MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU PROIECT DE DIPLOMĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Conducător Științific: TUDOR SĂLĂGEAN Absolvent Coste Sorin Gheorghe Razvan… [629114]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Conducător Științific:
TUDOR SĂLĂGEAN

Absolvent: [anonimizat]
2019

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

2

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMĂ

LUCRĂRI TOPO -CADASTRALE IN VEDEREA
ACTUALIZARII INFORMATIILOR
CADASTRALE -MODIFICAREA SUPRAFETEI
IMOBILULUI, NOTARE, ADRESA SI NUMAR
ADMINISTRATIV A IMOBILULUI SITUAT PE
STR. ZORILOR NR.25 HUEDIN JUD.CLUJ

Conducător Științific:
TUDOR SĂLĂGEAN

Absolvent: [anonimizat]
2019

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

3

CUPRINS

MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
MEMORIU TEHNIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.1 Obiectu l și importanța topografiei în domeniul tehnic ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.2 Importanța și legatura topografiei cu alte discipline ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.3 Unități de măsură utilizate în topografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.4 Scopul și importanța temei proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
1.5 Aspecte generale, geogrfice, istorice, climatice, seismice ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.5.1 Localizarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 12
1.5.2 Date istorice și turistice ale orașului Huedin ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
1.5.3 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
1.5.4 Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.5.5 Neotectonica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.5.6 Demografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
1.6 Situația juri dică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
1.7 Baze geodezo -topografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
1.7.1 Suprafețe de referință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
1.7.2 Tehnologia operațiunilor to po-geodezice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
1.7.3 Baza geodezo -topografică din zonă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
1.8 Proiecția stereografică 1970 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
1.9 Sistemul de cote Marea Neagră 1975 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
1.10 Rețele geodezice u tilizate în nivelment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
1.11 Hărțile și planurile topografice. Scara planului. ………………………….. ………………………….. …………………… 23
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
INSTRUMENTE. METODE DE MĂSURARE. PROGRAME UTILIZATE. LUCRĂRI DE TEREN ȘI
BIROU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
2. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
2.1 Stația totală Leica TCR 703 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
2.2 M ontarea și verificarea stației totale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 29
2.3 GPS -ul-South S82V -Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
Nivela digitală Sokkia SDL 50 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 31

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

4

2.4 P rezentarea softurilor de prelucrare a datelor utilizate ………………………….. ………………………….. …………… 32

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

5

MEMORIU JUSTIFICATIV

Măsurătorile terestre în Romania încep să se practice începând cu secolul al XVIII -lea,
când astronomul și ecleziastul Hrisant Nottara împreună cu astronomul Italian Ruggiero Giussepe
Boscovich a executat determinări de longitudine si latitudine asupra orașelor București,
Târgoviște, Galați și Iași .

Pe un șantier, inginerul topograf este indispensabil prin asistența tehnică pe care o oferă.
Lucrările pe care un inginer topograf le execute intră în aria geometriei, deoarece toate datele pe
care le furnizează au o component spațială, fie că este vorba de o poziție în spațiu, o configurație,
o cuantificare a unui obiect fizic din teren sau materializarea unor elemente geometrice la scară
reală, pentru diferite scopuri.

Cadastrul și cartea funciară formează împreună un sistem unitar și obligatoriu de evidență
tehnică, economică și juridică, de importanță națională, pentru toate imobilele de pe întregul
teritoriu al țării.

Aceste informații se referă la individualizarea bunului imobil și la conținutul său, la
identitatea persoanei fizice sau juridice îndreptațite să exercite un drept asupra b unului, la titlul pe
care se intemeiază dreptul, la unele îngrădiri ale exercitării dreptului datorită situației personale a
titularului, la sarcinile ce grevează titlul înscris.

Tema aleasă, îmi permite să descriu tehnologia , metodele și principiile mate matice de
prelucrare a datelor folosite pentru obținerea informațiilor și rezultatelor dorite.

Prezenta lucrare de diploma are ca obiectiv principal actualizarea informațiilor cadastrale
pentru modificarea suprafeței unui imobil , de asemeni și actualizare a numărului administrativ al
imobilului din județul Cluj, orașul Huedin. Pentru obținerea acestor rezultate a fost necesară
asistență topografică pe toată durata procesului.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

6

MEMORIU TEHNIC

La elaborarea proiectului privind încadrarea în sistemul stereographic national a rețelei
topo-geodezice ce va fi utilizată pentru lucrările de ridicare la obiectul menționat a fost necesar
elaborarea unui proiect de execuție, care să răspundă scopului urm ărit și anume facilitatea
lucrărilor de proiectare ulterioare.
Toate lucrările de ridicare s -au raportat la Sistemul de Proiecție Stereografic 1970, iar ca
Sistem de Altitudini s -au utilizat Marea Neagră 1975.

Descrierea lucrărilor topografice și geodezi ce
 Lucrările ce au fost efectuate:
 Primirea amplasamentului;
 Recunoașterea zonei de lucru;
 Verificarea rețelei de sprijin existente;
 Plantarea bornelor principale și secundare;
 Realizarea rețelei de sprijin planimetrice prin măsurători cu stația
totală și RTK GPS;
 Realizarea lucrărilor topografice de ridicare a detaliilor;
 Prelucrarea măsurătorilor topografice;
 Întocmirea documentației finale;
 Lucrări de teren
Recunoașterea terenului
S-a făcut o recunoaștere a terenului de către echipa de topografie pentru a identifica zona
de lucru respective pentru a verifica starea punctelor de sprijin existente, starea acestora, inclusiv
necesitatea îndesiri acesteia.
În urma recunoașterii terenului s-a constatat că datorită complexității lucrării, punctele care
alcătuiesc rețeaua de sprijin sunt insuficiente, sau prost amplasate s-a impus îndesirea rețelei prin
borne respective buloane metalice amplasate în afara zonei de lucru.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

7

Materializarea punctelor din rețeau principală
Toate punctele din rețeaua principal s -au materializat în teren prin borne de tip FERNO
care ulterior s -au betonat cu ciment.

Materializarea punctelor din rețeau secundară
Toate punctele din rețeau secundară s -au materializat în teren prin buloane metalice
ștanțate sau cu borne de tip FENO

Echipamente topografice utilizate
Pentru efectuarea măsurătorilor s -au folosit stația totală LeicaT CR 703 . Pentru
măsurătorile GPS s-a folosit receptor GPS SOUTH S 82-V.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

8

Acest rover GNSS având posibilitatea de a se conecta la ROMPOS permite receptia semnalului
L1, L2, L2C si L5, a semnalului GLONASS L1, L2, a semnalului SBAS și viitoarelor semnale
GALILEO și COMPAS

CAPITOLUL I
DATE GENERALE

1. Noțiuni introductive
1.1 Obiectul și importanța topografiei în domeniul tehnic
Măsurarea și reprezentarea pe plan a formei și reliefului Pământului a constituit o
preocupare pentru om din celemai vechi timpuri. Pe măsură ce cunoștințele omului s -au
amplificat, ia r societatea a trecut pe trepte superioare de dezvoltare, măsuratorile terestre au
început să capete o importanță sporită pentru tot mai numeroase domenii ale activității umane.
Reprezentarea plană a terenului cu o precizie corespunzătoare este o problem complexă în
special în cazul teritoriilor întinse, de mărimea unor provincii, țări sau continente. În asemenea
situații se impune o cunoaștere a formei și dimensiunile Pământului, a influenței acestora asupra
măsurătorilor. Istoricul măsurătorilor terestre arată o dezvoltare continuă a lor, în strânsă legătură
cu activitatea economică și politică, dar și cu dezvoltarea științei și tehnicii, în general.
De-a lungul istorie au fost memente importante și descoperiri care au dus la modernizarea
treptata a măs urătorilor terestre, precum: inventarea lunetei de către Galileo Galilei (1600) , a
metodei triangulației (1616) de către Wilebrord Snelius, măsurătorile de arce de meridian
organizate de Academia de Științe din Franța pentru determinarea formei și dimensiunii
Pământului, precum și determinarea primilor elipsoizi de către geodezii Walbeck (1819), Bessel
(1841), Delambre (1850).

