F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [629146]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

S T U D I U D E P L A N I F I C A R E T E R I T O R I A L Ă
C O M U N A B E L I Ș – J U D E Ț U L C L U J

Coordonator științific,
Absolvent: [anonimizat],
2017

2

CUPRINS
LISTĂ DE ABREVIERI 3
INTRODUCERE 4
I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIULUI 5
II. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND PLAN IFICAREA TERITORIULUI
ÎN ROMÂNIA 6
III. METODOLOGIA CERCETĂRII
IV. SCURT ISTORIC AL COMUNEI
V. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ÎN COMUNA BELIȘ
5.1 Incadrarea teritoriului în context naționa l, regional, și județean
5.2 Cadrul natural și mediul
5.3 Populația și așezările
5.4 Infrastructura de transport rutier
5.5 Echiparea tehnico -edilitară
5.6 Economia
5.7 Zonificarea teritorială și bilanțul teritorial
VI. PROBLEME ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI IDENTIFICATE ÎN COMUNĂ
VII. PROPUNERI ȘI OBIECTIVE DE DEZVOLTARE A COMUNEI BELIȘ
VIII. ANALIZA SWOT
IX. CONCLUZII
X. BIBLIOGRAFIE

9
10
12
12
14
23
32
35
37
44
47
51
56
58
59

3
LISTĂ DE ABREVIERI

PATN Plan de Amenajare a Teritoriului N ațional
PATZ Plan de Amenajare a Teritoriului Z onal
PATIJ Plan de amenajare a Teritoriului I nter-județean
PATR Plan de Amenajare a Teritoriului R egional
PATF Plan de Amenajare a Teritoriilor de F rontieră
PATP Plan de Amenajare a Teritoriului P eriurban
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului J udețean
INS Institutul Național de Statistică
ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
EEA European Environment Agency
RPL Recensământul Populației și Locuințelor
DN Drum n ațional
DC Drum comunal
DJ Drum județean
P.U.G Plan Urbanistic General
PATIO Plan de Amenajare a Teritoriului Orășenesc
S-SV Sud-Sud Vest
SE-V Sud Est -Vest
N-NE Nord – Nord Est
E-NV Est- Nord Vest

4
INTRODUCERE

Studiul de planificare teritorială al comunei Beliș din județul Cluj, este o cercetare pornită
din interesul propriu pe ntru spațiului rural românesc, spațiu care tinde să atingă stadiul unei
dezvoltări moderne și de durată, în special din punctul de vedere al modernizării cât mai
eficiente a comunei Beliș.
O serie de factori ce redau adevarata importanță asupra ruralulu i, viața culturală, aerul
pur, liniștea așezămintelor sunt doar câteva din motivele ce m -au determinat să aleg studiul
unei amenajări rurale.
Lucrarea de față are ca scop principal identificarea problemelor existente din cadrul
comunei studiate, încercare a de a conserva caracterul spațiului rural, precum și concretizarea
unor măsuri și propuneri pentru dezvoltarea sa armonioasă.
Prin cadrul cercetării s -au urmărit o serie de obiective principale ale planificării teritoriale
prin care se reflectă dezvoltare a economică și socială a localității :
– analiza teritoriului spațiului rural ales și a componentelor sale existente;
– evidențierea anumitor disfuncționalități și probleme identificate la nivelul comunei;
– identificarea unor soluții și măsuri în vederea dezvo ltării posibile și viitoare a
localității.
Sunt de părere că subiectul ales prezintă o importanță deosebită în dezvoltarea modernă
viitoare a spațiului rural , iar realizarea obiectivelor propuse pentru modernizarea și
dezvoltarea comunei Beliș va avea un i mpact major asupra teritoriului studiat.

5
I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIULUI

Amenajarea și planificarea teritorială este un concept teoretic și practic care cuprinde
obiectivele și scopurile specifice necesare în acțiunea privind c ăreia are loc amenajarea unui
teritoriu și care are drept scop rezolvarea diferitelor disfuncționalități și probleme existente în
cadrul teritoriului, prin găsirea de soluții optime și viabile dezvoltării propice a acestuia,
devenind totodată un spațiu car e este în concordanță cu necesitățile și asteptările populației.
Amenajarea teritorială devine astfel o activitate esențială societății deoarece odată cu
dezvoltarea sa, complexitatea și valoarea acesteia ating cote ridicate.
Conceptul de amenajare a terit oriului își are originile în nevoile sale de a utiliza
teritoriul
în favoarea necesităților umane, în nevoile ce țin de adaptarea spațiului la diferite probleme
create de creșteri demografice, probleme economice, în a utiliza resursele din teritoriul
respe ctiv, astfel încât acestea să satisfacă societatea umană pe termen lung, fără a aduce
pagube însemnate mediului înconjurător și componentei naturale.
Comuna constituie unitatea administrativ -teritorială de b ază, alcătuită din unul sau
mai multe sate aparț inătoare și care cuprinde populația rurală.
Potrivit Legii nr. 351/2001 – prvind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național (PATN) secțiunea a IV -a – Rețeaua de localități , localitățile rurale sunt ierarhizate
astfel: de rangul IV (sate reședi nțe de comună) și de rangul V (sate aparținătoare ale
comunelor, localități sau sate componente ale orașelor și municipiilor).
Localitatea rurală constituie spațiul care deține valori de conservare și păstrare a
specificului rural, și care se deosebește d e orașe în special prin activitatea populației, care este
concentrată în agricultură, sectorul primar, dar care nu atinge o dotare specifică în vederea
trecerii ei la categoria de urban (oraș).
Localitatea urbană reprezintă opusul localității rurale, popul ația fiind concentrată în
sectorul secundar și terțiar, care deține un nivel ridicat de dotări și echipări tehnico -edilitare,
precum și o economie dezvoltată.
Orașul reprezintă unitatea administrativ -teritorială de bază care se constituie dintr -o
singură s au mai multe localități urbane, și care, la fel ca și localitatea rurală deține două
componente: intravilanul (suprafața ocupată de construcții, destinată amenajărilor locuibile)
și extravilanul, care reprezintă restul suprafețelor administrative.

6
II. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIULUI
ÎN ROMÂNIA

În România, începuturile amenajării teritoriului datează încă din 1949, odată cu
înființarea „Oficiului de Studii și Documentare din Ministerul Construcțiilor” urmată
ulterior de „Comitetul d e stat pentru construcții și arhitectură” din 1952.
După 1989, primul act normativ din România care prevede amenajarea și planificarea
teritor ială este Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
(varianta actualizată și republicată în Monitorul Oficial nr. 974 din 6 decembrie 2016).
Ulterior, activitatea de amenajare a teritoriului precum și obiectivele urmărite prin
aceasta s -au concretizat prin noua lege actuală, Legea nr. 350/2001 – privind amenajarea
teritorială și u rbanismul al cărei scop este diversificat: integrarea echilibrată a politicilor
sociale, culturale, și economice în teritoriu, dezvoltarea armonioasă a acestor elemente în
vederea progresului diferitelor teritorii ale țării.
Legea nr. 350/2001 prevede di ferite documentații și planuri de amenajare a
teritoriului:
Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – are caracter director,
cuprinde o viziune globală din perspectiva dezvoltării țării și constituie sinteza unor
programe sectoriale și strategi ce, realizate pe termen mediu sau lung.
Se elaborează pe diferite secțiuni, aprobate de către Parlamentul României prin lege:
 Secțiunea I – Rețele de transport ( Legea 363/2006)
 Secțiunea II – Apa (Legea 100/2007)
 Secțiunea III – Zone protejate (Legea 5/2 000)
 Secțiunea a IV – a – Rețeaua de localități (Legea 351/2001)
 Secțiunea a V – a – Zone de risc natural (Legea 575/2001)
 Secțiunea a VI – a – Zone turistice (Legea 19/2000)
Lipsa unor orizonturi temporale și modul în care se elaborează Planul de Amenajar e
Teritoriului Național în România, determină ca anumite secțiuni ale acestuia să constituie în
cea mai mare parte, doar o viziune (zone protejate, căi de comunicații) în timp ce ariile de

7
riscuri naturale sau rețeaua de localități au un caracter normativ , prin care mai degrabă se
stabilesc reguli de încadrare în diferite arii și ranguri de risc.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ), se elaborează în special pentru
părți sau secțiuni din teritoriul național, și cuprinde următoarele subcategori i:
 PATR, regional sau interjudețean (PATIJ) care include județele sau părți ale acestora
 PATIC, intercomunal, sau interorășenesc (PATIO) care includ unitățile administrativ –
teritoriale de bază, orașe sau comune
 PATF, care cuprinde teritorii din zonele de f rontieră
 PATP, care include zonele metropolitane și periurbane
 Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ ) care constituie documentul de
bază în dezvoltarea și amenajarea teritorială a unui județ
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean are ca racter director și face legătura
între dezvoltarea urbanistică a unor localități și amenajarea teritoriului, printr -un program
etapizat pentru orice domeniu de activitate din sfera amenajării, ce conține obiective pe
termen scurt, mediu sau lung.
În princi piu, planurile de amenajare a teritoriului, naționale și zonale au următoarele
scopuri :
 de a echipa tehnic teritoriul, incluzând echiparea pentru apărarea națională
 de a proteja și utiliza resursele naturale din sol si subsol
 de a dezvolta rețeaua de loc alități
 de a proteja și reabilita mediul natural și construit
 de a stabili zone în care urmează a se desfășura operațiuni de amenajare a teritoriului
Amenajarea teritoriului în Europa se dezvoltă după anul 1990, odată cu
consolidarea și dezvoltarea pieței europene. Astfel, primele acțiuni concrete ce țin de
amenajarea teritoriului sunt „Conferințele anuale ale miniștrilor amenajării teritoriului”
care s -au desfășurat începând din 1970 și care s -au concretizat prin ” Declarația de la
Torremolinos„ din 1983 .

8
Principiile majore ale amenajării teritoriului au fost: realizarea unui echilibru între
mediul urban și mediul rural, realizarea unui echilibru între ramura ecologică și ramura
economică, integrarea zonelor transfrontaliere, și nu în ultimul rând dezvoltar ea regiunilor
periferice rămase în urmă.

9
III. METODOLOGIA CERCETĂRII
Metodologia de cercetare din cadrul studiului comunei Beliș, precum și aspectele
terminologice reprezintă o parte importantă în procesul cercetării din punctul de vedere a l
cunoașterii noțiunilor, termenilor, precum și metodologiilor cercetării științifice a subiectului
ales.
Astfel, pentru îndeplinirea obiectivelor științifice ale studiului au fost consultate o
serie de informații: informații din cărțile de specialitate, i nformații geomorfologice,
informații hidro -climatice, informații demografice, iar pentru analiza grafică și prelucrarea
informațiilor, am utilizat software -ul GIS împreună cu aplicațiile sale datorită căruia am creat
hărți necesare în demersul științific.
Metodologia de elaborare a lucrării a constat în mai multe etape:
 consultarea bibliografică și adunarea informațiilor;
 analiza teritoriului prin evidențierea disfuncționalităților și problemelor indentificate
în teritoriul studiat;
 identificarea și prop unerea unor soluții viabile pentru o dezvoltare armonioasă a
teritoriului;
 reprezentări și analize grafice.
Au fost evaluate o serie de componente: evaluarea mediului, a stării economice, a
infrastructurii existente, precum și componentele sociale și de să nătate a locuitorilor din
comuna Beliș, ținând cont în special, de faptul că este necesară identificarea anumitelor
disfuncționalități pentru a valorifica oportunitățile existente.
La final, s -a realizat analiza SWOT a localității studiate, prin punerea în valoare a
punctelor tari și a punctelor slabe, oportunităților și riscurilor teritoriului studiat.

