Introducere….. [629173]

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………..
Capitolul I. Analiza principiilor utilitarismului si aplicarea lor in
societatea actuala ……..
1.1.Utilitarismul si notiunea de justitie……
1.2.Conflictul dintre corectitudine/justitie si fericirea
individului……….

Capitolul II. Abordarile politice si sociale, ale lui Jeremy Bentham si John
S. Mill ………….

Capitolul III. Corelatia normelor juridice cu norme le morale……………

Capitolul I.Analiza principiilor utilitarismului si aplicarea lor in
scoietatea actuala

Utilitarismul este una dintre cele mai importante si influente teorii morale din
vremurile moderne.Utilitarismul isi ia numele de la termenul “utilitate” care in
acest context nu inseamna “util”,ci,mai degraba,inseamna placere sau fericire.Iata
cateva aspecte importante ale definitiei:In primul rand,prezinta utilitatea sau
existenta placerii si absenta durerii,atat ca baza a tot ceea ce doresc o amenii,cat si
ca temelie a moralitatii.Cu toate acestea,utilitarismul nu spune ca este moral ca
oamenii sa urmareasca pur si simplu ceea ce ii face fericiti personal.Mai
degraba,moralitatea este dictata de cel mai mare princpiu al fericirii;actiunea
morala este aceea care creste cantitatea totala de utilitate in lume.Urmarirea
propriei fericiti in detrimentul fericirii colective nu ar fi morala in acest cadru.Viata
umana insasi are dimensiuni sociale inerente.Pentru a supravietui si a dez volta
atribute uma ne,avem nevoie de ceea ce se numeste “pantecul social”1,nevoia de
ingrijire si compania altor fiinte umane.Inca din copilarie simtim nevoia relatiilor
interumane ,nu numai pentru anumite beneficii,ci pentru ca niciun individ nu poate
trai in solitudine o p erioada indelungata.
Ne confruntam adesea cu decizii morale unde nu putem prezice modul in care o
actiune ar putea avea impact asupra celorlalti.De multe ori nu stim daca un act sau
o politica va promova mai multa durere decat fericire.Dar ce putem spune de spre
cazurile in care nu suntem siguri?In cazuri de incertitudine,s -ar parea ca utilitarul
ar trebui sa recurga la intuitionism.
In societatea actuala, anu miti oameni,care se considera m ai mult realisti decat
cinici,considera binele comun ca o retorica re ligioasa.Majoritatea societatilor se
impart pe etnie,reigie si clase sociale,astfel aparand diferite grupuri de
interes.Orice aspect al vietii noastre are un impact direct sau indirect asupra
bunastarii altor persoane,datorita legaturilor sociale.Un exempl u bun in acest sens

1 aculty.msj.edu/whiter/UTILITY.htm , Accesat la 08.01.2021

este segregatia rasiala,d upa cum a sustinut si Martin Luther King:”opresiunea
dauneaza opresorilor,nu doar victimelor lor.”2
Insasi ideea unui bine comun este incompatibila cu o societate pluralista ca a
noastra.Oameni diferiti au idei diferite despre ceea ce constituie “o viata buna
pentru fiintele umane”,diferente ce au crescut in ultimele decenii pe masura ce au
fost auzite vocile unor grupuri de oameni,tacute anterior,precum femeile si
minoritatile.Avand in vedere aceste diferente,v a fi foare greu sa ne punem de acord
asupra anumitor insti tutii,sisteme sociale si medii pe care sa le sustine m cu
totii.Chiar daca suntem de acord cu ceea ce toti pretuim,cu siguranta nu vom fi de
acord cu valorile relative pe care lucrurile le au pentru noi.
Desi unii oameni ar pute fi de acord,de exemplu cu un sistem de sanatate accesebil
tuturo r,un sistem de educatie sanatos si un mediu curat(toate fiind parti ale binelui
comun),unii poate vor spune ca ar trebui sa se investeasca mai mult in sanatate
decat in mediu sau educatie .Astfel de neintelegeri submineaza capacitatea noastra
de a evoca un angajament sustinut si raspandit fata de binele comun.In fata unui
pluralism de genul acesta,eforturile de a obtine un bine comun nu poate duce decat
la promovarea si adoptarea punctelor de vedere a unui anumit procent de
indivizi,excluzandu -le pe cele minoritare,astfel incalcandu -se principiul
tratamentului egal intre oameni.
Un domeniu in care utilitarismul se foloseste frecvent este cel al afacerilor,d e
exemplu,cand liderii unei afaceri iau decizii in ceea ce priveste
exapnsiunea,angajari le,inchiderea departamentelor ,s.a.m.d. Nu se re fera neaparat la
un “calcul utilitar ”,dar in momentul in care fac bilantul a ceea ce urmeaza sa fie
castigat si ceea ce s -ar putea pierde in urma unei decizii semnificati ve(de ex:o
analiza cost -benefic iu),fac o determinare utilitara.In acelasi timp,se poate considera
ca nu este o metoda utilitara ,doar daca se ia u in considerare toate partile
interesate,preferintele angajatilor,actiunile potential coercitive legate de clienti sau
efecte asupra comunitatii/mediului. Utilitarismul ar pute motiva indivizii din ca drul
unei organizatii sa ia initiativa,sa devina mai responsabili si sa actioneze in moduri
care sporesc reputatia organiz atiei ,toto data cu binele colectiv.

