Testul gri la pentru pregătirea examenu lui de licenta [629103]

Testul gri la pentru pregătirea examenu lui de licenta
Specializarea Agricultură
1. Germinația bipolara este întâlnită la următoarele specii de cereale:
a. grâu
b. orz
c. ovăz
2. Factorii fitotehnici care conditionează gradul de înfrățire:
a. mărimea seminței
b. densitatea la semănat
c. adâncimea de semanat
d. temperatura
3. Polenizarea este autogama la următoarele specii:
a. porumb
b. grâu
c. secara
4. La cereale inflorescența este:
a. spic
b. panicul
c. cimă
5. Elementele de productivitate la cultura grâului sunt:
a. numărul de spice/m²
b. MMB
c. numărul de spiculețe/m²
6. Soiurile de grâu de toamnă rezistente pot suporta la nivelul nodului de înfrățire
temperaturi de până la:
a. -20….. – 25°C
b. -10….. -15°C
c. -5…..-10°C
d. -15….. -20°C
7. Pentru grâul de toamnă mazărea și fasolea sunt premergătoare:
a. bune
b. foarte bune
c. satisfacătoare
8. Densitatea la semănat la cultura grâului de toamnă este de:
a. 450 -600 b.g/m²
b. 500 b.g/m²
c. 300 b.g/m²
9. Pentru a stabili starea de vegetație a culturii de grâu de toamnă înainte de ieșirea din
iarnă se folosește metoda:
a. ramei metrice
b. gravimetrică
c.monoliților

10. Aplicarea erbicidelor pe bază de acid 2,4 D la cultura grâului de toamnă se face în
fenofazele:
a. înflorire
b. înfrățit -formarea primului internod
c. formarea bobului
11. Inflorescența femelă la porumb este:
a. panicul
b. spadice
c. spic modificat
12. Carența de zinc la porumb este favorizată de:
a. temperaturile scăzute din perioada mai -iunie
b. monocultură
c. excesul de fosfor
13. Aplicarea erbicidelor pe bază de glifosat la cultura porumbului se face:
a. cu 3 -4 zile înainte de semănat
b. la 3 -4 zile de la răsărire
c. la 3 -4 zile după semănat
14. Perioadele critice pentru apă la cultura de soia:
a. germinare
b. maturitatea deplină
c. înflorire și fructificare
15. Densitatea optimă la semănat la cultura de soia pentru boabe este de:
a. 100 b.g/m²
b. 50 -55 b.g/m²
c. 70 -80 b.g/m²
16. Fructul la rapiță este:
a. păstaie
b. silicvă
c. cariopsă
17. Solurile favorabile pentru cultura de rapiță trebuie să aibă următoarele însușiri:
a. permeabile
b. profil subțire
c. textură mijlocie
d. nisipoase
18. Calatidiul la floarea soarelui este compus din flori:
a. campanulate
b. spiciforme
c. ligulate
d. tubuloase
19. Perioada critică pentru apă la cultura de floarea so arelui se înregistrează în fenofaza:
a. formarea capitulului –umplerea semințelor
b. 4-5 perechi de frunze
c. maturare
20. Buruienile dicotiledonate greu de combătut în postemergență în culturile de floarea
soarelui sunt:
a. Cirsium arvense
b. Xanthium strumarium

c. Chenopodium album
d. Raphanus raphanistrum
21. Cerințele plantelor față de elementele nutritive diferă de la o fenofază la alta.
Astfel, în fenofaza de maturitate, plantele folosesc cantități mai mari de :
a) N, P, B
b) K, P, B
c) P, Zn, Mo
22. Concentrația maximă a elementului chimic nutritiv de la care nu se mai obțin
sporuri economice de recoltă, reprezintă:
a) starea normală
b) nivelul critic
c) exces
23. Primul strat de molecule puternic reținut, echivalent la un pF de 6 -7, nefiind
accesibil plantelor, constituie așa numita:
a) apă liberă
b) soluția solului
c) apă legată
24. Compoziția ionică a soluției solului influențează structura solului prin dispersia
particulelor, în cazul prezenței în cantitate mare a:
a) Ca, Mg și a acizilor humici.
b) Na și K.
c) Ca și Na.
25. În perioadele calde este recomandat să se aplice îngrășăminte cu:
a) N-NO 3.
b) N-NH 4.
c) N-NH 3.
26. Care dintre ionii adsorbiți din sol crează aciditatea potențială?
a) H și Al
b) H și Mg
c) H și Ca
27. Principala însușire pe care trebuie să o aibă un amendament este:
a) viteza de solubilizare mică.
b) puterea de neutralizare.
c) forma de prezentare.
28. Amendamentele măresc conținutul din sol al formelor mobile de:
a) azot.
b) fosfor.
c) potasiu.
29. Regimul azotului din sol este dependent de două procese antagonice:
a) mineralizarea și bioacumulare.
b) mineralizarea și descompunere.
c) mineralizare și imobilizare.
30. Tratamentul curativ al carenței de azot se face prin stropirea plantelor de porumb
cu o soluție de uree în concentrație de:
a) 2%.
b) 3%.
c) 6%.
31. După criteriul solubilității în apă, îngrășămintele cu fosfor se împart în:
a) insolubile, greu solubile și solubile.
b) foarte greu solubile, greu solubile și solubile.

