Moneda Unică Europeană Si Dolarul American Privire Comparativa V1 [629123]

UNIVERSIT ATEA ,,PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACUL TATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].univ .dr. Roxana Elena-Lazăr Maxim Sorin Ioan

IAȘI
2019

UNIVERSIT ATEA ,,PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACUL TATEA DE DREPT

MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ ȘI DOLARUL
AMERICAN
PRIVIRE COMP ARA TIVĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].Univ .Dr. Roxana Elena-Lazăr Sorin Ioan Maxim

IAȘI
2019

1

Cuprins

Introducer e 3
Capitolul 1. Moneda Eur o – istorie, tendințe și evoluție 5
Scurt Istoric 5
Caracteristicile și funcțiile monedei Euro 8
Impactul internațional al monedei euro 11
Capitolul 2. Dolarul american – istoria apariției și dezvoltării celei mai importante
valute din lume 28
Scurt istoric 28
Caracteristicile și funcțiile Dolarului American 30
Dolarul în afara Statelor Unite ale Americii 36
Capitolul 3. Analiză comparativă Eur o – Dolar 42
Euro versus Dolar 42
O nouă abordare 43
Previziuni 44
Evoluția cursului valutar euro-dolar 48
Miza decisivă – cursul de schimb 54
Coliziunea euro – dolar , o coliziune între doi titani 60
Reacțiile internaționale și cursul euro-dolar 60
Conflictul Euro – Dolar în România 62
Concluzii 65
Bibliografie 69

2

Introducere
După aproape unsecol dedominație adolarului încadrul sistemului monetar
internațional separe cădolarul american și-agăsit unoponent pemăsură –moneda euro,
saupoate nu.Este oare posibil caeuro să-lpoată detrona? Ceareușit săfacă acesta în
primii 10anidelaapariție? Care aufostaspirațiile saleșicare sunt rezultatele obținute în
acești ani?
Încomerțul internațional șipepiețele financiare internaționale euro este acum a
doua ceamaiutilizată monedă ,șiînunele zone, rolul săucontinue săcrească. Atunci când 1
afost lansată aceasta în1999, existau multe speculații cureferire lacapacitatea euro dea
concura, sauchiar depăși, dolarul camonedă internațională. Într-olucrare influentă din
acea perioadă, Richard Portes șiHelene Rey afirmau căintroducerea euro va”avea
implicații substanțiale asupra sistemului monetar internațional; asupra compoziției de
valute dinportofolii; asupra ratelor deschimb șideaiciasupra politicilor monetare; asupra
eficienței economice șiabunăstării. Determinanta cheie aextinderii șivitezei de
internaționalizare amonedei euro vaficostul detranzacționare învaluta străină șipe
bursele de valori” 2
Însă, euro încă nupoate provoca dolarul. Dolarul esteazi,șivafișimâine ceamai
importantă valută alumii. Creșterea rolului monedei euro esteinfluențată înmare parte de
factori regionali. Rezidenții dințările vecine alezonei euro sauavând legături istorice
strânse cuUniunea Europeană aufostceicare autrecut mairepede lamoneda europeană.
Aceasta este valabilă și la valoarea obligațiunilor denominate în euro la nivel global. 3
Înacelași timp, dolarul american este ceamailargfolosită moneda derezervă în
lume astăzi. De-a lungul ultimilor zece ani, aproape 2/3dinrezervele valutare ale
guvernelor șialemarilor instituții financiare erau deținute îndolari. Aceste rezerve în
dolari lepermit instituțiilor expuse riscului valutar săseprotejeze prin hedging. Criza
1 Deutsche Bank Research – The Euro, the Yen, the Renminbi and the Dollar: Portfolio Shifts and Capital
Account Balances, 2005, p.4
2 http://www.helenerey.eu/Content/_Documents/GRS_ARE_v17_WP_version.pdf – accesat la 24.05.2019
3 Deutsche Bank Research – The Euro, the Yen, the Renminbi and the Dollar: Portfolio Shifts and Capital
Account Balances, 2005, p.5

3

financiară aprovocat discuții intense cuprivire lastabilitatea sistemul monetar
internațional și rolul pe care îl va juca dolarul în viitorul acestui sistem.
Dolarul american esteasemeni unui ”rege” cetrebuie săcedeze ”coroana”. Însă, în
favoarea cui? Vafiunnou”prinț” care ovaprelua sauvorficâțiva care vorpăstra câteo
bucățică dinea?Care sunt șansele monedei euro? Cucâtvacrește ponderea saînsistemul
monetar internațional depinde, înmare parte, deschimbările structurale care potfi
așteptate înEuropa, înStatele Unite aleAmericii șiînrestul lumii. Petermen mediu,
această pondere poate înregistra ocreștere între 3%și5%, având labază lărgirea zonei
euro și deprecierea din ultima perioadă a dolarului în raport cu euro.
Lucrarea delicență este structurată petreicapitole. Astfel, înprimul capitol,
„ Moneda Euro-istorie, tendințe șievoluție ”vorbim despre istoricul Monedei Unice
Europene șidefinim funcțiile șicaracteristicile monedei, învederea evitării fraudelor darși
măsurile desiguranță laconfecționarea șistructurarea monedelor euro. Deasemenea,
subliniem impactul internațional almonedei euro prin desprinderea legăturii tradiționale
dintre bani șisuveranitatea statului. Totaiciexpunem operspectivă Europeană aunui câmp
dejocEuropean stimulat fărăprecedent detehnologiile moderne șitranspuse înRomânia
prin acordul său de aderare la UE.
Încapitolul II„Dolarul american -istoria apariției șidezvoltării celei mai
importante valute dinlume” este prezentată supremația dolarului american încontextul
celei maifrecvent utilizata detaripentru a-șiexprima obiectivele cursului deschimb. Sunt
evidențiate principalele etape dedezvoltare adolarului, care audeterminat crearea lui
într-o moneda dominanta pe piața valutară.
Încapitolul III„ Analiză comparativă Euro-Dolar” sunt analizate oscilațiile
cursului euro –dolar dinmomentul apariției monedei unice șiintroducerii eicamonedă
legală peteritoriul euro-land-ului până înprezent. Deasemenea, sunt prezentate și
consecințele politice și economice ale competiției dolar – euro.

4

Capitolul 1. Moneda Euro – istorie, tendințe și evoluție
Scurt Istoric
Încă delafaza deproiect, ideea unei
monede unice, care sădeservească
teritoriul statelor semnatare aleUniunii a
fost mai mult decât binevenită.
Diferențele de paritate între tarile
statelor membre, povara unor calculații șirecalculații înfuncție dețările străbătute în
concediu sau încălătorii deafaceri, diferențele decomisioane dindiferitele sisteme
bancare șinuînultimul rând dificultatea unor proceduri care tindeau dinceîncemaimult
spre simplificare administrativă, au făcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii.
Tratatul delaMaastricht (semnat ladata de7februarie 1992 șiintrat învigoare la 4
1noiembrie 1993) reprezintă baza legală amonedei unice. Tratatul validează Uniunea
Monetară Europeană șistabilește etapele derealizare aacesteia, precum șicriteriile de
conver gență pecare trebuie săleîndeplinească Statele Membre care vor să participe la
zona Euro.
Inițial, numele generic pentru moneda europeană eraECU-ul (European Currency
Unit), însă numele care s-aimpus atâtpepiață, catșiînconștiința oamenilor ,estecelde
euro. ECU-ul nuaconstituit niciodată reprezentarea unei monede propriu-zise, cieradoar
ounitate demăsură monetară. Însă elaconstituit, cusiguranță, unadinetapele hotărâtoare
care au dus la apariția monedei unice europene.
Numele de" euro "almonedei unice europene afostdatîn1995 laMadrid, intrarea
eiînvigoare hotărându-se săsefacă dela1ianuarie 1999 .Data limită deintroducere 5
efectivă încirculație amonedelor șibancnotelor euro s-afixat cafiind 1iulie 2002. S-au
însemnat atunci două perioade: perioada 1ianuarie 1999-1 ianuarie 2002, încare se
urmărea reprezentarea monedelor naționale alețărilor participante laUEînexprimări
nezecimale pepiața monedei unice euro, aceasta având numai roldemonedă scripturală; și
4 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-si-de-la-amsterdam – accesat
la 26.05.2019
5 Ignat, Ion , UE – De la pia ț a comună la Moneda unică , Ed. Economică, București 2002 , p.24.

5

perioada 1ianuarie 2002-1 iunie 2002, când euro afost introdus pepiață subformă de
monede șibancnote șiacoexistat cumonedele naționale alestatelor participante. Dela1
iulie 2002, euro a devenit moneda unică legală pe teritoriul Euroland . 6
Pentru evitarea fraudelor ,s-aavut învedere luarea tuturor măsurilor desiguranță la
confecționarea șistructurarea monedelor euro. Practic, ideea unei monede comune aapărut
încă din1968, odată cuintroducerea Uniunii Vamale. Realizarea Sistemului Monetar
European, în1979 șisemnarea, în1986, aActului Unic European, care aconsacrat cele
patru libertăți demișcare (apersoanelor ,capitalului, serviciilor și bunurilor) auînsemnat
pași importanți în realizarea monedei unice europene.
Drumul euro s-adovedit destul desinuos șicumulte opriri. În1996, laDublin, s-a
urmărit controlarea evoluției euro astfel încât săfierespectat Pactul deStabilitate,
clarificarea statutului legal șiintroducerii euro ceavea învedere înspecial continuitatea
contractelor șiprevenirea speculațiilor peperioada detranziție privind conversia
monedelor naționale europene însaudineuro. Viitorul Uniunii Economice Monetare
(UEM) șieuro arămas incert. Starea derivă dinposibilitățile reduse aleunor state dease 7
conforma criteriilor de conver gență impuse.
Primul pas pentru realizarea unui stadiu deintegrare economica interstatală îl
constituie adoptarea unui setdepolitici economice șimonetare extrem deriguroase. Banca
Centrală Europeană (BCE) vatrebui săfacă fațăproblemelor tehnice aletranziției spre
moneda unică, înspecial celor legate destabilirea ratei dobânzii cuvenite pentru adoptarea
euro, menținerea sub control aconflictelor dintre ministerele deFinanțe alestatelor
membre și BCE etc.
Sepoate spune căideea creării unei uniuni monetare europene arelabaza două
motivații principale. Una dintre acestea esteceapragmatică, legată deasigurarea cadrului
necesar pentru funcționarea încondiții optime apieței unice interne, perfect armonizate,
înlesnindu-se astfel libera circulație acapitalurilor șiarmonizarea piețelor șisistemelor
financiare. Cea de-a doua, determinarea economică, arecapivot conceptul monetar care
mizează perolul mobilității complete afactorilor deproducție caelement debază în
absorbirea efectelor negative ale șocurilor asimetrice. Peaceste fundamente s-au
6 https://www.ecb.europa.eu/euro/changeover/2002/html/index.ro.html – accesat la 06.05.2019
7 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2010:016E:FULL&from=LV – accesat la
06,05,2019

6

concretizat atâtpledoaria pentru euro câtșilimitele acestei monede nouapărute, saumai
bine spus aducătoare de noutăți pe piețele europene.
Euro esusținută deideile care audeterminat încă delaînceput demararea
procesului detranziție laomonedă unică europeană. Procesul afostposibil pentru caa
plecat delabaze solide printre care senumără existența unei structuri legale coerente
pentru caeuro săsubstituie monedele naționale șiasigurarea simplității șiaccesibilității
monedei unice pentru acrea unsentiment decredibilitate înrândul cetățenilor șilanivelul
mediilor deafaceri. Laacestea seadaugă șirealizarea eficientă aconversiei subaspectul
costurilor șialsiguranței procesului șiasigurarea unui mecanism flexibil deajustare
voluntară pentru sectorul privat.
De-a lungul timpului, peparcursul aderării celorlalte țări, întimp ceveniturile pe
membru sărac alUniunii Europene (UE) sevorrecupera, euro sevaextinde spre estul
Europei centrale, iar apoi euro va avea un domeniu al tranzacțiilor mai mare ca dolarul.
Importanța politicii monetare, planificarea pentru țările UEM poate figreu
subestimată. Nicio monedă nuasupraviețuit caomonedă internațională încondițiile unei
rate ridicate ainflației. De-a lungul timpului, tarile cuomonedă importantă auevitat
influența prin menținerea conținutului lorînaursauargint. Dacă autoritățile monetare vor
face publice țintele șistrategiile lor,piața șipublicul critic îșivor putea exprima
convingerea în legătură cu inflația.
Totuși nuputem spune căpolitica BCE vafimai transparentă decât cea a
Rezervelor Federale. Din punct devedere alpoliticii monetare, previziunile pentru euro
sunt favorabile. Tratatul delaMaastricht esteclarînceea ceprivește stabilitatea prețurilor
ca țintă a politicii monetare.
Cutoate căsistemul european alBăncii Centrale poate șitrebuie săcoopereze cu
Uniunea Monetară pentru realizarea obiectivelor sale, acest lucru poate fiinterzis, dacă o
asemenea asistență vaintra înconflict custabilitatea prețurilor .Problema estecomplicată
derămânerile înurma aleefectelor politicii monetare. Cazul cursului deschimb estefoarte
puternic pentru oeconomie deschisă, mică, situată lângă unmare șistabil vecin, cum arfi
Austria pentru Germania, darnuatâtdeputernic pentru UE-cauntot.Singura condiție
țintă pentru UE-arfiputut fidolarul american, omonedă cuosuprafață atranzacțiilor cu
puțin mai mare decât cea europeană.

7

De-a lungul timpului, statele (Regatul Unit șiSUA) aufolosit controlul caun
instrument alpoliticii lorexterne. Stabilitatea monedei depinde depolitica monetară, iar
aceasta destabilitatea politică. Monedele internaționale aufostîntotdeauna legate destatîn
perioada ascensiunii sale. Când unstatdecade, lafelșistabilitatea monetară. Nueste o
situație favorabilă pentru moneda unui statdacă acesta nueste îndeajuns deputernică
pentru a se apăra împotriva dușmanilor dinăuntru sau dinafară.
Puterea decizională aComisiei Europene este foarte mică laWashington sauîn
capitala membrilor UE. Până acum rareori UE a realizat o politică unitară.
Problema cederivă dinslăbiciunea statelor centrale dinUEnupoate fiînlăturată.
Trebuie evidențiată existența unor factori puternici deatenuare. Sfârșitul Războiului Rece
șicolapsul Uniunii Sovietice auînlăturat amenințările periculoase apărute înaniirăzboiului
la adresa securității europene.
Uniunea Monetară este presupusă afiirevocabilă, daracest lucru nupoate fi
adevărat în condițiile unei crize economice violente . 8

Caracteristicile și funcțiile monedei Eur o
Nutoate țările membre aleUEfolosesc euro drept moneda deschimb și,înspecial,
Regatul Unit sauMarea Britanie aales săîșipăstreze moneda proprie, Sterling, șinu
utilizează moneda euro camonedă națională. Țările membre inițiale care auoptat pentru
utilizarea monedei euro, inclusiv Germania șiFranța, auintrodus moneda la1iulie 2002,
moment în care monedele lor individuale, precum Mark și Franc, au încetat să mai existe.

Securitatea bancnotelor
Bancnotele euro conțin caracteristici care urmăresc să facă dificilă realizarea de
copii reale ale acestora. O bancnotă euro autentică, are caracteristici în relief ( 3 ) pe
suprafața iar literele inițiale ale Băncii Centrale Europene, împreună cu cifrele care indică
valoarea notei, vor avea o un aspect aspru la atingere. Filigranul ( 2 ) apare în zonele
neimprimate ale hârtiei și prezintă o imagine arhitecturală. Firul de securitate este
încorporat în hârtie în timpul procesului de fabricare a bancnotelor și arată ca o linie
întunecată, care începe din partea de sus înspre partea de jos a notei. O fereastra
8SME,UEM, Europa Monetară , Moneda unică , MEME Inst.European,Bucure ș ti,1999, p.23

8

transparenta ( 1) poate fi găsita în colțul din stânga sus al notei. Formele sunt tipărite pe fața
și pe spatele notei, astfel încât atunci când nota este ținută până la lumină, acestea arată ca
o cifră completă. ( 4 ) Hologramă: înclinați bancnotele euro. Holograma pe facturile de € 5,
€ 10 și € 20 arată valoarea bancnotei.

Caracteristicile monedelor
Monedele monedei euro sunt responsabilitatea guvernelor membre, iarguvernelor
lisepermite săcreeze monede purtând imagini relevante lanivel național, înconjurate de
cele 12stele reprezentând UE. Oridecâte orioțarădorește săemită omonedă cuonouă
imagine, eatrebuie săinformeze Banca Centrală Europeană, care apoi publică detaliile noii
monede în Jurnalul Oficial al UE.
Întimp cefiecare monedă euro areolatură care poartă designul țării care aemis-o, toate
monedele auolatură comună care trebuie săfieaceeași pentru toate țările emitente.
Imaginea depelaturile comune alemonedelor euro afostproiectată deLucLuycx, angajat
al monetăriei belgiene.
Monedele euro vinînoptdenumiri, reprezentând 1,2,5,10,20și50decenți, împreună cu
monede reprezentând 1 și 2 euro.

Denominar ea bancnotelor
Bancnotele euro sunt disponibile îndenumiri de5,10,20,50,100, 200și500.
Fiecare denominație vine într-oanumită culoare pentru aleface ușor săseidentifice rapid
șifiecare denominație conține imagini reprezentând unstilarhitectural specific. De

9

exemplu, toate bancnotele de20deeuro sunt predominant deculoare albastră șiprezintă
imagini arhitecturale înstilgotic. Toate notele de500deeuro sunt violete șiconțin imagini
reprezentând arhitectura modernă din secolul al XX-lea.

Sfârșitul bancnotei de 500 de Eur o

Bancnota euro de 500 de euro este cea mai mare bancnota ca si valoare a
bancnotelor euro și a fost introdusa (sub formă de numerar) în 2002 până în 2014.
Începând cu 27 aprilie 2019, bancnota nu mai este emisă de centrală băncile din zona euro,
dar continuă să fie mijloc legal de plată și poate fi utilizată ca mijloc de plată. Este una
dintre cele mai valoroase bancnote circulante din lume, în valoare de aproximativ 571
USD, 3.939 CNY , 66.677 JPY , 584 CHF sau 447 GBP . Bancnota este utilizată în cele 23
de țări care au moneda euro ca monedă (cu 22 de state care o adoptă legal), și o populație
de aproximativ 343 milioane.
"Există oconvingere omniprezentă șiîncreștere înlumea opiniei publice că
bancnotele cuvaloare nominală ridicată sunt folosite înscopuri criminale", adeclarat 9
președintele BCE Mario Draghi laînceputul anului, carăspuns laîntrebarea unui jurnalist
despre viitorul cel mai scump proiect de lege al Europei.
BCE esteresponsabilă pentru emiterea bancnotelor euro care sunt utilizate detoate
cele 19țăridinzona euro. Principalii ofițeri deaplicare alegii dinEuropa susțin că
bancnota de 500 euro facilitează spălarea banilor .
Într-unraport care aavut locanul trecut, Europol adeclarat căbanii erau în
continuare "instrumentul dealegere" pentru teroriști șicăbancnotele de500 deEuro au
avut o cerere foarte mare, deși nu sunt populare pentru tranzacțiile de zi cu zi.
"Numai bancnota de500 [euro] reprezintă mai mult de30% din valoarea tuturor
bancnotelor aflate în circulație, deși nu este un mijloc comun de plată", se arată în raport. 10
Banca aspus căemiterea bancnotei vafioprită lasfârșitul anului 2018, când
urmează săfieintrodusă onouă serie debancnote. Banca aspus căbancnota de500euro
varămâne oplată legală și,prinurmare, poate fifolosită încontinuare camijloc deplată și
9 http://money.cnn.com/2016/05/04/news/ – accesat la 08.05.2017
10 http://money.cnn.com – accesat la 08.05.2017

10

depozitare avalorii. Acesta aspus căbancnota poate fischimbată labăncile centrale
naționale ale țărilor din zona euro pentru o perioadă nelimitată de timp.
Comisia Europeană adeclarat laînceputul acestui ancăvacolabora cuBCE și
Europol pentru a găsi modalități de stopare a fluxurilor de numerar ale teroriștilor .

