Licenta Vasiluta.doc Final [629078]
1 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Contabilitate și Informatică de Gestiune
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Conduc ător științific:
Conf . univ. dr. Drăgan Cristian
Absolvent: [anonimizat], 2018
2
3 Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Contabilitate și Informatică de Gestiune
Contabilizarea achizi țiilor si
vânzărilor
de natură comercial ă,
Conduc ător științific:
Conf . univ. dr. Drăgan Cristian
Absolvent: [anonimizat], 2018
4
5 CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………. ……… ………………. 6
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE
COMERCIALE ……………………………………………………………………………………. ……… ………7
1.1 Relațiile comerciale în cadrul legăturilor economice ale firmei ……………. …..7
1.1.1 Sistemul informațional contabil privind evidența decontărilor comerciale …………..8
1.1.2 Instrumentele de decontare………………………………………… ………………………. …………11
Decontările interne și instrumente le de plată utilizate …………. ……… ……………11
Decontările internaționale și instrumentele de plată utilizate ……………. ………..13
1.2 Date generale privind achizi țiile si v ânzările de natură comercial ă …………….14
1.2.1 Generalită ți……………………………………………………………………………………….. …………14
1.2.2 Sistemul de conturi privind decontările cu furnizorii………………………… ……………..1 6 1.2.3 Sistemul de conturi privind decontările cu clienții………….. …………………… …………..20
CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA ACHIZITIILOR ȘI VÂNZĂRILOR DE
NATUR Ă COMERCIAL Ă ………………………………………………………. …………. …….. …25
2.1 Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind achizițiile de natură comercială în
practica societățiilor comerciale ……………………………….. ……………………………………. ………….25
2.2 Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind vânzările de natură comercial ă în
practica societățiilor comerciale …………………………… ……………………………………… ……………. 37
CONCLUZII ………………. …………………………………………………….. ……………… …………………4 7
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… ………….. .49
6
Introducere
În condițiile actua le de piață, relațiile societății moderne evidențiază faptul că o dată
cu dezvoltarea economiei de pia ță, precum și creș terea complexității acesteia trebuie să se
poată furniza informațiile necesare luării unor serii de decizii și , de asemenea , să se p oată
reflecta situația patrimonială a unitățiilor și rezultatele economice și financiare ale acestora .
Astăzi rezultatele or icărei entități sunt condiționate de eficacitatea decontărilor
comerciale, aceste decontări având o importanță în mai multe sens uri și anume ajută la
derularea normală a tranzacți ilor comerciale asigurând scăderea riscului de insolvabilitate
contribuind , de asemenea , la soluționarea problemelor interne și la desfașurarea eficientă a
activității entității.
Relațiile economice a căror caracteristică o reprezintă diversitatea, de obicei se
integrează într -un circuit în care fiecare agent economic ocupă o dublă ipostază, atât pentru
vânzător cât și pentru cumpărător.
Entitățile patrimoniale își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de
relații de decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de asigurare și
protecție socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și cu
subunitățile, precum și cu alte persoane fizi ce și juridice, care în contabilitate poartă
denumirea de terți. Aceste relații comerciale curente se concretizează în:
• apariția și stingerea drepturilor de creanță (creanțele);
• apariția și stingerea angajamentelor de plată (datoriile).
Datorită fapt ului că în pr ezent se evidențiază efectele globalizării faptelor
economice, putem vorbi de tehnici și modalit ăți de decontare moderne cum ar fi compensarea,
factoringul etc. și nu doar de finalizarea unei tranzacții prin derularea ulterioară a unor
virame nte bănești.
Luând în considerare faptul că principalul furnizor de informații necesare în procesul
decizional este contabilitatea, aceasta trebuie abordată privind asupra dinamicii domeniului
economic național și internațional , și, de asemenea ți nând cont de faptul că este în acela și
timp o disciplină științifică , economică și socială. Aceasta influențează în mare masură
derularea decontărilor comerciale privind soluți onarea unor serii de probleme teoretice care
fac referire la definiții, cla sificare , precum și evaluarea crea nțelor și datoriilor comerciale.
Două categorii importante de elemente patrimoniale sunt creanțele și datoriile
față de terțe persoane, acestea având funcții contabile de activ , respectiv pasiv. Aceste
elemente pat rimoniale au implicații semnificative în situația financiară a oricărui agent
economic deoarece ele sunt generate de faptul că , indiferent de domeniile de activitat e din
care fac parte, entități le își desfasoară activitatea în contextul unui sist em complex de relații
economice și financiare .
Complexitatea activităț ilor desfășurate reprezintă o influență majoră asupra
volumului și diversității relațiilor economice și financiare de sfășurate de agenții economici ,
aceste activități impunând exist ența unor colaborări permanente cu un num ăr mare de
furnizori și clienț i sau cu alte tipuri de entități.
În ultimii ani, un element important a dus la diversificarea modalităț ilor de
decontare comercială și anume accelerarea plăților efectuate î ntre întreprinderi. Atât pe plan
național cât ș i internațional decontările au luat forma unor efecte comerciale, a unor
operațiuni de compensație, decontări electronice și on -line.
Contabilității îi revine o sarcină importantă , și anume furnizarea inform ațiilor cu
privire la decontările comerciale , în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și prezentarea
acestor informații diferitelor categorii de utilizatori.
7
CAPITOLUL 1
ASP ECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE
COMERCIALE
1.1 Relațiile comerciale în cadrul legăturilor economice ale firmei
Pentru realizarea obiectului lor de activitate î n cadrul proceselor de aprovizionare și
desfacere , agenții economici intră în relații e conomice diverse din care se nasc
drepturi(creante) și obligații(datorii).
Creanțele întreprinderii reprezintă drepturi generate de existența unui decalaj între
momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii și cel al decontări i, adică
a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestații pe masură . Agenții economici
care au beneficiat de bunuri ș i valori avansate poartă denumirea de debitori1.
În ceea ce privește creanțele treb uie avut în considerare modul î n car e se face
atașarea acestora la exercițiul financiar corespunzator. În acest sens sunt evidențiate două
condiții obligatorii și anume : creanțele sunt înregistrate atunci cand au apărut din punct de
vedere juridic la fel ca și datoriile , iar cea de a do ua condiție se referă la aplicarea
principiului prudenței. Acest lucru impune să se țină cont de riscurile și pierderile apă rute
în exerecițiul curent sau cel anterior , și de asemenea , în conturile anuale pot fi trecute doar
beneficiile realizate l a data de închidere a exercițiului.
La momentul intrării lor în patrimoniu, ele sunt scrise în conturile de activ la
valoarea nominală. Totodată trebuie făcută o disociere între valoarea nominală a creanței și
dobânzile eventual stipulate.
În cazul evaluăr ii creanțelor exprimate în monede străine, intervin reguli particulare
de evaluare, în special cele legate de înregistrarea la inventar a pierderilor sau a câștigurilor
sub forma diferențelor de conversie -activ, respectiv pasiv, precum și a provizioanelor pentru
pierderi din schimb (provizioane pentru riscuri).