c) insolubile, foart e greu solubile, greu solubile și solubile.
32. În primul an de aplicare, utilizarea fosforului din îngrășăminte este:
a) redusă.
b) mare.
c) foarte mare.
33. Potasiul are rolul de a regla presiunea intracelulară și starea de turgescență a
țesuturilor vegetale, fapt ce determină:
a) creșterea rezistenței la ger.
b) alungirea țesuturilor tinere.
c) arhitectura moleculară a diferiților acizi nucleici.
34. Când orizontul carbonatic începe cu stratul arat, prezența carbonaților de calciu și
de magneziu măre ște doza de potasiu (K 2O/ha) cu:
a) 30 -40 kg.
b) 20 -30 kg.
c) 10 -20 kg.
35. În funcție de numărul elementelor fertilizante pe care le conțin, îngrășămintele
complexe se împart în:
a) minerale, organice, organo -minerale.
b) binare, ternare, cuaternare.
c) simple, complexe, mixte.
36. Din grupa îngrășămintelor complexe binare de tipul NK face parte:
a) superfosfatul amonizat.
b) azotatul de potasiu.
c) sulfatul de amoniu.
37. Nămolul provenit de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești, constituie în
primul rând o sursă de:
a) azot.
b) fosfor.
c) potasiu.
38. Compostul este un îngrășământ organic cu acțiune:
a) lentă.
b) rapidă.
c) foarte rapidă.
39. Fertilizarea de pornire (starter) se execută concomitent cu:
a) semănatul.
b) aratul.
c) în cursul perioadei de vegetație.
40. Îngrășămintele cu potasiu se administrează la cerealele păioase prin împrăștiere pe
toată suprafața și încorporare cu plugul, la efectuarea arăturii de bază:
a) numai ca îngrășământ de bază.
b) in completare.
c) ca supliment.
41.Care sunt legile după care se ghidează raportul dintre factorii de vegetație și
producție:
a) Legea minimului
b) Legea maximului
c) Legea optimului
42. Rădăcinile cerealelor păioase nu cresc în perioada:
a) Înfrățitului
b) Faza de burduf

c) Umplerea bobul ui

43. Prin efectuarea lucrării de arat, în sol se petrece procesul de:
a) Întoarcere
b) Tasare
c) Modelare
44. Momentul optim al realizării arăturii unui sol normal este atunci când umiditatea
se găsește la:
a) 15-20% din capacitatea de apă capilară
b) 40-60% din capacitatea de apă capilară
c) 75-80% din capacitatea de apă capilară
45. Pentru distrugerea hardpanului se utilizează plugul cu:
a) Antetrupiță
b) Scormonitori
c) Discuri
46. Suprafața tăvălugilor poate fi:
a) Perforată
b) Netedă
c) Ondulată
47. Care sunt caracteristicile ce aparțin unui sistem minim de lucrare a solului:
a) Lucrarea de bază se realizează fără întoarcerea brazdei
b) Are un număr redus de lucrări
c) Resturile vegetale sunt tocate co ncomitent cu recoltarea plantei
premergătoare ș i îngropate parțial sau total
48. Speciile de buruieni care cresc pe terenuri necultivate, virane, diguri se numesc:
a) Segetale
b) Ruderale
c) Condiționate
49. Orobanche cumana este o buruiană :
a) Parazită
b) Monocotiledonată
c) Neparazită
50. Ce influ iență induce alelopatia unei plante asupra altei plante:
a) Pozitivă
b) Negativă
c) Neutră
51. Capsella bursa -pastoris este utilizată ca :
a) Hrană pentru oameni
b) Hrană pentru animale
c) Plantă medicinală
52. Ce tip de metodă de combatere reprezintă mulc irea:
a) Metodă biologică
b) Metodă chimică
c) Metodă agrotehnică
53. În doze corespunzătoare, erbicidele selective manifestă toxicitate asupra :
a) Tuturor buruienilor
b) Anumitor buruieni
c) Plantelor de cultură
54. Apa utilizată la erbicidare trebuie să fie :
a) Filtrată