10
IV. ISTORICUL LOCALITĂȚII

Atestare documentară

Belișul este o localitate ce face parte din județul Cluj, fiind situată la poalele Munților
Apuseni, cel m ai apropiat fiind Huedinul, la 27 km.
Primele mențiuni a localității Beliș datează din anul 1369, când localitatea apărea sub
numele de „Flavia Beleș”, totuși această atestare nu este una precisă.
Prin 1213 este menționată prima atestare medievală a „Căla tei”, iar din 1737 încep a fi
menționte în documentele vremii sate precum: Beliș, Fulgerata, Bătrâna.
Pe valea Someșului Cald, mai exact pe văile Belișului s -au așezat moții, punându -se
astfel bazele satului Giurcuța (ce astăzi este divizat în Giurcuța de Jos și Giurcuța de Sus).
Dealul Calului (care constituie satul Poiana Horea de astăzi), Bălcești și alte grupuri de
case datând din 1737, precum Pleș, Dodești, Pogănești vor da, mai tarziu, naștere satului
Beliș.
Prin 1950, în zona bazinului Beliș, s -a auz it vestea ca localitatea va fi strămutată de pe
vatra sa actuală, astfel prin 1971 -1977 are loc înființarea noului sat Beliș, fiind situat la o
distanță de aproximativ 1100 m față de vechea sa așezare, din acest motiv Belișul este
considerat astăzi un sat de munte.
Strămutarea comunei are strânsă legătură cu barajul Beliș -Fântânele, care a fost
finalizat prin anul 1976, baraj ce are o înălțime de 92 m. Apa din acest baraj a fost necesară
pentru satisfacerea necesității alimentării cu apă potabilă a unor l ocalități precum: Dej,
Gherla, Cluj -Napoca.
Astăzi, singurul element ce mai amintește lumii existența Belișului de sub ape, existența
unei așezări umane, este Biserica de Piatră a cărui vârf mai poate fi vazut doar în momentele
în care apele lacului scad î nsemnat.
Biserica, de religie ortodoxă fost construită în anul 1913 și avea un stil arhitectural
romanic fiind la început o biserică romano -catolică.
Părăsită timp de 7 ani, începând cu anul 1918, biserica a fost ulterior reparată de către
credincioșii sat ului și sfințită, dându -i numele de ”Sf. 40 mucenici din Sevastia„ în amintirea
celor 45 de localnici uciși.

11
Odată cu strămutarea Belișului vechi s -a constatat ca biserica nu putea fi mutată din
cauza zidurilor și fundației care erau de piatră, așadar bis erica a rămas pustiită și acoperită de
apele lacului ce astăzi acoperă ultimele existențe ale satului de sub ape.

Fig. 1. Biserica de piatră văzută în momentul scăderii lacului (sursa: Tripon M. 2003)

Fig. 2 . Biserica din vechiul Beliș înaintea stră mutării satului (sursa: Tripon M. 2003)

12
V. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ÎN COMUNA BELIȘ

5.1. Încadrarea teritoriului în context național, regional și județean
Comuna Beliș este localizată în partea de nord vest a României, mai exact pe
teritoriul județului Cluj, în partea sud -vestică a acestuia, fiind amplasată totodată în Regiunea
de dezvoltare Nord -Vest a României.
Regiunea de dezvoltare Nord -Vest integrează județele: Cluj, Maramureș, Bihor, Sălaj,
Satu-Mare și Bistrița -Năsăud, acoperind aproximativ 14,3 % din teritoriul României.
Regiunea de dezvoltare Nord -Vest are o poziție strategică, fiind situată la ” intersecția
axelor nord -sud și est -vest ale Europei Centrale și de Est, fiind poarta de intrare în România
dinspre Ungaria și Ucraina„ (Cocean P., 2004, p. 7).
Fig. 3 . Localizarea comunei Beliș în context național și regional.

Din punct de vedere administrativ, comuna Beliș se învecinează la Vest cu comuna
Sudrigiu din teritoriul județului Bihor, la Nord cu comuna Mărgău și Călățele (județul Cluj),
la Sud cu comuna Horea (județul Alba) și la Est cu comunele Mărișel și Măguri Răcătău
(județul Cluj).

13
Este o comună medie, după numărul locuitorilor ( 1.259 locuitori conform
Recensământului populației din 2011 ), iar ca suprafață constituie una dintre comunele mari
de munte (20.649 ha, reprezentând circa 3,1 % din suprafața județului Cluj). Comuna are în
componența sa localitățile: Beliș, Dealu Botii, Bălcești, Poiana Horea, Smida și Giurcuța de
Sus, iar cel mai apropiat oraș este Huedin, la 27 km distanță de sa tul reședință de comună.
Fig. 4 . Localizarea comunei la nivel județean.

Beliș – sat reședință de comună, strămutat în urma amenajării lacului de acumulare
Beliș -Fântânele, este o localitate cu o structură compactă, aflată la 1200 m altitudine. Accesul
în comună se face pe DN 1 R ce traversează Gilău, Mărișel, Beliș, sau DN 1 Huedin –
Călățele. Distanța până la or așul Cluj -Napoca este de 80 km.
În cadrul comunei se pot dezvolta legături funcționale, prestări de servicii, o forță de muncă
ridicată, prin inte rmediul existenței stațiunii Beliș -Fântânele.
Bălcești – situată la aproximativ 3 km de centrul de reședință, într -un cadru natural
frumos, la 1100 m altu dine, accesul realizându -se pe d rumul comunal DC 121 Beliș -Bălcești.
Dealu Botii – face parte din cat egoria satelor de dimensiuni mici, distanța față de
reședința Beliș este de 40 km, dar nu dispune de acces auto direct, accesul către aceasta
realizându -se pe drumuri ocolitoare.

14
Giurcuța de Sus – este amplasată pe malul drept al lacului de acumulare, dată rită
lacului aceasta a rămas destul de izolată, fiind la 63 km de centrul de reședință.
Drumul comunal 128 A este singura legătură cu satul cel mai apropiat, Smida, accesul fiind
deficitar din pricina stării drumului.
Poiana Horea – face parte din categori a satelor de munte risipite, situat la o distanță
de 13 km de reședința de comună, accesul se realizează pe DN 1 R, ce merge spre Câmpeni –
Albac.
Smida – localitatea, așezată la 1300 m altitudine într -un cadru natural frumos, este
izolată, face parte tot d in categoria de sate mici cu foarte puțini locuitori, accesul fiind
deficitar. Distanța față de reședința Beliș este de 31,5 km.

Fig. 5 . Satele componente ale comunei Beliș (sursa: Google Earth)

5.2 Cadrul natural și mediul
5.2.1 Relieful
Relieful c omunei Beliș este destul de diversificat, el constituind un factor important în
dezvoltarea potențialului turistic al zonei, în special prin existența lacului de acumulare Beliș –
Fântânele.

15
Este reprezentat de forme carstice de valoare deosebită : chei, pe șteri, izbucuri, avene,
toate constituind nucleul Parcului Natural al Apusenilor.
Fiind situată la o altitudine cuprinsă între 1000 m. și 1300 m., comuna este
supranumită „Poarta deschisă a Ardealului” datorită extinderii sale pe pantele sud -est ale
Măguri i Călățele din cadrul Munților Apuseni și pe pantele de nord -vest ale Munților Gilău,
în parte din ținutul moțesc.
Comuna se regăsește pe aliniamentul Someșului Cald, iar relieful montan
caracteristic unității montane Vlădeasa -Bihor cuprinde mare parte di n arealul studiat.
În general, comuna se evidențiază ca unitate administrativ -teritorială de munte, cu o
pondere ridicată a pădurilor și o pondere foarte scăzută a agriculturii, majoritatea populației
bazându -se pe exploatarea forestieră.

Fig. 6 . Harta Hipsometrică a comunei Beliș (sursa prelucrare : https://www.eea.europa.eu/data –
and-maps/data/eu -dem)

Relieful montan reprezintă mare parte din teritoriul investigat, altitudinile atingând un
maxim de 1.566 m (Vârful Țiclău), iar în cele minim e, de aproximativ 920 m la confluența
pârâului Ghiduri cu Someșul Cald.

16
Specifice teritoriului studiat sunt alunecările de teren pe porțiuni mici, datorate în
special suprapășunatului și defrișărilor excesive, precum și existența pericolului formării de
torenți pe versanții abrupți, în perioadele ploioase ale anului.

Fig. 7 . Harta declivității versanților/Pantele (prelucrare ArcGis 10.1 după
https://www.eea.europa.eu/data -and-maps/data/eu -dem)

Harta declivității sau pantelor exprimă gradul de înclinare a suprafețelor componente
formelor de relief și constituie o cerință importantă în analiza teritoriului investigat prin
obervarea diferitelor tipuri de procese modelatoare ale substratului.
Raportat la teritoriul investigat al comunei Beliș, clasele valorice sunt cuprinse între
valoarea minimă de 0° și valoarea maximă de peste 50°.
Astfel am optat pentru cele 6 clase valorice: 0 -2° versanți cu înclinare ușoară, 2 -5° versanți
cu înclinare moderată, 5 -15° versanți înclinați, 15 -30° versanți cu înclinare foarte ridicată,
30-50° versanți abrupți, și ultima clasă, peste 50 ° cu versanți foarte abrupți.
Analiza principalelor elemente al e reliefului comunei, au determinat harta expoziției
versanților, constituind alt factor important ce ajută la interpretarea proceselor morfologice
ale teritoriului investigat, ce țin de umiditatea solului, procese geomorfologice ale vegetației,
etc.

17
S-au deosebit următoarele tipuri de versanți, ținând cont de principalele direcții de
expoziție ale acestora : versanți însoriți ( S -SV), versanți semi -însoriți (SE -V), versanți semi –
umbriți (E -NV) și versanții umbriți (N -NE).
Fig. 8 . Harta expoziției versanț ilor (sursa: prelucrare ArcGis 10.1 după
https://www.eea.europa.eu/data -and-maps/data/eu -dem)

Treptele muntoase sunt cele mai reprezentative unități de relief existente pe teritoriul
comu nei, geologia și constituția zonei precum și implicațiile evidente în relieful comunei
Beliș au dus la desfășurarea aparte a suprafețelor de nivelare existente, care se regăsesc doar
la altitudini înalte, în Vârful Țiclău, Vf. Piatra Fulgerată, Măgura Că lățele, etc.
În dezvoltarea localităților Belișului Nou (Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus,
Bălcești Smida, și o parte din Poiana Horea, răspunzătoare de condițiile extrem de favorabile
dezvoltării au fost chiar aceste suprafețe de nivelare.
Pe baza reli efului impus de procesele de nivelare dar și de alcătuirea litologică, apar o
serie de detalii morfologice, reprezentative fiind grohotișurile de versant din pleistocen
dezvoltate la baza povârnișurilor, acestora adăugându -se terasetele, pietrele glisante, marghile
dar și eluviile de pe suprafețele interfluviale.

