CLASIFICAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ … … … .. 8 [629212]

3
Cuprins

Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
BÂLBÂIALA – definire și caracteristici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
CLASIFICAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
I.FORME ȘI CARACTERISTICI ALE BÂLBÂIELII ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.Bâlbâiala primară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
2.Bâlbâiala secudară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
II.TIPURI DE BÂLBÂIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
III. ETIOLOGIA BÂLBÂIELII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
LIMBAJUL LA COPIII CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 17
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
INTERVENȚIA LOGOPEDI CĂ ÎN TERAPIA BÂLBÂIELII ………………………….. ………………………….. ………………. 19
I.TRATAMENTUL PSIHO -LOGOPEDIC AL BÂLBÂIELII PRIMARE ………………………….. ……………………….. 19
II. TRATAMENTUL PSIHO -LOGOPEDIC AL BÂLBÂIELII SECUNDARE ………………………….. ……………………. 23
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
3.1. Obiectivele, ipotezele și scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
3.2. Metodologia calitativă de cercetare – Studiu de caz ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
3.2.1. Studiul de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
3.2.2 Program de intervenție logopedic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
3.2.3. Avantajele și dezavantajele metodelor folosite ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
3.3. Metodologie calitativă de prelucrare și interpretarea rezultatelor obținute ………………………….. …………………… 31
STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
3.4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 13

4
"Scopul terapiei este de a conduce pacientul ca el să devină maestrul vorbirii sale și nu sclav "
(Murray, 1980)
ARGUMENT

În această lucrare, după cum este indicat și de titlu , accentul cade în specia l asupra bâlbâielii,
cât și asupra metodelor de interveție în tratarea acestei tulburări de ritm și fluență a vorbirii .
Pentru o mai bună comprehensiune a modului de manifestare a bâlbâielii, cât și a
caracteristicilor acestei tulburări s -a urmărit în primul capitol prezentarea unei imagini de
ansamblu a conceptului de „bâlbâială‖ cat și a formelor, tipologiei, etiologiei și simptomatologiei
acestuia. Astfel, în primul capitol, numit „Bâlbâiala‖, a fost definit acest concept și s -au prezentat
formele și caracteristicile tulburării, punându -se accentul pe două mari categorii: bâlbâiala
primară și bâlbâiala secundară; fiind apoi explicate cauzele care determină apariția tulburării de
ritm și fluentă, cauze ce se datorează factorilor ereditari, genetici, neurofizilogici, întârzieri în
dezvoltarea psihofizică generală, întârzieri în dezvoltarea vorbirii, cât și factorilor de mediu,
greșelilor de educatie, stărilor de stres.
Cel de -al doilea capitol, numi t „Intervenția logopedică în terapia bâlbâielii‖, s -a axat pe
descrierea metodelor și tehnicilor de terapie utilizate în practica logopedica. Metodele de
inteventie logopedică se împart in două mari categorii: metode generale și metode specifice.
Descrier ea acestor metode generale și specifice au fost prezentate pentru a putea fi
valorificate în interpretarea datelor de natură calitativă din ultimul capitol.
În ultimul capitol, s -a utilizat ca metodă de cercetare, metoda studiului de caz realizată prin
intermediul fișei de cunoaștere psihopedagogică și socială a elevului și programul de intevenție
logopedic. Această alegere a permis culegerea informațiilor necesare pentru stabilirea etiologiei
care a stat la baza tulburării de ritm și fluența. Programul de intervenție prezintă desfășurarea
intervenției logopedice pe parcursul a XV săptămâni și rezultatele obținute în urma aplicării
acestuia.
S-a constatat astfel că bâlbâiala la copiii cu deficiență mintală este condiționată de factorii
familiali, precum greșelile de educație și de factorii de mediu, dar într -o mai mare masură este
influențată de factorii ce țin de particularitățile personalității copilului și de existența unor
comorbidități, precum deficiența mintală, dislalie polimorfă, sindrom hyperkine tic.

5
Motivul pentru care am ales să -mi realizez lucrarea de licență în domeniul logopediei s -a
datorat faptului că am considerat necesar să prezint și să înțeleg modul în care metodele de
terapie logopedică sunt eficiente pentru copiii cu bâlbâială și deficiență mintală.
Din punctul meu de vedere, metodele logopedice de terapie a bâlbâielii sunt eficiente, însă
acestea trebuiesc aplicate cât mai timpuriu pentru a -și dovedi eficiența, mai ales în cazul unor
copii care prezintă deficientă mintală, la care este specifică o rezistentă la corectarea limbajului.
În plus trebuie sa tinem cont de faptul că bâlbâiala este o tulburare care se corectează pe o
perioadă mai indelungată de timp, atunci când aceasta se afla intr -un stadiu avansat, și necesită o
terapi e complexă.
În ciuda faptului că în urma aplicării programului de intervenție logopedică nu s -a produs o
ameliorare semnificativă, reducerea repetițiilor de sunete, silabe și cuvinte, și a spasmelor pe
parcursul celor XV săptămâni, constituie dovezi ale f aptului că intervenția logopedică a fost
eficientă.
Acest fapt ne permite să identificăm care sunt limitele aplicării unui program de intervenție
logopedică la copiii cu deficiență mintală și în același timp să găsim și să oferim soluții, pentru a
spori ef iciența terapiei, cât și rezultatele obținute.
În urma aplicării programului de intervenție, am descoperit că unele metode de intervenție în
terapia bâlbâielii s -au dovedit a fi eficiente pentru anumiți copii, in timp ce altele au fost mai
potrivite pentru altă categorie de copii. În timp ce metodele generale s -au dovedit a fi eficiente
pentru toți copiii, unele metodele specific psiho -logopedice, precum procedeul silabisirii,
procedeul prelungirii sunetelor, întreruperea și reluarea vorbirii, procedeul mas ticației, citirea
sonoră, psihoterapia s -au dovedit mai eficiente în cazul copiilor cu deficiență mintală.
În concluzie, bâlbâiala este o problemă mereu în actualitate, ocupând spații destul de vaste în
literatura de specialitate, datorită implicațiilor pe care le are asupra personalității individului ; fără
o intervenție logopedică cât mai timpurie, bâlbâiala poate să evolueze spre stadiul cronic,
logonevroză, când bâlbâitul se preocupă constant de problemele sale de vorbire, dobândind o
nevroză a vorbirii . Astfel, cunoașterea și aplicarea metodelor de intervenție logopedică în terapia
bâlbâielii, oferă posibilitatea viitorilor logopezi să obțină o ameliorare a bâlbâielii în cazul
copiilor cu deficiență mintală.

6

Capitolul I
BÂLBÂIALA – definire și caracte ristici

După Dicționarul de Psihologie – Larousse (2000), bâlbâiala sau logonevroza este o
tulburarea de ritm și fluență a vorbirii care presupune, pe lângă o repetarea a sunetelor, silabelor
și cuvintelor, o modificarea a atitudinii față de vorbirea pro prie și față de cei din mediul
înconjurător și o prezență a spasmelor, a încordării și a unei preocupari exagerate față de propria
vorbire (Roșan, 2015, pag 341).
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), noțiunea de „bâlbâială‖ este explică
pin fa ptul de „a pronunța nedeslușit sunetele sau cuvintele, repetându -le sau împedicându -se în
rostirea lor din cauza unui defect natural, a emoției sau a enervării; a -și pierde șirul vorbelor, a
bolborosi cuvinte sau fraze fară sens „ (idem ).
În mod obișnuit, bâlbâiala este considerată un defect (o disritmie de elocuțiune) care se
manifestă prin întreruperi, opriri (forma tonică) sau repetarea unor silabe, cuvinte sa u a unor
sunete (forma clonică) (Tobolcea I. apud. Vlasova, N.1958) .
Boșcaiu, E. (1970) precizeaz ă că: " În mod curent, bâlbâiala este definită ca o tulburare a
ritmului și fluenței vorbirii, în care cursivitatea exprimării este grav afectată prin apariția unor
blocaje iterative sau a unor spasme puternice odată cu încercările de rostire a primelor sil abe
din propoziții, sintagme sau chiar din cadrul unor cuvinte "(Tobolcea, 2000,pag.13 ).
Mititiuc, I., (1996) constată că în bâlbăială " nu e tulburat ritmul unui singur stereotip, ci
întregul ritm funcțional al organismului, bâlbâiala fiind doar manifestar ea acestei disritmii
biofiziologice generale la capătul analizatorului verbo – motor "(idem) .
În mod general, bâlbâiala este considerată ca o tulburare a controlului motor al vorbirii în
care înlănțuirea succesivă a sunetelor din cuvinte nu se mai poate re aliza după modelul expresiv
și firesc al unei limbi.
Jackson, Quesal și Yaruss (2012) defineasc bâlbâiala punând accent pe rolul mecanismele
care determina bâlbâiala ca fiind esența acestei tulburări. Prin urmare, bâlbâiala este o lipsă de
integrare neuro biologică a proceselor implicate în planificarea și producerea limbajului și a
vorbirii care în cadrul explimarii verbale poate să determine întreruperi ale fluxului verbal
acustic (blocaje, repetiții ale unor parti ale cuvântului, disfluente) și simptome fizice(tensiune)
Aceste coportamente de suparafață pot să nu fie prezente atunci când persoana care se bâlbâie

7
evită comunicarea (perifraze sau umpluturi). În functie de fiecare persoană pot să apară o serie de
dificultăți în comunicare cu impact negativ a supra calități vieții. (Roșan, 2015, pag 341)
Termenii bâlbâiala -logonevroza desemnează aceeași tulburare de vorbire care indică un
anumit stadiu, nivel de evoluție a acesteia . (Mititiuc,(2011), pag. 189).
Verza, E., (1972) arată că " momentul conștientizării bâlbâielii și trăirea ca atare în planul
personalității (a conștientizării respective) transformă bâlbâiala în logonevroză " (idem ).
Putem conchide că logonevroza este o tulburare complexă a cărei manifestare principală,
bâlbâiala, influențează întregul comportament al individului, punându -și adânc pecetea asupra
dezvoltării personalității. Din aceste motive, Verza, E., (1972) susține că reeducarea vorbirii
logonevroticului trebuie să se facă concomitent cu influențarea personalități i, conduitei și
relațiilor interpersonale ale acestuia. Astfel, Verza, E. (1996) precizează că " Bâlbâiala este un
fenomen mai mult de repetare a sunetelor, silabelor și cuvintelor, iar logonevroza presupune pe
lângă acestea, modificarea atitudinii față de vorbire și de mediul înconjurător în general,
prezența spasmelor, a grimaselor, a încordării și a anxietății, determinate de teama că va greși
în timpul vorbirii” (Tobolcea, 2000, pag.16).
Bâlbâiala evoluează spre stadiul cronic, logonevroză, când bâlbâitu l se preocupă constant
de problemele sale de probleme din care decurge o simptomatică – nevroza vorbirii. Folosind
termenul de logonevroză pentru bâlbâiala ajunsă la un stadiu cronic, când cel în cauză
conștientizând în mod acut deficiența sa de exprimare ajunge să își accentueze această tulburare
până la stadiul instalării unei stări nevrotice. Tocmai de aceea se vorbește de acel cerc vicios.
(Tobolcea, 2015, pag.40)
Verza, E. opinează (1996) că:" Etiologia este comună pentru bâlbâială și logonevroză:
apari ția uneia sau alteia depinde de starea psiho -fiziologică a individului, de felul cum trăiește,
în plan psihic, handicapul "(Tobolcea,2013,pag. 76).
Pe plan psihic este alterată întreaga personalitate, ceea ce duce la o nevroză numită
"nevroză obsesivă ", anxietate, negativism, irascibilitate, mutism. Obsesia tulburării vorbirii sale îl
torturează, devine o preocupare patologică. În cazul acesta, bâlbâiala este legată de stări
nevropate și se numește " logonevroză ". Fobia vorbirii se întărește sub forma unor legături
durabile și obsedante. Personalitatea logonevroticului sub unele aspecte se dezorganizează, iar
reținerea în discuții și teama de vorbire creează o stare de inerție, de rigiditate
(Tobolcea,1997,pag. 8) .

8

CLASIFICAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

Clasificarea tulburărilor de limbaj este absolut necesară, deoarece ea oferă o orientare
corectă în cunoașterea principalelor tulburări de limbaj, în stabilirea unui diagnostic diferențial
adecvat, precum și în prognoza tulburărilor de limbaj a fiecărui copil în parte (Tobolcea, (2013),
pag.85).
Conform opiniei lui E.Verza, tabloul tulburărilor de limbaj este:
a) tulburări de pronunție
b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii
 bâlbâiala;
 logonevroza;
 tahilalia;
 bradilalia;
 aftongia;
 tulburări pe bază de coree
c) tulburări de voce
d) tulburări ale limbajului citit -scris
e) tulburări polimorfe de limbaj
f) tulburări de dezvoltare a limbajului
Tahilalia – prin tahilalie se înțelege vorbirea accelerată, rapidă care apare, în special, la copiii
nervoși, excitați, fiind însoțită de mișcări ale mâinilor, brațelor, întregului corp. Dacă tahilalia nu
este corectată la timp se poate transforma în bâlbâială.
Bradilalia, opusă tahilaliei, semnifică vorbirea foarte înceată, rară, tărăgănată. Bradilalicii
pronunță sunetele n eclar, confuz, incomplet articulate. Vocalele sunt pronunțate tărăgănat, șters,
consoanele sunt slab articulate. În general bradilalia este însoțită și de bradipsihie, procesele de
gândire fiind și ele încetinite .
Aftongia – în timpul vorbirii sau a încercărilor de a vorbi, în mușchiul limbii apare un
spasm de durată, limba încordată sprijinindu -se pe o parte sau alta a cavității bucale sau în afara
gurii, vorbirea devenind imposibilă. Această manifestare poate apare ca un simptom al bâlbâielii,
dar p oate apare și în afara ei.

9
I.FORME ȘI CARACTERISTICI ALE BÂLBÂIELII

Formele clinice ale bâlbâielii primare se pot grupa în:
 Bâlbâiala primară(clonică) – se manifestă prin contracții musculare de scurtă durată ce
conduc la iterația unui sunet sau a unei si labe, întrerupând astfel cursivitatea vorbirii.
Cercetările efectuate pun în evidență următoarele particularități specifice bâlbâielii
primare:
– Particularități fonoarticulatorii;
– Particularități prozodice;
– Particularități respiratorii;
– Particularități comportamentale
 Bâlbâiala secundară (tonică) – se caracterizează prin declanșarea spasmului de lungă
durată ce împiedică emiterea vocii, iar când spasmul cedează, cuvântul erupe cu forța
caracteristică persoanelor care se bâlbâie. Bâlbâiala secundară prez intă o serie de
particularități, după cum urmează:
– Particularități fonoarticulatorii;
– Particularități prozodice;
– Particularități respiratorii;
– Particularități comportamentale;
– Particularități ale scrisului;
– Particularități ale citirii.
 Bâlbâiala mixtă – în faza incipientă, bâlbâiala se manifestă în forma sa clonică,
caracterizată prin simple iterații sau prelungiri ale silabelor realizate fără efort și
având un caracter inconștient care, ulterior, se transformă în forma tonică, fiind
urmarea conștientizării deficienței și a încercării de a o evita. Pot fi două forme de
bâlbâială mixtă, în care una dintre forme este dominantă:
– Bâlbâiala tono -clonică în care predomină cea tonică
– Bâlbâiala clono -tonică în care predomină cea clonică. (Roșan, 2015, pp.348-353)
1.Bâlbâiala primară
1.1.Particularitățile fonoarticulatorii
Bâlbâiala clonică se manifestă prin contracți i musculare de scurtă durată, ce duc la iterația
unui sunet sau a unei silabe, întrerupând astfel cursivitatea vorbirii. După caracterul particular al

10
tonusului muscular al organelor vorbirii, Gutzman stabilește în 1906 două forme clasice de
bâlbâială: clonică și tonică. (Roșan, 2015,pag.349)
Păunescu, C. (1966) precizează că bâlbâiala se manifestă prin repetarea primelor silabe,
cu pauze mai mari sau mai mi ci între primele silabe și restul cuvântului. Aceste repetări ale
silabelor în mod constant, însoțite de o stare de tensiune afectivă, se numesc " clonii ", și de aceea ,
bâlbâiala se numește " clonică ". În unele cazuri, bâlbâiala se manifestă prin spasme puternice ale
aparatului fonoarticulator, adică prin încleștarea maxilarelor, fără să fie în stare să articuleze un
sunet. Aceasta este " bâlbâiala tonică ", în care spasmele aparatului articulator sunt elementele
dominante .(Tobolcea,1977,pag.7)
În ultimele decenii, în locul denumirilor clasice de " bâlbâială clonică " și " bâlbâială
tonică " se utilizează din ce în ce mai mult termenii de " bâlbâială primară " și " bâlbâială
secundară ", termeni introduși de Bluemel (1960). Autorul consideră că în majoritatea cazuri lor,
bâlbâiala apare sub formă " primară " caracterizată prin simple iterații sau prelungiri ale unor
sunete. În faza primară toate aceste simptome sunt lipsite de efort și au caracter inconștient. În
momentul în care bâlbâitul devine conștient de propriul s ău defect, încearcă să -l evite recurgând
la eforturi de supraîncordare musculară, bâlbâiala devine " secundară ". În această fază,
elementele nevrotice generate de dorința de a ascunde bâlbâiala ocupă locul central în tablou l
simptomatologic al bâlbâielii (Tobolcea.I, 1997 , pag 7 ).
Este des întilnită forma de balbism clono -tonic, caracterizată atât prin repetarea sunetelor,
silabelor, cât și prin pauzele dese de respirație și numeroase spasme de vorbire, dar pentru
identificare se urmărește ce tip de respirați e este predominant.
1.2.Particularități prozodice
Wingate (1976) apreciază că cele mai mari dificultăți ale persoanelor care se bâlbâie apar
în încercările de adaptare rapidă a inflexiunilor vocale cerute de intonație, intesitate, accent și
tempoul vorbiri i. Cu cât propozițiile sunt mai dezvoltate, cu atât reliefarea elementelor prozodice
este mai afectată, mai ales în stările de încordare nervoasă.
1.3.Particularitățile respiratorii
La copii care se bâlbâie, foarte evidente sunt încercările de a r ecurge la o respirație forțat ,
consumând aerul pulmonar de rezervă pentru pronunțarea ultimelor cuvinte. Inspirațiile după
expirațiile forțate devin din ce în ce mai profunde și mai rapide sau superficiale, cu expirațiile
scurte. Sunt fregvente și încercările de ex primare în faza inspiratorie. Modificările respiratorii la
copii sunt strâns legate de trăirile emoționale pe care aceștia le au.

11
1.4.Particularități comportamentale
Corelația între bâlbâială și emotivitate a fost subliniată în lucrările lui Green Sheehan
(1952). Situațiile co nflictuale dintre copii, aprecierile neîncurajatoare ale adulților, eșecurile din
procesul de comunicare co nduc la declanșarea balbismului . Prin repetarea frecventă a situațiilor
conflictuale, eșecurilor, cerințelor exigente în privința exprimării corecte, balbismul dobândește
un caracter condiționat de o anumită împrejurare sau prezența unei anumite persoane. În
asemenea situații apare tendința de evitare a comunicării, ceea ce Fletch er a denumit teama de
vorbire.
2.Bâlbâiala secudară

Bâlbâiala tonică se caracterizează prin declanșarea spasmului de lungă durată, ce
impiedică emiterea vocii, iar momentul în care spasmul cedează, cuvântul erupe cu forță. După
locul în care se declanșează spasmele, Gutzman stabilește trei forme: spasme de tip respirator, de
tip fonator și de tip articulator.
În condițiile în care copiii car e se bâlbâie devin preocupați de propria lor tulburarea și
încearcă să o ascun dă, babismul trece într -o fază secundară, logofobie sau „teama de vorbire„,
cum a fost numită de Fletcher.
Boșcaiu (1973) subliniază faptul că orientarea atenției în mod continuu asupra propriei articulări
dobândește un caracter patologic, manifestat prin teama și grija exagerată de exprimare.
În cadrul unor forme de balbism, simptomele primare (repetițiile și prelungirile de sunete)
sunt înlocuite treptat cu spasme tonice. Articularea primelor sunete începe cu o încordare
musculară, iar după încercări și e fort de lungă durată, șirul de cuvinte care urmează este rostit cu
o forță și o viteză mărite. Cauza acestor modificări se explică prin îndreptarea atenției copilului
asupra propriei sale pronunțări.
Devenind conștienți de efect, copi ii care se bâlbâie înc earcă să stopeze simptomele
primare, recurgând la o stare de supraîncordare manifestată printr -un blocaj tonic ce frânează
emiterea sunetelor. Într -o fază mai avansată apar numeroase ticuri, contorsiuni faciale și mișcări
ritmice ale membrelor.
Și în cazul acestei tulburări secundare de vorbire putem remarca anumite particularități
fonoarticulatorii, prozodice, respiratorii, ale citirii și scrisului și comportamentale.
2.1. Particularități fonoarticulatorii

12
Van Riper menționează că, spre deose bire de formel e primare, în care disfluențele
repetitive se succed ritmic, în cazul formelor mai avansate se intercalează pauze cu o durată
neregulată între diferitele sunete sau silabe repetate.
În cazul persoanelor care se bâlbâie, trecerea de la un sunet la altul se face cu efort ,
tendințe evidente în cazul cuvintelor care încep cu consoane labiale (b, m, p, v, f).
Pe lângă disfluențele accentuate de la începutul formulării, caracteristicile bâlbâielii
primare, apar numeroase ezitări, prelungiri și în cadrul altor cu vinte.
Ca în cazul tuturor copiilor, cea mai ridicată frecvență a dificultăților de exprimare se
înregistrează la pronunțarea conjuncțiilor, dar pe lângă acestea, în bâlbâiala secundară apar
disfluențe remarcabile și în cazul substantivelor, verbelor și ad jectivelor.
Particularități prozodice
Studiile efectuate de Boșcaiu (1973) arată că intonațiile, care ar trebui să aibă un caracter
ascendent, dobândesc un caracter contrar, fiind întretăiate de întreruperi sacadate. Starea de
încordare a organelor articul atorii determină deplasarea accentelor pe cuvinte care, în mod
normal, nu trebuie să fie accentuate. În cadrul propozițiilor negative, ce au pentru copii un
conținut afectiv mai puternic, mai încărcat, accentul cade adeseori pe negație.
2.2.Particularități respiratorii
În bâlbâiala secundară apare un asincronism evident între mișcările respiratorii toracice,
în raport cu cele abdominale.
2.3.Particularități ale citirii
Dificultățile întâmpinate de persoanele care se bâlbâie în timpul citirii orale sunt cu mult
mai reduse decât în timpul vorbirii libere, pentru că sunt scutiți de responsabilitatea formulării
unei idei, iar semnele de punctuație le dirijează coordonarea ex primării.
În momentul în care persoanele care se bâlbâie consideră ca atenția celorlalți este nu este
orientată asupra lor atunci când ce citesc, au o fluență mai bună.
2.3.Particularități ale scrisului
Roman (1960) a arătat faptul că la persoanele care se bâlbâie apar presiuni exagerate
asupra hârtiei din timpul scrisului, prelungiri ale legăturilor dintre litere, ietrații spasmotice.
2.4.Particularități comportamentale
Din cauza conștientizării defectului, tulburarea se accentuează, apar simptomele de j enă,
de nemulțumire, ce atrag o serie de modificări în comportamentul copiilor.