Impactul internațional al monedei euro
Prin desprinderea legăturii tradiționale dintre bani șisuveranitatea statului, moneda
euro adevenit omonedă emisă deobancă centrală într-ozonă decelpuțin 11state care, în
acest sens, audevenit osingură economie -zona euro .Deși ceamaimare țarăunică din
zona euro reprezintă puțin peste 4%dinPIB-ul mondial, zona euro înansamblul său
reprezintă 15%. Aceasta estemaimică decât ponderea Statelor Unite, la20,5% dinPIB-ul
mondial, darînjurdedouă orifațădeceaaJaponiei, la7,8%. Înplus, zona euro arecea
maimare pondere acomerțului mondial, cuunraport între exporturile lanivel mondial și
exporturile globale de19,5%, mult față deacțiunile atât dinStatele Unite, câtșidin
Japonia, la 15% și, respectiv , 8,5%.
Având învedere ponderea zonei euro îneconomia mondială șimoștenirea fostelor
monede naționale care aufostînlocuite cumoneda euro, nuestedeloc surprinzător faptul
cămoneda euro esteadoua monedă ceamaiutilizată lanivel internațional. Înacest sens,
poziția Euro-sistemului, formată dinBanca Centrală Europeană șidinbăncile centrale
naționale dinzona euro, sebazează pedouă principii debază. Înprimul rând, dinmoment
ceinternaționalizarea monedei euro este înprincipal unproces bazat pepiață,
Euro-sistemul adoptă opoziție neutră, nufavorizează șinuîmpiedică utilizarea monedei
sale peplan internațional. Înaldoilea rând, implicațiile rolului internațional almonedei
euro asupra politicii monetare interne nuvor împiedica Euro-sistemul sămențină
stabilitatea prețurilor caobiectiv principal. Stabilitatea prețurilor este, deasemenea, o
condiție esențială pentru caomonedă să-și dezvolte unrolinternațional. Este ocerință
necesară cainvestitorii dinafara zonei euro săfiesiguri căputerea lordecumpărare vafi
păstrată întimp, deoarece instabilitatea prețurilor constituie unul dintre principalii factori
care determină volatilitatea cursului de schimb și a prețului activelor .
Înviitor ,rolul internațional almonedei euro vacontribui, încele dinurmă, la
validitatea ideii fundamentale care stălabaza creării sale, șianume ideea căcomponentele

11

importante alesuveranității pot figrupate șiîmpărtășite între națiuni înurmărirea
obiectivelor economice șipolitice comune. Oastfel decredință, desigur ,sepretează laafi
provocată, lafelcatoate conceptele inovatoare. Banii aufost, într-adevăr ,ceamaitipică
expresie asuveranității statale desecole, decenuartrebui săcontinue acest lucru înviitor
?Înplus, deși legătura dintre statșibani numai eravăzută caonecesitate intrinsecă,
funcționează cu adevărat Uniunea Economică și Monetară (UEM) ? 11
Înurmătoarele pagini voiîncerca sărăspund laaceste întrebări fundamentale
referitoare la"bazele domestice" alemonedei euro. Acest lucru vafiutilpentru aoferi o
mai bună înțelegere aimpactului internațional almonedei euro întreidomenii specifice
care, în opinia mea, sunt cruciale:
●Utilizarea monedei euro decătre comunitatea deafaceri camonedă de
investiții și finanțare în sistemul financiar global (impactul pieței);
●Noul roljucat dezona euro înprocesul decooperare internațională (primul
impact politic);
●Importanța euro pentru procesul deintegrare regională înEuropa șiAfrica și
rolul pecare îlpoate juca acest proces înceea ceprivește posibila integrare
în alte regiuni ale lumii (al doilea impact politic).

Implicațiile desființării legăturii dintr e stat și bani
Legătura dintre stat șibani numai poate ficonsiderată cafiind evidentă.
Într-adevăr , există trei opțiuni alternative plauzibile.
Oprimă, totuși, încă ipotetică opțiune esteprivatizarea banilor .Această soluție, cea
mai radicală, devine acum posibilă -deși, desigur ,încă oposibilitate îndepărtată -ca
urmare ainovației tehnologice. După cum asubliniat recent Mervyn King , 12
viceguvernatorul Băncii Angliei, tranzacțiile electronice întimp realînrândul persoanelor
fizice potînlocui într-ozimonopolul băncilor centrale asupra rezervelor bancare și
bancare. Aceasta înseamnă cătoțiagenții economici arefectua decontări finale fără afi
nevoie decompensare decătre banca centrală. Cutoate acestea, dacă s-ar dezvolta un
astfel desistem, acest lucru arluaceva timp, deoarece tehnologia existentă estedeparte de
11 https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2017/html/index.en.html – accesat la 12.05.2017
12 Challenges for monetary policy: New and Old – Speech by Mervyn King (1999) Deputy Governor, Bank of
England. p.26

12

afiînmăsură săpermită transferul întimp realabanilor electronici delauncont electronic
individual laaltul. Mai mult, odezvoltare deacest felnuarînsemna doar sfârșitul legăturii
dintre statșibani; Arînsemna șisfârșitul banilor așacum îlînțelegem astăzi. Problema
fundamentală este dacă aceasta ar însemna și sfârșitul inflației. Am îndoieli.
Oadoua opțiune este înlocuirea monedei, șianume adoptarea unilaterală, dejure
saudefacto, aunei monede tipice deancoră, cum arfidolarul american saueuro, camijloc
legal deplată. "Dolarizarea", precum și"Euroizarea", este oopțiune depolitică deschisă
unui număr mare deeconomii deschise cuungrad ridicat decomerț șiintegrare financiară
cu moneda de ancoră.
Însfârșit, atreia opțiune este supra-naționalizarea banilor àlaMundell .Aceasta 13
este calea urmată decele 19state membre aleUniunii Europene (UE) atunci când au
adoptat euro. Dar de ce cetățenii Uniunii Europene și de ce numai la sfârșitul anilor 1990 ?
Argumentul principal este că,cuatât mai mult unproces deintegrare regională
depășește zona decomerț liber către opiață unică sauchiar ouniune economică, cuatât
maimare este necesitatea stabilității cursului deschimb îninteriorul zonei și,eventual, a
ratelor deschimb fixe irevocabil. Acest fapt provoacă unconflict cuautonomia politicii
monetare lanivel național, creând astfel necesitatea uniunii monetare. Aceasta esteexact
situația care acaracterizat UElasfârșitul anilor 1990, caurmare alungului proces de
integrare inițiat cupeste 40deaniînurmă. UEeste, într-adevăr ,undomeniu încare nu
există numai omobilitate deplină abunurilor ,cișiacapitalului și,celpuțin înprincipiu, a
forței demuncă; Nusunt permise subvenții șireglementări care favorizează producătorii
interni; Există politici comune saucoordonate care reglementează mai multe domenii.
Într-ozonă cuaceste caracteristici, cererea transfrontalieră pentru produse similare produse
îndiferite state membre estesensibilă laschimbările deprețuri. Aceasta implică faptul căo
schimbare majoră acursului deschimb arschimba avantajele concurențiale înzonă,
influențând astfel rentabilitatea și declanșând reacții politice.
Înplus, oserie decaracteristici economice specifice zonei euro consolidează
situația stabilității cursului deschimb îninteriorul zonei și,încele dinurmă, auniunii
monetare. Înprimul rând, ceamaimare parte acomerțului realizat deanumite țăridinzona
euro areloccualtețăridinzona euro. Toate aceste țăriprezintă ocompoziție destul de
13Macroeconomii -de Nils Gottfries , 2013 edition, Palgrave Macmillan, p. 536

13

omogenă aproducției șicomerțului, spre deosebire dezona decomerț liber nord-american
(NAFT A),unde Mexicul șiCanada sunt relativ puternic dependente deproducția și
exportul demărfuri primare. Prin urmare, înzona euro, primul efect alfluctuațiilor cursului
deschimb îninteriorul zonei arfidenaturarea concurenței între firmele situate îndiferite
țărișiproducerea deproduse similare, maidegrabă decât săseadapteze schimburile în
cererea șioferta diferitelor produse prin modificarea prețurile relative. Înplus, țările
individuale din zona euro sunt foarte deschise comerțului internațional. Gradul de
deschidere, măsurat prin media exporturilor șiimporturilor debunuri șiservicii caprocent
dinPIB-ul țării, esteînjurde30% înmedie șidepășește 60% înțările maimici, cum arfi
Belgia șiIrlanda. Cucâtoțarăestemaideschisă comerțului internațional, cuatâtestemai
probabil caodepreciere acursului săudeschimb săconducă lainflație petermen mediu,
fără o îmbunătățire semnificativă a poziției sale concurențiale.
Aceste argumente sunt, după părerea mea, utile pentru aexplica dece,în1999,
cetățenii UE au inițiat așa-numita "Etapa a treia" a UEM.
Etapa atreia nuimplică doar introducerea monedei euro, cișiadoptarea unui nou
cadru instituțional șioperațional pentru politicile economice dinzona euro. Conform
acestui nou"echilibru deputere", politicile monetare șideschimb valutar sedesfășoară la
nivel regional. Înacest context, obiectivul principal alEuro-sistemului este menținerea
stabilității prețurilor .Fără aaduce atingere acestui obiectiv ,politica monetară sprijină, de
asemenea, politicile economice generale din zona euro.
Poziția politicii monetare este decisă deConsiliul guvernatorilor BCE. Acest
Consiliu cuprinde ceișase membri aiComitetului executiv alBCE șicei11guvernatori ai
băncilor centrale naționale care auintrodus euro. Membrii Consiliului guvernatorilor nu
reprezintă țara lorsaubanca centrală națională, ciacționează înnume propriu, având
responsabilitatea pentru zona euro înansamblu. Înschimb, anumite altepolitici economice
continuă săfiestabilite într-uncontext național. Politicile fiscale trebuie însă formulate în
conformitate cuașa-numitul Pact destabilitate șicreștere. Prin semnarea acestui pact,
statele membre care alcătuiesc zona euro auconvenit să-și reducă deficitele bugetare la
nivel general pentru aseapropia deechilibru sauchiar săcreeze unexcedent petermen
mediu. Acest obiectiv estemenit săpermită stabilizatorilor automați săfuncționeze petot

14

parcursul ciclului economic, respectând înacelași timp limita de3%pentru raportul
deficitului bugetar / PIB, prevăzut în T ratatul de la Maastricht.
Politicile structurale rămân principalul instrument disponibil lanivel național, însă
anumite forme desupraveghere multilaterală sunt promovate chiar șiînacest domeniu,
deși într -o formă mai puțin definită decât cea adoptată pentru politicile fiscale.
Încelebrul săuarticol din1961 ,câștigătorul premiului Nobel, Robert Mundell, nu 14
numai căafurnizat raționamentul economic care stălabaza UEM, ciaoferit șicriteriile de
evaluare, după începerea UEM, atipurilor decomportament șiaevoluțiilor economice
necesare funcționării înmod corespunzător .Înspecial, după cum bine știm, zona euro are
nevoie depiețe demuncă, deproduse șideservicii mai flexibile, ceea ceînseamnă la
rândul lor politici structurale mai active.
Ceimplică acest lucru pentru funcționarea UEM? Treiconsiderații seaplică înacest
sens. Înprimul rând, nicizona euro înansamblu, nicioțarămajoră dinacest domeniu, nici
economii maimari, cum arfiStatele Unite, nuîndeplinesc pedeplin criteriile Mundell .În 15
practică, este aproape imposibil săsegăsească ozonă monetară optimă -maidegrabă,
acesta este unpunct dereferință care trebuie respectat defactorii dedecizie dinfiecare
zonă monetară. Înaldoilea rând, șocurile tind săfieasimetrice între regiuni șisectoare
mult mai frecvent decât în toate națiunile.
Atunci când aulocșocuri lanivel internațional, aceasta sedatorează, înmod
obișnuit, diver gențelor înpoliticile economice, daracest lucru devine dinceîncemaipuțin
probabil înzona euro datorită formelor decoordonare apoliticilor menționate maisus.În
altreilea rând, prin eliminarea riscului valutar îninteriorul zonei șiprin creșterea
transparenței prețurilor ,introducerea monedei euro vacrește probabil concurența pepiață,
sporind astfel presiunea pentru piața muncii șialtereforme structurale necesare. Aceasta
înseamnă căUEM favorizează dezvoltarea zonei euro înconformitate cumodelul unei
zone optime a monedei.
Înacest context, cred căeuro sepoate baza pefundații domestice foarte solide.
Acest lucru arputea încuraja internaționalizarea acestuia. Înceea ceprivește cursul de
schimb almonedei euro, așdori săspun următoarele: înmomentul defata economia
europeană serecuperează înmod clarșiperspectivele salesunt favorabile. Înconsecință,
14 A Theory of Optimum Currency Areas – Robert Mundell, Volume 51, Issue 4 (Sep., 1961)
15 https://people.ucsc.edu/~hutch/Econ241a/Articles/Mundell.pdf – accesat la 14.05.2017

15

euro areunmare potențial deapreciere. Acest potențial sebazează, deasemenea, înmod
ferm pe stabilitatea internă a prețurilor și pe o poziție solidă a contului curent.

Utilizar ea internațională a monedei eur o ca monedă de investiții și de
finanțar e
Deși comunitatea internațională utilizează moneda euro dinmaimulte altemotive
(cum arfiplata, finanțare, etc.), utilizarea acestei monede pepiața financiară globală esteo
forța motrice ainternaționalizării sale. Înspecial, apariția monedei euro accelerează
procesul deintegrare șiinovare pepiața financiară internă dinzona euro, ceea cepoate, la
rândul său, săinfluențeze utilizarea sainternațională. Aceasta înseamnă cămoneda euro nu
aînlocuit purșisimplu diversele denumiri naționale încadrul structurii depiață date.
Introducerea sapoate determina o"schimbare aregimului" pepiețele financiare, ceea cear
implica faptul căparticipanții lapiață îșipotrevizui înmod fundamental strategiile ca
răspuns.
Deși esteposibilă oevaluare foarte preliminară înacest stadiu, cifrele disponibile în
prezent cuprivire lautilizarea internațională amonedei euro camonedă deinvestiții și
finanțare par să confirme această impresie.
Înceea ceprivește emisiunea detitluri decreanță internaționale, în1999, Euro a
fost maiutilizat decât valutele salevechi înainte de1998. Acest faptarezultat dindatele
publicate deBanca Reglementelor Internaționale, care identifică componenta cuadevărat
internațională Din emisiunile denominate îneuro. Potrivit acestei surse statistice, în
primele trei trimestre aleanului 1999, emisiunile internaționale brute deinstrumente
financiare pepiața monetară, obligațiuni șibilete îneuro reprezentau 38% dinemisiunile
totale, cupuțin maipuțin decât cota dolarului american (41%) .Prin comparație, înprimele
nouă luni aleanului 1998, cota combinată dintre monedele naționale anterioare dinzona
euro și ECU era de numai 24% din emisiunea totală brută.
Bineînțeles, factorii excepționali pot explica parțial evoluția monedei euro: 16
emitenții arputea avea intenții amânate înmod deliberat în1998, până după "sfârșitul
săptămânii trecute" șicreșterea activității deemitere pentru acrea valori dereferință
16https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecbhistoryrolefunctions2006ro.pdf?9c2573a4c6dc49f2f363d0c2a2
7a1d24 – accesat la 11.05.2019

16

lichide. Cutoate acestea, emisiunile îneuro aucrescut continuu peparcursul întregului an,
astfel încât și alți factori ar fi putut juca un rol important.
Înopinia mea, unul dintre acești factori poate fiașteptările pieței privind
dezvoltarea viitoare apiețelor financiare interne dinzona euro. Introducerea monedei euro
implică, defapt, unproces deintegrare apiețelor financiare naționale dinzona euro într-o
piață unică lanivel dezonă, acărei dimensiune șilichiditate vadepăși piața piețelor
constitutive. Aceasta implică oreducere acosturilor detranzacție șiomaimare alegere a
instrumentelor financiare, care faceuro atractiv camijloc dediversificare aportofoliului.
Prin urmare, uncerc virtuos poate săsedezvolte -utilizarea internațională crescândă a
monedei euro camonedă deinvestiții șifinanțare arputea reveni laadâncimea șilărgimea
piețelor financiare interne aleEuropei, încurajând astfel restructurarea viitoare asistemului
financiar din zona euro.
Dovezile arată căpiața monetară dinzona euro este deja extrem deintegrată și
lichidă. Eforturile deintegrare apiețelor naționale devalori mobiliare șiasistemelor de
decontare sunt încurs dedesfășurare. Deasemenea, euro crește concurența însectorul
bancar ,consolidând astfel tendințele existente înceea ceprivește securitizarea, precum și
consolidarea și/sauneintermedierea înacest sector .Instrumentele financiare securizate
sunt maiușor detranzacționat peplan internațional. Înplus, dimensiunea fărăprecedent a
fuziunilor șiachizițiilor dinzona euro încurajează dezvoltarea unei mari piețe interne a
obligațiunilor corporative. Chiar șiunsegment depiață cugrad ridicat derisc, comparabil
cu piața de obligațiuni din Statele Unite, este probabil să apară în zona euro în timp.
Cutoate acestea, trebuie săserecunoască faptul căexistă încă anumite obstacole în
calea integrării depline apiețelor financiare dinzona euro. Politicile fiscale naționale
separate conduc ladiscrepanțe înprimele deriscdecredit șidelichiditate dinzonă. Piețele
decapital șisistemele dedecontare atitlurilor devaloare sunt încă segmentate. Diferențele
dintre convențiile pieței financiare persistă. Prin urmare, câștigurile petermen scurt privind
lichiditatea șieficiența sunt maimici decât arsugera osimplă agregare apiețelor naționale.
Majoritatea câștigurilor potențiale se vor materializa pe deplin în timp.

17

Impactul asupra cooperării la nivel global

Introducerea monedei euro are implicații șipentru procesul decooperare
internațională. Prin reducerea numărului deactori cheie lanivel mondial, apariția zonei
euro simplifică, înprincipiu, cooperarea internațională, deoarece facilitează schimbul de
opinii șiformularea deînțelegeri comune privind aspectele economice șifinanciare. O
relație maiechilibrată între ceitreiactori majori -Statele Unite, Zona Euro șiJaponia –
ajută laîncurajarea fiecăruia dintre aceștia săîșiasume responsabilitatea pentru acontribui
la un mediu global stabil.
Moneda unică europeană poate favoriza, deasemenea, apariția unui cadru monetar
tripolar bazat pedolarul american, euro șiyenul japonez. Coordonarea politicilor lanivel
mondial, cutoate acestea, vacontinua săaibă uncaracter neobligatoriu înviitor .Înurma
prăbușirii sistemului Bretton Woods ,țările mai mari s-au abținut întotdeauna săse 17
angajeze înaranjamente oficiale deschimb valutar sauînaltereguli predefinite. Înacest
sens, introducerea monedei euro nuaschimbat imaginea actuală. Acest lucru nuînseamnă
că stabilitatea cursului de schimb nu este de dorit la nivel mondial.
Înopinia mea, nuînultimul rând, deoarece schimbările abrupte alecursurilor de
schimb potgenera protecționism șirestricții asupra fluxurilor decapital, care încele din
urmă erodează comerțul liber șimobilitatea capitalului. Ratele deschimb stabile nupotfi
însă realizate prin stabilirea unor fluctuații pentru principalele valute (zone țintă). Cheia
pentru aexprima relațiile monetare internaționale trebuie găsită, înschimb, înpolitici și
instituții interne solide.
Cooperarea internațională eficientă șieficientă înseamnă căzona euro trebuie să
poată luaosingură poziție atunci când estecazul. Înconformitate cuactualele alocări de
responsabilități între statele membre dinzona euro, instituțiile Euro-sistemului șiale
Comunității Europene, aranjamentele pragmatice privind reprezentarea externă azonei
euro încadrul organizațiilor internaționale (FMI, OCDE, BISetc.) șiforumuri (G7,G-20,
etc.) aufost deja implementate. Desigur ,zona euro nueste întotdeauna înmăsură să
vorbească cuosingură voce, caîncazul Statelor Unite. Cutoate acestea, având învedere
faptul căalocarea responsabilităților încadrul zonei euro șidomeniul deaplicare al
17 The Battle of Bretton Woods – Benn Steil – 2013, vol. 8, issue 3, paginile 419-422

18

politicilor comunitare potevolua întimp, reprezentarea externă azonei euro vaînregistra
probabil progrese în viitor și, prin urmare, ar trebui să fie considerată un proces continuu.