18
Existența bazinetului tectono -eroziv a satului Poiana Horea, a favorizat dezvoltarea
spațială a satului cu același nume, localitatea comunicând astfel cu bazinetul actualului lac
de acumulare Bel iș-Giurcuța de Jos, pe cursul râului.
Suprafața de nivelare Măguri -Mărișel, cuprinsă în arealul montan al Munților Gilău și
Muntele Mare, este reprezentată de o structură cristalină, cu șisturi cristaline existente în
ciclul prebaikailian și o petrografie mai puțin variată decât cea a unității montane Vlădeasa –
Bihor.
Astfel, alături de elementele cadrului natural prezentate, precum și mediului socio –
economic și construit, relieful a favorizat ascensiunea de așezări permanente în teritoriul
comunei Beliș pre cum și a culturilor puțin pretențioase la căldură, dezvoltându -se un habitat
reprezentativ unității montane a Munților Apuseni.

5.2.2 – Hidrografia
Rețeaua hidrografică a regiunii studiate este tributară râului Someșul Cald pe al cărui
curs au fost sculp tate bazinele Giurcuța și Belișul vechi, astăzi fiind cantonat în zonă lacul de
acumulare Beliș -Fântânele.
Someșul Cald izvorăște din Munții Bihorului, regiune carstică și se varsă în lacul de
acumulare Beliș, în apropiere de satul Smida.
Afluentul său de dreapta este Belișul ce trece prin satul Poiana Horea, și care prin apele aduse
prin subteran formează un sistem de tunele ce deviază apa spre localitățile racordate în
vederea alimentării cu apă potabilă.
Someșul Mic este divizat în două unități, bazinul Someșului Rece și bazinul
Someșului Cald, care formează râul Someș, prin unirea cu Someșul Mare în municipiul Dej.
Lungimea Someșului Mic este de 178 km și strabate orașul Cluj -Napoca.
Barajul Beliș -Fântânele, construit în aval de localitatea Beliș, a fost construit în scop
hidroenergetic, în perioada 1970 -1974, fiind un lac de acumulare artificial.
Această amenajare hidrothenică, de amploare mare a fost posibilă în special datorită
condițiilor naturale favorabile din bazinul Someșului Cald, ce a pus în val oare potențialul
natural existent.
Formându -se pe vatra vechiului sat, lacul este alimentat de Someșul Cald și afluentul
Beliș, și este extins pe o suprafață de circa 815 ha, lungimea maximă fiind atinsă la Smida
(13,5 km).

19
Barajul este un baraj construit din anrocamente și mască de beton, are o înălțime de
92 m, cu un volum total de retenție de 213 milioane mc, pentru construcția sa utilizându -se
peste 2 milioane de mc de piatră.
Atenuarea viiturilor este una din funcțiile importante ale acestei acumulări, astfel fiind
prevăzut un volum de atenuare de circa 38 milioane mc.

Fig. 9. Barajul Beliș -Fântânele (sursa: http://wikimapia.org/1388850/ro/Barajul –
F%C3% A2nt%C3%A2nele -1976#/photo/2611191 ).

În nordul lacului putem localiza satele Bălcești, Beliș și Dealu Botii, în zona sudică se
află situat satul Poiana Horea, iar în partea vestică Smida și Giurcuța de Sus.
Caracteristice râurilor din teritoriul investig at sunt debitele mari de primăvară care
provoacă indundații în amonte de lac la (Smida) și în bazinetul Poiana Horea.
Potrivit ”Raportului de mediu privind starea mediului în județul Cluj„ caracteristicile
fizico -chimice și calitative precum și starea eco logică a lacului figurează fiind bună.

5.2.3 – Clima
Climatul comunei Beliș este specific zonei montane, caracterizat prin veri răcoroase
cu ploi abundente și ierni foarte reci cu căderi de zăpadă, fiind un climat temperat -continental
de tranziție, cu in fluențe oceanice.
Poziția barajului Munților Vlădeasa, remarcă în calea maselor de aer o poziție de
adăpost, care determină și un fenomen ușor de foehnizare între zona studiată și unitățile
învecinate.

20
Deosebiri mari se disting la altitudinile cuprinse între 1000 m și 1500 m din cadrul
unității montane Apuseni și versanții vestici ai acesteia unde datorită maselor de aer vestic se
menține un regim de precipitații destul de ridicat (circa 1400 mm), cu o medie termică anuală
de 3-4°.
Pentru teritoriul anal izat, relieful este important în determinarea climatică,
temperatura aerului crește odată cu înalțimea, din cauza scurgerii aerului rece de seara care
nu se realizează în limite normale.
Temperatura medie anuală a comunei Beliș este de 8° C, luna cea mai călduroasă
fiind iulie cu circa 11 -12°C, iar cea mai friguroasă ianuarie cu temperaturi de până la -20°C.
În 2014, o succesiune de fenomene meteorologice prezente în teritoriul analizat, sub
formă de averse au dus la procese precum activarea de scurgeri pe versanți, la activarea
torenților, activarea alunecărilor de teren precum și la formarea de viituri pe cursurile
secundare ale râurilor, iar printre comunele în care aceste fenomene au luat amploare se
regăseste și comuna Beliș, precum și alte comune înv ecinate : Măguri -Răcătău, Recea –
Cristur, Mărișel, etc.

5.2.4 – Solurile, vegetația și fauna
Condițiile date de relief și climă pentru teritoriul investigat, au favorizat crearea unor
soluri specifice etajului montan, pentru zonele înalte de peste 1400 m f iind caracteristice
podzolurile, solurile brun -acide ce sunt favorizate de un climat răcoros și umed și mai ales de
existența pădurilor de fag.
Potențialul productiv al solului este scăzut datorat fertilității scăzute a solului, foarte
sărac în humus. Vegetația perimetrului studiat este caracteristică altitudinilor mari de munte,
cu alternanțe de ” Agrostis tenuis„ și ”Festuca rubra„ care din punct de vedere pastoral au o
valoare destul de ridicată.
S-a constatat o degradare continuă a pajiștilor din zona Dea lu Botii și Beliș, datorate
suprapășunatului excesiv și lipsei reînsămânțării în zonele afectate.
Vegetația subalpină este reprezentată de arinul de munte, merișor și afin, prezente în
Vârful Țiclău, Poiana Fulgerată, Vârful Sac, etc.
Pădurile montane sunt bine dezvoltate, întâlnindu -se molidul și bradul, în pădurile de
fag apar o serie de specii de arbori și arbuști iar pădurile din amestec de fag și stejar de pe
versanții vestici includ specii precum gorunul, frasinul, ulmul, alunul.

21
Fauna zonei studiate este adaptată climei și vegetației și este de o mare bogăție, aici
găsindu -se cerbul carpatin, râsul, cocoșul de munte și ursul brun, ultimele două fiind
reintroduse în habitatul montan al zonei începând cu anii 1960 -1975, dispariția fiind cauzată
de vân atul excesiv.
În fauna ihtiologică a lacului Fântânele întâlnim pești specifici acestor ape, în general
păstrăv, clean și biban, iar un element de importantă valoare faunistică a lacului Beliș –
Fântânele îl reprezintă lostrița.
Dintre reptile amintim viper a, șopârla de munte, iar alte animale specifice zonei montane
sunt: căprioare, mistreți, râși, vulpi, lupi, vidre, bufnițe și rațe sălbatice.

5.2.5 – Zone naturale pro tejate
În cadrul zonei studiate se evidențiază pe teritoriul comunei mare parte din Parc ul
Natural al Munților Apuseni, arie naturală de interes național ce este situată pe teritoriul
administrativ a 3 județe : Cluj, Bihor și Alba.
Fig. 10 . Arealele naturale protejate, comuna Beliș ( prelucrare : http://mmediu.ro/articol/date -gis/434 )

Cu o suprafață de peste 75.000 de hectare, Parcul Natural al Apusenilor a fost înființat
în 27 ianuarie 1990 prin ”Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului„ iar

22
mai apoi urmând a fi decla rat ca arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000
PATN – secțiunea III – zone protejate.
În anul 2009, Parcul Natural Apuseni a fost premiat la Bruxelles fiind o destinație turistică de
excelență.
Sunt de amintit de asemenea Munții Vlădeasa care se întind în partea nordică până la
Crișul Repede, în partea estică până la Huedin iar în partea sudică până la confluența cu
Someșul Cald. Cel mai înalt vârf al Vlădesei înregistrează 1.836 m .
O altă rezervație naturală existentă pe teritoriul are alului studiat, ce se încadrează în
categoria a IV -a IUCN, de data aceasta însă fiind o rezervație naturală de tip botanic, este
Molhașul Mare de la Izbuc , areal ce se situează pe teritoriul administrativ al comunei Beliș
la limita dintre localităție Pietr oasa (jud. Bihor) și Doda Pilii (jud.Cluj) pe o suprafață de 8
hectare și la o altitudine de 1200 m.
Rezervația a fost înființată în anul 1994 urmând a fi declarată prin Legea nr 5/2000 – PATN –
secțiunea a III -a zone protejate.

5.2.6 – Riscuri naturale
Nivel de seismicitate
Potrivit Legii nr. 575/2001 privind aprobarea PATN secțiunea a V -a Zone de risc
natural , zonele de risc natural sunt acele zone delimitate geografic în care există un grad de
risc ridicat, cu un potențial de producere a unor fenomene distructive mare, în urma căruia se
pot produce pagube materiale, care pot afecta populația, mediul natural și cel construit și
uneori poate produce chiar victime umane.
În înțelesul dat de Lege, în comuna Beliș nu există factori de risc seismic, comuna
fiind amplasată într -o zonă în care intensitatea seismică este sub VII grade MSK.
Risc geomorfologic
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului N ațional din punctul de vedere al
riscului la alunecări de teren comuna se încadrează la alunecări primare cu p otențial de
producere scăzut și cu probabilitate redusă. S -au înregistrat în decursul anilor alunecări mici
de teren, dar acestea au fost reabilitate și amenajate.

23
Risc hidrologic
Barajul Beliș -Fântânele, situat pe cursul râului Someșul Cald, deține fun cții multiple
fiind amenajat în scop hidroenergetic, în scop de apărare împotriva inundațiilor și în scop de
agreement, având un volum de atenuare a viiturilor de 34,46 mil. m3, ceea ce oferă o
protecție împotriva inundațiilor, pe teritoriul studiat neexi stând astfel riscuri de inundații.
Există totuși riscul formării torenților pe versanții abrupți în perioada ploioasă și mai
ales în perioadele de primavară datorate dezghețării zăpezii.
Surse de poluare a solului și a apelor
 Defrișările și lipsa împădurir ilor determină eroziunea solului (în special în pășuni)
 Lipsa unui sistem de depozitare și colectare diferențiată a deșeurilor determină rampe
risipite pe malul lacului sau chiar pe cursuri de apă, precum și în localități
 Instalația de apă potabilă și de c analizare este învechită, procesul de epurare este
deteriorat
 Gospodăriile cu animale evacuează direct la sol dejecțiile acestora

5.3 – Populația și așezările
Analiza structurii populației comunei Beliș oferă o perspectivă atât în ansamblu cât și
pe categ orii, care evidențiază principalele caracteristici geodemografice ale comunei și care
urmărește nu doar evoluția numărului de locuitori de -a lungul timpului, ci și repartiția
teritorială a populației precum și calitatea acesteia. Calitate populației poate fi exprimată prin
diferite categorii : categorii de vârstă, de sexe, etnie și religie, profesiuni.
Conform Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din anul 2011, populația
totală a comunei Beliș era de 1.253 de persoane, din care:
 Beliș: 559 persoa ne;
 Bălcești: 123 persoane;
 Dealu Botii: 53 persoane;
 Giurcuța de Sus: 139 persoane;
 Poiana Horea: 337 persoane;
 Smida: 42 persoane.