b) Dedurizată
c) Potabilă
55. Hărțile analitice întocmite în vederea stabilirii gradului de îmburuienare se
întocmesc prin:
a) Metoda punctelor
b) Metoda pătratelor
c) Metoda trapezelor
56. Apera spica venti, reprezintă o buruiană:
a) Dicotiledonată anuală
b) Monocotiledonată anuală
c) Monocotiledonată perenă
57. Sorghum halepense, reprezintă o buruiană:
a) Monocotiledonată perenă
b) Monocotiledonată anuală
c) Dicotiledonată perenă
58. Ce me todă de combatere este cea mai complexă și prietenoasă cu mediul
înconjurător:
a) Biologică
b) Integrată
c) Chimică
59. Recipientul cu erbicid pe al cărui etichetă este trecută doza letală „ Dl 50 < 50 mg/
kgcorp” reprezintă un erbicid cu:
a) Cu toxicitate redusă
b) Cu toxicitate moderată
c) Extrem de toxic
60. Care dintre plantele de cultură se autosuportă pentru cultivarea repetată:
a) Grâul
b) Floarea -soarelui
c) Mazărea
61. Conidiile sunt, la ciuperci, organe de înmulțire:
a) Sexuată;
b) Asexuată;
c) Vegetativă.
62. Micoplasmele fitopatogene se pot răspândi de la o plantă bolnavă la una sănătoasă
prin:
a) Cicade;
b) Coleoptere;
c) Gasteropode.
63. Simptomele, la frunze, cunoscute sub denumirea de ,,mozaic, mozaic ări,, sunt
produse cel mai frecvent de:
a) antofite;
b) virusuri fitopatogene;
c) bacterii fitopatoegne.
64. Care este ordinea corectă:
a) Contaminare, infecție, incubație, manifestarea bolii;
b) Contaminare, incubație, infecție, manifestarea b olii;
c) Infecție, contaminare, incubație, manifestarea bolii.
65. Care din următoarele substanțe active cu efect fungicid are acțiune atât împotriva
ciupercilor care produc mane cât și împotriva unor specii de bacterii fitopatogene care afectează
diferite organe aeriene ale plantelor:

a) hidroxid de cupru – Cu (OH) 2;
b) tiofanat de metil;
c) tebuconazol.
66. Boala orzului cunoscută sub denumirea de sfâșiere este produsă de:
a) ciuperca Blumeria (Erysiphe ) graminis f. sp. hordei;
b) Mycoplasma.
c) ciuperca Pyrenophora graminea.
67. Ciuperca Ustilago tritic i care produce tăciunele zburător al grâului are un ciclu de:
a) trei ani și produce infecții radiculare;
b) un an și produce infecții germinale;
c) doi ani și produce infecții florale.
68. Ciuperca Plasmopara helianthi , care produce la mana la floarea soarelui se
transmite, de la un an la altul, prin:
a) Semințe (achene);
b) Semințe (achene) și resturi vegetale;
c) Resturi vegetale.
69. Boala cunoscută sub denumirea de rugina galbenă a grâului este produsă de
ciuperca:
a) Puccinia graminis f.sp. tritici;
b) Puccinia striiformis f.sp. tritici;
c) Puccnia recondita f.sp. tritici.
70. Fasolea este atacată de unul din următorii agenți patogeni:
a) Colletotrichum lindemuthianum;
b) Colletotr ichum lagenarium;
c) Colletotrichum coccodes.
71. Soia este atacată de una din următoarele genuri și specii de ciuperci care produc
mane:
a) Pseudoperonospora cubensis;
b) Peronospora destructor;
c) Peronospora manshurica.
72. Boala cunoscută sub denumirea de ,,căderea plăntuțelor,, foarte păgubitoare la
producerea răsadurilor de legume este produsă cel mai adesea de ciuperca:
a) Pythium de Barynum;
b) Leveilulla taurica;
c) Alternaria solani.
73. Rapănul merilor este pr ovocat de ciuperca:
a) Venturia inaequalis
b) Podosphaera leucotricha ;
c) Monilinia linhartiana.
74. Focul bacterian al rosaceelor este foarte păgubitor la gutui, păr și, uneori la măr este
produs de:
a) bacteria Erwinia carotovora,
b) bacteria Eerwinia amylovora,
c) bacteria Corynebacterium michiganense.
75. Făinarea viței – de – vie este produsă de ciuperca:
a) Uncinula necator;
b) Botryotinia fuckeliana;
c) Elsinoë ampelina.
76. Putregaiul alb al florii soarelui este produs de:
a) Botrytis cinerea;