Datoriile întreprinderii reprezintă surse st răine atrase de la creditori . Existența lor
este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice și cel al
livrării unui echi valent valoric sau a unei contraprestații2.
Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 “Prezentarea Si tuațiilor Financiare”
clasifică ca fiind datorie curenta atunci câ nd :
1. se aș teaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de explo atare al
întrepr inderii , sau
2. este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Într-o altă abordare , datoria reprezintă o obligație actuală a întreprinderii ce decurge
din evenimente trecute și prin decontarea căreia se aș teaptă să rezulte o ieșire de resurse
care încorporează beneficii economice .
Datoriile reprezintă resurse externe de finanțare, puse la dispoziția întreprinderii fie
de o instituție de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de alți
terți (datorii fiscale, sociale, etc).
1 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005,pag 214
2 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005,pag 214
8 În privința evaluării datoriilor din exploatare, trebuie să se facă distincția între
valoarea de înscriere cu ocazia intrării datoriei în patrimoniul întreprinderii și valoarea
bilanțieră.
Ca urmare a aplică rii principiului nominalismului monetar, valoarea de înscriere cu
ocazia angajării datoriei (intrări i ei în patrimoniu) este dată de valoarea nominală de
rambursare.
Creanțele și datoriile, datorit ă diversității lor , pot fi clasificate după mai multe
criterii, astfel :
1. Dupa obiectul sau conținutul economic al creanțelor și datoriilor, exist ă3:
Datorii fat ă de bugetul statului ;
Datorii față de furnizori;
Datorii față de clienți pentru avansu rile și aconturile primite de la aceștia ;
Datorii față de salariați;
Datorii faț ă de asigurările sociale;
Datorii față de grupuri și asociați sau act ionari;
Creanțe și datorii generate d e deținerea unor efecte comerci ale;
Creanțe asupra debitorilor diverși;
Creanțe asupra furnizorilor generate de avansuri și aconturi acordate
anticipat că tre cumpărător;
Creanțe asupra clie nților pentru produsele vândute , lucrări executate și
servicii prestate;
Alte creanțe și datorii.
2. După natura operațiilor care le generează, distingem:
Datorii și creanțe comerciale;
Datorii și creanțe financiare;
Datorii salariale și sociale;
Datorii fiscale;
Alte datorii și creanțe.
3. După criteriul exigibilității:
Datorii și creanțe curente;
Datorii și creanțe pe termen lung.
4. După criteriul includerii în bilanț, datoriile pot fi grupa te în:
Datorii recunoscute în bilanț;
Datorii în afara bilanțului( datoriile contingente, contractele executorii).
1.1.1 Organizarea sistemul ui informațional contabil privind evidența
decontărilor comerciale
Una dintre cele mai importante comp onete ale metodei contabilității o repre zintă
documentele justificative, fă ră de care contabilitatea nu ar p utea face dovada efectuării
acelor operații.
,, Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într -un
înscris care s tă la baza î nregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea de document
3 Feleagă N. – Tratat de contabilitate financiară , vol.II , Editura Economică, București,2000
9 justificativ . Ele angajează raspunderea persoanelor care le -au întocmit , vizat și aprobat , ori
înregistrat în contabilitate.’’( legea contabilității nr.82/1991, art.6).
Varietatea relații lor economice din care iau naștere datorii le și creanțe le
generea ză o diversitate de documente primare care le consemnează.
Prezentarea succintă a categoriilor de datorii și creanțe corelate cu principalele
documente aferent e ar fi4:
– Angajarea , respectiv , stinge rea datoriilor și a creanțelor față de personalul
unității presupune utilizarea de: state de plată , listă de indemnizații, listă de avans chenzinal,
ordine de deplasare , chitanțe.
– Angajarea , respectiv , stingerea dat oriilor și crean țelor față de bugetul statului
presupune utilizarea de: jurnal de cumpărari , jurnal de vânzări, decont privind TVA , situații
de calcul .
– Angajarea , respectiv , stingerea creanțelor și datoriilor față de asigurările și
protecția socială presupune utilizarea de: desfășurătorul indemnizațiilor sociale , ordine de
plată, chitanțe.
– Angajarea , respectiv , stingerea creanțelor și datoriilor față de furnizori și
respectiv c lienți presupune utilizarea de : facturi, facturi fiscale, aviz de însoțire a mărfii ,
ordin de plată, cec, bilet la ordin, cambie, chitanță.
Principalele documente cu caracter operativ utilizate pentru evidența datoriilor si
creanțelor comerciale sunt : Registrul de comenzi și Fișa de urmărire a executării
come nzilor , utilizate pentru urmărirea realizării contractelor încheiate cu furnizorii de
bunuri și servicii și Fișa de urmărire a contractelor, fo losită pentru urmărirea livră rilor de
bunuri și servicii către clienți5.
Documentele justificative îndep linesc doua funcții, și anume:
1. funcția informațională a documentelor justificative se concretizează în
suportul material al înregistrarii operațiilor economice și financiare în
contabilitate , iar cea de a doua
2. funcț ia gestionară.
Acestea fac dovad a înfă ptuirii operațiilor și genereaz ă drepturi , obligații dar și
răspunderi cu privire la existența și miș carea elementelor patrimoniale .
Documentele justificative se pot clasifica în două categorii6:
1. Documente create de întreprindere pentru uz intern : tablouri privind
ajustările pentru deprecierea creanțelor .
2. Documente create de întreprindere la solicitarea terților: facturi trimise
clienților, cecuri trimise furnizorilo r, ordine de virament date de bă nci.
Documentele justificative trebuie să îndeplinească o serie de condiții de formă și de
fond.
Legalitatea fenomenului economic consemnat , realitatea dar și eficiența operației
economico -financiare fac trimitere la condițiile de fond în timp ce autenticitatea
documentului , valabili tatea acestuia și corectitudinea calculelor fac trimitere la condițiile de
formă.
Documentele ce consemnează cele mai frecvente creanțe comerciale sunt, pentru
furnizori, atunci când natura creanțelor se caracterizează prin avansuri acordate , urm atoarele:
ordin de plată, bilet la ordin, cec, chitanță, factură. În ceea ce privește documentele ce
consemnează cele mai frecvente datorii comerciale pentru clienți atunci când natura
obligațiilor se caracterizeaz ă prin avan suri primite , sunt : factură fiscală, chitanță, ordin de
plată, cec.
4 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005, pag 212
5 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005, pag 213
6 Niculae Feleagă, Liliana Malciu ,Ștefan Bunea, Bazele contabilității, O abordare europeană și
internațională, Editura Economică, București 2002, pag 117
10 Factura este documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a
operațiunilor economice , document emis de vâ nzător cumpăratorului prin care se face
dovada propietații bunului cumpărat și al prețului plătit.
De asemenea factura este documentul comercial care descrie în termeni generali
tranzacțiile de vânzare –cumpărare efectuate între doi agenți economici.
Toate operațiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corect are,
reconstituire) se efectuează conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codului fiscal cu
modificările si completă rile ulterioare și ale Normelor metodologice de aplicare a acestui a.
