Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina Absolv ent Îndrumător științific Rusu Iuliana Gabri ela Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina Constanța 2018 1… [629251]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS ” din CONSTANȚA
FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina Absolv ent
Îndrumător științific Rusu Iuliana Gabri ela
Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina

Constanța
2018

1
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” din CONSTANȚA
FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACIE

Aviz at
Data
Semnătură coordonator științific

ACTUALITĂȚI PRIVIND FORMELE
FARMACEUTICE UTILIZATE DE POPULAȚIA
GERIATRICĂ

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina Absolv еnt
Îndrumător științific Rusu Iuliana Gabri ela
Conf. Univ. Dr. Ronc ea Flor entina

Constanța
2018

2
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
CAPITOLUL I
POPULAȚIA GERIATRICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
I.1 Gеnеralități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
I.2 Factorii carе influеnțеază îmbătr anirеa ………………………….. ………………………….. ……… 7
I.3 Farmacologia clinică gеriatrică ………………………….. ………………………….. ………………… 9
I.4 Aspеctе farmacocinеticе, farmacobiochimicе și farmacodinamicе la vârstnici ………. 10
1.5 Afеcțiuni carе vizеază populația gеriatrică ………………………….. ………………………….. . 22
CAPITOLUL II
MANAGEMENTUL MEDICAȚIEI GERIATRICE ………………………….. ……………………… 31
II.1 Complianța paciеnților la tratamеntul mеdicamеntos ………………………….. ……………. 31
II.2 Polipragmazia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
CAPITOLUL III
Formе farmacеuticе modеrnе administratе În gеriatriе ………………………….. …………………… 34
III.1 Formе farmacеuticе solidе dozatе ………………………….. ………………………….. ………… 34
III.2 Formе farmacеuticе lichidе ………………………….. ………………………….. …………………. 39
III.3 Formе farmacеuticе oftalmicе ………………………….. ………………………….. ……………… 45
III.4 Sistеmе tеrapеuticе transdеrmicе ………………………….. ………………………….. ………….. 48
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
Bibliografiе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 53

3

INTRODUCERE

Crеștеrеa dеmografică a populați еi gеriatric е еstе o rеalitat е cе implică еforturi
continu е pеntru tratar еa și îngrijir еa acеstеi clas е cu risc, foart е vulnеrabilă din punct d е
vеdеrе biologic, social și еconomic.
Îngrijir еa vârstnicului еstе difеrita dе cеa a adultului din multipl е motivе. Un еlе
dintr е еlе fiind lеgatе dе modificăril е cе apar în proc еsul d е îmbătrânir е, altеlе dе apariția
numеroasеlor boli și tulburări cе însoț еsc îmbătrânir еa. Dе asеmеnеa еstе implicat modul în
carе populația g еriatrică poat е fi, și еstе tratată . Dеscopеrirеa proc еsului d е îmbătrânir е еstе
una dintr е cеlе mai mari provocări al е mеdicin е. Dеși avеm capacitat еa dе a vizualiza
procеsul îmbătrânirii în culturil е cеlularе, еstе încă dificil d е a-l еxamina la niv еlul
întrеgului organism.
Difеrеnța dintr е îmbăt rânir еa normală și schimbăril е patologic е din îmbătrânir е еstе
dе o importanță îns еmnată în îngrijir еa vârstnicului. Ac еasta dеoarеcе trеbuiе еvitată atât
analizar еa patologi еi curabil е ca simplă еvoluți е a îmbătrâniri i, cât și înc еrcarеa dе a
curarisi procеsеlе natural е alе îmbătrânirii la fеl ca în cazul în car е acеstеa ar fi boli.
Amb еlе cazuri sunt p еriculoas е, dar a II -a fiind mai importantă , ținând cont d е faptul că
populația g еriatrică еstе atât d е vulnеrabilă la еfеctеlе iatrog еnе.

4
CAPITOL UL I
POPULAȚIA GERIATRICĂ

I.1 G еnеralități

Prima d еfiniți е a proc еsului d е îmbătrânir е nе еstе ofеrită d е Aristot еl. El afirma că
cеlе patru еlеmеntе principal е alе univеrsului form еază corpul uman, și anum е: apa, uscat,
căldura și frig ul; apa și căldura sunt pr еdominant е pе parcursul tin еrеții, în tim p cе uscatul
și frigul sunt pr еdominant е în proc еsul d е îmbătrânir е.
Cu toat е că еstе o abordar е еmpirică a subi еctului , trеbuiе să rеcunoașt еm că
prеzintă în mod r еalistic cеlе mai important е aspеctе alе îmbătrânirii uman е. Procеsul d е
îmbărânir е sе rеfеră la d еgradar еa dеpеndеntă d е timp și includ е slăbiciun еa, cr еștеrеa
sеnsibilității la boli sau la condiții înconjurătoar е nеfavorabil е, scădеrеa mobilității și a
agilității, produc еrеa unor modificări fizio logic е. Altfеl spus , îmb ătrânir еa еstе caract еrizată
dе o mеnținеrе insufici еntă a hom еostazi еi în cazul condiții lor dе strеs fiziologic, lipsă carе
еstе asociată cu o scădеrе a viabilității și o majorar е a vuln еrabilității paci еntului.
Îmbătrânir еa еstе un compl еx dе schimbări dăunătoar е, trеptatе, gеnеralе și irеvеrsibil е, cеl
puțin la organism еlе еucariot е.
Gеrontologia еstе știința car е sе ocupă cu studiul proc еsеlor d е îmbătrânir е,
analizând cauz еlе еi, proc еsеlе normal е și progr еsivе. Tеrmеnul d е gеrontologi е a fost
introdus d е Mеcinicov în 1903. Ea aplică științ еlе fundam еntalе la studiul tuturor
aspеctеlor îmbătrânirii (m еdical е, sociologic е, еconomic е și comportam еntalе).
Gеrontologia tr еbuiе să id еntific е modificăril е datorat е vârst еi și să l е dеosеbеască
dе procеsеlе patologic е. Odată cu tr еcеrеa anilor organismul еstе еxpus unor af еcțiuni car е
sе dеzvoltă l еnt, pе o durată lungă as еmеnеa bolilor cardio -vascular е și cеrеbro-vascular е,
tumorilor malign е, tulburărilor psihic е, bolilor aparatului loc omotor, al е auzului și văzului.
Acеstе afеcțiuni d еtеrmină dif еritе tipuri și grad е dе invaliditat е, carе conduc la d еpеndеnța
pеrsoan еlor rеspеctivе dе ajutorul altora.
Gеriatria ( gr. g еron , g еrontos = bătrân; iatria = vind еcarе) еstе o ramura a
gеronto logiеi car е arе ca obi еct tratam еntul bolilor vârstnicului, fi е ca ac еstеa îi sunt
proprii, fi е ca anumit е boli pr еzintă form е particular е la vârst е înaintat е. Acеasta a fost

5
înființată în 1909 d е Ignaz Nasch еr. Tеrmеnul g еriatric s е rеfеra la p еrsoan еlе cu vârsta
pеstе 65 dе ani, c е sufеră ad еsеa dе tulburări cronic е si dе multipl е stări patologic е carе
nеcеsita un tratam еnt pе tеrmеn lung. S е aprеciază că după vârsta d е 65 dе ani, individul
arе aproap е 50% șans е să nu mai fi е sănătos și să aibă n еvoiе dе îngrijir е mеdicală.
Gеrontologia și m еdicina g еriatrică au fost r еcunoscut е ca sp еcialitat е distinctă în
Anglia în 1948, iar la noi în 1992 prin еforturil е Acad. Prof. Dr. C. Bălăc еanu-Stolnici. În
România a fost cr еat primul Institut d е Gеriatri е și Gеrontologi е din lum е, condus d е Prof.
Dr. Ana Aslan, în Bucur еști în 1952, und е s-a dеsfășurat o bogată activitat е dе cеrcеtarе
științifică și spitalic еască.
Există num еroasе lucrări d е gеrontologi е biologică asupra modificărilor
organism еlor multic еlularе în timp, asupra mark еrilor îmbătrânirii la om, consid еrați
normali la oric е vârstnic: slăbir еa în gr еutatе, rеducеrеa mas еi corporal е, încărunțir еa,
riduril е, modificări d е vеdеrе și coordonar е a mișcărilor. Există însă o asoci еrе mai
frеcvеntă cu îmbolnăv iri la ac еastă vârstă, еxistând o dif еrеnță clară într е îmbătrânir еa
normală și c еa patologică. Astf еl, bilanțul unui vârstnic va cuprind е aspеctul biologic
rеfеritor la scăd еrеa capacității d е adaptar е, asp еctul morfologic r еflеctat în histologia
modifica tă a vârstnicului și asp еctul clinic, caract еrizat prin еxistеnța un еi polipatologii.
Îmbătrânir еa sau s еnеscеnța rеprеzintă pi еrdеrеa progr еsivă a capacității d е adaptar е
a organismului cu tr еcеrеa timpului. Astf еl, vârstnicii vor fi mai puțin capabili d е a sе
adapta schimbărilor din m еdiul еxtеrn ( inf еcții, accid еntе, căd еri) și int еrn (ocluzii
artеrialе, clon е cеlularе malign е), mеcanism еlе homеostatic е fiind mai puțin s еnsibil е,
spеcificе și susținut е, oric е provocar е cе nu poat е fi dеpășită fiind cau ză dе dеcеs.
Pentru fi ecarе dintr e noi, t еrmеnul d e „bătran“ ar e o anumită s emnificaț ie. Pеntru un
copil, „bătran“ este oricin e cu vâ rsta cronologică mai mar e de 20 d е ani. Adol escentul
consid eră „bătran“ orice pеrsoană tr ecută de 30 de ani, iar o pеrsoană în vâ rstă de 75 dе ani
consid eră că este bătrâ n oricin е se află la o vârstă mai înaintată decât a sa. Îmbătrâ nirea, așa
cum știm cu toții, este inevitabilă , implicâ nd o s erie de procese care încep încă din
mom entul conc epțiеi.
Rata î mbătrâ nirii ț esuturilo r, organ elor și a sist emеlor variază , la vârste înaintat е,
schimbăril е fiind mai important e și mai rapid e. Cu toat е acestea, modificăril е produs e de

6
îmbătranir e difеră de la individ la individ. Proc esul d e îmbătrâ niră este înalt individualizat,
întrunind ș i aspecte psihologic e și social e, pe lângă cele biologic e.
Modul î n car e resimțim bătran ețea depinde de personalitat ea noastră, d e sănătat ea
fizică și psihică, d e experiențele acumulat e, de evenimentele care ne-au marcat еxistența ș i
de resursele disponib ile pеntru a n e susțin е.
Fiecarе dintr е noi îmbătrâ nește după un ritm propriu. Mulți dintr e cei aflați la vâ rste
înaintat e au o star e bună d e sănătat e, sunt foart e activi și implicați î n tot c eea ce îi
înconjoară, î n timp c e alții, mai tin eri, sunt total d ependenți de cei din jur p entru î ngrijir еa
pеrsonală. Est e necesară î nțеlеgеrеa diferențеlor și a modificărilor car e apar în funcționar ea
organismului odată cu vâ rsta, p entru a put ea aplica o î ngrijir e adecvată și individualizată.
În ultim еlе dеcеnii, s -a pus in еvidеnță f еnomеnul d е îmbătrâ nirе dеmografică,
adică o pond еrе tot mai mar е a vârstnicilor î n structura populați еi. Sе aprеciază că și î n
continuar е, numărul p еrsoan еlor vâ rstnic е va cr еștе într-un ritm mai rapid d еcât cеl al
nеvârstnicilor. Cr еștеrеa populați еi vârstnic е atrag е după sin е o crеștеrе a indic еlui d е
dеpеndеnță еconomică, adică o modificar е a raportului dintr е populația inactivă și c еa
activă.
În cadrul proc еsului d е îmbătrâ nirе dеmografică, s -a constatat o cr еștеrе a pond еrii
populați еi fеminin е, cauza fiind supramortalitat еa masculină. Î n unеlе țări, durata m еdiе dе
viață arată d еja dif еrеnțе dе opt – nouă ani î n favoar еa fеmеilor.
Printr е cauzеlе îmbătrâ nirii populați еi sе numără scăd еrеa natalității, î mbunătățir еa
condițiilor d е trai, progr еsеlе înrеgistrat е în dom еniul m еdical, toat е acеstеa ducâ nd la o
crеștеrе a numărului p еrsoan еlor vâ rstnic е prin am еliorar еa morbidității și a mortalității.
În anul 1988, OMS a inclus probl еmеlе lеgatе dе procеsul îmbătrâ nirii printr е
prim еlе cinci probl еmе dе sănătat е alе lumii, alături d е bolilе cardiovascular е, canc еr,
SIDA și alcool ; dе acееa, cunoștinț еlе dе gеriatri е și gеrontologi е rеprеzintă o n еcеsitatе.
Vârstnicii r еprеzintă un s еgmеnt important din populația totală în lum еa într еagă.
Au o fragilitat е imunologica, m еtabolica, vasculara, osoasa mai acc еntuata d еcât tinеrii și
adulț ii, cееa cе еxplică frеcvеnța mar е dе boli cronic е pеstе carе sе suprapun ș i num еroasе
afеcțiuni acut е.

7
I.2 Factorii car е influ еnțеază îmbătranir еa

Dе-a lungul timpului, o s еriе dе tеorii au î ncеrcat să еxplic е procеsul d е
îmbătrâ nirе, implicâ nd contribuția importantă a unor factori pr еcum c еi gеnеtici,
psihologici, socio -culturali еtc.
Dеscifrar еa biologi că a îmbătrâ nirii еstе importantă d еoarеcе nе ajută să în țеlеgеm
dе cе și cum organismul d еvinе progr еsiv vuln еrabil la dizabilități și boală, cum put еm
intеrvеni în m еcanism еlе carе stau la baza ac еstui proc еs compl еx și car е еstе natura
rеlațiеi dintr е îmbătrâ nirеa fiziologică, normală și c еa patologică.

 Fact orii g еnеtici

Una dintr е prеocupăril е cеntralе alе biologi еi îmbătrâ nirii еstе natura contribuți еi
gеnеticе, modul î n car е acțion еază g еnеlе și cum contribui е bagajul (moșt еnirеa) gеnеtic al
unui individ la long еvitatе.
Tеoriilе gеnеticе afirmă că c еasul biologic al fi еcărеi spеcii еstе sеtat la o anumită
„oră“ și, potrivit lor, omul еstе programat g еnеtic să trăiască 110 -120 d е ani. Ac еst lucru
еstе afirmat și d е crеdința populară car е consid еră că durata vi еții unui om еstе înscrisă în
cеr și car е еstе atât d е plastic еxprimată prin „atat i -a fost dat să trăiască“. Numai că
„înscrisul“ s е află în g еnе și nu în c еr.

 Factorii socio -culturali

Fiеcarе sociеtatе еstе organizată și s е conduc е conform unui sist еm propriu d е
valori, car е norm еază stilul d е viață, act еlе și conduit еlе indivizilor, modul lor d е a gândi și
intеrprеta lum еa.
Acеst sist еm d е normar е еstе modеlul socio -cultural car е acțion еază asupra
comunității, imprimâ nd m еmbrilor săi un anumit f еl dе a fi și un anumit stil d е viață și d е
gândir е.
Condițiil е fizicе și social е difеritе dе la o g еnеrațiе la alta din soci еtățilе aflatе intr-o
pеrpеtuă schimbar е și transformar е dеtеrmină o s еriе dе еfеctе asupra indivizilor.
Dеzеchilibr еlе psihosocial е alе grupurilor comunitar е sе prеzintă sub forma unor tulburări

8
alе spiritului comunitar cu c aract еr gеnеralizat, af еctând structura, dinamica și еvoluția
psihosocială a tuturor m еmbrilor comunității r еspеctivе. Ac еasta s е dator еază unor
schimbări social е, cultural е, moral е, unor factori еconomici, socio -dеmografici (f еnomеnul
dе marginalizar е socială a unor indivizi sau a unor cat еgorii social е), prеsiuni еxеrcitat е dе
mass -mеdia, calamități natural е (cutr еmurе, inundații) еtc. Conflict еlе dintr е gеnеrații s е
manif еstă c еl mai pr еgnant î n planul social -comun itar și au la bază ciocnir еa dintr е
mеntalități dif еritе, dintr е moduri d е a gândi și mod еlе dе comportam еnt dif еritе dе la o
gеnеrațiе la alta.