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

9

În a doua jumătate a secolului XX , se poate discuta despre o nouă eră în domeniul
măsurătorilor terestre, era cosmică, prin contribuția adusă de sateliții artificiali la rezolvarea unor
probleme legate de forma și dimensiunile Pământului. S -au obținut realizări importante,
concretizate în ultimele decenii în tipuri noi de aparate geotopografice propiu -zise:
– stații totale sau inteligente, care permit o utilizare comodă, rapidă și cu precizie ridicată a
unghiurilor cât și a distanțelor.
– sisteme satelitare de poziționare, care pot determina direct poziția spațială a unor puncte
de mare interes din rețelele geodezice de bază, de sprijin, de ridicare și chiar puncte caracteristice
ale deteliilor.
– imagini aeriene preluate de pe diferite platforme (avioane, sateliți), în diverse lungimi de
undă, cu caracteristici di n ce în ce mai spectaculoase, disponibile gratuit.
După aderarea României în comunitatea Europeană necesitatea implementării
tehnologiilor modern e de realizare a lucrărilor geo -topografice este imperativă. Ca urmare, este
necesar a fi respectate o serie de condiții, după cum urmează:
 Trecerea de la sistemul național de coordinate S -42, definit prin elipsoidul
Krasovski și proiecția stereografică 1970 la sistemul de referință ETRS -89-GRS –
80/stereographic 2010 , aspect ce se efectueaza până la finalul anulu i 2013
 Asigurarea unității lucrărilor topo -geodezice și integrarea rapidă a celor ulterioare
în cadrul rețelei geodezice europene generic denumită EUREF prin intermediul
rețelei geodezice naționale GPS.
 Produsele finale, planurile și hărțile să fie în form at digital, aspect ce permite o
gestionare rapidă și optimă a acestora.
 Calitatea produselor finale, respective conținutul și precizia hărților și planurilor să
fie corespunzătoare cerințelor actuale, naționale și europene.
 Evitarea suprapunerii lucrărilor prin implementarea unor tehnologii moderne și a
unei metodoligii unitare de lucru satisfăcătoare pentru introducerea cadastrului
general, eliminând astfel o serie de cheltuieli inutile.
Pentru o bună realizare a tuturor obiectivelor propuse în cadrul unei lucrări topo -geodezice
sunt indispensabile următoarele:
 Receptoare GPS
 Stații totale
 Nivele de precizie ridicată
 Camere fotogrametrice digitale cu rezoluție corespunzătoare
 Softuri adecvate pentru înregistrarea și prelucrarea datelor
Contribuția pe care o au măsurătorile terestre duc la o dezvoltare continua a întregii
societăți, a așezărilor umane, a căilor de comunicație și transport, a industriei și a
agriculturii.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

10

1.2 Importanța și legatura topografiei cu alte discipline
Știința măsurătorilor terestre se împarte în mai multe ramuri principale caresunt
diferențiate între ele prinmodul de folosire a instrumentelor și tipul acestora ca urmare și prin
obeictul activității pecare o desfășoară.
Aceste ramuri sunt:
Geodezia este o ramură a matematicilor superior aplicată, prin care se stabilesc metodele
de măsurare și de calcul ale elementelor suprafeței terestre în scopul reprezentării acesteia pe
planuri și hărți și al determinării formei și dimensiunii pământului. Pentru stud iul suprafeței tereste
se determină coordonatele astronomice ale unor puncte, se stabilește poziția punctelor geodezice
de sprijin prin metode cum ar fi triangulația, trilaterați, metodă combinată sau prin determinări cu
aparate moderne GPS.
Topografia se sprijină pe rețeaua geodezică care se ocupă cu măsurarea și determinarea
poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe restrânse și cu reprezentarea acestora, grafică
sau numerică în orizontal. Topografie este împărțită în doua ramuri: topografia g eneral ă și
topografia inginerească .
Cartografia este o ramură a sistemului de științe geografice care se ocupă de metodele și
procedeele de alcătuire și folosire a hărților geografice. Cartografia ajută la întocmirea planurilor,
hărților și la reprezentar ea în plan a suprafeței pământului sau a unie porțiuni din aceasta.
Teledetecția este o ramură mai recentă a măsurătorilor terestre, utilizând tehnologii de vârf
pentru studiul suprafeței și subsolul Pământului.
Fotogrametria este o știință foarte utiliz ată în prezent , care se ocupă cu princpiile și
metodele de determinare a formei și dimensiunile obiectelor pe baza fotogramelor
Cadastru , cunoscut ca o formă de evidență funciară, alcătuit dintr -un registru public șidin
planuri cadstrale, cuprinzând dare tehnico -economice privitoare la un imobil. În România instituția
publică responsabilă de această evidență se numește Agenția Națională de Cadastru și Publicitatea
Imobiliară cu Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliare aflate în fiecare județ din România.
1.3 Unități de măsură utilizate în topografie
Anul 1961 reprezintă anul în care România a adoptat Sistemul Internaționl de Unități ( SI)
care este singurul sistem de unități legal și obligatoriu. În topografie, se măsoară doar două unități,
adică distanțele și unghiurile.
Pentru distanțe respective lungimi se folosește ca unitate de măsură metrul, cu multiplii și
submultiplii acestuia. Metrul , prin definiție este lungimea drumului parcurs de lumină în vid într –
un timp 1/299 792 458 dintr -o secundă.
Pentru unghi se folosește gradul sexagesimal și gradul centesimal, al doilea fiind mult mai
utilizat, având o eficiență mai mare la calculi. În sistemul centesimal cercul topographic este diviza
în 400g (grade), unde 1g=100c (minute) și 1g=100cc(secunde)

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

11

1.4 Scopul și importanța temei proiectului
Proiectul de diplomă are drept scop realizarea lucrărilor topo -cadastrale necesare pentru
”Actualizarea informațiilor cadastrale -modificarea suprafeței imobilului, notare de adresa și
număr administrative a unui imobil” având ca și temă de proiectare studiul topografic aferent
acestui proiect.
Lucrarea de față are ca obiectiv reprezentarea pro cedeelor topografice și caddastrale care
sunt esențiale pentru modificarea propietarilor și re ctificarea suprafeței imobilului situate în
intravilan. Huedin, Str. Zorilor, Jud. Cluj.
Situațiile de actualizare a datelor cadastrale sunt realizate la inițiati va propietarului, însă
sunt și cazuri în care operațiunea poate fi efectuată la cererea unui oficiu cadastral territorial.
Datorită situației juridice, este nevoie de un inginer geodez, expert cadastru pentru a putea
realiza obiectivul expertizei, adică:
 Identificarea în teren și C.F. a imobilului
 Întocmirea tabelului de mișcare a parcelelor
Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor și înscrierile referitoare la drepturile reale
imobiliare, la drepturile personale, la actele, feptele sau la raporturil e juridice care au legătură cu
imobilele. (Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, Art.1, alin.3)
Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege terenul, cu sau fără construcții, de pe
teritoriul unei unități administrative -teritoria le, aparținând unuia sau mai multor propietari, care se
identifică printr -un număr cadastral unic. (Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996,
Art.1, alin.5)
Planul de situație va avea coordinate în system de proiecție STEREO 1970, și de co te
MAREA NEAGRĂ 1975.
Se transmit toate elementele ridicărilor topografice (stații cu coordinate și cote, calculi rețea
G.P.S., calculul de compensare a drumuirilor planimetrice și altimetrice, schițe de reperaj).
Pentru a avea o acuratețe și precizie cât mai bună a ridicării topografice, se vor identifica
și folosii borne de Ordinul I, II sau III, pentru verificarea bornelor în plan X, Y și a cotei Z.
Dovada finalizării acestei verificări s -a făcut prin prezentarea achiziție coordonatelor de la
ANCPI
După determinarea rețelei de sprijin se va trece la executarea propiu zisă a ridicărilor
topografice
La redactarea planului topographic se vor respecta prevederile din Atlasul de semen
convențtionale la scara 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500 -ediție 1978.
Măsurătorile s -au realizat cu aparatură topografică verificată și calibrată .
În final, prin rezolvarea și redactarea proiectului de diplomă, sunt evidențiate o parte din
cunoștințele pe care le -am acumulat în domeniul măsurătorilor terestre, respective în ce i patru ani
de studiu la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, specializarea Măsurători
Terestre și Cadastru.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