De asemenea, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, pe orice factură întocmită de o societate
trebuie să se menționeze și denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul
comerțului și codul unic de înregistrare. În cazul societăților cu răspundere limitată, facturile
vor conține și capitalul social, iar pe facturile emise de societățile pe acțiuni trebuie
menționate capitalul social subscris, dar și cel vărsat. În plus, dacă facturile sunt emise de o
sucursală, acestea trebuie să menționeze și oficiul registrului comerțului la care a fost
înregistrat ă sucursala și numărul ei de înregistrare.
Factura se întocmește în doua sau mai multe exemplare7 și servește ca :
Document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a bunurilor
livrate și a serviciilor prestate;
Document de însoțire a mărf ii pe timpul transportului , după caz ;
Document de încă rcare în gestiune a cumpărătorului;
Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a
cumpărătorului.
Alocarea și gestionarea numerelor facturilor emise de societate se va face de către
o persoană sau mai multe după caz, aceste persoane vor fi d esemnate de către cei care
răspund de organizarea și conducerea contabilității.
De asemenea factura mai are un rol important din punct de vedere fiscal și anume
reprezint ă un document justificativ pentru colectarea TVA în cazul furnizorului , respectiv
pentru deducerea TVA în cazul cumpărătorului.
Factura proformă . Acest tip de factură este specifică opera țiunilor de import
export , este trimisă de exportator și es te certificată de o persoană cu funcț ie executivă în
cadrul firmei.
Factura proformă poate fi so licitată înaintea expedierii mă rfurilor pentru obținerea
unei licențe de transport, efectuarea plății în avans, deschiderea unui acreditiv sau pentru a se
menține cotația. Acea sta este un document recunoscut în comerțul internațional dar nu are
statut convențional, este utilizată de obicei în cadrul acreditivului, permițân d exportatorului
să obțină con firmarea că importatorul are fonduri suficien te de achiziționare a mărfii.
Avizul de însoțire a mărfii (14-3-6A) a fost până la data de 01 ianuarie 2007 un
formular cu regim special de tipărire , înseriere și numerotare. De la data aderării României
la U.E , conform Ordinului 2226 din 27 decem brie 2006, avizul de însoțire a mărfii a devenit
formular cu regim intern . In prezent acest document este reglementat de OMF nr. 2.634 din 5
noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile și servește ca :
– document de însoțire a mărfii în timpu l transportului;
– document ce stă la baza întocmirii facturii;
– dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune l a alta, dispersate
teritorial , ale aceleiași unități;
– document de primire în gestiune , după caz ;
– document de descãrcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
7 Comform ordin 2634/5 noiembrie 2015 privind documentele financiar -contabile de către persoane le
prevazute la art. 1 din Legea Contabilității nr 82/1991, republicată.
11 Avizul de însoțire a mărfii se întocmește de către entitățile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale,
precum și în alte situații stab ilite prin procedurile proprii ale entității , marfurilor sau a altor
valori materiale
Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial (titlu de credit) prin care
o persoană numită emitent sau subscriitor (debitorul) i și asumă obliga ția pers onală si
necondi ționată să platească pentru respectivul înscris unei alte persoane numite beneficiar
(creditor) o anumită sumă de bani, la o dată fixă numită scadență și într -un loc bine
determinat.
Avantajul biletului la ordin rezidă în faptul că la scade nță, b iletul la ordin devine
titlu ex ecutoriu.
Legea nr. 58/1934 prevede men țiunile esen țiale pe care trebuie sa le cuprindă un
bilet la ordin, si anume:
denumirea de bilet la ordin ;
data emisiunii;
scaden ța;
mentionarea obliga ției personale si necondi ționate de a plati suma de bani;
numele beneficiarului;
semnă tura subscriitorului sau a emitentului;
locul de plată .
Documentele justificative se păstrează în arhivă, de regulă în formă originală ,
grupate în funcție de natura operațiilor și în ordine cro nologic ă, în cadrul exercițiului
financiar la care se referă . Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea și
consultarea acestora în termenul prevăzut de lege8.
1.1.2 Instrumentele de decontare
Totalitatea operațiilor de încasări și plăți care au loc în cadrul activității unei
entități poartă denumirea de relații de decontare. Operațiile de decontare se po t grupa în două
mari categorii , în funcție de natura valorilor de trezorerie , care intervin în rezolvarea unor
asemenea relații de decontare , în decontări fără numerar și decontări în numerar9.
Trecerea scriptic ă a unei sume din contul debitorului în contul creditorului prin
intermediul unei unității bancare car acterizează decontările fără numerar , adica vir area unei
sume datorate de cumpărător sau alt plătitor către un furnizor sau alt beneficiar de drepturi.
Decontările interne și instrumentele de plată utilizate
În țara noastră pot fi folosite urmatoarele forme de decontare și instrumente de
plată: Acreditivul, Scrisoarea de garanție și Acceptarea .
Acredit ivul se utilizează frecvent în relațiile comerciale int ernaționale și pentru
decontăr ile interne în cazul în care cumpărătorul întârzie în mod repetat plățile către
furnizor. Acesta es te o for mă de decontare prin care plățile se efectuează pe mă sura livrării
8 Niculae Feleagă, Liliana Malciu ,Ștefan Bunea, Bazele contabilității, O abordare europeană și
internațională, Editura Economică, București 2002, pag 120
9 Victoria Bărbăcioru, Maria Sandu , Sorin Domnișoru, Radu Bălună,Maria Bănuță,Contabilitate
Financiară, Ediția a II -a Sitech , Craiova 2007
12 mărfurilor, executării luc rărilor și prestării servicilor , aceste plății se fac dintr -o sumă
rezervată în acest scop și țin ută la dispozitia furnizorului.
Atunci când unităț ile au convenit decontarea pe bază de acreditiv, se impune
existența unui contract comercial .
Scrisoarea de Garanție este documentul prin banca plă titorului confirmă, la
cererea acestuia, că pentru anumite cazuri bine precizate va asigura, pe o an umita perioadă de
timp și î n limita unei sume determ inate, efectuarea plăților prevăzute în această scrisoare, din
credite bancar e, atunci când, la data solicită rii plății de către furnizor, plătitorul nu are alte
disponibilități de plată.
Acceptarea se caracterizează prin faptul că plățile între entități se efectuează pe
baza acordului plătitorului , prin depunerea la bancă a documentelor de decontare . În cadrul
acceptării se pot folosi următoarele instrumente de decontare10:
dispoziția de plată ;
cambia ;
ordinul de plată;
cecul;
forfetarea sau factoringul.
Ordinul de plată este utilizat pentru decontarea valorilor produselor , lucr ărilor și
serviciilor primite.
Acesta este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acestuia unei
societăți bancare receptoare de a pune la dispoziția unui bene ficiar o anumită sumă de
bani, la o anumită dată.
Dispoziția dată de emitent este co nsiderată un ordin de plată dacă aceasta nu
prevede că plata trebuie facută la cererea beneficiarului și dacă societatea bancară
receptoare intră în posesia sumei respective , fie p rin încasarea ei de la emitent , fie prin
debitarea unui cont al emitentului .