b) Sclerotinia sclerotiorum;
c) Phomopsis helianthi.
77. Mălura comună a grâului – Tilletia sp. produce pagube datorită:
a) atacării rădăcinii;
b) atacării bazei plantei;
c) atacării spicului.
78. Folosirea de sămânță tratată, la porumb, este eficientă în combaterea:
a) atacului tăciunelui comun al porumbului – Ustilago zeae;
b) atacului tăciunelui știuleților și paniculelor – Sorosporium holci – sorghi f.
zeae;
c) ataculu i ruginii porumbului – Puccinia sorghi .
79. Folosirea de s ămânță tratată, la grâu, este eficientă în prevenirea:
a) atacului făinării – Blumeria graminis f.sp. tritici ;
b) atacului mălurii – Tilletia sp.;
c) ruginii negre – Puccinia graminis . f. sp. tritici .
80. Prevenirea atacului, la ceapă, a bacteriei Erwinia carotovora care produce
putregaiul moale se poate realiza prin:
a) aplicarea de produse de uz fitosanitar în vegetație;
b) măsuri agrotehnice (rotație corespuzătoare, alegerea terenului, etc);
c) utilizarea de sămânță tratată r produse fungicide omologate.
81. Larvele postoligopode sunt:
a) larve care seamănă foarte mult cu adultul
b) larve cunoscute sub denumirea de omizi adevărate
c) larve de tip melolontoid
82. Insectele dăunătoare plantelor cunoscute sub denumirea de afide posedă:
a) aparat bucal pentru înțepat și supt
b) aparat bucal pentru rupt și mestecat
c) aparat bucal pentru lins
83. Acarienii fitopatogeni, cu foarte puține excepții, posedă în stad iul de adult:
a) 4 perechi de picioare
b) 3 perechi de picioare
c) mai mult de 4 perechi de picioare asemenea miriapodelor
84. Insectele, dăunătoare plantelor, cunoscute sub denumirea de: afide, cicade, păduchi
țestoși, musculița albă de seră, filo xeră fac parte din ordinul:
a) Coleoptera
b) Blattoptera
c) Homoptera
85. Atacurile insectelor cunoscute sub denumirea de afide, cicade contribuie la
răspândirea, în vegetație, a unor boli cunoscute sub denumirea de:
a) viroze și micoplasmoze
b) micoze
c) antofitoze
86. În reducerea populațiilor de afide un rol important îl au:
a) diferite genuri de insecte din ordinele: Coleoptera și Neuroptera
b) diferite genuri de insecte din ordinele Orthoptera și Heteroptera
c) diferite genuri de in secte din ordinele Lepidoptera și Blattoptera
87. Ploșnițele cerealelor au:
a) 2 – 3 generații pe an
b) 1 generație pe an
c) o generație la 3 ani

88. Monocultura și, uneori, succesiunea repetată grâu/orz favorizează atacul de:
a) afide
b) gândac ghebos
c) ploșnițele cerealelor
89. Viermii sârmă (gândacii pocnitori) au:
a) o generație pe an;
b) 2 generații pe an;
c) o generație la 3 – 5 ani.
90. Lăcusta marocană ( Dociostaurus maroccanus ) iernează în stadiul de:
a) adult
b) larvă matură
c) ou
91. Sfredelitorul porumbului iernează în stadiul de:
a) larvă matură în sol;
b) larvă matură în resturi vegetale (porumb, sorg, cânepă etc.);
c) pupă în sol.
92. În reducerea populației dăunătorului sfredelitorul porumbului Ostrinia nubilalis un
rol important îl are:
a) efectuarea de prașile repetate
b) tocarea și încorporarea cât mai adâncă a resturilor vegetale
c) semănatul în epoca optimă
93. Viespea grâului ( Cephus pygmaeus ) produce daune prin:
a) roaderea spicului
b) roaderea paiului în interior
c) roaderea rădăcinii
94. Musca (viermele) cireșelor Rhagoletis cerasi are:
a) 2 – 3 generații pe an
b) 1 generație pe an
c) 1 – 2 generații pe an
95. Musca verzei produce daune prin atac la:
a) rădăcini
b) frunze
c) tulpini florifere
96. Omida capsulelor ( Helicoverpa armigera ) iernează în stadiul de:
a) pupă în sol;
b) pupă în resturile vegetale (porumb, tomate, ardei, vinete etc.);
c) adult în sol.
97. Molia verde a strugurilor ( Lobesia botra na) prezintă:
a) 1 generație pe an
b) 2 – 3 generații pe an
c) 1 generație la 3 – 4 ani
98. Cea mai eficientă cale de reducere a atacului viermelui vestic al rădăcinilor de
porum – Diabrotica virgifera virgifera este:
a) rotația
b) aplicarea de tratamente fitosanitare în vegetație
c) aplicarea de tratamente la sămânță
99. Prima generație a dăunătorului molia florii soarelui – Homoeosoma nebulella
se dezvoltă pe :
a) diferite genuri de plante spontane din familia Asteraceae (Onoprdon , Arctium ,
Carduus etc.)