13
Boșcaiu(1973) atrage atenția asupra faptului că, în condițiile bâlbâielii copi ii încearcă să își
ascundă dizabilitatea de vorbire prin mișcări motorii ‖ajutătoare‖ (ri dicări f orțate ale umerilor,
înălțarea corpului în decursul inspirației, zvâcniri ale brațelor, ridicarea frunți i, bătaia ritmică din
picior, etc). Simptomele nevrotice care încep să se dezvolte depind de atenția a cordată părerilor
pe care le au persoanele din ant uraj despre bâlbâiala lor.
II.TIPURI DE BÂLBÂIALĂ

Dacă din punct de vedere clinic bâlbâiala poate fi cuprinsă într -una dintre grupele
menținate anterior în raport cu componentele anatomo -fiziologice implicate în producerea ei
poate avea următoarele forme( sau poate fi cuprinsă în următoarele tipuri):
– bâlbâiala fonatorie;
– bâlbâiala articulatorie;
– bâlbâiala respiratorie.
Toate cele trei tipuri sunt descrise în literatura de specialitate (Roșan, 2015, pp.354) .
 Bâlbâiala fonatorie este legată în principal de organul fonator – laringele. La acest nivel se
produc anumite crampe sau contracturi care împiedică funcționarea sa normală. În astfel
de cazuri apar tulburări de voce (de fonație) fie în sensul de afonii totale accentuate sau
grave, fie în sen sul producerii unei voci foarte încordate și/sau strangulate
 Bâlbâiala articulatorie se produce la nivelul organelor articulatorii: al buzelor, mușchilor
obrajilor, limbii și cavității faringiene. Din cauza unora sau a tuturor mușchilor
structurilor artic ulatorii, se produc spasme clonice, tonice, tono -clonice sau clono -tonice,
mai mult sau mai puțin accentuate și de o durată mai lungă sua mai scurtă. În funcție de
tipul de personalitate și de gravitatea bâlbâielii, vor fi afectate un număr de sunete, sila be
sua cuvinte. De regulă sunt afectate sunetele explozive bilabiale b,p, labio -dentale f și v și
dentalele t și d. În cazuri mai grave este profund alterată calitatea comunicării
(inteligibilitatea vorbirii), ca urmare a dificultăților de coarticulare a s unetelor, făcând
vorbire greu de înțeles.
 Bâlbâiala respiratorie este afectată de respirația pe ambele componente: inspir și expir.
Vorbire implică de regulă respirația abdominală, care asigură un inspir mai profund și ca
urmare o cantitate mai mare de ae r, fapt ce va permite o undă respiratorie mai consistentă
și de mai lungă durată decât respirația toracică.
În mod obișnuit se di sting două tipuri de respirație :

14
– respirația de tip costo -abdominal, în care atât inspirația cât și expirația se efectuează prin
mișcări mai accentuate ale mușchilor costali inferiori și abdominali.
– respirația de tip toracic este determinată de contracția cavității toracice superioare.
Dezvoltarea respirație diafragmatice conduce la eliminarea pauzelor în vorbire și
creșterea fluenței de exprimare, diminuarea stării anxioase, facilitând astfel succesul
procedeelor logopedice. (Tobolcea I. ,2015, )
Din cauza unor desincronizări între cele două tipuri respiratorii, se produce o
respirație precipitată, aritmică și/sau sacadată ,fapt care va afecta vorbirea. Vorbirea va părea
agitată(uneori pe inspir), va avea un ritm mai alert decât cel normal până ce va ajunge la
apariția spasmului. Modul de funcționare a acestui mecanism este destul de simplu: prin
încordarea(contractarea) mușchilor abdominali, organele interne presează deasupra
diafragmei care la rândul ei acționează asupra plămânilor și a cavității toracice, în timp ce la
nivelul laringelui se produce închiderea căii de ieșir e a aerului, fapt ce conduce la creșterea
presiunii în plămâni.
III. ETIOLOGIA BÂLBÂIELII

Originea acestei tulburări nu este pe deplin cunoscută. De obicei cauzele sunt multiple și
sunt condiționate de div erși factori ai mediului extern(Mititiuc, 1996, p ag 149).
Actualele concepții etiologice pot fi împărțite în două grupe (Roșan, 2015, pag. 354 -356):
a) Teorii în care predomină punctul de vedere somatofiziologic:
-ereditatea;
-factorii genetici;
-dominanța cerebrală;
-factorii neuroendocrini;
-factori neurofizilogici;
-întârzierea în dezvoltarea psihofizică generală;
– întârzierele în dezvoltarea vorbirii.

b) Teorii în ca re predomină punctul de vedere psihosocial :
-factorii de mediu;
-stările de nevroză;
-greșelile de educație în bâlbâială;

15
-stările de stres;
-bilingvismul.
În privința factorilor ereditari, specialiștii susțin că, deși bâlbâiala în sine nu are caracter
ereditar, se pot transmite anumite caractere care p redispun copilul spre bâlbâială (Mititiuc,
1996,pag 149) .
Observându -se frecvența mai mare a bâlbâielii la stângaci, Travis și Orton au formulat
ipoteza dominaței cerebrale și au emis ideea conform căreia „impunerea mâinii drepte în
defavoarea celei stângi, care la stângaci e mai abilă de la natură, ar produce o competiție în
dominanța cel or două emisfere ce se manifestă prin conflictul impulsurilor motoare cu origi ne
concomitent bilaterală‖ . Blumel și Froeschels sunt de părere că starea de tensiune nervoasă care
se creează în momentul forțării copilului stângaci să folosească mâna dreaptă poate duce la
apariția bâlbâielii(idem ).
Alte cauze posibile ar fi microleziunile cerebrale, epilepsia, afecțiunile endocrine,
întârzierile în maturizarea sistemelor funcționale neuromotorii, retardările în dezvoltarea
funcțiilor psihice, unele dezechilibr e între procesele de excitație și cele de inhibiție la nivelul
centrilor motori ai limbajului, nedezvoltarea limbajului cu tendință spre bâlbâială sau decalajul
care există între posibilitățile de gândire și cele de exprimare (idem ).
Numeroși cercetăto ri care au studiat fenomenul bâlbâielii au atras atenția asupra unor
tulburări asociate , cum ar fi dislaliile sau întârzierile mari în apariția limbajului. Bâlbâiala apare
pe terenul unei întârzieri în apariția vorbirii, în care insuficiența " linguo -specu lativă "
condiționează o întârziere în orga nizarea limbajului (Tobolcea, 2013,pag. 62 ).
Autorii care atribuie factorilor psihosociali rolul predominant în etiologia bâlbâielii se
opresc asupra stărilor de nevroză considerând că bâlbâiala este un simptom al perturbărilor
emotive, care împiedică adaptarea normală, fără să existe un substrat organic, sau consideră că
este simptomul unui sindrom nevrotic în care personalitatea e perturbată de e xistența unor
conflicte interne (Mititiuc, 1996, pag 149)
Alți autori consideră că s -ar datora greșelilor de educație în bâlbâială (aprecieri asupra
vorbirii, pedepsele pentru ezitările din vorbirea acestora, supraprotecția și atitudinea
hiperdominantă a părinților, pretențiile exagerate etc. ) care duc la apriția unor stări de anxietate
cu „elemente de nevroză ce afectează posibilitățile d e coordonare a musculaturii car e intervine în
fonație‖ (E. Boșcaiu, apud. Mitiiuc, 1996, pag 149)

16
Intensificarea bâlbâielii la copii se observă în perioada instruirii școlare, în special î n
primul an, și apoi în perioada maturizării sexuale. În agravarea bâlbâielii joacă un rol important,
pe de o parte, particularitățile psihofiziologice ale copilului: creșterea conștiinței și a
autoaprecierii, perioada maturizării sexuale. Pe de altă parte , bâlbâiala poate fi intensificată sub
influența mediului școlar, prin sistemul de lecții, evaluarea cunoștințelor, intensificarea activității
copilului în perioada școlară (inclusiv cea verbală), particularitățile relațiilor cu profesorii și
colegii etc.( Tobolcea, 2013, pag.63 )
Stările de stres sunt considerate de asemena ca stând la baza declanșării bâlbâielii, acestea
contribuind la dezechilibrarea copiilor în fața anumitor situații, perturbându -le reacțiile obișnuite.
În categoria stărilor de stres, au torii includ toate stările conflictuale, măsurile educative greșite,
suprasolicitările nervoase, spaima etc. Bâlbâiții au un prag mai redus la factorii de stres (Mititiuc,
1996, pag.150) .
Bâlbâiala, ca orice stare de stres, presupune reacții ps iho-fiziologice complexe ale
întregului organism.
Bâlbâiala se întâlnește mai des la băieți decât la fete, aproximativ de 3 ori. J.A. Ssicorski
explică acest fapt prin dezvoltarea congenitală mai bună a centrilor motori ai emisferei stângi la
femei în comparație cu cea a bărbaților (Tobolcea, 2013, pag. 63).
Printre copiii ce trăiesc în mediul rural, bâlbâiala se întâlnește mai rar decât la copiii din
mediul urban. Acest fapt se explică prin condițiile de viață: aer curat, un mediu ambient mai
calm, un ri tm de viață mai lent, apropierea de natură.
De asemenea, clima poate influența agravarea bâlbâielii. Unii autori (M. Zeeman)
remarcă, că influențele climatice asupra bâlbâielii, ca și în alte nevroze, sunt câteodată foarte
puternice, de exemplu toamna și primăvara
Amintim cercetările lui Pool, K.D. și colaboratorii (1991) care constată că ― bâlbăiala este
o tulburare de comunicare puțin înțeleasă cu o prelevanță globală de 1% ‖, și că ― nici o cercetare
nu a stabilit clar disfluențele neurologice dintre bâlbâ iți și nebâlbâiți ‖. Concluziile cercetării
sugerează că bâlbâiala este o tulburare neurologică implicând rolul regiunii corticale în controlul
vorbirii (idem ).
Saccomani L.(1990),a stabilit trăsăturile patogenetice care sunt următoarele: factori
organici (tulburări timpurii pe creier): 51%;factori de mediu:24% (ca factori adiționali); tulburări
emoționale:11%; etiologie nedeterminată: 14%. Autorul recomandă că, p entru a obține un

17
diagnostic timpuriu și un tratament adecvat,se impune o creștere a examinării lingvistic -cognitive
încă de la vârsta școlară mică pentru începerea adecvată a tratamentului.( idem )
Realitatea este că bâlbâiala are o etiologie polimorfă care rezultă din interacțiunea mai
multor factori. Incidența acestor factori e atât de complexă, încât încercările de determinare a
ponderii unui factor etiologic izolat e imposibilă. Există un factor declanșator, dar acțiunea
acestuia ar fi neobservanilă, dac ă nu ar fi existat mai mulți factori care au sensibilizat copilul spre
disfluențe verbale. Etiologia bâlbâielii e polimorfă, dar nu unitară. Instalarea și evoluția bâlbâielii
nu poate fi înțeleasă în afara condițiilor de viață a copilului. Contextul bio -psiho-social explică
etiologia bâlbâielii (Mititiuc, 1996, pag 150) .
La majoritatea cazurilor factorii psihogeni dețin rolul predominant, ceilalți având doar rol
favorizant sau le slăbesc pragul de rezistență în fața situațiilor psihotraumatizante (idem ).
LIMBAJUL LA COPIII CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ

Învățarea limbajului de către debilul mintal se face cu mai multe dificultăți, dar aceste
dificultăți nu se datorează toate debilității mintale ci și cauzelor care au produs debilitatea mintală
(Tobolcea I., (201 3, pag. 45).
De la început se observă greutăți în modul cum se produce vorbirea, care este neclară,
confuză și se accentuează datorită neconștientizării tulburării și agitației psihomotrice, încât
tulburările dislalice nu dispar decât prin terapie logop edică.
La debilul mintal pronunțarea se caracterizează prin neclaritate și monotoni e. Cuvintele
simple se pronunță mai ușor, dar se manifestă o dislalie a silabelor, în special în cuvintele
complexe.
Spre deosebire de normal, la debilul mintal tulburările de limbaj capătă forme mai rebele
și mai labile, ceea ce duce în procesul de corectării la recăderi mai frecvente. Datorită acestei
labilități mari, fixarea formei corecte se realizează cu mai mult efort. Automatizarea sunetelor în
cuvinte se realizează cu dificultate și din cauza vocabularului sărac, a neformării structurii
silabelor, a nedezvoltării auzului fonematic și a inerției vorbirii. Structura vorbirii copiilor
depinde de o serie de factori de ordin psihologic, astfel că alegerea multor mijloace gr amaticale
de exprimare reflectă particularitățile gândirii copilului, îndreptată mai ales către concret, către
situațiile determinate afective.
Tulburările de limbaj la debilului mintal se prezintă sub forma omisiunilor,confuziilor,
deformărilor, care se p roduc întâmplător.

18
În general se întâlnesc aceleași forme de tulburări de limbaj ca la copilul normal, dar
complexitatea și labilitatea lor e mai accentuată.
Posibilitățile compensatorii sunt mai limitate, iar activitatea de corectare trebuie urmărită
nu numai în cabinetele logopedice, ci în toate lecțiile specifice școlii ajutătoare.
În general toate metodele și procedeele logopedice pot fi aplicate la oricare categorie de
copii cu tulburări de limbaj cu condiția să se accentueze acea latură care le este m ai accesibilă și
să se țină seama de vârstă, de deficiențe asociate, de nivelul dezvoltării mintale, de personalitatea
copilului.
În concluzie atât definirea terminologiei și a caracteristicilor, prezentarea formelor,
tipurilor de bâlbâială și a principal elor cauze ale apariției și acesteia, cât și a simptomatologie
ilustrează actualitatea și importanța acordată în literatura de specialitate a acestei tulburări.
Toate aceste aspecte constituind un punct de sprijin esențial în realizarea, prelucrarea și
interpretarea metodologiei calitative folosită în acestă lucrare.
Ideea centrala a capitolului constă atât în conștientizarea gravității tulburării și efectelor
asupra personalițății copilului, cat și conștientizarea importanței intervenției logopedice ti mpurii,
în prevenirea cronicizării tulburării spre logonevroză care modifică întreaga personalitatea a
copilului.
Așadar, definirea și caracterizarea acestei tulburări de ritm și fluență, în special, a
formelor, tipologiei și a etiologiei bâlbâielii, au c onstituit suportul pentru realizarea și aplicarea
metodologiei calitative din capitolul III.

19

CAPITOLUL II

INTERVENȚIA LOGOPEDICĂ ÎN TERAPIA BÂLBÂIELII

Pînă nu demult bâlbâiala a fost considerată ca o tulburare extrem de rezistentă în fața
oricăror încercări de corectare, datorită numeroaselor recidive, chiar și când tulburarea părea
definitiv înlăturată (Tobolcea, 2015, pp. 53 -67).
Tratamentul timpuriu – presupune în dreptarea atenției specia liștilor cu precădere spre
vârsta preșcolară, vârstă care cores punde cu perioada de apariție a bâlbâielii. Unii dintre copiii
care se bâlbâie se recuperează in mod spontan sau pe calea naturală a evoluției și a dezvoltarii
vorbir ii lor de aceea trebuie luate în considereare beneficiile interventiei imediate și beneficiile
amanarii tratamentului pentru sporirea șanselor de la sine.
Tratamentul complex vizează dezvoltarea în ansamblu a organis mului ținând seama de
particularitățile tulburării, ca și de cele ale personalității fiecărui bâlbâit. Cu toate că tratamentul
logopedic este hotărâtor, acesta se aplică doar după aplicarea tratamentul medicamentos și psiho –
social .(modificat)
I.TRATAMENTUL PSIHO -LOGOPEDIC AL B ÂLBÂIELII PRIMARE

În fazele incipiente ale bâlbâieiii tratamentul psiho -logopedic se bazează pe formarea și
consolidarea deprinderilor de vorbire corectă, evitând însă a -i face pe copii conșt ienți de propria
lor tulburare.
Întreaga terapie vizează trei obiective: reducerea intensități factorilor conflictuali care
întrețin bâlbâiala, călirea psihofiziologică a copilului pentru ca sa -i creasca pragul de rezistență la
actiunea factorilor stresanți, și exersarea vorbirii fluente. (Mitiutuc, 1996, pag 159)
Înainte de a stabili un program de măsuri terapeutice în cadrul familiei, este necesar ca
logopedul să cunoască cît mai bine modul de manifestare a bâlbâielii și de comportare a fiecărui
copil în parte, atât în familie cât și în grădiniță.
A. Psihoterapia în familie
Prin procedeele psihoterapeutice se poate schimba atitu dinea părinților față de tulburarea
de vorbire, tulburare pe care nu trebuie sa o considere ca o boală incurabilă.
Prin adoptarea procedeelor psihoterapeutice se urmărește :
 înlăturarea co nflictelor și a stării de încordare nervoasă;
 evitarea oricăror observații inutile ;

20
 crearea unui climat relaxant și plin de afectivitate.
B. Mijloace de stimulare a vorbirii corecte
Conversația dintre părinți și copii este mijlocul cel mai natural de stim ulare a vorbirii.
Referindu -ne la etiologia bâlbâielii s -a arătat că adeseori părinții sînt preocupați de corectarea
ritmului respirator al copiilor și fac numeroase observații, ca de exemplu: …oprește! …trage aer!…
…poți să vorbești!… etc. Aseme nea intervenții conduc de obicei la efectuarea unor inspirații
superioare, cu ridicarea puternică a cutiei toracice și retragerea diafragmei, adică efectuează
tocmai mișcarea inversă decât cea care ar fi normală. S-a recomandat ca atenția părinților să fie
îndreptată atît spre conținutul cât și spre forma conversației cu copiii în familie. Astfel, s -a
dovedit util ca părinții să exerseze formularea propozițiilor bine închegate, dar simple, cu un
conținut accesibil vârstei copiilor. Pentru a nu trezi reac ții bruște de spaimă, se va evita
conversația pe un ton ridicat sau solicitarea unui răspuns prin ațintirea privirii asupra copilului.
C. Stabilirea unui program de viață rațional
Trebuie repectate cu strictețe regulile de igienă ale somnului, orele de culcare și de trezire,
odihna sa alterneze cu activitatea și să fie bine dozată. Să se acorde atenție formelor de odihnă
activă, orelor de joc în colectiv. De urmarit permanent educar ea efortului intelectual. Exercitiile
de vorbire sa fie asociate cu miscarile în aer liber.
Odata cu crearea condițiilor de viață și educație normale, cu înlatuarearea pe cat posibil a
cauzelor care au declanșat bâlbâiala, se trece la reeducarea vorbirii. ( Mititiuc,1996, pag 161)

MĂSURI EDUCATIVE CU CARACTER GENERAL cuprind:

1. Exerciții prin care se antrenează latura motrică
Pentru a se asigura precizia și siguranța în stăpânirea poziției limbii, a buzelor și a
maxilarului inferior în timpul vorbirii de către copii, în cadrul exercițiilor de antrenare motrică
este necesar să se introducă exerciții de gimnastică fono -articulatorie.
Este recomandabil ca în cadrul exercițiilor de înviorare din fiecare dimineață să se
introducă :
 exerciții de respirație ;
 exerciții de gimnastica facială și linguală ;
 exerciții asociate cu pronunțarea ;
 exerciții de pronunțare coarticulată.

21
Exercițiile de respirație urmăresc înlăturarea obiceiului gre șit de a respira pe cale bucală.
Acest tip de disfuncție are grave reper cusiuni asupra dezvoltării copiilor, în primul rînd prin fap –
tul că respirația bucală nu poate asigura aportul necesar de oxi gen. În afară de aceasta, prin
menținerea gurii în poziție între deschisa, mușchii mandibulei și ai buzelor își pierd din tonicita te.
La rîndul său, limba alunecă în față, sprijinindu -se pe arcadele dentare, sau trecînd peste ele.
Cauza instalării tipului de respirație bucală este adeseori determinată de obstacolele
existente pe căile rinofaringiene; uneori însă disfuncția respirator ie continuă și după înlăturarea
obstacolelor; uneori însă ea constituie numai o deprindere greșită.
Cînd deprinderile de respirație nazală sunt bine consolidate, se efectuează exerciții de
respirație verbală, cu in spirație pe nas și expirație prelungită pe gură.

2. Exerciții de antrenare a discernămîntului auditiv
Paralel cu ameliorarea mișcărilor articulatorii se dezvoltă într -o mare măsură și
capacitatea de discernământ auditiv, de sesizare a unor imperfecțiuni din propria exprimare.
Exercițiile de dezvoltare a auzului au o durată scurtă și se efectuează în mod ocazional de câteva
ori pe săptămână, în cadrul diferitelor activități sau jocuri.
În timpul unui program organizat sistematic trebuie să se respecte principiul gradării
dificultăților, prin e xersarea inițială a unor asociații verbale cu caracter ritmic, ca treptat, să se
introducă exerciții ce evidențiază complexitatea pro zodică dintr -o propoziție.U n sistem complex
de antrenare a discri minării a uditive trebuie să se bazeze pe : exerciții de pronunțare ritmică și
exerciții de reliefare a elementelor prozodice din propo ziție, cu variația intonației, accentului,
intensității și tempoului.
Exercițiile de pronunțare ritmică urmăresc fixarea deprinde rilor de articulare corectă prin
repetarea unor serii de :

 silabe directe formate din consoane opuse (pa -ba …) ;
 silabe indirecte formate din consoane opuse (ac -ag ,..)
 silabe care conțin grupuri consonantice (sts, stra …) ;
 cuvinte care se deosebesc printr -un singur sunet (mac -;ec-rac-sac);
 silabe și cuvinte nonsens (esp., egto, ricapie…).