24
Din graficul repartizării populației pe sate se poate obser va ca reședința de comună
Beliș deține cea mai mare pondere a numărului de persoane stabile având o pondere de
aproximativ 45 %, urmată de Poiana Horea cu o pondere a populației de 27 %.

Fig. 11 . Populația în satele componente ale comunei Beliș în anul 2011 (sursa: INS, RPL
2011).
Fig. 12 – Evoluția popu lației comunei Beliș la 1 iulie
(sursa: INS, baza de date TEMPO -online).

În evoluția populației se observă o scădere semnificativă a populației până la
recensământul din 2011 față de anul 1992, fapt ce se datorează în special scăderii natalității
dupa 198 9 în special ca urmare a degradării condițiilor de trai.

25
În urma recensământului din 2011 se poate observa ca populația este în totalitate de
etnie română, cu o pondere de 96 %,. Doar 4 % din totalul populației nu și -au declarat etnia
sau sunt de altă etn ie.

Fig. 13 . Etnia populației din comuna Beliș, în anul 2011 (sursa: INS, RPL 2011).

În ceea ce privește structura pe sexe a populației se observă o ușoară predominanță a
populației masculine în detrimentul celei feminine de pe teritoriul comunei Beli ș.
Satul Smida are cea mai feminizată populație.

Fig. 14 . Structura populației pe sexe (sursa date: INS baza de date Tempo online)

96% 0,1% 4% Români Maghiari Informație nedisponibilă

26
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Caracteristica demografică fundamentală care stă la baza orică rui studiu privind
populația este reprezentarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe.
În ceea ce privește evoluția populației comunei Beliș pe grupe de vârstă, se remarcă
faptul că predomină vârsta a doua și a treia, cu o pondere mai ridicată a populației vârstnice.
Anul 2000 Anul 2016

Fig.15 și 16 . Piramida vârstelor în comuna Beliș în anul 2000 și respectiv 2016 la 1 iulie
(sursa datelor : INS –Baza de date Tempo Online)

Pe parcursul anilor analizați nu se remarcă modificări semnificative în ceea de privește
numărul populației, dar totuși numărul total al persoanelor este în continuă scădere în
principal din cauza migrației tinerilor în străinătat e sau către orașele mai dezvoltate.
Riscul demografic este definit ca „… un proces (fenomen) social extrem, periculos
pentru individ și societate, în ansamblul ei. Consecințele extreme ale riscurilor demografice
sunt materializate în dezastre sociale. (V. Surd, 2001, p.184)
Îmbătrânirea populației comunei Beliș este destul de accentuată și are legătură directă
cu creșterea vieții locuitorilor și scăderea fertilității în ultimele decenii, numărul populației
riscând astfel să scadă în următorii ani. Încă d in 1992 până în prezent, masculinizarea s -a
accentuat, numărul femeilor fiind mult mai mic în toate cele 6 sate aparținătoare.

27
Numărul nou născuților a cunoscut o scădere în ultimii ani precum și cel al decedaților,
ceea ce a determinat un spor natural neg ativ comunei.

Fig. 17 – Bilanțul natural (Sursa: INS – baza de date Tempo online)
Migrația, determinată de diverși factori economici, sociali, naturali sau politici,
reprezintă fenomenul de deplasare în masă a unei populații din cadrul unui teritoriu î n altul.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în graficul de mai jos este
prezentată evoluția plecărilor și sosirilor pentru perioada 1994 -2015. În comuna Beliș datele
statistice aferente perioadei analizate arată faptul că numărul plecăril or a scăzut. Așadar, dacă
în anul 1994 numărul plecărilor înregistrate a fost de peste 70, situația din anul 2015 arată
doar 20 de plecări.

Fig.18 . Evoluția migrației (sursa d ate : INS – Baza de date Tempo o nline) -30-20-100102030
Anul 2011 2012 2013 2014 2015
Născuți Decedați Bilanț natural
01020304050607080
Emigratii Imigratii

28
Datorită poziției geografice dar și cli matului montan, comuna are șanse să atragă
populația de diferite vârste și să dezvolte investiții în special orientate spre sectorul
turismului și al turismului recreativ, creând astfel noi locuri de muncă.
Dezvoltarea localității studiate trebuie să fie un prim obiectiv, atât din punct de vedere
economic, social și cultural cât și din punctul de vedere al creșterii calității vieții locuitorilor
săi pentru a evita emigrarea populației spre orașe sau alte comune mai dezvoltate.
Atragerea populației în comun ă va fi posibilă prin îmbunătățirea infrastructurii rurale
existente precum și a serviciilor de bază, prin crearea de condiții optime de locuire care să
ofere o viață adecvată și servicii sociale necesare comunității.
Structura populației pe religii
Din punct de vedere confesional, populația comunei Beliș este majoritar ortodoxă dar
există și minorități de penticostali, reformați și romano -catolici, după cum se observă din
grafic.

Fig. 19 . Structura confesională a populației din comuna Beliș în anul 201 1
(sursa: INS, RPL 2011).

Sistemul de sănătate
Sistemul de sănătate reprezintă unul din factorii cei mai importanți ai societății actuale,
însă accesul la serviciile de sănătate în zonele rurale este precar sau chiar ineficient, marcat
de inegalități soc iale care se reflectă mai ales în starea de sănătate a populației.
Accesul la ingrijirile medicale depinde de o serie de factori: genetici, de dezvoltare
economică, de mediu, etc, fiind influențat aproape în totalitate de modalitatea în care este
organizat sistemul sanitar din România.
Acest fapt se reflectă și în comuna Beliș, accesul la serviciile medicale precum și
factorii care stau la baza devoltării acestuia (profesionalismul medicilor, infrastructura

29
medicală) se dezvoltă într -un ritm lent, aproape i nexistent, iar necesitatea acțiunilor de
educație sanitară și prevenție fiind tot mai necesare pentru populația rurală.
În comună își dezvoltă activitatea un dispensar medical, în reședința de comună Beliș,
cu un medic de familie și o asistentă. Există de asemenea un punct farmaceutic și un cabinet
de stomatologie care deservește toate localitățile aparținătoare, însă dotarea serviciilor și
modernizarea acestora este cu mult sub media celor din zonele urbane. În celelalte sate ale
comunei nu există cabinet e medicale, nici puncte farmaceutice, locuitorii fiind nevoiți să
apeleze la serviciile ce le oferă satul reședință Beliș.
Pe lângă acestea mai există și un dispensar veterinar, serviciile fiind asigurate de un
medic veterinar pe tot teritoriul comunei.
Singurul beneficiu îl constituie apropierea de orașul Huedin sau Cluj -Napoca, pentru
servicii medicale mai avansate.
Conform Ghidului de Investiții pentru proiectele locale și de infrastructură socială,
aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administ rației Publice , prioritizarea
infrastructurii de sănătate în comuna Beliș reflectă o prioritate medie -superioară în acest sens,
fiind necesar a se pune accentul pe sănătate în vederea îmbunătățirii serviciilor destinate
populației.
Sistemul educațional
În ceea ce privește educația, factor important care contribuie mai ales la calitatea forței
de muncă, la nivelul comunei Beliș învățământul se desfășoară în 3 școli :
 Școala Gimnazială Avram Iancu din Beliș (clasele I -VIII) ce are un număr de 44 elevi
în clas ele I-IV și 57 elevi în clasele V -VIII, personalul didactic fiind de 11 profesori și
3 învățători
Școala are dotări necesare printre care : laborator de chimie, fizică, cabinet de
informatică cu 16 calculatoare și rețea la internet, sală de sport, teren de sport, și un
grup sanitar. Pe lângă acestea în cadrul clădirii se găsește un muzeu și o sală festivă.
Din totalul personalului din învățământul școlii 70 % sunt navetiști și 30 % localnici,
pentru navetiști existând camere de locuit în cadrul școlii.
În satul reședință Beliș există și o grădiniță cu program prelungit, ce are un număr de
29 copii și 2 educatoare.
 Școala Primară I -IV din Dealu Botii deține un număr de 5 elevi și o învățătoare.
Clădirea școlii a fost reabilitată și dotată cu 3 calculatoare.

30
 În Poiana Horea există o Școală primară I -IV cu un număr de 9 elevi și o învățătoare,
precum și o grădiniță cu 10 copii și o educatoare.

În graficul de mai jos este prezentată evoluția numărului de copii și elevi înscriși în
unitățile de învățământ din cad rul comunei Beliș pe perioda 2013 – 2015.

Fig. 20 . Numărul populației școlare și de grădiniță din comuna Beliș
(sursa: INS baza de date Tempo online )

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, remarcăm din grafic o
scădere a num ărului de elevi înscriși în învățământul primar, în anul 2013 fiind înregistrați
63 elevi înscriși, față de anii 2014 și 2015 cu 47 respectiv doar 46 elevi înscriși. În scădere
este și numărul elevilor înscriși în învățământul gimnazial, fapt ce denotă sc ăderea populației
tinere din cadrul comunei sau lipsei de interes acordate studiilor din partea părinților.
Conform Ghidului de Investiții pentru proiectele locale și de infrastructură socială,
aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , prioritizarea
infrastructurii școlare în comuna Beliș denotă o prioritate medie -inferioară în acest sens,
explicația fiind numărul relativ mic de tineret în comună.
Manifestări culturale
Pe teritoriul comunei există o bibliotecă în fiecare unitate de învățământ și o bibliotecă
comunală. Cămine culturale se regăsesc în satele Dealu Botii, Bălcești, Beliș, și Poiana
Horea, ultimele 3 dintre acestea fiind reabilitate în decursul anilor trecuți.

31
Două sărbători importante au loc în fiecare an în cadrul comunei, ”Cupa Apusenilor„
în care se desfășoară diverse competiții sportive : șah, fotbal și tenis, și ”Comemorarea eroilor
martiri din 1918„.
Structura ocupațională a populației
Structura ocupațională a populației reprezintă evaluarea situației existente pe piața
forței de muncă, evoluția fenomenelor de ocupare, șomaj sau inactivitate a populației din
cadrul comunei ocupate în muncă. Rata de ocupare a populației cuprinde ponderea populației
ocupate dintr -o grupă de vârstă în populația totală a aceleiași g rupe de vârstă.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, la nivelul comunei Beliș, numărul
mediu al salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de 163 persoane, acest număr fiind în
creștere în ultimii ani.