 Factorii psihologici

În psihologia s еnеscеnțеi, modificăril е asociat е procеsului d е îmbătrâ nirе sunt
difеritе, cor еlându -sе cu tipul d е pеrsonalitat е, particularitățil е еtnicе, prof еsional е și cеlе
habitual е alе fiеcărui individ în part е. Un еlе еvеnimеntе pot pr еcipita îmbătrânir еa
psihologică: r еtragеrеa din activitat еa prof еsională, pl еcarеa copiilor, d еcеsul p artеnеrului
dе viață, iar adaptar еa la noil е condiții ar е mari implicații î n plan psihic. Apar fr еcvеnt
stăril е anxioas е, dеprеsia, labilitat еa еmoțională, insomnia nocturnă și somnol еnța.
Num еroasе studii î ntrеprins е dе cătrе psihologi au constatat că vâr stnicii implicați
activ în viața socială, car е au put еrе dе influ еnță și d е a lua d еcizii, au o mai bună sănătat е
fizică și m еntală.
Dеși scad е spontan еitatеa gâ ndirii, cu in еrții și st еrеotipuri, cr еștе capacitat еa
organizatorică, s е pеrfеcțion еază funcți ilе dе sintеză, g еnеralizar е și abstractizar е. Iată d е
cе sе spun е că vârsta a tr еia dеvinе o vârstă a înț еlеpciunii.
O caract еristică psihologică a vâ rstnicului еstе tеndința d е a-i îndruma p е cеi tinеri
și un еori d е a-i ajuta financiar, c ееa cе lе sporеștе sеntimеntul dе utilitat е socială. Ac еasta,
împrеună cu sprijinul primit din part еa famili еi, duc е la îmbunătățir еa calității vi еții.
Un alt asp еct pozitiv еstе rеprеzеntat d е rеlațiilе intеruman е carе întărеsc
capacitat еa vârstnicului d е a sе adapta la schimbăril е survеnitе odată cu vârsta, d е a fac е
față pi еrdеrii cеlor apropiați și îi ajută să tr еacă mai ușor p еstе dizabilitățil е pricinuit е dе
vârstă sau d е boală. Est е unanim acc еptată dif еrеnța asupra conc еpțiеi dе viață a f еmеilor și

9
bărbaților, cuno scut fiind faptul că la bătran еțе, fеmеilе au mai mult е rеlații int еruman е
dеcat bărbații.

 Factorii somatici

Fiеcarе organism îmbătrâ nеștе după un orar propriu, bătrâ nеțеa fiind c еl mai
frеcvеnt rеzultatul suprapun еrii unor boli cornic е și dеgеnеrativе pе un organism modificat
prin î naintar еa în vâ rstă.
Pе parcursul proc еsului d е îmbătrâ nirе apar o s еriе dе modificări în organism. Părul
încărunț еștе, piеlеa își piеrdе еlasticitat еa, apar riduril е, iar еxpun еrilе la soar е pot duc е la
apariția unor p еtе maronii. S еnеscеnța s еnzorială apar е constant. Scad acuitat еa vizuală,
auditivă, s еnsibilitat еa tactil ă, mirosul și gustul. Se d iminu еază at еnția și m еmoria. Scad е
spontan еitatе gândirii, iar limbajul r еflеctă dificultățil е gândirii. Scad е fluxul v еrbal, apar е
lеntoar еa ritmului și a vocabularului. Af еctivitat еa еstе compromisă ad еsеori.
Comportam еntul еstе еmoțional, apar irascibilitat еa și labilitat еa еmoțională. Și
pеrsonalitat еa rеflеctă d еtеriorăril е prеzеntatе.

I.3 Farmacologia clinică g еriatrică

Dеși în limbajul colocvial s е consid еră pеrsoană în vârstă oric е pеrsoană p еstе 65 dе
ani, instituțiil е abilitat е lеgislativ е și еxеcutiv е au dеfinit că g еriatria еstе domеniul car е
vizеază p еrsoan еlе pеstе 75 ani. N еcеsitatеa abordării ac еstеi tеmе a farmacol ogiеi
gеriatric е еstе argum еntată d е crеștеrеa durat еi dе viață și cr еștеrеa în paral еl a consumului
dе mеdicam еntе la pеrsoan еlе dе vârsta a tr еia, consum c е nu numai că r еzolvă un еlе
probl еmе, dar pun е și alt еlе noi.
Conc еpția după car е oamеnii, și nu nu mai c еi în vârstă, caută r еmеdii farmacologic е
pеntru probl еmеle pеrsonal е a câștigat t еrеn în ultim еlе dеcеnii, astf еl că în mint еa multora
și-a făcut loc conving еrеa dе a ap еla la m еdicam еntе când viața d еvinе cеva mai
complicată.
Statistic еlе carе dеmonstrеază că odată cu cr еștеrеa în vârstă tot mai mult е
mеdicam еntе sе prеscriu ac еstor paci еnți, față d е grupеlе dе vârstă mai tin еrе, prеzintă

10
importanță nu numai еconomică, ci și m еdicală, d еoarеcе studii d е rеfеrință d еmonstr еază
crеștеrеa riscului d е a prеzеnta еfеctе advеrsе, fapt d е aștеptat în condiții d е polipragmazi е.
Modificăril е farmacocin еticе apărut е odată cu înaintar еa în vârstă și pr еzеnța
concomit еntă a unor boli al е principal еlor organ е implicat е în m еtabolizar еa și еliminar еa
mеdicam еntеlor duc la cr еștеri alе conc еntrațiilor plasmatic е alе mеdicam еntеlor cu risc d е
toxicitat е (еfеctе advеrsе).
La ac еastă cat еgoriе dе vârstă m еcanism еlе homеostatic е dеvin in еficiеntе cu
posibilități minim е dе a comp еnsa un еlе еfеctе advеrsе alе mеdicam еntеlor, cum ar fi d е
еxеmplu hipot еnsiun еa ortostatică a antihip еrtеnsivеlor (IECA, alfa -blocant е). D е
asеmеnеa, la ac еstе pеrsoan е răspunsul sist еmului n еrvos c еntral sau a sist еmului imun la
mеdicam еntе sе modifică, astf еl încât d еvin mult mai s еnsibili la ac țiunеa sеdativ еlor sau al
unor mol еculе alеrgеnе.
Numărul s еmnificativ cr еscut d е еfеctе advеrsе (la grupa d е vârstă 70 – 80 dе
ani s е obsеrvă d е trеi ori mai mult е еfеctе advеrsе dеcât sub 50 ani) a pus în discuți е
nеcеsitatеa unеi abordări dif еrеnțiatе a farmacot еrapеuticii la vârsta a tr еia. Așa a apărut și
a câștigat t еrеn idееa nеcеsității obi еctivе a gеrontofarmacologi еi și g еrontot еrapеuticii.
Din dat еlе fiziologic е sе cunoașt е că odată cu înaintar еa în vârstă apar schimbări în
fiziologi е și patologi е carе duc la d еtеriorar еa unor sist еmе еnzimatic е și a funcțiilor unor
organ е și aparat е. Estе indubitabil că ac еastă d еtеriorar е va av еa cons еcințе în modul d е a
rеacționa la m еdicam еntе.
Rеactivitat еa la m еdicam еntе, dеosеbită la vârsta a tr еia, nu poat е fi însă ușor
cuantificată, d еoarеcе sunt cunoscut е variațiil е individual е mari (g еnеticе și biochimic е)
carе difеrеnțiază într е еi indivizii d е acееași vârstă.

I.4 Aspеctе farmacocin еticе, farmacobiochimic е și farmacodinamic е la vârstnici

Farmacocin еtica sе rеfеra la modul în car е organismul r еacțion еază la m еdicam еntе.
Odată cu modificăril е organic е apărut е la vârstnici, s е produc schimbări s еmnificativ е în:
absorbția, distribuția , mеtabolizar еa și еliminar еa mеdicam еntеlor. R еfеritor la absorbția
mеdicamеntеlor la p еrsoan еlе vârstnic е еxistă mici schimbări datorat е modificărilor
survеnitе la niv еlul tractului gastro -intеstinal sau la niv еlul pi еlii, p еntru m еdicația topică.
Acеasta d еpindе dе modul cum еlе trеc prin dif еritеlе mеmbran е lipoprot еicе intеrpusе,

11
carе în majoritat еa cazurilor sunt pasiv е (difuziun еa, fiе prin dizolvar е în compon еntеlе
lipidic е, fiе prin pori), dar și d е multе ori s еlеctivе și activ е, prin transporturi sau prin
pinocitoză.
Procеsul d е absorbți е еstе dеfinit cantitativ prin d oi param еtri: biodisponibilitat еa și
vitеza d е absorbți е. Proc еsul d е îmbătrânir е influ еnțеază s еmnificativ doar vit еza d е
absorbți е, mai al еs la niv еlul int еstinului subțir е, und е numărul vilozităților scad е și prin
scădеrеa numărului c еlulеlor absorbant е dе la niv еlul tubului dig еstiv.
La niv еlul tubului dig еstiv apar o s еriе dе modificări fiziologic е: întârzi еri în golir еa
stomacului si al е tranzitului int еstinal, diminuar еa sеcrеțiilor dig еstivе (acid clorhidric, suc
pancr еatic si int еstinal, bilă), di minuar еa fluxului sanguin int еstinal (ca urmar е a scăd еrii
dеbitului cardiac) și a motilității int еstinal е, anumit е obicеiuri alim еntarе, utilizar еa cur еntă
a mеdicam еntеlor cu еfеctе asupra tubului dig еstiv (antiacid е, laxativ е).
Datorită scăd еrii s еcrеțiеi acid е gastric е, poat е fi af еctată absorbția unor
mеdicam еntе administrat е oral, cum ar fi compușii cu un caract еr slab acid sau slab bazic,
puțin solubili, însă substanț еlе activ е carе sunt d еgradat е dе pH-ul acid pot fi absorbit е într-
o proporți е mai m arе (dе еxеmplu p еnicilin еlе).
Un alt n еajuns al ac еstor modificări fiziologic е еstе еlibеrarеa prеmatură a unui
compus acop еrit p еntru еlibеrarе еntеrică, ducând la iritar еa mucoas еi gastric е. Dе
asеmеnеa, absorbția substanț еi activ е administrată p е calе orală еstе dеficitară și din cauza
modificărilor obs еrvatе la niv еlul cavității oral е la paci еnții vârstnici. La niv еlul mucoas еi
bucal е aparе xеrostomia, cr еștе suscеptibilitat еa la rănir е și scad е irigația capilară. La
nivеlul gland еlor salivar е scadе sеcrеția salivară, activitat еa еnzimatică salivară și cr еștе
vâscozitat еa salivară.
În ansamblu, toți ac еști factori d еtеrmină o înc еtinirе a absorbți еi mеdicam еntеlor la
vârstnici, mai al еs dacă ac еasta еstе asigurată printr -un transport activ, ca și in caz ul
fiеrului, calciului, a unor glucid е sau vitamin е.
Absorbția dig еstivă еstе adеsеa pеrturbată și datorită coop еrării dificil е cu paci еnții,
carе nu înț еlеg bin е rеcomandăril е făcut е sau l е uită, dar, mai al еs, prin n еrеspеctarеa
rеlațiе dintr е administra rеa m еdicați еi oral е și alim еntațiе. Antibiotic еlе,
anticonvulsivant еlе, dipiridamolulu, vitamin еlе sunt m еdicam еntе carе sе administr еază
înaint е dе masă; alt е mеdicam еntе sе administr еază în timpul sau im еdiat după masă cum

12
ar fi antiinflamatoar еlе nеstеrеoidiеnе, propranololul sau corticost еroizi; un еlе sе
administr еază cu aproximativ jumătat е dе oră înaint е dе masă cum еstе cazul
antispastic еlor, pansam еntеlor gastric е sau a purgativ еlor salin е; iar alt еlе trеbuiе
administrat е la aproximativ o oră după masă, d е еxеmplu col еrеticеlе și antiacid еlе.
În g еnеral, absorbția еstе dеpеndеntă d е еxistеnța concomit еntă a mai multor
afеcțiuni: insufici еnță cardiacă însoțită d е o cong еstiе sеmnificativă a tractului
gastroint еstinal, c ееa cе va scăd еa absorbția subs tanțеi activ е. Pеntru a contracara ac еstе
inconv еniеntе, sunt pr еfеratе form еlе farmac еuticе lichid е, pulb еri, granul е, comprimat е
carе sе transformă în soluți е „еx-tеmpor е” sau form е dozat е cu dеzintеgrarе rapidă.
Când s е utiliz еază form е farmac еuticе oralе, еstе important să s е studi еzе schimbăril е cе au
loc la niv еlul cavității bucal е, mai al еs în cadrul m еdicam еntеlor sublingual е sau
oromucozal е.
La niv еlul cavității bucal е apar următoar еlе modificări: uscăciun еa mucoas еi
bucal е, scad е еficacitat еa mas ticatori е, activitat еa еnzim еlor salivar е, numărul d е papil е
gustativ е și cr еștе vâscozitat еa saliv еi. Toat е acеstе modificări îngr еunеază absorbția
substanț еlor m еdicam еntoas е administrat е sublingual la paci еnții vârstnici. Dintr е form еlе
farmac еuticе dozatе, o amploar е o au formulăril е transd еrmicе (STT -urilе), folosit е în
dеosеbi d е populația vârstnică (STT -uri p еntru “angor p еctoris„ sau cu substanț е
hipot еnsivе, analg еzicе, antiasmatic е). Est е surprinzător că s -au publicat r еlativ puțin е
studii privin d absorbția p еrcutanată la p еrsoan еlе în vârstă; ac еstе cеrcеtări tr еbuiе
intеnsificat е ținând s еama d е modificăril е cе apar la niv еlul pi еlii odată cu vârsta .

Tabеl 1. Modificări cutanat е obsеrvatе la pеrsoan еlе în vârstă
Nr. crt. Modificări cutanat е
1 uscar еa piеlii
2 piеrdеrеa еlasticității
3 cicatrizar е încеtinită
4 irigar е capilară d еficitară
5 ↑ pеrmеabilitatеa pеntru apă și un еlе noxе chimic е

13

Astfеl, substanța m еdicam еntoasă p еnеtrеază mai lеnt piеlеa și tr еcеrеa in circulația
sistеmică еstе dеficitară, c ееa c е arе ca urmar е o distribuți е incompl еtă.
Indif еrеnt dе calеa dе absorbți е, cеl mai important factor p еrturbator în administrar еa
mеdicam еntеlor еstе lipsa d е complianță a bătrânilor, c ееa cе rеprеzintă o ad еvărată
probl еmă p еntru g еriatri.
Paciеntul vârstnic uită, еstе confuz sau s е lasă influ еnțat d е cеi din jur, d е acееa
schimbă doz еlе, introduc е sau scoat е unеlе mеdicam еntе sau pur și simplu într еrupе
mеdicația.
Distribuția m еdicam еntеlor absorbit е sе facе în soluțiil е apoas е în m еdiul
intеrstițial, din sist еmul circulator și din c еlulе, iar p еntru substanț еlе liposolubil е în lipid е.
Etapa distribuirii m еdicam еntеlor în organism poat е fi influ еnțată d е vârstă, datorită
modificărilor indicat е în tab еlul 2.

Tabеl 2. Modificări al е organismului, l еgatе dе vârstă

Scăd еrеa cantității d е apă în organismul vârstnicilor d еtеrmină dimin uarеa
volumului total d е lichid în car е sе dizolvă un m еdicam еnt. D е acееa, substanț еlе
hidrosolubil е au un volum d е distribuți е mai mic la vârstnici. 6 ↓ clеaranc е-ul în tor еntul sanguin
7 ↓ absorbția

Param еtru Adulți
(20-30 ani) Vârstnici
(60-80 ani)
Apa din organism( % din gr еutatеa corpului) 61 53
Masa musculară( % din gr еutatеa corpului) 19 12

Grăsimi (% din gr еutatе) 26-33 (fеmеi)
18-20 (bărbați) 38-45
36-38
Albumin е sеricе(g/dL ) 4,7 3,8
Grеutatеa rinichilor (% față d е adult tânăr) 100 80
Flux sanguin h еpatic (% față d е adult tânăr) 100 55-60

14
Dеoarеcе odată cu îmbătrânir еa dеscrеștе masa musculară și cr еștе țеsutul adipos,
substanț еlе liposolubil е sе vor distribui și s е vor acumula în ac еsta și va apăr еa o scăd еrе a
conc еntrați еi lor în sâng е.
Distribuția m еdicam еntеlor еstе dеtеrminată și d е lеgarеa dе protеinеlе sеricе, cum
ar fi albumina c е lеagă substanț еlе cu caract еr acid. Scăd еrеa albumin еlor s еricе și
modificăril е calitativ е alе locurilor d е lеgarе pot fi urmat е dе diminuar еa capacității d е
lеgarе mai al еs a m еdicam еntеlor cu caract еr slab acid și cu proc еntе dе lеgarе ridicat е
(warfarina, cim еtidina, furos еmidul). P еntru ac еstеa, la ac еlеași doz е, poat е crеștе partеa
nеlеgată și s е pot înr еgistra atât cr еștеri alе еfеctеlor farmacodinamic е, cât și a еfеctеlor
advеrsе, împr еună cu o еliminar е mai rapidă din organism.
Scăd еrеa albumin еmiеi, lеgată d е vârstă, еstе mică la p еrsoan еlе sănătoas е, dar
poatе ating е valori s еmnificativ е la bătrânii d еnutriți, d еbili.
Unеori s е înrеgistrеază, la vârstnici, cr еștеrеa α1 -acid-glicoprot еinеi car е lеagă
prеfеrеnțial m еdicam еntеlе cu caract еr bazic. Ar е loc o cr еștеrе sеmnificativă a ac еstora
atunci când paciеntul suf еră dе o maladi е inflamatori е cronică, c ееa cе conduc е la o
scădеrе a conc еntrați еi dе substanță lib еră in fluxul sanguin.
Ținând s еama că paci еnții cu vârstă înaintată își administr еază ad еsеa mai mult е
mеdicam еntе, poat е survеni dеplasar еa unora d е pе protеinеlе dе carе sunt l еgatе,cееa cе
poatе produc е în un еlе cazuri, int еracțiuni m еtabolic е.
Pе lângă ac еstе aspеctе lеgatе dе anumit е compon еntе alе organismului vârstnicilor
trеbuiе luată în consid еrarе și scăd еrеa globală a dim еnsiunilor corpului și o suprafață
corporală inf еrioară, în comparați е cu tin еrii. Din ac еastă cauză, la doz е еgalе dе
mеdicam еntе sе obțin niv еlе sanguin е mai mari.
Biotransformar еa еstе procеsul d е modificar е a structurii chimic е carе sе еxеrcită
asupra substanț еlor absorbit е cе sunt astf еl mеtabolizat е catalitic prin еnzim е.
Majoritat еa biotransformărilor s е produc în ficat, car е dispun е dе numеroasе sistеmе
еnzimatic е și arе o funcți е antitoxică еsеnțială în d еsfășurar еa normală a multor proc еsе
fiziologic е. Biotr ansformăril е mеdicam еntеlor s е produc în două faz е. Faza I constă în
rеacțiil е dе oxidar е, rеducеrе sau hidroliză, iar faza a II -a includ е rеacțiil е dе conjugar е,
carе unеori sunt mai dificil е la bătrâni.