22

MASURI SPECIALE PENTRU ÎNLĂTURARE A BÂLBÂIELII
1. Exersarea vorbirii fluente
Este recomandabil ca exercițiile să înceapă cu vorbirea repetată, urmată de vorbirea
reflectată și apoi de vorbirea liberă șl spontană. Garadarea materialului verbal se bazează pe :
 pronunțarea cuvintelor ;
 exersarea propozițiilor simple și dezvoltate ;
 recitare ;
 povestire ;
 conversație.
Pronunțarea cuvintelor se poate face prin organizarea unor jocuri de denumire a unor
imagini, obiecte, culori sau acțiuni . Repetarea în cor are avantajul de a -i elibera d e teama
pronunțării pe bâlbâiți și pe cei timizi. În această etapă se urmărește formarea deprinderii de
pronunțare coarticulată, cu sunetel e strâns înlănțuite, cu o viteză mai redusă .
Modelul cel mai obișnuit de pronunțare este acela al propozi țiilor afirmative, a căror
curbă melodică rezultă dintr -o ușoa ră ridicare a tonului urmată de o coborâre lentă pînă la
sfârșitul propoziției. Aceeași propoziție dobândește forma interogativă prin ridicarea tonului spre
sfârșitul pronunțării, sau forma imperativă, prin coborârea bruscă a tonu lui.
După ce s -au memorat cîteva modele intonative, fiecare copil este încurajat să
construiască în continuare o propoziție pe care să o r eproducă după modele intonative. taiat)
Exersarea propozițiilor dezvoltate. O propoziție dezvoltată se poate împărți în mai multe
sintagme , după numărul și sensul cuvintelor. Pauzele dintre două sintagme joacă un rol esențial în
inițierea modulațiilor vocii. În mod obișnuit se recurge la propoziții formate din 6 —8 cuvinte,
fapt ce permite să se exerseze modulațiile vocii, prin efectuarea pauzelor.
La început, propoziția se împarte în sintagme cât mai nu meroase, separat e prin pauze
precis localizate și fiecare sintagmă se pronunță în decursul unei singure expirații. Treptat,
numărul sintagmelor se reduce până cînd propoziția se pronunță în decursul unul singur suflu.Se
recomandă ca în conversațiile cu copiii bâlbâiți să nu se aborde ze subiecte prea complexe .

23

II. TRATAMENTUL PSIHO -LOGOPEDIC AL BÂLBÂIELII SECUNDARE

Dacă in prima fază a bâlbâielii (primară) se acționează indirect, în cea de -a doua fază a
bâlbâielii (secundară) terapia e îndreptată spre un control direct al blocajelor. Ei trebuie sa -și
conștientizeze greutățile și contribuția propriilor eforturi. Dacă terapia se începe la o vârstă mai
mare, mijloacele de înlaturare sunt mai complexe și timpul necesar corectării este mai îndelungat.
Dacă deprinderile greșite d e vorbire sunt adânc înrădacinate, rezultatele sunt limitate, obținându –
se doar o ameliorare a vorbirii. (Mititiuc, 1996, pag. 163)
În cazurile în care se conturează o per sonalitate nevrotică, procedeele psihoterapeutice
devin deci sive și trebuie să fie a plicate de către un psihiatru. Psihoterapia nu este eficientă în
înlăturarea deprinderilor greșite de vorbire. De aceea pentru formarea unor modele de comunicar e
orală devin necesare exercițiile efectuate după îndrumarea unui logoped. Procedeele utilizate se
bazează pe: psihoterapie, educarea respirației și a fluenței verbale .

A.PSIHOTERAPIA
Un adevăr subliniat în li terature de specialitate este că personalitatea terapeutului și
relațiile pe care acesta le stabilește cu pacientul au o valoare mai mare decat metoda însăși, în
care am bi trebuie sa creadă cu putere. Aceast ă idee se desprinde și din lucrarile lui Johnson
(1964) în care se precitează că în terapia bâlbâielii, factorul decisiv constă în al convinge pe
bâlbâit că poate vorbi fluent, indiferen t de mijl oacele adoptate. (Mitiutuc, 2010, pag 267 ).
B. RESTABILIREA RITMULUI RESPIRATOR
Odată cu agravarea bâlbâiel ii apar și modificări în ritmul respirației verbale de aceea este
necesară restabilirea ritmului respirator.
1. Exercițiile de respirație neverbală
Exercițiile de respirație neverbală se includ în programul de gimnastică generală . Bâlbâiții
trebuie să fie cât mai timpuriu învățați ca în timpul inspirației, odată cu ridicarea, diafragmei, să –
și avanseze musculatura pereților abdominali și să o retragă prin expirație. Treptat bâlbâiții pot fi
antrenați să efectueze respirații costo -abdominale profunde, dar nu forțate. S -a constatat că
exercițiile de respirație costo abdominale au un efect binefăcător asupra întregului organism. Prin
oxigenarea adecvată organismul este adus în starea de relaxare pregătitoare pentru exersarea
verbală.

24
Se cunoaște efectul dinamizant al exercițiilor de respirație ritmică sincronizată cu ritmica
pașilor în timpul plimbărilor în aer curat (de exemplu 2 pași inspir, 2 pași reținerea aerului, 2 pași
expirație).Un procedeu intermediar între antrenarea respirației neverbale și a celei verbale îl
constituie antrenarea respirației prin cântec.
2. Exercițiile de respiarție verbală
Subiecților cu grave tulburări de coordonar e fono -respiratorie li se oferă posibilitatea de
a-și reglementa mișcările respiratorii după modelul respirației logopedului. Pe lîngă observația
vizuală, persoana deficitară își poale sincroniza mișcările respiratorii punând o palmă pe toracele
logopedulu i, iar cealaltă pe propriul său torace. În continuare se vor sincroniza după aceeași
tehnică și mișcările abdominale ale respirației.
Reglementarea respirației verbale este asociată cu exerciții de vorbire sau de citire, cu
marcarea precisă a locului în c are se efectuează pauzele inspira torii, a accentelor și a intonației.

C. RESTABILIREA FLUENȚEI VERBALE
1. Procedeul silabisirii
Exercițiile se pot efectua în cadrul jocurilor muzical -distractive, fiind însoțite de sunetul
instrumentelor muzicale. S-a con statat că prin prelun girea excesivă a exercițiilor, bâlbâiț ii
întîmpină mari dificultăți câ nd încearcă să vorbească după fluența cerută de alcătuirea
propozițiilor.Prin efectele sale rapide asupra înlăturării disfluențelor, procedeul se adoptă în faza
inițială a tratamentului, urmând să fie în locuit prin alte procedee care antre nează formularea
cursivă a propozițiilor.
2.Procedeul prelungirii sunetelor
Este unul dintre cele mai utilizate procedee adoptat . Se utilizează fie sub forma prelungirii
tuturor vocalelor, sau numai a primei vocale din cadrul unui cuvînt cât și în reproducerea celor
citite. Nu se pronunță consoanele și se prelungesc vocalele. Ritmul ușor încetinit care imită
ritmul vorbirea persoanelor care nu cunosc bine limbajul duce la îmbunăt ățirea fluenței. . S-a
constatat că utilizarea prea îndelungată a acestei metode imprimă un ritm de exprimare monoton
și ușor tărăgănat.
3.Procedeul continuității tonului vocal
Pronunțarea sunetel or din cuvinte este înlocuită cu pronunțarea sunetelor „ a‖ sau ―m‖
prelungit imitând accentual și intonația propoziției. Apoi se vor pronunța numai vocalele din

25
propoziție într -o strânsă legătură. La final se pronunță cuvintele integral. (Mititiuc, 2010,
pag.274)
4. Procedeul coarticularii sunetelor
Exersarea mușchilor folosiți în vo rbire poate reduce apariția unor disfluențe. În cadrul
vorbirii este dificil să se stabilească numărul posibil al mișcărilor articulato rii, care depind de
lungimea pr opoziției, de accentuare și de tempou. Exercițiile de pronunțare d upă scheletul
vocalic al cuvintelor relaxează musculatura facială , relaxare ce previne apariția spasmelor. În
aceeași măsură, atenția bâlbâitulai trebuie canalizată spre efectul sonor al vorbirii.
Bâlbâiții manifestă tendința de a vorbi cu dinții strînși și buz a superioara imobilă, astfel că
procedeul necesită să fie aplicat în de cursul e fectuării întregului tratament.
5. Practica negativă sau pseudo -bâlbâiala
Dunlap a afirmat că unul dintre mijloacele de a se „sfărâma" un obicei rău este acela de a –
l practica într -un mod deliberat „ca scop". El a folosit procedeul și în cazul bâlbâielii pe care o
consideră ca o obișnuință ce poate fi înlăturată prin practica negativă. Baza terapiei constă în „a te
bâlbâi cît mai mult și voluntar". În acest mod subiectul devine conștient de modul de manifestare
a bâlbâ ielii, de mișcările care o preced și pe care ulterior le poate con trola tocmai prin utilizarea
practicii negative.
Autorul recomandă „pseudo -bâlbâiala" în care bâlbâiala vizează tocmai cuvintele ușoare,
de care bâlbâitul nu are nici o teamă.
Se consideră dăunătoare pentru copiii de vîrsta mai mică de 8 ani, deoarece poate să le
fixeze atenția asupra defectului. În nici un caz tratamentul logopedic nu se poate limita numai la
această metodă.
6. Întreruperea și reluarea vorbirii („stop -go")
La apropierea spasme lor bâlbâitului i se solicită să se oprească din vorbire și să facă o
pauză în decursul căreia va trebui să se pregătească pentru continuarea pronunțării. (Mititiuc,
2010, pag.275)
În timpul acestei stă ri pregătitoare se urmărește deprinderea bâlbâiților de a -și schimba
forma de manifestare a spasmelor, înlocuindu -le cu altele mai atenuate. Este recomandabil să -și
fixeze poziția gurii pentru pronunțare înainte de a emite vocea. Metoda este eficientă în c azurile
în care bâlbâiții au cunoștințele necesare înțelegerii mecanismelor de vorbire.

26
7. Procedeul masticației („chewing METHOD")
Bâlbâitul este solicitat să facă mișcări de masticație bine conturate (cu gura la rg deschisă)
și să emită sunete (Mititiuc, 2010, pag 275). În cadrul conversației curente bâlbâiților li se re –
comandă să -și imagineze că au un aliment în gură și să vorbeas că efectuând mișcările descrise
mai sus. Se poate folosi gumă sau bomboane.
După ce bâlbâiții reușesc ca prin îmbin area masticației și pronunției să prevină apariția
spasmelor, este necesar să înceapă efectuarea unor exerciții pentru însușirea unui ritm fluent,
apropiat de cel al vorbirii normale.
8. Procedeul asocierii pronunției cu scrisul
Rolul exercițiilor de scris în înlăturarea bâlbâielii a fost mai puțin aprofundat în practica
logopedică, datorită faptului că însușirea scrisului impune în fața bâl bâiților anumite obstacole ca
de exemplu citirea. În cadrul unor exer ciții de scris nu se pot antrena elementele exp resive din
vorbirea normală, rolul acestora fiind limitat la sustragerea atenției de la propria pronunțare.
Pornind de la premisa că vorbirea și scrisul sunt strâns asociate în activitatea sistemului
nervos, se recomandă efectuarea unor exerciții de scris cursiv paralel cu pronunțarea .
9. Citirea sonoră („ tare” )
Înlăturarea bâlbâielii din timpul citirii se face cu mai multă ușurință decît vorbirea liberă.
Scutiți de responsabilitatea de a formula conținutul și au posi bilitatea să -și concentreze atenția
asupra elementelor expresive (Mititiuc, 2010, pag. 275) .
În practica logopedică se utilizează semne suplimen tare pe baza cărora copiii sunt ajutați
să efectueze pauze mai frecvente, intonații corespunzătoare .Se insistă asupra introducerii unor
semne care indică pau zele dintre sintagmele cu scopul de a obișnui bâlbâiții să sesizeze unitățile
ritmice ale textului.
În primele ședințe, se efectuează citirea repetată a fiecărei sintagme și propoziții până la
învățarea melodică a unității exersate. Tendința de reapariție a dificultăți lor în același l oc poate fi
evitată dacă fiecare pro poziție se exersează prin două ritmuri expresive diferite. Citirea se va face
prin alternarea exercițiilor cu voce sonoră, șoptit sau numai prin mimarea mișcărilor articulatorii .
Exercițiile de citire se efectuează concomi tent sau repetând modelul oferit de logoped.
Textele cele mai adecvate pentru exercițiile de citire sunt povestirile și basmele populare, care
permit intonației o gamă largă de variații. Treptat exercițiile se gradează, ajungînd la o durată de
30 minute de citire susținută, cu texte adaptat e nivelului de preocupare al grupului.

27
10. R educerea aferenței auditice și chinestezice
Această metodă se bazea ză pe îndepărtarea, atenției de la articulare, prin întârzierea
efectelor auditive ale propriilor lor emisii sono re. Un exemplu ar fi: exersarea vorbirii în condiții
de zgomot puternic care maschează propria vorbire.
Efectul întârzierii feedback -ului auditiv („delayed auditory feedback DAF) a arătat că
întârzierea audiției propriei vorbiri, cu un interval cuprins între 0,06 —0,1 sec, produce în cazul,
persoane lor cu vorbirea normală perturbări similare cu bâlbâială, denumite de autor ,,bâlbâială
artificială".
Procedeul reduc erii feedback -ului chinestezic necesită să fie asociat cu alte procedee de
exersare a vorbirii cursive.
Durata terapiei logopedice depinde de momentul începerii terapiei logopedice, de metodele
folosite, de cooperarea cu familia, unitatea școlara în care este încadrat copilul, de străduința și
perseverența bâlbâitului, de starea lui de sănătate etc.Aplicarea întârziată a terapiei logopedice nu
înlătură total și defnitiv bâlbâiala. (Mititiuc, 1996,pag. 166)
Menținerea efectelor terapiei
După terminarea terapiei pacienții vorbesc fl uent, dar trebuie ca acest efect să se mențină
pe o durată cât mai îndelungată.
Scopurile terapiei sunt de a obține o vorbire fluentă, o reducere a fricii, a angoasei, și a
comportamentului de evitare . S-a observat că după o perioadă de timp pacienții pot reveni la
bâlbâială. În prezent, tema " recădere " este foarte cunoscută.
Majoritatea recăderilor apar la 6 – 12 luni după terminarea tratamentului. S -a constatat că
recăderile s -au produs când pacienții au fost frustrați sau enervați în c adrul unor conflic te în care
s-au simțit sub presiune. Succesul terapiei este e vident când i se pun la dispoziție tehnici pentru
rezolvarea problemelor .Pentru a obține rezult ate bune în terapie este foarte important să
identificăm condițiile concrete de recidivă a bâlbâieli i.
În concluzie, literatura de specialitate propune o serie de metode generale și specifice în
terapia bâlbâielii, însă acestea trebuie sc adaptate atât în funcție de gravitatea tulburări i, cât și d e
personalitatea copilului și logopedului.
Așadar, metodele de intervenție generale și specifice prezentate î n acest capitol au
constituit sup ortul pentru realizarea și aplicarea planului de intervenție logopedic.

28
CAPITOLUL III
CERCETARE
3.1. Obiectivele, ipotezele și scopul cercetării

Scopul acestei lucrări îl reprezintă identificarea efecienței metodelor logopedice în
corectarea bâlbâielii la copiii cu deficiențe mintale.
De asemenea, prin cercetarea efectuată, am urmărit să identificăm :
 importanța factorilor de mediu în apariția bâ lbâielii;
 contributia climatului familial în declanșarea bâlbâielii;
 corelația între bâlbâială și emotivitate;
 determinarea conexiunii dintre deficiență mintală și bâlbâială;
 importanța intervenției timpurii în corectarea tulburării de ritm și fluență;
Având în vedere obiectivele anterior enunțate, studiul are ca punct de plecare următoarele
probleme de cercetare :
 durata tera piei poate influența evoluția bâlbâ ielii;
 momentul î nceperii terapiei influențează evoluția tulburării de ritm și fluență;
 metodele logopedice pot ameliora bâlbâiala;
 gradul deficienț ei mintale poate influența evoluția corectării tulburării de ritm și
fluență;
 conflictele din familie pot intensifica bâlbâiala copilului;

Cercetarea realizată are drept scop analiza eficienței terapiei logopedice în amelioararea
tulburării de ritm și fluentă. S -a încercat observarea condițiilor în care elevii cu deficiențe de
mintale s -au bâlbâit mai puțin și rolul intervenției logopedice în amelioarare.
Această cercetare s -a desfășurat în cadrul Școl ii Gimnaziale Speciale „Constantin
Păunescu‖, Iași.
S-a realizat un studiu de caz al logopatului pe baza examinării dosarului fiecărui copil și
prin discuții cu logopedul, dirigintele apoi cu elevii cu deficiență mintală din clasele a IV -a, a-V-
a, a-VII-a, și a-VIII-a.

29

3.2. Metodologia calitativă de cercetare – Studiu de caz

Demersul rațional utilizat pentru a ajunge la îndeplinirea obiectivului propus îl constituie
utilizarea unei metode a cercetării calitative, și anume studiul de caz și a programul d e intervenție
logopedic.
Studiul de caz este o strategie de cercetare, respectiv o secvență de activități ce duc la
atingerea unui obiectiv, având la bază observații sistematizate sau nesistematizate (întâmplătoare)
cu rol didactic și educativ (David, 2006 , pag. 128) .
În această lucrare s -a folosit studiul de caz descriptiv ce urmărește descrierea detaliată a
unui fenomen social și a contextului acestuia și pune la dispoziție o serie de date care pot
constitui baza altor cercetări (Yin, 2003, pag. 4), fiind axat pe datele extrase din dosarele copiilor
și rezultatele în urma aplicării programului de intervenție logopedic.
3.2.1. Studiul de caz
Completarea acestui studiu vizează strângerea a cât mai multor informații despre
principalele evenimente parcurse de individ în existenta sa, despre relațiile prezente între ele
precum și despre semnificația lor în vederea cunoașterii istoriei personale a fiecărui individ. Ea se
concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din viața individului, a relațiilor di ntre
evenimentele cauză și evenimentele efect, dintre evenimentele scop și evenimentele mijloc.
Justificarea teoretico -știintifică a folosirii studiului este dată de ideea potrivit căreia
comportamentul copilului se structurează sub acțiunea unor factori s pecifici: evenimente
neașteptate, încărcate emoțional, frustrante sau stresante (divorțul părinților, moartea unuia dintre
părinți, boli, accidente, schimbări de domiciliu, împrejurarea de a fi copil unic sau de a trăi într -o
familie cu mai multi copii) ce lasă urme asupra personalității copilului.
Studiul de caz al copilului conține o serie de date: personale, familiale, medicale
semnificative, cu privire la ruta școlară anterioară (inclusiv perioada preșcolară), psihologice,
pedagogice.
Studiile de ca z au fost realizate prin intermediul consultării celor șase dosare ale copiilor,
dosare ce conțin : istoricul familial (date cu privire la părinți, casatorie/divorț, relațiile dintre
aceștia, pregătirea școlară și ocupația, date despre frați/surori în cazu l în care există); social
(condiții de locuit, situația financiară, venit, locul de muncă al părinților); medical (investigații
medicale, evoluția bolii, încadrarea în gradul de handicap, evaluare psihologică) și domenii anexe

30
( atenție, voință, memorie, l imbaj, imaginație, operații ale gîndirii, etc.); educațional (date cu
privire la perioada preșcolară, la ruta școlară anterioară și cea prezentă, instituții frecventate și
rezultate obținute); pedagogic (stil de învățare, motivația pentru învățare, discipl ine preferate) și
socioprofesional (stil de muncă, comportamentul în muncă, relații interpersonale).
3.2.2 Program de intervenție logopedic

Programul de intervenție personalizată – PIP este un instrument funcțional de planificare și
programare educațional -terapeutic adaptat posibilităților reale ale persoanei cu dificultăți de
adaptare, dezvoltare, învățare. Este elaborat de o echipă multidisciplinară cu participare directă a
persoanei în dificultate, a părinților și a intervenienților responsab ili de aplicarea programului
(Tobolcea, (2015), pag 6).
P.I.P.este un demers educațional ce se realizează etapizat incluzând următoarele elemente:
 stabilirea randamentului actual al elevului în urma unei evaluări global e și a unei evaluări
logopedice;
 formularea obiectivelor pe termen scurt, mediu, lung în urma evaluării globale și a evaluaării
logopedice ;
 stabilirea acțiunilor logopedice ce urmează a fi realizate ;
 stabilirea strategiilor de intervenție și învățare corespunzătoare fiecărui obiectiv în p arte,
precum și a resurselor umane, materiale necesare ;
 precizarea avantajelor și limitelor programului logopedic, restabilirea obiectivelor și
modificarea acestora în condițiile în care se dorește continuarea programului de intervenție
logopedic.
3.2.3. Avantajele și dezavantajele metodelor folosite

Avantajele care susțin eficiența metodei alese sunt :
 permite ințelegerea legaturilor cauzale în urma completării studiilor de caz și
explicarea evoluției pe parcursul terapiei;
 permite descrierea etapelor ter apiei logopedice;
 permite descrierea evoluției înregistrată pe parcursul terapiei;
 flexibilitate în elaborarea programului de intervenție logopedic;
 utilizarea unor modele de programe terapeutice;

31
 posibilitatea înregistrii ședintelor terapeudice pentru eva luarea rezultatelor
obținute;
Dezavantajele acestei metode de cercetare constau în :
 costul ridicat al orelor pentru elabrarea programului de intervenție logopedic și al aplicării
acestuia;
 costul ridicat al orelor pentru proiectărea și realizarea cercetării în cazul sistematizării și
completării informațiilor necesare pentru studiul de caz;
 aplicarea programului de intervenție pe o peroadă limitată de timp;
 faptul că ea conduce la materiale prea extinse prin fragmente narative, documente brute;
 faptul că oferă o bază redusă de generalizare;
3.3. Metodologie calitativă de prelucrare și interpretarea rezultatelor obținute
Estienne (1996 apud Roșan,(2015), pag 366) prezinta o scală de analiza a repetitiilor si
blocajelor, a locului in care apar , estimarea elementelor paraz ite, precum si alte aspecte .
Se releva numarul total de repetiții și de blocaje pentru 100 de cuvinte . După care, se notează la
rubric a corespunzatoare:
– numarul total din ce le 100 d e cuvinte:
– repeții: reluarea unor elemente de mai multe ori (sunete, silabe, cuvinte)
– opriri/ blocaje: oprirea vorbirii, pauze neașteptate cu sau fără crisparea organelor fonatorii
– tipul :
– opririlor simple, pauzelor linistite, numarul ;
– opririlor c omplicate ( cu spasme sau bl ocaje ale organelor fonatoare) ;
– elemente parazite vorbirea este împănată de interjecții, „ah‖, „da-da‖, sau cuvinte ori
scurte fraze ce nu fac parte din discurs.

32

STUDII DE CAZ
CAZUL I

1.Prezentarea cazului
B. V.S., fată, nascută pe 06.05.2003 , sat Heleșteni , Pașcani, este elevă în clasa a -IV-a la
Școala Specială Gimnazială „ Constantin Păunescu‖, este orcotită de Centru de Plasament
―C.A.Rosseti‖, Iași
2.Anamneza
Sarcina a evoluat normal, nașterea a fost la termen și fără complicații. Copilul a urmat
gradinița cu program normal din comuna „ Bogdănești‖ unde a înregistrat rezultate foarte slabe:
vocabular sărac, tulburări de vorbire, deprinderi de mânuire a instrumentelor de scris slabe; s -a
integrat foarte greu în atmosfera de școlar;
În anul școlar 2010/ 2011 fata a promovat clasa I la Școala Horlești, Sat Bogdanești cu
rezultate mulțumitoare datorită datorită supavegherii și îndrumarii permanente în pregatirea
lecțiilor.
În anii școlarii 2011/ 2012 și 2012/2013 copilulul a avut eșecuri școlare, nu a înregistrat
rezultate suficiente de bune pentru a promova clasa a -II-a, copilul în cauză a fost ocrotit de CSP
„Bogdana ‖ pe parcursul școlarizării.
În anul 2014, copilul este preluat de Centru de Plasament „C.A.Rosetti ‖ și integrat în clasa a
IV-a la Școala Specială Gimnazială, ―C. Păunescu‖, Iași.
3.Ancheta sociala
Fata provine dintr -o familie dezorganizată, părinții sunt despărții,iar sora mai mare a a
decedat din cauza unor probleme la inimă, iar celaltă sora mai mică se afla în îngrijirea unui
asistent matenl personal. Tatăl este o persoană alcoolică, cu deficien ță mintală și cu un
comportament violent, care s -a rasfrânt asupra celor trei fete, aceasta primind lovitui grave, a fost
abuzată fizic. Mama muncește în Italia, unde lucrează din 2006, și mai tine legatura telefonică cu
copila.
Tatăl copilului locuiește î mpreună cu bunicii fetei, nu are animale și nici teren în
proprietete,muncește ocazional pe la diferiți cetățeni din sat. Acesta nu ține legătura cu școala
pentru a se interesa de eloluția copilului.