12

1.5 Aspecte generale, geogrfice, istorice, climatice, seismice
1.5.1 Localizarea geografică
Județul Cluj este așezat în parte a central vestică a României, în centrul provinciei
Transilvania. Pe teritoriul județului se află 429 de așezări, organizate în 5 municipii și 74 de
commune. Se învecineaza cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița -Năsăud, Alba și Bihor.
Huedin este un oraș în județul Cluj, fiind cea mai mica localitate a județului conform
recensământului din anul 2011 . În același timp, este singura cu statut de oraș din județ, celelalte
cinci centre urbane având statut de municipiu. Orașul Huedin se situează în nord -vestul ț ării, pe
DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km de Cluj -Napoca, la intersecția drumului national cu
drumul județean care unește județul Sălaj.

Fig.1 Localizare în cadrul județului Cluj

În proiectul prezent imobilul este situate în intravilan, Huedin, Str. Zorilor. Nr.25, Jud.
Cluj. Imobilul nu este inclus în lista monumentelor istorice sau ale naturii în zona de protecție a
acestora.

Fig. 1.2 Organizare căi de comunincație Huedin
1.5.2 Date istorice și turistice ale orașului Huedin
Huedinul este un oraș care s -a dezvoltat pe vatra vechii așezări dacice Crisius. Prima
atestare documentară a Huedinului datează însă din anul 1332. În anul 1437 Huedinul va avea

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

13

statut de oraș. Locuitorii săi au participat active la revoltă, iar unul dintre conducătorii ei a fost
Nicolae Valkay.
După Unirea Transilvaniei cu României, Huedinul a primit statura de oraș, însă doar pentru
o period de timp, redevenind apoi la localitate rurală. În anul 1968 la reforma administrative a fost
declarant din nou oraș.
Obiective turistice ale orașului Huedin:
 Biserica din secolele al XIII -lea-alXIV -lea
 Conacul Barcsay
 Biserica reformată din secolul al XVII -lea din satul Bicălatu
 Cetatea Bicălatu
1.5.3 Clima
Clima regiunii este de tip temperat -continentală, caracterizată prin primăveri timpurii și
toamne lungi, temperature medie anuală fiind de +9o C
Orașul Huedin este situate într -o zonă cu climă plăcută, fără variații exaggerate de
temperature și precipitații. Poziția sa față de circulația ma selor de aer vestice și vecinătatea
Munților Apuseni reprezintă factori importanți în evoluția și desfășurarea fenomenelor climatice
și hidrologice.
1.5.4 Hidrografia
Rețeau hidrografică a orașului Huedin face parte din bazinul hidrografic al Crișurilor, ce
include următoarele râuri principale: Barcău, Crisul Repede, Crișul Negru și Crisul Alb. Crișul
Repede traversează orașul Huedin.
1.5.5 Neotectonica
Teritoriul orașului Huedin este situ ate în zonă cu risc seismic relativ scăzut , un cutremur
de 70 MSK la inim 50 de ani.
1.5.6 Demografia
Rezultatele din anul 2011 arată că populați Huedinului se ridică la 9346 de locuitori, o
scădere față de recensământul efectuat în anul 2002. Majoritatea locuitorilor sunt români, principal
minoritate fiind cea maghiară urmată de romi.
Majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, dar există și reformați, penticostali, romano -catolici
și greco-catolici.
1.6 Situația juridică
Sentința este o hotărâre prin care se soluționează cauzele în prima instanță, indifferent
dacă soluția este pronunțată de judecătorie, tribunal sau curtea de apel și indifferent dacă prin
hotărâre s -a dispus sau nu asupra fondului propiu -zis al cauzei.
În cazul de față prin SENTINȚA CIVILĂ NR. 741/2017 se hotărăsc următoarele:

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

14

 Rectificarea suprafeței de 1867 mp arabil din CF 52096 Huedin prin înscrierea suprafeței
reale de 2039 mp teren arabil identificat prin Raportul de Expertiză Extrajudiciară
 Constată că din masa succesorală rămas ă după defuncta decedată, face parte și cota de ½
parte din imobilul teren arabil situate în intravilanul orașului Huedin, str. Zorilor, jud. Cluj,
înscris în CF nr. 52096 Huedin sub A1 cu nr . top 2048/52/1, 2048/53/1, 2048/52/2,
2048/53/2 care a revenit p ârâtei cu titlu de moștenire.
 Dispune înscrierea cotei de ½ parte din terenul arabil situate în intravilanul orașul Huedin,
str. Zorilor, jud. Cluj, înscris în CF nr. 52096 Huedin sub A1 cu nr . top 2048/52/1,
2048/53/1, 2048/52/2, 2048/53/2 în favoarea pâr âtei cu titlu de moștenire.
 Dispunde dezmembrarea parcelei de teren cu suprafața rectificată de 2093 mp î nscrisă în
CF 52096 Huedin nu nr . top 2048/52/1, 2048/53/1, 2048/52/2, 2048/53/2 , conform
Raportului de Expertiză Extrajudiciară efectuată, după cum urmează:
 Parcela în suprafață de 1046 mp teren arabil situate în intraavilanul orașului Huedin,
str. Zorilor, jud. Cluj, înscris în CF nr. 52096 Huedin cu nr. top 2048/52/1,
2048/53/1, se reînscrie în CF nr. 52096 în favoarea pîrîtei cu titlu de hotărâre
judecătorească și moștenire.
 Parcela în suprafață de 1047 mp teren arabil situate în intravilanul orașului Huedin,
str. Zorilor, jud. Cluj, înscris în CF nr. 52096 Huedin cu nr. top 2048/52/2,
2048/53/2, se reînscrie în CF nr. 52096 în favoarea pârâtei cu t itlu de hotărâre
judecătorească și moștenire.
 Constă că prin antecontractul de vânzare -cumpărare încheiat la data de 30.09.2016 pârâta
Iclozan Viorica -Maria s -a obligat să -I transmit reclamatei întreg dreptul de propietate
asupra parcelei în suprafață de 1 046 mp. Teren arabil situate în intravilanul orașului
Huedin, str.Zorilor, jud. Cluj, înscris în CF 52096, cu nr.top 2048/52/1, 2048/53/1, în
schimbul prețului de 5000 lei achitat integral la data semnării actului.
 Obligă pârâta să încheie cu reclamanta co ntract de vânzare -cumpărare authentic, în caz
contrar, sentința va ține loc de act authentic translativ de propietate.
 Dispune înscrierea în cartea funciară a parcelei în suprafață de 1046 mp teren arabil sitaut
în intreavilanul orașului Huedin, str. Zoril or, jud. Cluj, cu nr. top. 2048/52/1, 2048/53/1 în
favoarea reclamantei ca bun propiu cu titlu de drept de cumpărare.
 Dispune comunicarea prezentei hotărâri organului fiscal competent în termen de 30 de zile
de la rămânerea definitivă și ANCPI -OCPI Cluj -BCPI Huedin în termen de 3 zile de la
rămânerea definitivă.
1.7 Baze geodezo -topografice
1.7.1 Suprafețe de referință

 Geoidul

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

15

Geoidul este generat de suprafața medie liniștită, mărilor și oceanelor deschise, prelungită pe
sub continente. Este definită de Gauss ca figură matematică a Pământului, geoidul este o suprafață
echipotențială din punct de vede al aclerației gravitaționale, perpendicu lar, în orice punct al ei, la
direcția dată de firul cu plumb.