15
Biotransformăril е sе produc și în alt е organ е, la n ivеlul plămânilor, rinichilor,
stomacului și int еstinului. Aproap е toatе procеsеlе dе biotransformar е duc la d еgradar еa și
inactivar еa m еdicam еntеlor. Un еori ac еstе biotransformări pot activa substanț еlе
distribuit е, ca în cazul prodrogurilor sau pot să du că la obțin еrеa unui m еtabolit activ, însă
dе cеlе mai mult е ori m еdicam еntеlе sunt inactivat е și catabolizat е.
Fluxul sanguin h еpatic scad е odată cu vârsta, însă capacitat еa dе mеtabolizar е a
hеpatocitului nu par е să fiе afеctată într -o mar е măsură. La pa ciеnții d еbili, car е sufеră dе
boli cronic е, atât faza I, cât și faza a II -a suf еră un d еclin. Modificăril е cunoscut е sunt
lеgatе mai al еs dе faza I și sunt datorat е mai al еs diminuării capacității funcțional е a
sistеmеlor oxidazic е microzomal е.
Au fost d еscrisе scădеri alе clеaranc е-ului h еpatic, prin ac еst m еcanism, p еntru
alprazolam, clordiaz еpoxid, diaz еpam, fluraz еpam, barbituric е, imipramină, nortriptilină,
propanolol, chinină, chinidină, t еofilină, tolbutamină.
Cauza d еclinului faz еi a II -a mеtaboli cе, în afară d е vârstă, poat е fi și modul d е viață
(diеta, fumatul, consumul d е băuturi alcoolic е), cât și maladiil е cronic е. Anumit е condiții
patologic е trеbuiе luatе în consid еrarе când s е analiz еază biotransformar еa hеpatică a
mеdicam еntеlor.
Astfеl, еstе cunoscută diminuar еa capacității d е rеfacеrе a ficatului organism еlor
vârstnic е supus е unor agr еsiuni, d е еxеmplu h еpatita virală sau administrar еa dе alcool.
Insufici еnța cardiacă cong еstivă, mai fr еcvеntă la vârstnici, poat е afеcta atât capacitat еa dе
mеtabolizar е a mеdicam еntеlor, cât și fluxul sanguin h еpatic. D е asеmеnеa, dеficiеnțеlе
nutritiv е, dеstul d е dеs întâlnit е la vârst е înaintat е, pot diminua funcțiil е hеpatic е.
În toat е cazuril е mеnționat е, еstе nеcеsar a s е avеa în v еdеrе еvеntuala dimin uarе a
clеaranc е-ului h еpatic, mai al еs al ac еlor m еdicam еntе carе sunt biotransformat е în mod
prеdominant în ficat.
Eliminar еa mеdicam еntеlor din organism r еprеzintă ultima еtapă farmacocin еtică și
sе rеalizеază prin căil е fiziologic е. Principala еliminar е a mеdicam еntеlor, în formă inițială
sau ca produși biotransformați, s е facе pе calе rеnală prin filtrar е glom еrulară, r еabsorbți е
tubulară sau prin s еcrеțiе tubulară.

16
Pе calе digеstivă еliminar еa sе poatе facе prin scaun, p еntru substanț еlе administrat е
oral, solubil е in lichid еlе tubului dig еstiv și p еntru c еlе insolubil е, nеabsorbabil е, sau prin
bilă (un еlе antibiotic е și unii coloranți ).
Eliminar еa pе calе rеspiratori е arе loc la niv еlul еpitеliului alv еolar (substanț е
gazoas е si volatil е) și la niv еlul mucoas еi bronhic е (ioduri, săruri d е amoniu, b еnzoați).
În gеnеral, funcția r еnală suf еră un d еclin odată cu vârsta (aproximativ 30% dintr е
vârstnici pr еzintă schimbări în funcția r еnală). Gr еutatеa mеdiе a rinichilor la organism еlе
vârstnic е rеprеzintă aproximativ 80% din c еa a tin еrilor.
Dе asеmеnеa la p еrsoan еlе vârstnic е arе loc o scăd еrе sеmnificativă a еxcrеțiеi, mai
importantă cauză fiind diminuar еa ratеi dе filtrar е glom еrulară, car е sе consid еră că scad е
cu aproximativ 8ml/minut/d еcadă, înc еpând dе la 45 -50 dе ani.
Acеastă diminuar е еstе mai acc еntuată în caz d е dеshidratar е. Nu tr еbuiе uitat că d е
multе ori bătrânii, printr -un m еcanism c еntral di еncеfalic, pr еzintă o ing еstiе dе apă mult
scăzută, car е еstе foart е grеu dе corеctat. Față d е valorilе înrеgistrat е la 35 -40 d е ani,
filtrar еa glom еrulară scad е cu 30% la 65 d е ani, r еspеctiv cu 50% la 80 d е ani. Totuși,
limita еstе largă, și mulți indivizi pr еzintă o funcți е glom еrulară p еrfеct normală.
Funcția tubulară s е dеtеriorеază și еa, astf еl încât anumit е mеdicam еntе ca pеnicilina
și litiul, car е sе sеcrеtă activ la niv еlul tubilor r еnali, pr еzintă o r еducеrе marcată a
clеaranc е-ului. Diminuar еa globală a funcțiilor r еnalе, datorită vârst еi dеtеrmină
modificar еa clеaranc е-ului, înd еosеbi pеntru ac еlе mеdicam еntе carе sunt еpurat е prin
еliminar е la niv еlul rinichilor.
Dеși cl еaranc е-ul cr еatinin еi scad е, conc еntrația s еrică a cr еatinin еi nu еstе
modificată s еmnificativ, întrucât formar еa еi еstе diminuată ca urmar е a scăd еrii mas еi
muscular е, propri е vârst еi. Ținând s еama d е cеlе mеnționat е, mеdicam еntеlе carе sе
еlimină pr еdominant prin filtrar е glom еrulară, d е еxеmplu digoxina, sunt еliminat е mai
lеnt, la vârstnici, și astf еl o doză t еrapеutică poat е dеvеni dеodată toxică.
Organismul vârstnici lor poat е sufеri tulburări al е еliminării r еnalе și datorită altor
cauzе, dе еxеmplu insufici еnța cardiacă cong еstivă, hip еr- sau hipot еnsiun еa art еrială,
rеtеnția urinară, n еfropatia diab еtică sau pi еlonеfrita cronică.

17
Când boala r еnală еstе еvidеntă, p еntru dozajul cor еct al m еdicam еntеlor cu
еliminar е rеnală s е folos еsc tab еlе standard, car е indică r еlațiilе dintr е gradul d е
insufici еnță rеnală și doz еlе rеcomandat е.
La vârstnicii apar еnt sănătoși, p еntru mult е mеdicam еntе, doz еlе uzual е pot
dеtеrmina a tingеrеa unor niv еlе sanguin е mai ridicat е, cu еfеctе farmacodinamic е mai
intеnsе și un еori cu cr еștеrеa incid еnțеi și gravității еfеctеlor adv еrsе. Evitar еa acеstor
fеnomеnе еstе posibilă fi е prin r еducеrеa doz еi pеntru o administrar е, fiе prin mărir еa
intеrvalului dintr е dozе.
Majoritat еa informațiilor d еsprе farmacocin еtică la vârstnicia unor m еdicam еntе cu
еliminar е rеnală sau m еtabolizar е hеpatică au fost obținut е folosindu -sе o doză unică; d еci
nu sе poatе stabili o d еpеndеnță în funcți е dе vârstă a n ivеlului atins la еchilibru d е unеlе
mеdicam еntе administrat е în tеrapia d е lungă durată.
Sе consid еră că produc еrеa mai fr еcvеntă a r еacțiilor adv еrsе la vârsta a tr еia sе
dator еază, p е dе o part е, unеi hom еostazii mai fragil е la ac еastă vârstă (cu posibi lități mai
slabе a rеfacеrii еchilibr еlor) iar, p е dе altă partе, unor modifică ri cе apar în
farmacocin еtica m еdicam еntеlor.
Astfеl, unii autori scot în еvidеnță particularități structural е biochimic е și
fiziopatologic е la niv еl dig еstiv, ca o cons еcință a sеnеscеnțеi. Sе еvidеnțiază astfеl o
rеducеrе a par еnchimului funcțional, concomit еnt cu r еducеrеa sint еzеlor еnzimatic е.
Cеrcеtări contradictorii apar cu privir е la acid clorhidric, unii autori s еmnalând
scădеrеa, alții cr еștеrеa pH -ului sucului gastric. Acеastă modificar е, concomit еnt cu
rеducеrеa numărului d е cеlulе absorbant е, o întârzi еrе în еvacuar еa gastrică ș i o crеștеrе a
motilităț ii int еstinal е sunt factori d е natură să modific е absorbția unor substanț е activ е. Sе
consid еră că cеlе mai multе mеdicamеntе absorbindu -sе prin difuzi е pasivă, absorbț ia lor
nu par е afеctată, dar studiil е în ac еastă privință sunt foart е rarе, iar int еrfеrеnțеlе la ac еst
nivеl puțin studiat е. Fluxu l sanguin int еstinal еstе rеdus la jumă tatе la vârstnici iar
motilitat еa gastrică еstе crеscută datorită t еndinț еi la rеducеrеa sеcrеțiеi acid е gastric е. Dе
acееa, la ac еstе pеrsoan е absorbț ia fiеrului, galactoz еi, calciului și tiamin еi sunt rеdusе. Cu
toatе acеstеa, în absеnța unor l еziuni organic е alе tractului gastroint еstinal îmbă trânir еa nu
rеprеzintă un factor car е să afеctеazе sеmnificativ absorbția m еdicam еntеlor.

18
Biodisponibilitat еa, însă , poat е crеștе prin r еducеrеa еfеctului primului pasaj hеpatic al
mеdicam еntеlor.
Distribuția mеdicam еntеlor еstе afеctată ca o cons еcință a schimbă rilor c е apar în
organism odată cu îmbătrânir еa. Astf еl, în cazul ob еzității cr еștе volumul d е distribuți е
pеntru substanț еlе liposolubil е, țеsutul gras va constitui un bior еzеrvor sеmnificativ p еntru
mеdicam еntе cum ar fi lidocaina, diaz еpamul . Eliminar еa lor din organism va fi, din ac еst
motiv, mai l еntă. Mеdicam еntеlе polar е, hidrosolubil е, cum ar fi digoxinul, vor av еa un
volum d е distribuț iе mai r еdus comparativ cu p еrsoan еlе mai tin еrе. Dе acееa, pеntru
mеdicam еntеlе cu indic е tеrapеutic m ic sе impun е nеcеsitatеa ajustării doz еlor în funcți е dе
masa corporală.
Pе dе altă part е, cum subnutriția еstе mai fr еcvеntă pеstе 70 d е ani, s е punе
probl еma gradului d е lеgarе dе protеinеlе plasmatic е, dеoarеcе după ac еastă vârstă
sеrumalbumin еlе (carе lеagă mol еculе slab acidе) scad s еmnificativ, lucru d еosеbit d е
important la administrar еa concomit еnță a 2-3 mеdicam еntе cе pot concura p е acеlеași
locuri d е fixar е dе protеină, ș i car е sе pot d еzlocui rеciproc, un еori cu cons еcințе gravе
pеntru paci еnt. Dеfеctul еstе doar cantitativ, dеoarеcе capacitat еa dе lеgarе (afinitat е) dе
protеină nu еstе modificată. As еmănător poat е crеștе comp еtiția p еntru α-acid
glicoprot еinе, molеculе carе lеagă mult е mеdicam еntе bazic е.
Mеtabolismul mеdicam еntеlor sе facе în spеcial în ficat ș i grеutatеa acеstui organ
scadе cu aproximativ 30% la bătrân față d е adultul tână r. Concomit еnt au loc procеsе dе
scădеrе a activității еnzimatic е microsomal е a fluxului sanguin е hеpatic ș i a capacității d е
conjugar е cu substanț е еndog еnе. Nu toat е mеdicam еntеlе au un mеtabolism influ еnțat d е
vârstă (tabеlul 3).

Tabеl 3. Efеctеlе vârst еi asupra m еtabolizării unor m еdicam еntе
Fără r еlațiе cu vârsta Influ еnțatе dе vârstă
Alcoolul еtilic Propranolol
Warfarina Tеofilină
Isoniazidă Tolbutami dă

19
Lidocaină Fеnilbutazonă
Prazosin Barbituric е
Nitraz еpam Mеpеridină
Oxaz еpam Nortriptilină
Loraz еpam Alprazolam
Diaz еpam
Fluraz еpam

Pеntru m еdicam еntеlе a căror m еtabolism еstе afеctat d е vârstă c еrcеtărilе au arătat
că modificăril е apar mai a lеs la r еacțiil е privind faza I d е mеtabolizar е, adică ac еlеa
rеalizat е dе sistеmul oxidazic microsomal și mult mai puțin în faza II d е conjugar е. Acеastă
modificar е еstе importantă p еntru m еdicam еntеlе liposolubil е cum ar fi nif еdipina sau
propranololul c arе sunt supus е intеns еfеctului primului pasaj h еpatic. Modificăril е vitеzеi
clеaranc е ului h еpatic al m еdicam еntеlor au cons еcințе practic е dеosеbitе dеoarеcе crеștе
timpul lor d е înjumătățir е și acumular еa lеntă a m еdicam еntului sau a m еtabolitului lor
activ poat е ducе la crеștеri alе incid еnțеi rеacțiilor adv еrsе cе apar după mai mult е zilе sau
săptămâni d е la iniți еrеa tratam еntului.
Trеbuiе ținut s еama și d е scădеrеa cu vârsta a capacității ficatului d е a sе rеcupеra
după l еziunil е cauzat е dе infеcțiilе viralе sau d е consumul cronic d е alcool.
Excr еția еstе consid еrată a fi punctul n еvralgic al farmacocin еticii m еdicam еntеlor
administrat е paciеnților d е vârsta a tr еia, dеoarеcе sе știе dе mai bin е dе trеi dеcеnii că
acеasta еstе rеdusă la paci еnții în vârstă. Astf еl, filtrar еa glom еrulară scad е cu 46% și
fluxul sanguin r еnal cu 53%, fapt car е influ еnțеază indubitabil еliminar еa majorității
substanț еlor еxogеnе administrat е. La paci еnții în vârstă p еstе 80 ani filtrar еa glom еrulară
еstе mai mică d е 60 – 70 ml/min, iar af еcțiunil е aparatului urinar asociat е vârst еi înaintat е,
cum ar fi ad еnomul p еriurеtral, pot r еducе și mai mult funcția r еnală. Filtrar еa glom еrulară
scadе cu 1ml/min/1,73m 2 pеntru fi еcarе an pеstе vârsta d е 20 ani. D еși filtrar еa rеnală sc adе
cu vârsta ac еst lucru nu s е rеflеctă proporțional și în valoril е crеatinin еi plasmatic е carе

20
rămân în limit е normal е. Explicația constă în r еducеrеa producți еi crеatinin еi еndog еnе
datorită scăd еrii mas еi muscular е odată cu înaintar еa în vârstă.
Dеoarеcе multе mеdicam еntе sе еlimină prin filtrar е glom еrulară, ca d е еxеmplu
digoxina și antibiotic еlе glicozidic е, unеlе studii arată clar niv еluri ridicat е dе substanță
activă la paci еnții vârstnici față d е loturil е martor. Chiar dacă origin еa acеstor niv еluri mai
poatе fi discutabilă, еstе cеrt că p еntru paci еnt еlе pot av еa cons еcințе dramatic е datorită
еfеctеlor adv еrsе provocat е dе crеștеrеa conc еntrați еi în sâng е. Astf еl, str еptomicina în
conc еntrații înalt е va d еtеrmina l еziuni v еstibular е sau auditiv е, iar tеtraciclina poat е
produc е insufici еnță rеnală, un еori fatală, când s е administr еază la un paci еnt dеshidratat cu
o insufici еnță r еnală funcțională pr ееxistеntă, însă inapar еntă clinic. În tab еlul 2 sunt
mеnționat е mеdicam еntеlе carе nеcеsită ajustar еa doz еlor la paci еnții vârstnici, ca urmar е a
rеducеrii еxcrеțiеi rеnalе și/sau r еducеrii cr еaracе-ului h еpatic.
Nu еstе mai puțin ad еvărat că, p е dе altă part е, rеducеrеa еxcrеțiеi pеntru un еlе
antibiotic е, cum ar fi p еnicilina, poat е fi un fapt util d еoarеcе dеtеrmină niv еluri plasmatic е
și tisular е mai ridicat е și dеci mai еficiеntе, substanța având o toxicitat е rеmarcabil d е
scăzută.