Procesul de integrar e regională în zona de fus orar eur o și implicațiile sale
pentru alte r egiuni din lume

Oaltăimplicație politică aapariției monedei euro sereferă laprocesul deintegrare
regională înașa-numita "fus orareuro", care, aproximativ ,cuprinde 100dețăridinEuropa,
din zona mediteraneană și din Africa.
Gradul deintegrare economică șiinstituțională azonei euro cuaceastă zonă este
relativ ridicat. Experiența trecută aUEarată căintegrarea economică șiinstituțională într-o
regiune poate depăși cusucces zona deliber schimb, cum estecazul NAFT Asauouniune
vamală, caîncazul Mercosur .Este, deasemenea, omodalitate prin care sepoate realiza
integrarea regională.
Înplus, Uniunea Europeană esteomologul relevant pentru relațiile instituționale cu
altegrupări dețăridincadrul fusului oraraleuro: Asociația Europeană aLiberului Schimb
(AELS); Europa Centrală șideEst, inclusiv Balcanii; Zona mediteraneană; șițările din
Africa, Caraibe șiPacific (ACP). Pentru fiecare dintre aceste grupări afostinstituit un
acord ad-hoc, care demulte oridepășește mult liberalizarea comerțului șiacoperă obiective
finale precum libera circulație acapitalurilor ,aserviciilor șiaforței demuncă, cooperarea
în domenii precum politica socială și problemele de mediu , și aderarea la UE.
Deși multe dintre aceste aranjamente auoistorie îndelungată, introducerea monedei
euro implică noirelații monetare, care totuși beneficiază depatrimoniul fostelor monede
naționale precum francul francez șiDeutsche Mark. Înacest sens, 34dețăridinfusul orar
euro auunregim deschimb care implică euro saudenominările sale naționale. Soluțiile
adoptate diferă foarte mult șivariază delautilizarea bancnotelor Deutsche Mark ca
monedă paralelă lacorespondența fiecueuro, fiecuuncoșdemonede care alcătuiesc
moneda euro, șidelaadoptarea depanouri valutare lafonduri gestionate prin utilizarea
monedei euro caancoră informală. Înspecial, cele28dețăricandidate laaderarea laUEse
numără printre țările înlegătură cucare există oproblemă legată deeuro. Începând delao
varietate deregimuri decurs valutar ,care deobicei implică deja euro, aceste țări

19

construiesc înprezent cadre șiinstituții politice care, într-obună zi,lepermit săsusțină
cursul de schimb al monedei euro.
Experiența integrării monetare înzona euro indică faptul căalegerea regimului
cursului deschimb depinde înmare măsură deperspectivele petermen mediu șilung de
integrare economică șiinstituțională într-oanumită regiune. După cum amsubliniat deja cu
privire lazona euro, cucatintegrarea regională este maiavansată, cuatâtmaimare este
necesitatea stabilității cursului de schimb.
Acest lucru demonstrează că,într-oanumită măsură, necesitatea unor rate de
schimb stabile nudepinde doar deunnumăr deparametri obiectivi exogeni pentru factorii
dedecizie politică, cidepinde înmare măsură devoința șicapacitatea politică dea
desfășura unastfel deproces regional integrare. Aceasta explică dece,dinpunctul de
vedere alțărilor candidate laaderarea laUE, oportunitatea ratelor deschimb ancorate la
moneda euro nuartrebui săfieluată înconsiderare doar dinpunct devedere static (dorința
saactuală), cișidintr-operspectivă dinamică Dorința sapotențială, având învedere
procesul deintegrare). Înacest sens, nuexistă nicio îndoială că,înurma căderii Zidului
Berlinului, procesul deintegrare între UEșițările încurs deaderare sadesfășurat rapid în
domenii atâtdeimportante cum arfipolitica comercială, convertibilitatea contului curent,
fluxurile de capital și dialogul politic .
Carăspuns larecesiunea severă caurmare acrizelor depepiețele emer gente din
anii1997-1998, posibilitatea dolarizării oficiale aeconomiei argentiniene afostdiscutată
intens încercurile politice șiacademice. Oastfel desoluție arimplica înlăturarea regimului
consiliului monetar în dolari SUA, adoptat în 1991 și care a servit Ar gentina în ultimii ani.
Dacă oțarădorește săadopte înmod unilateral omonedă străină stabilă camijloc
legal deplată, mai întâi trebuie luați înconsiderare maimulți factori. Pedealtăparte,
dimensiunea redusă aeconomiei șigradul înalt dedeschidere, combinate culegăturile
comerciale șifinanciare predominante cuțaracare emite moneda deancoră, sunt factori
favorabili adoptării unei valute străine.
Înceea ceprivește partea monetară, oistorie ainflației ridicate șiaunui nivel înalt
desubstituire amonedei, adică unnivel înalt dedolarizare neoficială, arputea deveni un
stimulent suplimentar pentru guvernele deatrece ladolarizarea oficială. Aceasta, larândul
său, arelimina riscul cursului deschimb șiarreduce prima derisccorespunzătoare în

20

ratele dobânzilor interne, înmăsura încare nueste legată deriscul suveran
non-devalorizare. Încele dinurmă, dinpunct devedere financiar ,existența unui sistem
bancar intern solid șiprezența extinsă aconcurenților străini înacest sector arputea fide
asemenea considerate ca fiind precondiții pentru trecerea la dolarizare.
"Uniunea monetară unilaterală" defacto, pecare oimplică dolarizarea oficială în
Argentina, arfidiferită deprocesul care aduslaUEM șidenegocierile actuale deaderare
laUE.Pentru autoritățile argentiniene, beneficiile potențiale aledolarizării sunt înprincipal
legate decâștigul unic încredibilitatea antiinflaționistă. Petermen scurt, dolarizarea
oficială arelimina riscul cursului deschimb șiarreduce astfel dobânzile interne ridicate la
niveluri maiapropiate decele aleSUA. Acest lucru arcontribui laruperea cercului vicios
alratelor ridicate aledobânzilor reale șilacreșterea cerințelor deîmprumut care cauzează
dezechilibre fiscale și externe mai mari.
Petermen lung, totuși, trebuie luatînconsiderare obiectivul unei integrări regionale
maistrânse. Având învedere politica comercială ațării, orientată spre Mercosur ,înspecial
Brazilia șiEuropa, decizia deatrece ladolarizarea oficială artrebui săfieînconcordanță
cuperspectivele petermen mediu șilung deconsolidare aintegrării regionale. Înprezent,
ratele deschimb coerente intra-regionale pentru regiunea latino-americană înansamblu
depinde, printre altele, dacă strategia țintă ainflației adoptată deBrazilia vacontribui la
rate de schimb realiste și stabile ale realității braziliene față de Dolarul american.

Noua economie – o perspectivă eur opeană
Laînceputul unui nou secol, amfost cutoții martori laschimbări economice
remarcabile, încă încurs dedesfășurare șiaparent accelerare. Peisajul economic din
Europa afost transformat prin introducerea monedei unice șicrearea unei noibănci
centrale europene (BCE), orientată ferm spre menținerea stabilității prețurilor .Această
evoluție aacționat drept catalizator pentru onouă rundă deschimbări instituționale și
economice, cuimplicații profunde pentru mediul deafaceri. Înacelași timp, sunt sigur că
mulți continuă săfieuimiți deritmul șiprofunzimea schimbărilor tehnologice, care deși
poate nusunt atâtdeevidente încă înEuropa cașiînStatele Unite, aupotențialul dea
transforma multe aspecte ale performanței economice și comerciale.

21

Tehnologiile informatice austimulat ocapacitate enormă șifărăprecedent pentru
întreprinderi șipersoane fizice deacapta, valorifica șidisemina informații. Acest lucru a
generat numeroase noioportunități pentru întreprinderi deaextinde atât gama câtși
valoarea produselor lor.Atunci când seevaluează impactul acestor evoluții asupra
performanței economice, chiar șiceimai prudenți comentatori auajuns laconcluzia că
implicațiile sunt, celpuțin potențial, profunde. Depășiți cuentuziasm, alțiobservatori au
purtat chiar teorii aleunei noiparadigme economice șisociale, anunțând zorii unei noiere.
Întimp ceartrebui săfimatenți sănucedăm unui astfel dehiperbolă, nimeni dintre noi,
cred, nuîșipoate permite săseuitelaceseîntâmplă. Acest lucru ridică imediat problema
dacă economia europeană șisocietatea europeană îngeneral estepregătită săexploateze și
să beneficieze de aceste noi tendințe tehnologice, economice și sociale emer gente.
Este Europa pregătită săfacă față provocării provocate deoastfel deschimbare
continuă șiuneori fundamentală? Vorfiinstituțiile europene suficient deflexibile pentru a
seadapta noilor evoluții șipentru apromova energiile inovatoare dinEuropa? Vorfi
politicienii, adesea obișnuiți cuunmediu dereglementare șiprotecție capabili săcreeze
cadrul în care o nouă economie poate deveni un puternic motor al creșterii economice ?
Adesea răspunsul este"NU" laîntrebările pecare tocmai le-am invocat, înspecial
înceea ceprivește zona euro. Laurma urmei, statisticile indică faptul căEuropa seaflă
într-ooarecare măsură înspatele celor mai bune performanțe SUA înproducerea și
adoptarea denoitehnologii, deși ritmul deavansare încâteva țăridinzona euro este
impresionant. Înmedie, există încă puține dovezi clare căeconomia Europei seaflădeja
într-operioadă extinsă deexpansiune mairapidă. Deși s-arputea caforțele schimbării să
funcționeze deja înmod discret înfundal, nuesteîncă clardacă oeconomie relativ nouă
așa cum se înțelege termenul din cealaltă parte a Atlanticului, a apărut în zona euro.
Cutoate acestea, sunt dinceîncemai optimist cuprivire laperspectivele
economice petermen lung înzona euro. Zona euro arepotențialul săcrească mairepede
decât întrecut, deși poate, parțial, dinalte motive decât cele atribuite înmod obișnuit
așa-numitei economii noi.
Optimismul meu sebazează petransformările pecare le-am văzut înultimii ani,ca
urmare acreării pieței unice. Înființarea cusucces aunei noimonede unice șiaunei noi
bănci centrale care împreună aucreat onouă entitate economică cuprinzând circa 300de

22

milioane depersoane sunt, după părerea mea, mărturie convingătoare acapacității nu
numai deaface față, cimaidegrabă deaîmbrățișa șichiar accelera schimbarea. Zona euro
acreat unmediu economic complet nou adesea înscepticism, critică șicircumstanțe
externe nefavorabile. Aceasta este ocontribuție semnificativă ladezvoltarea noului
dinamism economic. Este omisiune cuadevărat istorică. Este esența aceea ceașdori să
numesc unnou teren european dejoc,care asosit la1ianuarie 1999, ziua încare euro a
debutat ca noua monedă unică europeană

Efectele sale asupra piețelor și a politicilor
Introducerea euro afăcut, șivacontinua săfacă, această interacțiune între instituții
șimecanismele pieței mai fructuoase șimai productive. Cuomonedă unică, forțele
concurenței sesimt maiputernic. Saînregistrat ocreștere atransparenței înceea ceprivește
prețurile înrândul țărilor ,ceea cevaface șimaimult după introducerea noilor monede și
bancnote .Atât consumatorii, câtșicompaniile devin dinceîncemaiconștienți deorice 18
diferențe depreț dintre produse similare sauidentice. Prin urmare, aceste diferențe vorfi
maigreu demenținut -chiar dacă piețele sunt segmentate dinmotive cum arfisistemul
fiscal specific sau specificațiile diferite aleproduselor .Înplus, ruta deevacuare a
devalorizărilor cursului deschimb, adesea transformată întrecut pentru arestabili temporar
competitivitatea națională, numai este disponibilă. Aceasta contribuie încontinuare la
creșterea eficienței la nivel de companie.
Desigur ,concurența crescândă sesimte petoate piețele -pentru bunuri, servicii și
forță demuncă. Înceea ceprivește piața forței demuncă, dinceîncemaiimportantă în
negocierea salariilor esteevaluarea implicațiilor evoluției salariilor asupra competitivității.
Prin urmare, artrebui săexiste oforță naturală care săținăseama dediferențele sectoriale
șiregionale înceea ceprivește productivitatea șicondițiile pieței muncii. Toate acestea nu
înseamnă călucrurile sevorîntoarce înmod automat. Darsespune căforțele benefice ale
concurenței sunt din ce în ce mai resimțite în zona euro. 19
Politica artrebui săpoată beneficia șidecreșterea concurenței. Începutul uniunii
monetare acreat oasimetrie istorică unică. Pedeoparte, există unregim monetar
18 Praet, P. „reforme structurale și pe termen lung de creștere în zona euro“, de intervenție pe panoul de la
Conferința de Economie a 43-lea Banca Națională a Austriei, 15 iunie 2015.
19 https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2016/html/index.en.html – accesat la 14.05.2017

23

european supranațional; Pedealtăparte, principala suveranitate națională estepăstrată în
majoritatea domeniilor politice. Înacest noumediu, natura viitoarei integrări europene și
ritmul încare vacontinua rămân devăzut. Având învedere importanța acestor aspecte, este
esențial ca acest proces să se poată desfășura în cele mai productive direcții. 20
Desigur ,fiecare valdeschimbare creează propriile puteri derezistență. Încercările
deaarmoniza instrumentele politice șimediile economice naționale înrândul membrilor
Uniunii Europene sunt fructuoase înmăsura încare acestea sunt orientate spre pregătirea
unui teren favorabil pecare forțele creative aleconcurenței potfuncționa șipotfipedeplin
productive. Îndepărtarea concertată aanumitor reglementări șiasubvențiilor
guvernamentale pentru întreprinderi șigospodării, înmăsura încare acestea potatenua
rigiditățile și spori tendința de a desfășura activități economice, trebuie să fie binevenite.
Dar încercările dearmonizare apoliticilor potfi,deasemenea, determinate de
dorința deareprima concurența. Lanivelul zonei euro, aceste încercări parsăseinspire din
ideea căpoliticile care numai sunt sustenabile într-unmediu globalizat potfitotuși
conservate dacă serestrânge concurența lanivel comunitar .Înaceastă privință, trebuie
totuși săneamintim căsunt necesare diferențe înpoliticile naționale încontextul
evoluțiilor ,instituțiilor șitradițiilor specifice fiecărei țări. Înplus, zona euro nu
funcționează într-unvidmondial. Politicile trebuie săseocupe deforțele globalizării,
indiferent dacă sunt lanivel național saucomunitar .Înaceastă lumină, s-arputea aminti
celebra declarație a lui Abraham Lincoln:
"Poți să-ipăcălești peoameni odată șipoțisă-ipăcălești petoțioamenii dincând în
când, dar nu poți păcăli pe toți oamenii tot timpul".
Globalizarea implică faptul cătimpul disponibil pentru factorii dedecizie politică
pentru "păcălire" a fost redus substanțial, dacă nu eliminat cu totul.

Noua economie în zona eur o
Am vorbit despre noul teren european dejoc, considerând-l caunelement
important pentru promovarea dezvoltării unei noi economii însensul tradițional al
conceptului. Atunci vorbim deocreștere durabilă acreșterii productivității datorată
20 https://people.ucsc.edu/~hutch/Econ241a/Articles/Mundell.pdf – accesat la 14.05.2017

24

tehnologiilor informației șicomunicațiilor ,așa-numitele TIC (Tehnologia Informației și
Comunicării), care evoluează rapid.
Deși decalajul fatadeSUA pare afimare, noile tehnologii sunt disponibile șisunt
utilizate șiproduse înzona Euro. Dovezile disponibile sugerează căinvestițiile înTIC au
înregistrat rateanuale decreștere dedouă cifre înanii1990 șiînzona euro, deșinivelurile
sunt încă maiscăzute decât înSUA. Utilizarea internetului sarăspândit rapid înîntreaga
economie înultimii ani.Șiexistă șiproducători desemiconductori, telefoane mobile șialte
produse TIC în zona euro. Astfel, un potențial exploatabil este clar vizibil.
Darinfluența sporită aTICînzona euro nuafostreflectată până înprezent înnicio
întărire semnificativă acreșterii productivității macroeconomice măsurate, care continuă în
jurul trendului afișat delaînceputul anilor 1980. Astfel, nuexistă dovezi macroeconomice
suficient deconvingătoare care săindice onouă economie emer gentă înzona euro, deși
există unele semne microeconomice căprincipala forță motrice aunei noieconomii -și
anume răspândirea tehnologiilor informației șicomunicațiilor -este deja Începând să
opereze.
Cred că,încondițiile încare rigiditățile structurale dineconomiile zonei euro sunt
remediate, beneficiile pedeplin alenoilor posibilități tehnologice potfiobținute întimp.
Introducerea noiitehnologii necesită flexibilitate aaltor factori, inclusiv aforței demuncă,
încazul încare procesele deproducție urmează afireorganizate celmaieficient. Dacă
există limite șirestricții laajustarea celei maiprofitabile combinații defactori productivi,
nivelurile investițiilor în noile tehnologii vor fi afectate în mod corespunzător .
Deasemenea, economiile dinzona euro sunt încă într-ooarecare măsură înafara
standardului stabilit deSUA, unde oparte relativ mare deîntreprinderi potențial inovatoare
primesc finanțare dinpartea așa-numitelor "business angels" -societăți cucapital derisc
specializate înîmprumuturi noiveniților .Astfel, nuexistă nicio îndoială căsunt într-adevăr
necesare reforme structurale pentru a exploata pe deplin potențialul disponibil.

România și Eur o
România este obligată prin acordul săudeaderare laUEsăînlocuiască moneda
națională actuală, leulromânesc cuEuro, deîndată ceRomânia îndeplinește toate celeșase
criterii nominale deconver gență amonedei euro. Leul nuesteîncă parte amecanismului

25

european deschimb valutar (ERM II),dincare minimum doianidestabilitate acalității de
membru este unul dintre cele șase criterii deconver gență nominală pentru aseconforma
pentru a se califica pentru adoptarea monedei euro.
Actualul guvern român astabilit, deasemenea, uncriteriu auto-impus pentru a
atinge unanumit nivel de"conver gență reală", caancora deguvernare pentru adecide anul
dețintă corespunzător pentru aderarea laERM IIșiadoptarea monedei Euro. Începând cu
septembrie 2015, ceamaiapropiată dată deadoptare aeuro înRomânia este2020, potrivit
guvernatorului băncii centrale din România, Mugur Isărescu. 21
Începând cuaprilie 2015, guvernul român aconcluzionat căesteîncă pecale să-și
atingă obiectivul deadoptare amonedei euro în2019, atâtînceea ceprivește asigurarea
conformității complete cutoate criteriile deconver gență nominală, câtșipentru asigurarea
unui grad de"conver gență reală" .Obiectivul românesc de"conver gență reală" înaintea
adoptării euro estecaPIB-ul pecapdelocuitor (înstandardele puterii decumpărare) săfie
cu60% maimare dinaceeași cifră medie pentru întreaga Uniune Europeană șiconform
celor mairecente perspective, cifra afostestimată acum săatingă 65% în2018 și71% în
2020 ,după ceacrescut înacelași ritm dela29% în2002 la54% în2014 .Încele din 22 23
urmă, guvernul român și-a exprimat deasemenea angajamentul deasealătura câtmai
curând posibil tuturor pilonilor Uniunii bancare cutoate acestea, înseptembrie 2015,
guvernatorul băncii centrale dinRomânia, Mugur Isărescu, adeclarat căținta din2019 nu
mai era realistă.

La început a fost ECU
La13martie 1979, înurma acordului încheiat intre președintele Franței, Valéry
Giscard d’Estaing, șicancelarul Germaniei, Helmut Schmidt, intră învigoare Sistemul
Monetar European (SME), bazat peprincipiul parităților fixe, darajustabile intre monedele
naționale, lacare participă toate statele membre aleComunității, cuexcepția Marii Britanii.
Încadrul sistemului, seintroduce ECU ("European Curtence Unit"), unitate decont și
instrument deplăți șiderezervă, lacare seraporta fiecare monedă participantă. ECU însuși
eraconstituit dintr-un"coș" almonedelor naționale participante, ponderea fiecăreia fiind
21 Central Bank: Romania 2019 apartenența "nu este fezabilă".". EUObserver.
https://euobserver.com/tickers/130506 – accesat 06.05 2017
22 Programul de convergență al Guvernului României 2015-2018 ( PDF) . Aprilie 2015.
23 Eurostat. 16 Iunie 2015.