Fig. 21. Structura ocupațională a populației (sursa: INS baza de date Tempo online)

Numărul șomerilor pe de altă parte, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta pe
piața forței de muncă, tinde să crească de la an la an, astfel încât în vederea reducerii
șomajului în comună ar fi necesare o serie de cursuri de calificare pe diferite domenii.
Domeniile de activitate abordate de populația com unei Beliș sunt diversificate. În
prezent, în comuna Beliș își desfășoară activitatea 37 de firme cu diferite domenii de
activitate (cooperative de consum, firme pentru tăierea și rânduirea lemnului, pensiuni
turistice și cabane,etc), așadar comuna are pos ibilitatea de a se dezvolta mai ales prin

32
accesarea de Fonduri Europene destinate mediului rural și prin atragerea de investitori străini
care să contribuie la dezvoltarea viitoare a economiei comunei. Alte domenii abordate includ
agricultura, învățământu l, construcțiile și meșteșugitul.
Pe teritoriul comunei nu există societăți cu profil de activitate în domeniul
construcțiilor, acestea realizându -se în re gim propriu de către localnici.
Populația ocupată pe ramuri de activitate a fost determinată cu ajut orul anchetelor de
teren precum și cu ajutorul datelor furnizate de Primăria Beliș, astfel încât tabelul populației
pe ramuri de activitate se prezintă astfel :

Tabel 1. Populația ocupată pe ramuri de activitate (sursa: Planul Urbanistic General
al comun ei Beliș)

5.4 Infrastructura de transport rutier
În prezent, rețeaua stradală a comunei Beliș este bine structurată și funcțională în
zonele construite. Lungimea totală a rețelei de drumuri însumează 52,2 km, din care
aproximativ jumătate sunt asfaltate.
Drumul Național 1 R (DN 1 R) ce leagă centrul civic al comunei de orașul Huedin și
continuă spre stațiunea Fântânele este asfaltat în totalitate. Străzile nu dispun însă de trotuare,
fapt ce aduce un minus infrastructurii existe nte. Ramură de activitate Nr. persoane ocupate
Agricultură 560 (din care doar 2 salariați)
Silvicultură 38
Industrie 46
Comerț și alte servicii 26
Sănătate 7
Învățământ 17
Cultură și culte 4
Administrații locale și poliție 18
Telecomunicații 8
Transport 2
Turism 2

33
În satul Bălcești, drumul comunal ce leagă satul de reședința de comună Beliș, DC 121
a fost asfaltat prin contribuția exclusivă a Primăriei Beliș, lucrările fiind executate de firma
Diferit SRL în anul 2012, calitatea sa fiind foarte bună.
Satele Giu rcuța de Sus și Smida nu au drumuri de legătură directă cu reședința Beliș,
iar cele existente prin Răchițele sunt în curs de degradare majoră, precum și drumurile ce
leagă gospodăriile între ele, pe care accesul auto este impracticabil.

Fig. 22 . Infrastructura de transport comuna Beliș

Satul Poiana Horea este legat de reședință prin DJ 108, care este asfaltat pe o lungime
de 8 km, iar în rest este pietruit și în stare de degradare.
Drumurile forestiere ce duc spre Padiș însă și spre Pădurea Scorujet ului sunt destul de
bune pentru practicarea turismului. Prin comună nu trece nicio cale ferată, accesul cu tren
fiind posibil până în orașul Huedin.
Satul Bălcești are un drum de calitate bună, fiind asfaltat, situându -se la o distanță de 2
km de centrul de comună Beliș.
Satul Dealu Botii a fost asfaltat având o calitate bună, situându -se la 7 km de centrul de
comună.

34
Situația drumurilor din comuna Beliș se prezintă astfel :

Tabel 2 . Situația drumurilor din comuna Belis (sursa: Primăria Beliș)

Nr. Indic ativ Localități între
care este c u-
prins sectorul
de drum Beneficiar Lungime
Km Stadiul execu t-
iei
1. DC 121 Beliș
(DN 1R) -Bălcești
– DJ 108 C Beliș -Bălcești Comuna
Beliș 0-3 km Reciclat,acoperit
cu asfalt
2. DC 128 A – DJ
108 C Giurcuța de
Sus Smida -Giurc uța
de Sus Comuna
Beliș 0-8700 km Reciclat, ac o-
perit cu asfalt
3. DC 128 C – DC
128 A Smida Doda Pilii –
Smida Comuna
Beliș 0-1700 km Reciclat, ac o-
perit cu asfalt

Tabel 3. Situația drumurilor din comuna Belis (sursa: Primăria Beliș)

SITUATIE DRUMURI
DRU MURI COMUNALE
Km
Drumuri total 52,2 km
Autostrăzi –
Drumuri europene –
Drumuri modernizate 14,7 km
-cu îmbrăcăminți din beton ciment –
-cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu 14,7 km
-pavate cu piatră cubică –
Drum uri cu durata de serviciu expirată –
Drumuri cu îmbrăcăminți rutiere ușoare 9,0 km
Drumuri pietruite 25,5 km
Drumuri de pământ 3,0 km

În restul satelor aparținătoare accesul este dificil, drumuri le au o calitate proastă, fiind
neasfaltate în proporție de 50 %.
Conform Ghidului de Investiții pentru proiectele locale ce țin de drumurile comunale și
infrastructura socială, aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ,
proiectele locale pentru drumurile comnale din comuna Beliș au prioritate minimă.
5.5 Echiparea tehnico -edilitară

35
5.5.1 Rețeaua de alimentare cu apă
În prezent, rețeaua de alimentare cu apă potabilă există doar în reședința de comună
Beliș și în satul Bălcești. Această rețea însă, datează din 1972 prezentând o stare d e degradare
deoarece nu s -au efectuat lucrări de reparație și nici nu au fost întreținute, fiind necesare
lucrări de modernizare pentru îmbunătățirea calității acesteia. Stația de pompare se află de
asemenea într -un stadiu avansat de degradare.
Dealu Botii , Smida, Giurcuța de Sus și Poiana Horea nu dispun de alimentare cu apă în
sistem centralizat, populația folosind apa din fântâni individuale și din cateva izvoare
existente, foarte puține gospodării și case de vacanță și -au realizat în regim propriu insta lații
pentru apă rece și canalizare.
Conform Recensământului P opulației și Locuințelor din 2011, din 1206 gospodării
existente pe teritoriul comunei Beliș doar un număr de 695 gospodării dețin alimentare cu apă
în locuință, reprezentând aproximativ 57.6 % din total.
5.5.2 Rețeaua de canalizare menajeră
În prezent, rețea de canalizare există doar în satul reședintă de comună Beliș unde sunt
racordate instituțiile publice.
Stația de epurare nu este funcțională din cauza treptei mecanice care este colmatată ( cu
nămol), fiind necesare acțiuni și lucrări de decolmatare a canalelor din incinta stației, pentru
repunerea sa în funcțiune.
Restul satelor nu dispun de canalizare menajeră, puține gospodării din Bălcești dispun
de bazine de colectare și stocare a apelo r uzate, dar acestea ajung în apele de suprafață și sol.
În Dealu Botii spre exemplu, din pricina faptului că gospodăriile din localitate sunt
răsfirate și nu au o structură bine definită, nu s -a pus problema realizării unei rețele de
canalizare centraliza tă. În ultimii ani însă, datorită creșterii numărului caselor de vacanță, s -a
luat în vedere introducerea rețelei de apă și canalizare pe suprafața localității.
Conform RPL din 2011 , numărul de gospodării care și -au realizat în regim propriu
instalație de canalizare este de 627, reprezentând 52 % față de total, iar numărul locuințelor
cu baie în locuință este de 6 06, reprezentând 50.2 % din total.

5.5.3 Rețeaua de alimentare cu energie electrică

36
Conform Recensământului Populației și Locuințelor 2011, l ocalităție aparținătoare ale
comunei Beliș sunt racordate la sistemul energetic național, cu un grad de racor dare pe
teritoriul comunei de 9 4.4% și un grad de acoperire de 99 %. Există 25 de go spodării din
satul Poiana Horea neracordate la sistemul energetic național. Distribuția energiei electrice
către localnici se face la o tensiune de 0,4 KV.
În privința iluminatului public, primăria Beliș a depus un proiect de finanțare pentru
îmbunătățirea calității iluminatului stradal și eficientizarea costurilor pe ca re le implică, prin
înlocuirea vechilor instalații cu corpuri de iluminat de tip LED.
5.5.4 Gestionarea deșeurilor
Pe teritoriul comunei studiate se produc o serie de deșeuri rezultate din:
 deșeuri agricole rezultate din dejecțiile animalelor;
 deșeuri indu striale provenite din prelucrarea lemnului;
 deșeuri menajere.
În vederea eficientizării colectării deșeurilor menajere și a materialelor reciclabile
soluția ce stă la îndemâna tuturor presupune colectarea selectivă a deșeurilor în locuri special
amenajate .
5.5.5 Telecomunicații
Comuna Beliș este racordată la sistemul național de telecomuncații, telefonia fixă
existând pe teritoriul comunei în proporție de 30 %, iar pentru telefonia mobilă operatorii
existenți ce au grad de acoperire sunt Orange și Vod afone).
Serviciile de internet sunt disponibile în cadrul primăriei, școlilor, ocolului silvic,
dispensarelor, pentru localnici fiind disponibile serviciile de internet mobil oferite de
operatorii Orange și Vodafone.
Serviciile de televiziune sunt asigurat e prin antene digitale, marea majoritate fiind
asigurate tot de către operatorii Orange și Vodafone.

5.5.6 Alimentarea cu căldură

37
Încalzirea gospodăriilor din comuna Beliș se realizează de către localnici, utilizând
combustibilul fag de lemn, iar surse de căldură se regăsesc sobele, teracotele, centralele pe
lemne sau pe curent. Pentru preparea hranei se foloseste în marea majoritate gazul lichefiat.
Disfuncționalitățile majore se concretizează prin cantitățile mari de combustibil
necesare pentru încalz irea prin sobe și teracotă, precum și randamentului scăzut al acestora.
Datele Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 denotă faptul că un număr
de 166 gospodării au sistem de termoficare sau centrală termică proprie , reprezentând 13. 8 %
din to talul gospodăriilor comunei Beliș (1206).
5.6 Economia comunei Beliș
Agricultura și producția agricolă

Datorită faptului ca suprafața comunei Beliș este
prepon derent constituită din păduri și pășuni,
precum și datorită situării comunei într -un areal
muntos, nu se poate vorbi de o activitate agricolă
dezvoltată, singurele culturi posibile și existe nte
sunt cele legumifere precum cartoful, cultiva te
pentru satisfa cerea nevoilor localnicilor.
Tabel 4 . Utilizarea terenurilor (sursa: P.U.G
Beliș)

Se poate observa din tabelul de alături
ca aproximativ 50,38% din suprafața
comunei este Beliș este reprezentată de
terenuri neagricole în timp ce terenurile
agricole au o pondere de 49,62 %.