 Elipsoidul
Elipsoidul de rotație este figua geometrică de referință, convențională, în raport cu care se
definește geoidul, fiind definit ca suprafață matematică regulate, propusă de Helmert, pe care se
proiectează punctele din teren, permițând încadrarea matematică a problemelor. În acest s cop
elipsoidul trebuie să se apropie cât mai mult, ca formă și dimensiuni, de geoid spre a nu afecta
precizia de determinare. Pe uscat geoidul se găsește deasupra elipsoidului, iar pe apă dedesubt,
distanța maximă între aceste suprafețe nedepășind 100 -150m.

 Planul de proiecție
Pe suprafețe mici, cu anumite aproximări și calcule prealabile de centrare și reducere, poziția
punctelor se determină direct într -un plan de proiecție. Este cazul rețelelorgeodezice secundare, a
celorde îndesire și a celor de ridicare. În consecință acest sistem va determina coordonatele
punctelor care definesc detaliile topografice.

 Sistemul geodezic de coordonate
Poziționarea unui punct, presupune determinarea poziției cu acuratețe prestabilită, dată printr –
un se de coordonate care aparțin unui sistem de coordonate legat, la rândul lui, de un sistem de
proiecție utilizat pentru reprezentarea suprafeței terestre.
Longitudinea geodez ică- L – estică sau vestică, reprezentând unghiul diedru al planelor ce
conțin meridianul origine Greenwich stabilit în anul 1884 și pe cel al punctului P. Țara noastră
fiind cuprinsă între meridianele de 20o respectiv 20o 45’.
Altitudinea elipsoidală – H – reprezintă segmentul din normală cuprins între poziția punctului
pe suprafața terestră și proiecția sa pe elipsoid, folosită uneori în lucrările științifice, dedusă din
formula:
H=Z+h
Unde Z reprezintă cota punctului dată față de geoid, iar h este diferen ța dintre geoid și elipsoid.

 Datumul geodezic global
Datumul geodezic global este caracterizat de un elipsoid de referință, astfel ales încât să
aproximeze în condiții optime geoidul în ansamblul său. Originea sistemului de axe este
considerată în centrul de masă al Pământului, axa z este dirijată pe direcția polului nord, axa x
paralelă cu meridianul zero, iar elipsoidul de referință definit prin patru parametrii geometrici și
fizici.
Determinările GPS se fac în acest datum global, definit prin sistemul g eocentric de axe
WGS84, utilizat pe întreg globul.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

16

 Sistemul de referință național
În România sistemul național, respectiv convențional, de referință, are la bază elipsoidul
Krasovski și proiecția stereografică 1970 pentru poziționarea rețelelor geodezice în plan și geoidul
(cvasi -geoidul) pentru cote și altitudini. În ultimul deceniu a fost introdus și extins progresiv
sistemul european EUREF pe etape, sub forma unor puncte reunite într -o rețea geodezică de ordin
superior, poziționate cu tehnologia GNSS, cu precizie ridicată
1.7.2 Tehnologia operațiunilor topo -geodezice
Tehnologia este ansamblul procedeelor (metode, rețete, reguli) și mojloacelor materiale
(unelte, mașini, aparate) utilizate în vederea desfășurării unei activități. Cunoștiințele tehnologice
sunt construite utilizând metode științifice.
Lucrările topo -geodezice sunt de n atură geometrică, ceea ce înseamnă că datele de lucru
sunt caracterizate de valori nummerice și unități de măsură. Fie că este vorba de măsurarea unui
element geometric sau materializarea acestuia, în acest scop se utilizează conceptele de distanță și
unghi pentru a obține poziția, forma, lungimea, suprafața, volumul unui obiect fizic din teren.
Ingineria geodezică plaseazăorice informație în spațiul tridimensional, corelând -o și cu a patra
dimensiune -timpul,deoarece orice măsurătoare este definită și d e momentul la care a fost efectuată.
Cea mai simplă, eficientă, intuitivă metodă de a descrie atributele spațiale ale unui obiect
este utilizarea coordonatelor . Fiecărei entități din teren îi este atribuit punct caracteristic, care în
funcție de scop, des criu poziția, configurația sau mărimea lor. Punctul este definit doar de cele trei
coordonate X, Y, Z, într -un sistem ales, și de momentul la care a fost studiat .
Rezultă că orice operațiune topo -geodezică se reduce la determinarea coordonatelor unor
punc te sau materializarea acestora. Având definit un sistem de coordonate, poziția unui punct poate
fi calculată prin măsurarea unor unghiuri și/sau a unor distanțe/lungimi.
La mărimiea suprafeței de teren pe care sunt realizate construcțiile, sunt necesare
coordonate rectangulare. În acest sens, sistemul de coordonate este în asa fel conceput încât
obiectele din teren să fie reprezentate fidel, prelucrarea atelor să nu necesite calcule laborioase și,
simultan, să se asigue o standardizare a reprezentărilor tu turor entităților de pe teritoriul național,
respectiv în același sistem.
La proiectera sistemului de coordonate din țara noastră, sistem care, pe plan internațional
este cunoscut sub denumirea de S42, s -a ținut cont în primul rând de faptul că teritoriul cuprins
este întins, ceea ce înseamnă că trebuie luată în calcul curcura suprafeței terestre. Suprafața curbă
care aproximează cel mai fidel Pământul și în special regiunea în care se situează România este
elipsoidul Krasovski.
Elipsoidul Krasosvki se obtine din rotirea elipsei meridiene în jurul axei mici. Elementele
definitorii ale acestei elipse sunt:
 Semiaxa mare: a=6 378 245, 000 00 m
 Semiaxa mică: b=6 356 863, 018 77 m
 Turtirea geometrică: f=0, 003 352 329 869= 1 -298,3

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

17

Petru ușurința calculelor ac eastă suprafață se aproximează cu o sferă de rază media: R 0=6
378 956, 681m
Deoarece sfera este o suprafață nedesfășurabilă, este imposibil să proiectăm punctele de pe
aceasta pe un plan fără a avea deformații. Cunoscând însă caracteristicile tipului de p roiecție
cartografică, putem cuantifica și controla efectul lor.
Cu toate acestea, proiecția cartografică nu este suficientă pentru a avea un sistem complet
de coordonate, deoarece lipsește cea de -a treia componentă, altitudinea/cota (h/z). Este nevoie de
definireaunui plan de referință pentru cote , față de care să se poată exprima cea de -a treia
coordonată a punctelor.
1.7.3 Baza geodezo -topografică din zonă
Baza ridicărilor topografice și fotogrametrice presupune existența unor puncte
geodeziceuniform di stribuite pe suprafața terestră și de o anumtă densitate, cu coordonate
cunoscute, pe care să se sprijine lucrarea prezentată.
Pentru început, se realizează o documentare prealabilă, prin itermediul careia se aleg datele
necesare în tocmirii studiilor topografice. Pentru acest proces sunt necesare hărți și planuri ale
lucrcărilor geodezice executate anterior în zonă, reperele de nivelment, precum și descrierea
topografică a punctelor pentr u a se identifica ușor în teren.
Oficiul de C adastru și Publicitate Imobiliară este cel care furnizează aceste informații, la
cerere. Cu ajutorul documentării, se trece la identificarea pe teren a punctelor cu coordonate
cunoscute, astfel stabilindu -se rețeau de triangulație pe care se vor sprijini t oate ridicările
topografice ulterioare.

x y z
P1 578010,739 394370,022 327,76
P2 579133,179 393307,57 349,71
P3 580493,484 394049,758
P4 580597,859 395735,159
P5 579372,217 396443,827
P6 578282,19 395695,778
P 579485,584 394858,374
Provizoriu!!!!!!!