26

direct legată deputerea economică astatului respectiv .Sistemul Monetar European s-a
constituit peparcurs intra-un instrument pentru lupta împotriva inflației, aredus
imprevizibilitatea evoluției cursurilor și variabilitatea ratelor dobânzii. 24

Sacrificii pentru eur o
Apariția defacto amonedei unice europene apresupus îndeplinirea unei serii de
criterii decătre toate statele membre aleUniunii, înafara sacrificiului datderenunțarea la
monedele naționale. Tratatul privind Uniunea Europeană, încheiat laMaastricht în1992, a
jucat unrol-cheie, întrucât prin elstatele membre s-au obligat săatingă oconver gență
accentuată șidurabilă, atestată prin îndeplinirea șirespectarea continuă aașa-numitelor
"criterii de conver gență de la Maastricht".
Banca centrală afiecărui statmembru trebuie săfieindependentă fațădeorice altă
putere dinstatșisănufieinfluențată îndeciziile pecare leia.Rata inflației monedelor
naționale nutrebuie sădepășească cumaimult de1,5puncte procentuale performanțele
celor mai bune treistate membre dinanul anterior ,deficitul public anual nutrebuie să
depășească 3%dinPIB, iardatoria publică brută anuală trebuie săseîncadreze înplafonul
de maximum 60% din PIB.
Deasemenea, este necesară participarea laSistemul Monetar European fără o
devalorizare voluntară amonedei naționale timp decelpuțin doianiconsecutivi șio
limitare aratei nominale petermen lung adobânzilor lamaximum două puncte procentuale
maimult decât ceapracticată înanul anterior decele maibune treistate membre. Dacă
dorește să adopte euro, și economia românească trebuie să se supună acestor condiții.

24 https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/escb_web_2011ro.pdf?a269af9c2aeebf14e458b2bc00d54ce6
-accesat la 07.04.2019

27

Capitolul 2. Dolarul american – istoria apariției și dezvoltării celei mai
importante valute din lume

Scurt istoric
Istoria dolarului american începe cumaibine
de300 deaniînurma, depevremea când
Statele Unite aleAmericii nuerau decât un
grup decolonii. Înjurul anului 1690, mai
multe colonii auintrodus unități devaloare, pentru aputea finanța expedițiile militare.
Cuvântul dolar șisemnul arhicunoscut înîntreaga lume sunt, deci, mult maivechi decât
națiunea și valuta americană.
Denumirea de˝dolar˝ vine delacuvântul ˝taler˝ care laînceputul sec.alXVI-lea în
regiunea Germaniei, desemna moneda de ar gint.
În1785, ladoianidupă încheierea războiului deindependentă acoloniilor engleze
dinAmerica deNord șicudoianiînaintea adoptării Constituției, Congresul SUA, la
propunerea luiThomas Jefferson, ahotărât caunitatea monetară aconfederației săfie
dolarul. Zece animaitârziu, toate statele americane auprimit dreptul deatipări dolari pe
hârtie. Timpde141ani,valoarea legală înauradolarului fixată în1792 s-amenținut ceea
ce constituie un record de longevitate.
În1913 s-aînființat Sistemul Rezervelor Federale. Necesitățile definanțare
generate deprimul război mondial și participarea SUA adeterminat ocreștere inflaționistă
aprețurilor de12% (1913 –1920). În1934, după patru anidecriză economică, venitul
național alSUA s-aredus cu50%, masa monetară afostsupusă unei crude deflații, cu15
milioane șomeri. Președintele Roosevelt ahotărât devalorizarea drastică amonedei cu41%
precum șisuprimarea convertibilității interne înaur.După aldoilea război mondial, dolarul
american a pierdut 33% din puterea de cumpărare. 25
Dolarul american nueraînîntregime convertibil înaur,darafost deschis
convertirii înaurdoar pentru guvernele străine. Aceasta lucru apromovat dolarul în
25 https://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_Act – accesat la 05.05.2019

28

postura devalută arezervelor lumii. Ceea ceafostposibil deoarece întimpul celui de-al
doilea război mondial, Statele Unite furnizaseră provizii șiechipamente aliaților lor,cerând
aur în schimb, și astfel au acumulat o cantitate semnificativă din aurul lumii.
Înprincipiu, toate căderile dolarului aufostlegate deistoria deficitului bugetar al
SUA șiauavut efecte nocive asupra economiei mondiale. Potrivit unor specialiști, adepți ai
teoriei elasticității, scăderea cursului valutei americane cu10% ducea laoreducere a
ritmului de creștere economică a Europei cu 0,5% pe an.
Astăzi dolarul continuă săfieprincipala valută derezervă înzona Pacificului șia
Asiei, iarînaltetari, cum arfiTimorul deEst,Ecuador ,Salvador ,dolarul american este
monedă oficială. Dolarul esteprincipala monedă pepiața globală, fiind valuta preferată în
tranzacțiile cupetrol șiaur,iarmarile corporații alelumii îșilistează preturile înaceeași
valută. Din1666 până în1934 auexistat șapte mari puteri. Dar,însecolul 20,cuexcepția
Marii Britanii, nuaexistat oaltăsuperputere decât SUA, celelalte creând unnoucadru.
Lucrul s-a întâmplat când zona dolarului a devenit tot mai mare.
Dolarul adevenit centrul sistemului șilumea aînceput să-și raporteze moneda sala
dolar .Odată cuBretton Woods, în1944, Sistemul Monetar Internațional eraconsiderat ca
mijloc destabilire aegalității între țări, dolarul SUA fiind utilizat caunitate demăsură.
Acest sistem a decăzut din două motive.
Unmotiv este problema disciplinării prețurilor .Cucâtosuperputere devine mai 26
puternică cuatâtestemaitentată deaseextinde peste potențialul săumonetar .Alte tariau
devenit exasperate și,în1970, autrecut lacursurile deschimb flotante. Mundell spune că
aceste țăris-au gândit căs-arputea elibera dedependența fatădedolar ,daraugreșit așa
cum agreșit șiMilton Friedmann când aprezis căregimul cursurilor deschimb flotante nu
vanecesita rezerve. Țările aunevoie, azi, decâtmai multe rezerve raportându-ne la
perioada cursurilor de schimb fixe. Principala rezervă pe care o utilizează este dolarul.
Factorul de revenire – Monedele moderne diferă de marile monede ale trecutului care erau
în aur și ar gint. Aceste monede ar fi înregistrat o valoare de revenire dacă statul decădea.
Acest lucru nu este valabil pentru banii de hârtie. Până la apariția dolarului nu s-a
înregistrat nicio monedă care să câștige o semnificație internațională.
26 https://www.investopedia.com/terms/b/brettonwoodsagreement.asp – accesat la 05.05.2019

29

Caracteristicile și funcțiile Dolarului American
Guvernul federal aînceput săemită valută cașidolari spanioli întimpul războiului
civil american. Datfiind cătehnologia fotografică azilei nuaputut reproduce culoarea, s-a
decis capartea dinspate afacturilor săfietipărită într-oaltăculoare decât ceaneagră.
Deoarece culoarea verde afostvăzută caunsimbol alstabilității, afostselectată. Acestea
erau cunoscute subdenumirea de"greenbacks" pentru culoarea lorșiauînceput otradiție a
tipăririi aparții dinspate abanilor decătre Statele Unite înverde. Autorul acestei invenții a
fost chimistul Christopher Der-Seropian. Încontrast cubancnotele valutare dinmulte alte
țări, bancnotele Rezervei Federale dediferite valori auaceeași paleta deculori: cerneală
neagră, cuevidențierea verde înfață șipredominant verde cerneală pespate. Rezervele
federale aufosttipărite înaceleași culori pentru ceamaimare parte asecolului alXX-lea,
deși facturile maivechi numite "certificate deargint" auevidențiat albastru înpartea din
față, iar "bancnotele Statelor Unite" au avut culori roșii pe față.
În1928, dimensionarea facturilor afoststandardizată (implicând oreducere cu25%
adimensiunilor actuale, comparativ cubancnotele maivechi șimaimari, poreclite "pături
decal"). Moneda americană modernă, indiferent dedenumire, areolățime de661mm, o
lungime de156 mm șiogrosime de0,109 mm. Unsingur proiect delege cântărește
aproximativ ungram șiareuncostdeproducție, pentru Biroul deGravura șiImprimare de
aproximativ 4,2 cenți.

Securitatea bancnotelor
Începând cuseria devaluta produsa în1991, aufost introduse printurile
microscopice șifirele desecuritate. Oaltă serie aînceput în1996 cunota de100 $,
adăugând următoarele modificări:
●Unportret mai mare, samutat înafara centrului pentru acrea mai mult spațiu
pentru a încorpora un filigran.
●Filigranul din dreapta portretului, care prezintă aceeași figură istorică cași
portretul. Filigranul poate fivăzut doar atunci când este ținut lalumină (șiafost
mult timp o caracteristică standard a tuturor celorlalte monede importante).
●Unfirdesiguranță care vastrăluci rozatunci când esteexpus lalumina ultravioletă
într-un mediu întunecat. Firul se află într -o poziție unică pe fiecare denominație.

30

●Cerneluri care seschimbă delaverde lanegru atunci când sunt văzute dindiferite
unghiuri. Această caracteristică apare înnumărul dincolțul dindreapta josal
frontului facturii.
●Microprinting încifra dincolțul dinstânga josanotei șipeblana luiBenjamin
Franklin.
●Imprimarea centrică fină înfundalul portretului șipespatele notei. Acest tipde
imprimare este dificil de copiat bine.
●Valoarea monedei scrise înfont Arial de14puncte pespate pentru ceicu
dizabilități de vedere.
●Alte caracteristici pentru autentificarea mașinii și procesarea acesteia.

Auurmat lansările anuale dinseriile din1996. Bancnota de50dedolari din12
iunie 1997 aintrodus ocifră întunecată mare, cuunfundal luminos pespatele notei, pentru
afacilita identificarea denumirii decătre oameni. Bancnota de20USD din1998 aintrodus
onouă capacitate decitire amașinilor pentru aajuta dispozitivele descanare. Firul de
securitate strălucește verde înlumina ultravioletă, iarpefirul "US TWENTY" este
imprimat unsteguleț, întimp cenumărul "20" esteimprimat încâmpul steaalpavilionului.
Ornamentarea stânga josaportretului este făcută înmicroprint. Din1998, nota de20de
dolari a fost cea mai frecventă bancnotă contrafăcută din Statele Unite.
În13mai2003, Trezoreria aanunțat căvaintroduce noiculori bancnotei de20de
dolari, prima monedă americană din1905 (fără anumăra certificatele deaurdin1934) să
aibă alte culori decât verde saunegru. Această mișcare afost destinată înprimul rând
reducerii contrafacerii, maidegrabă decât creșterii diferențierii vizuale între denominațiuni.
Culorile principale aletuturor denumirilor ,inclusiv celenoide20$și50$,rămân verde și
negru; Celelalte culori sunt prezente numai înnuanțe subtile aleelementelor dedesign
secundar .Aceasta contrastează cubancnotele euro, dolarul australian șicelemaimulte alte
valute, încare culorile puternice sunt folosite pentru adistinge fiecare denominație de
cealaltă.
Noua bancnotă de20dedolari aintrat încirculație pe9octombrie 2003, noile
bancnote de50dedolari pe28septembrie 2004. Noile bancnote de10dolari aufost
introduse în2006 șiaufostreproiectate facturile de5dolari care auînceput săcircule pe

31

13martie 2008. Fiecare vaavea elemente subtile dediferite culori, deși vacontinua săfie
înprimul rând verde șinegru. Trezoreria adeclarat căvaactualiza bancnotele Rezervei
Federale lafiecare 7până la10anipentru aținepasul cutehnologia contrafacerii. Înplus,
auexistat zvonuri căviitoarele bancnote vorutiliza microcipurile RFID încorporate cape
un alt instrument anti-contrafacere.
La21aprilie 2010, guvernul S.U.A. aanunțat olege pentru obancnota de100de
dolari redimensionată, care conținea culori mai îndrăznețe, cerneală deschimbare a
culorilor ,micro-lentile șialte caracteristici. Eraprogramată săînceapă săcircule pe10
februarie 2011,dar afost întârziată datorită descoperirii unei posibile probleme de
combinație aculorilor (pehârtie există prea multă cerneală, detaliile depebancnote nuse
văd clar) .Reproiectarea bancnotei de100dedolari afostfăcută pe8octombrie 2013.
Acesta costă 1 1,8 cenți pentru a produce fiecare bancnota.
"Sănătatea monedei unei națiuni esteesențială pentru soliditatea economiei saleși
pentru asusține soliditatea monedei noastre, trebuie săfierecunoscută șionorată camijloc
legal deplată, iarcontrafacerea trebuie săfieefectiv împiedicată", adeclarat președintele
Rezervei Federale, Alan Greenspan, laceremonia dedezvăluire noul design albancnotei
de20dedolari. Înainte deproiectul actual, cea mai recentă reproiectare afacturii
americane a fost în 1996.

Supr emația Dolarului
Astăzi dolarul american este, fără îndoială, moneda internațională ceanumărul 1.
Acest lucru este valabil pentru oricare dintre măsurile convenționale, pentru rolul său
internațional, public sauprivat, indiferent dacă estemăsurat caunitate decont, mijloc de
schimb sau depozit de valoare (cele trei roluri tradiționale de bani).
Poziția actuală adolarului -Dolarul estemoneda ceamaifrecvent utilizată dețări
pentru a-șiexprima obiectivele cursului deschimb: celpuțin 37dincele 1461 demonede
alestatelor membre aleFondului Monetar Internațional (FMI) îșiexprimă obiectivele în
raport cudolarul, spre deosebire decelpuțin 21(Înprincipal, darnuexclusiv ,țări
avansate) care pretind căplutesc șicelpuțin 20care sunt legate deoaltămonedă unică (în
principal euro) saudeDreptul special detragere (DST). (Nu afost posibil săsededucă
obiectivul ratei deschimb amonedelor rămase delainformațiile furnizate deIFS). Dolarul

32

american esteabsolut dominant camonedă deintervenție: majoritatea țărilor nuintervin în
altamoneda, decât dolarul. Este ounitate majoră încare sunt deținute aproximativ 60% din
rezervele valutare oficiale (3,548 miliarde dolari dintotalul rezervelor de10,422 miliarde
dedolari sunt înexploatații identificate îndolari), iaroparte dincele 4,718 miliarde
deținute totîndolari chiar dacă unele bănci centrale auunele motive sau nudoresc să
recunoască acest lucru.
Înmod similar ,dolarul american estedominant înutilizarea privată, deșiestimările
oficiale aleacestor magnitudini private sunt notabile datorită lipsei lor.S-aestimat căîn
trecut aproape jumătate dincomerțul internațional afost facturat îndolari (Hartmann
1998), spre deosebire desub12lasută dincomerțul mondial care aimplicat Statele Unite
în2011.Înceea ceprivește tranzacționarea învalută, dolarul areopondere decirca 85la
sută din totalul tranzacțiilor valutare (suma celor două părți fiind de 200 la sută).
Deși euro aemis maimulte emisiuni deobligațiuni decât dolarul pentru operioadă
detimp, cele maimulte tranzacții internaționale implică dolarul. Ceamaimare investiție
privată internațională aactivelor lichide este exprimată îndolari (dacă, spre deosebire de
capitalul propriu, este exprimată înorice): Nu există estimări statistice bune ale
dimensiunii acestui portofoliu, dardeobicei este considerat afimult mai mare decât
deținerea rezervelor oficiale.
Este deci incontestabil faptul cădolarul american constituie înprezent ceamai
importantă componentă, chiar ceamaimare parte abanilor internaționali. Pentru ovreme
sepărea căeuro arputea constitui unconcurent serios, dardificultățile recente dinzona
euro auduslaîncetarea acestuia deafioamenințare laadresa preeminenței dolarului.
Chinezii continuă săfacă primii pașipentru astabili renminbi-ul camoneda internațională.
Utilizarea yenului s-adiminuat, împreună cueconomia japoneză. Același lucru estevalabil
și pentru lira sterlină. Pentru moment, dolarul este destul de neegalat.

Viitorul Dolarului
Cohen, încartea sa“The Future ofMoney“ enumeră factorii care determină 27
cererea deadeține omonedă peplan internațional. Elsusține căcererea esteformată din
treiatribute. Prima este încrederea pescară largăînvaloarea viitoare aunei monede,
27 The Future of Money – Benjamin J. Cohen., 2004 (p10-11)

33

susținută destabilitatea politică înțaradeorigine. Fără oastfel deîncredere, esteimposibil
săneimaginăm căoamenii aleg înmod voluntar sădețină unanumit ban, având învedere
că ei au de ales.
Adoua este calitatea "confortului deschimb" șia"certitudinii capitalului" -grad
ridicat delichiditate tranzacțională șistabilitate rezonabilă avalorii activelor ,cheia pentru
existența unor piețe financiare bine dezvoltate care sunt deschise nerezidenților .
Ultimul factor esteunbancare promite accesul laorețea extinsă detranzacții, care
pare săofere unavantaj puternic unei țărimari. (Observați călista sanuinclude "suportul"
pentru monedă, care esteadesea susținut degânditori maimici caunatribut-cheie. Ceea ce
contează cabanii saînsemne "bani" nuesteasigurarea căunul poate firambursat decătre
emitent, cicertitudinea căarfiînstare săgăsească pealtcineva care vafiprea mulțumit să
accepte banii. T itularii de bani nu doresc să fie rambursați.)
Luați înconsiderare care valute auprobabilitate mai mare cașipeviitor vor
satisface aceste condiții. Trebuie săluăm înconsiderare toate monedele menționate în
secțiunea anterioară și,eventual, rupia indiana, care arputea apărea cauncandidat pentru
statutul de monedă de rezervă la un moment dat în viitor .
Cohen aredreptate săsusțină căîncrederea largrăspândită învaloarea viitoare a
banilor depinde atât destabilitatea politică, câtșidecapacitatea deaavea încredere în
autoritățile țării deanutolera inflația. Este îndimensiunea stabilității politice faptul că
travaliile recente dinzona euro aufostdeosebit dedăunătoare, deoarece toțimembrii zonei
euro și,desigur ,colectivitatea lornumai potficonsiderați stabili dinpunct devedere
politic . 28
Rezervele secundare derezervă secundară, yenul șifrancul elvețian sunt destul de
bune pecriteriul stabilității politice, darexistă probabil îndoieli îndelungate cuprivire la
dimensiunea atașamentului Regatului Unit lapolitica antiinflaționistă șilastabilitatea
politică aJaponiei. Deasemenea, China este considerată, îngeneral, stabilă dinpunct de
vedere politic, deși unii dintre noineîngrijorează faptul căunul dintre lucrurile pecare
oamenii ledoresc îngeneral, pemăsură cedevin maibogați, esteomiză înmodul încare
sunt guvernați, iarChina trebuie săfacă tranziția laguvernarea democratică adesea
dovedita furtunoasă). India nuseconfruntă cuaceastă preocupare deosebită, darare
28 https://piie.com/publications/papers/williamson20121002.pdf -accesat la 05.05.2019

34

preocupări proprii. Înceea ceprivește atașamentul lastabilitatea prețurilor ,recordul Chinei
delastabilizarea hiperinflației în1951 pare destul deimpresionant, darIndia cuatâtmai
puțin – o inflație de sub 10%, este puțin probabil să impresioneze investitorii internaționali.
Criteriul celmaisatisfăcut esteînprezent celde-al doilea: deținerea unor piețe de
capital bine dezvoltate care sunt deschise tuturor: nunumai Statele Unite șizona euro
satisfac această condiție, cișitoate valutele secundare derezervă. Pedealtăparte, China și
India nuîndeplinesc înmod claraceastă condiție înprezent. Cutoate acestea, China se
îndreaptă înaceastă direcție șiseașteaptă caaceasta săfieînmăsură săîndeplinească acest
criteriu relativ repede, săspunem întermen de10sau20deani. Acesta este adesea
susținuta caopiedică care împiedică China săobțină unrolderezervă, daresteprobabil să
se dovedească un blocaj temporar .
Același lucru este valabil șipentru India: India pare prea concentrata să-și
liberalizeze relațiile internaționale.
Dar factorul final este celmaiimportant. Aceasta adistins Statele Unite șizona
euro devalutele secundare derezervă: Faptul căfiecare dintre eleavea opiață enormă
acasă pare săfifost factorul decisiv înstabilirea rolurilor lorinternaționale. Cutoate
acestea, dacă estecorect căzona euro numaiesteînplină expansiune, dincauza îndoielilor
politice cuprivire laviitorul său, întrebarea cheie vadeveni câtdemult vapersista
supremația Statelor Unite. Laurma urmei, China estedeja prinunele măsuri ceamaimare
economie depepământ (Subramanian 2011),șicusiguranță vadeveni ceamaimare prin
toate măsurile înurmătorii câțiva ani.Mai mult decât atât, acest factor ,probabil, v-adao
ocazie șiIndiei sărevendice statutul dearezerva amonedei, deoarece mărimea populației
salegarantează căaceasta vadeveni atreia economie dinlume, cuexcepția cazului încare
rata de creștere a acesteia este mult mai mare decât se anticipează în prezent.
Cutoate acestea, întimp ceCohen aredreptate îndiagnosticarea importanței unei
rețele extinse detranzacții înceea ceprivește determinarea internaționalizării unei monede,
elnumenționează unaldoilea factor important: rolul rețelei actuale detranzacționare pe
această piață . 29
Ceicare doresc sătranzacționeze peaceastă piață nusunt foarte interesați defaptul
căcetățenii buni dinNew Yorkfolosesc copleșitor dolarul, darsunt foarte interesați de
29 https://piie.com/publications/papers/williamson20121002.pdf – accesat la 06.05.2019

35

faptul cădolarul este deja utilizat pescară largăînLondra, Frankfurt, Dubai, Singapore,
Hong Kong șioriunde s-arexecuta altetranzacții internaționale. Acest factor oferă omare
inerție rolului internațional almonedelor .Din cauza inerției, dolarul areunmare avantaj
fațădeorice altămonedă națională pentru următorul trimestru desecol sauchiar 50deani
de acum în încolo.