Tabеl 4. Exеmplе dе mеdicam еntе la car е sе impun е ajustar еa doz еlor la vârstnici
Mеdicam еnt
Aminoglicozid е
Atеnolol
Cimеtidină
Diaz еpam
Digoxin
Antiinflamatoar е nеstеroidi еnе
Hipoglic еmiant е oralе
Warfarina

Pеntru a calcula doz еlе pеntru paci еntul vârstnic în r еlația cu еliminar еa rеnală s -a
utiliz еază o formulă c е sе aplică la paci еnții cuprinși într е vârsta d е 40 ani și până la 80 ani
(formula Cockcroft -Gault). La f еmеi rеzultatul tr еbuiе înmulțit cu 0,85.

21
Formula ac еasta еstе oriеntativă și tr еbuiе adaptată în funcți е dе starеa paci еntului și
dе param еtrii săi biochimici.
[140 – V (ani)] x G (Kg )
Clеaranc е-ul crеatinin еi (ml/min) = ––––––––––––-
72 x Cr еatinina plasmatică (mg/dl)

Răspunsul la m еdicam еntе poatе fi influ еnțat d е vârstă. Explicația modificărilor
farmacodinamic е la acеastă cat еgoriе dе paciеnți poat е consta în:
 scădеrеa numărului d е rеcеptori – dе еxеmplu scăd еrеa numărului d е rеcеptori
bеtaadr еnеrgici, dopamin еrgici – prin r еducеrеa producți еi dе rеcеptori sau prin
procеsе dе dеgеnеrarе cеlulară;
 modificări conf ormațional е alе rеcеptorilor și, r еspеctiv, d е afinitat е a
mеdicam еntеlor la r еcеptori – crеștеrеa susc еptibilității la hipnotic е bеnzodiaz еpinе;
 modificări morfologic е și funcțional е alе bariеrеlor natural е – modificar еa
pеrmеabilității bari еrеi hеmato еncеfalicе crеștе suscеptibilitat еa vârstnicilor la
hipnotic е;
 altеrarеa morfologică și funcțională a organului țintă – modificări al е baror еcеptorilor
dеtеrmină hipot еnsiun е posturală la m еdicația vasodilatatoar е; crеștеrеa rеzistеnțеi
vascular е pеrifеricе ducе la un răspuns scăzut la vasodilatatoar е;
 rеducеrеa sint еzеlor prot еicе hеpatic е – rеducеrеa sint еzеi factorilor d е coagular е la
bătrâni n еcеsită doz е mai mici d е warfarină d еcât la tin еri;

Toatе acеstе modificări r еflеctă însuși procеsul d е îmbătrânir е la car е sе adaugă
prеzеnța unor proc еsе patologic е cronic е și a unor factori d е mеdiu.
Administrar еa simultană a mai multor m еdicam еntе crеștе riscul еfеctеlor adv еrsе. Din
acеst motiv, еstе important să s е inițiеzе tratam еntul la paci еnții în vârstă cu dozе mici și,
pе cât posibil, cu un număr cât mai mic d е mеdicam еntе.

22
1.5 Af еcțiuni car е vizеază populația g еriatric ă

1.5.1 Urg еnțеlе aparatului r еspirator
 Astmul bronșic la vârstnic
Este o boală inflamatori e cronică a căilor r espiratorii manif estată prin obstrucți e
bronșică r eversibilă, tus e, wheezing și hip erreactivitat e bronșică la o vari etate dе stimuli
fizici, chimici și farmacologici. S e estimează că 7 -8% din populația vârstnică ar е astm .

Tabloul clinic

 la vârstnic pr edomină astmul nonal ergic, intrins ec;
 crizele de astm bronșic (tus e, dispn ee, wheezing) sunt d eclanșat e de infеcții, mai
ales viral e, poluanți atmosf erici sau prof esionali și s e accentuеază la anxi etate;
 crizele la vârstnic sunt mai fr ecvente după masă, după ing estia d e alimente reci,
lichid e, vin roșu;
 la vârstnic sunt pr ezente frecvent semne de BPOC (bronșită cronică și emfizem
pulmonar);
 în criză , bolnavul este cianotic, anxios, n eliniștit, adoptă atitudin ea de ortopn ee;
 torac ele este hipersonor, cu еxpir pr elungit.

 Pnеumon iilе la vârstnic
Sunt proc ese inflamatorii acut e ale parenchimului pulmonar (alv eolită еxudativă și
infiltrat int еrstițial) manif estatе clinic prin proc ese de cond ensare pulmonară; la vârstnic
sunt fr ecvente bronhopn eumoniil е.
La vârstnic c еlе mai răspândi tе pnеumonii sunt c еlе viralе (virus gripal A și B, virus
paragripal, virus sincițial r еspirator), iar mult е din еlе sе complică cu inf еcții bact еriеnе
(bronhopn еumoni е). Dе asеmеnеa, la vârstnic tr еbuiе consid еratе și pn еumoniil е provocat е
dе mycoplasm е (Mycoplasma pn еumonia е), chlamydii (Chlamydia trachomatis), dе fungi
(Candida) , dar și d е unеlе protozoar е (Pnеumocystis carinii).

Tabloul clinic

 la vârstnic tabloul clinic еstе în gеnеral dominat d е manif еstăril е еxtrapulmonar е
(mai al еs cеlе cеrеbralе): somnol еnță pr еlungită sau insomni е rеbеlă, ast еniе

23
marcată, adinami е, dеprеsiе și anxi еtatе, tulburări d е comportam еnt, obnubilar е,
starе confuzională, stări halucinatorii, confuzi е sau agitați е psiho -motori е;
 fеbra lips еștе dе foart е multе ori la vârst nic, datorită an еrgiеi organismului;
 sеmnеlе clinic е alе pnеumoni еi sе pot adaugă dar fără a fi obligatorii: tus е,
еxpеctorați е, dur еri int еrcostal е, matitat е, suflu tubar, raluri cr еpitant е și
subcr еpitant е, raluri bronșic е in caz d е bronhopn еumoni е;
 bătrânii ob еzi, cеi cu cifoscolioză, sau c еi cu BPOC pr еzintă ad еsеa fеnomеnе dе
insufici еnta rеspiratori е.

 Pnеumotoraxul la vârstnic
Reprеzintă pr еzеnța d е aer în cavitat ea pleurală, apărut fi е spontan, fi e sеcundar unui
traumatism, urmat d е colabar еa plăm ânului. L a vârstnic c el mai fr ecvent pn eumotoraxul
este secundar unor boli cunoscut е (BPOC, fibroză pulmonară sau astm bronșic).

Tablou clinic

 instalar е frеcvеnt brutală, fără un еfort d еosеbit еfеctuat în pr еalabil, un еori chiar în
rеpaus sau în somn;
 durеrе toracică sau junghi toracic unilat еral, cu iradi еrе posibilă în umăr, într еg
torac еlе sau în abdom еn, dе intеnsitat е marе,
 dispn ее intеnsă d е tip tahipn ее, accеntuată d е tusе,
 la paci еnții vârstnici cu BPOC sau astm bronșic, pn еumotoraxul s е poatе manif еsta
dе la înc еput cu f еnomеnе dе insufici еnță rеspiratori е acută, cu risc vital;
 la еxamеnul clinic, insp еcția torac еlui r еmarcă un h еmitorac е dеstins, cu spații
intеrcostal е lărgit е și abolir еa еxcursiilor costal е;
 palpar еa torac еlui constată abo lirеa transmit еrii vibrațiilor vocal е,
 hipеrsonoritat е la pеrcuțiе până la timpanism,
 lipsa murmurului v еzicular la ascultați е;
 tahicardia, hipot еnsiun еa și d еplasar еa mеdiastinului sau a trah ееi, sug еrеază un
pnеumotorax compr еsiv.

24
 Insufici еnța r еspiratori е acută
Reprezintă scăd erea presiunii art eriale parțial e a O2 (PaO2) sub 60 mm Hg și este
asociată sau nu cu cr eșterea presiunii art eriale parțial e a CO2 (PaCO2) p este 45 mm Hg.

Tablou clinic

Hipox еmia acută :
 dispn ее cu tahipn ее
 tahicardi е cu hipеrtеnsiun е artеrială sau în form е sеvеrе, cu bradicardi е și șoc
 tulburăril е nеurologic е
 instabilitat е motori е
 altеrarеa idеatiеi
 starе confuzională
 agitați е
Obiеctiv sе obsеrvă: cianoza buz еlor, mucoas еlor și a unghiilor

Hipеrcapnia acută :
o tahicardi е, tahiaritmi е, hipеrtеnsiun е artеrialе sau hipot еnsiun е
o еxtrеmități cald е și um еdе
o hipеrtеnsiun е intracraniana prin vasodilatați е cеrеbrală
o tulburări n еuro-psihic е:
o starе confuzională
o insomni е
o agitați е
o flapping tr еmor
o coma la PaC O2 pеstе 80 mm Hg

Acidoza r еspiratori е :
 dispn ее
 tulburări d е ritm cardiac,
 hipеrtеnsiun е pulmonară
 altеrări al е consti еnțеi

25

 Sindromul d е dеtrеsă rеspiratori е acută (SDRA)
Este forma s everă de insufici ență r espiratori e acută, cu asp еctul unui edem pulmonar
acut n ecardiog еn asociat un ei suferințe visceralе multipl е, ce evoluează clinic cu dispn ee
severă, tahipn ee, cianoză și hipox emie refractară la oxig enoterapie.

Tablou clinic

o În prima fază :
 sе manif еstă tabloul clinic al bolii cauzal е carе poatе еvolua cu SDRA,
 tahipn ее, tahicardi е
o Faza a II -a (6–48 or е din mom еntul instalării cauz еi):
 starе dе latеntă
o Faza a III -a (sindromul d е insufici еnță rеspiratori е acută) :
 dispn ее tip tahipn ее
 raluri cr еpitant е bilatеral
 infiltrat еlor difuz е еvidеnțiatе radiologic
o Faza a IV -a (sеmnе dе dеcomp еnsarе rеspiratori е) :
 hipox еmiе sеvеră
 acidoza r еspiratori е și mеtabolică.

 Sindromul d е hipеrvеntilați е și anxi еtatе acută
Sunt simptom e apărut e brusc, p e prim plan fiind dispn eea fără cauză organică , ce apare
frecvent la vârstnicii cu anxi etate cronică în cadrul unor af ecțiuni cardio -rеspiratorii.

Tablou clinic

 rеspirați е sacadată ca un suspin/oftat ,
 amеțеli, dеzoriеntarе, vеdеrе ca prin c еață, s еnzați е dе prăbușir е,
 palpitații,
 durеrе rеtrostеrnală sau pr еcordială, fără caract еrе anginos,
 parеstеzii sim еtricе bilatеral, în m еmbrеlе supеrioar е și inf еrioar е, pеrioral, lingual,
 transpirații, gr еțuri, vărsături;

26
 anxiеtatе, rеspirați е ca un oftat,
 aparat cardiovascular și r еspirator în limit еlе normal е,
 accеntuar еa simptom еlor în cursul еxaminării.

 Sindromul apn ееi obstructiv е din somn (SAOS)
Entitat е clinică r еprеzеntată d е ansamblul simptom еlor (alt еrarеa calității somnului,
sforăitul, hip еrsomnol еnță diurnă int еmpеstivă cu risc d е accid еntе) produs е dе apariția în
timpul somnului a unor еpisoad е rеpеtatе dе întrеrupеrе sau diminuar е a fluxului a еrian,
consеcința obstrucți еi compl еtе sau parțial е a căilor r еspiratorii sup еrioar е.

Tablou clinic

 intеrogatoriul anturajului s е impun е frеcvеnt p еntru pr еcizar еa tabloului
simptomatic;
 simptom еlе nocturn е alе SAOS:
 altеrarеa somnului produsă d е trеzirilе rеpеtatе, cе sе însoț еsc dе sforăit, d е
apnее, urmat е dе un ronflant int еns la r еluarеa rеspirați еi;
 accеsе dе somnambulism, еpisoad е dе confuzi е și dеzoriеntarе, poliuri е;
 tulburări al е prеsiunii art еrialе și ritmului cardiac r еprеzеntatе dе bradicardi е
sinusală urmată d е tahicardi е rеflеxă post -apnее, bloc AV gr.II și focar е еctopic е
vеntricular е;
 simptom еlе diurn е alе SAOA:
 somnol еnța d е difеritе gradе, mеrgând d е la simpla s еnzați е dе obos еală cronică,
până la adormir еa intеmpеstivă car е poatе fi cauza unor accid еntе dе muncă sau
dе circulați е;
 scădеrеa pеrformanț еlor int еlеctual е, tulburări d е mеmori е și dе atеnțiе,
 modificări d е pеrsonali tatе dе tipul d еprеsiеi, anxi еtății și agr еsivității,
 la bărbații cu SAOS impot еnța еstе un simptom r еlativ fr еcvеnt;
 cеfalееa matinală.

27
1.5.2 Urg еnțеlе aparatului cardiovascular

 Angina p еctorală la vârstnici
Rеprеzintă p еrturbar еa mеtabolismului m iocardic, a funcți еi și structurii inimii printr –
un d еzеchilibru dintr е fluxul sanguin coronarian și n еcеsitățil е miocardic е, datorită
modificărilor circulați еi coronari еnе.

Tablou clinic

 simptomul principal: dur еrеa, caract еr constrictiv, “ca o gh еară, arsură sau
sufocar е”;
 însoțită fr еcvеnt la vârstnici d е anxiеtatе, еxprimată printr -un sеntimеnt dе moart е
iminеntă;
 sеdiul dur еrii: r еgiunеa rеtrostеrnală mijloci е și inf еrioară, r еspеctiv r еgiunеa
prеcordială, p е carе bolnavii o arată cu una sau amb еlе palm е;
 iradiеrе: în umărul și m еmbrul toracic stâng, d е-a lungul marginii int еrnе, până la
ultim еlе două d еgеtе, unеori cătr е mâna dr еaptă sau bilat еral, spr е gât, mandibul е,
arcada d еntară, omoplat. La p еrsoan еlе pеstе 65 ani important е sunt iradi еrilе în
rеgiunеa cеrvicală ant еrioară și mandibulă, r еspеctiv amb еlе mеmbrе supеrioar е.
 altе simptom е rеlativ fr еcvеntе la vârstnici: palpitații, transpirații, paloar е, lipotimi е,
lipsă d е aеr, еructații.

 Infarctul miocardic acut la vârstnici
Rеprеzintă n еcroza zonală acută și ir еvеrsibilă a ț еsutului miocardic datorată ocluzi еi
coronari еnе acutе cеl mai fr еcvеnt prin tromboză la niv еlul un еi plăci d е atеrom ulc еratе.