33

4.Examen somatic:
– deficiență mintală ușoară;
-bâlbâi ală
-dislalie polimorfă
-copilărie nefericită
-lipsă de stimulare adecvată în mica copilărie
-copil instituționalizat
5.Examen psihopedagogic
 deficiență mintală ușoară
 manifestări specifice sindromului de instituționalizare și frecvente tulburări de
compo ratament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție
voluntară; are tendințe suicidare; uneori este sadică, înțeapă colegii cu ace, iar
dacă le greșește„iși taie venele‖cu diferite instrumente (bucațele de plastic, rigla,
compas); este vuln erabilă fată de modelele negative de comportament.
 infantilism și dependență afectivă datorită sindromului de instituționalizare
 atititudini inconsecvente în relaționare
 manifestă nesiguranță avand mereu nevoie de aprobarea adultului
 posedă deprinderi de autonomie sociala
 cunoaște elementele de identificare personală
Prin supravegherea permanentă, a reușit să se integreze în grup, să recupereze o parte din
cunoștințe, și să dobândeasca deprinderi minime de autonomie personală și socială.
În relația cu ceilalți copii socializează foarte greu, are prieteni puțini, din rândul colegilor,
manifestă gelozie față de acești, iar uneori refuză sa comunice cu ei sau le face rău (fizic), alteori
are momente de melancolie profundă.Dacă se enervează re actionează violent și are
compotamente bizare (ascunde lucruri, se dezbracă, merge în patru labe, face precum un anumal).
Este neascultătore, nu se poate concentra foarte mult în cadrul unor lecii și devine violentă în
aumite moment, manifestă gelozie faț ă de colegi
7.Examen logopedic: bâlbâială clono -tonică, embolofrazie, cu spasme și blocaje în cursul
vorbirii expresive și spontane.

34
Copilul are o productivitate verbală bună, răspunde la solicitarea adultului, manifestă
inițiativă în comunicare; vocabula r de stocare mai bine dezvoltat. Prezintă dificultăți in ceea ce
priveste limbajul scris -citit și tulburări ale ritmului și fluenței vorbirii
8.Examne neuropsihiatric: bâlbâială clono – tonică pe fondul unei copilării nefericite,
9.Diagnostic logopedic: bâlbâială clono -tonică accentuată, dilexie -disgrafie specifică. Evoluție
mai lentă în corectarea sunetelor pronunțate defectuos.
10.Prognostic:
Evoluție lentă în stabilirea unui ritmului și a fluenței verbale datorită particularităților
limbajului cu dizarmon iile din planul întregii personalități.
11.Recomandări
-foarmarea unei legaturi apropiate cu clolegii de clasă
-consilierea și suportul psihologic în vederea ameliorării tulburărilor de comportament și
compensării deficiențellor din plan socio -afectiv;
– socializarea pentru ameliorarea disfuncționalităților de interrelaționare
-giminastică logopedică;
-ritmică logopedică;
-organizarea unui regim riguros de viață;
psihoterapie individuală și de grup;
12.Terapie logopedică
Principala cauză presupusă în apariția bâlbâielii este copilăria nefericită, abuzul fizic și
emoțional din partea tatălui, care a fost înlăturară prin instituționalizarea masurii de ocrotire a
copilului în centru de plasament.
Tulburarea de vorbire a apărut pe fondul unei copilării nef ericite, a tulburărilor de
atașament, a sindromului de instituționalizare. Fata are foarte multe conflicte cu colegi și cu
personalul auxiliar din cauza unor tulburărilor de comportament apărute pe fondul sindromului
instituționalizării. În grupul clase a manifestat o dorință de dominare a unor colegi, fiind agresivă,
chiar și în unele situații din cadrul jocurilor de grup. Este foarte atașată de profesorul
psihopedagog care lucrează după -amiaza, acesta fiind pentru fată ca un subtitul al mamei care
lipște.
Copilul petrece puțin timp alături de tată, pentru că acum locuiește Centru de Plasament si
astefel are parte de activități specifice vârstei ei, care sunt benefice pentru fizic cat și pentru
psihic.

35
1.Programul de intervenție logopedică a urmărit următor ele obiective:
 Diminuarea surselor stărilor conflictuale și a stărilor tensinale
 Crearea unui climat cooperant și relaxant
 Crearea unor condiții stimulative pentru comunicare
 Dezvoltarea încrederii în sine și optimizarea imaginii de sine a copilului
2. Reeducarea ritmului vorbirii se realizează în mai multe etape:
 Gimnastica generală, care cuprinde exerciții menite să fortifice organismul, să
disciplineze persona carese bâlbâie;
 Educarea respirație:
-formarea unei respira ții profunde costo -diafra gmatice;
-educarea inspirației nazale și a expirului oral; alungirea duratei expirației, in special
prin exerciții de vocalizare și fonație;
-realizarea unui ritm simplu de respirație, ușor și fără efort;
– asociarea exercițiului de mișcare cu exer cițiul de respirație, în procesul pronunției ;
3.Tipurile de exerciții care au fost utilizate pentru dezvoltarea vorbirea simultană, reflectate și
apoi independentă au constat în:
-pronunțarea de cuvinte după denumirea imaginilor;
-formarea și pronunțarea u nor propoziții simple;
-formarea și dezvoltarea unor propoziții dezvoltate;
-reproducerea unor poezii;
-povestiri pe baza unor răspunsuril la întrebări;
-reproducerea unor povestiri;
-povestiri libere;
-interpretarea unei situații, comenzi cereri;
13.Evolutia pe parcursul terapiei
Copilul își conșieientizaează foarte bine tulbuarerea de vorbire și încearcă să o mascheze,
să o controleze. De cele mai multe ori bâlbâiala este evidentă atunci când se grăbește să
povestească ceva, dar și atunci când vo rbește despre situațiile conflictuale din viața ei.
Mecanismele de evitare la care recurge cel mai des prentru evitarea răspunsului sunt: se
preface că se gândește, creze de râs necontrolate, se preafce că nu a auzit ceea ce i -a fost spus,
sau că este ocu pată cu altă activitate sau mai încearcă distragerea atenției prin zgomote.

36
Iar mecanismele de control utilizate pentru mascarea tulburărilor de vorbire sunt:
autocorectarea vorbrii după ce s -a bâlbâit, sau pronuntarea cât mai corectă a cuvintelor.
Nu a fo st observată o regulariate a situațiilor în care se bâlbâie, aceasta variind în functie
de starea sa emotională, și de mediu. Cuvintele care prezenta anumite dificultăți în pronunție sunt
înlocuite cu alte cuvinte mai ușor de pronunțat.
14.Concluzii
Asupra bâlbâielii nu s -a intervenit înca de timpuriu, ceea ce a condul la o fixare prea
profundă a mecanismelor sale patologiece.
La copilul adolescent prognosticul este rezervat, deoarce vorbirea este deja consolidată,
iar grșelile pot fi destul de greu de core ctat, cu atat mai mult în cazul unui copil cu deficiența
mintala, care nu a beneficiat de terapie logopedică.
Rezultatele terapiei logopedice sunt influentate de momentul începerii terapiei, de
metodele folosite, de implicarea logopedului, a profesorilor, dar și a familiei, de efortul depus de
logopat, dar si prezența altor tulburari.
Începerea unui program logopedic la vârsta adolescenței nu înlatură total si definitiv
bâlbâiala, dar poate produce o ameliorare a calitați vorbirii.
În cazul acestui copil, c are prezintă bâlbâială pe fondul unei dezorganitări emoționale este
necesară psihoterapia individuală și de grup, in primul rând pentru a ameliora conflictele psihice
generate de copilărie nefericita, și în al doilea rând pentru integrarea in colectivul cl asei.

37

PROG RAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

Cazul I , fată, bâlbâială tono -clonică

Perioada de timp Obiective geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
16.02.2015 -educarea inspira ției
nazale și a expirului
oral, alungirea
duratei expirației -inspir normal
alternativ, pe o nară
apoi pe cealaltă
-inspir și exprir
prelungit „Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖
-a realizat exercițiile
de respirație;
23.02.2015 -realizarea unui ritm
simplu de respiraț ie
fără efort -inspir pe nas, expir
pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir normal pe
nas
-inspir pe nas, expir
normal pe gură „Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul înfundat‖
„Ghici ce fruct
este?‖
-exercițiile de
respirați e au fost
realizate cu ușurință
și entuziasm;
02.03 .2015 -asocierea corectă a
respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea repetată
a unei vocale, pe o
expirație

―Concurs între
păienjeni ‖
-a povestit despre
animalele, imitând
onomatopee fără să
se bâlbâie;
09.03.2015 -formarea unui ritm
de vorbire cursiv
-prelungirea duratei
expirației printr -un
exercițiu de
pronunție a unor
numere

„ Numărul meu‖
-a numărat pâna
când a rămas fără
respiratie ; știe să
numere până la 100;
16.03.2015 – formarea unui ritm
de vorbire cursiv -formarea unor
perchi de cuvinte
sinonime
„Cuvinte perechi ‖
-copilul a pronunțat
cuvintele perechi de
sinonime ;
23.03.2015 -formarea unui ritm
de vorbire cursiv -formarea și
pronunțarea unor
propoziții simple

―Eu spun una, tu
spui alta‖ -a alcatuit propoziții
cu cuvintele
antonime
30.03.2015 -formarea unui ritm
de vorbire cursiv -formarea unor
propoziții dezvoltate ―Cuvinte omonime‖

-a formulat
propoziții cu cuvinte
omonime ;

38
06.04.2015 -distragerea atenției
copilului de la
vorbire prin
asocierea mișcărilor
cu pronunția – distragerea atenției
de la forma
pronunției prin
procedeul
masticației (recitarea
unor poezii cu o
gumă de mestecat în
gură)
„Gumele‖ -a recitat poezia în
timp ce mesteca o
gumă
-lipsa intonației și a
ritmului; numeroase
pauze în vorbire,
neînțelegrea textului
citit;

20.04.2015 -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -a învățat o poezie
prin repetarea
simultană cu
logopedul

27.04.2015 -construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
ordonarea
cronologică a
imaginolor -a ordonat
cronologic imaginile
și a formulat o
poveste lungă,
bogată in delalii
-embolofrazii , pauze

04.04.2015 – folosirea unor
tonalități diferite – povestiri libere ―Spune -mi povestea
ta‖ -a povestit
experiențe personale
de viață cu repetiții
de silabe, cuvinte și
numerose spasme

11.04.2015 -diminuarea presiuni
resimtite în timpul
vorbirii -construirea unei
povești prin
răspunderea la
întrebări ―Ce îți dorești să faci
pe viitor ? ―
-a răspuns la
întrebări,
-a formulat o
poveste despre via ța
ei

18.05.2015 -scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea atenției
de la aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin imitarea
unor personaje din
poveste

―Dănilă Prepeleac‖ -copilul a imitate un
personaj la alegre
25.05.2015 îmbunătățirea
ritmului vorbirii prin
creșterea stimei de
sine îmbunătățirea
ritmului vorbirii prin
creșterea stimei de
sine

-citirea unei pove ști -a citit o poveste
terapeutică
-a comentat povestea
27.05.2015 stimularea dorinței
de comunicare stimularea dorinței
de comunicare prin
recompensarea
copilului în urma
realizării sarcinii
―Cercul creioanelor‖ -a fost l ăudat
logopedului pentru
progresele realizate

39
EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE
PENTRU SUBIECTUL B.V.S., BÂLBÂIALĂ TONO -CLONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:12 /100
silabe: 4 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:18/ 100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10 /100
silabe:7 /100
cuvinte: 5 100
Blocaje:
începutul
cuvântului:12 /100
-în interiorul
cuvântului: 4 /100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 9

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9 /100
silabe: 4 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului:
9/100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 4 /100
cuvinte: 9 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului:15 /100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

V SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:13 /100
silabe: 2 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:9/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 1

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 13 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 13 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:13/ 100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între
cuvinte:5 /100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 7

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:

sunete10 /100
silabe: 3 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:11 /100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:10 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2/ 100
-în interiorul
cuvântului:
6/100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

3

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 12 /100
silabe:4 /100
cuvinte: 7 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:16 /100
-în interiorul
cuvântului:5 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 4

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 14 /100
silabe: 9 /100
cuvinte: 10/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:12 /100
-în interiorul
cuvântului: 4/100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției:
–în interiorul
propoziției: 5

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului:21 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 4

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 16 /100
silabe: 3 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:12 /100
-în interiorul
cuvântului 11/100
– între cuvin te:
6/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 1 2/100
silabe: 5 /100
cuvinte: 3 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:12 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între
cuvinte: 10/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 0

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9 /100
silabe: 8 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântulu i:13/100
-în interiorul
cuvântului: 2 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 3

XV SĂPTĂMÂNĂ
Repetiții:
sunete: 13 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 11 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:13/ 100
-în interiorul
cuvântului: 3 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

4
CAZUL II

1.Prezentarea cazulu i
B.I.R., băiat, nascut pe 15.12.2000, în Blaj, Jud. Alba. Domiciliu: sat Hilița, Jud Iași,
ocrotit de Centru de Plasament ―C.A.Rosseti‖ , Iași. B.I.R. este elev în clasa a -VII-a pentru
deficiență mintală moderată la Școala Specială Gimnazială ―Constantin P ăunescu ‖, Iași.
3.Anamneza
Sarcina a evoluat normal, nașterea a fost la termen și fără complicații. Băiatul a promovat
Grădiniță cu program normal, sat Co stuleni ,jud Iași însa a înregistrat eșec școlar în învățământul
primar la Șc oala cu clasele I -IV, sat Hilița după care a fost înscris în clasa a I a la Școala
Gimnazială Specială „ Constantin Paunescu ‖, este un copil aflat în întreținerea centrului de
plasament.
2.Ancheta sociala
Structura și atmosfera familial: familie dezorganitată, părinți sunt divorțați, iar cei trei
copii locuiesc împreună cu mama la bunica de pe mamă. Tatăl locuiește în județul Alba, unde
muncește ca mecanic -horticultor.
Copilul este primul născut în familie și mai are doi frați mai mici aflați în întreținerea
mamei. Condițiile materiale și de locuit ale familiei sunt precare, mama împreună cu cei 3 copii
locuiesc într -o casă , compusă din 3 camere, electrificată și mobilată modest. Nu detine teren
agricol și nici animale, se întrețin din alocația de stat pentru sustinerea familiei pentru 2 copii.
În mediul familial copilul se simte foarte bine, are o relație bună cu ambi părinți și cu
frații săi, cu care se joacă împreună la fiecare sf ârșit de săptămână.
3.Examen somatic:
Fișa medicală relevă faptul că băiatul prezintă următoarele tulburări:
-întârziere mintală moderată pe fond organic cerebral
-tulburarea hypekinetică cu deficit atențional
-sindrom vestibular central
-strabism diverge nt la ambii ochi
-dislalie polimorfă
-bâlbâială
-operație de hernie de disc lombară

5
5.Examen psihopedagogic :
-bradipsihie ;
-imaturitate afectivă, cu unele manifestări agresive
-rezistență scăzută la frustrare.
-capacitate de concentrare foarte scătută
-motivația pentru învățare este predominat extrinsecă
– prezența sinkineziilor și a ticurilor în timpul vorbirii
– întâmpină deficiențe majore în îndeplinirea sarcin ilor care implică motricitatea fină din cauza
tulburărilor grave de vedere ;
– înțelege c omenzi verbale și exercută unele sarcini de lucru fară sprijin;
– are un volum de cunoaștințe compatibil vârstei pe anumite domenii;
-schema corporal este formată
– lateralitate manuală dreapta
– întâmpina d ificultăți în orientarea spațio -temporală
– are formate deprinderile de autonomie personală minimale.
Băiatul a întâmpinat dificultăți de integrare în colectiv, relaționand numai la solicitare și
preferând să se joace singur, a devenit cooperant cu adulți și socializează cu colegii. În cea mai
mare pa rte a timpului preferă activităti independente.
Acesta respectă programul clasei și regulile de grup înțelege sarcinile școlare simple și
relaționeză corespunzător.
6.Examen logopedic: Bâlbâială tono -clonică, embolofrazie , caracterizată prin frecvente bloc aje
in vorbire, repetiții de sunete, silabe și cuvinte.
7.Examne neuropsihiatric: deficiență mintala moderată , bâlbâială tono -clonică, sindrom
hyperkinetic
8.Diagnostic logopedic: bâlbâială tono-clonică, dilexie -disgrafie specifică.
9.Prognostic: Evoluție lentă în realizarea unei vorbiri fluente, ritmic e datorate deficienței
minatale moderate.
10.Recomandari:
-giminastică logopedică;
-ritmică logopedică;
-organizarea unui regim riguros de viață;

6
-psihoterapie individuală și de grup;
-terapia psihomotrică, in vederea compensării instabilității motrice
11.Terapie logopedică
Cauzele bâlbâielii se datoarează timidității excesive, care îl împiedică să stabilească relații
cu colegii.In cadrul familie și al grupului de prieteni relaționează bine. Băiatul întâmpină
dificultăți în rezolvarea sarcinilor, fapt ce îi generează o anxietate față de vorbire, și mai ales
vorbirea în public. Problemele de relaționare pe care le întâmpină acesta se datorează în mare
parte tulburărilor de vorbire. Vorbirea este afectată datori tă tulburărilor de ritm și fluență. Astfel
încât copilul stabilește cu greu relații de prietenie, preferă să se izoleze și să se joace singur.
Un presupus factor declanșator al tulburărilor de fluență în reprezină eșecul școlar
înregistart de catre copil î n școala de masă, care a fost urmat de treansferul într -o școală specială
și luarea măsurii de instituționalizare a copilului.
O alta posibilă cauză a bâlbâielii este reprezentată de conflicetele pe care acesta le are cu
colegii, care de cele ami multe or i îl ironizează, și slaba sa capacitate de gestionare a frustrari.
Bâlbâiala se declanșează pe fondul unui conflict sau atunci când relatează situații conflictuale din
trecut.
Pe lângă celelalte cauze presupuse , mai poate fi incriminat și divorțul părinți lor. Copilul
este foarte atașat de ambi părinți. În prezent copilul este ocrotit de Centru de Plasament „ C.A.
Rosseti.‖, cu statutul de intern săptămânal, dar se află în grija mamei, în timp ce tatăl a părăsit
familia.
Reeducarea ritmului vorbirii care se realizeaza in mai multe etape:
Etapa de acomodare, de formare a auzului fonematic au constat în:
-relaxarea generală a organismului
-realizarea unui ritm simplu de respirație fără efort
-asocierea corectă a respirației cu pronunția
-formarea unui ritm de vorbire cursiv
-dezvoltarea respirației diferențiale
-asociarea exercițiului de mișcare cu exercițiul de respirație, în procesul pronunției
-distragerea atenției copilului de la vorbire prin asocierea mișcărilor cu pronunția
-lărgirea cavități abdominale fără folosirea toracelui (stimularea folosirii respiraței
abdominale)

7
La început s -a încercat emiterea corectă a sunetelor pe baza de onomatopee sau prin
coarticulare. Prin imitație, a m cerut și copilului să realizeze articu larea corectă a sunetului.
După aceasta etapă de articulare a sunetelor în cuvinte, ulterior cuvintele au fost introduce
în propoziții scurte, exersând în același timp memoria, gândirea atenția. S -au utilizat poveștile
ilustate, care au fost commentate, p e baza unor întebări.
Apoi a uramt etapa vorbirii ritmice, la baza acestei etape au stat poveștile, care au avut un
coținut psihoterapeutic.
În vorbirea spontană s -a încercat deprinderea unei vorbiri fluente, lipsită de repetiții de
sunete, silabe și bloca je în vorbire.
12.Evolutia pe parcursul terapiei
Folos irea aerului rezidual – când reuș ea să pronunțe primul cuvânt din propoziție rămânea
fără aer pe la mijolocul propoziției ,
Atunci când oferă explicații , de cele mai multe ori evită să pronunțe aceleași cuvinte, la care de
cele mai multe ori se bâlbâia .
Unele cuvinte erau pronunțate rapid , astfel incat cuvintele erau expulzate pe o singură explirație.
În comportamntul bâlbâitului s -a putut observa o serie de convulsii care apareau ca
urmare a tensiunii in duse de teama de a vorbi. Formele convulsiilor care au putut fi identificate la
acest subiect sunt clonice, tonice și sinkinezii. Bâlbâiala este însoțită de hiperkinezii, si a altor
mișcări asociate cu bâlbâiala, de ex.: întoarcerea capului într -o parte, aplecarea capului înspre
interiorul coprului, mișcări neregulate ale mâinilor. Sinkineziile apar la nivelul mâinilor, de cele
mai m ulte ori sub forma unei comprimari a mainilor, o încleștare a degetelor, intr -o stragnere
puternică. .
La exercițiile de vorbire independentă copilul a vorbit liber despre ceea ce ii face placere
sa facă, precum condusul tractorului,întreceri cu bicicleta, jocuri. În vorbirea liberă, copilul se
bâlbâie cel mai frecvent.
La acest băiat, bâlbâiala se manifestă prin repetiții de silabe : ―ve -ve-ve-vede‖, repeti ții de
silabe la sfârșitul cuvântului ; repeti ții de cuvinte:
Repetă cuvinte monosilabice și bisilabic e : ―să să ‖ ―pe pe ‖ și cuvinte întregi: ―dac ă dacă ‖.
Bâlbâiala tonică se manifestă prin blocaje la începutul cuvântului: „r -r-radiografie‖ „e -ernie‖ și
în interiorul cuvintelor :―tre-trebe‖ ―erni -erni-ernie‖ aju -ajuge‖ , dar și pauze între cuvinte, în
interiorul propozițiilor.

8
13.Concluzii
La finalul programului de intervenție logopedică, copilul nu a obținut o ameliorare
semnificativă a fluenței bâlbâielii, ci mai degrabă o stagnare, din cauza gravității tulburării, care
se manifestă prin numeroase spasm e și repetiții de silabe și sunete, embolofrazii. Deasemnea
băiatul prezintă și alte tulburări aspociate precum, dislalie, sindrom hyperkinetic, strabismul.
Alți factori care au influențat evoluția pe parcursul programului terapeutic sunt: deficiența
mintală moderată.