Creșterea animalelor Suprafața Suprafața în ha
Pășuni 9057
Fânețe 1189
Total agricol 10246
Păduri 9181
Ape 882
Drum 66
Curți și construcții 135
Terenuri neproductive 139
Total neagricol 10393
Suprafața totală 20649

38
Pe tot teritoriul comunei studiate, creșterea animalelor este una din ativitățile zilnice
ale locuitorilor, care acoperă nevoile gospodăriilor. În acest areal se dezvoltă predominant
creșterea păsărilor, porcinelor, bovinelor și cabalin elor.
Alte activități ale locuitorilor comunei Beliș includ practicarea și colectarea ciupercilor precum
și a fructelor de pădure (sezonier).
Silvicultura
Datorită situării comunei în arealul geografic muntos, masa lemnoasă este cea mai
predominantă, având o suprafață totală a pădurilor de 9181 ha.
Pentru a reduce defrișările masive și volumul imens de masă lemnoasă exploatat,
Consiliul Local al comunei Beliș a impus prin Hotărârea nr.16 din 03 martie 2017 volumul
maxim de masă lemnoasă care poate fi recol tat, în valoare de 12.124 m3 după cum urmează :
 7.000 m3 vânduți populației
 3.000 m3 scoși la licitație pentru agenți economici
 2.124 m3 pentru instituțiile din comună

Viticultura și pomicultura
Aceste două activități nu se pot desfășura pe teritoriul co munei studiate datorită situării
comunei în arealul muntos.Vița de vie sau pomii fructiferi nu se pot dezvolta, neajungând la
maturitate.
Piscicultura
Pescuitul în comuna Beliș se poate practica în condiții bune, în special la lacul Beliș –
Fântânele, precu m și pe Someșul Cald și afluenții săi, care drenează localitatea. Fauna
acvatică este destul de bogată, aici găsindu -se specii precum clean, păstrăv, liban, mreană.
Industria
Singura activitate industrială despre care se poate vorbi în comuna analizată est e cea
legată de exploatarea masei lemnoase ca materie primă, fiind necesară exploatarea sa pentru
asigurarea gospodăriilor cu căldură.

Comerțul

39
Comerțul se desfășoară prin unități alimentare și nealimentare existente pe întreg
teritoriul comunei, fiind un număr de 13 societăți comerciale.
Bugetul de investiții
În societatea actuală, prin bugetul de investiții se înțelege situația anterioară și
limitativă a cheltuielilor unui grup, firmă, agent de stat etc., prin care se solicită diverse
finanțări necesar e, limitate fiind însă de către posibilitățile oferite de resursele bugetare locale
disponibile.
În comuna Beliș, s -au depus cereri de finanțare pentru diferite proiecte de investiții,
cele mai importante fiind însă cele legate de domeniul infrastructurii rutiere, apă și
canalizare, acestea fiind principalele probleme din comuna studiată.
Prin Hotărârea nr. 24 din 22 martie 2017, s -a aprobat Modernizarea drumurilor și
străzilor din comuna Beliș, județul Cluj , necesitatea investițiilor în acest sector fiind
importantă pentru dezvoltarea economică a zonei și creșterea nivelului de trai al populației,
căile de comunicație reprezentând unul din principalii factori care favorizează dezvoltarea
economică în toate sectoarele de activitate.
Actualmente, un alt proie ct aprobat prin Hotărârea de Consiliu din 22 martie 2017,
presupune Modernizarea și înființarea de drumuri forestiere în comuna Beliș necesitatea
investiției presupunând o serie de motive, precum eliminarea disconfortului datorat de starea
precară în care se află drumurile comunei, diminuarea surselor de poluare și amelioarare a
calității mediului prin construcția de suprafețe netede, nezgomotoase și fără gropi,
îmbunătățirea activităților productive precum și ridicarea standardului material și econom ic al
comunei prin forța de muncă angajată în vederea realizării proiectului.
Înființarea rețelei de canalizare precum și a stației de epurare în localitatea de
reședință Beliș, reprezintă un alt obiectiv viitor important.
Conform Ghidului de Investiții pe ntru apă și canalizare, aprobat de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , indicele dezvoltării umane locale (IDU) la
nivelul localităților din mediul rural, încadrează comuna Beliș în categoria localităților
mediu -dezvoltate și cu un i ndice al sustenabilității financiare (ISF) între 1.500.000 și
2.500.000 EUR, comuna având așadar posibilitatea de a se dezvolta într -o manieră durabilă.

40

Denumire investiție Capac i-
tați
tehnice,
lungime,
suprafețe Valoarea t o-
tală investiție Buget local Buget de stat HCL aprobare
indicatori
tehnico –
economici
Modernizare și dotare
Școala Gimnazială Avram
Iancu Beliș

1343.11
mp

4.567.012,00

212.275,00

4.352.737,00
HCL
nr.20/03.03.201
7
Înființare rețea de can a-
lizare cu stație de epurare
în localitate a Beliș

12452 mp

29.886.260,00

1.217.372,0
0

28.668.888,00
HCL nr.
60/03/10.2016
Modernizare și extindere
sistem de iluminat public
în comuna Beliș
30 km, 4
km exti n-
dere

8.100.000,00

300.000,00

7.800.000,00
HCL
nr.19/03.03.201
7
Reabilita re și dotare
dispensar medical în
localitatea Beliș

–

1.396.042,00

200.000,00

1.196.042,00
HCL
nr.18/03.03.201
7
Achiziții servicii am e-
najare fond forestier și
pășuni împădurite

–

392.700,00

392.700,00

–

HCL
nr.5/06.01.2017
Pietrui re drumuri c o-
munale
– 238.000,00 238.000,00
–
Lucrări modernizare
cămine culturale, comuna
Beliș

1.930.180,00

–

1.930.180,00
HCL
nr.65/16.12.201
5
Construire Capelă Mort u-
ară
–
446.250,00
446.250,00
–
–
Achiziționare autoturism – 85.000,00 85.000,00 – HCL
nr.76/18.11.201
6
Studii fezabilitate – 375.000,00 375.000,00 – –
Studii fezabilitate școală – 50.000,00 50.000,00 – –
Iluminat public – 136.000,000 136.000,000 – –
Asociație Grup Local
Pescăresc Acva Apuseni
–
8.000,00
8.000,00
–
–
Teren fotbal – 180.000,00 180.000,00 – –
TOTAL 47.344.194,00 3.396.347,00 43.947.847,00
Fig. 22. Bugetul de investiții al comunei Beliș
(sursa Primăria Beliș _ HCL 23 _ 2017 -03.html )

41

Turismul
Comuna Beliș se află într -o zonă montană, cu un potențial turistic existent ridicat ce
oferă diverse activități montane, recreaționale, determinând de -a lungul timpului numeroase
fluxuri de turistice. În cadrul unității Montane a Apusenilor se desfășoară forme de turism
diverse, printre care:
 Turismul de recreere – acest tip de turism fiind cel mai cotat de către turiști, cei
interesați pot parcurge trasee montane inedite, să observe natura și flora bogată,
bucurându -se de priveliști spectaculo ase.
 Drumeția montană reprezintă una din cele mai cautate forme de turism din masivul
Apusenilor, desfășurându -se în zonele înalte, fiind atracția principală pentru iubitorii
de drumeții montane.
Cel mai important obiectiv turistic îl reprezintă Parcul Nat ural al Apusenilor, care
adăpostește cele mai spectaculoase obiective, atât d.p.d.v al patrimoniului cultural cât și
natural, și care deține forme carstice unice în România.
Atracțiile turistice cele mai importante din comună precum și din vecini sunt: L acul și
barajul Fântânele, Cascada Răchițele sau Vălul Miresei, Molhașul Mare de la Izbuc, Ghețarul
de la Scărișoara, Peștera Urșilor, Cheile Someșului Cald, Groapa Ruginoasă, Cetățile
Ponorului, precum și diferite obiective culturale (cătunele din Țara Mo ților, Valea Arieșului,
etc).
Valea Iadului din Munții Vlădeasa, județul Bihor este una din cele mai frumoase zone
ale regiunii, deținând numeroase cascade și peșteri de o frumusețe excepțională, precum și
cele mai spectaculoase specii de plante.
Cascada R ăchițele denumită și Vălul Miresei este situată la 20 km de comuna Beliș,
în comuna Mărgău, căderea de apă de peste 30 metri atrăgând anual mii de turiști, iar pe
timpul iernii devine un excelent loc de escaladă pentru pasionații de acest sport.
Molhașul Mare de la Izbuc sau Tinovul cel Mare este o rezervație naturală în
cadrul căreia se regăsesc 21 de lacuri mici și se situează pe valea Izbucului, afluent al
Someșului Cald, la o altitudine de circa 1000 m.
Așadar, ” Potențialul zonei așteaptă să fie pus în valoare dar trebuie să învățăm de la
satele care nu au deloc zone pitorești, oameni mai ospitalieri sau mai gospodari care își

42
exploatează potențialul turistic, că viața noastră și locul în care trăim pot fi produse turistice
de succes.
Amenajarea de sp ații de cazare în cadrul unor pensiuni agroturistice reprezintă o alternativă și
o necesitate pentru dezvoltarea socio -economică a comunei Beliș„. ( sursa: Strategia de
dezvoltare socio -economică 2009 – 2015 a comunei Beliș, pagina 69)

Unități de cazare și alimentație publică
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul turiștilor în
ultimii 3 ani (2014,2015,2016) în comuna Beliș a fost de 2717 persoane, 1514 și respectiv
3738, observându -se așadar o creștere ridicată a numărului de turiști, fapt ce situează comuna
într-o zonă cu potențial turistic destul de ridicat.
În prezent, activitatea economică în domeniul turismului din localitatea Beliș, este
reprezentată de 20 de unități de cazare (pensiuni agroturistice) cu un număr tota l de locuri de
cazare de 332, aproximativ toate din ele având și unități de alimentație de tip restaurant.
Spațiile de cazare aferente zonei studiate sunt redate în următorul tabel :
Tabel 5. Unități de cazare în comuna Beliș (sursa: primăria Beliș)
Nr. Denumire pensiune Cotația pensiunilor
(margarete)* Nr. locuri
cazare
1 Pensiunea Ana 4 20
2 Pensiunea Beliș Tours 4 20
3 Pensiunea Brădet 2 15
4 Pensiunea Meridian 2 38
5 Pensiunea Casa Albastră 2 18
6 Pensiunea Georgiana 2 16
7 Pensiunea Ungur 2 12
8 Pensiunea Maria 2 16
9 Pensiunea Șandor 2 10
10 Pensiunea Cetina 2 8
11 Pensiunea Imobsind Srl 2 23
12 Pensiunea Claudia 2 12
13 Pensiunea Emadina 2 12
14 Pensiunea Daddy 2 10

43

Alternative și posibilități de dezvoltare economică
Politica economică la nivelul rural în România condiționează dezvoltarea oricărei
localități din țară țin ând cont de potențialul existent al acesteia și condițiile oferite de cadrul
natural, astfel revitalizarea economică a comunei Beliș este strâns legată de potențialul
acesteia și va avea reușită dacă se vor investi în ramurile turismului, agriculturii și p relucrării
și promovării produselor locale.
Valorificarea potențialului zonei studiate se poate face prin înființarea de activități cu
privire la exploatarea lemnului, fabricarea de celuloză, fabrici de mobilă, fabricarea hârtiei,
precum și crearea de fabr ici care să valorifice rumeșugul rezultat în urma taierii lemnelor,
toate acestea pot duce la dezvoltarea industriei comunei prin valorificarea mâinii de lucru
precum și la o creștere economică sustenabilă.
Șanse mari de dezvoltare au activitățile industri ale care se ocupă cu prelucrarea
materiilor prime locale, în special prelucrarea cărnii și a laptelui.
În cazul agriculturii, comuna nu a reușit să asigure toate nevoile gospodăriilor, ținând seama
ca marea majoritate a terenurilor agricole (pășuni) se afl ă pe pante abrupte, iar pe altă parte
există terenuri cu pretabilitate mare la folosințele agricole dar nu sunt valorificate îndeajuns.
Pe ideea că tăierile de pădure vor fi curând stopate, va reintra în drepturi depline
creșterea animalelor pentru care tr ebuie pus în valoare potențialul tuturor pajiștilor naturale
de care dispune comuna studiată, ca ramură a agriculturii cu șanse de dezvoltare.
De asemenea, transformarea cât mai multor gospodării crescătoare de animale în
gospodării agroturistice ar fi un plus deoarece ar contribui la asigurarea fie de mese pregătite
turiștilor fie de punerea la dispoziție de materii prime și ustensile necesare preparării hranei. 15 Pensiunea Speranța 2 16
16 Pensiunea Rom Concord 4 20
17 Pensiunea Doru 2 20
18 Pensiunea Podina 2 8
19 Pensiunea Dolly 2 8
20 Pensiunea Dealu -Botii 2 30