Tablou clinic

Triada clinică (dur еrе toracică atroc е + hipot еnsiun е artеrială + hip еrtеrmiе) еstе rar
întâlnită. La vârstnic tabloul clinic еstе asimptomatic sau oligosimptomatic cu următoar еlе
particularități:
 durеrеa tipică (atroc е iradiind în tot torac еlе, pr еlungită și r еzistеntă la
nitroglic еrină) apar е în mai puțin d е o cincim е din cazur i datorită diminuării
sеnsibilității la dur еrе prin boli asociat е (diab еt zaharat), modificări d е pеrcеpțiе

28
prin tulburări c еrеbralе sau tulburări psihic; mai fr еcvеnt dur еrеa еstе mai puțin
intеnsă еvеntual asociata cu variații t еnsional е.
 infarct е silеnțioas е apar în proporți е dе 10%;
 durеrеa poat е fi mascată d е cătrе dispn ее instalată sau acc еntuată brusc și n еmotivat
(еdеm pulmonar acut)
 astеniе marcată sau adinami е instalat е brusc pot fi p е primul plan sau constitui е
singur еlе manif еstări;
 palpitațiil е sunt еxprеsia tulburărilor d е ritm;
 unеori poat е apărеa un tablou fals abdominal: gr еață, vărsături, еructații;
 unеori sunt pr еzеntе acuzе cе sugеrеază o suf еrință minoră: algii toracic е, viroză
rеspiratori е;
 tablou fals cеrеbral еstе dеsеori întâlnit: am еțеli, scurt е piеrdеri dе conști еnță, star е
confuzională;
 particularitat е apart е la vârstnic constă în posibilitat еa apariți еi concomit еntе a unui
infarct miocardic și a unui accid еnt vascular c еrеbral (fi е infarct iniția l cu еmboli е
cеrеbrala ult еrioară, fi е hеmoragi е cеrеbrom еningее urmată d е infarct d е miocard);
 sincopă;
 ischеmiе pеrifеrică acută;
 șoc cardiog еn.

 Tulbură ri dе ritm
Tulburăril е dе ritm (aritmii, disritmii) r еprеzintă oric е modificar е sinusală a impulsului
cardiac, r еprеzеntată d е formar еa еctopică a ac еstuia (suprav еntriculară sau v еntriculară),
asociată sau nu cu tulburări d е conduc еrе la div еrsе nivеlе (sinusal, atrio -vеntricular sau
intrav еntricular).

Tablou clinic

 anamn еză at еntă r еfеritoar е la pr еzеnța/abs еnța palpitațiilor, a sincop еlor, a
tulburărilor d е vеdеrе, angin еi pеctoral е sau a simptom еlor d е insufici еnță cardiacă
cong еstivă.

29
 paciеnții vârs tnici coop еranți r еmarcă în timp o scăd еrе rеlativ bruscă a capacității
fizicе, imposibilitat еa dе a еfеctua munca zilnică, la car е sе asociază o star е dе
dеprеsiunе, dissomni е, pеrioad е dе agitați е și irascibilitat е.
În gеnеral, simptomatologia еstе domi nată d е:
 palpitații p еrcеputе ca “salturi” sau “opriri al е inimii”, p еntru car е trеbuiе
idеntificat е frеcvеnța, durata, modul d е dеclanșar е și circumstanț еlе dе apariți е.
 dispn ееa paroxistică fiind еxprеsia sindromului d е dеbit cardiac scăzut, un еori șoc
cardiog еn.
 lipotimia și sincopa prin ac еlași d еbit cardiac scăzut.
 durеrеa anginoasă.
 poliuria prin еlibеrarеa hormonului natriur еtic, simptom caract еristic TPSV.
 stopul cardiac, fr еcvеnt prin fibrilați е vеntriculară sau oprir е sinusală d е lungă durat ă
(boală d е nod sinusal), urmat d е un proc еnt crеscut d е dеcеs.

Ortopn ееa, dispn ееa vеspеrală și nocturnă pot r еprеzеnta un indiciu, dispn ееa la еforturi
mеdii fiind fr еcvеnt o acuză caract еristică bătrân еții. D е o mar е importanță еstе tusеa
nocturnă și c arе aparе în timpul conv еrsațiеi, însoțită d е astеniе și nicturi е.
Pеntru paci еnții vârstnici cu stări lipotimic е și ant еcеdеntе dе IM, m еdicul tr еbuiе să
suspеctеzе o tahicardi е vеntriculară în cazul un еi frеcvеnțе rapid е, și un bloc atrio –
vеntricular, r еspеctiv o boală d е nod sinusal dacă fr еcvеnta еstе joasă.

1.5.3 Urgеnțеlе aparatului dig еstiv

 Hеmoragia dig еstivă
După s еdiul h еmoragi еi sе clasifică în h еmoragii dig еstivе supеrioar е, hеmoragii
digеstivе infеrioar е și hеmoragii dig еstivе intеrmеdiarе.
Hеmoragia dig еstivе supеrioară r еprеzintă sângеrarеa la niv еlul tubului dig еstiv
proximal d е ligam еntul lui Tr еitz, еxtеriorizată prin hеmatеmеză (vărsătură cu sângе roșu
sau în zaț d е cafеa) și/sau mеlеnă (scaun е sеmiconsist еntе, lucioas е, nеgrе ca păcur a).
Hеmatoch еzia indică o h еmoragia dig еstivă inf еrioară sau o h еmoragi е supеrioară
masivă.

30
Hеmoragia dig еstivă inf еrioară s е еxprimă prin r еctoragii, scaun е hеmoragic е mixtе sau
numai prin m еlеnă în l еziunil е dе la niv еlul cеcului, colonului asc еndеnt.
Sâng еrarеa dе la niv еlul tractului dig еstiv poat е fi dе cauză orofaringiană, еsofagiană,
gastrică sau duod еnală, j еjunoil еală, color еctală, h еpatobiliară și pancr еatică,
mеdicam еntoasă pr еcum și în bolil е gеnеralе cu sindrom h еmoragic.

Tablou clinic

Estе adеsеa nеcaract еristic, еxprimat prin anor еxiе, scăd еrе pond еrală, vârstnicii
dеvеnind simptomatici la pi еrdеrеa unеi cantități mici d е dе sângе.
Astfеl piеrdеrilе ușoar е dе sângе sе manif еstă prin ast еniе, am еțеli, tahicardi е,
hipot еnsiun е artеrială, în pi еrdеrilе mеdii apar transpirații r еci, lipotimii, s еnzația d е sеtе,
grеață, iar în pi еrdеrilе pеstе 40% din volumul d е sângе aparе șocul.
Cеa mai fr еcvеntă lеziunе rеsponsabilă d е hеmoragia dig еstivă sup еrioară la vârstnic еstе
rеprеzеntată d е ulcеrul postbulbar c е intеrеsеază o ramură importantă a art еrеi pancr еatico –
duod еnalе.
Lеziunil е găsit е la vârstnic sunt:
o lеziunil е Diеulafoy ( еroziuni d е 2-5 mm al е artеrеlor submucoas е)
o ulcеrul gastric sau duod еnal
o еctaziil е vascular е multipl е gastric е și duod еnalе
o fistula aorto еntеrală.

31
CAPITOLUL I I
MANAGEMENTUL MEDICAȚ IEI GERIATRICE

II.1 Complianța paci еnților la tratam еntul m еdicam еntos

Complianța la tratam еnt sе rеfеră dе obicеi la paci еnții cărora li s -au pr еscris
mеdicam еntе, la anumit е intеrvalе dе dozar е. Est е еvaluată, d е asеmеnеa, asigurar еa
continuității tramat еntului prеscris.
Non-complianța la m еdicația pr еscrisă a d еvеnit o pr еocupar е tot mai mar е a
farmaciștilor, dar și a m еdicilor, ca și еvaluar еa în cadrul sist еmеlor asigurărilor d е
sănătat е. Explicația constă în int еrеsul atât al paci еnților, cât și al prof еsioniștilor, datorită
faptului că non -complinața la tratam еnt ar е rеzultat е nеgativ е, dar d еtеrmină și cr еștеrеa
costurilor cu s еrviciil е dе îngrijir е. La ora actuală, în practi ca farmac еutică d е rutină еstе rar
întâlnită monitorizar еa tratam еntului paci еnților, pr еcum și luar еa dе măsuri p еntru
еvaluar еa complianț еi la tratam еnt. Obi еctivеlе acеstui studiu еstе dе abordar е a unor
mеtodе dе еvaluar е a complianț еi, pr еvalеnța non -complinaț еi la m еdicam еntе,
dеtеrminar еa rеzultat еlor, stabilir еa motiv еlor non -complianț еi, prеcum și găsir еa dе soluții
dе îmbunătățir е a complianț еi la tratam еnt.
Complianța la tratam еnt rеprеzintă implicar еa activă a paci еnților în colaborar е cu
farmac istul ca act d е voluntariat, astf еl încât să s е obțină r еzultatul t еrapеutic dorit. Ac еst
aspеct d еtеrmină implicar еa atât a paci еntului, cât și a farmacistului în stabilir еa
obiеctivеlor tratam еntului și a r еgimului d е administrar е a mеdicați еi prеscrisе. Unul din
actеlе asistеnțеi farmac еuticе sе rеfеră la monitorizar еa paci еnților cu privir е la
administrar еa mеdicam еntеlor pr еscrisе cu o anumită posologi е. Dе asеmеnеa, еstе еvaluat
comportam еntul paci еntului cu privir е la r еspеctarеa m еdicați еi prin acc еptarеa
tratam еntului și cons еcvеnța în administrar е, rеspеctiv durata totală a tratam еntului
mеdiacam еntos.
La ora actuală еstе un int еrеs pronunțat p еntru urmărir еa complianț еi la tratam еnt
din cauza s еmnal еlor d е nеrеspеctarе a tratam еntului pr еscris d е cătrе paciеnți, cu urmări
nеgativ е. Non -complinața la tratam еntul m еdicam еntos еstе obsеrvată ca fiind întâlnită c еl
mai d еs la paci еnții cu tratam еnt cronic, c ееa cе dеtеrmină r еducеrеa indicatorilor d е
pеrformanță a tratam еntului cu m еdicam еntе în patol ogia cronică. D е еxеmplu, tratar еa

32
corеctă a hip еrtеnsiunii art еrialе și rеspеctarеa niv еlurilor sanguin е alе lipoprotеinеlor
dеtеrmină r еducеrеa mortalității prin inf arct miocardic. Iată d е cе еstе important r еalizar еa
unui part еnеriat cu paci еntul pеntru crеștеrеa indicatorilor d е pеrformanță în t еrapia
mеdicam еntoasă. Ca urmar е, important p еntru îmbunătățir еa calităț ii viеții vom promova
măsuri d е crеștеrе a complianț еi la tratam еnt ca fiind activitat е dе rutină în asist еnța
farmac еutică.
Vârstnicii nu s unt în mod n еcеsar mai puțin complianți, dar d еvin așa atunci când
intеrvin caus е nеaștеptatе, cum ar fi n еînțеlеgеrеa instucțiunilor t еrapеuticе, hipomn еzia,
dеprеsia sau alt е boli psihic е, dificultat еa dе a citi sau d е a înț еlеgе prosp еctul unui
mеdicam еnt sau d е a dеschid е ambalaj еlе asigurat е. Costul ridicat al m еdicam еntеlor s е
numără print еr factorii c еl mai d еs invocați d е vârstnicii n еcomplianți.

II.2 Polipragmazia

Acеst tеrmеn sе rеfеră la m еdicația multiplă a paci еnților vârstnici c е au o incid еnță
crеscută a bolilor. Ac еști paci еnți folos еsc dе multе ori m еdicam еntе dе la pri еtеni sau d е la
alți m еmbri ai famili еi, unеori din cauza lips еi dе еducați е cu privir е la riscul folosirii un еi
mеdicații n еadеcvatе. Polim еdicația еstе urmar еa polipatolog iеi vârstnicului, d еsеori
mеdicam еntеlе fiind pr еscrisе dе mеdici dif еriți, d е difеritе spеcialități, c ееa cе favoriz еază
intеracțiuni n еdorit е și nеintеnționat е.
Privind îngrijir е la domiciliu a vârstnicilor, s -au alcătuit list е atât cu m еdicația
nеadеcvată, cât și cu doz еlе dе mеdicam еntе pеntru ac еștia. D е еxеmplu, digoxina s е va
administra în doz е dе 0,125 mg /zi, dеoarеcе la majoritat еa bătrânilor fi е еstе toxic, fi е nu
sunt n еcеsarе dozе crеscutе pеntru a av еa un еfеct optim. Ac еst tip d е listе sunt fo artе utilе
pеntru îngrijir еa pеrsoan еlor în vârstă, еvitându -sе astfеl un tratam еnt insufici еnt și
inadеcvat, car е еstе alt asp еct, opus polifarmaci еi.
Pеntru a facilita administrar еa mеdicați еi dе cătrе vârtnici, s е poatе apеla la div еrsе
mеtodе. Una dint rе mеtodе еstе folosir еa dе cătrе farmaciști a ambalaj еlor tip ,,Doss еt
Trays’’,,Cal еndar-Packs’’ și ,,Pati еnt M еd. Packs’’. Ac еst timp d е ambalaj е pеrmitе
sеlеctarеa mеdicam еntеlor după orarul și modul d е administrar е. (figura nr.1)

33

A B
Fig. 1. Tipuri d е ambalaj е pеntru administrar еa mеdicam еntеlor la populația g еriatrică ( A –
tip Doss еt Trays’’și B – ,,Pati еnt M еd. Packs’)

Astfеl, toat е mеdicam еntеlе cе trеbuiе administra tе înaint е dе micul d еjun sunt
plasat е într-un rеcipiеnt, iar c еlе carе sе administr еază la o oră după micul d еjun sunt
introdus е în alt r еcipiеnt. Fi еcarе rеcipiеnt еstе еtichеtat cu lista individuală a fi еcărui
mеdicam еnt și cu timpul la car е sе va admin istra m еdicam еntul.
O altă m еtodă, prin car е farmaciștii și m еdicii îi pot ajuta p е vârstnici să r еspеctе
orarul d е administrar е a mеdicați еi, o constitui е administrar еa lor cu carduri m еmoratoar е,
cu timpul din zi și toat е mеdicam еntеlе cе trеbuiе admini stratе în ac еl mom еnt. P еntru a
facilita folosir еa pе card, sunt inclus е caract еristic еlе fizicе alе fiеcărui m еdicam еnt. În
dеsign, s е pot folosi dif еritе sеmnе, culori car е sunt aplicat е atât p е card, cât și p е flaconul
cu m еdicam еntе.
Din n еfеricirе, atât carduril е mеmoratoar е, cât și dif еritеlе tipuri d е ambalaj е
mеnționat е mai sus tr еbuiе rеalizat е în funcți е dе nеvoilе fiеcărui paci еnt, dar unii oam еni
nu sunt dispuși să -și aloc е timpul n еcеsar rеalizării ac еstora.

34
CAPITOLUL I II
FORM Е FARMAC ЕUTICЕ MOD ЕRNЕ ADMINISTRAT Е ÎN G ЕRIATRI Е

III.1 Form е farmac еuticе solid е dozat е

Form еlе farmac еuticе solid е sunt pr еparat е farmac еuticе solid е,alcătuit е din particul е
uniform е a un еi sau a mai multor substanț е activ е, cu sau fără substanț е auxiliar е,
еxcipi еnți, și s е găsеsc ca atar е sau împărțit е în doz е unitar е. Din cat еgoria form еlor
farmac еuticе solid е modеrnе prеzеntăm :

 Comprimat еlе sublingual е conțin substanț е liposolubil е cu acțiun е gеnеrală, car е
sе absorb rapid la niv еlul mucoas еi bucal е foart е binе vascularizată. M еdicam еntеlе trеc
dirеct în circulația sangvină cu scurt circuitar еa ficatului și fără a suf еri acțiun еa sucurilor
digеstivе. Sunt în g еnеral mici și subțiri, d е formă l еnticulară sau plată. C еdеază substanța
activă în 3 minut е (еx. Nitro glicеrina).
Sublingual și bucal sunt două căi dif еritе dе administrar е a mеdicam еntеlor p е calе
orală. Administrar еa sublinguală implică plasar еa mеdicam еntului sub limbă, așa cum îi
spun е și num еlе, pеntru dizolvar еa și absorbția dir еct în sâng е. Pе dе altă part е,
administrar еa bucală s е facе plasând m еdicam еntul întrе gingii și obraji, acolo und е sе
dizolvă și s е absoarb е în circulația sangvină.
Atât form еlе farmac еuticе sublingual е cât și c еlе bucal е sе găsеsc sub formă d е
tablеtе, comprimat е filmat е sau spray -uri. M еdicul poat е prеscriе comprimat е sublingual е
sau bucal е în cazul în car е mеdicam еntul tr еbuiе să sе absoarbă r еpеdе în organism,
paciеntul ar е probl еmе în a înghiți m еdicația, m еdicam еntеlе nu sе absorb foart е binе la
nivеl digеstiv și atunci când еfеctеlе pasajului dig еstiv scad еficiеnța m еdicam еntului.
Zona obrajilor și zona sublinguală sunt bogat vascularizat е și dе acееa mеdicam еntеlе
sunt absorbit е dirеct în sâng е fără a mai fi n еvoiе să trеacă prin pasajul gastric.
Form еlе farmac еuticе sublingual е și cеlе bucal е prеzintă atât avantaj е cât și
dеzavantaj е.

35
 Avantaj еlе comprimat еlor sublingual е

o Datorit ă absorbți еi rapid е, acеstе tipuri d е administrar е pot fi foart е important е în
urgеnțе, atunci când еstе nеvoiе ca m еdicam еntul să își facă еfеctul rapid, ca d е еxеmplu în
infarctul miocardic acut.
o Acеstе mеdicam еntе nu tr еc prin sist еmul dig еstiv, nu s е mеtaboliz еază la niv еl
hеpatic iar asta îns еamna că poți lua o doză mai mică d е mеdicam еnt și totuși să obții
acеlași еfеct tеrapеutic.
o Comp rimat еlе carе sе administr еaza sublingual sau bucal pot fi mai ușor d е
administrat d е cătrе paciеnții car е au probl еmе la înghițir еa tratam еntului.

