stimulentele pentru îmbunătățirea tehnologică
definitorii și desfășurarea activității instituțiilor să fie relativ eficientă.
Globalizarea economiilor lumii, prin intermediul comerțului internațional
creează o diviziune globală a forței de muncă în cadrul națiunilor. Ceea ce va pune
stăpânire pe comerț vor fi ma terialele brute procurate prin i ntermediul unor
tehnologii avansate, produse fabricate sau servicii avansate dependente de sisteme
de inginerie. Chiar și aspectele umane din interiorul unei companii, similare cu
natura brută – agricultura și creșterea ani mală se dezvoltă tehnologizat. Sporirea
productivității lor depinde de sistemele tehnologizate.
Investițiile aducătoare de beneficii nu se pot realiza decât dacă înțelegi
modul în care industria se modifică. Dacă aceasta se află în pragul unei schimbări

6 Joseph Alois Schumpeter (1883 -1950) economist austriac .
7 Nicholas Kaldor ( 1908 -1986 ) economist britanic, profesor la Universitatea Cambridge.

29
radicale, va apărea nevoia de a eradica vechile afaceri. Dacă industria se află în
pragul unei schimbări incrementale, probabil se va utiliza metoda investițiilor.
Nevoia de a înțelege modificările tehnologice poate fi evidentă, dar o asemenea
informație n u este întotdeauna ușor de anticipat. Sotheby, de exemplu, a investit în
licitații online ( propriul său site Web, la fel de bine și o alianță cu Amazon), ca și
când Internetul era doar un alt canal, dar adevărul este că noua tehnologie
reprezintă un șoc fu ndamental a structurii industriei.
De asemenea, pe baza unor cercetări ce evidențiază impactul tehnologiei
asupra economiei unui stat, s-a concluzionat că industriile ev oluează de -a lungul a
4 traiectorii:
 RADICALĂ
 PROGRESIVĂ
 CREATIVĂ
 INTERMEDIARĂ

Cele patru traiectorii stabilesc limite a ceea ce poate aduce profituri
într-o afacere. Multe companii au înregistrat pierderi, deoarece au încercat
să inoveze în afara acestor limite. Unul dintre cele mai cunoscute exemple
este compania Xerox, o legendă î n ceea ce privește ino vațiile și lupta de
a ,,culege ” profitur ile după implementarea acestora:

1. Schimbarea radicală se manifestă atunci când bunurile și activitățile de
bază ale industriei sunt amenințate de uzuri morale. Această traiectorie este
similară cu conceptul de scimbare perturbatorie . Între anii 1980 și 1990,
aproximativ 19% din companiile din industria ameri cană au trecut prin
impasul schimbării radicale.

2. În momentul în care bunurile și activitățile principale nu sunt amenințate de
factori din exterior, traiectoria schimbărilor tehnologice este progresivă .
Timp de mai bine de 20 de ani, aceasta a fost pe dep arte cea mai cunoscută,
aproape 43% din companii americane sufereau modificări progresive.

30
3. Schimbările creative apar atunci când bunurile de bază sunt amenințate, pe
când activitățile sunt stabile. În acest caz, companiile trebuie să continue să
găsească metode prin care să restabilească bunurile, în timp ce protejează
relațiile dintre clienți și ofertanți. Putem să ne gândim la companiile de
petrol care caută noi puțuri de exploatare sau la studiourile de cinema care
urmează să lanseze filme noi pe piață . Aproximativ 60% din companiile din
Statele Unite ale Americii sunt pe o traiectorie de schimbare creativă .

4. Schimbarea intermediară se manifestă atunci când activitățile de bază sunt
amenințate de uzura morală, relațiile dintre client și ofertant sunt f ragile, în
timp ce bunurile de bază își păstrează capacitatea de a genera beneficii.
Provocarea acestei traiectorii este de a conserva cunoștința, brand -ul,
capitalul și alte bunuri de valoare, în timp ce se fundamentează relațiile
dintre client și ofertan t. Între anii 1980 și 1990, aproximativ 32% din
industriile americane erau pe o traiectorie de schimbare intermediară .

Schimbare
radicală și
progesivă
•Se evidențiză
progres tehnic.
•Exemple : agen țiile
deturism ,companiile
IT.Schimbare
creativă
•Progresul tehnic se
bazează pe
reorientartea
diferitelor resurse.
•Exemple :cluburile
sportive,domeniul
bancar.Scimbarea
intermediară
•Relațiile profesionale
sunt fragile.
•Exemple :firmele de
brokeraj,dealeri și
firmele de asigurări.

31

Sursa: http://www.cumparaturi.us/blog/ingeniozitate -si-tehnologie/

Schimbările produse
Radicale-19%
Creative-6%
Progresive-43%
Intermediare-32%

32
4.2 Funcționarea piețelor „vapor ”