44
În satele Poiana Horea și Beliș înființarea unor centre de prestare a serviciilor de
mecanizare a agriculturii ar fi utile în special în creșterea animalelor cât și în exploatarea și
întreținerea pajiștilor naturale existente.
Apariția a peste 200 de case și cabane de vacanță pe teritoriul comunei studiate nu
reprezintă și determină apariția turismu lui ca ramură economică dar este de apreciat ca
potențialul turistic al zonei este remarcabil astfel putând lua amploare diverse activități
turistice recreaționale.
5.7 Zonificarea Teritorială + bilanțul teritorial
Conform Planului Urbanistic General precu m și datelor furnizate de Institutul
Național de Statistică, comuna Beliș măsoară o suprafață de 20649 ha, având următoarele
categorii de folosință a terenurilor :
Tabel 6. Bilanțul Teritorial al comunei Beliș (sursa: INS baza de date Tempo Online)
Categ oria de folosință Suprafața
Ha %

Arabil – –
Pășuni 9057 43,9
Fînețe 1189 5,7
Vii și livezi – –
Total agricol 10256 49,7
Păduri și vegetație forestieră 9181 44,5
Ape 882 4,3
Drumuri 66 0,3
Curți -Construcții 135 0,6
Neproductiv 129 0,6
Total neagricol 10393 50,3
TOTAL GENERAL 20649 100,0

Comuna Beliș, fiind situată într -o zonă de munte, are ponderea cea mai mare a pădurilor și
vegetației forestiere, după cum se poate observa și din graficul prezentat mai jos.

45

Fig. 25. Ponderea modului de folosință a terenuri lor di n comuna Beliș ( Sursa: INS Baza de date
Tempo Online )

Evoluția construcțiilor existente la sfârșitul anilor

Fig. Fig. 26. Sursa: INS Baza de date Tempo Online
După cum se poate observa din graficul de mai sus, creșterea numărului constru cțiilor
existente la sfârșitul anilor a determinat o expansiune a intravilanului comunei, această
creștere fiind datorată mai ales construcțiilor agroturistice și cabanelor, fapt ce duce comuna
către o dezvoltare progresivă din punctul de vedere al turismu lui și potențialului pe care îl
oferă. 44%
6% 44% 4% 0% 1% 1% Pășuni
Fânețe
Păduri și vegetație
forestieră
Ape
Căi de comunicații
Ocupată cu construcții
Terenuri neproductive
0200400600800100012001400
Evoluția locuințelor

46
Fig. 27. Modul de util izare al terenurilo r (sursa: baza de date CORINE Land Cover 2012)

Fig. 28. Modul de utilizare al terenurilor + ha propus e pentru includere in intravila n

47
VI. PROBLEME ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI IDENTIF ICATE

Pe baza cercetărilor efectuate la analiza situației existente a comunei Beliș, s -au
identificat o serie de probleme și disfuncționalități ce necesită măsuri de remediere sau
modernizare.
 Disfuncționalități la nivelul teritoriului administrativ
o Așeză rile nu sunt constituite ca localități închegate, cu excepția reședinței de comună ;
o Localitățile Smida, Giurcuța de Sus și Dealu Botii nu au legătură rutieră directă cu satul
reședință Beliș ;
o Zonele centrale ale satelor Poiana Horea, Bălcești și Giurcuța d e Sus sunt slab conturate sau
chiar inexistente ;
o Pe lângă accesul greoi la unele servicii, în satele aparținătoare locuirea este îngreunată și de
disfuncționalități ce țin de: dotările sanitare care lipsesc, dotările comerciale insuficiente
sau slab aprovi zionate (Smida) ;
o Dispersia localităților ce alcătuiesc așezările duce la un grad redus de echipare tehnico –
edilitară a acestora .
o Slaba valorificare a stațiunii turistice Beliș -Fântânele
 Disfuncționalități ale infrastructurii rutiere
o Lipsa zonelor de protec ție/siguranță de -a lungul DN și drumurilor comunale ;
o Rețea stradală modernizată doar în proporție de 50 %, fără trotuare și fără un sistem de
colectare a apelor pluviale ;
o Satele Giurcuța de Sus și Smida nu au drumuri de legătură directă cu reședința Beliș , iar
cele existente prin Răchițele sunt în curs de degradare majoră ;
o Insuficiența panourilor și marcajelor rutiere ;
o Restrângerea carosabilului datorată numărului insuficient de parcări publice ;
o Transportul de călători (microbuz) are un grad scăzut de conf ort și un orar inadecvat .
o Lipsa accesului la căile de transport feroviar

48
 Disfuncționalități ale fondului construit și utilizarea terenurilor
o Riscul formării torenților pe versanții abrupți în perioada ploioasă și mai ales în perioadele
de primava ră datorat e dezghețării zăpezii;
o Risc mediu de inundabilitate datorate ridivcării nivelului pânzei apei freatice ;
o Prezența fenomenelor de degradare a terenurilor datorate pașunatului excesiv is defri șărilor
masive.
o S-a constatat o degradare continuă a pajiștilor din zona Dealu Botii și Beliș, datorate
suprapășunatului excesiv și lipsei re însămânțării în zonele afectate.
 Disfuncționalități ale mediului
o Lipsa perdelelor de protecție de -a lungul căilor de circulație ale DN și DC ;
o Spațiile verzi/de agrement insuficiente ;
o Lipsa spațiilor de joacă și de agrement pentru copii
o Lipsa perdelelor de protecție la unitățile agricole și industriale, de gospodărie comunală sau
ale construcțiilor tehnico -edilitare ;
o Lipsa amenajărilor aferente sporturilor sezoniere de iarnă ;
o Poluare o lfactivă, electromagnetică (LEA), chimică (a solului) precum și fonică de -a lungul
căilor de comunicație importante ;
o Lipsaa zonelor de protecție sanitară de -a lungul apelor sau lacurilor ;
o Lipsa unui sistem de depozitare și colectare diferențiată a deșeuril or determină rampe
risipite pe malul lacului sau chiar pe cursuri de apă, precum și în localități ;
o Gospodăriile cu animale evacuează direct la sol dejecțiile acestora .
o Lipsa unui ONG pentru protecția mediului și a naturii
o Gropi de rumeguș amenajate necores punzător, lipsa tehnologiilor de reciclare a deșeurilor
 Disfuncționalități ale echipării -edilitare
o Lipsă rețea de canalizare în satele aparținătoare ;
o Rețea insuficientă de alimentare cu apă potabilă, și în curs de degradare ;
o Stație de epurare în stare nefu ncțională și în curs de degradare majoră ;

49
o Lipsa zonei de protecție aferentă LEA ;
o Lipsa unei rețele de alimentare cu gaze naturale
o Neracordarea a 25 gospodării la sistemul energetic național ;
o Lipsa mijloacelor moderne de prevenire și stingere a incendiilor în cadrul comunei Beliș
o Existența unor gospodării fără rețele tehnico -edilitare, mai ales în gospodăriile risipite ;
o Lipsa valorificării energiei regenerabile de către locuitori .
 Disfuncționalități ale resurselor umane
o În toate cele 6 sate este prezent feno menul de îmbătrânire a populației, neconcordanțele
dintre grupele de vârstă au provocat dezechilibre în bilanțul natural al populației ;
o Scăderea populației tinere în cadrul comunei datorată migrărilor către orașele dezvoltate ;
o Scăderea resurselor de muncă din cauza sporului migratoriu negatv ar putea duce la
dezechilibre economice ;
o Lipsa unor centre de orientare și formare profesională în diverse domenii
o Lipsa unui centru de consiliere locală
o Serviciile medicale precum și factorii care stau la baza devoltăr ii acestuia (profesionalismul
medicilor, infrastructura medicală) se dezvoltă într -un ritm lent, aproape inexistent în
comuna Beliș .

51
VII. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A COMUNEI BELIȘ
 Propuneri la nivelul teritoriului administrativ
 Includerea în intra vilan a tuturor gospodăriilor existente pe raza teritoriului studiat precum
și a tuturor terenurilor pretabile amplasării cu dotări turistice sau cabane de vacanță ;
 Intensificarea legăturilor funcționale în special în domeniul serviciilor și turismului cu
stațiunea turistică Beliș -Fântânele .
 Propuneri pentru infrastructura rutieră
 Instituirea zonei de siguranță de -a lungul DN și DC ;
 Modernizarea și reabilitarea carosabilului, crearea trotuarelor, canalizări pluviale,
marcajului rutier și al semnalizării cir culației ;
 Amenajarea de parcări publice în special în centrul reședință de comună ;
 Reabilitarea marcajelor și panourilor existente precum și crearea de punte de informare
turistică în restul satelor apatținătoare (nu doar în reședința de comună) ;
 De maximă necesitate este asigurarea legăturii directe a localităților Giurcuța de Sus, Dealu
Botii și Smida cu centrul reședință de comună Beliș, acesta poate fi realizat prin crearea
unor noi drumuri comunale sau a unui pod suspendat peste lacul Beliș -Fântânele ;
 Asfaltarea sau cel putin pietruirea tuturor străzilor din comuna Beliș .
 Propuneri pentru fondul construit și utilizarea terenurilor
 Interdicții temporare de construire până la efectuarea unor lucări de desecare și drenaje,
refacere a canalelor apelor pluvi ale, îndiguiri și alte lucrări necesare ;
 Interzicerea defrișărilor masive precum și organizarea unui pășunat rațional ;
 Ameliorarea efectivelor de animale folosind material genetic prin înființarea unui centru de
însămânțări artificiale ;
 Inființarea unui ce ntru de prestare a serviciilor și de mecanizare a agriculturii în vederea
întreținerii și exploatării raționale a pajiștilor naturale ;
 Reîmpădurirea tuturor zonelor de tranziție cu arbuști, în general defrișate + e xtinderea
intravilanului .