9
EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE
PENTRU SUBIECTUL B.I.R ., BÂLBÂIALĂ TONO -CLONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:
16/100
silabe:
10/100-
cuvinte:
10/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 20 /100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 4

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:16 /100
silabe: 12 /100
cuvinte: 8 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:5 /100
-în interiorul
cuvântului:
17/100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 7

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:13 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 9/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
23/100
– între
cuvinte:5 /100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 6

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10 /100
silabe: 14 /100
cuvinte: 7 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:1 /100
-în interiorul
cuvântului:
15/100
– între cuvinte:
8/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

V SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
12/100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:10 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 12 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
15/100
– între cuvinte:
0/100
100 Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 3

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 14 /100
silabe: 12/100
cuvinte: 10 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:11 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 11/100
silabe: 14 /100
cuvinte: 9 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 6

4

IX SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10/100
silabe: 2 /100
cuvinte: 12 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
14/100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 2

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 12/100
cuvinte: 10 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
16/100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 2

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 10/8100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:13 /100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 7

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 12/100
cuvinte: 8 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
16/100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 9

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 6 /100
silabe: 14/100
cuvinte: 10 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
13/100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 2

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe: 12 /100
cuvinte: 9 /100
Blocaje:
început ul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
11/100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 8

XV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 16 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 10/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
15/100
– între
cuvinte:4/ 100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

5
PROG RAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

Cazul II, băiat, bâlbâială tono -clonică

Nr.
Săptă –
mâni
Perioada de timp Obiective
geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
1 11.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără efort -inspir normal
alternativ, pe o nară
apoi pe cealaltă
-inspir și exprir
prelungit „Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖ -a realizat
exercițiile de
respirație corect
2 18.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără efort -inspir pe nas, expir
pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir no rmal pe
nas
-inspir pe nas, expir
normal pe gură „Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul înfundat‖

„Ghici ce fruct
este?‖ -a identificat corect
fructele;
-a vorbit despre
fructele lui
preferate;
numeroase repeti ții
de silabe, spasme
3 25.02.2015 Asocierea corectă a
respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea repetată
a unei vocale, pe o
expirație
„Indianul „
„Concurs între
păienjeni’ -a imita suntele
scoase de un indian,
fară intonație; a
cântat fără intonație.
4 04.03.2015 Formarea unui ritm
de vorbire cursiv
-prelungirea duratei
expirației printr -un
exercițiu de
pronunție a unor
numere
„ Numărul meu‖
-și-a pierdut
respirația în timp ce
număra;
5 11.03.2015 Asociarea
exercițiului de
mișcare cu
exercițiul de
respirație, în
procesul pronunției -reglarea inspirației
nazale și a expirului
oral printr -un model
dat „Batem din palme‖
-a sibabisit
cuvintele bătând
corect din palme;
Blocaje, repetari de
silabe și sunte
6 18.03.2015 Formarea unui ritm
de vorbire cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin procedeul
silabisirii
„Câmpul cu
insecte‖ -a silabisit
denumirile
insectelor pe care le
cunoștea;blocaj
7 25.03.2015 Formarea unui ritm
de vorbire cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin lungirea
vocalelor
„Zgomotele
pădurii‖ -a pronunțat
onomatopeele
cerute, cu blocaje si
repetiții de sune te
8 01.04.2015 Distragerea atenției
copilului de la
vorbire prin – distragerea atenției
de la forma
pronunției prin „Gumele‖ -a povestit în timp
ce mesteca guma,
fluența s -a

6
asocierea mișcărilor
cu pronunția procedeul
masticației
(recitarea unor
poezii cu o gumă de
mestecat în gură)
ameliorat puțin
9 08.04.2015 Sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -sprijinirea vorbirii
copilului pr in
vorbirea simultană
(logoped, copil) ―Karaoke‖ -am cântat
impreună melodiile
lui preferate,
repetiții de cuvinte,
silabe.

10 15.04.2015 Construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
răspunsuri la
diferite întrebări

―Familia
ursuleților‖
-a povestit pornind
de la întrebări
11 22.04.2015 Folosirea unor
tonalități diferite – folosirea unor
tonalități diferite în
emiterea
onomatopeeelor în
concordanță cu
jocul de rol
corespunzător
―Familia
cațelușilor‖ -a imitate bine
lătratul câinilor, și
alte anumale
cunoscute de el
12 29.04.2015 Diminuarea
presiuni resimtite în
timpul vorbirii -diminuarea
presiuni resimtite în
timpul vorbirii prin
transferul voci
copilului (joc de
rol)
„Ce ne spune
Martinel?‖ -a răspuns la
întreb ări, cu ezitări,
pauze, blocaje.
13 06.05.2015 Scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea atenției
de la aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
imitarea unor
personaje din
poveste
―Pitici Albei ca
Zăpada‖ -a recunoscut
personajle
interpretate de
mine; a interpretat
și el personaje din
povesti.
14 13.05.2015 Îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea stimei
de sine ca urmare a
rolului de
coordonator al
jocului „Șeful jucăriilor‖ -a propus să ne
jucăm cu avioane
din hârtie; a
povestit depre
jocurile pe acre le
joacă cu repetiții de
silabe, sunte și
blocaje in vorbire.
15 20.05.2015 Stimularea dorinței
de comunicare stimularea dorinței
de comunicare prin
recompensarea
copilului în urma
realizării sarcinii ―Cercul
creioanelor‖ -copilul a povestit
depre pasiunea de a
conduce mașini cu
numeroase blocaje,
repetări de sunte și
silabe in vorbire.

7
CAZUL III

1.Prezentarea cazului
C.A.M., fată, născută la 15.02.2001 , sat Holbolca, Jud Iași, ocrotită de Centru de Plasament
―C.A.Rosseti‖ , Iași. C.A.M este elevă în clasa a -V-a pentru deficiență mintală severă la Școala
Specială Gimnazială ―Constantin P ăunescu ‖, Iași.
2.Ancheta sociala
Structura și atmosfera familial: familia este formată din 4 membri. Tatăl prezintă o
deficiență mintală ușoară și nu are un serviciu stanil, muncește cu ziua în comunitate; mam a este
casnică. Copilul este primul născut în familie și are o soră mai mică, C.B.M,în clasa a -III-a care
se afla în grija părinților.
Venitul este asigurat din alocația de stat a minorelor și veniturile ocazionale din lucrul
tatălui cu ziua în comunitate. Condițiile mat eriale și de locuit ale familie sunt precare; nu detin
teren agricol și nici animale.
Atmosfera din familie este una tensionată,cu conflicte între prărinți, mediul familial nu
este optim pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Copilul este pedepsit și criticat de către
părinți atunci când greșește.
3.Anamneza
Antecedente patologice: naștere naturală, la termen, fară conplicații în timpul nașterii.
Copilul a fost diagnisticat cu întârzîere în dezvoltare.
Istoricul dezvoltării ulterioare: Logopatul a înregistrat repetate eșecuri școlare în
învatamantul normal dupa care a reușit să parcurgă învătământul primar la Școala Specială
―Constantin Paunescu ―, Iasi.
4.Examen somatic : prezintă o dezvoltare staturală, ponderală și toracică normală,
supraponderabilitate spre obezitate.
5.Examen psihopedagogic
In ceea ce privește examinarea copilului din punct de vedere psihopedagoic, din dosarele
acestuia se regasesc urmatoarele informații: deficiență mintală severă, bradipsihie, întelege
comenzile verb ale și execută sarcinile de lucru cu sprijin, participă la activități fără inițiativă.
În timpul orelor concentrarea atenției este scăzută, nu menține contactul visual, motivația
este prevalent externă, memorie mecanică.

8
Atunci când este pusă să răspundă sau să faca o anumită activitate se intimidează, devine
introvertită, manifesta negativism.
Relațiile cu colegii și cu adulți sunt bune, iar comportamentul înafara școlii este adecvat.
Copilul are formate deprinderile de autonomie personală și se deplasea ză intr -un spațiu cunoscut,
mers greoi, lipsit de suplețe.
Increderea în sine i -a scăzut odata cu neimplicarea părinților și critica constantă din partea
profesorului. Deasemenea, prezintă o imaturitate afectivă și o rezistență scăzută la frustrare.
În ac este conditii, rezultatele la învațatură sunt foarte slabe, în registrând eșecuri școlare și
aceas ta pentru că iși pierde încrederea în fortele proprii, devine neatentă, dezorganizată, uită, nu
are inițiativă și energie, prezintă o stare de neliniște și ne mulțumire.
6.Examen logopedic : bâlbâială colon -tonică, bradipsihie, alalie (în curs de corectare), vocabular
de stocare extrem de sărac, alex ie-agrafie, rinolalie clausa.
Limbaj oral: Balbaiala tono -clonică , cu spasme de scurta durata in vorbire, cu pauze mai
mici sau mai mari intre primele si restul cuvantului. Vocabularul este sărac, volumul de cuvinte
ii permite sa spuna lucruri de baza, nu foarte complicare. Se descurca destul de greu in
comunicarea ora la, uneori limbajul este neinteligibil. Din cauza întreruperi vorbirii, înțelegerea și
reproducerea se realizează greu, necesitând mai multe repetiții pentru a înțelege și retine o
anumită cantitate de ideii. Pronunț ia nu este cursivă, melodioasă, iar din cauza spasmelor se
pierde ințelegerea cuvintelor rostite.
Limbaj scris: prezintă disgrafie, reprezint ă grafic cateva litere (a, o, u,i, m) si cifrele de la
1la 5. Logopatul are lateralitate dreapta, iar în timp ce realizează grafemele are tendinta de a
începe de la dreapta la stanga, uneori schimbă mana cu care scrie. In situatiile cand întâmpină
dificultăți în rezolvarea unei sarcini este prezent manifestarea scrisului în oglindă, prin rotirea uni
grafem în locul altuia.
7.Examne neuropsihiatric: deficienț ă mintală severă , bâlbâială tono-clonică.
8.Diagnostic logopedic: bâlbâiala tono -clonică , bradipsihie, dislalie polimorfă, alalie, alexie –
agrafie -acalculuie.
9.Prognostic : evoluție lentă în realizarea unei vorbirii fluente ritmice, din cauza deficienței
mintale grave, a tulburărilor emoționale și a dislaliei polimorfe.
10.Recomandari : -program de intervenție perso nal pentru domeniul psihomotor
– program de intervenție pers onal pentru domeniul cognitiv.

9
– program de intervenție personal pentru comunicare și limbaj
-ecerciții de reglare a tonusului muscular
– exerciții de gimnastică ale aparatului articulator
-exerciții de gimnastică respiratorie
-exerciții pentru antrenarea atenției
-implementarea unui regim riguros de viață
-alimentație corespunzătoare
-scaderea în greutate
-pihoterapie
11.Terapie logopedica
1.Inlaturarea cauzelor declansarii: C.A.M. cunoaște anumite răspunsuri, dar evită să le pronunțe
din cauza gravei tu lburări de pronunție, a dislaliei polimorfe și bâlbâielii.
A. își conștientizează foarte bine tulburările de pronunție. Aceasta puternică
conștientizare se datorează metodelor greșite psihopedagogiece,(metodelor greșiete de educație),
de corectare utilizat e în profesori. Metodele psihopedagogice indrepatete spre corectarea
tulburărilor de vorbire ale copilului au produs o inhibare a comportamentului verbal.
În plus acest subiect este expus sistematic la situații anxiogene, precum prezența
studențiolor pract icanți în cursul desfașurări activitătilor de predare -învățare.Etichetarea sau chiar
umilirea de catre profesorul diriginte în prezența studenților este una dintre cauzele care
alimentează bâlbâiala copilului.
Copilul mai poate fi caracterizat printr -o emo tivitate excesivă și prin manifestarea
canstantă a refuzului de a comunica, vorbi și printr -un negativism specific în rezolvarea sarcinilor
didactice.
Expunerea la factori anxiogeni ( pronunțarea unor cuvinte dificil de pronunțat, tonul
ridicat al profesor ului, critica constantă, prezența studenților) declanșează bâlbâiala copilului și
mai ales spasmele tonice. Acest comportament este urmat de manifestarea refuzului de a rezolva
sarcinile și care atrage alte critici din partea profesorului.
2. Reeducarea ri tmului vorbirii care se realizeaza in mai multe etape:
a.Etapa de acomodare, de formare a auzului fonematic

10
 Exercitii de gimnastica respiratorie pentru realizarea unei respiratii toracice echilibrate si
a unei inspiratii toracice echilibrate si a unei insp iratii profunde, dirijate constient de
copil;
 Execitii de gimnastica respiratorie insotite de vorbire (după ce s -a obtinut un anumit
echilibru);
 Exercitii de antrenare a discernamantului auditiv, bazat pe exercitii de pronuntare ritmica,
cu variatia intona tiei, tempoului;
 Exercitii ritmice bazate pe coordonarea intregii motricitati inclusive a celei verbale;
 Jocuri simple: imitari a unor zgomote din natura și sunete emise de animale.
 In aceasta perioada s -a apelat la povesti scurte si atractive, cantece pentru copii, pregatite
inainte de inceperea activitatii.
Logopatul impreuna cu terapeutul au comentat pe baza povestilor si in momentul in care
A. s-a balbait, nu i s -a atras atentia, ci s -a repetat clar, ritmic, fraza pe care a vrut sa o spuna
copilul.
b.Etapa formarii deprinderii de a vorbi ritmic si fluent folosind exercitii specifice primei etape cat
si exercitii de vorbire comuna si reflectată.
Vorbirea comuna s -a efectuat pe baza unor cantece repetate impreuna cu copilul.Dupa 4
saptamani de vorbire comuna s -a trecut la exercitii de vorbire reflectata. Pentru inceput s -a folosit
combinarea intre vorbirea comuna si cea reflectata: copilul a rostit cuvinte, propozitii odata cu
logopedul si apoi inca o data singur, dupa logoped.
c.Etapa de vorbire ritmic a.
S-a continuat cu exercitii de gimnastica respiratorie, exercitii ritmice la care s -au adaugat
exercitii de perceptie, de recunoastere, reproducere si pastrarea ritmului. S -a recurs la cântarea
unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul calculatorului dar si a logopedului. La inceput
logopedul a memorat cantecele impreuna cu logopatul.
d.Etapa de antrenare si usurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea
peste vorbirea spontana si necondiționată a copilului.
S-au folosit : poves ti memorate anterior (povestea ); conversatii, pareri privind texte
cunoscute; recitarea de poezii, cantarea unor melodii, treptat s -au adaugat din ce in ce mai multe
semene de intonatie.

11
12.Evolutia pe parcursul terapiei
Pe parcursul terapiei logopatul a inregistrat o evolutie satisfacatoare, acest lucru s -a datorat
faptului ca logopatul are deficiență mintală severă, dislalie polimorfă.
Un prim obiectiv a fost înlaturarea cauzelor declanșarii tulburarii de ritm si fluență. Printre
situatiile care ii dec lanșează bâlbâiala pot fi amintite: momentele de stres, observațiile asupara
vorbirii facute de care profesor, asupra comportamentului, întrebarile care ii solicita direct
răspunsul, privirile atințintite asupra ei cand trebuie să vorbească, mai ales in pr ezența studenților
practicanți și în momentele de oboseală fizică si psihică, pronunțarea unor cuvinte lungi,
necunoscute, dificil de pronunțat.
Situațiile în care fluența verbală este una buna sunt : în momente de relaxare, cand este bine
dispusă, cand n u se simte supravegheată, atunci cand cunoaste răspunsul la întrebare, pe care
trebuie sa -l redea din memorie.
În cadrul terapiei logopedice am folosit metode specifice psihoterapiei, precum psihoterapia
sugestiva, în care i -am sugerat ca poate să vorbeasc ă bine, psihoterapie de relaxare prin exercitii
de decontractare musculară, nervoasă și psihică însotită de muzică si de imagini relaxante.
Un alt element important este muzica, care a fost folosita în timpul ședintelor de terapie
logopedică pe fundal, muz ica preferat a de logopat, cu efecte pozitive în relaxare a
psihoemotională dar si pentru stimularea cognitivă.
In faza incipientă s -au efectuat exerciții de gimnastică respiratorie, care au avut un rol foarte
important deoarece C.A.M. prezintă o bâlbâială tono -colonică , care se manifesta prin pierderea
aerului înainte de a începe să vorbească. În acest fel s -a restabilit un echilibru în respirație,
aceasta a fost mai putin rapidă si a fost realizată in zona toracica, nu în zona abdomină.
Exercitiile de gi mnastica respiratorie au fost urmate de exercitii care au vizat dezvoltarea auzului
fonematic, la care înregistra mari dificultăți. În acest sens s -au efectuat exerciții de pronunțare
ritmică, cu variația intonatiei, accentului, tempoului însotite de gestu ri și muzica, uneori chiar și
de dans.
Pe durata terapiei s -au folosit povești scurte, jocuri pregatite si spuse de logoped,
modalitate la care s -a apelat pe toata durata terapiei. În momentul în care copilul s -a bâlbâit nu i
s-a reproșat acest lucru, ci s -a repetat clar, ritmic cuvantul pe care copilul a vrut sa -l spună .
Logopatul participă la un program de t erapia logopedica pentru corectarea dislaliei po limorfe și
în același timp am efectuat exerciții de corectare a bâlbâieli. Pentru corectarea bâlbâielii am

12
folosit metoda analitico -sintetică, care s -a dovedit eficienta mai ales in cazul unui subiect cu
deficiență mintală.
În ceea ce privește vorbirea comună s -a inceput cu recunoașterea si prounțarea literelor pe
care logopatul le cunoaște (a, o,u,i,m) dar și a cifrelor (1 -5). Concomitet s -au oferit imagini pe
care trebuia să le recunoască si sa le denumească. Numarul de imagini denumite și recunoscute
au crescut treptat.
Vorbirea comuna a constat în pronunțarea cuvintelor, a unor propoziții simple, apoi mai
dezvoltate dupa logoped. Dupa care logoptului i s -au citit povsti scurte de catre logoped,
deoarece acesta nu stie sa citeasca si i s -a solicitat sa raspunda la intrebari.
În etapa vorbirii reflectate logopatul a pronunțat cuvinte si propozitii scurte în același
timp cu logopedul, dupa care a repetat singur.
Pentru însușirea vorbirii independente i s-a solicitat copilului sa comenteze povestile
prezentate de logoped, acesta raspunzând scurt, cu ezitări, de multe ori uitând continutul. Nu este
capabilă sa formulize propoziții simple, logice.
13.Concluzii
Asupra bâlbâielii nu s -a intervenit în ca de timpuriu, ceea ce a condus la o fixare prea
profundă a mecanismelor sale patolo giece.
In cazul acestui copil vorbirea este deja consolidată, iar grșelile pot fi destul de greu de
corectat, cu atat mai mult în cazul unui copi l cu deficiența mintala severă,care prezintă rezistentă
la corectarea tulburărilor de vorbire.
Terapia logoped ică realizată la cabinet cu un logoped s -a axat pe corectarea alalie și a
dislaliei polimorfe, în cazul acestui subiect obtinându -se o ușoară ameliorare.
Rezultatele terapiei logopedice sunt influentate de momentul începerii terapiei, de
metodele folosite, de implicarea logopedului, a profesorilor, dar și a familiei, de efortul depus de
logopat, dar si prezența altor tulburari.
Începerea unui program logopedic la o vârsta înaintată, după ce bâlbâiala s -a consolidat
nu o înlatură total si definitiv , dar poat e produce o ameliorare a calitați vorbirii.

13
PROG RAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

Cazul III, fată, bâlbâială tono -clonică

Nr.
Săptă –
mâni Perioada de
timp Obiective
geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
1 10.02.2015 Realizarea unui ritm
simplu de respirație
fără efort -inspir normal
alternativ, pe o nară
apoi pe cealaltă
-inspir și exprir
prelungit „Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖ -a refuzat sa faca
exercițiile de
gimnastică și să
imite suntele scoase
de o trompetă
2 17.02.2015 Realizarea unui ritm
simplu de respirație
fără efort -inspir pe nas, expir
pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir normal pe
nas
-inspir pe nas, expir
normal pe gură „Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul înfundat‖

„Ghici ce fruct
este?‖
-timiditate
-a recunoscut
fructele, pe care le -a
prnunțat cu
dificultăți; blocaje,
repetiții de sunte și
silabe
3 24.02.2015 Asocierea corectă a
respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea rep etată
a unei vocale, pe o
expirație „Indianul „
„Concurs între
păienjeni’ -a refuzat sa imite
un indian; a
pronunțat suntele
după model, cu
întreruperi

4 03.03.2015 Formarea unui ritm
de vorbire cursiv
-prelungirea duratei
expirației printr -un
exercițiu de
pronunție a unor
numere
„ Numărul meu‖
-a numărat
împreună cu mine
-știe să numere până
la 10
5 10.03.2015 Asociarea
exercițiului de
mișcare cu
exercițiul de
respirație, în
procesul pronunțiE -reglarea inspirației
nazale și a expirului
oral printr -un model
dat „Batem din palme‖
-a denumit
imaginile cu ajutor
-am despărțit în
silabe cuvintele
bătând din palme în
același timp
6 17.03.2015 Dezvoltarea auzului
fonematic -diminuarea
blocajelor verbale
prin procedeul
silabisirii „Câmpul cu
insecte‖ -a colorat și a
decupat
-a desparțit în silabe
denumirea
insectelor, batând
din palme
7 24.03.2015 Formarea unui ritm
de vorbire cursiv
Dezvoltarea auzului
fonematic -diminuarea
blocajelor verbale
prin lungirea
vocalelor
„Zgomotele
pădurii‖ – a avut dificultăți în
a pronunța unele
onomatopee;
timiditate

14
8 31.04.2015 Distragerea atenției
copilului de la
vorbire prin
asocierea mișcărilor
cu pronunția – distragerea ate nției
de la forma
pronunției prin
procedeul
masticației
(recitarea unor
poezii cu o gumă de
mestecat în gură)
„Gumele‖ -recitarea poezie cu
guma în gură a fost
lipsită de intonație,
ritm, cursivitate,
poezia a fost
repetată de mai
multe ori .
9 07.04.2015 Sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană
(logoped, copil) în
fața unui public
format din jucării
―Karaoke‖ -nu a vrut sa cânte
versurile
cântecelului;
timiditate, a
pronuțat doar ultima
silaba cuvântului

10 21.04.2015 Construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
răspunsuri la diferite
întrebări
―Familia
ursuleților‖
-a răspuns la
majoritatea
întrebările prin ―da‖
și ―nu‖
11 28.04.2015 Folosirea unor
tonalități diferite – folosirea unor
tonalități diferite în
emiterea
onomatopeeelor în
concordanță cu
jocul de rol
corespunzător
―Familia
cațelușilor‖ -nu a vrut să imite
lătratul câinilor
-timiditate excesivă

12 05.04.2015 Diminuarea presiuni
resimtite în timpul
vorbirii -diminuarea
presiuni resimtite în
timpul vorbirii prin
transferul voci
copilului asupra
unei jucării (joc de
rol) „Ce ne spune
Martinel?‖ -i-a fost rușine să
răspundă la întrebări
prin intermediul
ursulețul ui
13 12.05.2015 Scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea atenției
de la aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
imitarea unor
personaje din
poveste
―Pitici Albei ca
Zăpada‖ -a ghicit doar cateva
personaje imitate de
mine, de ex.:
Somnorosul
14 13.05.2015 Îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea stimei
de sine -acceptarea
sprijinului exterior
pentru corectarea
vorbirii „Can-Can-
Cangurușul RuRu ‖ -a răspus cu
dificultă la întrebări,
mecanisme de
evitare a
răspunsului
15 19.05.2015 Stimularea dorinței
de comunicare stimularea dorinței
de comunicare prin
recompensarea
copilului în urma
realizării sarcinii ―Cercul
creioanelor‖ -a recitat poezia
―Chiț -chiț‖ învătată
împreună
repetiție de silabe și
sunete,blocaje.