Dolarul în afara Statelor Unite ale Americii
Între 1958 și1971, toate monedele europene, precum șiceajaponeză, aufostlegate
dedolar prin intermediul FMI. Dar,după acea perioadă, osecvență lungă aînceput în
1971, odată cuintroducerea cursurilor deschimb plutitoare. Înacest context, monedele
asiatice aufostmaistrâns legate dedolar .Multe lucruri s-au schimbat deatunci, până când
situația actuală încare cele mai importante economii dinDollarzone potfiîmpărțite în
două grupuri: cele cu rate de schimb fixe sau semi-fixe și cele mai libere.
Primul grup, care cuprinde înmod evident șiSUA, este zona centrală: cuvalute
cum arfiRenmimbi (sau Yuan) chinezesc, Dolar Hong Kong etc.Cercul exterior include
valute cumișcări maifluctuante, cum arfiSingapore, Coreea deSud, Taiwan, șioparte
dinJaponia maiîndepărtată. Cercul interior generează 35% dinPIB-ul mondial șiinclude
26% dinpopulație. Iarîmpreună, cercul exterior șicelinterior reprezintă 53% dinPIB-ul
mondial, cuprinzând 52% din totalul populației demografice.
Între timp, șicaoprevizualizare aceea cevom vedea atunci când discutăm despre
euro, aceasta reprezintă 30% dinPIB-ul mondial, darnumai 7%dintotalul locuitorilor
actuali ailumii. Unsubiect debază înzona „New Dollar” sebazează peacumulări mari de
rezerve înbăncile salecentrale. 500.000 demilioane dedolari sunt păstrate numai înChina
continentală, Hong Kong șiTaiwan -toate împreună „Greater China” -,cuconsecința căau
cumpărat titluri americane detrezorerie care în2004 vorvalora numaipuțin de200.000 de
milioane dedolari (emisiile totale sunt înjurde550.000 milioane ),Contribuind
semnificativ lafinanțarea deficitului fiscal alSUA. Comentariile anterioare explică dece
băncile centrale dinnoua Dollarzone, celpuțin pentru moment, parsănusepoată elibera
dedolarul american îneventuala tentă deintrare înzona euro. Astfel, pelângă faptul căo
astfel deacțiune arafecta nunumai relația lormonetară cuS.U.A., cișialtepărți vitale ale

36

politicilor lorreciproce. Înplus, presiunea puternică asupra Euro arputea deveni
intolerabilă pentru membrii zonei euro.
Cazul Chinei încadrul scenariului actual, sedovedește afideosebit deinteresant, în
măsura încare Republica Populară aavut uncurs practic fixfațădedolar ,deanidezile: o
corelare de8.3Renmimbis. Prin urmare, dacă China și-ar schimba referința deladolar la
euro, sevapotrivi practic cudolarul înmasa monetară (M-3); Toate acestea arputea
însemna oschimbare radicală aeconomiei mondiale care, pentru moment, nueste de
așteptat.
Oaltăparticularitate importantă esteînrădăcinată înfaptul că,dacă China arceda la
presiunea occidentală (UE plus S.U.A.) șiarreevalua moneda sa,purșisimplu lăsând-o să
plutească, manevra arfidăunătoare pentru economia țăriicelei maipopulate dinlume; Prin
restrângerea exporturilor sale, cuconsecințe care arfiresimțite atât în SUA, câtșiîn
Europa, darșiprin creșterea șomajului șiadisconfortului social îneconomia mondială. Pe
dealtă parte, prin menținerea ritmului săurigid deschimb, China atinge ostabilitate
notabilă.
Încazul statului Panama, delafondarea Republicii în1904 până lasepararea sade
Columbia, care afost impusa deSUA, cuscopul deaconstrui canalul prin moneda
centrală, Balboa (1x1ladolar), Adevărul estecăestefolosit numai caunitate decalcul în
rapoartele bugetare șiîndocumentele oficiale șiîncazul plăților locale mici înmonedă. În
afară dePanama, unnumăr considerabil derepublici mici șialteteritorii audolarul ca
monedă oficială. Acesta estecazul Liberiei, Insulelor Marshall, Insulelor Mariana, Puerto
Rico, Insulelor V irgine și a altor zone cu mai mult sau mai puțin dependență de S.U.A.
Ecuador -ul,care înanul 2000, după maimulte urcușuri șicoborâșuri, șiînmijlocul
unei crize economice grave, adecis să-și convertească moneda națională întotalitate, lao
rată de25.000 de„Sucres” ladolar .Ulterior ,trebuie menționate altedolarizări, precum
cele dinElSalvador șiGuatemala. Șiînviitor ,arputea urma alte țăridinAmerica
Centrală, inclusiv proiecte similare, chiar șiînceea ceprivește Mexicul șiColumbia. În
cazul Venezuelei, s-au făcut chiar discuții oficiale, cum arficeaaeconomistului José Luis
Cordeiro.
Consiliul deschimb valutar alArgentinei afostcreat în1991 decătre tandemul
Menem-Cavallo (președintele națiunii șiministrul săudefinanțe), cuscopul principal dea

37

pune capăt inflației cronice, care aprovocat odepreciere continuă aPeso, șicare, în
practică, acondus laodolarizare defacto. Confruntată cuaceastă stare șicumenținerea
activității Băncii Centrale, afoststabilită oconvertibilitate aPeso /Dolar (1la1).Teoretic
inspirat deAutoritatea Monetară Hong Kong (HKMA), sistemul argentinian aavut două
particularități. Primul afost cărata convertibilității Peso-ului afost fixată launnivel
supraevaluat. Aldoilea estecă,datorită evoluției evenimentelor ,rezervele dolarului băncii
centrale aufost supuse unei instabilități continue; Crescând odată cuîmbunătățirea
exporturilor șiproducția denumerar masiv dinpartea investițiilor străine șiapercepțiilor
provenite dinprivatizarea întreprinderilor destat. Pedealtăparte, atunci când economia se
comporta negativ ,așacum saîntâmplat din1998, dincauza creșterii inflației, totul afost
invers, până ladeclinul final. Apoi, abandonarea inevitabilă aconvertibilității aavut loc,
alături de procesul de „pesificare” aproape simultană începând cu decembrie 2001.

Efecte ale apr ecierii/depr ecierii dolarului:
1.după operioadă deapreciere adolarului vaapărea ocorectură decurs în
favoarea euro, apreciată la25-40%, caurmare adeficitelor ridicate alebalanței
comerciale a SUA;
2.apreciere adolarului vaavea efecte negative șianume arduce laaccentuarea
importului, accentuarea creșterii acestuia provocând noicreșteri aledeficitelor
balanței comerciale și , deci, accentuarea măsurilor protecționiste;
3.scăderea bruscă adolarului arcauza scumpirea importului, creșterea inflației și
astfel a dobânzilor , ceea ce ar genera prăbușiri la bursă.
Astfel s-ar încheia lunga perioadă de„miracol economic american” cuefecte
monetare negative. Bergson propune crearea unor zone decontrol alefluctuațiilor înjurul
nivelului de1euro =1,25$. Oficialități americane nuagreează asemenea zone, apreciind că
experiența de până acum arată că aceste măsuri nu pot evita speculațiile.
Datoriile publice alecorporațiilor americane reprezintă 43% dinpiața mondială,
cele 11state europene au23%, Japonia 17%. Sunt ponderi ceevidențiază hegemonia SUA
pepiețele financiare internaționale. Încondițiile încare toate cele 15state aleUEvor
utiliza euro, zona euro vadeveni celmaimare producător mondial șivadeține ceamai

38

mare pondere încomerțul mondial. Vareuși, înaceste condiții, euro săpreia hegemonia
„financiară” deținută de dolarul american din 1945?
Omonedă taresatisface orgoliul națiunii, darnuesteoportună dinpunct devedere
economic întrucât frânează exporturile. Americanii autrăit foarte bine decenii de-a rândul
cuundolar slab. Multor state exportatoare dinEuropa lisepotrivește mult maibine un
euro slab, decât unul puternic. Această situația edată defaptul căpentru țările
vest-europene exporturile constituie factorul principal dedeterminare acreșterii economice
șiîncondițiile încare multe tari (din Asia, America Latină, Rusia), îșidiminuează
importurile, caurmare adevalorizărilor puternice înregistrate demonedele proprii. Ca
urmare aevoluției celor două monede seașteaptă odivizare asferelor deinfluență astfel:
euro = Europa Centrală și de Est ; dolarul = Asia și America Latină.

Supr emația și decăder ea dolarului
Laînceputul secolului XX, dolarul american nuseaflanicimăcar întopul primelor
treilocuri înponderea valutei deținută deinstituțiile oficiale, primul loceraocupat deliră,
iarpelocurile doișitreierau francul francez șimarca germană. Lira și-amenținut poziția
delider învolumul activelor lichide, fiind dublu fațădedolarul american, până înanul
1940. După alDoilea Război Mondial, datorită creditelor acordate deState Unite ale
Americii, împrumuturilor contractate deMarea Britanie șialte efecte aleperioadei
respective, în anul 1945, pozițiile celor doua monede se inversează.
Deși sistemul financiar dinSUA s-adezvoltat maitârziu (prima bancă centrală a
fostînființată în1913), economia americana adepășit-o peceabritanică încă din1872, iar
din anul 1915 exporturile erau mai mari decât cele din Marea Britanie.
Regatul Unit afostobligat saseîmprumute delaSUA datorită costurilor produse deprima
conflagrație mondială. Acest lucru adeterminat, încă din1914, trecerea Angliei lastatutul
dedebitor net,delastatutul decreditor net,întimp ceStatele Unite atrecut lastatutul de
creditor de la cel de debitor .
Dolarul american devine monedă supremă odată cucrearea sistemului monetar
internațional delaBretton Woods (1944), unde acesta avea rolcentral (singura monedă
convertibilă înaurșitoate băncile naționale aveau rezerve îndolari pentru aputea influența
cursul de schimb).

39

Odată cucriza sistemului delaBretton Woods șiapariția Sistemului Monetar
European, raportându-ne lanivelul rezervelor valutare deținute debăncile centrale, dolarul
aînceput săpiardă teren înfațayenului japonez șiamărcii germane încursul anilor 1970
și1980. Acest efect s-adatorat dezvoltării economice alecelor două țăricare auînregistrat
surplusuri în cadrul balanțelor de plăți și o rată scăzută a inflației . 30
Însă, perioada anilor 70’și80’areprezentat doar oscădere avalorii deschimb
valutar adolarului, economia SUA șimoneda safiind mult maiputernice decât cele ale
Japoniei șiGermaniei. Înanii 90’rezervele valutare îndolari auînregistrat ocreștere,
importanța monedei americane crescând odată curealizarea tranzacțiilor comerciale în
America Latină sauînaltezone aleglobului, unde monedele naționale aveau oîncredere
scăzută.

Figura nr. 1- Rezervele valutare deținute de băncile centrale 31

Sursă: http://www .ecb.int/home/html/index.en.html

Apariția euro areprezentat șiapariția unui concurent pentru dolarul american la
nivel internațional. După cum sepoate observa șiînfigura nr.1,delaapariție șipână în
30 https://www.federalreservehistory.org/essays/bretton_woods_created – accesat la 07.05.2019
31 http://www.ecb.int/home/html/index.en.html – accesat la 12.05.2017

40

prezent euro aavut untrend ascendent lanivelul rezervelor valutare deținute debăncile
centrale, preluând oparte dinponderea dolarului. Deși dolarul rămâne principala valută de
pepiața internațională, euro reprezintă oalternativă solidă datorită stabilității pecare o
oferă, determinând o scădere a rezervelor valutare în dolari.
Datorită deficitului enorm pecare l-aînregistrat balanța deplăți aleSUA înultimii
25deani(întrimestrul treialanului 2009 aajuns la108 miliarde dedolari), darși
politicile fiscale șimonetare agresive aleexecutivului american pentru adepăși criza
economică, adeterminat îngrijorarea unor economii emer gente înprivința deprecierii
dolarului american deoarece conduce la erodarea valorii rezervelor valutare.

41

Capitolul 3. Analiză comparativă Euro – Dolar

Operioada îndelungată detimp, lumea acrezut cădolarul estemonedă principală,
care fixează cursul celorlalte monede. Onouă cercetare pune acest lucru subsemnul
întrebării .Piețele valutare sunt foarte volatile șinureflectă neapărat principiile debază.
Lipsa deforță amonedei euro, imediat după lansarea acesteia, în1999, nuareflectat
creșterea saudiferențele dinratele dobânzilor ,cimaicurând nesiguranța pieței -atâtfațăde
angajamentul statelor membre, câtțifațădecredibilitatea politicilor noiiBăncii Centrale
Europene. Forța dobândită maitârziu deeuro arată căaceasta afostacceptată camonedă
globală, maicurând decât sădemonstreze ocreștere maiperformantă (chiar dacă aceasta
este exagerată acum de slăbiciunea structurală a dolarului).

Euro versus Dolar
Unmod deaprivi importanța monedelor estesavedem încemăsură acestea sunt
folosite capuncte dereferință pentru altețări. Lucrările, privind regimul ratei deschimb
s-au concentrat peclasificarea defacto aacestor regimuri. Eleauconfirmat percepția
potrivit căreia dolarul este maiinteresant șimailargfolosit camoneda dereferință decât
euro. Carmen Reinhart șiKenneth Rogof fauenumerat 45dețări(înafară deStatele Unite)
care folosesc, îșistabilesc cursul valutar șiîșicoordonează moneda înfuncție dedolar în
perioada 1999-2001. Prin comparație, eienumerară doar 29dețări(din afara zonei euro)
care aucareferință moneda euro. Înplus, 11dintre țările excluse dinlistă sunt, înmod clar,
ancorate la dolar , față de numai trei țări ancorate la euro . 32
Eduardo Levy- șiFederico Sturzenegger enumeră 99dețăricare aveau dolarul ca
monedă dereferință în2000, incluzând 31dețărifixate ladolar și21curegimuri
intermediare. Eienumeră și17țăridinafara zonei euro ancorate lamarca germană,
incluzând șapte curegimuri fixe șiuna curegim variabil. Înceea ceprivește francul
francez, 19țăriîlfoloseau camonedă dereferință, dintre care 15aveau regimuri fixeșiuna
regim variabil. Numai două țăriaveau careferință euro, dintre care unacuregim variabil.
Întotal, studiul agăsit 52dețăriancorate ladolar și33ancorate lamarcă, franc șieuro.
32 https://scholar.harvard.edu/files/rogoff/files/51_qje2004.pdf -accesat la 08.05.2019

42

Raportul Anual asupra Reglementarilor șiRestricțiilor Ratelor deSchimb alFMI pentru
2004 arată un echilibru mai puternic: 28 de țări ancorate la dolar și 24 ancorate la euro.
O nouă abordar e
Cercetarea făcută deDavid Cobham, delaUniversitatea Heriot-W att,aduce onoua
abordare. Aceasta analizează tendințele ratelor deschimb, șinupozițiile monetare
declarate. Cercetarea folosește treimăsuri pentru tendințele ratelor deschimb, înanumite
perioade. Perioada noiembrie 1998-iunie 2001 este caracterizată printr -oapreciere
puternică adolarului șiodepreciere aeuro. Iulie 2001-decembrie 2004 arată exact opusul
(oapreciere puternică aeuro șiodepreciere adolarului). Ianuarie 2005 -decembrie 2006
este operioadă destabilitate -cursul euro/ dolar afluctuat, daraajuns într-unpunct
apropiat de cel de pornire . 33
Mai multe țărisunt ancorate laeuro, decât ladolar ,potrivit rezultatelor cercetării.
Lucrurile nuseschimbă pentru ancorele puternice șifoarte puternice înperioadele luate în
considerare, indiferent dacă euro s-aapreciat saunu.Dacă excludem perioada 1999-2001,
maimulte monede parsăfieancore slabe pentru dolar ,darputernice șifoarte puternice
pentru euro. Diferența dintre studiile anterioare șiacesta nuestecămaimulte țăriaueuro
camoneda dereferință, cicămaipuține sunt ancorate ladolar decât secredea. Ancorele
stabile potficonsiderate acele monede care aurămas ancorate fielaeuro, fieladolar ,atât
înperioadele deapreciere, câtșiîncele dedepreciere (1999-2004).Ancore stabile pentru
dolar .Acestea intră îndouă categorii: țărimici dinemisfera vestică șițăridinOrientul
Mijlociu. Principalele excepții sunt China, Malaezia și(încategoria ancorelor slabe) India,
Mexic șiVietnam. Ancore stabile pentru euro. Acestea seîmpart întreigrupuri: membrii
UE, alte țări europene dinapropierea UEșițările dinCFA(zona francului african).
Excepțiile sunt Noua Zeelandă șitarile dinZona Monetară Comună dinSudul Africii
(ancore slabe).