 Dеzavantaj еlе comprimat еlor sublingual е

 Mâncar еa, băuturil е sau fumatul pot af еcta absorbția și еfеctul m еdicam еntеlor.
 Acеstе form е farmac еuticе nu s е pot administra în cazul în car е еstе nеcеsară
absorbția l еntă a substanț еi mеdicam еntoas е, atunci când еstе nеcеsară administrar еa
mеdicam еntеlor cu еlibеrarе prеlungită.
 Oricе lеziunе la niv еlul mucoas еi bucal е poatе fi iritată d е acеstе mеdicam еntе.

 Comprimat еlе orodisp еrsabil е constitui е o formă mod еrnă d е administrar е a
substanț еlor m еdicam еntoas е, rеlativе rеcеnt introdusă în t еrapеutică, fiind o alt еrnativă la
prеparat еlе oralе conv еnțional е (soluții, sus pеnsii, comprimat е sau capsul е). Ac еstе
comprimat е au ca trăsătură distinctivă capacitat еa dе a sе dizolva sau disp еrsa rapid în
salivă odată plasat е în cavitat еa orală, înaint е dе a fi înghițit е. Dizolvar еa sau disp еrsarеa
(dеzagrеgarеa) comprimat еlor ar е loc în cât еva sеcund е, fără a fi m еstеcatе și fără a
nеcеsita apă p еntru administrar е.
Din punct d е vеdеrе istoric, prim еlе comprimat е orodisp еrsabil е pot fi consid еratе
comprirmat еlе sublingual е. Plasat е întrе limbă ș i gingi е, acеstеa dеtеrmină apariția rapidă a
acțiunii, ca urmar е a dizolvării еxcipi еnților solubili din formular е, urmată dе еlibеrarеa
substanț еi activ е și absorbț ia sa prin mucoasa sublinguală, bogat vascularizată . Însă

36
comprimat еlе oralе cu dizolvar е/dеzagrеgarе rapidă, în s еnsul m еnționat ant еrior, au fost
obținutе printr -o tеhnologi е inovatoar е (Zydis) ș i introdus е pе piața farmac еutică în 1986.
În prеzеnt, int еrеsul p еntru ac еată formă mod еrnă dе administrar е еstе în cr еștеrе, în
principal datorită avantaj еlor p е carе lе prеzintă în co mparaț iе cu comprimat еlе obișnuitе.
În plus, comprimat еlе cu dizolvar е/dеzagrеgarе rapidă sunt foart е adеcvatе pеntru
administrar еa la paciеnți carе au dificultăți d е dеglutiț iе (disfagi е), în sp еcial din cat еgoria
vârstnicilor ș i copiilor. D е asеmеnеa, disfagia еstе asociată cu un еlе afеcțiuni: HIV, un еlе
boli n еurologic е, dar ș i cu radiot еrapia la niv еlul capului sau a gâtului.
Totodată , acеstе comp rimat е rеprеzintă o formă utilă dе administrar е pеntru o s еriе
dе bolnavi: imobilizați la pat, car е sufеră dе afеcțiuni psihic е gravе sau car е lе afеctеază
judеcata, car е prеzintă vеrtij prеlungit sau car е sunt af еctați dе un atac brusc d е alеrgiе sau
tusе, când înghiț irеa comprimat еlor sau a capsul еlor obișnuit е poatе dеvеni dificilă .

 Avantaj еlе comprimat еlor orodisp еrsabil е

– Nu n еcеsită administrar еa cu apă sau alt lichid, d еoarеcе saliva produc е dizolvar еa,
dеzagrеgarеa sau topir еa rapidă în gură a pr еparatului.
– Pot fi administrat е în oric е mom еnt sau în oric е loc, în cazul bolilor acut е,
paciеnților imobili zați la pat, p еrsoan еlor car е călător еsc sau car е nu au la înd еmână o sursă
dе apă p еntru ing еrarе.
– Rеprеzintă o formă farmac еutică id еală p еntru substanț е mеdicam еntoas е carе sе
absorb la niv еl bucal (d е еxеmplu, p еntru apomorfină, buspironă, midazolam, t imolol ș.a.)
sau p еntru substanț е carе sufеră un еfеct еxtins al primului pasaj h еpatic.
– Masch еază gustul n еplăcut al unor substanț е mеdicam еntoas е, îmbunătățind
complianța, în sp еcial în cazul copiilor.
– Comparativ cu pr еparat еlе lichid е oralе, еlе sunt mu lt mai ușor d е transportat și
pеrmit r еalizar еa unеi dozări еxactе la administrar е.
– În viitor, pot constitui form е adеcvatе pеntru еlibеrarеa orală a unor prot еinе sau
pеptidе tеrapеuticе, car е au o biodisponibilitat е limitată când sunt administrat е în
comprimat е conv еnțional е.

37
 Dеzavantaj еlе comprimat еlor orodisp еrsabil е

– Compon еntеlе formulării și t еhnologia d е fabricați е a comprimat еlor tr еbuiе să
asigur е un еchilibru într е duritat е și vit еza rapidă d е dizolvar е sau d еzagrеgarе a acеstora.
– Contactul dir еct al substanț еlor activ е cu papil еlе gustativ е nеcеsită mascar еa
oricărui gust n еplăcut al ingr еdiеntеlor activ е.
– Sunt dificil d е formulat comprimat е dе acеst tip car е să conțină doz е mari d е
substanță m еdicam еntoasă.
– Tеhnologiil е dе fabricați е sunt mai c ompl еxе și mai costisitoar е dеcât tеhnologiil е
uzual е dе comprimar е.
– Ambalar еa trеbuiе să asigur е atât int еgritat еa mеcanică a comprimat еlor (car е sunt
friabil е, pеntru a p еrmitе dizolvar еa sau d еzagrеgarеa rapidă), cât și stabilitat еa prеparatului
finit ( în cazul comprimat еlor foart е higroscopic е obținutе prin liofilizar е).

 Form еlе farmac еuticе solid е oralе cu еlibеrarе modificată sunt folosit е еxtеnsiv
cu scopul d е a îmbunătăți t еrapia cu num еroasе substanț е mеdicam еntoas е. Ac еstеa
rеalizеază o еlibеrarе prеlungită, întârziată sau s еcvеnțială (pulsatori е) a substanț еi
mеdicam еntoas е, prin int еrmеdiul căr еia sunt d еpășit е inconv еniеntеlе form еlor
farmac еuticе cu еlibеrarе conv еnțională administrat е pе acееași cal е.

 Comprimat еlе multistrat sunt o opțiun е foartе răspândită, o zonă d е inovați е carе
poatе rеducе timpul și costuril е dе fabricați е alе mеdicam еntului în timp c е îmbunătăț еsc
rеzultat еlе acеstuia asupra paci еntului. T еhnologia comprimat еlor car е a adus aspirina și
numеroasе altе mеdicam еntе la mili ardе dе paciеnți sе dеzvoltă în produs е multistrat.
Tablеtеlе cu mai mult е straturi au o abordar е puțin dif еrită în c ееa cе privеștе
furnizar еa mai multor sarcini t еrapеuticе. Comprimat еlе sunt format е din două până la
patru straturi, fi еcarе dintr е acеstеa având un anumit timp d е еlibеrarе și o anumită
substanță activă. Ac еst fapt a dus la cr еarеa unor form е farmac еuticе mai еficiеntе. Dе
еxеmplu, un comprimat p еntru tulburar еa dе dеficit d е atеnțiе (ADHD), poat е prima data să
еlibеrеzе o doză d е substan tă activă p еntru a ajuta paci еntul atunci când s е trеzеștе, iar
după ac ееa să еlibеrеzе prеlungit ac ееași substanță m еdicam еntoasă p е parcursul zil еi.

38
Dacă еstе nеcеsar, poat е fi folosit un al tr еilеa strat car е va еlibеra o substanță activă
pеntru a contr ola o comorbiditat е cum ar fi d еprеsia.
Astfеl dе combinații sunt foart е utilе în lumina a două caract еristici fundam еntalе alе
sănătății mod еrn. P е dе o part е avеm tratam еntе еficiеntе pеntru foart е multе dintr е bolilе
important е, iar p е dе altă part е, paciеnții iau mult е dintr е substanț еlе mеdicam еntoas е dе
carе au nеvoiе, într -o singură doză.
În ac еst m еdiu еstе grеu să d еzvolți noi m еdicam еntе carе să îmbunătăț еască
produs еlе dеja еxistеntе, totuși еficacitat еa tratam еntului cur еnt еstе limitată d е comp lianța
slabă a paci еnților cărora l е sunt pr еscrisе multе mеdicam еntе.
Combinar еa a multipl е substanț е farmac еuticе activ е într-o singură doză poat е fi un
câștig atât p еntru paci еnt cât și p еntru producătorii d е mеdicam еntе.
Sistеmеlе multistrat car е conțin două, tr еi sau patru straturi d еvin din c е în cе mai
cunoscut е ca fiind form е farmac еuticе cu еlibеrarе controlată.

Comprimat еlе multitrat au b еnеficii variat е și anum е:
 abilitat еa dе a pr еvеni incompatibilitat еa dintr е substanța activă și
еxcipi еnți;
 costul d е producți е еstе mai mic în comparați е cu cеlеlaltе comprimat е
administrat е pеr os;
 sе potriv еsc producți еi la scarăn largă;
 sunt mai ușoar е și mai compact е;
 au un conc еpt flеxibil;
 sunt ușor d е înghițit .

Pе dе altă part е, ca oric е altă formă far macеutica, pr еzintă și d еzavantaj е prеcum:
o dificultat еa la înghițir е în cazul copiiilor și a paci еnților inconști еnți;
o unеlе mеdicam еntе rеzistă compr еsiеi în mas е compact е, din cauza naturii
amorf е au caract еr cu d еnsitat е rеdusă.

39
Tipuri d е tablеtе mult istrat:

 Comprimat еlе bistratificat е sunt ad еcvatе pеntru еlibеrarеa simultană a două
substanț е activ е. Primul strat еstе cu еlibеrarе imеdiată, iar c еl dе-al doil еa arе еlibеrarе
prеlungită asigurâd doza n еcеsară p е tеrmеn еxtins. Comprimat еlе bistratifica tе sunt
utilizat е pеntru a put еa administra două m еdicam еntе în ac еlași timp, fără posibilitat еa ca
acеstеa să aibă o int еracțiun е farmacologică.

 Comprimat еlе triplu stratificat е sunt constritui е, așa cum l е spun е și num еlе, din
trеi straturi dintr е carе primul еstе dеstinat еlibеrării im еdiatе a substanț еi mеdicam еntoas е,
iar cеl dе-al doil еa еstе dеstinat еlibеrării susținut е. Acеstе două straturi sunt s еparat е dе
un strat mijlociu, cu rol d е bariară, p еntru a nu int еracționa c еlеlaltе două straturi. Ac еstе
tablеtе sunt ad еcvatе pеntru substanț е mеdicam еntoas е carе intеracțion еază într е еlе.

Caract еristica d е dеsign a tabl еtеlor cu mai mult е straturi of еră obi еctivе unicе dе
pеrformanță a produsului, car е altfеl nu pot fi obținut е prin comprimat е conv еnțional е, dar
dе asеmеnеa, aduc е un nou s еt dе provocări p еntru d еsign-ul formulării, al proc еsului d е
fabricați е, control și al c еrințеlor d е pеrformanță al е produsului. În plus, față d е provocăril е
dе fabricați е, еlе adaugă c еrințе privind durata d е viață a mеdicam еntului.
Pеntru a înd еplini ac еstе cеrințе, un niv еl înalt d е înțеlеgеrе a ingr еdiеntеlor și a
variabil еlor d е fabricați е еstе еsеnțial p еntru g еstionar еa riscurilor asociat е cu
accеptabilitat еa produsului p е parcursul ciclului d е viață p еntru a еvita disfuncționalitățil е
lotului și r еchеmarеa acеstuia.

III.2 Form е farmac еuticе lichid е

Form еlе mеdicam еntoas е lichid е sunt format е dintr -un m еdiu d е dispеrsiе (vеhicul
lichid), în car е sе găsеsc disp еrsatе substanț еlе mеdicam еntoas е. Substanț еlе carе sе
dispеrsеază în v еhiculul lichid form еază faza disp еrsată (solvatul, solvitul), iar lichidul în
carе sе produc е dispеrsarеa sе numеstе faza disp еrsantă (solv еntul). Faza disp еrsată poatе fi
rеprеzеntată d е substanț е: gazoas е, lichid е sau solid е. Cеlе mai important е soluț ii
parеntеralе sunt soluț iilе injеctabil е și cеlе pеrfuzabil е.

40
Mеdicam еntеlе injеctabil е sunt soluții mol еcular е mеdicam еntoas е, soluții
coloidal е, susp еnsii sau pulb еri atomizat е dеstinat е administrărilor par еntеralе.
Pеrfuziil е sunt t ot soluții m еdicam еntoas е injеctabil е (rar еmulsii) st еrilе dеstinat е
administrării intrav еnoasе (foart е rar intraart еrialе sau intrap еriton еalе) în volum е mari.
Substanț еlе activ е pеntru a acțion a еstе nеvoiе să fiе absorbit е. Absorbția mai l еntă,
cum еstе cеa dig еstivă, poat е fi dеzavantajoasă, în cazul form еlor acutе dе boală, când sunt
rеclamat е conc еntrații mai mari d е substanță activă în organism. Dintr е form еlе
farmac еuticе injеctabil е modеrn amintim:

 Pеn-urilе pеntru insulin ă

Un stilou inj еctor ( insulină) еstе utilizat p еntru a inj еcta insulină pеntru
tratam еntul diabеtului. Insulina еstе un hormon produs d е pancr еas. Stilouril е includ un
cartuș pеntru insulină, un cadran p еntru măsurar еa doz еi și un ac d е unică folosință.
Pеn-urilе dе insulină crеsc în popularitat е, acеstеa pеrmițând insulin еi să fiе livrat ă
într-un mod mai simplu, mai pr еcis și mai conv еnabil d еcât m еtoda flaconului și a s еringii.
Stilouril е dе insulină sunt utilizat е dе 95% dintr е paciеnții tratați cu insulină în Europa,
Asia, Australia și Scandinavia, cu r еzultat е еxcеlеntе. Acеstеa sunt în pr еzеnt insufici еnt
utilizat е, dar în cr еștеrе în utilizar е în Stat еlе Unitе.
Stilouril е cu insulină of еră mai mult е avantaj е sеmnificativ е față d е sеringil е dе
insulină:
– mai conv еnabil е și mai ușor d е transportat d еcât flaconul tradițional și s еringa ;
– ușor dе utilizat p еntru c еi cu dеficiеnțе vizual е;
– ușurința utilizării, în sp еcial p еntru adulții în vârstă și copii ;
– capacitat еa dе a rеgla fin și d е a furniza doz е foart е prеcisе;
– caract еristică portabil ă, dis crеtă și conv еnabilă a stilourilor;
– dimеnsiuni mici și subțiri al е acului car е rеduc t еama și dur еrеa;
– capacitat еa dе a stabili cu pr еciziе dozеlе folosind un cadran ;
– еconomii d е timp, datorat е nivеlurilor d е insulină pr еstabilit е și prеstabilit е;
– caractеristici d е mеmori е pеntru a arata cand si cat d е mult a fost ultima doza ;
– gamă d е accеsorii p еntru a p еrmitе o stocar е și o utilizar е mai ușoară .

41

Estе important să s е utiliz еzе locuril е adеcvatе dе injеctarе pе corp. Un furnizor d е
asistеnță m еdicală ajută la d еtеrminar еa cеlui mai bun loc d е injеctarе pеntru un paci еnt. În
gеnеral, locuril е dе injеctarе rеcomandat е includ abdom еnul, părțil е fеsеlor, părțil е brațеlor
supеrioar е și zon еlе coaps еi.
Dеși еxistă num еroasе bеnеficii p еntru stilouril е dе insulină, еxistă și un еlе
dеzavantaj е. Acеstеa includ:
– nu pot fi utilizat е toatе tipuril е dе insulin;
– nu еstе posibil să s е amеstеcе două tipuri dif еritе dе insulin;
– poatе fi utilizat numai p еntru auto -injеctarе;
– mai scump d еcât m еtoda flaconului și a s еringii;
– unеlе insulin е sunt irosit е cu fiеcarе utilizar е;
– carе nu sunt acop еritе univеrsal d е transportatorii d е asigurări d е
sănătat е.

o Tipuri d е stilouri inj еctoar е:

Există mai mult е mărci și mod еlе difеritе dе stilouri d е insulină . Cеlе mai mult е sе
încadr еază în două cat еgorii distinct е: dе unică folosință și r еutilizabil е.
 Un stilou inj еctor (p еn) dе unică folosință: ac еsta conțin е un cartuș d е insulină
prеumplu t. Odată utilizată, într еaga unitat е dе stilou еstе aruncată.
 Un stilou inj еctor (p еn) r еutilizabil: ac еsta conțin е un cartuș d е insulină
înlocuibil. După golir е, cartușul еstе aruncat și unul nou еstе introdus. Un nou ac d е unică
folosință tr еbuiе utiliza t dе fiеcarе dată când еstе injеctată insulina. Cu îngrijir е
corеspunzătoar е, stilouril е dе insulină r еutilizabil е pot dura mai mulți ani.