15
EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE
PENTRU SUBIECTUL C.A.M., BÂLBÂIALĂ TONO -CLONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:2 /100
silabe: 4 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8/ 100
-în interiorul
cuvântului:5 /100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 3
–în interiorul
propoziției: 9

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:4 /100
silabe:6 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului:6 /100
– între cuvinte:
10/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 3
–în interiorul
propoziției: 5

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 2/100
silabe: 4 /100
cuvinte: 1 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:7 /100
-în interiorul
cuvântului:10 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 4

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 1 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 3 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului:6 /100
– între cuvinte
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 4
–în interiorul
propoziției: 2

V SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 3/100
silabe: 2 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2 /100
-în interiorul
cuvântului:5 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 3
–în interiorul
propoziției: 8

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 2/100
silabe: 4 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:5 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 7

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete1 /100
silabe: 3 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului: 2/100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 5

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:4 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propozi ției: 3
–în interiorul
propoziției: 5

4

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:3 /100
silabe: 4 /100
cuvinte: 2 /100

Blocaje: :
începutul
cuvântului:6 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:2 /100
silabe: 5 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:9/ 100
-în interiorul
cuvântului:6 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 7

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 3/100
silabe: 2 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:10/ 100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 6

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 2/100
silabe: 2 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului:
10/100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 7

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:1 /100
silabe: 3 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 3
–în interiorul
propoziției: 5

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 2/100
silabe: 2 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:6 /100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 6

XV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:2 /100
silabe: 5 /100
cuvinte: 0 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:7/ 100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 8

5

CAZUL IV

1.Prezentarea cazului
C.G.V., Băiat, 20.01.1997, sat Popricani, jud Iași , ocrotit de Centru de Plasament
―C.A.Rosseti‖ , Iași. C.G.V. este elev în clasa a -VIII-a pentru deficiență mintală moderată la
Școala Specială Gimnazială ―Constantin P ăunescu ‖, Iași.
2.Anamneza
Copilul s -a născut prematur la 9 luni, și a fost diagnosticat cu o ușoară întârziere în
dezvoltare.Băiatul a promovat Grădiniță cu program normal, sat Popricani , însa a înregistrat eșec
școlar repetat, în clasa a IV -a și dublu eșec școlar clasa a V -a la Școala cu clasele I -VII,
Popricani . În prezent este înscris în clasa a -VIII-a la Școala Gimnazială Specială , „Constant in
Paunescu ‖, este un copil aflat în întreținerea Centrului de Plasament, fiind intern parțial .
3.Ancheta sociala
Minorul locuiește împreună cu C.E., sora sa mai mare, aceasta având grijă de el și
încercând să îi asigure condiții normale de creștere și îngrijire. Tatăl acestuia fiind decedat, iar
mama locuiește, în prezent, cu actualul concubin și copilul născut din r elația acestora .
Venitul financiar al familiei este alcatuit din alocația de stat a C. G.V. și pensia de urmaș.
Familia n u deți ne teren agricol în proprietate și nici animale, detine doar cateva păsări.
4.Examen somatic :
Fișa medicală relevă faptul că bă iatul prezintă următoarele tulburări:
-deficiență mintală ușoară spre moderat ă,
– bradipsihie
-întârziere în dezvoltarea limbajului
-familie monoparentală prin decesul tatălui
-comunicare zbuciumată în familie în copilarie
5.Examen psihopedagogic
Băiatul s-a adaptat cerințelor programului pentru învățământul special, obținând rezultate
foarte bune , respectă programul și regulile de grup. Discipline le lui preferate sunt matematica și
istoria, dar are rezultate foarte bune la toate disciplinele. Relaționează adecvat cu colegii și

6
profesorii, este serios, conștiincios și se implică în rezolvarea sarcinilor de grup .Participă la
activitățile extracurriculare precum concursuri, carnavale, acțiuni de ecologizare, vizite.
Lateralitate dreaptă, coordonare oculo -motorie și motricitate fină, bine dezvoltate.
Utilizează și aplică noțiuni spațiale și temporale(stânga -dreapta), cunoaște zilele săptămânii,
lunile anului . Băiatul este bine dezvoltat fizic, cu o motricitate generală bună, demonstrând
îndemânare, v iteză de reacție, precizie în execuția mișcărilor și rezistență la efort
Este instabil emoțional, cu unele tendințe de interiorizare și timiditate , se izolează in
situațiile critice . Nu se angajează prea des în conversații din cauza tulburărilor de pronunț ie, însă
este capabil să rezo lve sarcini în mod independent. Nu are încredere în el și suferă foarte mult din
cauza bâlbâielii pe care le are și de care este conștient.
Băiatul prezintă un comportament adecvat în diferite contacte sociale, vine singur la
școală, însă trebuie încurajat pentru a -și dezvolta încrederea în sine și în capacitățile sale de a
vorbi . În ceea ce privește comportamentul înafara școlii, acesta este civilizat.
6.Examen logopedic: bâlbâială clono -tonică , embolofrazie,dislalie care se manifestă prin
omisiuni de sunete;
Băiaul citește texte, extrage învățăminte, realizează corelații între inf ormații ; are formate
deprinderi de scris -citit; vocabular de bine dezvoltat.
Prezintă tulburări de pronunție destul de accentuate și tulburări ale ritmului și fluenței
vorbiri, ceea ce îl impiedică să formuleze corect mesajul pe care vrea sa -l transmită, deși structura
logică a propozițiilor formulate este corectă. Este capabil să relateze descrieri ale evenimentelor,
dar evită sa se angajeze în conv ersații, conștientizând dificultățile de a se face înteles.
7. Examne neuropsihiatric: deficiență mintală ușoară , bâlbâială clono -tonică;
8.Diagnostic logopedic: bâlbâială clono -tonică , dislalie.
9.Prognostic: Evoluție lentă în stabilirea unui ritmului și a fluenței verbale datorită
particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități.
10.Recomandari:
-giminastică logopedică;
-ritmică logopedică;
-organizarea unui regim riguros de viață;
-psihoterapie individuală și de grup;
-stimulare cognitivă

7

11.Terapie logopedică
1.Programul de intervenție logopedică a urmărit următorele obiective :
 Diminuarea surselor stărilor confl ictuale și a stărilor tensinale
 Crearea unui climat cooperant și relaxant
 Crearea unor condiții stimulative pentru comunicare
 Dezvoltarea încrederii în sine și optimizarea imaginii de sine a copilului
2. Reeducarea ritmului vorbirii se realizează în mai multe etape:
 Gimnastica general ă, care cuprinde exerciții menite să fortifice organismul, să
disciplineze persona carese bâlbâie;
 Educarea respirație:
-formarea unei respira ții profunde costo -diafragmatice;
-educarea inspirației nazale și a expirului oral; alungirea duratei expirației, in special prin
exerciții de vocalizare și fonație;
-realizarea un ui ritm simplu de respirație, ușor și fără efort;
– asociarea exercițiului de mișcare cu exercițiul de respirație, în procesul pronunției ;
3.Tipurile de exerciții care au fost utilizate pentru dezvoltarea vorbirea simultană, reflectate și
apoi independentă au constat în:
-pronunțarea de cuvinte după denumirea imaginilor;
-formarea și pronunțarea unor propoziții simple;
-formarea și dezvoltarea unor propoziții dezvoltate;
-reproducerea unor poezii;
-povestiri pe baza unor răspunsuril la întrebări;
-reproducerea unor povestiri;
-povestiri libere;
-interpretarea unei situații, comenzi cereri;
12.Evolutia pe parcursul terapiei
În prima etapă a programului au fost realizate exerciții de gimnastică generală și exerciții
de respirație, pe care băiatul l -a realizat după model.

8
În aplicarea programului de intervenție logopedic s -a evitat orice judecată de valoare sau
etichetări cu privire la calitatea vorbrii copilului.
În etapa vorbirii reflectate s -au utilizat exerciții de pronunțare a cuvintelor după
denumirea imaginilor. Băiatul a recunoscut obiectele din imagini și a pronunțat corect
aproximativ toate cuvintele identificate. În situațiile în care a întâmpinat dificultăți, s -a sprijinit
vorbirea copilului prin vorbirea simultană.
Pentru consolidarea vo rbirii reflectate băiatul a formulat și pronunțat propoziții scurte cu
ajutorul cuvintelor din imagini. S -a urmărit deasemenea îmbogațirea vocabularului, formarea
deprinderii de a alcătuii propoziții, continuându -se exercițiile de articulare a sunetelor și
integrarea lor în cuvinte și propoziții. În acest sens au fost utilizate exerciții cu cuvinte sinonime,
antonime, omonime cu ajutorul cărora copilul a formulat propoziții dezvoltate.
Pentru a formarea unui ritm de vorbire cursiv au fost recitate poezii, pe care copilul ințial
l-a citit fără intonație, aritmic, monoton cu pauze în vorbire, cu blocaje la începutul versurilor .
Deaceea s -a insistat pe ralizarea unei vorbiri ritmice, prin adoptar ea unui intonații adecvate după
model.
Atunci când citește vorbirea este lipsită de cursivitate și fluentă, cu pauze dese între
cuvinte. În citire s -a bâlbâit mai puțin, nu a repetat sunte și silabe, în schimb a apărut sp asmele la
începutul propoziției și între cuvinte. Aceste spasme au fragmentat textul citit, ia r întelegerea
mesajului a fost afectată. De aceea în aceasta etapă s -a insistat pe des părtirea textului în sintagme ,
metodă ce s -a dovedit eficientă și a îmbunătățit ritmul vorbirii.
În cadrul programului de intervenție s -a insistat pe dezvoltarea vorbirii independente,
deoarece băiatul are dificultăți în a se exprima , din cauza timidității, care este alimentată de
tulburările de vorbire. Exercițiile de vorbire independentă au cuprins exerciții pentru dezvoltarea
întrederii de sine, în acest sens au fost v alorificate poveștile terapeutice. Scopul poveștilor a fost
acela de a -i transmite copilului mesajul că poate vorbi fluent. Povestea s -a dovedit a fi eficentă,
băiatul dobândind mai multă încrederere în posibilitățile sale de a vorbi.
Un alt exercițiu ca re și-a dovedit eficiența în realizarea unei vorbiri independente a
constat în aranjarea imaginilor în ordinea cronologică a evenimetelor și alcătuirea unei povești pe
baza acestora. Băiatul a organizat imaginile în ordine cronologică, in schimb a întâmpi nat
dificultați în a realiza o poveste, vorbirea fiind întreruptă de pauze, și încărcată cu cuvinte
parazite, precum ―pai‖, ―deci‖, ―nu nu‖.

9
Copilul a fost stimulat să vorbească independent, să relateze povestiri pe baza experienței
proprii. În vorbirea in dependentă copilul înregistrează cele mai multe tulburări de fluență: repetă
sunete, silabe și cuvinte, precum: ―cu -cu‖, ―fol -folbal‖, ―tre -trebuie‖ . Copilul are o bâlbâială
clonică cu evolutie spre bâlbâială tonică, deoarece la începutul propozițiilor ap ar scurte pauze, în
care băiatul se pregatește să vorbească
13.Concluzii
La finalul programului de intervenție băiatul a obținut o ameliorare a fluențe i vorbirii,
deoarece acesta a s -a implicat în executarea exercițiilor logopedice. Deasemenea, copilul a
obtinut o îmbunătățire a ritmului vorbirii prin creștrea stimei de sine, datorita progreselor pe care
le-a realizat la sfârșitul programului. Vocea băiatului a devenit mai sigură, atunci când vorbește.
Parcurgerea unui program logopedic pe o perioada mai lu ngă de timp, cu metode specific de
corectarea a bâlbâielii ar îmbunătății ritmul vorbirii copilului.
Rezultatele obținute se datorează străduinței și perseverenței de care a dat dovadă în
relizarea exercițiilor logopedice, cât și faptului că prezintă o def iciență mintală ușoară, care îi
permite totuși să facă progresemici, dar sigure.

10
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

Cazul I V, băiat, bâlbâială clono -tonică

Nr.
Săptă –
mâni Perioada de
timp Obiective
geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
1 10.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir normal
alternativ, pe o
nară apoi pe
cealaltă
-inspir și exprir
prelungit
„Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖ -a realizat exercițiile de
respiarație
2 12.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir pe nas,
expir pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir normal
pe nas
-inspir pe nas,
expir normal pe
gură
„Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul
înfundat‖

„Ghici ce fruct
este?‖ -a identificat o parte din
fructe cu ușuriță, la altele
s-a bâlbâit,‖m -m-m-măr‖
3 19.02.2015 Asocierea corectă
a respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea
repetată a unei
vocale, pe o
expiraț ie

„Indianul „
„Concurs între
păienjeni’ -a imitat un indian după
model; a avut spasm e la
pronunțarea s untelor „ a-a-
a‖
4 26.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv
-prelungirea
duratei expirației
printr -un exercițiu
de pronunție a unor
numere
„ Numărul meu‖
-a numărat cu ajutor până
la 10,
Repetiții de sunte, silabe,
spasme.
5 05.03.2015 Asociarea
exercițiului de
mișcare cu
exercițiul de
respirație, în
procesul
pronunției
-reglarea inspirației
nazale și a
expirului oral
printr -un model dat „Batem din
palme‖
-a silabisit bătănd din
palme; a întâmpinat
dificultăți de menț inere a
ritmului batăilor din
palme
6 12.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin procedeul
silabisirii
„Câmpul cu
insecte‖ -a silabisit denumirea
insectelor,a povestit
experiențe amuzante cu
insectele.
7 19.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin lungirea „Zgomotele
pădurii‖ -a pronunța t onomoatopee
fără intonația adecvată.

11
vocalelor
8 26.04.2015 Distragerea
atenției copilului
de la vorbire prin
asocierea
mișcărilor cu
pronunția – distragerea
atenției de la forma
pronunției prin
procedeul
masticației
(recitarea unor
poezii cu o gumă
de mestecat în
gură)
„Gumele‖ -copilul a cântat un
cântecel cunoscut,
mestecând gumă
9 02.04.2015 Sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană
(logoped, copil) în
fața unui public
format din jucării
―Karaoke‖ -a cantat un cântecel
preferat, cu întruperi,
blocaje.
10 23.04.2015 Construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
răspunsuri la
diferite întrebări
―Familia
ursuleților‖
-a formulat cu greu
răspunsurile la întrebări, a
răspuns prin ―da ―sau
―nu‖
11 30.04.2015 Folosirea unor
tonalități diferite – folosirea unor
tonalități diferite în
emiterea
onomatopeeelor în
concordanță cu
jocul de rol
corespunzător

―Familia
cațelușilor‖ -a imitat lătratul câinilor,
cu intonație.
12 07.04.2015 Diminuarea
presiuni resimti te
în timpul vorbirii -diminuarea
presiuni resimtite
în timpul vorbirii
prin transferul voci
copilului asupra
unei jucării (joc de
rol)

„Ce ne spune
Martinel?‖ -a raspuns la întrebări cu
spriji n; repetiții de
cuvinte, timiditate,
blocaje.
13 14.05.2015 Scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea
atenției de la
aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
imitarea unor
personaje din
poveste

―Pitici Albei ca
Zăpada‖ -copilul a identificat o
parte din personajele
imitate de mine ; a imitat
și el câteva personaj e
cunoscute.
14 21.05.2015 Îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine ca
urmare a rolului de
coordonator al
jocului „Șeful jucăriilor ‖ -ne-am jucat cu
mașinuțele,pro nunțarea de
onomatopee, repetiții de
sunete și silabe.

12
EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE
PENTRU SUBIECTUL C.G.V., BÂLBÂIALĂ CLONO -TONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8/100
silabe: 4/100
cuvinte: 9/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:9/100
-în interiorul
cuvântului: 9/100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete 10/100
silabe: 5/100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului: 10/100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 6

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
la început
sunete: 7/100
silabe: 6/100
cuvinte: 3/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:8 /100
-în interiorul
cuvântului: 9/100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 2

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 13/100
silabe: 2/100
cuvinte: 6/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 9/100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

V SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:10/100
silabe: 2/100
cuvinte: 5/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 6/100
silabe: 6/100
cuvinte: 9/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:4 /100
-în interiorul
cuvântului:
10/100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 0

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 6 /100
silabe: 4 100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe:3 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2 /100
-în interiorul
cuvântului: 8/100
– între cuvint e:
6/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 7

4
IX SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 3 /100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 5/100
– între cuvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 6

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe: 4/100
cuvinte: 2/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 4/100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 5/100
silabe: 10/100
cuvinte:4/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 7/100
– între
cuvinte:70/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 8

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 6/100
silabe: 6/100
cuvinte: 0/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:5 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între c uvinte:
1/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 1

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 6/100
silabe: 8 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:5 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
8/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 1

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe:6 /100
cuvinte: 3 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:6 /100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 2

XV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9/100
silabe: 4/100
cuvinte: 4/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/100
-în interiorul
cuvântului: 9/100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

5
CAZUL V

1.Prezentarea cazului
G.A.F. (30.03.2003), sat Piciorul Lupului, comuna Ciurea, jud.Iași . Elev în clasa a III -a
la Școala Specială Gimnazială „Constantin Paunescu‖, Iași.
2.Anamneza
Sarcină normal și naștere naturală. Din punctul de vedere al adaptării pedagogice se
constată o adaptare bună, în grup, relațione ază bine cu colegii dar și cu adulții.
Grădinită și clasele I -IV le-a urmat la Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu ‖,
Iași. În perioada (2009 – 2010) copil s-a aflat în întreținerea Centrului de Plasament ―C.A.
Rosseti‖, Iași
3.Ancheta sociala
Copilul provine dintr -o familie modestă, mai are doi frați mai mici, care merg la școală.
Tată, de profesie zidar, nu are un serviciu stabil, iar mama este casnică și se ocupă de
creșterea și îngrijirea copiilor. Situația economic a familie este modest ă, locuiesc într-un
apartament împreuna cu bunica paternă, dar separtat, însă nu este sufiecent spațiu pentru toți
membi familiei .
4.Examen somatic:
-deficiență mintală moderată
-sindrom hy perkinetic
-bâlbâială
-dislalie polimorfă
5.Examen psihopedagogic
 Deficiență mintală ușoară
 Sindrom hyperkinetic
 Labilitatea atenției și capacitatea scăzută de concentrare;
 Instabilitate emoțional afectivă;
 bradipsihie;
 dislexie -disgrafie
 discalculie ușoară,operează cu forme – culori -marimi;

6
 realizează clasificări
 povestește după imagini – cu ajutorul interlocutorului;
 calcul aritmetic (0 -20) cu suport
Este emotiv, plânge ori de câte ori nu reușește să facă ceea ce și -a propus, sau, altă persoană îl
umilește. Îi lipsește afecțiunea din partea familiei.
Băiatul are o capacitate slabă de efort, de concentrare in special, nu poate fi atent și urmări lecția
de-a lungul unei ore, din cauza sindromului hyperkinetic.
6.Examen logopedic: bâlbâială clono -tonică , dilexie -disgrafie specific, dislalie polimorfă, care se
manifes tă prin omisiuni de sunete Evoluție mai lentă în corectarea sunetelor pronunțate
defectuos. Vocabularul d e stocare este mai bogat decât vocabularul activ.
7.Examne neuropsihiatric:
8.Diagnostic logopedic: bâlbâială clono -tonică, tono -clonică, dislalie polimorfă pe fondul
deficienței mintale.
9.Prognostic: evoluție lentă în realizarea unei vorbiri fluente, ritmice datorate deficienței
minatale.
10.Recomandari:
– giminastică logopedică;
– ritmică logopedică;
– organizarea unui regim riguros de viață;
– psihoterap ie individuală și de grup;
– terapii specifice
– stimularea cognitivă
– terapia psihomotrică, in vederea compensării instabilității motrice
11.Terapie logopedică
1.Reeducarea ritmului vorbirii care se realizeaza in mai multe etape:
a.Etapa de acomodare, de forma re a auzului fonematic
– Exercitii de gimnastica respiratorie pentru realizarea unei respiratii toracice echilibrate si
a unei inspiratii toracice echilibrate si a unei inspiratii profunde, dirijate constient de
copil;

7
– Execitii de gimnastica respiratorie insotite de vorbire (după ce s -a obtinut un anumit
echilibru);
– Exercitii de antrenare a discernamantului auditiv, bazat pe exercitii de pronuntare ritmica,
cu variatia intonatiei, tempoului;
– Exercitii ritmice bazate pe coordonarea intregii motricitati incl usive a celei verbale;
– Jocuri simple: imitari a unor zgomote din natura și sunete emise de animale.
– In aceasta perioada s -a apelat la povesti scurte si atractive, cantece pentru copii, pregatite
inainte de inceperea activitatii.
b.Etapa formarii deprinderi i de a vorbi ritmic si fluent folosind exercitii specifice primei etape cat
si exercitii de vorbire comuna si reflectata
Vorbirea comuna s -a efectuat pe baza unor cantece repetate impreuna cu copilul. Dupa 4
saptamani de vorbire comuna s -a trecut la exerci tii de vorbire reflectata. Pentru inceput s -a folosit
combinarea intre vorbirea comuna si cea reflectata: copilul a rostit cuvinte, propozitii odata cu
logopedul si apoi inca o data singur, dupa logoped.
c.Etapa de vorbire ritmica.
S-a continuat cu exercit ii de gimnastica respiratorie, exercitii ritmice la care s -au adaugat
exercitii de perceptie, de recunoastere, reproducere si pastrarea ritmului. S -a recurs la cântarea
unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul calculatorului dar si a logopedului. La i nceput
logopedul a memorat cantecele impreuna cu logopatul.
d.Etapa de antrenare si usurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea
peste vorbirea spontana si necondiționată a copilului.
S-au folosit : povesti memorate anterior (povestea ); conversatii, pareri privind texte
cunoscute; recitarea de poezii, cantarea unor melodii, treptat s -au adaugat din ce in ce mai multe
semene de intonatie.
Pintre direcțiile principale pe care s -a realizat terapia tulburărilor de limbaj au fost:
– exprimarea corectă în propoziții
– dezvoltarea și activizarea vocabularului
– enunțuri simple în situații de comunicare uzuală și de joc
– formarea unui ritm de vorbire fluent

8
12.Evolutia pe parcursul terapiei
Pe durata aplicării programul de intervenție am r emarcat ca aspecte de bază ale dezvoltării
psihice:
– modalitatea vizuală de percepere a informației era mai bună decât cea auditivă;
– atenția era extem de fluctuantă, fiind slab rezistenă la factorii perturbatori;
– infantilism și dependență afectivă datorită sindromului de instituționalizare
Se reamarcă sărăcia vocabularului, utilizarea deficitară a parților de vorbire și, în general, a
structurilor gramaticale. Aceste astecte de retard cantitativ, cat și calitativ țin și de particularitățile
cognitive, deficiența mintală potențând și complicând aspectul limbajului.
S-a urmărit deasemenea îmbogațirea vocabularului, formarea deprinderii de a alcătuii
propoziții, continuându -se exercițiile de articulare a sunetelor și integrarea lor în cuvinte și
propoziții
Însușirea vocabularu lui s-a facut într -un mod activ , în cadrul unor activități variate. Primele
cuvinte au fost legate de necesitățile imediate, de mediul școlar, de jocuri.
Copilul a obținut o ușoară ameliorare pe parcursul programului de intervenție, deo arece a
realizat exercițiile de de respirație și a exercițiile logopedice.
Din cauza sindromului hzperkinetic băiatul a întâmpinat dificultăți în a -și menține atenția pe
o perioadă mai lună de timp în rezolvare sarcinilor și a solicitat des schimbarea sarc inilor.
Din acest motiv multe exerciții nu au fost realizate complet, ceea ce a înfluențat în mod
negativ evoluția programului terapeutic.
Băiatul a formulat propoziții scurte cu cuvintele date, iar la acele cuvinte la care a întâmpinat
dificultăți de pron unție, au fost realizate exerciții de silabisire.
Pe parcursul programului de intervenție logopedic, s -a insistat pe exprimarea corectă în
propoziții și dezvoltarea vocabularului. În acest sens au fost folosite cuvinte sinonome, antonime,
omonime și cuvint e alintate. Cu ajutorul cuvintelor am realizat exerciții de dezvoltare a
vocabularului , ralizând propoziții scurete, apoi dezvoltate. După aceasa etapă am continuat cu
exerciții de exprimare corectă în propoziții pe baza cuvintelor.
În aceasta fază a pro gramului de intervenție s -a insistat pe formarea unei vorbiri fluente și
ritmice. Propozițiile au fost formulate corect și pronunțate cu o tonalitate adecvată.
În etapa de dezvoltare a vorbirii ritmice au fost folosite melodii cunoscute de copil, care au
fost cânate simultan, și acompaniate de mișcare.