Cecul este un instr ument de plată utilizat pe scară largă în țările cu economie
avansată fi ind utili zat în plăți interne și internaț ionale (inclusiv in turism).
Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci
(tras), la care persoana respectivă are un dispo nibil în cont, de a plăti o sumă de bani
determinată u nei terțe persoane (beneficiarul cecului), plata facându -se la vedere. Pentru
emiterea cecurilor, titularii trebuie să dispună de conturi care să acopere sumele ordonate de
cecul emis, pe bază de disponibil, depozit bancar sau pe bază de credit (mai este u tilizat si
termenul de provizion), lipsa sumelor de acoperire fiind aspru pedepsită de lege în orice ța ră
fiind socotită drept infracț iune11.
Cambia are o dublă întrebuințare , și anume , aceasta este un instrument de plată și
în acelasi timp un titlu d e credit sub semnătură privată, prin care trăgătorul , care emite
titlul , plătește o datorie față de o anumită persoană prin intermediul altei persoane care are
datorie față de trăgător.
Cambia are următoarele funcții:
a)instrument de schimb val utar;
b)titlu de credit . Plata cambiei nu se face imediat, ci la scadentă sau la vedere , motiv
pentru care cambia amână în timp plata datoriei și , ca atare, este titlu de credit. Se admite că
plata să se facă imediat prin operațiunea numită “scont”. Bene ficiarul sau dobânditorul
cambiei poate remite cambia unei bănci care va achita suma arătată în cambie. Până la
scadentă , banca va calcula și va reț ine echivalentul dobânzilor ce i se cuvin pentru faptul că a
achitat imediat suma de bani arătată în cambie.
10 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005, pag 215
11 www.economics.com
13 c) instrument de plată. Trăgătorul are posibilitatea să achite datoria pe care o are faț ă
de creditorul său prin tragerea unei cambii asupra unui debitor propus în favoarea creditorului
care devine beneficiarul cambiei.
Forfetarea sau Factoringul sunt in strumente de plată care presupun parcurgerea
următoarelor12:
– Forfetar ea este un contract prin care un vânzător sau prestator de servicii iși
vinde creanțele pe care le are față de un cumpărăt or sau benefic iar, unei socie tăți bancare
sau unei inst ituții financiare specializate contra unei taxe de forfetare.
– Factoringul este un c ontract încheiat între o parte , denumită aderent,
furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii și o societate bancară sau ins tituție financiară
specializată , den umită fact or, prin care aceasta din urm ă asigură finanțarea, urmărirea
creanțelor și p rotecția riscurilor de credit , iar aderentul cedează factorului, cu titlu de
vânzare sau gaj , creanțele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru
terți.
Decontările internaționale și instrumentele de plată utilizate
În tranzacțiile economice internaționale, stingerea efectivă a unei datorii sau creanțe
externe reclamă o deplasare a mijloacelor de plată. Mărfurile livrate sau serviciile pr estate pot
fi plătite imediat sau “cash”, ori vânzătorul poate consimți să acorde un credit comercial
partenerului său din străinătate.
Plata internațională reprezintă stingerea unor obligații bănești peste granițele unei
țări, plătitorul și beneficiarul plății fiind rezidenți ai unor țări diferite. Ele sunt determinate de
efectuarea unor operațiuni comerciale sau necomerciale. În funcție de modul de realizare,
plățile internaționale pot fi13:
plăți efective;
plăți realizate prin anumite modalită ți de plată ;
plăți prin compensație.
Indiferent de tipul fluxului valutar (comercial, necomercial sau financiar), acesta se
realizează prin bănci. Băncile din diferite ț ări stabilesc, între ele, relații de corespondent
bancar, având deschise — pe bază de reciprocitate — conturi, pe de o parte pentru a ușura și a
permite o cât mai rapidă mișcare a banilor, iar pe de altă parte, pentru a asigura securitatea
transferurilor internaționale de fonduri.
Modalitățile de plată folosite pe plan internațional cunosc o mare diversitate, iar în
practica comercială și bancară internațională au intervenit, în timp, o serie de modificări
menite să îmbunătățească activitatea desfășurată, în special în direcția creșterii operativității și
siguranței operațiunilor și a valor ilor transferate.
Una din aceste modalități este Incasso documentar fiind modalitatea de plată prin
care exportatorul trimite importatorului spre încasare, prin intermediul bancar, documentele
convenite contractual, care atestă îndeplinirea obligațiilor c e i-au revenit. Printre aceste
documente sunt de menționat factura, documentul de transport, certificatul de origine, polița
de asigurare etc.
Creditul documentar este modalitatea de plată cea mai des utilizată atât în
decontarea plăților intemaționale, cât și în decontarea plăților interne, întrucât oferă
suficiente garanții atât vânzătorului, cât și cumpărătorului. Vânzătorul este sigur că va încasa
prețul, imediat ce poate dovedi că a expediat marfa și a îndeplinit condițiile contractuale, iar
12 Victoria B ărbăcioru, Maria Sandu , Sorin Domnișoru, Radu Balună,mariana Banuță,Contabilitate
Financiară, Ediția a II -a ,Editura Sitech, Craiova 2007
13 Pîrvu Cerasel,Contabilitatea operațiilor de import –export ,Ediția aII -a revizuită ,Editura Print Xpert
14 cumpărăt orul că marfa plătită îi este expediată. În mod similar se pune problema și în
domeniul schimbului de serviciu. Niciodată marfa și contravaloarea ei nu vor fi concentrate
într-o singură mână, a vânzătorului sau a cumpărătorului14.
În practica plăților inter naționale, creditul documentar apare sub două forme:
acreditivul și scrisoarea de credit Stand By.
Scrisoarea de credit – este o modalitate tehnică de plată și o garanție de plată, emisă
de o bancă, din dispoziția și pe contul ordonatorului (în multe cazur i acesta fiind
cumpărătorul). Plata se face numai contra documentelor stipulate în scrisoare.
Scrisoarea de credit poate să fie la ordin sau la purtător, ceea ce îi dă dreptul
beneficiarului să o transfere unui terț.
Scrisorile de credit stand -by folosite in tranzactiile comerciale prezinta avantajul
unor costuri totale mai reduse in comparatie cu acreditivul documentar.
Plata în cont deschis ( Open Account) Vânzătorul trimite mărfurile
cumpărătorului împreună cu factura de plată. Dacă există documente de proprietate asupra
mărfii, aceste documente sunt și ele trimise direct importatorului. Vânzătorul lucrează pe baza
de încredere, el pierzând controlul asupra încasării prețului, imediat ce face expedierea
mărfurilor. Mărfurile intră în posesia cumpărătorul ui și plata lor devine incertă.
Cu tot acest mare risc, condiția “cont deschis” se utilizează pe scară largă în
comerțul dintre firmele cu relații tradiționale și dintre firmele de reputație internațională. Se
folosește pe scară largă în comerțul din cadru l UE15.