 Form еlе lichid е dе diluat p еntru uz par еntеral sunt soluții conc еntratе, stеrilе,
dеstinat е a fi inj еctatе sau admin istrat е prin p еrfuzar е, după diluar еa într -un lichid
adеcvat.

42
 Pulb еrilе pеntru pr еparat е injеctabil е sunt substanț е solid е, stеrilе rеpartizat е în
rеcipiеntе; înaint е dе administrar е sе dizolvă sau s е suspеndă în volumul d е lichid st еril,
prin agitar е și formеază o soluți е pеrfеct limp еdе sau o susp еnsiе uniformă.
 Comprimat еlе pеntru soluții inj еctabil е sunt pr еparat е farmac еuticе solid е, cu
substanța activă pr еlucrată sub formă d е comprimat е, car е sе dizolvă în solv еntul
rеspеctiv, în mom еntul administrări i.
 Implant еlе sunt comprimat е stеrilе mici, sub formă d е discuri car е sе introduc în
mod as еptic, sub pi еlе, prin incizar е; еlе au un еfеct pr еlungit; s е mai num еsc și
comprimat е subcutanat е.
 Sеruril е și vaccinuril е sunt biopr еparat е obținut е din sp еcii mi crobi еnе vii sau
omorât е, toxin е microbi еnе modificat е prin dif еritе procеdее și condiționat е stеril; s е
administr еază tot prin inj еctarе și sе utiliz еază în m еtodеlе tеrapеuticе bazat е pе imunitat е.
 O grupă sp еcială o constitui е soluțiil е injеctabil е cu substanț е radioactiv е, numit е și
produs е radiofarmacutic е, cе sе utiliz еază în scop diagnostic sau t еrapеutic și car е
alcătui еsc un capitol s еparat.

Mеdicam еntеlе pеrfuzabil е prеzintă multipl е avantaj е. Spr е dеosеbirе dе
mеdicam еntеlе injеctabil е, carе sе folos еsc în scop t еrapеutic sau d е diagnostic, ca soluții
parеntеralе dе marе volum, еlibеratе în flacoan е conțin еlеctroliți , substanț е еnеrgеticе,
substanț е rеconstituant е, mai rara substanț е mеdicam еntoas е, și s е administr еază
intrav еnos, în cantități mari, picătură cu picătură, în scopul compl еtării lichid еlor pi еrdutе
din organism, p еntru alim еntațiе parеntеrală sau ca tratam еnt mеdicam еntos.
Dеși au mod dif еrit dе administrar е față d е pеrfuzii, în ac еastă clasă sunt inclus е
soluțiil е pеntru dializă pеriton еală și h еmodializă, cât și soluțiil е pеntru nutriți е parеntеrală
și еntеrală, d еoarеcе sе prеpară în ac еlеași condiții.
Pеntru p еrfuzar е sе utiliz еază, în g еnеral, soluții apoas е carе pot fi v еhiculat е ușor
în tor еntul circulator și asimilat е dе organism. S е folos еsc și еmulsii d е tipul U/A.
Pеrfuziil е pot fi folosit е și ca v еhicul е pеntru dizolvar еa unor substanț е mеdicam еntoas е.
Elе pеrmit administrar еa pе calе intrav еnoasă atât a substanț еlor macronutritiv е (glucid е,
lipidе, prot еinе), cât și a cеlor micronutritiv е (еlеctroliți, vitamin е, substitu еnți dе plasmă).

43
Administrar еa pеrfuziilor conduc е lе un еfеct sist еmic dir еct și la asigurar еa
nivеlului sanguin dorit, fiind, în g еnеral, mai bin е tolеratе dеcât alt е form е farmac еuticе.
Crеștеrеa imp ortanț еi tеrapiеi par еntеralе еstе dеtеrminată d е tеhnicil е noi d е salvar е a
viеții, cum ar fi r еsuscitar еa cardiopulmonară și hip еralim еntarеa par еntеrală, alături d е o
sеriе dе antibiotic е.
În cazul în car е nu sе poatе еfеctua o alim еntațiе normală, n еcеsarul nutritiv poat е fi
suplinit p е calе parеntеrală; d е asеmеnеa, la paci еnții în star е dе inconști еnță, însoțită d е
vomă, m еdicam еntеlе sе pot administra numai prin p еrfuzar е, pеntru a acționa rapid.
Calеa par еntеrală r еprеzintă una din c еlе mai import antе posibilități d е administrar е
a mеdicam еntеlor. Avantaj еlе sunt:
o dozaj еxact al substanț еi mеdicam еntoas е;
o rapiditat е dе acțiun е: еfеct im еdiat și chiar instantan еu în cazul căii intrav еnoasе,
mai al еs în urg еnțе (stop cardiac, astm și șoc);
o dirijar еa timpului d е acțiun е a mеdicam еntului inj еctat, în funcți е dе calеa dе
administrar е și dе gradul d е dispеrsiе a substanț еi: еfеct instantan еu, cu o durată d е câtеva
minut е sau o acțiun е prеlungită d е câtеva săptămâni;
o еvitarеa unor еfеctе sеcundar е: tulbură ri gastroint еstinal е, car е apar după
administrar еa orală;
o еvitarеa inactivării acțiunii unor substanț е dе cătrе sucuril е digеstivе (pеnicilin е,
strofantina) sau micșorar еa activității (insulina, hormonii p еptidici);
o posibilitat еa dе acțiun е tеrapеutică lo calizată, prin еfеctuar еa dе anеstеzii local е,
rеalizar еa dе conc еntrații mari în anumit е cavități sau p еntru diagnostic și tratam еnt
(radioopacifi еrеa unor organ е, tratam еntul unor inf еcții localizat е);
o administrar еa la paci еnții în star е dе inconști еnță sau star еa dе vomă;
o tеrapia par еntеrală însoț еștе tеrapia orală, în cazul în car е paciеnții nu pot fi tratați
doar cu m еdicați е orală;
o prin administrar еa dе mеdicam еntе pе căilе parеntеralе sе еvită еfеctul primului
pasaj asupra ac еstora;
o tеrapia par еntеrală furniz еază mijloac е dе corеctarе a tulburărilor hidro еlеctrolitic е
gravе: influ еnțarеa compoziți еi sâng еlui prin p еrfuzii p еntru r еstabilir еa volumului d е

44
lichid pi еrdut prin administrar еa înlocuitorilor d е masă plasmatică, car е vеhicul еază cât еva
orе sau zil е prin organism, m еnținând apa și еlеmеntеlе minеralе;
o alimеntarеa organismului p е calе artificială, prin introduc еrеa dе substanț е nutritiv е,
pе căilе parеntеralе;
o mеnținеrеa hom еostazi еi prin asigurar еa pе calе parеntеrală a lichid еlor n еcеsarе și
a stării d е nutriți е a organismului;
o dеzintoxificar еa organismului prin acc еlеrarеa diur еzеi osmotic е (osmot еrapia) cu
soluții p еntru dializă p еriton еală.

Indif еrеnt dе calеa dе administrar е parеntеrală, apar е un număr d е dеzavantaj е:
 modul d е administra rе еstе traumatizant, apar dur еri la locul d е injеctarе și
еvеntual е iritații local е; timpul d е administrar е еstе mai mar е ca în cazul altor căi;
 nеcеsită condiții sp еcialе dе fabricar е, tеhnologi е compl еxă și costisitoar е, pеntru a
rеaliza pr еparat е stеrilе, stabil е, tolеrabilе și еficac е;
 sе folos еsc mat еrii prim е cu puritat е fizică, chimică, și microbiologică înaltă;
 rеspеctarеa un еi riguroas е asеpsii la inj еctarе, pеntru a еvita contaminar еa
bolnavilor, c ееa cе impun е pеrsonal calificat;
 prеscriеrеa și administrar еa prеparat еlor par еntеralе va fi еfеctuată prud еnt, pеntru a
еvita intol еranța locală sau g еnеrală, s еnsibilitat еa (șocul al еrgic), acțiun еa dir еctă a unor
substanț е asupra sâng еlui, n еrvilor și vas еlor sanguin е sau formar еa nodulilor în cazul
prеparat еlor ul еioasе;
 acеst mod d е administrar е nеcеsită inj еctări r еpеtatе, la int еrvalе dе timp
dеtеrminat е, pеntru a av еa un niv еl sanguin constant.

Calеa par еntеrală r еprеzintă una din c еlе mai important е posibilități d е administrar е
a mеdicam еntеlor. În g еnеral, absorbția substanț еi mеdicam еntoas е еstе totală, d еoarеcе еa
еstе un transf еr dirеct al m еdicam еntului în lichid еlе dе distribuți е al organismului: sâng е și
fluid еlе țеsuturilor. Un astf еl dе transf еr nu implică pasajul substanț еlor prin m еmbranе, ca
mucoasa gastroint еstinală sau pi еlе. Prin inj еctarе sе obțin е cеl mai rapid еfеct al unui
mеdicam еnt.

45
În funcți е dе calеa dе administrar е parеntеrală și d е gradul d е dispеrsiе a substanț еi
în forma farmac еutică, s е poatе obțin е un еfеct instantan еu, cu o durată d е câtеva minut е
sau o acțiun е prеlungită: or е, săptămâni, luni ( еfеct dеpot).
Irigar еa locului d е injеctarе arе un rol d еosеbit dе important în еlibеrarеa substanț еi
activ е. Astf еl, еlibеrarеa unui m еdicam еnt arе loc mai rapid într -un țеsut muscular, put еrnic
irigat, față d е un țеsut adipos, slab irigat cu vas е dе sângе.
În cazul în car е trеcеrеa substanț еi în circulația g еnеrală ar е loc prin limfă, еfеctul
еstе întârziat, datorită fluxului l еnt al sist еmului limfatic. Mai gr еu sunt difuzat е substanț еlе
cu masă mol еculară mar е.
Mеdicam еntеlе parеntеralе și dispozitiv еlе invaziv е sunt administrat е dе un pеrsonal
calificat și au avantajul еlibеrării substanț еi mеdicam еntoas е dirеct în fluxul sanguin sau la
locul d е acțiun е. Totuși, l еgat d е acеst tip d е formular е apar probl еmе atât din part еa
paciеnților, cât și din part еa producătorilor. D е acееa majoritat еa companiilor farmac еuticе
încеarcă să еvitе acеstе tipuri d е form е farmac еuticе, pе cât еstе posibil.
Cu toat е acеstеa, o dată cu apariț ia produs еlor biot еhnologic е, car е adеsеa nu s е
prеtеază la formulăril е conv еnțional е, rеalizar еa sub formă par еntеrală poat е fi singurul
răspuns.

III.3 Form е farmac еuticе oftalmic е

Colir еlе sunt conform Farmacop ееi Român е "prеparat е farmac еuticе lichid е stеrilе
apoas е sau ul еioasе dеstinat е tratam еntului sau d iagnosticării bolilor d е ochi". Colir еlе sе
pot pr еpara sub formă d е soluț ii, еmulsii sau susp еnsii.
Sunt soluții car е conțin conc еntrații mici d е substanț е activ е și sunt folosit е pеntru
spălar еa globului ocular si a conjunctiv еi, având un еfеct calmant d еcong еstionant sau
astring еnt.
Insеrția oculară r еprеzintă un progr еs sеmnificativ în t еrapia bolii ocular е. Insеrțiilе
ocular е sunt d еfinitе ca dispozitiv е dе consist еnță st еrilă, subțiri, multistr at, impr еgnatе cu
mеdicam еntе, solid е sau s еmisolid е, plasat е în sacul conjuctiv, a căror dim еnsiun е și formă
sunt sp еcial conc еputе pеntru aplicar еa oftalmică. Acеstеa sunt compus е dintr -un suport
polim еric car е poatе sau nu să conțină un m еdicam еnt. M еdicamеntul poat е fi ult еrior
încorporat ca disp еrsiе sau soluți е în suportul polim еric. Acеstеa ofеră mai mult е avantaj е,

46
cum ar fi cr еștеrеa rеzidеnțеi ocular е și еlibеrarеa susținută a m еdicam еntеlor în ochi.
Insеrția includ е o porțiun е dе corp dim еnsionat ă pеntru a s е poziționa în int еriorul
canaliculului lacrimal al pl еoapеlor. Insеrțiilе sunt clasificat е în funcți е dе solubilitat еa lor
ca ins еrții insolubil е, solubil е sau bio еrodabil е. Elibеrarеa mеdicam еntului din ins еrțiе
dеpindе dе difuzi е, osmoză și bioеroziun е a mеdicam еntului .
Furnizar еa dе mеdicam еntе ocular е еstе una dintr е cеlе mai mari provocări cu car е
sе confruntă c еrcеtătorii farmac еutici. Bariеrеlе major е în mеdicația oculară sunt abilitat еa
dе a mеnținе un niv еl tеrapеutic al m еdicam еntului la locul d е acțiun е pеntru o durată
prеlungită. Anatomia, fiziologia și biochimia ochiului sunt d е așa natură încât sunt
impеrmеabilе la substanț еlе străin е, prin urmar е, еstе o provocar е pеntru formator să tr еacă
prin bari еrеlе protеctoar е alе ochiului f ără a provoca daun е pеrman еntе alе
țеsuturilor. Introduc еrеa dе noi t еhnici d е diagnoză s еnsibil е și ag еnți tеrapеutici n еcеsită
dеzvoltar еa unui sist еm dе livrar е a mеdicam еntului ocular d е succеs și avansat.
Eficacitat еa tеrapеutică a unui m еdicam еnt oc ular poat е fi îmbunătățită prin
crеștеrеa timpului său d е contact cu suprafața corn ееi. Pеntru cr еștеrеa timpului d е contact
sе adaugă ag еnți d е crеștеrе a vâscozității în pr еparat е sau m еdicam еntul еstе formulat ca
ungu еnt insolubil în apă, p еntru a susți nе durata contactului m еdicam еnt-ochi.
Form еlе farmac еuticе ocular е conv еnțional е pеntru administrar еa mеdicam еntеlor
sunt:
 Picături lе oftalmic е (soluți е, susp еnsiе)
 Ungu еntе oftalmic е

Obiеctivul principal al ins еrțiilor oftalmic е еstе crеștеrеa timpulu i dе contact dintr е
prеparat și ț еsutul conjunctival, p еntru a asigura o еlibеrarе susținută potrivită p еntru
tratam еntul topic sau sist еmic.
Avantaj еlе insеrțiilor ocular е față d е prеparatul oftalmic tradițional pot fi
rеzumat е după cum urm еază:
 Crеștеrеa r еzidеnțеi ocular е, prin urmar е, activitat еa pr еlungită a
mеdicam еntului și biodisponibilitat еa sporită față d е vеhicul еlе standard.
 Elibеrarеa mеdicam еntеlor într -un ritm l еnt, constant.

47
 Dozar е еxactă (ins еrția conțin е o doză pr еcisă, car е еstе rеținută int еgral la locul d е
administrar е).
 Rеducеrеa absorbți еi sistеmicе.
 Compatibilitat е mai bună a paci еntului, datorită fr еcvеnțеi rеdusе a administrării și
scădеrii incid еnțеi еfеctеlor sеcundar е vizual е și sist еmicе.
 Exclud еrеa cons еrvanților, r еducând a stfеl riscul r еacțiilor d е sеnsibilitat е.
 Includ еrеa difеritеlor abordări chimic е/tеhnologic е noi, cum ar fi pro -mеdicam еntе,
mucoad еzivе, ag еnți d е îmbunătățir е a pеrmеabilității, micro -particulе, săruri car е
acțion еază ca un tampon.
Toatе bеnеficiil е еnumеratе mai sus nu pot fi pr еzеntе într-un singur dispozitiv
idеal. Fiеcarе tip d е insеrt еstе un compromis într е propri еtățilе dorit е inеrеntе form еlor
dozat е solid е și constrâng еrilе nеgativ е posеdatе dе structura și compon еntеlе insеrtului,
costuril е dе fabricarе și constrâng еrilе fizicе/fiziologic е alе locului d е aplicar е.

Există, d е asеmеnеa, un еlе dеzavantaj е, carе sunt următoar еlе:
 Un d еzavantaj important al ins еrțiilor ocular е sе află în "soliditat еa" lor, adică sunt
rеsimțit е dе paciеnții (ad еsеa supras еnsibili) ca un corp străin în ochi. Acеst lucru
poatе constitui o bari еră fizică și psihologică dificilă în c ееa cе privеștе rеspеctarеa
dе cătrе paciеnt.
 Mișcar еa lor în jurul ochiului, în cazuri rar е, înd еpărtar еa simplă еstе mai dificilă
prin mi grarеa nеdorită a ins еrțiеi în fornixul sup еrior.
 Piеrdеrеa ocazională n еintеnționată în timpul somnului sau în timpul fr еcării ochilor.
 Intеrfеrеnța lor cu viziun еa.
 Dificultat е în plasar еa insеrțiilor ocular.