Prin conceptul de piețe „vapor” se evidențiază efectele majore ale
fenomenului de g lobalizare, demarat încă din secolul al XIX -lea, remarcându -se o
actualizare continuă a modului de funcționare a acestora. Din punct de vedere
economic, această piață „ contemporană” ia avânt din dorința producătorilor, ca
purtători ai ofertei să-și maximizeze obiectivul primordial (profitul) apelând la noi
căi ce semnalează:
 renunțarea la limite teritoriale ;
 creșterea importanței tehnologiei ;
 interdependența economică ;
 libera circulație a factorilor de producție .
Creșterea interdependențelor între piețele și industriile naționale pe scară
globală au condus la acele tendințe globale la nivelul producției, pieț elor și
producției globale,concretizandu -se funcționarea eficientă și optimă a piețelor
vapor.
De asemenea, această abordare modernă a pieței se remarcă atât prin
caracterul inovativ,cât și cel aplicabil, deoarece dorința infinită ș i inepuizabilă a
firmel or de a scapa basma -curată, de a nu mai plăti atâ t de multe taxe s tatului s -a
finalizat cu succes. Se poate afirma că piața este o creație socială a omului, aflată
într-o perpetuă dezvoltare economică. De exemplu,piața specifică statelor din Asia
de Sud -Est, domeniul cel mai exploatat fiind telecomunicațiile.
Prin urmare,modul de funcționar e al acestui nou tip de piață se realizează
într-o economie deschisă,caracteristică acestei societăți computerizate,unde
impactul globalizării în largul sens economic e ste marcat de ingeniozitate, continuă
adaptare și actualizare. „Globalizarea nu este o simplă tendință sau o fantezie, ci este, mai
degrabă, un sistem internațional. Este sistemul care acum a luat loc
sistemului Războiului Rece și, la fel ca acesta, globalizarea are
propriile ei legi și propria ei logică, de natură să influențeze astăzi,
direct sau indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica și
economia fiecărei țări de pe glob. „
Thomas Friedman

33
Pentru a putea înțelege acest concept controversat, prezentăm avantaje le și
dezavantaje le:

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Firme Clienți Firme Clienți
 acces la taxe
mai mici sau
deloc;
 acces la noi
resurse;
 acces la noi
tehnologii si
inovații, noi
resurse și noi
game
sortimentale.
 acces la bunuri
mai ieftine; la
posibilitatea mai
largă de alegere;
bunuri
competitive sau
superior
calitative .  clienți mai
pretențioși, mai
educați mai bine
informați;
 creșterea
concurenței;
 creștere costurilor
privind : noile
tehnologii;
specializare forței de
munca;
 nu dispun de
asigurare socială.  bunuri i nferioare
calitativ/standardizat
e;
 lipsa garanției în caz
de defect;
 pierderea specificul
local și tradițional;
 se realizeaza bunuri
„de nicăieri ”

34

Bibliografie :

 Piața reprezintă epicentrul în jurul căreia gravitează întreaga
activitate economică contemporană. Cu alte cuvinte, conceptul
dezbătut în lucrarea de față, piața liberă relevă pulsul vieții
economice și al mersului economiei unui stat, evidențiind un câmp
de manifestare extrem de cuprinzător, în care conform corelației
cerere -ofertă -preț se determină variabilele fundamentale (producția,
consumul, concurența) prin care se c onstituie creșterea eficienței
economice , un punct forte al științei economice.
 Actualizarea pieței s -a concretizat în denumirea de piață de matching
ce sugerează acea continuă schimbare, care oferă opțiuni, beneficii,
astfel încât funcționând liber are legătură cu libertatea și cu
prosperitatea unui stat. Deși conceptul pare unul complex și intangibil,
se evidențiază faptul că o funcționare corectă a pieței se bazeză
întotdeauna pe complementaritatea dintre cerere și ofertă, astfel încât
apariția unei regăndirii, reorientari a ei este posibilă în această epocă
contemporană.
 Studiul economistului Alvin Roth se concentrează pe problematica
piețelor atipice , acesta considerând că rolul economiștilor este definit
de înțelegerea modului cum tre buie proiectate piețele. De accea,
noua disciplină, design pe piață își propune o analiză amplă,
explicând totodată că piața se află într -o continuă schimbare,
contribuțiile lui Alvin Roth fiind sintetizate pe ideea de libertatea și
reproiec tarea lor.
 Impactul tehnologiei surprinde și domeniul economic, caracterizat
printr -o continuă dinamică, facilitat de noi invenții sau abordări
moderne ce pun sub semnul întrebării sacralitatea ideilor
economice teoretizate cu mult înainte. Astfel, piața aflată sub
amprenta tehnologiei va deveni o realitate, conducând la așa numitele
„piețe inteligente”, conform opiniei formulate de Alvin Roth în lucrarea
„Cine ce primește și de ce.”
 Prin lucarea de față s -a prezentat o aborbare modernă asupra piețelor
concurențiale, reprezentativă pentru societa tea actuală, fiind definite ca
„piețe care reprezintă artefacte uma ne, nu fenomene natural, iar
desig n-ul de piață dă o șansă de a menține și îmbunătăți cele mai
vechi și cruciale inven ții ale umanității .”( citat de Alvin Roth) CONCLUZII

35

Bibliografie:

1. clasică
 Alvin Roth, ,,Cine ce primește ș i de ce?”, editura Publica , capitolul 1
„,Fiecare piață spune o poveste”; capit olul 3 ,,Schimburi care salvează vieți” ;
capitolu l 12 ,,Piețe libere și design -ul pe piață ”
 Ha-Joon Chang, ,,23 de lucruri care nu ț i se spun despre capitalism” , editura
Polirom, capitolul 1 ,,Nu există piață liberă”; capitolul 4 ,,Mașina de spă lat a
schimbat lumea mai mult decât I nternetul ”; capitolul 23 ,,O politică
economică bună nu are nevoie de economiș ti buni”
 Susan Strange, ,,State și pieț e”, editura Institutul E uropean (1997) ,
capitolul ,, Câ teva povestiri despre insule pustii”
2. virtuală
 https://hbr.org/2004/10/how -industries -change
 http://www.un.org/esa/sustdev/publications/industrial_development/full_rep
ort.pdf
 http://www.oecd.org/futures/35391210.pdf
 http://www.oecd.org/daf/competition/98765440.pdf
 http://www.mec.gov.md/ro/content/industrie
 http://file.ucdc.ro/cursuri/D_1_N18_Economie_Politica_Cosea_Mircea.pdf
 http://193.231.19.17/~mihaela.lutas/Materiale%20curs/CAPITOLUL%202.
%20Formele%20integrarii.pdf