9
Utilizarea melodiilor în planul de intervenție a avut scopul de a dezvolta vorbirea ritmică
ritmică, dar și relaxarea generală a organismului, cât și conferirea unei stări de bine, înainte de a
trece la alte exerciții.
În cântec, copilul nu a mai repetat sunete, silabe sau cuvinte, în schimb în unle momnete
nu a fost respectat ritmul melodiei.
Pentru scăderea anxietății din momentul vorbirii și îmbunătățirea ritmului vorbirii prin
creșterea stimei de sine, a u fost flosite poveștile terapeutice.
Vorbirea independentă a copilului a fost stimulată prin întrebări și comentarii pe baza
poveștilor terapeutice. Exercițiile de dezvoltarea a vorbirii independente au cuprins și conversații,
povestirea unor întâmplări, a unor exeriențe personale. În momentul în care povestește, copilul
înreagistrează cele mai multe repetiții de silabe, de sunete și cuvinte, iar în unele momente apar și
blocaje la începul propoziției.
13.Concluzii

Asupra bâlbâielii nu s -a intervenit în ca de timpuriu, ceea ce a condus la o fixare prea
profundă a mecanismelor sale patologiece.
In cazul acestui copil vorbirea este deja consolidată, iar grșelile pot fi destul de greu de
corectat, cu atat mai mult în cazul unui copi l cu deficiența mintala, c aruia îi este specifică
rezistența la corectarea tulburărilor de vorbire.
Rezultatele terapiei logopedice sunt influentate de momentul începerii terapiei, de
metodele folosite, de implicarea logopedului, a profesorilor, dar și a familiei, de efortul depus de
logopat, dar si prezența altor tulburari.
Începerea unui program logopedic la o vârsta înaintată, după ce bâlbâiala s -a consolidat
nu o înlatură total si definitiv , dar poate produce o ameliorare a calitați vorbirii.

10
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

Cazul V, băiat, bâlbâială clono -tonică

Nr.
Săptă –
mâni Perioada de
timp Obiective
geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
1 10.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir normal
alternativ, pe o
nară apoi pe
cealaltă
-inspir și exprir
prelungit „Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖
-a realizat exercițiile de
respiarație
2 12.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir pe nas,
expir pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir normal
pe nas
-inspir pe nas,
expir normal pe
gură „Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul
înfundat‖

„Ghici ce fruct
este?‖ -a identificat o parte din
fructe cu ușuriță, la altele
s-a bâlbâit,‖m -m-m-măr‖
3 19.02.2015 Asocierea corectă
a respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea
repetată a unei
vocale, pe o
expirație
„Indianul „
„Concurs între
păienjeni’ -a imitat un indian după
model; a avut spasm e la
pronunțarea s untelor „ a-a-
a‖
4 26.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv
-prelungirea
duratei expirației
printr -un exercițiu
de pronunție a unor
numere
„ Numărul meu‖
-a numărat cu ajutor până
la 10,
Repetiții de sunte, silabe,
spasme.
5 05.03.2015 Asociarea
exercițiului de
mișcare cu
exercițiul de
respirație, în
procesul
pronunției
-reglarea inspirației
nazale și a
expirului oral
printr -un model dat „Batem din
palme‖
-a silabisit bătănd din
palme; a întâmpinat
dificultăți de menț inere a
ritmului batăilor din
palme
6 12.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin procedeul
silabisirii
„Câmpul cu
insecte‖ -a silabisit denumirea
insectelor,a povestit
experiențe amuzante cu
insectele.
7 19.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin lungirea
vocalelor „Zgomotele
pădurii‖ -a pronunța t onomoatopee
fără intonația adecvată.

11

8 26.04.2015 Distragerea
atenției copilului
de la vorbire prin
asocierea
mișcărilor cu
pronunția – distragerea
atenției de la f orma
pronunției prin
procedeul
masticației
(recitarea unor
poezii cu o gumă
de mestecat în
gură)
„Gumele‖ -copilul a cântat un
cântecel cunoscut,
mestecând gumă
9 02.04.2015 Sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană
(logoped, copil) în
fața unui public
format din jucării
―Karaoke‖ -a cantat un cântecel
preferat, cu întruperi,
blocaje.
10 23.04.2015 Construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
răspunsuri la
diferite întrebări
―Familia
ursuleților‖
-a formulat cu greu
răspunsurile la întrebări, a
răspuns prin ―da ―sau
―nu‖
11 30.04.2015 Folosirea unor
tonalități diferite – folosirea unor
tonalități diferite în
emiterea
onomatopeeelor în
concordanță cu
jocul de rol
corespunzător
―Familia
cațelușilor‖ -a imitat lătratul câinilor,
cu intonație.
12 07.04.2015 Diminuarea
presiuni resimtite
în timpul vorbirii -diminuarea
presiuni resimtite
în timpul vorbirii
prin transferul voci
copilului asupra
unei jucării (joc de
rol)
„Ce ne spune
Martinel?‖ -a raspuns la întrebări cu
spriji n; repetiții de
cuvinte, timiditate,
blocaje.
13 14.05.2015 Scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea
atenției de la
aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
imitarea unor
personaje din
poveste
―Pitici Albei ca
Zăpada‖ -copilul a identificat o
parte din personajele
imitate de mine ; a imitat
și el câteva personaj e
cunoscute.
14 21.05.2015 Îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine ca
urmare a rolului de
coordonator al
jocului „Șeful jucăriilor‖ -ne-am jucat cu
mașinuțele,pro nunțarea de
onomatopee, repetiții de
sunete și sila be.

12
EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE

PENTRU SUBIECTUL G.F.A., BÂLBÂIALĂ CLONO -TONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:8 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 9 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
4/100 Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 3

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 2 /100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
8/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 1

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 0 /100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 3

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:9 /100
silabe: 12 /100
cuvinte: 5 /100

Blocaje:
– începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 4 /100
– între cuvinte:
8/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

V SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 13/100
cuvinte: 3 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3/ 100
-în interiorul
cuvântului: 4 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 0

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:4 /100
silabe :10/100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8/100
– între cuvinte:
10/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 2

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:7 /100
silabe: 13/100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:1/ 100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:

sunete:6 /100
silabe: 8 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului: 3/100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
9/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 7

4

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 4 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:

sunete: 7 /100
silabe: 13 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 10 /100
cuvinte:9 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvi nte:
8/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului2 /100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 9

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 7 /100
silabe: 8 /100
cuvinte: 8 /100 Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvin te:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 1

XIV SĂPTĂMÂNĂ
Repetiții:

sunete: 8 /100
silabe: 5 /100
cuvinte: 6 /100 Blocaje:

începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
6/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

XV SĂPTĂMÂNĂ
Repetiții:

sunete: 8 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 9 /100 Blocaje:

începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

5
CAZUL VI

1. Prezentarea cazului
Ș.R.G., băiat, 23.02.2001, Localitatea Grozești, ocrotit de Centru de Plasament ―C.A.Rosseti‖ ,
Iași. este elev în clasa a -IV-a pentru deficiență mintală sever ă la Școala Specială Gimnazială
―Constantin P ăunescu ‖, Iași.
2. Anamneza
Instoricul adaptarii pedagogice: a mers la școală la vârsta de 10 ani, la Școala Specială
―Constantin Paunescu‖ Iași, nu a fost școlarizat timpuriu. S-a adaptat cu greu la mediul școlar, din
cauza cauza carențelor emoționale.
Nu a avut conflicete cu colegii de clasă pentru că este destul de retras, timid, nu socializează
din cau za tulburărilor d e limbaj de care suferă pentru că se face de rușine în fața celorlalți, chiar
daca știe că și ceilalți colegi au dificultăți de vorbire. Rezultatele școlare sunt slabe, însă a reuși
să promoveze clasa a -IV-a.
3. Ancheta sociala:
Copilul provine dintr -o familie destramată, prin decesul mamei. Băiatul mai are trei frați,
mai mari. De la decesul mamei, doi dintre sunt în grija tatalui și a bunici paterne. Unul dintre
frații locuiește de mai mulți ani fară forme legale la fratele majo r în același sat și este elev în
clasa a V -a.Cei doi minori nu au fost niciodată școlarizați, și prezintă un grad scăzut de
socializare.
De aproximativ 7 ani, cei doi copii nu am mai beneficiat de alocatiea de stat, fără a se
cunoaște cauzele și fară ca ta tal să se implice în vederea soluționării problemei.
Veniturile familiei sunt alcătuite din ajutorul social al tatălui, ajutorul social al bunici paterne
și alocația de stat a copilului, plus veniturile ocazionale obtinute din munca cu ziua.
Fiul major are un venit de aproximativ 150 -200 RON lunar, nu încasează alocația de stat
pentru fratele minor, de aceea beneficiază tatăl care nu se implcă în creșterea și îngrijirea
copilului.
Familia locuiește într -o casă cu o cameră, fără curent electric, iar încalzir ea pe timp de iarnă
se face la lemne.Tatal suferă de alcolism cronic.

6
4. Examen somatic:
-retard mintal sever de tip dizarmonic,
– sindrom organic cerbral (asociat cu consecințe ale deprivării afective și nutriționale)
– deprivare afectivă și nutrițională.
-bâlbâială clono -tonică
-dislalie polimorfă

5. Examen psihopedagogic
 Deficiență mintală severă
 Labilitatea atenției și capacitatea scăzută de concentrare;
 Instabilitate emoțional afectivă;
Este emotiv, plânge ori de câte ori nu reușește să facă ceea ce și -a propus, sau, altă persoană îl
umilește. Este retras, când este pus să răspundă sau să facă o anu mită activitate se intimidează.
Increderea în sine i -a scăzut odată cu neimplicarea părinților și numeroasele critici aduse la
adresa lui.
Îi lipsește afecțiu nea din partea familiei. Una din cauzele apariției tulburării de limbaj este
lipsa unui climat familial adecvat.
Deficiență mintală ușoară, severă, capacitate slabă de efort, de concentrare in special. Nu
poate fi atentă și urmări lecția de -a lungul unei o re. Obosește destul de repede și nu mai participă
la lectii

6..Examen logopedic: bâlbâială, baradipsihie, alexie -agrafie – acalculie.
Vocabularul este slab dezvoltat, exprimarea este greoaie și incorectă. Deoarece pronunță greu
unele sunete, asta îî dă o stare de timiditate și agresivitate uneori, datorită incapacității de a se
exprima.
7.Examne neuropsihiatric:
8.Diagnostic logopedic: bâlbâială clono -tonică, tono -clonică, dislalie polimorfă pe fondul
deficienței mintale.
9.Prognostic: evoluție lentă în rea lizarea unei vorbiri fluente, ritmice din cauza deficienței
minatale.

7
10.Recomandari :
– implementarea unui regim nou de v iață, o alimentație sănatoasă;
– foarmarea unei legaturi apropiate cu clolegii de clasă
– giminastică logopedică;
– ritmică logopedică ;
– organizarea unui regim riguros de viață;
– psihoterapie individuală și de grup;
– program de intervenție personalizat fo calizat pe domeniul psihomotror comunicare,
domeniul cognitiv și socio -afectiv.
– terapii specifice
11.Terapie logopedica
Frecventarea Școlii Speciale în mod constant, timp de 4 ani consecutiv, după o perioadă de
neșcolarizare până la varsta de 10 ani, a contribuit la la ameliorarea carențelor educaționale,
stimularea cognitivă, optimizarea interrelaționării în grup.
Bâlbâila s -a dezvoltate de fondul deficienței mintale, a tulburărilor de vorbire, care au avut
consecințe asupa integrări copilului în clasă.
Copilul provinde dintr -o familie cu care nu s -a preocupat de educarea copiilor și de
școlarizarea acestora.
În copilărie acest copil a sufer it carențe emotionale și nutriționale, care i -au influețat
dezvoltate ulterioară a vorbirii.
Bâlbâila s -a dezvoltate pe fondul tuburărilor de integrare și relaționare cu colegi. Copilul este
de multe ori ținta ironiilor copiilor, ceea ce a dezvoltate în ti mp o hiperemotivitate exagerată.
Copilul necesită aprobarea permanenă a coportametului, ca mijloc de întărire din partea
profesorului și a colegilor.
Un presupus factor declanșator al tulburări de vorbire îl reprezintă decesul mamei la o vârstă
fragedă, uramtă de instituționalizarea copilului, de lipsa de preocuparea a tălui. Atât decesul cât și
instituționalizarea au dezvoltate comportamente maladaptat ive, care se caracterizează prin slaba
relaționare, incapaciateta de a se adapta la mediu, tulburări de atașament.
12.Evolutia pe parcursul terapiei
La început s -a încercat emiterea corectă a sunetelor pe baza de onomatopee sau prin
coarticulare. Prin imi tație, am cerut și copilului să realizeze articularea corectă a sunetului.

8
După aceasta etapă de articulare a sunetelor în cuvinte, ulterior cuvintele au fost introduce în
propoziții scurte, exersând în același timp memoria, gândirea atenția. S -au utiliza t poveștile
ilustate, care au fost commentate, pe baza unor întebări.
Apoi a uramt etapa vorbirii ritmice, la baza acestei etape au stat poveștile, care au avut un
coținut psihoterapeutic.
În vorbirea spontană s -a încercat deprinderea unei vorbiri fluente, lipsită de repetiții de
sunete, silabe și blocaje în vorbire.
S-a observant că muzica lentă are un impact pozitiv asupra structurii afective a copilului,
astfel încat s -a apelat la aceasta modalitate de a în cepe fiecare ședină.
În general s -a înregistrat un progres mai lent pe parcursul programului de intervenție
logopedică. Aceasta s -a datorat faptului că existau tulburăei de limbaj asociate care se
interrcondiționau.
Se reamarcă sărăcia vocabularului, utilizarea deficitară a parților de vorbire și, în g eneral, a
structurilor gramaticale. Aceste astecte de retard cantitativ, cat și calitativ țin și de particularitățile
cognitive, deficiența mintală potențând și complicând aspectul limbajului.
S-a urmărit deasemenea îmbogațirea vocabularului, formarea depr inderii de a alcătuii
propoziții, continuându -se exercițiile de articulare a sunetelor și integrarea lor în cuvinte și
propoziții. Metoda folosită preponderant a foat cea de analiză și sinteză fonetică.
Însușirea vocabularului s -a facut într -un mod active , în cadrul unor activități variate. Primele
cuvinte au fost legate de necesitățile imediate, de mediul școlar, de jocuri.
Pe durata aplicării programul de intervenție am remarcat ca aspecte de bază ale dezvoltării
psihice:
– modalitatea vizuală de percepere a informației era mai bună decât cea auditivă;
– atenția era extem de fluctuantă, fiind slab rezistenă la factorii perturbatori;
– percepția este difuză, superficială, incompletă ;
– stilul de lucru este inegal, nu manifestă inițiativă, fiind pasiv și asteptând să fie
soliciat;
– infantilism și dependență afectivă ;

9
13.Concluzii
Luând în considerare faptul ca băiatul are o deficență mintală severă, munca cu acest copil
este destul de anevoiasă, solicită multă rabdare, o etapizare a metodelor și procedeelor în f uncție
de evoluția fiecărui caz.
Înlaturarea totală a tulburarilor de limbaj în cazul acestor copii, cu cerințe speciale
necesită intervenții treptete, începute de la vârste cât mai mici.

10
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE LOGOPEDIC PE SĂPTĂMÂNI

CAZUL VI , băiat, bâlbâială clono -tonică

Nr.
Săptă –
mâni Perioada de
timp Obiective
geenerale Obiective
specifice Exerciții: Observații:
1 10.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir normal
alternativ, pe o
nară apoi pe
cealaltă
-inspir și exprir
prelungit
„Răceala‖
„Dimineața pe lac‖

„Trompeta din
năsuc‖ -a realizat exercițiile de
respiarație
2 12.02.2015 Realizarea unui
ritm simplu de
respirație fără
efort -inspir pe nas,
expir pe nas
-inspir puternic pe
nas, expir normal
pe nas
-inspir pe nas,
expir normal pe
gură „Mirosuri
parfumate‖
„Plângăciosul‖

„Năsucul
înfundat‖

„Ghici ce fruct
este?‖
-a identificat o parte din
fructe cu ușuriță, la altele
s-a bâlbâit,‖m -m-m-măr‖
3 19.02.2015 Asocierea corectă
a respirației cu
pronunția -reglarea respirației
verbale prin
pronunțarea
repetată a unei
vocale, pe o
expirație
„Indianul „
„Concurs între
păienjeni’ -a imitat un indian după
model; a avut spasm e la
pronunțarea s untelor „ a-a-
a‖
4 26.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv
-prelungirea
duratei expirației
printr -un exercițiu
de pronunție a unor
numere
„ Numărul meu‖
-a numărat cu ajutor până
la 10,
Repetiții de sunte, silabe,
spasme.
5 05.03.2015 Asociarea
exercițiului de
mișcare cu
exercițiul de
respirație, în
procesul
pronunției
-reglarea inspirației
nazale și a
expirului oral
printr -un model dat „Batem din
palme‖
-a silabisit bătănd din
palme; a întâmpinat
dificultăți de menț inere a
ritmului batăilor din
palme
6 12.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin procedeul
silabisirii
„Câmpul cu
insecte‖ -a silabisit denumirea
insectelor,a povestit
experiențe amuzante cu
insectele.
7 19.03.2015 Formarea unui
ritm de vorbire
cursiv -diminuarea
blocajelor verbale
prin lungirea „Zgomotele
pădurii‖ -a pronunța t onomoatopee
fără intonația adecvată.

11
vocalelor

8 26.04.2015 Distragerea
atenției copilului
de la vorbire prin
asocierea
mișcărilor cu
pronunția – distragerea
atenției de la forma
pronunției prin
procedeul
masticației
(recitarea unor
poezii cu o gumă
de mestecat în
gură)
„Gumele‖ -copilul a cântat un
cântecel cunoscut,
mestecând gumă
9 02.04.2015 Sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simu ltană -sprijinirea vorbirii
copilului prin
vorbirea simultană
(logoped, copil) în
fața unui public
format din jucării
―Karaoke‖ -a cantat un cântecel
preferat, cu întruperi,
blocaje.
10 23.04.2015 Construirea unei
povestiri -construirea unei
povestiri prin
răspunsuri la
diferite întrebări
―Familia
ursuleților‖
-a formulat cu greu
răspunsurile la întrebări, a
răspuns prin ―da ―sau
―nu‖
11 30.04.2015 Folosirea unor
tonalități diferite – folosirea unor
tonalități diferite în
emiterea
onomatopeeelor în
concordanță cu
jocul de rol
corespunzător
―Familia
cațelușilor‖ -a imitat lătratul câinilor,
cu intonație.
12 07.04.2015 Diminuarea
presiuni resimtite
în timpul vorbirii -diminuarea
presiuni resimtite
în timpul vorbirii
prin transferul voci
copilului asupra
unei jucării (joc de
rol)
„Ce ne spune
Martinel?‖ -a raspuns la întrebări cu
spriji n; repetiții de
cuvinte, timiditate,
blocaje.
13 14.05.2015 Scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
distragerea
atenției de la
aceasta scăderea anxietăți
din momentul
vorbirii prin
imitarea unor
personaje din
poveste
―Pitici Albei ca
Zăpada‖ -copilul a identificat o
parte din personajele
imitate de mine ; a imitat
și el câteva personaj e
cunoscute.
14 21.05.2015 Îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine îmbunătățirea
ritmului vorbirii
prin creșterea
stimei de sine ca
urmare a rolului de
coordonator al
jocului „Șeful jucăriilor‖ -ne-am jucat cu
mașinuțele,pro nunțarea de
onomatopee, repetiții de
sunete și silabe.