2https://www.everettsd.org/cms/lib07/WA01920133/Centricity/Domain/462/11AP%20MLK%20on%20Meeting%2
0Oppression.pdf , Three Ways of Meeting Oppression by Martin Luther King, Jr., PhD, Accesat la 10.01.2021

1.1. Utilitarismul si notiunea de justitie

Utilitarismul ca teorie etica este,in esenta,un produs al mintii engleze,asociat
adesea cu Jeremy Bentham si John S. Mill.Teoria ne arata ca omul este social prin
natura sa si este intotdeauna motivat in viata ,in principal, de dorinta de a obtine
fericire si de a evita durerea.
Mill s ustine ca justitia are la baza dorinta de a pedepsi o persoana care a facut
rau.Aceasta provine din impulsul autoapararii si din sentimentul de
simpatie.Componenta morala a justitiei poate fi vazuta mai degraba in calitatea de
indigna re pe care oamenii o simt in fata unei nedreptati,aceasta neafectandu -i
neaparat personal ,ci prin simplul fapt ca este impotriva intereselor
societatii .Oamenii au nevoie de sentimentul de siguranta,inainte de a se putea
bucura de orice. Este atat de importanta incat pare un sentiment de absolutitate,de
necesitate morala.
Justitia,mai exact calitatea de corectitudine morala,este cea m ai importanta
calitate,deoarece fericirea,adevarul si libertatea pot exista numai prin aplicarea
dreptatii. Notiunea de justitie in corporeaza conceptele de impartialitate si tratament
egal pentru toti oamenii.Existenta sa asigura faptul ca luarea deciziilor insitutionale
se bazeaza pe reguli juste si morale,militand astfel impotriva unui regim strict,care
permite opresiunea sau nedrep tatea.Prin justitie se asigura ca libertatea nu este
restransa far a o cauza si un proces corect,promovand astfel libertatea fizica.Un
sistem poitic just permite contraargumentarea si astfel promoveaza libertatea de
gandire si de exprimare.Fericirea,oricat de subiectiva este ea,va fi obtinuta atunci
cand oamenii traiesc intr -o societate dreapta.Dac a societatea este nedreapta,fie ea

din punct de vedere politic sau economic,obtinerea acesteia va fi
imposibila.Adevarul este un concept si mai evaziv decat ferici rea.Acest lucru est e
evident inca din antichitate ,prin luptele filosofilor ,de la Socrate la Russell, pentru a
stabili o definitie a acestuia.Totusi,oricare ar fi adevarul,cu siguranta nu inflorest e
acolo unde exista nedreptate.
Datorita acestei afirmatii se spunce ca “scopul fundamental al legii este considerat
a fi cautarea dreptatii care trebuie administrata fara pasiune,deoarece atunci
cand(pasiunea) vine la usa,justitia iese pe fereastra.3” Metoda utilitara neceista
numararea in mod egal a intereselor tuturor.Daca un guvern alege o politica,aceasta
ar trebui sa acorde o atentie egala bunastarii tuturor membrilor societatii.In
limbajul utilitaristilor,ar trebui sa alegem optiunea care maximizeaza
utilitatea,adica actiunea sau politica care produce cea ma i mare cantitate de bine la
nivel colectiv.
Prin urmare,utilitarismul subliniaza mai degraba consecintele si scopul final al
unui act,avand urmatoarele caracteristici:
“1)Universalitatea,deoarece se aplica tut uror actelor comportamentului uman,chiar
si celor care par a fi facute din motive altruiste;
2)Obiectivitatea,adica opereaza dincolo de gandirea,dorinta si perspectiva
individuala;
3)Rationalitatea, deoarece nu se bazeaza pe metafizica sau teologie ;
4)Cuantificabilitatea in dependenta sa de utilitate ;”4

1.2.Conflictul dintre corectitudine/justitie si fericirea individului

3 C.K. Allen. Aspects of Justice, 1955, p. 34
4 https://opentextbc.ca/businessethicsopenstax/chapter/utilitarianism -the-greates t-good -for-the-greatest –
number/ , Accesat la 10.01.2021