1.2 Date generale privind achizi țiile si v ânzările de natură
comercial ă
1.2.1 Generalită ți
Se poate considera că pentru un viitor imprevizibil, informația contabilă poate
constitui componenta cea mai importantă a sistemului informațional economic de la nivelul
fiecărei întreprinderi și aceasta pentru faptul că fiecare dintre părțile interesate în mersul
întreprinderii recurge la informație contabilă, aceasta fiind singura sursă care poate furniza
imaginea activității și a situației sale la un moment d at.
Pentru a -și putea desfa șura activitatea, orice unitate economic ă efectueaz ă in mod
curent tranzacții de cumpărări și v ânzări de bunuri și servicii . Derularea acestor operații
economice presupune existe nța a doi agenți economici , unul numit furnizor pentru care
operația reprezintă o vânzare de bunuri sau servicii și celalalt denumit client , pentru care
operația reprezintă o achiziție ( cumpărare ) de bunuri sau servicii.
Furnizorii (v ânzătorii) î nregistreaz ă in contabilitate valoarea crean țelor fa ță de
clien ți privind livr ările de bunuri si serviciile executate , precum și datoriile pentru avansurile
primite de la clien ți.
Clien ții (cumparatorii) î nregistreaz ă in contabilitate valoarea datoriilor fa ță de
furnizori privind livr ările de bunuri si servi ciile executate , precum si crean țele pentru
avansurile acordate furnizorilor.
În contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi ,
iar în cadrul lor pe termene de încasare , respectiv de plată , precum și pe fiecare p ersoană
fizică sau juridică. Documentul aferent este Situația încasării achitării facturilor
(cod 14 -6-7) utilizat pentru evidența analitică a clien ților, respectiv a furnizorilor, e l se
întocmește lunar sau pe masură efectuării operațiilor, fie pentru toți clienții sau furnizorii, fie
14 Pîrvu Cerasel,Contabilitatea operațiilor de import –export ,Ediția aII -a revizuită .
15 www.bibilioteca.ase.ro
15 separat pe feluri de clienții sau furnizori16. Acesta serveste ca jurnal auxiliar pentru ținerea
contabilit ății analitice a clien ților sau furnizorilor la unitatile care aplic ă forma de inregistrare
„pe jurnal e” respectiv, pentru prezentarea situa ției soldurilor contului 4111 „Clien ți” sau a
contului 401 „Furnizori”. Acest document nu circul ă, el arhivandu -se la compartimentul
financiar contabil.
Contabilitatea terților urmarește o serie de obiective , soluțion area corectă a
deprecierilor constante asupra creanțelor ș i datoriilor, cunoașterea în orice moment a
nivelului creanțelor și datoriilor agentului economic ce d erivă din relațiile comerciale cu
alte unități și urmărirea la timp a tuturor sumelor de la clienți și debitori și achitarea la timp
a datoriilor față de furnizori.
În funcție de momentul decontării , vânzarile –cumpărările d e bunuri și servicii se
pot cla sifica astfel17:
vânzări -cumpărări cu decontare imediată (în numerar );
vânzări -cump ărări efectuate pe credit comercial , când decontarea se face ulterior.
În funcție de natura creditelor și de documentele care stau la baza înregistrării lor
distingem 18:
credit comercial clasic care presupune existența unui interval de ti mp până la
decontarea facturii , moment în care se utilizează instrumentele c lasice ( ordin de
plată, cec, chitanță);
credit comercial cambial care are la bază existența unui efect comercial (bilet la
ordin sau cambie) prin care se amână plata unei datorii .
In functie de natura activelor vândute respectiv cumpă rate distingem:
datorii sau crean țe provenite din comercializarea stocurilor si serviciilor ;
datorii sau crean țe provenite din comercializarea imobiliz ărilor .
Intr-un mediu de pia ța concuren țial, reduceri le de prețuri care se pot acorda de
către furnizor i clienților evidențiază printre multe altele încrederea existentă între cei doi
parteneri , volumul afacerilor, calitatea bunurilor.
În literatura de specialitate intâlnim două categorii de reducer i de preț:
– reduceri comerciale: rabatul, remiza , risturnul;
– reduceri financiare: scontul.
Rabatul reprezint ă reducerea aplicat ă de că tre furnizor asupra pre țului de v ânzare
pentru calitatea inferioar ă a bunurilor livrate.
Remiza reprezint ă reducerea pe care furnizorul o acord ă pentru importan ța
cumpă ratorului î n clientela v ânzatorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi .
Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru dep ăsirea unui plafon valoric
anual al cump ăratorilor stab ilit prin contract.
Scontul este reducerea financiar ă de care poate beneficia clientul, dac ă acesta i și
plătește înainte de scaden ță datoria.
Toate aceste reduceri de preț trebuie să fie convenite între părti și prevăzute în
contract ca si clauze contr actuale bine definite .
Metodologia de calcul a reducerilor scoate î n evidenț ă următoarele caracteristici:
o reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
o reducerile se aplică asupra netului anterior;
16 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005,pag 215
17 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005, pag 215
18 Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Universitaria,București,2005, pag 215
16 o se operează întâi rabaturile și apoi remizele ;
o în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comercial e și financiare,
indiferent dacă acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.
1.2.2. Sistemul de conturi privind decontările cu furnizorii
Datoriile față de furnizori sunt gene rate de o perațiile economice ce au loc î ntre
agenții economi ci, aceste operații caracterizâ ndu-se prin diversitate și printr -un număr foarte
mare. Aceste operații decurg din cumpărări /vânzări de active imobilizate sau circulante și
alte asemenea o perații efectuate pe baza unor contracte încheiate cu persoane juridice sau
fizice.
Trebuie ținut cont și de faptul că în cadrul legăturilor ce se stabilesc între
cumpărător și furnizor pot să apară și creanțe cum sunt cele aferente avansu rilor acordate
de client furnizorului în contul unor achiziții ulterioare.
Conturile de obligații față de de furnizori au anumite trăsături comune:
– au funcție contabilă de pasiv , iar potrivit regulilor de funcționare a conturilor
acestea încep să funcționeze prin creditare , înregistrând în credit atât existențele iniț iale cât
și creșterile de pasiv , iar în debit oglindesc micșorările de pasiv și prezintă sold final
creditor ;
– reflectă în credit prețul de cumpărare sau cel standard aferent b unurilor
achiziționate cu titlu oneros , inclusiv TVA facturată de furnizor , precum și diferențele de
preț în cazul în care evidența valorilor materiale este organizată la prețuri standard ;
– oglindesc în debit plățile direct efectuare către furnizori sau pe cele indirect
realizate la scadență la prețuri standard;
– sunt conturi de bilanț și pot prezenta solduri creditoare , care se referă la datorii
nedecontate sau la valoarea efectelor de plătit ;
– suma soldurilor finale creditoare existente la sfâ rșitul exercițiului financiar se
înscrie în pasivul bilanțului în grupa de datorii ;
– evidența analitică se organi zează pe categorii de obligații , precum și pe fiecare
persoană juridică sau fizică .