52
 Propuneri ale me diului și spațiilor verzi
 Plantarea de fâșii verzi de protecție de -a lungul căilor de comunicație importante, precum și
realizarea de spații verzi de aliniament unde este posibil ;
 Amenajarea perdelelor de protecție de -a lungul căilor de circulație ale DN ș i DC;
 Instituirea perdelelor de protecție la unitățile agricole și industriale, de gospodărie
comunală sau ale construcțiilor tehnico -edilitare;
 Amenajarea de pârtie de schi, de sanie, transport pe cablu precum și a unui patinoar ;
 Amenajare zonelor de prot ecție sanitară de -a lungul apelor și lacurilor ;
 Extinderea rețelelor tehnico -edilitare la gospodăriile izolate ;
 Autorizarea lucrărilor de construire în zonele LEA cu respectarea coridoarelor de protecție
conform legislației în vigoare;
 Promovarea conceptul ui de energie regenerabilă prin biomasă, acest lucru fiind posibil în
comuna Beliș datorită fondului forestier extins .
 Propuneri echipare -edilitară
 Extinderea rețea de alimentare cu apă în satele aparținătoare și instituirea unei zone de
protecție cu regim sever
 Introducerea rețelei de canalizare în toate satele aparținătoare
 Modernizarea și punerea în funcțiune a stației de epurare a apelor
 Introducerea rețelei de alimentare cu gaze naturale
 Amenajarea de protecție sanitară aferentă zonei LEA
 Racordarea tu turor gospodăriilor la sistemul energetic național
 Propuneri resurse umane
 Înființarea unui centru de orientare profesională precum și a unui centru de consiliere locală
 Creșterea investițiilor și îmbunătățirea nivelului de viață al locuitorilor prin crear ea,
modernizarea și extinderea infrastructurii de mediu
 Profesionalizarea angajațiilor din administrația publică locală, comunicare și transparență în
relația cu locuitorii
 Orientarea și calificarea populației către calificări cerute de piață

54
OBIE CTIVE DE DEZVOLTARE A COMUNEI BELIȘ
Obiectiv : Dezvoltarea și m odernizarea infrastructurii de transport
Măsuri
– Modernizarea și extinderea rețelei de drumuri în vederea asigurării unui acces cât mai
facil cu restul satelor apartinătoare
– Dezvoltarea infrastru cturii de transport în vederea atragerii investitorilor
– Reabilitarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare
și a apelor uzate, precum și a rețelei cu energie electrică
– Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de tr ansport agricol, inclusiv a drumurilor
forestiere
– Reabilitarea căilor de acces către zonele turistice și a celor cu potențial turistic
Formele de finanțare se alocă din fondurile structurale, guvernamentale și cofinanțări din
bugetul județean sau local.
Obiectiv : Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale
Măsuri
– Îmbunătățirea condițiilor de instruire profesională
– Modernizarea și extinderea infrastructurii de învățământ
– Dotarea unităților școlare cu aparatura profesională
Formele de finanțare s e alocă din cadrul programelor post aderare, finanțări și cofinanțări
din fonduri guvernamentale și de la bugetul local sau județean.
Obiectiv : Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate
Măsuri
– Dezvoltare și modernizarea infrastructurii de s ănătate
– Dotarea cu aparatură necesară a dispensarului medical
Formele de finanțare se alocă din cadrul programelor post aderare, finanțări și cofinanțări
din fonduri guvernamentale și de la bugetul local sau județean.

55
Obiectiv : Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii culturale
Măsuri
– Îmbunătățirea condițiilor legate de activități recreaționale și petrecere a timpului liber
– Amenajarea de locuri de joacă pentru copii
Formele de finanțare se alocă din fondurile structurale, guvernamentale și cofinanțări din
bugetul județean sau local.
Obiectiv : Creșterea competitivității între sectorul agricol și piscicol
Măsuri
– Împădurirea terenurilor neagricole
– Sprijinirea agricultorilor și silvicultorilor
– Dezvoltarea turismului rural și agroturismului
– Cultivarea ciuperc ilor
– Inființarea unor centre de colectare a produselor agricole
Cofinanțări din bugetul local precum și din contribuții private, sau finanțări din cadrul
programelor post -aderare și guvernamentale.
Obiectiv: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turi stice
Măsuri
– Reabilitarea și modernizarea infrastructurii turistice existente în vederea creșterii
atractivității
– Rebilitarea și modernizarea obiectivelor turistice precum stațiunea turistică Beliș –
Fântânele
– Crearea de infrstructură de agrement, amenajarea de trasee turistice
Formele de finanțare se alocă din fondurile guvernamentale, programe post -aderare, bugetul
local și/sau județean.

56
ANALIZA S.W.O.T
PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITĂȚI ȘI RISCURI
a) Resurse Umane
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Oameni ospi talieri Predomină vârsta a doua și a treia
Populație monoetnică Lipsă centre de orientare profesională
Personal calificat în administrația publică Insuficiența locurilor de muncă
Cadre medicale calificate Lipsă personal calificat în turism
Inițiativă d in partea tineretului Lipsa unui centru de consiliere locală
Serviciu de poliție comunitară Spor natural negativ
Cadre didactice calificate Personal didactic navetist
OPORTUNITĂȚI RISCURI
Înființare agenție de ocupare și formare
profesională Scăderea n ivelului de calificare profesională
a tineretului
Dezvoltarea comunității prin atragerea
investitorilor Scăderea natalității
Colaborarea dintre Administrația publică
locală și cetățeni Îmbătrânirea populației

b) Infrastructură și echipare edilitară

PUNCT E TARI PUNCTE SLABE
Acoperire teritorială bună a rețelei de
alimentare cu energie electrică Lipsa spațiilor de joacă pentru copii
Iluminat stradal în toate satele comunei Rețeaua de apă potabilă veche, în degradare
Rețea apă potabilă în reședința Beliș Lipsă rețea de apă în satele aparținătoare
Canalizare în reședința Beliș Lipsă rețea de canalizare în satele
aparținătoare
Telefonie mobilă, Orange, Vodafone Lipsa unei rețele de internet pt accesul
populației
Transport în comun în regim maxi -taxi Degra darea părții carosabile
Transport microbuz elevi Lipsă cabinet medical în satele aparținătoare
Există 3 școli generale Nu s-au mai realizat modernizări
OPORTUNITĂȚI RISCURI
Existența finanțărilor nermbursabile în
cadrul programelor post -aderare Neindep linirea criteriilor de eligibilitate
impuse de finanțatori
Experiența în activități de modernizare a
infrastructurii educaționale Dotrea scăzută a localităților cu rețele
tehnico -edilitare
Realizarea unui serviciu public pentru
situații de urgență Lipsă rețea de gaze naturale, canalizare

57
c) Mediu
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Calitatea factorilor de mediu foarte bună Lipsa tehnologiilor de reciclare a deșeurilor
Cadrul natural relativ variat Existența deșeurilor menajere, resturilor
Aer ozonat Defrișări necontrolabile
Gamă diversificată de fructe de pădure și
ciuperci Lipsa centru de colectare
Potențial piscicol Valorificare insuficientă
OPORTUNITĂȚI RISCURI
Gospodărirea eficientă a cadrului natural Înrăutățirea calității factorilor de mediu
Produsel e agricole, carne, lapte pot fi
valorificate corespunzător Lipsa unor programe de informare și
instruire a populației

d) Investiții
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Investiții în turism Lipsa amenajări specifice
Potențial bun de investiții în creșterea
animalelor Lipsă fonduri pentru crearea de ferme de
creștere a animalelor
Existența unităților comerciale pentru
achiziționarea produselor alimentare Puține IMM -uri
Există program de dezvoltare pe termen
lung Lipsa investitorilor în comună
OPORTUNITĂȚI RISCURI
Înființarea de noi IMM -uri(demararea de
noi afaceri) pe raza comunei Beliș Gradul ridicat de izolare în raport cu
cercurile de afaceri
Existența unor domenii cu potențial de
absorbție ridicat (turism) Lipsa unor ONG -uri și investitori care să
fie interesaț i de zonă

e) Turism
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Accesul ușor la rezervațiile naturale Existența unei infrastructuri fizice și dotări
necorespunzătoare
Trasee turistice Lipsa amenajării traseelor turistice
Spații de cazare Lipsa utilităților pentru crearea c onfortului
necesar
Promovarea datinilor, obiceiurilor locale Lipsa locurilor de agrement
Posibilități de pescuit Lipsa promovării agroturismului
Produse specifice locului ce pot fi
promovate ca produse turistice Lipsa agențiilor de turism
OPORTUNITĂȚI RISCURI
Promovarea turismului Nevalorificarea potențialului turistic
Realizarea de locuri de cazare Realizarea de cazări necorespunzătoare
Sursa: Strategia de dezvoltare socio -economică a comunei Beliș (2009 -2015)

58
CONCLUZII
Urmare a studiului desfăș urat putem concluziona faptul că în comuna Beliș nu există
o valorificare corespunzătoare a acesteia, cu toate că potențialul de dezvoltare a comunei este
ridicat, având un potențial deosebit în special în sectorul turismului, a fermelor de creștere a
anim alelor, piscicultură, apicultură, cultivarea fructelor de pădure precum și în alte activități
și sectoare productive care să valorifice potențialul zonei (exploatarea lemnului, utilizarea de
surse de energie regenerabilă (prin biomasă).
Pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a comunei Beliș sunt necesare măsuri de
modernizare și reorientare, în sectorele prezentate în cadrul studiului: infrastructura de
transport, infrastructura de educație și sănătate, dezvoltarea sectoarelor economice, a
resurselor uma ne și ale administrației.
Ca punct final, doar printr -o amenajare rațională și planificată corelată cu ajutorul
administrațiilor publice și locale, comuna Beliș poate să devină o localitate rurală modernă,
plină de oportunități precum și o viitoare destina ție turistică de mare amploare.

59
BIBLIOGRAFIE
1. Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională , Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
2. Cocean P. și colab. ( 2004 ), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de
NordVest , Edit. Presa Universitară Clujeana, Cluj Napoca.
3. Surd, V., Puiu, V., Zotic, V., Moldovan, C. (2007), Riscul demografic în Munții
Apuseni, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
4. Monica Tripon, (2003), Belișul de sub ape, Ed. Mo
5. Strategia de dezvoltare socio -economică 2009 -2015 a comunei Beliș
6. Planul urbanistic general și regulamentul local de urbanism a comunei Beliș 1998
7. Parlamentul României, Legea 363/2006 – PATN secțiunea I – Rețele de transport
8. Parlamentul României, Legea 171/1997 – PATN secțiunea II – Apa
9. Parlamentul României, Legea 5/200 – PATN se cțiunea III – Zone protejate
10. Parlamentul României, Legea 351/2001 – PATN secțiunea IV – Rețeaua de localități
11. Parlamentul României, Legea 575/2001 – PATN secțiunea V – Zone de risc natural
12. Parlamentul României , Legea 350/2001 – Privind amenajarea teritoriu lui și
urbanismul cu completările și modificările ulterioare
13. *** Site -ul oficial al Institutului Național de Statistică, https://statis tici.insse.ro/
14. *** Planul de Amenajare al Teritoriului Județean Cluj.
15. ***Recesământul populației și locuințelor 2011 (http://www.recensamantromania.ro /)
16. *** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 -2013.
17. *** Siteul Primăriei Beliș http://www.primariabelis.ro/
18. *** Plan de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul județului Cluj
19. *** Agenția Europeană de Mediu https://www.eea.europa.eu/ro
20. ***Sursa foto: http://wikimapia.org/1388850/ro/Barajul -F%C3%A2nt%C3 %A2nele –
1976#/photo/2611191
21. *** https://transilvaniaallinclusive.files.wordpress.com/2011/05/belis.pdf
22. ***Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
(http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html )
23. ***Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor ( http://www.mmediu.ro/ )
24. ***Ghidul de investiții pent ru apă și canalizare, drumuri județene și comunale
aprobat de Ministerul Dezvoltării regionale și Administrației Publice