b) pe diferite genuri de plante spontane din familia Chenopodiaceae
(Chenopodium, Atriplex etc)
c) pe diferite genuri spontane și cultivate din familia Brassicaceae (Sinapis ,
Brassica , Capsella , Lepidium etc).
100. Rățișoara porumbului – Tanymecus dillaticolis face parte din:
a) ord. Coleoptera fam. Curculionidae;
b) ord. Coleoptera fam. Coccinelidae ;
c) ord. Coleoptera fam. Carabidae .
101. La nivelul reticulului endoplasmatic rugos are loc:
a) biosinteza proteinelor plastice din pereții celulari, a proteinelor de rezervă, a
unor protein -enzime
b) duplicarea ADN -ului nuclear și formarea ARNm, care migrează în citoplasmă
c) desfășurarea etapei finale de biodegradare a substanțelor de rezervă
102. Guația:
a) este un fenomen de eliminare a apei sub formă de vapori
b) este un fenomen de eliminare a apei din corpul plantelor sub formă de picături
c) are rol în reglarea echilibrului osmotic , în modificarea permeabilității celulare
și a proprietăților fizico -chimice ale coloizilor plasmatici
103. Difuziunea reprezintă:
a) fenomenul de înterpătrundere omogenă a două substanțe miscibile, de
concentrații diferite, puse în contact direct
b) fenomenul de înterpătrundere a moleculelor de apă printre moleculele unei
alte substanțe
c) fenomenul de întrepătrundere a moleculelor a două lichide de concentrații
diferite, separate printr -o membrana semipermeabilă
104. În prima fază a transpirației stomatale are loc:
a) procesul fizic de difuziune a vaporilor de apă prin ostiole și evaporarea la
suprafața frunzei ca urmare a deficitului hidric din aerul atmosferic
b) procesul fiziologic de eliminare a apei din celulele mezofilului în spațiile
intercelulare
c)difuziunea vaporilor de apă prin închiderea și deschiderea stomatelor
105. Metabolismul resprezintă:
a)totalitatea schimburilor de substanță și energie dintre organismele vii și mediul
lor de viață, precum și transformările intermediare din celula vie
b)apariția or ganelor de reproducerecare se continuă cu procesele de fructificare
c)proprietatea protoplasmei de a se deplasa sub forma unor curenți citoplasmatici
numai în interiorul organitelor citoplasmatice
106. Ascensiunea apei în plantă se efectuează cu ajutorul:
a) forței de coeziune și a forței de imbibiție
b) presiunii radiculare, a forței de aspirație a frunzelor, a forței d e coeziune a
moleculelor de apă și a forțelor de capilaritate și imbibiție
c) presiunii radiculare, a forței de aspirație a frunzelor, a forței de coeziune a
moleculelor de apă și a forțelor de capilaritate și a osmozei
107. For țele de imbibiție:
a) contribuie la reținerea apei în membranele celulozice
b) acționează numai asupra organitelor citoplasmatice și în procesul de creștere
a plantelor
c) iau naștere din afinitatea pentru apă a unor substanțe coloidale
108. Plasmoliza concavă constă în:
a) desprinderea parțială a citoplasmei de membrană

b) desprinderea citoplasmei de mem brană numai la colțurile acesteia
c) desprinderea totală a citoplasmei de membrană
109. La grâu, insuficiența azotului:
a) micșorează înfrățirea iar frunzele au o culoare verde deschis
b) produce o înfrățire exagerată, un consum de apă neeconomic și micșorează
rezistența plantelor la cădere
c) determină apariția pe frunze a unor puncte galben -deschis, înșiruite pe
lungimea frunzei care ulterior se transformă în necroze
110. Plasmalema:
a) este o membrană semitransparentă și semipermeabilă care separă citoplasma
de vacuolă
b) este o membrană hialină, transparentă, formată din straturi de proteine
separate printr -o lamă fosfolipică bimoleculară
c) este un sistem de vezicule și canalicule cu rol în sinteza lipidelor și a
glicogenul
111. Fotooxidarea influențează capacitatea pigmenților asimilatori prin:
a) absorbția apei și a substanțelor nutritive
b) intensitatea luminoasă
c) oxidarea substanțelor organice
112. Zaharoza este prezentă în:
a) fructe, frunze, semințe, rădăcinile de sfeclă de zahăr, tulpinile de trestie de
zahăr și în sorgul zaharat
b) germenii de orzîncolțit, înlăstarii de cartof, în frunzele unor plante și în
nectarul florilor
c) plantele tinere, în seva unor arbori și în multe microorganisme
113. În creșterea embrionară are loc:
a) formarea tuturor tipurilor de țesuturi
b) acumularea masivă de apă în vacuole
c) creșterea și diviziunea celulelor meristematice
114. Faza de întuneric a fotosintezei cuprinde:
a) transformarea oxigenului în substanțe organice
b) reducerea dioxidului de carbon și transformarea acestuia în substanțe organice
c) transformarea energiei luminoase în substanțe anorganice
115. La plantele ce aparțin familiei Gramineae, creșterea în lungime a tulpinii este de
tip:
a) acropetal
b) intercalar
c) linear
116. Recolta agricolă reprezintă:
a) greutatea părții valoroase, utile din punct de vedere economic a plantelor
cultivate pe o suprafață de un hectar în decursul unui an
b) cantitatea totală de substanță uscată acumulată de plantele cultivate pe o
suprafață de un hectar într -un interval de timp de un an
c) creșterea suprafeței foliare, care asigură fotosinteza prin asigurarea unei
densități optime a plantelor pe unitatea de suprafață
117. Hidrotropismul constă în însușirea rădăcinilor plantelor:
a) de a se îndrepta, prin mișcări de curbură, spre regiunile din sol care sunt mai
bogate în apă
b) de a se îndrepta prin mișcări de curbură spre regiunile din sol care sunt mai
bogate în macroelemente