12

EVALUAREA ANALITICĂ A BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE
PENTRU SUBIECTUL Ș.R.G., BÂLBÂIALĂ CLONO -TONICĂ

I SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 10/100
silabe: 3/100
cuvinte: 6/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2/100
-în interiorul
cuvântului:0/100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
-în interiorul
propoziției: 5

II SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:10 /100
silabe: 12/100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului:
6/100
– între cuvinte:
3/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

III SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:11 /100
silabe: 2 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 4

IV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:7 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 3/100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului:
7/100
– între cuvinte:
2/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

V SĂPTĂMÂN Ă

Repetiții:
sunete:8 /100
silabe: 11 /100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului: 9 /100
– între cuvinte:
6/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 5

VI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:9 /100
silabe: 8 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3 /100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
7/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 3

VII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 8 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:1 /100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 3

VIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 6 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 2

4
IX SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete:9 /100
silabe:11 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 2

X SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 5 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:0/ 100
-în interiorul
cuvântului: 5 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 2

XI SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 1 0/8100
cuvinte: 7 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2 /100
-în interiorul
cuvântului: 8 /100
– între cuvinte:
6/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 0
–în interiorul
propoziției: 7

XII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9 /100
silabe: 8 /100
cuvinte: 3 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:1 /100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 7

XIII SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 6 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:1 /100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
4/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 2

XIV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 8 /100
silabe: 10 /100
cuvinte: 4 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:2 /100
-în interiorul
cuvântului: 6 /100
– între cuvinte:
5/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 2
–în interiorul
propoziției: 6

XV SĂPTĂMÂNĂ

Repetiții:
sunete: 9 /100
silabe:3 /100
cuvinte: 2 /100
Blocaje:
începutul
cuvântului:3/ 100
-în interiorul
cuvântului: 7 /100
– între cuvinte:
0/100
Elemente
parazite:

-la începutul
propoziției: 1
–în interiorul
propoziției: 3

5
EVALUAREA FINALĂ A REPETIȚIILOR
ȘI BLOCAJELOR PENTRU 100 DE CUVINTE

Evaluare inițială Evaluare finală Evoluție
Cazul 1,
bâlbâială
tono-
clonică,
fată, S. Repetiții:
– sunete:12 /100
– silabe: 4 /100
– cuvinte: 6 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:18 /100
– în interiorul cuvântului:6 /100
– -între cuvinte: 0 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției: 2 Repetiții:
– sunete:13 /100
– silabe: 6 /100
– cuvinte: 11 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:13 /100
– în interiorul cuvântului: 3 /100
– -între cuvinte:0 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției:0
– în interiorul propoziției: 2
– Evoluție lentă
-DMU
-traume în copilărie
-sindrom de
instituționalizare
-tulburări emoționale
Cazul 2
bâlbâială
tono-
clonică,
băiat, R. Repetiții:
– sunete:16 /100
– silabe: 10 /100
– cuvinte: 10 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:1 /100
– în interiorul cuvântului:
20/100
– -între cuvinte: 1 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției: 6
– Repetiții:
– sunete:16 /100
– silabe: 2 /100
– cuvinte: 14 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:0 /100
– în interiorul cuvântului: 15 /100
– -între cuvinte: 4 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției: 3 Evoluție lentă
-sinkinezii
-DMM
-tulburări emoționale
-eșec școlar
-ambilopie la ambi ochi
-divorțul părinților

Cazul 3
bâlbâială
tono-
clonică,
fată, A. Repetiții:
– sunete:2 /100
– silabe: 4 /100
– cuvinte:0 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:8 /100
– în interiorul cuvântului:5 /100
– -între cuvinte: 9 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 3
– în interiorul propoziției:9 Repetiții:
– sunete:2 /100
– silabe: 5 /100
– cuvinte: 0 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:7 /100
– în interiorul cuvântului: 7 /100
– -între cuvinte:0 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 1
– în interiorul propoziției: 8 Stagnare
-DMS
-dislalie polimorfă
-logofobie
-tulburări emoționale
Cazul 4
bâlbâială
clono –
tonică,
băiat, V. Repetiții:
– sunete:8 /100
– silabe:4 /100
– cuvinte: 9 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:9 /100
– în interiorul cuvântului:9 /100
– -între cuvinte:9 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției:2 Repetiții:
– sunete:9 /100
– silabe:4 /100
– cuvinte: 4 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului0: /100
– în interiorul cuvântului: 9 /100
– -între cuvinte:9 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției:3
Evoluție lentă
-DMU
-timiditate -logofobie
-eșec școlar
– decesul tatălui,
recăsătorirea mamei

6
Cazul 5
bâlbâială
clono –
tonică,
băiat, A. Repetiții:
– sunete:8 /100
– silabe: 6 /100
– cuvinte:9 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:0 /100
– în interiorul cuvântului:8 /100
– -între cuvinte: 4 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 1
– în interiorul propoziției: 3 Repetiții:
– sunete:4 /100
– silabe: 4 /100
– cuvinte: 10 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:0 /100
– în interiorul cuvântului: 8 /100
– -între cuvinte: 5 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției:5
– Evoluție lentă
-DMU
-sindrom hyperkinetic
-tulburări emoționale
Cazul 6
bâlbâială
clono –
tonică,
băiat, G. Repetiții:
– sunete:10 /100
– silabe:3 /100
– cuvinte:6 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:2 /100
– în interiorul cuvântului:0 /100
– -între cuvinte: 3 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 0
– în interiorul propoziției: 5 Repetiții:
– sunete:9 /100
– silabe:3 /100
– cuvinte:2 /100
Blocaje:
– începutul cuvântului:3 /100
– în interiorul cuvântului:7 /100
– -între cuvinte:0 /100
Elemente parazite:
– la începutul propoziției: 1
– în interiorul propoziției: 3
Stagnare
-DMS
– școlaritare tardivă -10 ani
-decesul mamei
-carențe emoționale
-carențe nutriționale
– probleme de integrare

7

3.4. Concluzii

Pe parcursul celor două capitole teoretice s -a încercat o sistematizare a informațiilor
referitoare la specificul bâlbâielii. Dacă în primul capitol s -a urmărit prezentarea unei imagini de
ansamblu a conceptului de „bâlbâială‖ cat și a formelor, tipologiei , etiologiei și simptomatologiei
acestuia, cel de -al doilea capitol s -a axat pe prezentarea metodelor de interveție în tratarea
acestei tulburări de ritm și fluență a vorbirii, acest lucru având continuitate în cadrul capitolului
trei, prin realizarea st udiilor de caz și prin interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării
programului de intervenție logopedic.
Problemele de cercetare regăsite în cadrul acestei lucrări respectiv,care axează pe
rezultatele programului de intervenție logopedic sunt i nfluențate de momentul începerii terapiei,
de vârsta copilului și de intervențiile anterioare în vederea corectării tulburăriilor de ritm și
fluență. Din dosarele copiilor reiese faptul că aceștia nu au beneficiat de terapie logopedică
pentru corectarea tu lburării de ritm și fluentă. La copii cu C.E.S, corectarea bâlbâielii necesită
intervenții treptate începute de la vârste cât mai mici. În această situație, având în vedere că
asupra bâlbâielii nu s -a intervenit încă de timpuriu, mecanismele patologice al e acestei tulburări
s-au fixat, ceea ce a condus la agravarea tulburării.
Următoarea problemă de cercetare studiaza influența metodelor logopedice asupra
evoluției tulburării de ritm și fluentă. În urma aplicării programului de intervenție s -a descoperit
că metodele de intervenție utilizate în terapia bâlbâielii au produs o amelioare a tulburării de ritm
și fluență. În timp ce metodele generale s -au dovedit a fi eficiente pentru toți copiii, unele metode
specific logopedice, precum procedeul silabisirii, p rocedeul prelungirii sunetelor, întreruperea și
reluarea vorbirii, procedeul masticației, citirea sonoră și psihoterapia individual s -au dovedit mai
eficiente în cazul copiilor cu deficiență mintală.
În aplicarea programului de intervenție logopedic, met odele logopedice au fost adaptate în
funcție de gravitatea bâlbâielii, de deficiența mintală, de vârsta copilului și de necesitățiile
acestuia. În cazul a doi copii cu deficiență mintală severă, în clasa a -IV-a, respectiv a -V-a, și a
unui alt copil cu defi ciență mintală moderată, în clasa a -IV-a, au fost utilizate în special:
procedeul silabisirii, procedeul prelungirii sunetelor, vorbirea simultană, întreruperea și reluarea

8
vorbirii, procedeul masticației, prin care s -a urmărit formarea ritmicității și flu enței vorbirii, cât și
vorbirea reflectată î n cuvinte și propoziții simple.
În cazul celorlalți copii cu deficiență mintală ușoară spre moderată din clasele a -IV-a, a-
VII-a, respectiv a -VIII-a, metodele logopedice s -au axat pe formarea unui ritm de vorbire fluent
și , în special, pe vorbirea independentă, prin exerciții de compunerea a unor povești, comentarii
pe diverse subiecte. La finalul programului de intervenție logopedic, metodele logopedice au
produs o ușoară ameliorare a ritmului și fluenței vorbi rii în cazul copiilor cu deficiență mintală
ușoară.
O altă problemă de cercetare studiază legătura dintre durata terapiei și rezultatele obținute
în urma aplicării programului de intervenție logopedic. După aplicarea programului s -au
identificat anumite l imite ale cercetării, referitoare la faptul că programul s -a desfășurat pe o
perioadă scurtă de timp, XV săptămânii, cu o ședință pe săptămână, acest aspect influențând
rezultatele cercetării.
Terapia tulburărilor de ritm și fluență necesită un program de intervenție logopedic pe o
perioadă mai îndelungată de timp, pentru a se obține rezultate semnificative. La finalul celor XV
săptămâni, în care a fost implementat programul de intervenție logopedic s -a obținut o ușoară
ameliorarea a bâlbâielii. Din șase s ubiecți, patru au obținut o evoluție lentă, în timp ce doi copii
cu deficiență mintală severă nu au obținut o ameliorare a tulburării de ritm și fluentă.
Făcând o analiză a tabelelor de frecveță, a repetițiilor și a blocajelor pentru 100 de
cuvinte, cazu l 1, fată , cu bâlbâială tono -clonică a înregistrat în prima săptămână: 12 repetiții de
sunete, 4 repetiții de silabe și 6 de cuvinte; 18 blocaje înainte de a începe o propoziție, 6 spasme
în interiorul cuvântului și 2 elemente parazite, în timp ce în săpt ămâna a XV -a, fata a repetat
sunete de 13 ori, silabe de 6 ori și cuvinte de 3 ori, iar blocajele care apăreau înainte de a începe o
propoziție sau înaintea unui cuvânt s -au redus de la 18 la 13, iar numărul elementelor parazite a
rămas constant. Acest sub iect a obținut o evoluție lentă pe parcursul aplicării programului de
intrevenție logopedic.
Cazul II, băiat, bâlbâială tono -clonică, a înregistrat în prima săptămână 16 repetiții de
sunete, 10 de silabe, 10 de cuvinte, 1 blocaj înainte de a începe o pro poziție, și 20 de pauze, în
interiorul cuvintelor , 2 elemente parazite pentru 100 de cuvinte, iar în ultima săptămână a
programului, a întregistrat 16 repetiții de sunete, 2 de silabe, 14 de cuvinte și doar 15 blocaje în

9
interiorul cuvintelor și 4 între c uvinte, în interiorul propoziției, 2 elemente parazite. Băiatul a
înregistrat o evoluție lentă la finalul celor XV săptămânii.
Cel de -al treilea caz, fată cu bâlbâială tono -clonică, a înregistrat 2 repetiții de sunete, 4 de
silabe, 8 blocaje înainte de a î ncepe o propoziție sau un cuvânt, 5 blocaje în interiorul cuvintelor,
9 blocaje între cuvinte, 3 elemente parazite la începutul propoziției și altele 9 în interiorul
propoziției, pentru 100 de cuvinte, în timp ce în săptămâna a XV -a, a repetat sunete de 2 ori,
silabe de 5 ori, a avut 7 blocaje înainte de a începe o propoziție sau un cuvânt, 7 blocaje între
cuvinte, un elemnt parazit la începutul propoziției și 8 în interiorul propoziției. La finalul aplicării
programului de intervenție, fata nu a obținut o amelioare a tulburării de ritm și fluență.
Cel de -al patrulea caz, băiat, bâlbâială clono -tonică, a întregistrat în prima săptămână:8
repetiții de sunete, 4 de silabe, 9 de cuvinte, 9 blocaje în interiorul cuvântului, 9 blocaje între
cuvinte, 9 înainte d e a începe propoziția, 2 elemente parazite, pentru 100 de cuvinte, în timp ce în
săptămâna a XV -a a înregistrat 9 repetiții de sunete, 4 de silabe și 4 de cuvinte, 9 în interiorul
cuvântului, 9 între cuvinte, nu au mai apărut blocajele la începutul propoz iției, și 3 elemente
parazite. În cazul acestui subiect cu bâlbâială clono -tonică s -a remarcat o evoluție lentă.
Cel de -a cincilea caz, băiat , bâlbâială clono -tonică, 8 repetiții de sunete, 6 de silabe, 9 de
cuvinte, 8 blocaje în interiorul cuvântului, 4 între cuvinte și un element parazit la începutul
propoziției, 3 elemente parazite în interiorul prozițirei, în timp ce după XV săptămâni a repetat
doar de 4 ori sunete și silabe, de 10 ori cuvinte, blocajele au aparut de 8 ori în interiorul
cuvintelor și de 5 ori între cuvinte, elementele parazite au apărul de 5 ori, doar în interiorul
propoziției. Acest subiect a obtinut o evoluție lentă pe parcursul programului de intervenție
logopedic.
Ultimul caz, băiat, bâlbâială clono -tonică, a înregistrat 10 repetiț ii de silabe, 3 de sunete, 6
de cuvinte, 2 blocaje la începutul propoziției, 3 în interiorul propoziției, 5 elemente parazite în
interiorul propoziției la 100 de cuvinte rostite, în timp ce după XV săptămâni, a repetat de 9 ori
sunete,de 3 ori silabe, de 2 cuvinte; blocaje: 3 la începutul propoziției, 7 între cuvinte; elemente
parazite: 2 la începutul propoziției si 3 în interiorul propoziției. Băiatul nu a obținut o ameliorare
a tulburării de ritm și fluență la finalul celor XV săptămâni, ci mai degrabă o stagnare.
O altă problemă de cercetare pune în legatură influența trăsăturilor de personalitate
asupra bâlbâielii, cât si influenta balbaielii asupra personalitatii individului .

10
În urma analizei trăsăturilor de personalitate a copiilor cu bâlbâială, care au participat la
această cercetare, a fost observată o relație strânsă între emotivitate și bâlbâială.
Această ipoteză a fost validată la toate studiile de caz, astfel încât:
Cazul I, B.V.S., fată cu bâlbâială tono -clonică, prezintă manifiestări specifice sindromului
de instituționalizate, precum negativism, agresivitate, nesiguranță, având mereu nevoie de
aprobarea adultului. Bâlbâiala fetei se intensifică pe fondul conflictelor cu colegii, fiind cu
numeroase blocaje, repetiții de sunete și silabe, embolo frazii și mecanisme de evitare a vorbirii.
Cazul II, B.I.R, băiat cu bâlbâială tono -clonică , timiditatea a generat dificultăți de
integrare în colectiv, relaționând numai la solicitare, preferând să se joace singur, pentru a evita
situațiile de a vorbi î n public. Bâlbâiala se manifestă sub forma spasmelor putenice la nivelul
aparatului fonoarticulator, repetiții de silabe și cuvinte, iar în unele situații de tensiune puternică
apar sinkineziile, la nivelul mâinilor.
Cel de -al treilea caz, C.A.M.,cu bâlbâi ală tono -clonică generata de eșecul școlar și de
numeroasele critici aduse la adresa ei, în încercarea corectării tulburărilor de ritm și fluență și a
dislaliei polimorfe. Deasemenea , copilul prezintă o logofobie, care se manifestă prin evitarea
situații lor în care trebuie să comunice, lipsa menținerii unui contact vizual în timpul vorbirii și
acoperirea gurii cu mâna în timp ce vorbește.
Atunci când este solicitată să vorbească, apar spasmele încă de la începutul primului
cuvânt; acestea sunt însoțite de reacții de jenă și nemulțumire care duc la un puternic sentiment
de inferioritate.
Cel de -al patrulea caz, băiat, bâlbâială clono -tonică, este introvertit, timid, nu se angajează
în conversații, din cauza tulburărilor de pronunție nu are încredere în e l și suferă din cauza
bâlbâielii.
Bâlbâiala la acest copil a apărut pe fondul unei emotivități exagerate, eșecurile din
comunicare au condus la conștientizarea bâlbâielii. Prin repetarea eșecurilor, bâlbâiala a devenit
condiționată de anumite împrejurări, precum frica de a ieși la tablă, de a răspunde în cursul
orelor, de a intra în discuții cu străinii. Băiatul prezintă o logofobie, care se manifestă prin
evitarea situațiilor care îi declanșează bâlbâiala sau a persoanelor care îl intimidează. În general,
baiatul are o voce joasă, nesigură care se datorează neîncrederii în incapacitatea sa de a se
exprima.

11
Cel de -al cincilea caz, baiat, bâlbâială clono -tonică, pe fondul sindromului hyperkinetic și
a unei instabilități emoționale , maniestată prin dependen ță față de mamă. Bâlbâiala apare pe
fondul tulburărilor de comportament și a încercărilor profesorilor de a -i corecta vorbirea.
Cel de -al șaselea caz este retras, timid, nu socializează și suferă din cauza bâlbâielii,
pentru că simte că se face de rușiene în fața celorlalți. Bâlbâiala s -a declanșat pe fondul carențelor
emoționale, decesul mamei și lipsa de implicare a familiei în educație, copilul nu a fost șcloarizat
până la vârsta de 10 ani. În momentul în care este solicitat să vorbească, încearcă să evi te
comunicarea. Băiatul are un puternic sentiment de inferioritate din cauza dificultăților de vorbire.
În cazul problemei de cercetare ce vizează apariția bâlbâielii pe fondul conflictelor din
familie, s -a observat prezența acestei legaturi în cazul tutur or copiilor care au participat la această
cercetare, însă o legatură mai puternică a fost găsită în cazul unei fete care a avut o copilărie
nefericită, a fost abuzată fizic și emoțional de catre tatăl ei.
În cazul unui băiat , bâlbâiala a apărut pe fondul c onflictelor dintre părinți în copilărie, și
s-a intensificat mai târziu la moartea tatalui. Și m oartea mamei poate fi invocată în situația unui
copil neglijat de restul familiei, răm as neșcolarizat pănă la vârsta de 10 ani.
Divorțul părinților reprezintă o alta cauză declanșatoare a bâlbâielii, care poate fi
invocată in cazul altor doi copii. Toate stările conflictuale determinate de neînțelegerile dintre
părinți și copii și neînțelegerile dintre părinți, influențează person alitatea copiilor și contribuie la
apariția bâlâielii impreuna cu alti factori.

Scopul final al acestei lucrări este de a afla eficiența metodelor logopedice utilizate în
corectarea tulburărilor de ritm și fluență la copiii cu bâlbâială și deficiență mintală, în urma
aplicării acestuia, metodele se dovedesc a fi eficiente.
În concluzie, bâlbâiala este o problemă mereu în actualitate, ocupând spații destul de vaste în
literatura de specialitate, datorită implicațiilor pe care le are asupra personalități i individului; fără
o intervenție logopedică cât mai timpurie, bâlbâiala poate să evolueze spre stadiul cronic,
logonevroză, când bâlbâitul se preocupă constant de problemele sale de vorbire, dobândind o
nevroză a vorbirii. Astfel, cunoașterea și aplicarea metodelor de intervenție logopedică în terapia
bâlbâielii, oferă posibilitatea viitorilor logopezi să obțină o ameliorare a bâlbâielii în cazul
copiilor cu deficiență mintală.

12
În general metodele și procedeele logopedice pentru corectarea bâlbâielii pot fi aplicate la
oricare categorie de copii, cu sau fără deficiență mintală cu condiția să se accentueze acea latură
care le este mai accesibilă și să se țină seama de vârstă, de deficiențe asociate, de nivelul
dezvoltării mintale, de personalitatea copilul ui.
În cazul copiilor cu deficiență mintală posibilitățile compensatorii sunt mai limitate, iar
activitatea de corectare trebuie urmărită nu numai în cabinetele logopedice, ci în toate lecțiile
specifice școlii ajutătoare.

13

Bibliografie

1. Academia Română (1975). Dicționarul Explicativ al Limbii Române, București:
Edituara Academiei RSR.
2. Boșcaiu, E. (1983). Bâlbâiala, prevenire și tratament. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
3. David Daniel (2006), Metodologia cercetării clinice , Editura POLIROM, Iași ;
4. Hărdălău L.(2011), Culegere de jocuri logopedice, Editura Premius, Oradea
5. Hărdălău L.,Adelina Pop,(2013) Bâlbâiala -colecție de aplicații practice, Editura
Primus, Oradea
6. Hărdălău L., Bejan L. (2011), Vorbești pri n povești, Editura Treiera, Oradea
7. Hărdălău L., Drugaș I.(2010), Logopedie prin jocuri și exerciții, Editura Premius,
Oradea
8. Hărdălău L.,Laglon G. (2011), Magia sunetelor – colecție de palatograme pentru copii,
Editura Premius, Oradea
9. Hărdălău L.,(2011), G imnastică fonoarticulatorie în imagini, Editura Premius, Oradea
10. Mititiuc I.(1997),Probleme Psihopedagogiece la copilul cu tulburări de limbaj, Editura
Ankarom, Iași
11. Mititiuc I.,Lăzărescu A.M., (2011), Defectologie și logopedie, Editura Alfa, Iași
12. Mititiuc I.,Purle T., (2010), Incursiune în universal copiilor cu tulburări de limbaj,
Editura, Iași
13. Păunescu C.(1984), Tulburări de limbaj la copil, Edituara Medicală, București
14. Roșan A., Moldovan I. (2015), Psihopedgogie specială, Editura Polirom, Iași
15. Tobolcea I .(1997), Utilizarea unor tehnici audio -vizuale moderne în terapia
logonevrozei copilului de vârstă școlară (cl I -VIII), Editura Universității ―Alexandru
Ioan Cuza‖
16. Tobolcea I.(2013), Curs Logopedie, Editura Universității ―Alexandru Ioan Cuza‖
17. Tobolcea I. ( 2015),Tehnici speciale de terapie a tulburărilor de limbaj, Editura
Universității "Alexandru Ioan Cuza‖

14
18. Tobolcea I., (2000), Orientări psihologice și logopedice în terapia logonevrozei,
Editura Fundația Academică, Iași
19. Tobolcea I., Soponaru C.,()Logopedie. Strategii terapeutice în corectarea tulburărilor
de limbaj, Editura Universității ―Alexandru Ioan Cuza‖, Iași
20. Tobolcea I.(2011), Tehnici audio -vizuale moderne în terapia logonevrozei, Editura
Pim, Iași
21. Tobolcea I.,(2013) Caiet de lucrări practice logopedic e. Modele de studii de caz,
Editura Pim, Iași
22. Tobolcea I.,(2013) Caiet de lucrări practice logopedice – seturi de teste, fișe de
evaluare, Editura Pim, Iași
23. Tobolcea I., (2002), Intervenții logo -terapeutice pentru corectarea formelor dislalice la
copilul normal, Editura Spanda, Iași
24. Tobolcea I., Soponaru C. (2013), Terapia tulburărilor de pronunție – ghid practice
pentru logopezi, educatori/ învățători, părinți, Editura Universității ―Alexandru Ioan
Cuza‖
25. Vrăjmaș, E. Stănică, C. (1994). Terapia tulburărilor de limbaj. București Editura
secretariatului de stat pentru hanidicapați
26. Yin, R.K. (2003), Case Study Research, Design and Methods , Third Edition, Sage
Publications, Thousand Oaks, California ;

Similar Posts