Aceste puncte sunt apmlasate astfel încăt să fie cât mai vizibile, putând fi semnalizate prin
piramide din lemn sau metal. În partea superioară a bornei se află o marcă metalică de identificare
cu ajutorul căreia se realizează centrarea aparatului.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

18

Fig.1.3 Bornă de pământ

1.8 Proiecția stereografică 1970
În România, în present se aplică pentru planimetrie Proiecția Stereografică pe plan secant
unic 1970 , iar pentru altimetre, Sistemul de cote Reper Marea Neagră 1975 .
Proiecțiile stereografice se caracterizează prin aceea că punctul de perspectivă se găsește
situat pe sferă diametral opus punctului central al proiecției. Planul de proiecție se consider fie
tangent, fie secant. După caracterul deformărilor, proiecțiile stereografice au propietatea de a
păstra nedeformate unghiurile, deci sunt conforme.
Prin decretul nr. 305 din luna septembrie 1971, emis de consiliul de stat al țării „ cu privire
la activitatea geodezică, topo -fotogrammetrică și cartografică, precum și la procurarea , deținerea
și folosirea datelor, documentelor rezultate din aceastăactivitate ” s-a produs o înlocuire a
proiecției cartografice Gauss -Krüger, cu proiecția stereografică 1970. Acest Decret prevedea ca
”Lucrările geodezice, topo -fotogrammetrice și cartogra ficenecesare economiei naționale se
execută în proiecția stereografică 1970 și system de cote referite la Marea Neagră ” .
Proiecția stereografică 1970 este o proiecție conformă, nu deformează unghiurile dar
deformează distanțele și ariile în funcție de de părtarea acestora față de polul proiecției. Această
proiecție permite ca măsurătorile geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fără a se
calcula coordinate geografice, în măsură în care s -au aplicat în prealabil corecțiile de reducere a
măsurătorile la planul de proiecție.
Țara noastră a adoptat proiecția Stereografică 1970 în anul 1973 fiind folosită și în present.
Are la bază elementele elipsoidului Krasovski – 1940 și planul de referință pentru cote Marea
Neagră – 1975. A fost folosit ă la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2000,
1:5000 și 1:10 000, precum și a hărților cadastrale la scara 1: 50 000.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

19

Elemente caracteristice proiecției Stereografice 1970 sunt: punctul central al proiecției,
adâncimea planului de proi ecție. Deformațiile lungimilor.
Punctul central al proiecției este un punct fictive, care nu este materializat pe teren, situate
aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș. Coordonatele
geografice ale acestui punct sunt de 25’ longitudine estică și de 46 ’ latitudine nordică.
Adâncimea plaului de proiecție este de aproximativ 3,2 km față de planul tangent la sfera
terestră în punctul central. În urma intersecției dintr acest plan și sfera terestră de rază medie s -a
obținut un cerc al deformațiilor nule, cu raza apropiată de 202 km.
Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției este egală
cu -25 cm/km și crește odată cu mărimea distanței față de acesta până la valoarea zero pentru o
distanță de aproximativ 202 km. După această distanță valoril e deformației relative pe unitatea de
lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de
aproximativ 385 km.

Fig. 1.4 Harta deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecția Stereografică 197 0
http://www.geo -spatial.org/articole/deformatii -liniare -in-sistemele -proiectie

Adoptarea proiecției Stereografice 1970 a urmărit o serie de principii care satisfac cerințele
de precizie și câteva aspecte specifice teritoriului României dintr care amintim:
 Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă și poate fi încadrat într -un cerc cu
raza de 400km;
 Limitile de hotar sunt încadrate, în cea mai mare p arte ( 90%), de un cerc de raza de 280
km și centru în pulul proiecției;
 Proiecția este conformă

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

20

 Deformațiile areolare negative și pozitive sunt relativegale, ceea ce permite o compensare
a lor, adică prin reprezentarea în planul Proiecției Stereografice 1 970, este menținută
suprafața totală a teritoriului.
Deformația liniară poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ cu ajutorul formulei:
Dsec=D 0+L2/4R 2+ L4/24R 4 +… (km/km), unde:
 Dsec = deformația regională sau liniară relativă pe unitate de lunggime (1km) în plan
secant
 D0 = deformația din punctul central al proiecției în plan secant
 L= distanța de la punctul central al Proiecției Stereografice 1970 la punctul din mijlocul
laturii trapezului sau a distanței măsurate pe suprafața terestră
 R= raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul centrl al proiecției

Fig. 1.5 Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970
http://www.topo -online. ro/ro/stereo70.php

r- raza cercului deformațiilor nule (aprox. 202 km)
H- adâncimea planului de proiecție (aprox. 3.2 km)
1,2,3,..,9 – puncte de pe suprafața terestră
1’,2’3’,…,9’ – puncta de pe suprafața planului de proiecție Stereografic 1970

Pentru a putea vizualiza mai uțor mărimea și carcaterul deformațiilor liniare s -au utilizat
culori diferite în reprezentarea planului de proiecție Stereografic 1970 astfel:

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

21

– culoarea roșu pentru valori negative ale deformațiilor (dis tanța din teren > distanța plan
proiecție);
– culoarea galben pentru valori aproximativ egale cu zero ale deformațiilor (distanța teren ~
distanța plan proiecție);
– culoarea albastră pentru valori pozitive (distanța teren < distanța plan proiecție).
Hărțile topografice în proiecția stereogr afică 1970 au un cadru de tip geografic, alcătuit din două
arce de meridian și două arce de paralel, care, pe elipsoid, delimitează un trapez. Fiecare trapez
are o nomeclatură, corelată cu poziția sa geografică și cu scara, iar scările sunt standardizate.
Trapezul de pe elipsoid se deformează inegal datorită deformațiile inegale din planul de
proiecție, astfel încât colțurile sale devin vârfurile unui patrulater oarecare, lut drept cadru pentru
foaia de hartă respectivă.
1.9 Sistemul de cote Marea Neagră 1975
Rețelele de nivelment de stat sunt racordate la un punct fundamental numit și punct zero
fundamental. Cotarea punctelor din rețeau de nivelment de stat, bazată pe măsurători care nu au
cuprins niciodată întreg teritoriul țării, ci numai porțiuni rest rânse pe care s -au constituit poligoane
ce urmau a fi compensate, s -a făcut la nivelul unor suprafețe de referință diferite: Marea Addriatică,
Marea Neagră cu zero la Sulina, Marea Neagră cu zero la Constanța, Marea Baltică.
Pentru determinarea altitudinn punctelor topografice a fost necesar să se ia în considerare
o suprafață de nivel față de care să se poată determina atât înălțimele punctelor uscatului, cât și
adâncimile punctelor batimetrice, situate pe fundul mărilor și oceanelor. Astfel s -a stabilit ca
suprafața de nivel, de referință, suprafața curbă a apelor liniștite ale mărilor și oceanelor, presupusă
a fi prelungită pe sub continentee, care în orice punct al său este perpendiculară pe verticala locului,
și care se numește Geoid. Acestei suprafețe , luată ca sistem de ref erință, i se atribuie cota zero.
În general cotele sunt definite prin altitudinea punctelor la suprafața geoidului, fiind
deduse efecti cu un reper, zero fundamental, situat la nivelul mării. Astfel altitudinile punctelor se
determ ină față de geoid, ca suprafață de referință specifică, diferită de elipsoid.Suprafața de
referință introdusă pentru sistemul de altitudini normale este cvasigeoidul, definit astfel: suprafața
astfel construită încât segmentul de normală la elipsoid să fie egal cu anomalia altitudinii în orice
punct în care se cunoaște această cantitate.
În practică, la scara la care se efectuează măsurătorile topografice, cotele sau diferențele
de cote în sistem Marea Neagră 1975 sunt prelucrate mult mai simplu. Suprafața de referință nu
este plană și nici măcar descriptibilă matematic, iar verticala locului nu este o dreaptă; totuși pentru
cerințele legate de măsurătorile la care se referă această lucrare, este suficient să considerăm
suprafața de referință ca fiind plană , iar verticala locului o dreaptă. Diferențele de cote sunt astfel
segmentate de dreaptă, distanțe între suprafețele de nivel ce trec prin punctele studiate.
Pentru a se putea reprezenta întregul teritoriu al țării în sistemul de coordonate anterior
defin it, suprafața României este uniform acoperită de rețele geodezice .
O rețea geodezică este formată din mulțimea punctelor situate pe suprafața pe care se
desfășoară o lucrare, a căror poziție este cunoscută într -un sistem de referință.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