33 https://editorialexpress.com/cgi-bin/conference/download.cgi?db_name=MMF2012&paper_id=86 – accesat
la 10.05.2019

43

Previziuni
Oconcluzie secundară acercetării estecățările ancorate ladolar sunt maidispuse
să-și schimbe politica decât cele ancorate laeuro. Înprimul rând, două țăriancorate
puternic la dolar în 1999-2004 erau doar ancore slabe în 2005-2006.
Înfinal, proeminența dolarului, camonedă globală, arputea fiamenințată. Euro a
fostacceptat peste tot,iarforța șistabilitatea sarelative potsusține oeventuală dominare.
Multă vreme, aproape toată lumea acrezut cădolarul este moneda principală, care
refixează cursul celorlalte monede. Crearea monedei unice nuamodificat decât progresiv
viața cotidiană aeuropenilor , bulversând funcționarea sistemului financiar internațional, ce
nuamaicunoscut unasemenea eveniment din1971, când aavut loctrecerea lacursurile
flotante.
Raportul deforțe monetar internaționale s-aschimbat, dolarul fiind amenințat
pentru prima dată după maimult de50deani.Întermen deputere internațională euro va
seconda dolarul:
1.Ponderea UE în comerțul mondial este sensibil mai mare;
2.Rezervele în valută au crescut;
3.Piețele acțiunilor sunt mai lar gi decât cele ale Japoniei.
Zona euro adevenit osuperputere economică comparabilă camărime dinmulte
puncte devedere cuSUA. Dolarul american areprezentat, zeci deanilarând, omoneda
universala. Acest statut aavut unimpact benefic asupra economiei Statelor Unite șiaoferit
guvernului oinfluenta globala extraordinara. Astăzi, peste 60% dinrezervele monetare
internaționale, la nivel global, sunt în dolari. Dar la orizont se întrevede schimbarea.
Multe tariproducătoare depetrol auînceput saîșivândă marfa înaltemonede decât
dolarul american, oadevărata amenințare laadresa sistemului "petrol-dolar", care a
dominat economia globala timp depeste patru decenii. Marile instituții internaționale,
precum ONU șiFMI, auprezentat analize ample, despre necesitatea realizării tranziției de
la dolarul american la o noua moneda internaționala de schimb.
Dominația dolarului este amenințata șitransformările sistemului global de
schimburi comerciale vor afecta economia SUA. Multe dinaceste schimbări aufost
alimentate înmod voitdeChina. Defapt, uneconomist aestimat caeconomia Chinei vafi
detreiorimaimare decât ceaaSUA, pana în2040. Unraport recent alBăncii Mondiale

44

arată cădominația dolarului însistemul monetar internațional valuasfârșit până în2025.
Deasemenea, raportul maiarată căsistemul actual vafischimbat cuunul tripolar ,format
din moneda americană, euro și yuanul chinezesc, conform AFP .
Înprezent 19tarisunt ancorate lamoneda unica, EURO. Treițăridin Uniunea
Europeană nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, și
anume Danemarca, Regatul Unit și Suedia. Utilizarea monedei euro într-ozonă economică
șicomercială echivalentă cucea aSUA diminuează costurile deinformare șide
tranzacționare. Cei care fac comerț cu Uniunea
Europeană sunt stimulați sa-și factureze livrările șisăplătească îneuro, importurile
și exporturile europene ne mai fiind afectate de riscul de schimb și de acoperirea acestuia.
Euro s-a apreciat ușor fată dedolar ,tranzacționând-se pedata de11decembrie
2007, încursul dimineții, peste pragul de1,47 dolari/euro, caurmare aspeculațiilor că
Banca Centrala Europeana ar putea majora dobânda de referință la începutul anului viitor .
Dolarul aînregistrat, pedata de14decembrie 2007, oascensiune spectaculoasă fată
deeuro, ceamai mare creștere zilnică dinultimii aproape treiani,după ceaccelerarea
inflației în Statele Unite a redus așteptările privind reducerea dobânzilor de către Fed.

Utilizar ea monedei eur o
Moneda euro poate fiutilizată peplan internațional dealtețăriterțe atâtlanivel
oficial caancoră monetară, monedă derezervă sau deintervenție, câtșiîncadrul
activităților economice private camonedă paralelă îndecontarea tranzacțiilor saude
realizarea de plasamente.
Conform Fondului Monetar Internațional, euro arerolul deancoră monetară în54
dețări, fiecasingură ancoră (în35dețări), saucaocomponentă aunui coșmonetar .
Majoritatea acestor țărisunt apropiate geografic saueconomic deUniunea Europeană,
având unPIBdenumai 4%dinPIB-ul mondial. Dolarul american nuarelimite geografice,
acesta fiind utilizat peoscară largălanivel global, fiind netsuperior laacest capitol
monedei europene. Euro adevenit principalul competitor aldolarului cașimonedă de
rezervă încă delalansare, astfel încât lasfârșitul anului 2001 euro deținea 13% din
rezervele valutare globale, iardolarul deținea 67.7%. Cutoate acestea, moneda euro a
devenit omonedă acceptată pescară largăpentru plățile internaționale; aproximativ 36%

45

dinvaloarea tranzacțiilor internaționale afost facturată saudecontată îneuro în2017,
comparativ cu circa 40 % pentru dolarul american; (T abelul nr . 2)
Tabelul nr. 1 – Componența pe monede a plăților la nivel mondial

Sursa: Baza de date FMI si BCE
Conform Tabelului nr.1sepoate observa cădinanul 1999 până în2009 ponderea
rezervelor valutare îneuro areuntrend ascendent, comparativ cudolarul american care a
înregistrat întoată această perioadă untrend descendent. Această evoluție s-adatorat
menținerii unei inflații launnivel redus încadrul zonei euro (euro oferind ungrad ridicat
al stabilității) și deficitului enorm al balanței de plăți. 34
Tabelul nr. 2 – Compoziția rezervelor băncilor centrale internaționale la nivel global

Sursa: Baza de date FMI si BCE
34 https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/reserves/html/index.ro.html – accesat la 10.05.2019

46

Datorită faptului căfuncțiile deancoră monetară șiderezervă sunt strâns legate de
funcția deintervenție putem considera căeuro este folosit pentru ainfluența regimul de
schimb înțările încare banca națională îșideține rezervele înmonedă unică. Intervențiile
pepiața valutară sunt specifice țărilor încurs dedezvoltare, deoarece nufolosesc flotarea
liberă, specifice cel mai adesea țărilor din Europa Centrală și de Est.
Între euro șidolar sepoate face oanaliză comparativă șiînfuncție deoferta de
titluri decredit depepiața internațională. Lanivel global, încare sunt cuprinse emisiunile
depepiețele interne șidepecele internaționale datele prezentate deBCE evidențiau o
pondere a instrumentelor în euro de 20% și de 50% în dolari.
Dacă neraportăm latitlurile internaționale cecuprind emisiuni alenerezidenților și
emisiuni alerezidenților care țintesc piața internațională, rapoartele BCE arată opondere a
euro de 39%, comparativ cu cea a dolarului de 45%.
Datele demonstrează ocreștere aponderii euro fatădemomentul lansării UEM cu
aproximativ 10puncte procentuale, întimp cerolul dolarului ascăzut ușor.Fată deanul
2000 ponderea euro acrescut cam cu4puncte procentuale, aceeași situație reieșind șidin
informațiile BCE referitoare laevoluția pasivelor bancare internaționale. Pentru aceeași
perioadă ponderea euro înpasivele bancare acrescut cu3puncte procentuale, ajungând la
nivelul de 24%, comparativ cu 55% pentru dolar .
Comparația între situațiile prezentate maisusarată căpiața titlurilor internaționale
este mai echilibrată între dolar șieuro, întimp cepiața bancară internațională este
dominată dedolar .Chiar încondițiile unei supremații adolarului, trebuie remarcată
creșterea ponderii euro, înparte explicată princreșterea lichidității, caurmare acreării unei
piețe monetare integrate.
Afirmația este susținută deevoluția ponderii instrumentelor pieței monetare
denominate îneuro, remarcându-se faptul căînprimul semestru alanului 2002 acestea au
depășit ponderea dolarului, cu un punct procentual (39% față de 38%).
Ultima abordare apieței titlurilor decredit estelegată dedefinirea însens restrâns a
titlurilor internaționale, fiind incluse înacest caz numai titlurile decredit emise de
nerezidenții zonei euro. Șipebaza acestei abordări seconstată ocreștere aponderii
titlurilor exprimate îneuro întotal, delaaproximativ 20% la1ianuarie 1999 la29% în
iunie 2002, respectiv 30,4% în iunie 2003, la aceeași dată ponderea dolarului fiind de 43,7.

47

Înultima vreme seconstată ocreștere ainteresului investitorilor japonezi pentru
obligațiuni denominate îneuro, care reiese dinanalizele participanților lapiață. Într-adevăr
înprima jumătate aanului 2004 s-aconstatat căfrecvența participării investitorilor asiatici
pepiața primară aobligațiunilor îneuro acrescut la30%, dublându-se practic fațăde
perioada 1991-2001.
Deasemenea specialiștii înplasamente internaționale auevidențiat interesul în
creștere alinvestitorilor dinOrientul mijlociu pentru obligațiuni îneuro, darînceea ce
privește investitorii americani, evoluțiile recente confirmă interesul redus alacestora pentru
obligațiuni în euro.
Evoluția cursului valutar eur o-dolar
Înmomentul intrării pepiață amonedei euro aceasta eraegală cu1,17 dolari,
urmând caînurmători doianisăînregistreze odepreciere de17% ajungând launcurs de
0.8252USD pe 1 EUR.
Figura nr. 2 – Evoluția EUR/USD în perioada 1999-2019

Deprecierea monedei euro s-adatorat ritmului maialert decreștere aeconomiei
americane, astfel căbăncile naționale șiinvestitori care nufăceau parte dinUEM au
preferat să utilizeze dolarul american.
Peparcursul anului 2001 sepoate observa șiînfigura nr.2,ofluctuație acursului
deschimb, stabilizându-se lasfârșitul anului datorită creșteri economice aUEcu0,4% mai
mare decât economia americană la valoarea de 0,90USD/EUR.
Încă delaînceputul anului 2002, euro începe ocreștere constantă fațădedolar ,
reușind înnoiembrie 2003 sădepășească cota inițială de1,17 USD/EUR, ajungând laun
curs de 1,20 USD/EUR.
Deprecierea dolarului afost cauzată înprincipal dedeficitul decont curent al
economiei americane, astfel consumul american deproduse externe eramult maimare

48

decât cererea pentru produsele americane. Euro, devenind dinceîncemaiputernic, adus
lascăderea inflației șiimplicit lascăderea ratelor dobânzilor ,faptceadeterminat creșterea
cererii interne.
Cursul monedei unice s-asituat peopantă ascendentă până laapariția crizei
financiare atingând unmaxim de1,599 dolari la15iulie 2008. Înurmătoarele 3luni
moneda europeană aavut oscădere de15% ajungând launcurs de1,3579 dolari pentru un
euro, reușind să-și revină pe parcursul anului 2009 stabilizându-se la 1,50 dolari.
În2010, datorită împrumuturilor acordate statelor care seconfruntă cugrave
probleme economice (precum Grecia șiIrlanda) moneda euro aînregistrat opantă
descendentă șivacontinua săsedeprecieze dacă șialte state vorapela laastfel de
împrumuturi.
Evoluția Eur o în ultimele 6 luni și pr eviziuni.
Moneda unică europeană se apropie vertiginos de maximul istoric: 4,6686 lei,
înregistrat pe 22 iunie 2018. Cursul valutar pentru euro a urcat joi cu 0,09%, față de ziua
precedentă, ajungând la 4,6684 lei.tru
"Anticipăm un curs EUR/RON în intervalul 4.6500- 4.7000 pentru prima parte a
anului 2019 ș i 4.7000 – 4.7500 în a doua parte, pe fondul unei deprecieri graduale,
controlate de banca centrală pentru a evita reinflamarea presiunilor inflaționiste.
Probabil, într -un viitor apropiat, ce tine ș i de evoluția ratei inflației, BNR i ș i va
ajusta în sus intervalul actual de confort (4.6200-4.6700), probabil inițial spre
4.6500-4.7000, apoi gradual mai sus.
In cazul unui ș oc extern, de exemplu un Brexit dezordonat (ceea nu reprezintă
scenariul nostru de bază), vulnerabilitățile menționate anterior expun moneda romanească
la un risc de depreciere mai ridicat față de alte monede din regiune", a explicat Ciprian
Dascălu, Chief Economist, Macroeconomic Research, ING Bank Romania, pentru
Ziare.com.” 35
Figura nr. 3 – Evoluția EUR în perioada 1999-2019
35http://www.ziare.com/bani/curs-valutar/previziuni-2019-cursul-va-ajunge-la-4-75-lei-euro-in-a-doua-parte-
a-anului-1543587 – accesat la 25.05.2019

49

Cursul mediu aldolarului pentru anul acesta estede4,21 lei,fațăde4,06 câtafost
anul trecut, potrivit ultimei prognoze date de Comisia națională de profil.
Cursul BNR lazieste de 4,1880 lei/dolar .Moneda americană aatins minimul
ultimei luni și jumătate în fața leului.

Paritate Eur o-Dolar în 2017
Dolarul american aajuns pentru puțin timp laparitate cumoneda euro în2017 ca
urmare adirecțiilor diferite încare vorevolua ratele dobânzilor pecele două maluri ale
Atlanticului, aapreciat economistul șefdelaGoldman Sachs, JanHatzius, informează
CNBC. 36
Potrivit luiJanHatzius, Rezerva Federală americană arputea sămajoreze detreiori
dobânda dereferință în2017, ceea cevacrește diferența față depoziția demenținere
neschimbată a dobânzilor în Europa.
"Principalul motor este diferențialul dedobândă. Dacă avem dreptate căFedva
majora dobânzile mai mult decât seașteaptă piețele, acesta este unbun indicator de
urmărit", a declarat Jan Hatzius la o conferință or ganizată la Londra.
36https://www.cnbc.com/2017/01/09/dollar-to-hit-parity-with-euro-during-2017-says-goldman-sachs-chief-ec
onomist.html – accesat la 26.05.2019

50

Potrivit luiJanHatzius, Goldman Sachs crede căexistă 35% șanse pentru cao
primă majorare dedobândă săfieanunțată deFedchiar înluna martie. Economistul crede
cămotivul principal care stălabaza accelerării ritmului demajorare adobânzilor după un
deceniu de inerție este situația bună a economiei care se îndreaptă spre obiectivele Fed.
Înschimb, înceea ceprivește Europa, JanHatzius nuseașteaptă laomajorare a
dobânzii dinpartea Băncii Centrale Europene înainte de2019. Chiar dacă nucrede că
relansarea economiei europene dăsemne deîncetinire, JanHatzius atrage atenția asupra
ratei ridicate așomajului, 9,8%, care înopinia savacontinua sămențină inflația subținta
avută în vedere de BCE.
Lafinalul lui2016, moneda euro acăzut lanivelul celmairedus dinultimii 14ani
în raport cu dolarul (1,0397 dolari/euro).

Influența monedelor Eur o și Dolar în dezvoltar ea economiei mondiale
Peparcursul istoriei cele două monede auinfluențat într-omanieră diferită, însă
destul deesențial economia mondială. Până laapariția monedei unice europene, dolarul era
principala monedă depepiața valutar –financiară, rolacordat deevenimente atât
economice câtșiistorice. Euro aapărut cafiind oprovocare pentru dolar șiacrescut,
transformându-se treptat într-un concurent important, chiar periculos, care alături de
moneda americană prezintă monedele dominante pe piața valutară internațională.
Statutul demonedă dominantă secucerește întimp; moneda trebuie să
îndeplinească mai multe funcții:
1.să joace un rol major în tranzacțiile internaționale, comerciale și valutare;
2.să fie o importantă monedă de investiții;
3.să fie atractivă ca monedă de rezervă pentru băncile centrale;
4.săjoace unrolcentral, caancoră monetară, însistemul existent alcursurilor de
schimb.
Cele patru criterii sunt strâns legate între ele, unul implicându-l pecelălalt.
Conform datelor statistice actuale, dolarul deține încă hegemonia absolută. Dar este în
continuă descreștere.
Euro adevenit monedă internațională derezervă deimportantă capitală, nunumai
învirtutea faptului cătoate monedele anterioare dinzona euro, indiferent delocul unde

51

erau eledeținute, aufostconvertite îneuro la1ian.1999. Nutoate monedele aupotențialul
deadeveni monedă derezervă, dareuro esteacceptat camodalitatea deplată într-ozonă
suficient delargăpentru areprezenta, petermen lung unrival serios pentru dolarul
american. Zona euro reprezintă acum adoua economie alumii, camărime. Eaeste
răspunzătoare pentru o parte mai mare din comerțul mondial, decât cea care revine SUA.
Ridicarea euro larangul demonedă vehiculată șiapariția luicavalută puternică a
relansat Europa încompetiția mondială cuSUA șiJaponia prin reașezarea sferelor de
influență valutară pepiața mondială. Introducerea monedei unice europene aprezentat
anumite avantaje pentru zona euro și anume:
1.dispariția riscurilor cuprivire laschimburile monedei inter-europeană și
reducerea în consecință a cheltuielilor aferente tranzacțiilor;
2.inducerea unei mari stabilități pepiețele financiare, reducerea volatilității,
orientarea acestor piețe către uncomportament macroeconomic allimitelor
strânse ale deficitului bugetar;
3.eliminarea ineficienței politicilor monetare naționale necoordonate;
4.funcționarea optimă aPieței Comune: esteevident cămarea piață europeană ar
fiafectată deriscurile valutare implicate deinstabilitatea cursurilor deschimb;
ceamaibună garanție împotriva instabilității cursurilor deschimb valutar este
însăși dispariția monedelor europene și înlocuirea acestora cu moneda unică;
5.stimularea comerțului șiaproducției, pedeoparte prin eliminarea costurilor
legate deutilizarea unor monede diferite, iarpedealtaparte, prin eliminarea
costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare.
Capacitățile globale alemonedei euro cresc înmăsură cemoneda europeană
substituie funcțiile îndeplinite până nudemult înexclusivitate dedolarul american. Astfel,
aziînlume circulă omai mare sumă cash îneuro decât îndolari, deaproximativ 540
miliarde EUR. Totodată, moneda unică s-atransformat într-unlider alpieței internaționale
devalori, deoarece volumul deobligațiuni șialte titluri devaloare emise dediferite
companii dinîntreaga lume îneuro adepășit volumul celor neminate îndolari. Înacelași
timp seaccelerează ritmul creșterii monedei euro înstructura rezervelor valutare șiaurale
băncilor centrale dindiferite tarialelumii. Simultan sereduce cota dolarului înaceastă
structură. Conform calculelor FMI, întrimestrul treialanului 2007, volumul monedei euro

52

înbilanțurile băncilor centrale aajuns lapeste 26%, întimp cecota dolarului s-aredus sub
64%.
Înceea ceurmează vom analiza euro șidolarul caancore monetare, aceasta fiind o
caracteristică importantă autilizării internaționale acelor două monede având funcția unei
monede dominante.
Pentru autoritățile monetare dințările îndezvoltare, alegerea regimului valutar
reprezintă oimportanță deosebită, cuimplicații asupra compoziției rezervelor valutare. Se
știe căopțiunile deregim valutar sesituează într-ogamă largă,delafixitate absolută
(Consiliu Monetar sauînlocuirea monedei naționale) până laflotare liberă. Încondițiile în
care autoritățile monetare optează pentru unregim decurs, dejuresaudefacto, diferit de
flotarea liberă, trebuie ales unetalon potrivit caracteristicilor economiei încauză. Acest
etalon poate fi o monedă străină sau un coș de monede.
FMI nominalizează cam 150detaricare auunaltregim decât flotarea liberă. În54
dinaceste tari,euro arerolul deancoră monetară, casingură ancoră (în35detari), saucao
componentă acoșului încelelalte. Majoritatea acestor tarisunt însă tarimici alcăror PIB
cumulat reprezintă mai puțin de 4% din PIB mondial.
Analizând aceste date, seobservă căutilizarea euro caancoră monetară întariterțe
sebazează pefactori geografici șiinstituționali, multe dinaceste tariavând relații strânse
cuUniunea Europeană. Există mai multe grupuri detaricare utilizează euro caancoră
monetară:
Din statele membre UEdoar Danemarca participă deocamdată laMRS 2prin
legarea coroanei deeuro, șistabilirea unei marje defluctuație stricte (+/-2,25%). Suedia
sauMarea Britanie precum șinoiimembri potparticipa deasemenea lanoul mecanism al
cursului de schimb;
Noii membri șistatele candidate dincare doar Polonia șiTurcia nuauunregim
explicit fatădeeuro; referitor laregimul deschimb alleului, știm căBNR atrecut dela
flotarea controlată pebaza dolarului launregim bazat pecoșîncare euro reprezintă 75%.
Deasemenea dela3martie 2003 s-atrecut laeuro camonedă dereferință pentru calculul
cursului valutar și a altor indicatori.
Înzona Balcanilor devest majoritatea țârilor auoptat pentru regimuri fixesaude
flotare controlată fată de euro;

53

ÎnAfrica denord șiZona Francului CFA,euro este utilizat caancoră monetară
unică;
Tarisuverane precum Monaco, San Marino, Vatican folosesc euro pebaza unui
aranjament special.
Înacest context, trebuie săprecizăm călaînceputul anului 2003 auavut locdouă
schimbări majore. Înprimul rând unele tariexportatoare depetrol membre aleConsiliului
deCooperare alGolfului care aveau unregim dejurelegat deDST,autrecut ladolar ca
monedă ancoră. Înaldoilea rând Rusia aanunțat căurmărește opolitică decurs deflotarea
controlată în funcție de rata reală calculată pe baza unui coș în care euro reprezintă 40%.
Înconcluzie, euro esteutilizat caancoră monetară înțările apropiate geografic sau
economic deUE.Înrestul lumii euro areunrollimitat dinacest punct devedere. Înschimb
dolarul american esteutilizat într-oproporție maimare lanivel global, neexistând corelații
regionale. Circa 18% din comerțul internațional revine exporturilor/importurilor
americane, SUA ocupând primul locîncomerțul exterior alprincipalelor state (dezvoltate
economic). Dacă, ipotetic, SUA arproceda înrelațiile comerciale cuChina, așacum a
procedat Rusia cuRM (celebrarea la27martie 2006 aActului unirii Basarabiei cu
România prin stoparea decătre Rusia aimporturilor devinuri moldovenești), atunci China
șinunumai, arprovoca ocriza economică șicomercială regională. Menționăm că
succesele remarcabile aleChinei dinultimul sfert desecol sunt datorate înmăsură
determinantă derelațiile șicomerțul eicuSUA, iarBanca Centrală Chineză estecelmai
mare deținător de rezerve ale dolarului.
Atât dolarul câtșieuro, influențează insistent economia țârilor terțe, fiind parcă
într-ocompetiție continuă înacapararea unor noipiețe valutare naționale. Rivalitatea lora
dus laschimbări esențiale îneconomia mondială șirămâne afiunfactor important a
dezvoltării ei.
Miza decisivă – cursul de schimb
Sisteme ale cursului de schimb
Unsistem alcursului deschimb este unsetdereguli care guvernează valoarea
monedei naționale aunui statraportată laalte monede străine. De-a lungul istoriei, au
funcționat maimulte sisteme alecursului deschimb, dintre care cele maiimportante au
fost: Gold Standard, Sistemul de la Breton W oods și Sistemul ratelor de schimb flexibile.