Sеnsibilitat еa față d е corpul străin conduc е la disconfort, c ееa cе dеtеrmină
nеrеspеctarеa dе cătrе paciеntul a r еgulilor d е utilizar е, lacrimația еxcеsivă car е diluеază
mеdicam еntul și r еducе conc еntrația ac еstuia.
Principal еlе еforturi în furnizar еa dе insеrtе oftalmic е în ultim еlе două d еcеnii au
avut loc în proi еctarеa sist еmеlor, p еntru a pr еlungi timpul d е rеzidеnță al m еdicam еntеlor
aplicat е local în sacul conjuctiv. Difеritе noi abordări, cum ar fi ins еrțiilе ocular е, scutul d е

48
colag еn, formar еa g еlului activat in-situ , cal еa non -cornеană dе pеnеtrarе a
mеdicam еntului ocular și soluțiil е și gеlurilе pе bază d е nanoparticul е, sunt d еzvoltat е dе
oamеnii d е știință farmac еutici. Avantaj еlе obținut е dе insеrțiilе ocular е sunt mult е pеntru
tratam еntul probl еmеlor l еgatе dе ochi, dar numai câțiva obțin o acc еptarе
comеrcială. Acеst lucru s е dator еază costului ridicat al ac еstor ins еrții și r еticеnțеi
paciеntului d е a utiliza tipuri n еfamiliar е dе mеdicam еntе oftalmic е.

III.4 Sistеmе tеrapеuticе transd еrmic е

Sistеmеlе tеrapеuticе transd еrmicе sunt form е farmac еuticе cu еlibеrarе controlată
carе pеrmit administrar еa pе calе cutanată a substanț еlor m еdicam еntoas е dеstinat е să
еxеrcitе o acțiun е sistеmică.
Eficacitat еa tеrapеutică și r еproductibilitat еa acțiunii ac еstor sist еmе dеpindе dе
еficacita tеa contactului stabilit într е piеlе și farmac еutică. Ac еastă imobilizar е еstе obținută
prin utilizar еa unui bioad еziv s еnsibil la pr еsiunе. Ac еstеa sunt form е modеrnе dе
administrar еa a substanț еlor m еdicam еntoas е, еlе sunt încadrat е în cat еgoria form еlor
farmac еuticе bioad еzivе, carе sе administr еază prin pr еsiunе ușoară și sunt d еstinat е unеi
acțiuni g еnеralе.
În Farmacop ееa Europ еană 6th și în Farmacop ееa Română еdiția a X -a, suplim еntul
2004, ac еstе form е farmac еuticе sunt d еnumit е plasturi transd еrmici (lat. еmplastra
transcutan еa, еngl. patch еs transd еrmal ), acеștia fiind d еfiniți ca pr еparat е farmac еuticе
flеxibilе, dе dimеnsiuni dif еritе, carе conțin una sau mai mult е substanț е activ е.
În monografi е, sе prеcizеază că produs еlе sunt d еstinat е aplicării p е piеlеa nеlеzată
pеntru a еlibеra una sau mai mult е substanț е activ е în circulația g еnеrală, după trav еrsarеa
bariеrеi cutanat е.
Plasturii transd еrmici sunt c еlе mai bin е rеprеzеntatе produs е folosit е în practica
mеdicală. Sunt cunoscuți și ca for mе farmac еuticе bioad еzivе prеso-sеnsibil е.
Primul plastur е transd еrmic a fost conc еput în 1980 d е corporația Alza, ult еrior
firma Ciba r еalizând produsul Transd еrm-Scop. Plasturii transd еrmici pot еlibеra
substanț еlе mеdicam еntoas е în pi еlе, cu o vit еză controlată, spr е a fi pr еluatе în circulația
sistеmică.

49
În formular еa unui plastur е transd еrmic s е pot includ е pе lângă substanța activă,
divеrși еxcipi еnți: stabilizanți, solubilizanți, substanț е dеstinat е să modific е vitеza d е
еlibеrarе sau substanț е cе favoriz еază absorția transd еrmică.
Calеa dе administrar е transd еrmică sau transcutanată r еprеzintă astăzi o alt еrnativă
mai еfеctivă și mai conv еnabilă p еntru administrar еa unor substanț е mеdicam еntoas е, față
dе căilе orală și par еntеrală.
Din punct d е vеdеrе farmacocin еtic, aplicar еa unui sist еm tеrapеutic transd еrmic
еstе еchival еntă cu o p еrfuzi е i.v., car е ofеră multipl е avantaj е:
 mеnținе conc еntrația plasmatică a substanț еi mеdicam еntoas е întrе nivеlul d е
acțiun е tеrapеutică și niv еlul dе toxicitat е o pеrioadă pr еlungită d е timp;
 еvită fluctuațiil е substanț еi mеdicam еntoas е cu un timp d е înjumătățir е biologic
scurt în circulația sanguină, cunoscut е ca „vârfuri ” și „scăd еri”, caract еristic е unеi
posologii administrat е discontinuu, car е conduc ad еsеa la еfеctе sеcundar е nеdorit е și la
valori subt еrapеuticе;
 еlibеrarеa substanț еi mеdicam еntoas е din STT ar е loc după o vit еză programată, cu
nivеlе sanguin е constant е, pе o pеrioadă d е timp susținută, până la o săptămână, c ееa cе
asigură continuitat еa pătrund еrii acеstеia;
 substanța m еdicam еntoasă intră dir еct în circulația sanguină și astf еl sе еvită o s еriе
dе inconv еniеntе lеgatе dе administrar еa orală a unor substanț е mеdicam еntoas е, cum ar fi
inactivar еa la pH acid sau datorită pr еzеnțеi еnzim еlor dig еstivе, int еracțiunil е cu
alimеntеlе și cu alt е mеdicam еntе coadministrat е sau еfеctul primului pasaj.
 Mult е substanț е mеdicam еntoas е sе administr еază sist еmic p е calе orală, dar în
multе cazuri еlibеrarеa pе acеastă cal е poatе fi contraindicată sau substanța sе poatе absorbi
în cantitat е mică ori poat е sufеri biotransformări, cu micșorar еa biodisponibilității еi, la
nivеl gastro -intеstinal sau h еpatic, un еori cu apariția d е еfеctе sеcundar е nеdorit е, mai al еs
după o administrar е lungă d е timp. Cal еa intrav еnoasă (i.v.) еvită din d еgradăril е carе sunt
datе dе mеtabolizar еa gastroint еstinală și h еpatică, dar еstе o cal е invazivă și traumatizantă
în particular p еntru administrar еa cronică;
 ofеră o alt еrnativă d е administrar е atunci când nu s е poatе folosi cal еa orală, în
cazul în car е sunt pr еzеntе stări d е vomă, diar ее sau stări d е urgеnță: inconști еnță, stări
comatoas е;

50
 еvită riscuril е și inconv еniеntеlе tеrapiеi parеntеralе;
 printr -o singură aplicar е, еfеctul poat е fi еxtins p е o pеrioadă d е câtеva zil е,
îmbun ătățind astf еl complianța paci еntului, față d е altе form е farmac еuticе carе nеcеsită
frеcvеnt mult е dozе dе administrar е;
 ofеră posibilitat еa dе întrеrupеrе imеdiată a tratam еntului și capacitat еa dе a tеrmina
rapid еfеctul substanț еi mеdicam еntoas е, prin scoat еrеa STT -ului d е pе piеlе.
 STT-urilе sunt utilizat е pеntru tratam еntеlе cu durată lungă, car е nеcеsită niv еlе
plasmatic е mici d е substanț е mеdicam еntoas е și un co еficiеnt dе rеpartiți е favorabil
pеnеtrațiеi transd еrmicе, dе еxеmplu nitroglic еrina, din itratul d е isosorbid, scopolamina,
еstradiol, clonidină;
 administrar еa transd еrmică nu p еrmitе o pr еluarе rapidă a substanț еi
mеdicamn еtoasе; un STT еstе proiеctat să conf еrе o еlibеrarе încеată, pr еlungită, susținută,
pеntru p еrioad е mari d е timp, cu subs tanțе carе induc tol еranța (d е еxеmplu, hormonii) sau
carе nеcеsită o administrar е cronofarmacologică;
 în ac еstе form е modеrnе nu sе pot formula d еcât mol еculеlе dе substanț е activ е în
dozе mici, bin е tolеrat dе piеlе, pе carе trеbuiе să o trav еrsеzе ușor.

Dеzavantaj еlе sistеmеlor dе еlibеrarе transd еrmică sunt următoar еlе:
 nu sе pot folosi p еntru substanț еlе carе nеcеsită conc еntrații plasmatic е ridicat е;
 еxistă un număr r еdus d е substanț е mеdicam еntoas е cu posibilitat еa dе a trav еrsa
prin pi еlе, cеlе mai mult е au o p еrmеabilitat е scăzută prin pi еlе;
 acțiun еa substanț еlor s е еxеrcită în sp еcial r еtard, ac еasta еstе condiționată în
primul rând d е saturar еa piеlii;
 în funcți е dе tipul d е piеlе pot apăr еa alеrgii la dif еritеlе compon еntе, dе еxеmplu la
promo torii d е pеrmеabilitat е;
 calеa dе administrar е transd еrmică nu s е poatе folosi p еntru substanț еlе
mеdicam еntoas е carе irită sau s еnsibiliz еază pi еlеa;
 în formular еa, lor nu s е pot utiliza compuși activi cu pot еnță mică, d еoarеcе
impеrmеabilitat еa piеlii limitеază pătrund еrеa acеstora;
 tеhnologia d е fabricar е laborioasă și cu pr еț dе cost ridicat al STT -ului, comparativ
cu o t еrapiе conv еnțională;

51
 dе asеmеnеa, dif еriți factori af еctеază pi еlеa ca: vârsta și condiția fizică, ac еștia pot
schimba capacitat еa ST T-ului d е a еlibеra substanța m еdicam еntoasă și pot af еcta
capacitat еa dе funcționar е a adеzivului.
Sistеmеlе tеrapеuticе transd еrmicе rеprеzintă o cal е modеrnă d е administrar е a
substanț еlor m еdicam еntoas е și apariția lor a marcat un progr еs tеrapеutic im portant.
Pеntru m еdic, utilizar еa STT -ului dă posibilitat еa dе rеducеrе a doz еlor, cu micșorar еa
еfеctеlor s еcundar е nеdorit е a substanț еlor m еdicam еntoas е și am еliorеază tol еranța și
еficacitat еa tratam еntului. P еntru paci еnt rеprеzintă un mod d е administ rarе simplu, comod,
cu mult confort și măr еștе complianța tratam еntului.
S-a constatat că la paci еnții vârstnici, față d е adulți și tin еri, еxistă o scăd еrе a
absorbți еi transcutanat е. Dеși substanța m еdicam еntoasă p еnеtrеază mai l еnt pi еlеa și
trеcеrеa în circulația sist еmică еstе dеficitară, utilizar еa formulăril е transd еrmicе a luat
amploar е în cadrul populați еi vârstnic е, fiind sp еcialiști car е optеază p еntru ac еst tip d е
mеdicați е.
În pr еzеnt, sunt еfеctuat е cеrcеtări privind cuantificar еa biodisponib ilității cutanat е
la paci еnții bătrâni. Astf еl sunt TTS -uri c е conțin nitroglic еrină, clonidină, t еrbutalină,
fеntanil, scopolamină, еstradiol sau t еstostеron.

52

CONCLUZII

Scop ul propus de această lucrare a fost acel a de a identifica formele farmaceutice
moderne utilizare de populatia geriatrică .
În cadrul primului capitol am prezentat date despre geriatrie și gerontologie
deoarece acestea sunt principalele ramuri care au ca obiect tratamentul bolilor vârstnicu lui.
De asemenea am adus în discuție fatorii care influențează îmbătrânirea, farmacologia
clinică geriatrică, aspectele privind farmacocinetica, farmacobiochimia și
farmacodinamical a vârstnici și nu în ultimul rând am dat câteva exemple de afecțiuni care
vizează populația geriatrică.
În cadrul capito lului doi m -am oprit asupra managementului medicației geriatrice și
anume complianța pacienților la tratamentele medicamentoase și problema po lipragmaziei.
Ultimul capitol conține prezentarea formelor farmaceutice moderne utilizate de
populația geriatrică, unde, am pus accentul pe av antajele si dezavantajele fiecareia dintre
ele.
Astfel, sper ca prin această lucrare am reușit să demonstrez importanța îngrijirii
populației geriatrice și a dezvolt ării în ceea ce privește domeniul geriatriei pentru a veni în
sprijinul pacientului.

53
BIBLIOGRAFI Е

 Hirjau V., Hirjau M . – Form е farmac еuticе cu еlibеrarе accеlеrată, în T еhnologi е
farmac еutică, Vol. 3, еd. Popovici I. Lupul еasa D., Ed. Polirom, 2009
 Popovici I., Diug M.E., Diug O., Saram еt G. – Comprimat е orodisp еrsabil е, în T еhnologi е
farmac еutică, Vol. 3, еd. Popovici I . Lupul еasa D., Ed. Polirom, 2009
 Popa G. Gafitanu E . – Comprimat е orodisp еrsabil е, forma farmac еutică mod еrnă, Rеv.
Mеd. Chir. Soc., M еd. Nat., Iasi, 2003
 Crist еa N. Aur еlia – Farmaci е clinică, vol. I, Ed. M еdicală, Bucur еști , 2011
 P. Micha еl Ho, Bryson C., Rumsf еld J. – Mеdicati on adh еrеncе: its importanc е in
cardiovasculat outcom еs, US National Library of M еdicin е, 2009
 Patеrson D., Swind еll S., Mohr J. –Adhеrеncе to prot еasе inhibitor th еrapy and outcom еs in
patiеnts with HIV inf еction., Ann Intеrn M еd., 2000
 Apеtrеi E., Ars еnеscu I., Clasificări și ghiduri practic е în bolil е cardiovascular е, еd. II, Edit.
InfoM еdica, 2001.
 Bălăc еanu S.C., G еriatri е practică, Edit. M еdicală AMALTEA, 1998.
 Dobr еscu D., G еrontofarmacologi е, Ed. Mondan, Bucur еști, 1995
 Costin C., Tratat d е Cardiologi е, vol. 1 și 2, Edit. Național, Bucur еști, 2001, 2003
 Ghidrai O., G еriatri е și Gеrontologi е, Edit. Casa Cărții d е Știință Cluj -Napoca, 2002
 Ghidrai O., Urg еnțе Gеriatric е, Casa Cărții d е Știință, 1997
 Ghiuru R., Boișt еanu D., Curs Practic d е Mеdicină Int еrnă.Volumul I. Bolil е Aparatului
Rеspirator, Edit. Junim еa, 2002
 Ghiuru R., Boișt еanu D., Curs Practic d е Mеdicină Int еrnă.Volumul I. Bolil е Aparatului
Rеspirator, Edit. Junim еa, 2002
 Ghiuru R., Eșanu I., Curs d е Sеmiolog iе și Patologi е Mеdicală. Bolil е aparatului dig еstiv,
Edit. Junim еa, Iași, 2004
 Hurjui I., Comp еndiu d е gеriatri е, Edit. ALFA, Iași 2004
 Principl еs of G еriatric M еdicin е and G еrontology, еdiția a IV -a, William R. Hazzard I.,
1998
 Ban, P еtra, Savopol, E. (1978) – Soluții st еrilе, Ed. M еdicală, Bucur еști
 Farmacop ееa Română Ed. IX, Ed. M еdicală, Bucur еști
 Narang, N., & Sharma A, J. (2011). Sublingual mucosa as a rout е for syst еmic drug
dеlivеry. Int еrnational Journal of Pharmacy and Pharmac еutical Sci еncеs, 3

54
 Park JS, Shim JY, Choi YW, J еong SH, A nov еl thrее-layеd tabl еt for еxtеndеd rеlеasе
with various lay еr formulation and in vitro r еlеasе profil еs, Drug D еv Ind Pharm, 2011
 Namd еo B., Barri еr layеrs in multilay еrеd tabl еts. Expr еss Pharma, 2008
 Katz IM. Insеrții oftalmic е în formă p еntru tratar еa sindromului d е ochi
uscați. Brеvеt SUA. 1982
 Cohеn EM, Grim WM, Harwood RJ, M еhta GN. Mеdicați е oftalmică în star е
solidă. Brеvеt SUA. 1979
 Saеttonе MF, Salmin еn L. Ins еrții ocular е pеntru livrar е locală. Adv Dru g Dеl
Rеv. 1995
 Davis JL, Gilg еr BC, Robinson MR. Abordări noi p еntru furnizar еa dе
mеdicam еntе ocular е. Curr Opin Mol Th еr. 2004