Conflictul face parte dintr -un pr oces social prin care oamenii,grupurile si statele
isi ajusteaza difeite dorinte,interese si capacita ti,aflate intr -o permanenta
schimbare.Este o manifestare de repartizare a asteptarilor sociale,cat si un mijloc
prin care se pot forma noi aspiratii.Prin conflict,ordinea sociala este ajustata,mai
precis,stabileste un echilibru al puterii,un echilibru inte rconectat intre ceea ce
vrem,putem obtine si urmarim.
Prin urmare exista o legatura sociala intre cooperare si conflict,justitie si
fericire.Prin dezacorduri,argumente,confruntari,ne formam un echilibru
social.Astfel,stabilirea si mentinerea binelui comun necesita eforturi de cooperare
ale mai multor indivizi.Asa cum pastrarea unui mediu liber de deseuri depinde de
conformarea fiecarui individ in ceea ce priveste reciclarea si evitarea poluarii,tot
asa si mentinerea conditiilor sociale de care beneficiem cu totii necesita eforturile
de cooperare ale oamenilor.Dar,aceste eforturi dau roade,pentru ca binele comun
este un bun la care au acces toti membrii .
Cultura noastra priveste societatea ca fiind formata din indivizi independenti,care
sunt liberi sa -si urmareasca propriile obiective si interese individuale fara
interferenta altora.Este dificil in aceasta cultura indivitualista,sa ii convingi pe
oameni ca trebuie sa -si sacrifice o parte din libertatea lor,unele obiective personale
si o parte din interesul lor propriu,de dragul binelui comun.
Justitia detine un loc extrem de importat in mentinerea unui mediu social sanatos,in
care toti oamenii au sanse egale la beneficile oferite de stat.Astfel,in cazul
indivizilor care,cu rea credinta ,ii priveaza pe altii de acestea,este nevoie de
constrangerea statului in vederea mentinerii oridinii publice.
Exista o legatura clara intre dreptate,libertate,dericire si adevar.Fericirea este
obiectivul nostru final.Libertatea si justitia,desi insuficiente pentru fericire,par a fi
de obicei ingrediente necesare pentru aceasta.In cele din urma,fara adevar,nu poate
exista libertate sau dreptate. S-ar putea alege fericirea pentru ca este obiectivul
nostru final sau s -ar putea alege adevarul pentru ca acesta duce la libertate si
dreptate,care fac posibila fericirea.Exista totusi o libertate speciala,libertatea de
exprimare,care este chiar mai fundamentala decat adevarul.Adevarurile

reprimate,nerecunoscute,sunt de mica valoare pentru noi.Pentru mine,prin
urmare,libertatea de exprimar e este cu atat mai importanta.
Recunoastem ca violenta extremistilor sau tirania lor incalca libertatea de
exprimare.Conform spuselorlui John S. Mill,”trebuie [sa existe] protectie si
impotriva tiraniei opiniei si sentimentului predominant”5.Mill remarca faptul ca
reducerea la tacere a opiniei presupune desavarsirea celui care o face,dar,din
pacate,”opinia generala sau predominanta in orice subiect este rar sau niciodata
intregul adevar;numai prin coliziunea opinilor adverse,restul adevarului are vreo
sansa de a fi furnizat.”6
De asemenea,imi place raspunsul socratic in ceea ce priveste justitia;”dreptatea
este cea mai importanta deoarece toate celelalte bunuri curg din ea”.In
Republica,Socrate explica faptul ca justitia este adoptata de oameni numai in
momentul in care cele trei parti,ratiunea,spiritul si apetitul sunt in armonie .
Cu aceasta conceptie a dreptatii devine clar cum fericirea,adevarul,libertatea si
chiar dragostea depind de ea.Daca sunt nedrept,nu pot fi liber pentru ca voi fi
sclavul apeti tului si al emotiilor.Daca sunt nedrept,nu pot fi cu adevarat
fericit ,deoare fericirea pe termen lung nu apare pur si simplu din implinirea
dorintelor si satisfacerea apetitului,ci prin implementarea dreptatii.La fel ca
sanatatea,fericirea apare dintr -un sistem armonios in care constientizarea rationala
tempereaza si ghideaza atat dorinta cat si emotia.In cele din urma,daca sunt
nedrept,alti oameni sunt simple obiecte sau obstacole in calea dorintelor mele
si,prin urmare,nu pot sa -I iubesc pe altii pentru binele lor.Pe scurt,Socrate credea
ca justitia ofera o modiltate buna de a fi si toate lucrurile bune decurg din acest fel
de a fi.

5 John S tuart Mill,Despre libertate,1859,Capitolul II
6 John Stuart Mill,Despre libertate,1859,Capitolul I I