22

Sistemul de referin ță pentru nivelment , definite practic de locul de apmplasare al punctului
zero fundamental în raport cu care se calculează altitudinile pentru întreg teritoriul național, au
fost, la noi, diferite în timp, utilizându -se la ora actuală sistemul Marea Neagră zero 1975 cu
punctul zero fundamentală în Capela Militară Constanța, altitudinea lui a fost determinată prin
lucrări de nivelment geometric ( anii 1962, 1963, 1964, 1970, 1972) și determinări gavimetrice.
Acest punct este la circa 53 km de Constanța între localitățile Tariverde și Cogealac.
Teritoriul României este împânzit cu rețele de triangulație -trilaterație și de rețele de
nivelment, structurate pe diferite ordine, în fucție de cerințele de precizie și de mărimea
suprafețelor acoperite.
1.10 Rețele geodezice utilizate în nivelment
Pentru reprezentarea suprafeței toopografice pe planuri și hărți, cât mai uniform, continuu
și omogen și cu o precizie cât mai ridicată, este necesar ca ridicările topografice să se sprijine pe
puncte de coordonate cunoscu te. În nivelment se utilizază două tipuri de rețele de sprijin: de Stat
și locale. Punctele rețelei geodezice de Stat sunt uniform distribuite pe întreg teritoriul țării și sunt
dispuse sub forma unei rețele complexe de triunghiuri, motiv pentru care poart ă denumirea și de
triangulație geodezică.
Punctele de nivelment sunt grupate pe 5 ordine de marime: I, II, III formează oridinul
superior, punctele de ordinul IV, V formează ordinul inferior.
Punctele rețelei de ordinul I au fost determinate întâi pe eli psoidul Krasovski,
determinându -se coordonatele geografice B și L care au fost transpuse pe planul de proiecție Stereo
1970. Restul punctelor s -au determinat direct pe planul de proiecție fiind compensate prin metoda
celor mai mici pătrate, folosind constr ângerea pe punctele de ordin imediat superior.
În funcție de distanța dintre puncte, de precizia măsurătorilor și a calculelor, punctele ce
formează rețeaua geodezică se clasifică astfe l:

Ordinul Lungimea
medie
laturii (km) Lungimea
minimă a
laturii (km) Mărimea
unghiurilor
triunghiurilor Neînchiderea pe
triunghi
I 25-30 10 >45g (400) 8cc (2,7„)
II 15 7 >33g (300) 12.5cc (3,7„)
III 7 5,5 >28g (250) 19cc (6„)
IV 4 2 cel puțin 28g
(250) <28cc (8,6„)
Tabelul 1.1 Date despre punctele geodezice de stat

În rețeaua de îndesire de ordinul V, densitatea punctelordepinde de scopul ridicării, scara
la care se realizează planul topografic, caracterul terenului și gradul de acoperire a acestuia cu
detalii, astfel că se îndesesc prin metode to pografice.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

23

Rețeaua altimetrică a României, determinată în sistemul de cote Mara Neagră 1975, are o
lungime de 19040 km, fiid considerată ca fiind una dintre cele mai bine reprezentate rețele de
nivelment din Europa.
1.11 Hărțile și planurile topografice. Scara planului.
Măsurătorile de teren împreună cu reprezentarea lor pe plan se numesc ridicări topografice.
Rezultatul concret al unei ridicări topografice este planul topografic sau harta topografică, pe care
punctele de pe suprafața terestră sunt redate prin cele trei coordonate x, y, h.
Hărțile și planurile topografice reprezintă documentația topografică de bază, utilă în multe
ramuri economice și indispensabile în construcții, agricultură, turism, etc și sunt reprezentări
grafice convențioanale pe car e se repreintă elementele de planimetrie și altimetrie ale suprafeței
terestre în mod generaliat sau detaliat în funcție de scara de redactare a acestuia .
 Harta topografică este reprezentarea grafică convețională a unei suprafețe terestre mari,
care ține seama de forma curbă a Pământului, pe baza folosirii unei proiecții cartografice.
Din punct de vedere al conținutului, hărților topografice redau în mod generalizat detaliile
planimetrice și nivelitice ale suprafeței topografice,prin diferite semne conveți onale.
Hărțile se întocmesc la scări mai mici de 1:20 000. (pag 15 ”Topografie” -Constantin
Mușat) .
 Planul topografic este reprezentarea grafică convențională a unei suprafețe de teren mai
restrânse, care se întocmește la scări mai mari sau egale cu 1: 10 000, unde proiectarea
punctelor de pe suprafața terestră seface ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se
neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările 1:500; 1:1 000; 1:2 000; 1:5 000 și
1:10 000 se reprezintă în mod fidel form geomet rică și dimensiunile elementelor de
planimetrie, precum și relieful terenului. ( pag 16 ”Topografie” – Constantin Mușat)
 Scara plaului reprezintă raportul constant dintre o distanță „d” măsurată pe plan sau hartă
și corespondența sa măsurată în teren, „D”, însă de precizat este faptul că ambele mărimi
trebuie să fie exprimate în aceeași unitate de măsură. Din punt de vedere practic, se folosesc
două tipuri de scări: scara numerică și scara grafică.
Scările numerice se exprimă sub forma de raport ( 1/N sau 1 :N), unde numărătorul este
egal cu unitatea, iar numitorul este un număr întreg care arată de câte ori proiecția orizontală a
liniilor din teren a fost micșorată pe plan sau hartă.
Relația matematică a scării numerice se poate scrie sub forma:
d/D=1/N
Scările grafice sunt reprezentări grafice ale scării numerice, cu ajutorul cărora putem să
determinăm grafic distanțele pe planuri și hărți. Scara grafică se construiește pe planuri și hărți
odată cu desenarea hărții sau planului, fiind de mai multe tipuri:
– Scara grafică simplă (liniară) – fac posibilă citirea distanței cu o precizie de până la
1/10 din valoarea bazei.
– Scara grafică transversală (compusă ) – fac posibilă citirea distanței cu o precizie de
până la 1/100 din valoarea bazei.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