54

Gold Standard
Acest sistem, prin care afostinstituit unregim deratefixeîntre țările participante,
afuncționat înformă pură între 1880 și1913. Încadrul său, țările îșidefineau monedele
prin cantități fixe deaur,așadar stabilind ratedeschimb fixeavând caobiect dereferință
aurul. Întimpul sistemului Gold Standard, țările emiteau monede deaurpurtând emblema
unui statpentru agaranta puritatea șigreutatea. Odată cemonedele deauraudevenit
mijlocul deschimb, comerțul exterior nueracunimic diferit decomerțul intern; pentru
totul seputea plăti înaur.Singura diferență constă înfaptul căunele țărifoloseau unități
diferite pentru monedele lor.Astfel, regina Victoria aales camonedele Marii Britanii să
cântărească ¼uncii deaur(lira) iarpreședintele SUA, McKinley ,adecis camoneda
americană săcântărească 1/20 uncii deaur(dolarul). Înacest caz,lira,care eradecinci ori
maigrea decât dolarul, avea uncurs deschimb de5$/£.Deoarece transportul aurului în
vederea efectuării deplăți implică anumite neajunsuri, guvernele auajuns, înmod
inevitabil, săemită certificate dehârtie care dădeau dreptul posesorului deaprimi
cantitatea deaurînscrisă peele.Acest sistem aavut atâtpărți bune, câtșipărți proaste. Un
aspect pozitiv aconstat înfaptul că,deoarece oferta deauresterelativ constantă, sistemul
duce laobținerea unei stabilități petermen lung arezervei valutare astatului, aproducției
reale, aprețurilor șiacursurilor deschimb. Unpunct negativ afost acela casistemul
implică multe cheltuieli, precum cele cutopirea șicutransportul. În1914, după izbucnirea
primului război mondial, multe tarieuropene aususpendat convertibilitatea monedelor
naționale înaur.Dinmulte motive, aurul numaiputea fifolosit caobiect dereferință, iar
cursurile de schimb dintre monede au început să fluctueze.
Cursurile de schimb flexibile
Într-unsistem alcursurilor deschimb flexibile, cursul deschimb estedeterminat, în
mod predominant, deraportul dintre cererea șioferta demonedă. Încadrul acestui sistem,
unstat poate alege între două opțiuni: flotarea liberă amonedei șiflotarea controlată.
Diferențierea între aceste două sisteme arelabază gradul deintervenție guvernamentală pe
piața valutară. Guvernul intervine atunci când cumpără sauvinde propria monedă sau
valute străine pentru ainfluența cursul deschimb. Deexemplu, guvernul român poate
cumpăra într-oanumită ziunmiliard deleicudolari americani. Acest lucru arduce lao

55

apreciere aleului. Intervențiile auloc,îngeneral, atunci când cursul seaflăsubsaupeste
nivelul dorit –acest sistem este celalflotării controlate. Uncurs deschimb care variază
liber este determinat doar deforțele cererii șiofertei, fără ointervenție aguvernului. De
exemplu, vom luaoratădeschimb de3,5lei/euro. Laacest curs, românii importă multe
bunuri din Ungaria, învreme ceungurii importă puține bunuri românești. Aceasta
înseamnă căromânii vorcere ocantitate mare deeuro pentru acumpăra bunurile ungurești,
învreme ceoferta deeuro aungurilor vafiscăzută. Astfel, cererea deeuro înexces va
duce lacreșterea prețului monedei euro sau, altfel spus, laodepreciere aleului. Cursul se
vamodifica până lapunctul încare piața valutară vafiînechilibru –deexemplu până ce
cursul va ajunge la valoarea de 4 lei/euro.
Prețul monedei euro trebui săcrească până când cererea înscădere deeuro este
egală cuoferta deeuro. Unsistem caceldescris seîntâlnește destul derarînrealitate. De
obicei, statele intervin pentru apreveni fluctuații prea mari alecursului deschimb. Un
exemplu important desistem alcursurilor controlate afuncționat delasfârșitul celui de-al
doilea război mondial până în1971, cunoscut subdenumirea de“Sistemul delaBretton
Woods”.
Sistemul de la Br etton W oods
Laînceputul anilor ’40, marile națiuni erau determinate săgăsească omodalitate
prin care săevite unnou haos economic precum celadus deMare Recesiune. Pentru
atingerea acestui scop, SUA, Marea Britanie șiprincipalii loraliați s-au reunit laBretton
Woods, New Hampshire, în1944. Înurma acestei conferințe auluat naștere Fondul
Monetar Internațional, Banca Mondială șisistemul deratefixedelaBretton Woods. Pentru
prima dată înistorie, națiunile s-au pus deacord asupra unui mecanism dereglare a
sistemului financiar internațional. Deși unele dinreguli s-au schimbat din1944 până în
prezent, instituțiile create joacă înprezent unrolmult mai important decât celpecare
fondatorii șil-auimaginat lamomentul respectiv .Prin acest sistem, monedele naționale ale
țărilor participante aveau oparitate stabilită atât înraport cuaurul, câtșicudolarul
american. Camonedă cheie, paritatea dolarului afost fixată inițial la35$ peuncie.
Paritatea lirei erastabilită la12,5£ peuncia deaur.Datfiind prețul înauraldolarului, se

56

ajungea launcurs deschimb între dolar șilirăde2,80 $/£,valoare care afoststabilită ca
paritatea oficială a lirei. 37
Deoarece paritatea fiecărei monede erafixată înraport cudolarul șicuaurul, afost
fixat printr -unacord internațional unsetdecursuri deschimb între monede. Sistemul dela
Breton Woods areușit săținăcursurile deschimb fixeaproape de-a lungul întregii perioade
încare afuncționat. Oricum, decate oriomoneda sedepărta prea mult devaloarea
stabilită, paritatea putea fiajustată. Marca germana afostrevalorizată încâteva rânduri, în
timp celirasterlina afostdevalorizată dela2,80 $/£la2,40 $/£în1967. Capacitatea dea
ajusta cursurile deschimb atunci când apărea undezechilibru fundamental afostprincipala
deosebire dintre sistemul delaBretton Woods șisistemul Gold Standard, făcând dinprimul
unsistem derate fixe, darajustabile .Înprimele decenii dedupă aldoilea război mondial,
dolarul afost moneda-cheie: plățile erau celmai adesea făcute îndolari, comerțul
internațional șifinanțele foloseau camonedă dolarul, rezervele private șiguvernamentale
erau ținute îndolari. Lanivelul anului 1971, cantitatea dedolari aflată încirculație eraatât
demare, încât guvernelor leeragreu sămențină paritățile oficiale, iaroamenii auînceput
să-și piardă încrederea îndolar .Înaugust 1971 s-apuscapăt acestui sistem iarlumea a
revenit la cursurile de schimb flexibile.
Prin cursul valutar ,statele caută săacționeze asupra economiei interne șibalanței
plăților și apare, adeseori ca armă redutabilă în lupta politică dintre state.
Înanii`70, SUA șiprincipalii aliați auajuns lastări conflictuale petema eliminării
disproporțiilor existente între cursul valutar aldolarului, alvalutelor vest –europene șial
yenului japonez ceea ceatestă, dinnou, faptul căacesta, cursul valutar ,ocupă unloc
central înorganizarea relațiilor valutar –financiare internaționale, esteodovadă ajusteței
acestei concluzii. Înprincipiu uncurs valutar „X” Є/$reflectă relațiile dintre preturile
interne -europene șiexterne –americane; estemijlocul cestabilește raportul dintre toate
mărimile economiei europene -îninteriorul spațiului euro –fatădeeconomia americană.
Prin curs valutar secompară venitul național, preturile interne, salariile, costurile,
productivitate.
Există opinii după care introducerea unui „coridor valutar” îninteriorul căruia să
fluctueze euro fatădedolar arfidedorit. Oscar Lafontaine, fostministru german, preciza
37 https://www.federalreservehistory.org/essays/bretton_woods_created – accesat la 12.05.2019

57

căacest lucru esteesențial întimp ceImDuisember g,președintele BCE, consideră cănu
estdedorit oasemenea măsură. Oricare arfisituația laoraactuală, seimpune ostabilitate
aeuro șiadolarului, caoobligație internațională. Banii europeni promit săjoace unroltot
maiimportant înfinanțarea Asiei. Întimp ceIndonezia, Coreea deSudșiThailanda trebuie
săsebizuii încă peasistenta FMI, restul Asiei rămâne împrumutatul major peplan
mondial: peste 500 demld. dolari sunt menținuți înrezervele valutare aleacestor tari,
proporția ceamaimare fiind îndolari SUA. Japonia, China, Hong –Kong șialtetaridin
S-EAsiei continuă săfinanțeze deficitul contului curent alAmericii (prin cumpărarea mai
ales aobligațiunilor statului american). Asia deține peste 40,5% dinrezervele valutare
combinate alelumii. Seconsideră căoparte dinaceste rezerve potluadrumul euro. Dacă
euro câștigă împotriva dolarului, băncile centrale naționale vordeveni mari cumpărătoare
deobligațiuni denominate îneuro. Aceasta vaexercita presiuni asupra dolarului deoarece
vafiocerere scăzută debonuri detezaur americane și,înconsecință, ocerere mai mică de
acumpăra dolari. Dolarul astfel vascădea, provocând evoluții inflaționiste și,odată cu
aceasta noipresiuni pentru ratadobânzii. Pentru exportatorii americani aceste tendințe vor
avea efecte pozitive. Această mișcare spre euro, având învedere șipredilecția băncilor
centrale asiatice pentru opolitică conservatoristă, vadura operioadă șisevaface întrepte.
Laolună șijumătate deladebutul euro, multe bănci centrale dinAsia deS-Erămân legate
demarca germană saufrancul francez; puține și-au schimbat dolarii îneuro șiaceasta
datorită reținerii fatădenoua monedă –teama devolatilitate. După reducerea rezervelor
valutare, caurmare acrizei financiare șicondițiile încare toate luptă împotriva recesiunii,
băncile centrale nuvorsă-și asume atâtderepede unrisc. Banca Centrală dinJakarta a
declarat cănuvaintroduce euro între monedele derezervă strategică atâttimp câtBCE nu
vadovedi temperament înapărarea euro, referindu-și lascăderea acestuia în4feb.1999 la
1,1262 $. O treime din comerțul Asiei revine totuși Euroland –ului.

Euro – monedă internațională de r ezervă – pr ovocar e pentru supr emația
dolarului american
Euro apreluat deja deladolarul american „unprocent depiață” înceea ceprivește
moneda derezervă, darnuneputem aștepta lavreo modificare majoră astatutului
internațional aldolarului înviitorul apropiat. Nutoate monedele aupotențialul deadeveni

58

monedă derezervă, dareuro esteacceptat camodalitatea deplată într-ozonă suficient de
largăpentru areprezenta, petermen lung unrival serios pentru dolarul american. Zona
euro reprezintă acum adoua economie alumii, camărime. Eaesterăspunzătoare pentru o
parte mai mare din comerțul mondial, decât cea care revine SUA.
Contrar convingerii generale însă, capacitatea euro deaînlocui dolarul american în
calitatea sademonedă dedepozitare amonedelor lumii depinde deunele comparații
statistice, deloc simple:
1. înprimul rând, apariția unei monede derezerve depinde nunumai denivelurile
comerțului internațional, darșideratele lordecreștere. Caprocent din
economia SUA, comerțul internațional acrescut cuorată mai mare decât
cifrele corespunzătoare aleeconomiilor dinUE. Evoluția înperspectivă este
probabilă! V a continua această tendință sau nu?
2. înaldoilea rând, mărimea globală șiprofunzimea piețelor naționale decapital
reprezintă determinante cunimic mai puțin importante înceea ceprivește
statutul demonedă depăstrare arezervelor ,încomparație cucomerțul de
bunuri și servicii.
Mărimea combinată apiețelor devalori mobiliare șideobligațiuni dinSUA este
maimult decât dublă fatădeceaapiețelor dinzona euro. ÎnSUA îșiausediul dedouă ori
mai mult companiile cotate labursă. Cererea pentru activele financiare din SUA
impulsionează ocerere enormă dedolari americani, care sunt necesari pentru cumpărarea
activelor respective. Vordezvolta companiile șiinvestitorii dinEuropa, caurmare a
introducerii euro, unapetit pentru acțiunile șititlurile dinsectorul privat, apetit care să
conducă piețele europene de capital la dimensiuni fără precedent? Rămân de văzut.
Modificările petermen lung, înbunăstarea fiscală șieconomică generală aEuropei
încomparație cuceaaSUA vaavea unimpact direct asupra diversificării internaționale a
portofoliului îneuro. Cea mai îngrijorătoare caracteristică pentru investitorii îndolarii
americani este istoria de16anidedeficite alecontului curent. Dacă această tendință se
menține, ceea ceînseamnă economii reduse șiconsumuri mari, atunci investitorii din
întreaga lume vorprivi euro capeosursă totmaiatractivă devaloare petermen lung. Pe
dealtăparte, cele maiîngrijorătoare caracteristici aleUEpentru investitorii îneuro sunt
reprezentate de rigiditățile sale structurale și numeroasele probleme legate de șomaj.

59

Coliziunea eur o – dolar , o coliziune într e doi titani
Această coliziune sevamanifesta într-ocreștere atensiunilor înpolitica monetară
șicomercială. Seconsideră căpeambele părți aleAtlanticului sefacprea puține lucruri
pentru aevita coliziunea printr -ostrategie comună. Conform economistului Bergsen,
consilier alfostului președinte Bill Clinton șiexpert înpolitică comercială, director al
„Institute ofInternational Economic”, Eurolandul celor 11secompară deja cuSUA în
raport deproducție, comerț șirezervă șivafișimaiputernic atunci când vorfimembre
cele 15state aleUniunii. Întimp ceEuropa vadeveni uncreditor mondial, SUA aredatorii
nete de2000 mld. $.Dacă BCE vaconsolida credibilitatea euro voravea loctransferuri ale
investitorilor privați șibăncilor centrale dindolari îneuro între 500–1000 mld. $.Cao
concluzie, euro va deveni, pe termen mediu, rivalul sau partenerul dolarului american.

Reacțiile internaționale și cursul eur o-dolar

Robert Mundell -Robert Alexander Mundell
(n. 24octombrie 1932) este uneconomist
canadian, laureat alPremiului Nobel pentru
Economie (1999) îșiîndreaptă atenția nunumai
asupra trecutului șiprezentului cișiasupra
viitorului, respectiv secolul al XXI-lea.

Dolarul, spune el,este moneda predominantă în
lume. Europa seluptă săîndeplinească condițiile Tratatului deMaastricht pentru încheierea
denoiacorduri europene. Mundell apreciază cădupă 1999 vorfinecesari treianipentru a
pune moneda lalocul ei.Apoi, vorfinecesari alțișapte-opt anidesacrificii pentru cațările
săseadaptează lanoile proceduri impuse, darînanul 2010 vom avea omonedă europeană
bine definită șiacceptată. Continentul european, caoțară, vaavea unPIB(produs intern
brut) mai mare, probabil, cu10-15% decât SUA. Comunitatea europeană vaproduce o
monedă deimportanță internațională. Geografic, Europa este mai convenabilă pentru
fostele tarisovietice, Africa șiOrientul Mijlociu decât SUA.. Dacă aici seproduce o

60

scădere aprețului aurului, trebuie săneașteptăm lainflație; oamenii încep săvândă titlurile
devaloare crescând rata dobânzii. Stocul aurului dinlume sevamenține caunbunde
rezervă viabil pentru olungă perioadă detimp. Introducerea monedei euro, aspus Robert
Mundell, vaprovoca dolarul șivafipoate ceamai importantă dezvoltare aSistemului
Monetar Internațional decând dolarul aînlocuit lirasterlină camonedă internațională
dominantă imediat după terminarea Primului Război Mondial. Cașialțicercetători, Robert
Mundell îșipune întrebarea: „VafiSMI maimult saumaipuțin instabil, dacă sedovedește
faptul căeuro vaprovoca dolarul însistem?” Răspunsul datdeMundell este legat de
înțelesul dat stabilității.
Pentru analiza luiMundell este importantă șirealizarea unui istoric alînființării
Uniunii Europene șialposibilităților deexpansiune aeuro. 11membri aiUniunii Europene
au intrat în Uniunea Monetară la 1 ianuarie 1999.
„ Sănucredem căoschimbar e,așacum promite săfieeuro,valăsa altelucruri
constante ” ,spune Mundell. Singura constantă este legea schimbării, guvernată de
concur ență și de inter esul pr opriu . 38
După cevafilansată, moneda euro vafiadoptată, așacum ammaiafirmat, decei
patru membri rămași. Când acest lucru sevaîntâmpla, „greutatea” blocului euro ova
depăși peceaadolarului. Arfioiluzie săpresupunem căexpansiunea suprafeței euro nu
vaprovoca expansiunea suprafeței dolarului. „Oricare arfiforma suprafeței monetare, un
lucru este sigur: euro-dolarul vadeveni ochestiune importantă pentru Europa, SUA și
restul lumii. Trecerea deladolar laeuro vacrea amenințarea unui euro încreștere șiun
dezastru cuimplicații considerabile asupra competitivității șișomajului înEuropa.
Alternativa unui euro încădere vaproduce izbucnirea inflației cearnecesita adoptarea de
politici deflaționiste.
Arfiomare greșeală săcredem cănatura apropiată acelor treimari blocuri vaface
cursurile deschimb mai puțin importante oricăraportul dolar -euro poate fiignorat.
Obiectivul celmai urgent pentru manageri vaficursul euro-dolar .Peparcursul trecerii
omenirii delaunilateralism monetar labilateralism monetar ,coordonarea politică va
deveni totmaiimportantă. Încondițiile unilateralismului, altetarierau libere săfixeze sau
săschimbe monedele cudolarul, cuoneglijare acursului deschimb dinpartea SUA. Acest
38 http://www.ieis.lu/online/www/menu_vert/1153/62/content/755/847/165/ENG/Mundell.pdf – accesat la
13.05.2019

61

lucru nuvamaifiposibil cueuro, deoarece dacă estecerută intervenția, aceasta trebuie să
fiecooperantă. Învederea unei perioade detranziție deladolar ladolar euro, așezate pe
baze egale, este necesară dezvoltarea unei infrastructuri capabilă sărezolve problemele.
Managementul internațional al ratei euro-dolar nu va fi ușor .
Mundell crede într-oevoluție favorabilă aeuro. Această monedă aredouă avantaje,
înopinia sa:undomeniu mare altranzacțiilor șiocultură astabilității promovată pelângă
Banca Centrală Europeană dinFrankfurt. „Inițial, UE-1 1vafimaimică decât suprafața
dolarului”, spune Mundell, darcuintroducerea altor membri, peparcurs ceUEseva
extinde șițările sărace îșirevin, suprafața euro vafi,eventual, mai mare decât ceaa
dolarului. Euro areșidouă slăbiciuni: nuestesprijinit deunstatcentral șinuareovaloare
derevenire. Într-olume instabilă, aceste slăbiciuni arfifatale, darconjunctura actuală epe
departe instabilă. „Dacă NATOsupraviețuiește într-olume post-euro, stabilitatea în
deceniul următor artrebui asigurată lafelcaînultimele decenii” spune Mundell. Fiind
asigurată derezerve monetare substanțiale aleUE, echipa NATOvareuși săînlăture
slăbiciunea guvernului central al UE.