Reflectarea in contabilitate a opera țiunilor economi ce privind obliga țiile fa ță de
furnizori se realizeaz ă cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate”,
care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:
401 „Furnizori ”
403 „Efecte de plătit ”
404 „Furnizori de imobilizări ”
405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ”
408 „Furnizori -facturi nesosite ”
409 „Furnizori -debitori ”, acesta fiind detaliat pe patru conturi de gradul II astfel:
o 4091 „Furnizori -debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
o 4092 „Furnizori -debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări”
o 4093 „Avansuri acordate pentru imobiliză ri corporale”
o 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale”
Conturile privind operațiile de decontare cu furnizorii au anumite aspecte specifice ce
vor fi prezentate în continuare :
17 Contul 401 „Furnizori ” este utilizat pentru a ține evidența datoriilor și a decontărilor
în relațiile cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate sau serviciile
prestate, al ții decât entită țile afili ate, entit ățile asociate ș i entit ățile controlate î n comun.
După con ținutul economic, este un cont de d atorii pe termen scurt, iar după funcția
contabilă este un cont de pasiv .
Se creditează 19 cu”
– valoarea la pre ț de cump ărare sau standard (prestabili t) al materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice
de natura stocurilor, m ărfurilor ș i ambalajelor, achizi ționate cu titlu oneros de la ter ți pe bază
de facturi (301, 302, 303, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum ș i diferen țele
de pre ț în plus sau nefavorabile aferente, în cazul î n care eviden ța acestora se ține la pre țuri
standard (308, 368, 388);
– valoarea la pret de inregistrare a produselor aduse de la ter ți (341 la 347);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate î n exerci țiul
financiar curent, aferente exerci țiilor financiare precedente (117);
– valoarea materialelor achizi ționate, nestocate ș i consumul de energie și apa (604, 605);
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
– valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, m ărfurilor, ambalajelor etc. achizi ționate, în cazul folosirii metodei inventarului
intermitent (601, 602, 603, 607, 608);
– valoarea serviciilor prestate de ter ți (611 la 626, 628, 471);
– valoarea facturilor primite, în cazul î n care acestea au fost eviden țiate anterior ca facturi
nesosite (408);
– taxa pe valoarea adă ugată aferent ă furnizorilor (4426);
– valoarea timbrelor fiscale ș i poștale, biletelor de tratament și calatorie ș i a altor valori
achizitionate (532);
– valoarea desp ăgubirilor, amenzilor și penalitaț ilor d atorate ter ților (658);
– valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziț ionate, aferente perioadei
(652);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului î n valută, înregistrate la
finele lunii, respectiv la închiderea e xerciț iului financiar (665);
– diferen țele nefavorabile aferente d atoriilor exprimate î n lei, a căror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exercitiul ui financiar (668);
– valoarea avansurilor facturate (409).
Se debitează cu :
– plățile efectuate c ătre furnizori (512, 531, 541, 542);
– valoarea acceptat ă a efectelor comerciale de plă tit (403);
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regu lariză rii pl ăților cu aceș tia (409);
– sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul reț inut (512, 531, 444);
– valoarea la pre ț de înregistrare a produselor cuvenite unit ăților prestatoare, ca plat ă în
natur ă potrivit prevederil or contractuale (345);
– datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
– valoarea reducerilor comerciale primite ulterior factur ării (609);
– valoarea sconturilor ob ținute de la furnizori (767);
– valoarea ambalajelor care cir culă în sistem de restituire, predate furnizorului (409);
– diferen țele favorabile de curs valutar aferente datoriilor c ătre furnizori, la decontarea
acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la î nchiderea exercitiulu i
financiar (765);
19 Ministerul Finanțelor, Reglementări contabile privind agenții economici , Editura Econo mică, București,
2002, p.247
18 – diferenț ele favorabile aferente d atoriilor exprimate î n lei, a căror decontare se face în
funcț ie de cursul unei valute, la decontar ea acestora sau cu ocazia evaluă rii lor la finele lunii,
respectiv la închiderea exercț iului financiar (768).
Soldul contului , creditor, reprezint ă sumele datorate furnizorilor.
Ordinul 1802/2014 prevede referitor la contabilitatea furnizorilor c ă: aceasta se ține pe
categorii, precum și pe fiecare persoan ă fizică sau juridic ă. In acest sens, î n contabilitatea
analitic ă, furnizori i se grupeaz ă în funcție de moneda în care se evaluează cumpărările în
facturile furnizorilor, astfel :
furnizorii interni , a căror exprimare valorică se face în lei;
furnizorii externi , a căror exprimare valorică se face în devize , dar în
contabilitate, alături de consemnarea lor în valută, ele se exprimă în lei folosindu -se
cursul valutar de la data întocmirii facturii,
iar în cad rul acestora pe termene de plată .
Contul 403 „Efecte de pl ătit“
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța obliga țiilor de plătit pe bază de efecte
comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Dupa func ția contabil ă este un cont de pasiv .
In creditul contului 403 „Efecte de platit“ se inregistreaz ă:
– valoarea acceptat ă a efectelor comerciale de plă tit (401) ;
– diferen țele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exerci țiului fin anciar, din evaluarea soldului în valută (665).
In debitul contului 403 „Efecte de pl ătit“ se î nregistreaz ă:
– plățile efectuate la scaden ță pe baz ă de efecte comerciale (512);
– diferen țele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la
închiderea exerci țiului financia r, a efectelor comerciale de plă tit sau la lichidarea acestora
(765).
Sold ul contului , creditor, reprezint ă valoarea e fectelor comerciale de plă tit.
Se dezvolt ă in analitice deschise pe furnizori si efecte de pl ătit.
Contul 404 „Furnizori de imobiliz ări“
Cu ajutorul acestui cont se tine eviden ța obliga țiilor de pla tă față de furnizorii de
imobiliz ări corporale sau necorporale, alții dec ât entit ățile afiliate, entitățile asociate si
entitățile controlate in comun.
Contul 404 „Furnizori de imobiliză ri“ dupa func ția contabil ă este un cont de pasiv .
In creditul contului 404 „Furnizori de imobiliză ri“ se înregistrează :
– valoarea imobiliz ărilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de ter ți pentru
realizarea acestor imobiliz ări (201, 203, 205, 206, 208, 211 la 217, 223, 224, 231, 235);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate î n exerci țiul
financiar curent, aferente exerci țiilor financiare precedente (117);
– obliga ția de plată a ratelor pe baz a facturilor emise de locator, în cazul leasingului
financiar, și a dob ânzii aferente (167, 666);
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobiliz ări (409);
– taxa pe valoarea adă ugată aferentă furnizorilor de imobiliză ri (4426);
– valoarea desp ăgubirilor, amenzilor si penalit ăților datora te terților (658);
– diferenț ele nefavorabile de curs valutar î nregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciț iului fin anciar, din evaluarea soldului în valută (665);
– diferen țele nefavorabile aferente d atoriilor exprimate î n lei, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exercitiului financiar (668).