24

CAPITOLUL II
INSTRUMENTE. METODE DE MĂSURARE. PROGRAME UTILIZATE.
LUCRĂRI DE TEREN ȘI BIROU

2. Noțiuni introductive

Instrumente topografice folosite în măsurătorile terestre, privite în ansamblu, pot fi
grupate în două mari categorii, după caracteristicile lor constructive:
 Aparate și sisteme moderne, electronice, ca realizări spectaculoase ale tehnologiilor noi, ce
marcheză o etapă distinctă în evoluția ideilor constructive și implicit în domeniul
măsurătorilor terestre în general. Gradul lor ridicat de automat ism, ce privește atât
culegerea datelor respectiv măsurarea și înregistrarea lor, cât și sporirea preciziei și mai
ales a randamentului lucrărilor.
 Instrumente clasice, greoaie în exploatare, unele compatibile ca precizie cu cele
electronice, bazate pe int ervenția operatorului și înregistrearea datelor. Lucrările scad ca
siguranță, fiind supuse greșelilor, precizia în ansamblu este mai slabă și eficiența
economică este net inferioară aparatelor moderne.
Aparatura electronică, modernă, cuprinde următoarele c ategorii constituite conform unor obiective
propii și a intereselor de prezentare:
 Sistemulde poziționare globală GPS ( Global Posioning System), care permite
determinarea directă a coordonatelor x, y, z ale unui punct de pe scoarța terestră în cadrul
unui sistem geocentric de referință. Procedeul este rapid și simplu de aplicat, fiind baza pe
principiul intersecției spațiale, cu măsurarea prin unde a distanțelor între sateliții geodezici
și receptorul instalat la sol.
 Stațiile totale sau inteligente, ca in strumente cu aplicații multiple, ce realizează măsurarea
unghiurilor și distanțelor cu o precizie echivalentă, ele permit și rezolvarea direct pe teren
a unor calcule sau probleme topgrafice.
 Teodolitele electronice, cu arie de folosire limitată la măsurar ea și înregistrarea unghiurilor.
 Nivematre digitale automate, de concepție nouă, cuplate cu stadii codificate, cu citirea și
trecerea în memorie a elementelor măsurate. Chiar dacă și la nivelmetrele clasice,
compensatoare vitezei se face tot automat și cu aceeași precizie, modele noi, electronice,
au un randament net superior și suprimă practic apariția greșelilor.
Instrumentele și tehnologiile geotografice moderne se bazează pe determinara indirectă a
distanțelor folosind undele din spectrul radiațiilor el ectromagnetice ca purtătoare a semnalului de
măsurare.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

25

2.1 Stația totală Leica TCR 703
Pentru realizarea lucrării s -a utilizat stația totală TCR 703 de la Leica Geosystems.
Stațiile totale fac parte din noua generație de instrumente topografice, bazându -se pe
principiul funcționalității unui tachimetru clasic. Sunt instrumente electronice capabile să
determine în teren majoritatea elementelor topografice (unghiuri, distanțe, diferențe de nivel,
suprafețe), să efectueze prin intermediul unor softuri încorporate, numeroase calcule topografice
și să stocheze în memorie datele din teren. Acestea asigură un grad ridicat de precizie în măsurători
și o manevrabilitate ușoară pe parcu rsul lucrărilor de teren, ce conduc la o poziționare cât mai
sigură a punctelor geo -topografice.
În structura unei stații totale sunt incluse aceleași componente principale, aceleași mișcări
și aceleași axe ca ale instrumentelor clasice, la acestea adăugân du-se partea electronică, toate
acestea fiind încorporate în aceeași carcasă.

Figura 2.1 Părțile componente ale stației totale

1 – colimator 2 – lumina de ghidare EGL 3 – șurub de mișcare fină pe vertical
4 – baterie 5 – suport pentru bateria GEB111 6 – capac baterie 7 – ocular
8 – focusarea imaginii 9 – mâner de transport detașabil 10 – interfață seriala RS232
11 – șurub de calare 12 – obiectiv cu dispozitiv încorporat de măsurare a distanței electronice
(EDM) 13 – ecran 14 – tastatură 15 – nivela sferică 16 – tasta On/Off
17 – tasta de declanșare 18 – șurub de mișcare fină pe orizontală

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

26

Figura 2.2 Axele stației totale

 ZA= Linia de vizare/ axa de colimație
 Axa telescopului= linia de la reticul la centrul obiectivului
 SA= Linia principala. Axa verticală de rotație a telescopului
 KA= Axa secundară. Axa orizontală de rotație
 V= Unghiul vertical/ unghiul zenital
 VK= Cercul vertical. Cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului vertical.
 Hz= Unghiul orizontal
 HK= Cercul orizontal. Cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului vertical.

Figura 2.3 Ecranul și tastara stației totale

Ecranul și tastatura au rol important în ansamblul stației totale, deoarece pe ecranul stației
sunt afișate atât rezultatele măsurătorilor cât și datele introduse de utilizator, iar cu ajutorul
tastaturii se introduc date și se accesează meniul stației totale.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

27

Măsurarea de distanțe și unghiuri

Măsurarea de distanțe și unghiuri; afișarea valorilor fără înregistare

Tastă programabilă cu funcții din meniul FNC

Apelarea programelor de aplicații

Comutarea on/off a nivelei electronice. Simultan este activat laserul de centrare.

Comutarea pe nivelul 2 (EDM, FNC, MENU, iluminare, ESC) sau comutare a între
caractere numerice și alfanumerice

Ștergere caracte/ câmp. Oprire măsurare distanță

Confirmare; continuare pe câmpul următor

Tastele de navigare se folosesc în funcție de meniul afișat

Figura 2.4 Stația Leica TCR 703

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

28

Componente mecanice
Ambaza, de formă triunghiulară sau rotunjită, constitue partea inferioară a stației, cu rol în
prinderea aparatului pe trepied și în realizarea calării corespunzătoare. În componența ei se disting
trei șuruburi de calare, care acționate convenabil permit orizontalizarea limbului și verticalizarea
axei principale, placa rigidă ce calcă pe masa trepiedului și placa flexibilă care servește la fixarea
aparatului pe trepied, prin în filetarea șurubului pompă
Alidada , se sprijină pe ambază, are rolul de a susține carcul orizontal și constucția
superiaoară. Pe furcile alidadei se sprijină luneta, cercul vertical și lăcașul pentru bateria de
acumulatori.
Cercurile reprezintă părțile esențiale ale intrumentului ce permit măsurarea direcțiilor prin
citirea gra dațiilor. Sunt în număr de două: Limbul, Eclimetrul
Componentele optice
Luneta este în asa fel concepută încât permite vizarea semnalelor îndepărtate, sespective
apropierea aparentă a lor sub forma unei imagini foarte clare.
Dispozitivul de centrare al instrumentului are rolul de a suprapune axul principal vertical
peste verticala punctului matematic materializat al stației. Instrumentul este format din două astfel
de dispozitive de centrare:
– Dispozitivul optic, format ditr -o lunetă în miniatură, un plan reticul și o prismă
deviatoare fixată în axul vertical
– Dispozitivul laser, folosește un fașcicul laser sub 2mm grosime, de intensitate
reglabilă
Componentele electronice
Microprocesorul deține poziția dominantă în cdrul structurii electronice a stației to tale. Este
o unitate central înglobată într -un singur circuit integrat, caracterizat în principal de frecvența de
lucru.
Dispozitivul EDM este partea componentă a stației totale cu ajutorul căreia se determină
distanțe, folosind unde din spectrul electrom agnetic.
Memoria electronică este componentă esențială a apaatului deoarece aceasta înlocuiește
carnetul de teren. Funcțiile memoriei sunt importante, vizând în principal depozitarea, descărcarea
cât și încărcarea datelor fapt ce face ca memoria să fie un element de bază al componentei
electronice.
Panoul de afișaj și comandă constituie baza comunicării bilaterale operator stație,
hotărâtoare în modul de funcționare al ansamblului.
Bateria de acumulatori este situată pe una din furcile alidadei într -un lăcaș special ce
asigură o prindere etanșă.
Auxiliare și anexe
Trepiedul este format din trei picioare dispuse la un unghi de 60o pe care se montază stația
totală