c) dea se îndrepta prin mișcări de curbură spre regiunile din sol care sunt mai
bogate în auxine și gibereline
118. Vernalizarea este procesul prin care plantele trec:
a) de la starea vegetativă la cea generativă sub influența temperaturilor joase
pozitive
b) de la formarea florilor la formarea fructelor
c) atunci când sunt adaptate la condițiile climatice nefavorabile
119. Ofilirea temporară :
a) apare atunci când seceta atmosferică se suprapune peste seceta pedologică,
acționând concomitent, motiv pentru care deficitul de apă din plante nu se restabilește în cursul
nopții, devenind un deficit restant care crește de la o zi la alta
b) se manifestă vara pe timp de arșiță, la orele amiezii, când î n atmosferă există
deficit de vapori de apă, plantele se ofilesc și își pierd turgescența
c) duce la modificarea însușirilor fizico -mecanice, chimice și biologice ale
solului
120.Formula generală a respirației este următoarea:
a) C 5 H12O5 + 6 O 2 → 6 CO 2 + 6 H 2O + E
b) C 6 H12O6 + 6 O 2 → 6 CO 2 + 6 H 2O + E
c) C 6 H12O6 + 6 CO 2 → 6 O 2 + 6 H 2O + E
121. Principalii factori de solificare sunt:
a) organismele vegetale și animale, clima, rocile, relieful, apa freatică și
stagnantă, timpul și omul
b) organismele, temperatura, precipitațiile, umiditatea aerului, curenți
atmosferici, rocile , relieful, apa, timpul și omul
c) organismele vegetale și animale, clima, rocile, relieful, apa freatică și
stagnantă și timpul
122. Pe scoarța de alterare alcătuită din roci afânate (luturi, loessuri, argile) se formează
soluri:
a) profunde, cu o bună dezvoltare a profilului
b) scurte
c) lutoase
123. Procesul chimic de transformare a mineralelor și rocilor, în urma căruia rezultă
produși cu proprietăți noi, deosebite de ale vechilor minerale, se numește:
a) alterare
b) dezagregare
c) mineralizare
124. Hidroliza reprezintă faza inițială în care are loc descompun erea substanțelor
organice complexe în compuși organici mai:
a) complexi
b) sintetizați
c) simpli
125. Argila este reprezentată de particule elementare cu diametrul :
a) între 0,02 – 0,2 mm
b) între 0,002 – 0,02 mm
c) mai mic de 0,002 mm
126. Grupa de clase a texturilor mijlocii (soluri mijlocii) cuprinde următoarele clase
a) lut argilos (T) și argilă (A)
b) lut nisipos (S) și lut (L)
c) nisip (N) și nisip lutos (U)

127. În formarea structurii solului o importanță deosebită o au:
a) praful, humusul, oxizi și hidroxizii, natura ionilor din complexul adsorbtiv și
microor ganismele
b) nisipul, humusul, oxizi și hidroxizii de fier, natura ionilor din complexul
adsorbtiv și microorganismele
c) argila, materia organică, humusul, oxizi ș i hidroxizii de fier, natura ionilor din
complexu l adsorbtiv și microorganismele
128. Stabilirea gradului de structurare a solului se face:
a) în funcție de gradul de individual izare a elementelor structurale
b) pe cale organoleptică și în laborator cu a jutorul analizei granulometrice
c) pe baza proporției volumetrice a solului structurat și nestructurat
129. Capacitatea pentru apă capilară corespunde unui pF egal cu:
a) 2,5
b) 2
c) 0
130. Ansamblul fenomenelor de pătrundere, mișcare, reținere și pierdere a apei din sol
reprezintă regimul:
a) hidric al solului
b) aerului din sol
c) climatic
131. Compoziția aerului diferă de la un sol la altul în funcție de:
a) covorul vegetal, anotimp și cantitatea de humus
b) natura solului și activitatea microorganismelor
c) covorul vegetal, anotimp, cantit atea de humus și microorganisme
132. În funcție de dinamica în timp, la soluri se poate întâlni un regim termic:
a) diurn, lunar, sezonier, anual, multianual, echilibrat, blând, exagera t de rece,
exagerat de cald etc.
b) diurn, lun ar, sezonier, anual, multianual
c) echilibrat, blând, exagerat de rece, exagerat de cald etc.
133. Soluția solului constituie:
a) rezervor de apă pentru plante
b) sursa directă de elemen te nutritive pentru plante
c) rezer vor de apă și sursa de e lemente nutritive pentru plante
134. Aciditatea actuală este determinată de concentrația:
a) cationilor bazici prezenți la u n moment dat în soluția solului
b) ionilor de hidrogen prezenți la un moment dat în soluția solului
c) catio nilor bazici și a ionilor de hidrogen prezenți la u n moment dat în soluția
solului