19 In debitul contului 404 „Furnizori de imobiliz ări“ se î nregistreaz ă:
– sumele achitate fu rnizorilor de imobiliz ări (512, 531, 541);
– valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobiliz ări (409);
– valoarea garan țiilor depuse la ter ți (167);
– valoarea acceptat ă a efectelor de plă tit pentru imobiliz ări (405);
– datorii prescris e, scutite sau anulate, potrivit legii (758 );
– valoarea sconturilor obț inute de la furnizorii de imobiliz ări (767);
– diferen țele favorabile de cur s valutar aferente datoriilor că tre furnizorii de imobiliz ări, la
decontar ea acestora sau cu ocazia evaluă rii (765);
– diferen țele favorabile aferente dat oriilor exprimate în lei, a căror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, înregistrate la decontar ea acestora sau cu ocazia evaluă rii lor la
finele lunii, respectiv la î nchiderea exe rcitiului financiar (768).
Soldul contului , creditor, reprezint ă sumele datorate furnizorilor de imobiliz ări.
Contul s e dez voltă î n analitic pe furnizori de imobiliz ări și eventual pe facturi ale
acestora.
Contul 405 „Efecte de pl ătit pent ru imobiliz ări“
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța obliga țiilor de plat ă către furnizorii de
imobiliz ări, pe bază de efecte comerciale ( bilet la ordin, cambie etc.).
După funcția contabil ă contul 405 „Efecte de pl ătit pentru i mobiliz ări“ este un cont de
pasiv.
In creditul contului 405 „Efecte de pl ătit pentru imobiliz ări“ se î nregistreaz ă:
– valoarea acceptat ă a efectelor comerciale de pl ătit pentru imobiliz ări (404);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului î n valut ă, înregistrate la
finele lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (665).
In debitul contului 405 „Efecte de platit pentru imobilizari“ se înregistreaz ă:
– plățile efectuate că tre furnizorii de i mobiliz ări pe bază de efecte comerciale, la scadenț a
acestora (512);
– diferen țele favorabile de curs valutar î nregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia
evaluarii lor la finele lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (765).
Soldul contului reprezint ă valoarea efectelor de pl ătit pentru i mobiliză rile
achizi ționate.
Contul s e dezvolt ă în anali tic pe furnizori de imobilizări ș i efecte de pl ătit .
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“
Cu ajutorul aces tui cont se ține evidenț a decont ărilor cu furnizorii pentru
aprovizion ările de bunuri si prest ările de servicii, pentru care nu s -au primit facturi.
După funcția contabil ă contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“ este un cont de pasiv .
In creditul contului 408 „Fu rnizori – facturi nesosite“ se înregistreaz ă:
– valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de c ătre furnizori, precum ș i a
altor datorii c ătre aceș tia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628, 658);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate î n exerci țiul
financiar curent, aferente exerci țiilor financiare precedente (117);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar î nregistrate la primire a facturii sau la finele lunii,
respectiv la î nchiderea exerci țiului fina nciar, aferente datoriilor î n valut ă către furnizori
(665);
– diferen țele nefavorabile î nregistra te la primirea facturii sau la î nchiderea exerci țiului,
aferente datoriilor exprim ate în lei, a căror decontare se face î n func ție de cursul unei valute
(668).
20 In debitul contului 408 „Fu rnizori – facturi nesosite“ se î nregistreaz ă:
– valoarea facturilor sosite (401);
– diferen țele favorabile de curs valutar î nregistra te la primirea facturii sau la finele lunii,
respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (765);
– diferen țele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, înregistrate la primirea fact urii sau la finele lunii, respectiv la
închiderea exerci țiului financiar (768).
Soldul contului , creditor, reprezint ă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s -au
primit facturi. Contul se dezvolt ă în analitic pe furnizori și pe loturi de bunuri ș i servicii
cump ărate.
Contul 409 „Furnizori – debitori“
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenț a avansurilor acordate furnizorilor pentru
cump ărări de bunuri de natura stocurilor, prest ări de servicii, imobiliz ări corporale sau
necorporale.
După funcția contabil ă contul 409 „Furnizori – debitori“ este un cont de activ .
In debitul contului 409 „Furnizori – debitori“ se înregistreaz ă:
– valoarea avansurilor acordate (401, 404);
– valoarea ambalaje lor care circul î n sistem de restituire, facturate de furnizori (401).
In creditul contului 409 „Furnizori – debitori“ se înregistreaz ă:
– valoarea avansurilor acordate furnizori lor, cu ocazia regularizarii plăț ilor cu ace știa (401,
404);
– valoa rea ambalajelor care circul ă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum și
valoarea ambalajelor degradate (401, 608);
– valoarea ambalajelor care circulă î n sistem de restituire , nerestituite furnizorilor, reținute
în stoc (381).
Soldu l contului , debitor, reprezint ă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.
1.2.3 Sistemul de conturi privind decontările cu clienții
Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare,
adică de acel domeniu care fa ce obiectul principal al funcționării lor. Creanțele față de clienți
rezultă ca urmare a vânzării pe credit a bunurilor materiale, respectiv realizării lucrărilor sau
serviciilor care fac obiectul activității întreprinderii și au în contrapartidă venituri din
exploatare. În cadrul acestei forme de vânzare, decontarea dintre întreprindere și client
intervine ulterior.
Creanțele devin certe, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în
momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transf erul de proprietate se produce în
momentul livrării bunurilor. Respectiv al realizării lucrurilor sau prestațiilor de servicii
moment care, în practică corespunde cu facturarea.
Conturile de creanțe prezintă unele trăsături comune , dintre acestea sunt de amintit
următoarele :
– sunt conturi de active circulante în decontar , cu funcție contabilă de activ ;
– oglinde sc în debit prețul de facturare, inclusiv TVA aferent, pentru vânzări de
bunuri , lucrări sau servicii;
– sunt conturi de bilanț iar soldurile debitoare pe care le pot avea se referă la
creanțele neîncasate ;
21 – suma soldurilor finale debitoare existente la finalul exercițiului, diminuată cu
ajustările pentru deprecierea creanțelor în cauză , se înscrie în activul bilanțului , în grupa de
active c irculante , subgrupa „ Creanțe” ;
– evidența analitică se organizează pe categorii de creanțe , precum și pe fiecare
persoană fizică sau juridică .
Reflectarea î n contabilitate a opera țiunilor economice privind evidența decontărilor cu
clienții și a ope rațiilor asimilate acestora se realizeaz ă cu ajutorul conturilor din grupa 41
„Clienți și conturi asimilate” care cuprinde urm ătoarele conturi sintetice de gradul I:
411 „Clien ți”, acesta fiind detaliat pe două conturi de gradul II astfel:
o 4111 „Clien ți”
o 4118 „Clien ți incerț i sau î n litigiu”
413 „Efecte de primit de la clien ți”
418 „Clien ți -facturi de î ntocmit ”
419„Clien ți -creditori ”.
Ultimul cont amintit din această grupă de conturi este un cont mai special fiind diferit
de celelate conturi prin faptul că are funcție contabilă de pasiv fiind destinat oglindirii
datoriilor față de beneficiari care au acordat av ansuri pentru livrări de bunuri , prestări de
servicii sau executare de lucrări .