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

29

Bastounul telescopic este format dintr -o tijă de metal la capetele căreia se află vârful
bastonului și dispozitivul de prindere a prismei. În partea de sus are nivelă sfericăpentru a putea
verticaliza tija .
Prisma sau reflectorul constituie semnalul specific stației totale, ce se instalează pe
verticala punctelor urmărite la măsurarea unghiurilor și a distanțelor.
Ruleta este folosită pentru determinarea înălțimii stației după montarea și calarea acesteia
pe trepied.
2.2 Montarea și verificarea stației totale
Pentru montarea instrumentului este necesară întinderea cât mai mult a picioarelor
trepiedului, strângerea șuruburilor, precum și plasarea trepiedului aproximativ deasupra punctului
pe care dorim să facem stație . Trepiedul se montează astffel încât placa acestuia să fie cât mai
orizonta lă, deasupra punctului și picioarele să fie ferm înfipte în pământ, apoi se plasează
instrumentul pe trepied și se asigură cu șurubul central de fixare.
Realizarea centrării și calării instrumentului
Centrarea se poate face în două moduri, optic sau laser astfel:
 În prima etapă se plasează aparatul aproximativ deasupra punctului de stație, fiind cât mai
orizontal și la o înălțime convenabilă.
 Se privește prin sistemul optic de centrare iar cu ajutorul a două picioare ale trepiedului se
poziționează în așa fel încât punctul marcat în centrul sistemului optic de centrare
corespunde cu punctul matematic al stației.
 A doua variantă fiind centrarea cu laser se poate realiza mult mai repede, deoarece proiecția
laserului se poate suprapune mult mai uțor peste punc tul de stație.
Calarea este procedeul de orizontalizare a aparatului. Se execută prin următorii pași:
 Se face calarea grosieră din picioarele trepiedului verificând nivela sferică a aparatului
 Calarea riguroasă se face din cele trei șuruburi de pe ambază cele două direcții afișate pe
ecran. Se învârt două din șuruburile de calare în direcții diferite, după care se utilizează cel
de-al treilea șurub de calare pentru a centra bula.
 După ce aparatul este perfect calat se verifică centrarea iar în cazul deplas ării aparatului de
pe centrul punctului acesta se poate readuce pe poziția exactă prin slăbire a șurubului
pompă și deplasarea aparatului pe suprafața ambazei
Pentru verificare, se rotește instrumentul 180o, după care, bula ar trebui să rămână în cercul d e
setare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci este necesară reajustarea.
Verificarea și rectificara stației totale
Erorile care însoțesc orice măsurătoare, indiferent de instrumentul utilizat pot proveni fie
din imperfecțiuni de construcție, fie din d ereglări ale unor părți componente. Astfel toate
instrumentele folosite sunt verificate periodic.
Verificarea constă în observarea cu atenție a componentelor stației totale, a stării generale
a acesteia și satisfacerea condițiilor constructive și a condiț iilor de reglaj.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

30

Rectificarea constă în efectuarea de operații care să elimine eventualele dereglări
constatate și să restabilească poziția reciprocă corectă a pieselor instrumentului.
Condiții de construcție
În mod mormal, stația trebuie să îndeplinească o serie de condiții garantate prin
construcție.Neîndeplinirea acestora, duce la apariția unor erori, dar nu afectează efectiv rezultatele
măsurătorilor. Aceste erori sunt:
– Pependicularitatea axei verticale V -V și a axei orizontale H -H
– Egalitatea diviziunilor gravate pe cercul verical respectiv pe cel orizontal
– Egalitatea gradațiilor de pe suportul prismei
Condiții de reglaj
Condiții de reglaj ce trebuie îndeplinite sunt următoarele:
– axa principală V -V trebuie să fie verticală, să coincidă cu verticala locului dată de
firul de plumb
– axa de vizare a lunetei L -L trebuie să fie perpendiculară pe axa secundară H -H
– axa secundară H -H trebuie să fie orizontală, respectiv pe axa principală
– citirea la eclimetru când liniaa de vizare a lunetei L -L este orizontală să fie egală
cu 100g00c0cc
2.3 GPS -ul-South S82V -Considerații generale
Distanțele mari, cosmice, între sateliți și antenele sistemului GPS, utilizează procedeul
măsurării fazei întruc ât în cadrul sistemului GPS purtătoarele emise L1 și L2 nu mai revin la
emițător, ci sunt captate de receptoarele terestre. Subaspect tehnic este vorba de o diferență de
fază, ce se măsoară prin interferența dintre frecvențele purtătoare L1 și/sau L2, și c ea generată de
oscilatorul intern al receptorului.

South S82V
Producătorul de echipament și sisteme GPS South este devotat în a aduce cele mai avansate
și moderne concepte și produse aproape de utilizator. Incorporează cele mai noi tehologii și
concepte din domeniul sistemelor de poziționare globală, sistemele GNSS din seria RTK S82V,
permit popularizarea soluțiilor high -end GPS către utilizatori și îi ajută pe aceștia să realizeze
foarte ușor și precis lucrările de topografie dorite. (http://www.cadsolutions.ro/sistem -gps-south –
s82v_266 )
South S82V permite recepția semnalului GPS L1, L2, L2C și L5, a semnalului GLONASS
L1, L2, a semnalului SBAS și a viitoarelor semnale GALILEO și COMPA S. Permite posibilitatea
de lucru în timp real prin radio sau Rompos.
GPS-ul vine însoțit de controlerul P SION WORKABOUT PRO 3, care are instalat
programul SurvCE, soft ușor de învățat și de utilizat.

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

31

Figura 2.5 GPS SOUTH S82V
(http://www.cadsolutions.ro/sistem -gps-south -s82v_266 )

Software de colectare și post procesare
 Funcții de calcul și compensare a bazelor precum și a închiderilor pe cote
 Funcții complete de determinare și compensare a bazelor
 Posibilitatea de calcul a bazelor de până la 300 km
 Posibilitatea de transcalcul al coordonatelor în diverse sisteme de proiecție
 Combinarea soluțiilor GPS simplă frecvență și dublă frecvență pentru determinarea bazelor
gedezice, având posibilitatea utilizării diferitelor mărci recetoare
 Importul și exportul datelor în format RINE asigurând compabilitateatotală cu alte tipuri
de receptoare GPS
Din structura unui GPS fac parte următoarele componente:
– Antena care recepționează semnalele de la sateliți , le filtrează și le transmite la un
preamplificator și apoi la unitatea de înaltă frecvență RF, unde are loc identificarea
lor
– Microprocesorul MPU este cuplat la antenă, de unde primește semnalele și codur ile
canalelor, controlează modul de operare, decodează și procesează datele pentru a
calcula poziția, viteza, timpul etc.
– Sursa de energie (bateria) alimentează întregul sistem al receptorului
Nivela digitală Sokkia SDL 50
Este foarte ușor de folosit, d oar se focuseazã și se apasă tasta; aparatul va măsura distanța
si înălțimea simultan – precizia este remarcabilă, de 1.5 mm pe dublu km.
Nivela Sokkia SDL50 poate citi pe stadie chiar și cănd aceasta este poziționată invers, fără
a schimba modul de măsura re. Efectuează calcule care în mod normal se făceau cu ajutorul unui
calculator de buzunar , ușurându -se astfel munca utilizatorului . De asemenea, rezultatele
măsurătorilor se pot stoca în memoria internă a acesteia.
Poate face măsurători de trasare în trei moduri: din diferența de nivel, din cote, și din
distanțele orizontale .

PROIECT DE DIPLOMA COSTE SORIN GHEORGHE RAZVAN

32

Pot fi măsurate și stocate până la 2000 de pun cte în memoria internă a SDL50. De asemena
se pot introduce și manual. Pot fi create maxim 20 de job -uri. De asemenea este disponibil și un
program „SDL Tools” care ușurează descărcarea datelor înregistrate în f ormatul CSV.

Figura 2.6 Nivela digitală Sokkia SDL 50

2.4 Prezentarea softurilor de prelucrare a datelor utilizate
Pentru realizarea proiectului a fost necesară documentarea cu privire la t ematica aleasă și
culegerea de date, planuri, hărți și orice alte informații cu privire la tema proiectului. Datele au
fost preluate prin măsurăt ori clasice, însă cu aparatură modern ă care stochează automat datele.
Pentru prelucrarea datelor sau folosit următoarele softuri:
 Microsoft Word
 Microsoft Excel
 AutoCad
 TopoLT
Microsoft Word este un procesor de text și face parte din grupul Microsoft Office. Acesta asigură
funcțiunile elementare ale unui editor de tex te