135. Capacitatea de tamponare reprezintă însușirea solului de a se opune tendinței de
modificare a concentrației unor ioni din soluția solului, prin acțiunea reciprocă dintre:
a) faza lichidă și faza gazoasă
b) faza solidă și faza lichidă
c) faza solidă și faza gazoasă
136. Materialul parental pe care sau format Kastanoziomurile este reprezentat de:
a) loess sau depozite loessoide
b) marne
c) argile
137. Condițiile climatice ale zonelor unde sunt răspândite Faeozi omurile se
caracterizează prin P = 500 -700 mm; ETP = 560 -650 mm și Tma de:
a) 5-7°C
b) 7-9°C
c) 9-11°C
138. Vegetația naturală caracteristică Solonceacurilor este reprezentată prin asociații de
ierburi oblig at:
a) hidrofile
b) halofite
c) halofile
139. Solonețurile, în general, sunt răspândite pe terenurile:
a) slab drenate
b) bine drenate
c) foarte drenate
140. Bonitarea naturală a terenurilor agricole se face pentru porțiuni de teritoriu pe care
fiecare dintre factorii naturali se manifestă uniform, numite:
a) unități de sol (US)
b) unități de t eritoriu ecologic omogene (TEO)
c) unități teritorial administrative (UAT)
141. Care este destinatia plugurilor ?
a) Sa efectueze lucrarea de baza a solului «aratura » prin care solul se marunteste
si se afaneaza
b) Sa efectueze lucrarea de baza a solului «aratura » prin care solul se
marunteste, se afaneaza, se deplaseaza lateral si se rastoarna
c) Sa efectueze lucrar ea de baza a solului «aratura » prin care solul se taseaza in
vederea semanatului.
142.Care sunt partile componente ce intra in constructia plugului purtat ?
a) Cadrul, triunghiul de prindere, intaritura pentru triunghiul de prindere, cutite
sageata, roata de co piere, antetrupita, scormonitor
b) Cadrul, triunghiul de prindere, intaritura pentru triunghiul de prindere, trupite,
baterie de discuri, roata de co piere, antetrupita, scormonitor
c) Cadrul, triunghiul de prindere, intaritura pentru triunghiul de p rindere, trupite,
cutit disc, roata de co piere, antetrupita, scormonitor
143. Cum se face reglarea adancimii de lucru a plugului purtat?
a) Prin lestarea cadrului
b) Prin manevrarea pe verticala a rotii de copiere
c) Prin modificarea unghiului de patrundere in sol a brazdarului
144. Care organ activ al trupitei de la plug afanaza solul cu 8 -10 cm sub nivelul fundului
brazdei ?
a) Brazdarul.
b) Cutitul lung.

c) Scormonitorul
145. Care organ activ al trupitei de la plug are rolul de a taia brazda in p lan vertical?
a) Brăzdarul
b) Cuțitul disc
c) Cormana
146. Ce rol are plazul in constructia trupitei plugului ?
a) Asigura stabilitatea trupitei in plan orizontal prin sprijinirea lui, in timpul
lucrului, de peretele brazdei.
b) Imbunatateste procesul de rasturnare a brazdei si de maruntire a solului.
c) Taie brazda de sol in plan vertical.
147. Ce lucrare presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni : afanarea terenului,
spargerea crustei solului, maruntirea bolovanilor, nivelarea terenului, distrugerea b uruienilor,
pastrarea apei in sol ?
a) arătura
b) grăparea
c) tăvălugirea
148. Când se foloseste obligatoriu grapa stelată:
a) Cand se executa araturi de toamna pentru infiintat culturi de toamna.
b) Cand se executa araturi de toamna pentru ogoare.
c) Cand se executa lucrari de scarificat.
149. Care tip de grapa se foloseste pentru maruntirea, afanarea si nivelarea stratului
superficial al solului, in cadrul operatiunii de finisare a pregatirii patului germinativ ?
a) grapa cu discuri
b) grapa stelată
c) grapa elicoidală
150. Cum se regleaza adancimea de lucru a grapei cu discuri
a) Prin modificarea pozitiei rotilor de sprijin care limiteaza adancimea, reglarea
unghiului de atac al bateriilor de discuri si prin lestarea grapei.
b) Prin modificarea pozitiei razuitorilor si a pozitiei urmelor de lucru ale
discurilor.
c) Prin reglarea presiunii in pneuri, a paralelismului cadrului cu solul si cuplarea
corespunzatoare la tractor.
151. Care este destinatia tavalugilor ?
a) Sa taseze solul la suprafata si in profunzime, sa marunteasca bulgarii, sa
distruga crusta, sa niveleze terenul, sa restabileasca contactul radacinilor plantelor cu solul.
b) Sa afaneze, sa marunteasca solul si sa distruga resturile vegetale.
c) Sa se afa neze si sa incorporeze in sol ingrasamintele chimice si organice.
152. Ce utilaj executa operatiunile de cultivatie partiala a solului pentru distrugerea
buruienilor si cultivatie totala a solului pentru pregatirea patului germinativ ?
a) combinatorul
b) cultivatorul
c) grapa
153. Care sunt cerintele agrotehnice pentru lucrarea de afanare ?
a) Sa afaneze , sa marunteasca si sa niveleze solul, sa distruga buruienile, sa nu
vateme plantele.
b) Sa asigure realizarea adancimii de lucru, sa lase suprafata tere nului neteda, sa
incorporeze resturile vegetale si ingrasamintele chimice.
c) Sa nu amestece sau sa inverseze straturile de sol, sa imbunatateasca regimul
aerohidric al solului, sa combata excesul de apa si sa inlature starea de tasare a solului.