Conflictul Eur o – Dolar în România
Euro esteutilizată camonedă dereferință în36state, iarrestul de18state seface
printr -uncurs valutar ceinclude moneda europeană. Rolul euro devine șimaiimportant în
politicile valutare alebăncilor centrale faptdemonstrat șidestructura rezervelor oficiale. În
2002, Rusia, Coreea deSudșiPakistanul sporesc agresiv rezervele îneuro. În2003, Banca
Chinei intenționează sămărească la30% ponderea activelor îneuro, dela15% lasfârșitul
anului 2002. BNR sporește ponderea rezervei în euro la 50%.
Laoraactuală, euro funcționează caancoră (monedă dereferință) șiînRomânia, pe
piața valutară. La1mar.2003, România face pasul spre Occident, trecând lacursul de
referință leu/euro. Aceasta sevadesfășura înlimita respectării unei rate ainflației de
13-14%, așa cum o afirmă Mugur Isărescu:
„Pe termen scurt, trecerealacursul dereferință euroimplică doar schimbări
tehnice, cadrul general al politicii monetar e rămânând același i” . 39
39 https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885&idDocument=15633&directLink=1 –
accesat la 13.05.2019

62

Principala modificare oconstituie faptul căintervențiile BNR pepiața valutară se
vorface îneuro. Cursul leului fatădeeuro vafirezultatul tranzacțiilor pepiață așacum a
fostcudolarul până acum. BNR vaurmări cafluctuațiile euro/leu sănumaifieextrem de
abrupte motiv pentru care, cursul dolarului vaînregistra ovalabilitate zilnică mairidicată.
Principalul risc provine dinfaptul căreferința laeuro poate săafecteze ritmul dezinflației.
Îngrijorările sunt legate înprimul rând deevoluția euro pepiețele internaționale, evoluție
cepoate duce lacreșterea prețurilor .Acestea sejustifică prin faptul peste 60% din
importuri sunt contractate îneuro șicăaccizele sunt calculate îneuro. Înactuala situație
fiind preferabil dolarul. Numai căfiedolar ,fieeuro evoluția viitoare esteprobabilă după
cum rezultă din evoluțiile celor două monede în perioada 21.03.2003 – 03.04.2003.
Ladata de19mar.2003, cotația dolarului eramaimare cu17unități decât ceade
referință laînceputul lui2003 –33500lei /$.Creșterea dolarului pepiața delaBucurești a
fostalimentată deevoluția raportului euro /dolar pepiețele internaționale unde s-aatins un
minim de1,055$ pentru uneuro. Pentru astopa diminuarea valorii euro, BNR acumpărat
indirect, prin bănci, 30mil. euro. Surprinzător delaînceputul anului euro s-adepreciat cu
1,48%, iar dolarul s-a scumpit cu 0,05%.
Ladata de4apr.2003, cursurile oficiale seprezentau astfel: 1$=33.840lei; 1euro
= 36.224lei, ambele cu tendință crescătoare.
Devalorizarea accentuată leu/euro survine lascurt timp delacotarea directă aeuro
pepiața valutară delaBucurești, cotare cearfitrebuit săducă launcontrol maibunal
cursului leu/euro decătre BNR. Fată deanul 2002, euro acrescut cu25%, întimp ce
dolarul american cunumai 6%. Acest efect afostresimțit, înprimul rând, deceicare au
luat credite în euro în loc să fi ales un credit în dolari americani sau chiar în lei.
Primul efect generat detrecerea lacursul dereferință leu/euro aavut efectiv
caracter speculativ .Șinueste vorba deromânii cueconomii modeste care-și schimbau
agoniseala în50sau200euro, cidemarii speculanți, vânzători debunuri mobile/imobile
care autrecut șieilaeuro: dela10-15-20 000$la10-15-20 000euro. Spre exemplu: un
bun de 15 000 $ costa, în loc de 507.600.000lei, 15 000 euro adică 543.340.000lei.
Oricum arstalucrurile, este posibil cainițiativa BNR sădeaunplus deîncredere
monedei euro și din partea cetățenilor români. 40
40 https://www.bnr.ro/Probleme-ale-politicii-monetare-intr-o-tara-emergenta.-Cazul-Romaniei-1686.aspx –
accesat la 14.05.2019

63

Puter ea financiară a lumii dansează în ritmul eur o/dolar
Înringul valutar allumii, economiile Uniunii Europene șiStatelor Unite ale
Americii sebatîneuro șidolari. Rezultatul rămâne întotdeauna indecis, darfiecare
secundă devariație acelor două monede conduce lamișcări uriașe decapital încăutare de
profit.
Crearea Uniunii Monetare Europene șiintroducerea monedei unice s-afăcut în
ideea deaserealiza ocontrapondere îneconomia mondială lasupremația incontestabilă a
monedei americane. Înacest scop, state precum Germania, Franța, Italia aurenunțat la
propriile monede, fapt care spune totul despre miza acestei lupte. Nașterea monedei
europene este înmod certevenimentul financiar mondial celmaiimportant delacrearea
sistemului financiar internațional.

Cursul eur o/dolar este pr odusul de sinteză al globalizării
Dacă privim competiția economiilor SUA șiUEdinpunct devedere monetar ,
putem spune căeuro s-aimpus înultima vreme înfața dolarului american. Faptul că
raportul dintre euro șidolar pepiețele financiare internaționale esteacum supraunitar nu
înseamnă însă căsepoate trage concluzia unei superiorități economice aEuropei.
Circulația globală acelor două super -valute conduce șilavariații alecursului înfuncție de
criterii extra-economice.
Succesul unei campanii militare sauatentate, precum cele din11septembrie, sunt
evenimente care influențează cursul euro/dolar .Voturile negative alefrancezilor și
olandezilor laConstituția Europeană, casăluăm unexemplu deactualitate, auduslao
depreciere temporară aeuro fațădedolar .Cursul euro-dolar este"produsul" unui jocglobal
deinterese strategice, militare, politice șifinanciare, care acționează continuu delaun
capăt laaltul almapamondului. Caatare, paritatea dintre celedouă monede nuinfluențează
doar viața americanilor saupeceaacetățenilor Uniunii Europene, cipopulația întregii
lumi.

64

Concluzii
Înprimul rând, deși nuestesfârșitul procesului, introducerea monedei euro poate fi
considerată opiatră dehotar majoră înlungul proces deintegrare inițiat deComunitatea
Europeană cumaimult de40deaniînurmă. Mai mult, euro poate avea încredere căse
bazează pe fundații extrem de solide.
Înaldoilea rând, utilizarea internațională amonedei euro șirolul zonei euro încooperarea
internațională sevordezvolta încontinuare, înconformitate cupoziția relativă azonei euro
în economia mondială și integrarea instituțională și politică a statelor membre ale UE .
Încele dinurmă, formula originală înurma căreia Europa operează caoorganizație
regională poate deveni unpunct dereferință înceea ceprivește posibila integrare înalte
regiuni alelumii, deși trebuie sărecunoască faptul căanumiți factori istorici șiculturali
determină procesul de integrare europeană .
Există eforturi suplimentare pentru aîmbunătăți încontinuare mediul structural dinzona
euro. Cred cănoile condiții europene dejocsunt într-omare măsură răspunsul la
provocările pecare le-am pusînacest sens, deoarece astimulat economia zonei euro spre
schimbare și îmbunătățire.
Provocarea imediată cucare seconfruntă acum zona euro estedeacontinua săse
îndrepte înaceastă direcție șideatraduce actuala creștere economică ciclică într-o
perioadă decreștere neinflaționistă susținută. Acest proces artrebui săfiecondus de
acțiuni suplimentare hotărâte alediferiților factori dedecizie îndomeniile pentru care sunt
responsabili. Sunt esențiale reforma structurală șidisciplina fiscală adecvată, stabilitatea
prețurilor șimoderarea continuă asalariilor .Fiecare dintre acești factori vapermite omai
bună exploatare atehnologiilor emer gente șiaoportunităților economice. Înurma
mandatului său, atenția centrală a BCE va rămâne asupra stabilității prețurilor .
S-ar putea săobiectați înacest moment căvaloarea externă slabă amonedei euro seaflăîn
contrast cuacest mesaj. Șirăspunsul meu este: DA, într-adevăr .Cutoate acestea, sunt
convins căîncrederea investitorilor înstabilitatea internă amonedei euro șiperspectivele
pozitive decreștere -dacă sunt susținute dereforma structurală -vorpune capăt fazei de
subevaluare și vor conduce la un curs de schimb mai puternic.

65

Opolitică monetară bine concepută care vizează menținerea stabilității prețurilor estecea
mai bună -șiocontribuție semnificativă pecare oputem aduce laBCE înviitorul
promițător al Europei.

Banca Centrală Europeană -Noul mediu instituțional este construit ferm peprincipiul
stabilității. Într-olume aschimbărilor accelerate și,prinurmare, aunei incertitudini sporite,
arhitecții Tratatului auhotărât săstabilească oancoră durabilă pentru aghida deciziile
economice șisădiminueze odimensiune importantă -șipotențial disruptivă -a
incertitudinii economice, șianume aceea care înconjoară valoarea banilor .Tratatul
încredințează mandatului menținerea BCE astabilității prețurilor înzona euro. Pentru a
facilita realizarea acestui mandat, tratatul acreat unadintre cele maiindependente bănci
centrale dinlume. Larândul său, acordând oimportanță majoră pentru realizarea acestui
mandat, BCE oferă mediul unor prețuri stabile, care reprezintă ocondiție prealabilă pentru
ocreștere durabilă aactivității șiaocupării forței demuncă șiîncadrul căreia onouă
economie, după ce va apărea, poate să prospere și să prospere .
Avantajele stabilității prețurilor nunecesită calificări saurestricții. Din cele mai vechi
timpuri, prețurile stabile șiîncrederea învaloarea banilor auconstituit rădăcinile unei
economii prosperă și,într-adevăr ,aoricărei societăți civile desucces. Cutoate acestea, în
societatea bazată pecunoaștere, interacțiunile dintre stabilitatea prețurilor șiprosperitatea
economică devin mai stricte.
Pedeoparte, accesul mai ușor lainformații întimp real poate duce laocreștere
substanțială avitezei deacces și,astfel, atransparenței prețurilor depepiață. Acest lucru
poate reduce efectul delevier alprețurilor disponibil pentru producători. Îngeneral, aceste
efecte potavea implicații favorabile pentru moderarea prețurilor .Pedealtăparte, înlumea
comunicării demare viteză încare lucrăm acum, forțele competitive vordeveni dinceîn
cemaiintense, iardeciziile economice trebuie luate laonotificare maiscurtă. Riscul de
percepție greșită șidejudecată greșită înluarea acestor decizii poate crește. Într-unastfel
demediu, asigurarea stabilității nivelului general alprețurilor șimenținerea valorii banilor
într-un mod credibil șidurabil sunt deosebit deimportante, deoarece acestea reduc
zgomotul din jurul transmisiei șiinterpretarea informațiilor transmise prin prețuri.
Informațiile transparente permit mecanismului pieței săfuncționeze eficient șioferă mediul

66

încare activitățile antreprenoriale, deasumare ariscurilor șidecreare abogăției potsă
prospere.

Încă trebuie făcute eforturi considerabile pentru aîmbunătăți încontinuare mediul
structural dinzona euro. Cred căcredem cănoile condiții europene dejocsunt într-omare
măsură răspunsul laprovocările pecare leridică înaceastă privință, deoarece astimulat
economia zonei euro spre schimbare șiîmbunătățire. Provocarea imediată care seconfruntă
acum cuzona euro este deacontinua săseîndrepte înaceastă direcție șideatraduce
actuala creștere economică ciclică într-operioadă decreștere neinflaționistă susținută.
Acest proces artrebui săfiecondus deacțiuni suplimentare hotărâte alediferiților factori
dedecizie îndomeniile pentru care sunt responsabili. Sunt esențiale reforma structurală și
disciplina fiscală adecvată, stabilitatea prețurilor șimoderarea continuă asalariilor .Fiecare
dintre acești factori vapermite omai bună exploatare atehnologiilor emer gente șia
oportunităților economice. Înurma mandatului său, atenția centrală aBCE varămâne
asupra stabilității prețurilor .
Celmaimare apetit pentru moneda europeană s-aconsemnat înCroația, țaracucel
maimare sistem bancar dinregiune, unde peste 70% dineconomii sunt depuse îneuro. În
Kosovo șiMunte Negru unde toate depunerile sunt denominate îneuro reflectă procesul de
trecere la euro ca monedă locală.
Istoria euroestescurtă ,chiar foarte scurtă raportată lastandardele istoriei monetare
internaționale, darnimeni nusepoate îndoi depotențialul noii monede. Gradul de
stabilitate alprețurilor îneuro este fără precedent; piețele financiare aleEuropei sunt
stabile șilichide. Ovalută internațională aretendința deadeveni înmod natural un
monopol. Fără îndoială, eurovaavea deparcurs undrum lung ,înscopul atingerii
statutului deprincipală monedă internațională .Aceasta deoarece conflictul euro –dolar nu
este un simplu concurs de frumusețe, ci este legat de multe elemente economice concrete.
Dolarul aavut odiminuare accentuată înultimul timp având învedere căstarea
economiei americane nu este tocmai roză.
Seapreciază oscădere depână la1,1unități/euro, elpierzând șiînfațayenului
japonez 1,5% dinvaloare. Undolar slab reduce costul produselor americane înstrăinătate,
conduce lacreșterea exportului șieconomiei americane, darînacelași timp lascumpirea

67

importului, ceea cefavorizează cheltuieli șiinvestiții. Dacă dolarul ascăzut, prețul unui
baril depetrol aînregistrat ceamaimare creștere săptămânală dinaprilie 2002 (care vorfi
efectele rămâne de văzut).
Stabilitatea monedei, fieeuro, fiedolar ,este deosebit deimportantă pentru căo
monedă instabilă întărește dependența economiilor decomerț, distrug investițiile și
scindează mediile deafaceri. Atunci când persistă instabilitatea monedei, aratei deschimb,
acest lucru nunumai căreduce consumul șiinvestițiile, darșiprecipită haosul industrial,
nemulțumirile sociale și chiar eventuale răsturnări în plan politic.

68

Bibliografie

●Deutsche Bank Research – The Euro, the Y en, the Renminbi and the Dollar:
Portfolio Shifts and Capital Account Balances, 2005, p.4-5
●David Marsh -The Euro: The Battle for the New Global Currency 2009 – Europe's
Destiny , Yale University Press (p.176-205)
●Barry Eichengreen, Arnaud Mehl , Livia Chitu – How Global Currencies W ork:
Past, Present, and Future 2017 – The Euro as Second in Command, Princeton
University Press (p. 170-180)
●Currency Competition and Foreign Exchange Markets: The Dollar , the Y en and the
Euro – Philipp Hartmann 1998, Cambridge University Press (p.76 -129)
●The International Money Market – Gunter Dufey , Prentice Hall International 1994
●European Monetary Unification – Giovanni Magnifico, Palgrave Macmillan 1973
●Biography of the Dollar: How the Mighty Buck Conquered the W orld and Why It's
Under Siege – Craig Karmin, Three River Press – 2009
●A Guide Book of United States Currency – Kenneth Bressett, Whitman Publishing
2012
●The History of Money – Jack W eatherford, Crown Publishing Group – 2009
●http://www .helenerey .eu/Content/_Documents/GRS_ARE_v17_WP_version.pdf –
accesat la 24.05.2019
●http://www .europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-si-de
-la-amsterdam – accesat la 26.05.2019
●Ignat, Ion , UE – De la piața comună la Moneda unică , Ed. Economică, București
2002 , p.24.
●https://www .ecb.europa.eu/euro/changeover/2002/html/index.ro.html – accesat la
06.05.2019
●https://eur -lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2010:016E:FULL
&from=L V – accesat la 06,05,2019
●SME,UEM, Europa Monetară , Moneda unică , MEME
Inst.European,București,1999, p.23
●http://money .cnn.com/2016/05/04/news/ – accesat la 08.05.2017

69

●https://www .ecb.europa.eu/press/key/date/2017/html/index.en.html – accesat la
12.05.2017
●Challenges for monetary policy: New and Old – Speech by Mervyn King (1999)
Deputy Governor , Bank of England. p.26
●Macroeconomii -de Nils Gottfries , 2013 edition, Palgrave Macmillan, p. 536
●A Theory of Optimum Currency Areas – Robert Mundell, V olume 51, Issue 4
(Sep., 1961)
●https://people.ucsc.edu/~hutch/Econ241a/Articles/Mundell.pdf – accesat la
14.05.2017
●https://www .ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecbhistoryrolefunctions2006ro.pdf?9c257
3a4c6dc49f2f363d0c2a27a1d24 – accesat la 1 1.05.2019
●The Battle of Bretton W oods – Benn Steil – 2013, vol. 8, issue 3, paginile 419-422
●Praet, P . „reforme structurale și pe termen lung de creștere în zona euro“, de
intervenție pe panoul de la Conferința de Economie a 43-lea Banca Națională a
Austriei, 15 iunie 2015.
●https://www .ecb.europa.eu/press/key/date/2016/html/index.en.html – accesat la
14.05.2017
●https://people.ucsc.edu/~hutch/Econ241a/Articles/Mundell.pdf – accesat la
14.05.2017
●Central Bank: Romania 2019 apartenența "nu este fezabilă".". EUObserver .
●https://euobserver .com/tickers/130506 accesat la 06.05.2017
●Programul de conver gență al Guvernului României 2015-2018 ( PDF). Aprilie 2015.
●Eurostat. 16 Iunie 2015.
●https://www .ecb.europa.eu/pub/pdf/other/escb_web_201 1ro.pdf?a269af9c2aeebf14
e458b2bc00d54ce6 accesat la 07.04.2019
●https://en.wikipedia.or g/wiki/Federal_Reserve_Act – accesat la 05.05.2019
●https://www .investopedia.com/terms/b/brettonwoodsagreement.asp – accesat la
05.05.2019
●https://piie.com/publications/papers/williamson20121002.pdf -accesat la
05.05.2019

70

●https://www .federalreservehistory .org/essays/bretton_woods_created – accesat la
07.05.2019
●http://www .ecb.int/home/html/index.en.html – accesat la 12.05.2017
●https://scholar .harvard.edu/files/rogof f/files/51_qje2004.pdf -accesat la 08.05.2019
●https://editorialexpress.com/cgi-bin/conference/download.cgi?db_name=MMF2012
&paper_id=86 – accesat la 10.05.2019
●https://www .ecb.europa.eu/ecb/tasks/reserves/html/index.ro.html – accesat la
10.05.2019
●https://www .cnbc.com/2017/01/09/dollar -to-hit-parity-with-euro-during-2017-says-
goldman-sachs-chief-economist.html – accesat la 26.05.2019
●https://www .federalreservehistory .org/essays/bretton_woods_created – accesat la
12.05.2019
●http://www .ieis.lu/online/www/menu_vert/1 153/62/content/755/847/165/ENG/Mun
dell.pdf – accesat la 13.05.2019
●https://www .bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885&idDocument=1
5633&directLink=1 – accesat la 13.05.2019
●https://www .bnr.ro/Probleme-ale-politicii-monetare-intr -o-tara-emer genta.-Cazul-R
omaniei-1686.aspx – accesat la 14.05.2019
●https://www .independent.co.uk/news/business/news/soros-sends-dollar -to-brink-of-
euro-parity-130932.html – accesat la 15.05.2019

71