154. C e operatiuni executa scormonitorul echipat cu ranta ?
a) Deschiderea unor canale mici de irigare si desecare.
b) Afanarea si nivelarea solului
c) Maruntirea si tasarea solului
155. Care este criteriul de stabilire a cerintei de afanare a solului ?
a) gradul de tasare a solului
b) gradul de îmburuienare
c) gradul de mărunțire și nivelare a solului
156. Care sunt reglajele tavalugilor ?
a) Pregatirea tractorului, reglarea adancimii de lucru, reglarea paralelismului cu
solul, repartizarea corespunzatoar e a organelor de lucru.
b) Pregatirea tractorului, reglarea distantei dintre sectii, reglarea adancimii de
incorporare, reglarea pozitiei cutitelor.
c) Pregatirea tractorului, alegerea corespunzatoare a profilului organelor active,
reglarea gradului de tasare prin lestare cu apa sau nisip.
157. Ce se intelege prin frezarea solului ?
a) Taierea brazdei in plan orizontal si vertical, afanarea si maruntirea solului in
timpul rasturnarii ei si acoperirea resturilor vegetale.
b) Distrib uirea si incorporarea ingrasamintelor chimice si organice.
c) Maruntirea, afanarea si amastecarea straturilor de sol cu resturile organice
existente la suprafata solului.
158. Ce dezavantaje prezinta utilizarea frezelor agricole ?
a) Consum mare de energie si distrugerea structurii solului.
b) Consum mare de forta de munca si vatamarea plantelor.
c) Consum mare de samanta si grad de afanare scazut.
159. Combinatoarele sunt masini agricole care executa ?
a) O singura lucrare a solului.
b) Mai multe lucrari ale solului la aceeasi trecere.
c) Mai multe lucrari de recoltat.
160. Cum se elimina pamantul din gopile sapate de masinile de sapat gropi ?
a) Prin schimbarea sensului de rotire al burghiului.
b) Prin cresterea turatiei burghiului la atingerea ad ancimii de lucru
c) Prin ridicarea rapida a burghiului.
161. Care este destinatia masinilor de semanat ?
a) Sa repartizeze uniform semintele la suprafata terenului
b) Sa repartizeze uniform semintele pe unitatea de suprafata si sa le introduca in
sol la adancimea destinata in functie de cultura
c) Sa distribuie uniform semintele in sol
162. Care este formula de calcul a normei de samanta pe unitatea de suprafata ?
a) Q [kg/ha] =

100% %../.xxGPpmgbxDg MMB
b) Q =

100../..% %xpmgbxDg MMBxGP
c) Q =

100% ../..%xxGpmgbDxPg MMB
163. Care sunt reglajele masinilor de semanat?
a) Pregatirea tractorului, reglarea orizontalitatii, reglarea distributiei in functie de
marimea semintelor, gradul de si norma de insamantare, reglarea distantei in randuri, reglarea
adancimii de lucru, reglarea marcatorilor.

b) Pregatirea tractorului, reglarea orizontalitatii, reglarea normei de administrare
a ingrasamintelor, reglarea adancimii de lucru, reglarea distantei fata de rand
c) Pregatirea tractorului, reglarea orizontalitatii, reglarea normei de erbicid.
164. Care este procesul de lucru al combinelor de recoltrat cereale paioase ?
a) Taierea plantelor, separarea paielor, balotarea paielor.
b) Taierea plantelor, separarea boabelor din masa vegetala, curatirea boabelor,
depozitarea boabelor.
c) Taierea plantelor, separarea paielor si impuritatilor, depozitarea paielor si
impuritatilor.
165. Care este rolul batozei de la combina de recoltat cere ale paioase ?
a) Sa separe boabele de paie si alte impuritati.
b) Sa bata boabele.
c) Sa rupa legaturile dintre boabe si masa vegetala si sa separe boabele cu
impuritati de paie.

Subiecte clasice:
Combaterea buruienilor, fertilizarea si irigarea la cultura grâului de toamnă.
Asolamentul, samânța și semănatul și combaterea bolilor și daunătorilor la cultura de
grâu de toamnă.
Combaterea buruienilor, fertilizarea și irigarea la cultura de porumb pen tru boabe.
Asolamentul, samanta si semanatul și combaterea bolilor si daunatorilor la cultura de
porumb pentru boabe.
Combaterea buruienilor, fertilizarea și irigarea la cultura de soia pentru boabe.
Asolamentul, sămânța și semănatul și combaterea bolilo r și dăunătorilor la cultura de
soia pentru boabe.
Combaterea buruienilor, fertilizarea și irigarea la cultura de floarea soarelui.
Asolamentul, samanta si semanatul și combaterea bolilor si daunatorilor la cultura de
floarea soarelui.