Conturile privind operațiile de decontare cu clienții prezintă unele aspecte specifice ,
aspecte prezentate în continuare :
Contul 411 „Clien ți“
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța crean țelor ș i decont ărilor î n rela țiile cu
clien ții interni ș i externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri et c. vândute,
servicii prestate, pe baz ă de facturi, cu excep ția entit ăților afiliate, entităților asociate si a
entităților controlate în comun, inclusiv a clienț ilor incer ți, rău-platnici, dubioș i sau afla ți în
litigiu.
După funcția contabil ă contul 411 „Clien ți“ este un cont de activ .
In debitul contului 411 „Clien ți“ se înregistreaz ă:
– valoarea la pre ț de vânzare a m ărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate s i
serviciilor prestate, precum și taxa pe valoarea adă ugată aferent ă (701 la 708, 4427);
– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, eviden țiate anterior î n contul „Clien ți –
facturi de întocmit“ (418);
– venituri înregistrate î n avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exerci țiilor
financiare urmă toare (472);
– valoa rea avansurilor facturate clienț ilor (419, 4427);
– valoarea crean țelor reactivate (754);
– valoarea ambalajelor care circulă î n sistem de restituire, facturate clienț ilor (419);
– valoarea desp ăgubirilor, amenzi lor și penalit ăților datorate de ter ți (758);
– diferen țele favorabile de curs valutar, aferente crean țelor în valută, î nregistrate la finele
lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (765);
– diferenț ele favorabile aferente crean țelor ex primat e în lei, a căror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, î nregistrate la finele lunii, respectiv la în chiderea exerci țiului
financiar (768);
– rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exerci țiilor
finan ciare anterioare (117).
In creditul contului 411 „Clien ți“ se î nregistreaz ă:
– sumele î ncasate de la clien ți (512, 531 );
– decontarea avansurilor î ncasate de la clien ți (419);
– valoarea garan țiilor re ținute de terț i (267);
– valoarea cecur ilor ș i efectelor comerciale acceptate (511, 413);
22 – valoarea reducerilor come rciale acordate ulterior factură rii (709);
– valoarea sconturilor acordate clien ților (667);
– sumele trecute pe pierderi cu prilejul sc ăderii din eviden ță a clien ților incerți sau î n litigiu
(654);
– diferen ța dintre valoarea crean țelor cedate în schimbul titlurilor primite ș i valoarea mai
mică a titlurilor primite, la data dobâ ndirii acelor titluri (654);
– crean țe prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);
– valoarea ambalajelor care circulă î n sistem de restituire, primite de la clien ți (419);
– valoarea crean țelor care fac obiectul particip ării în natur ă, potrivit legii, la capitalul social
al altor entit ăți, în schimbul dobândirii de partic ipații în capitalul acestora (261, 262, 263,
265);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar aferente crean țelor în valuta, înregistrate la
decontarea acestora sau cu ocazia evalu ării lor la finele lunii, respectiv la î nchiderea
exerci țiului financia r (665);
– diferen țele nefavorabile aferente crean țelor exprimate î n lei, a c ăror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la
finele lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (668).
Soldul contului , debitor, reprezint ă sumele datorate de clien ți.
Contul se dezvolt ă în analitic pe clien ți și eventual ș i pe facturi.
Contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu ”
Cu ajutorul acestui cont se ț ine evidența clienților incerți, rău platnici, dubioși sau
aflați în litigiu.
Creanțele care nu prezintă siguranță că vor fi încasate, clienți i rău platnici, dubioși sau
aflați în litigiu sunt considerati clienți incerți .
Concomitent cu constatarea stării de incertitudine a creanțelor și înregistrarea lor în
contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” se va proceda la constituirea de provizioane pentru
deprecierea creanțelor în condițiile prevăzute de lege.
După funcția contabil ă contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu ” este un cont de
activ .
Soldul contului , debitor, reprezintă sumele datorate de clienții incerți sau în litigiu.
Contul se dezvoltă în analitic pe clienți incerți.
Contul 413 „Efecte de primit de la clien ți“
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța crean țelor de î ncasat, pe bază de efecte
comerciale.
După funcția contabila c ontul 413 „Efecte de primit de la clien ți“ este un cont de activ .
In debitul contului 413 „Efec te de primit de la clienti“ se înregistreaza:
– sumele datorate de clien ți reprezentâ nd valoarea efectelor comerciale acceptate (411);
– diferen țele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de încasat,
înregistrate la finele lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (765) .
In creditul contului 413 „Efecte de primit de la clien ți“ se î nregistreaz ă:
– efecte comerciale primite de la clienți (511);
– sumele î ncasate de la clien ți prin conturile curente (512);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar aferente crea nțelor datorate de c lienții externi a
căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, înregistrate la primirea efectelor
23 comerciale sau cu ocazia evaluă rii crean țelor la finele lunii, respectiv la î nchiderea
exerci țiului financiar (665).
Soldul con tului , debitor, reprezint ă valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul se dezvoltă pe analitice deschise pe clien ți și efecte de primit.
Contul 418 „Clien ți – facturi de î ntocmit“
Cu ajutorul acestui cont se evidenț iază livrările de bun uri, execut ările de lucr ări sau
prest ările de servici i, inclusiv taxa pe valoarea adă ugată, pentru care nu s -au întocmit facturi.
După funcția contabil ă contul 418 „Clien ți – facturi de î ntocmit“ este un cont de activ .
In debitul c ontului 418 „Clien ți – facturi de întocmit“ se înregistreaz ă:
– valoarea livră rilor de bunuri sau a serviciil or prestate că tre clien ți, pentru care nu s -au
întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adă ugată aferent ă, precum ș i a altor crean țe față de
aceștia (701 la 708, 4428, 758);
– diferen țele favorabile de curs valutar, aferente crean țelor î n valut ă înregistrate la finele
lunii, respectiv la î nchiderea exerci țiului financiar (765);
– diferen țele favorabile aferente crean țelor exprimate în lei, a căror decont are se face î n
funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciț iului
financiar (768).
In creditul contului 418 „Clien ți – facturi de întocmit“ se î nregistreaz ă:
– valoarea facturilor î ntocmite (411);
– diferen țele nefavorabile de curs valutar af erente clientilor – facturi de întocmit,
înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la î nchiderea exercitiului financiar
(665);
– diferen țele nefavorabil e aferente crean țelor exprim ate în lei, a căror decontare se face î n
funcție de cursul unei valute, înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la
închiderea exercitiului financiar (668).
Soldul contului , debitor, reprezin tă valoarea bunurilor livrate , a lucră rilor executate
sau a serviciilor prestate, pentru care nu s -au întocmit facturi.
Contul se dezvoltă î n analitic pe clien ți și loturi de bunuri livrate.
Contul 419 „Clien ți – creditori“
Cu aju torul acestui cont se ține eviden ța clienților – creditori, reprezentând avansurile
încasate de la clienț i.
După conținutul economic este un cont de d atorii pe termen scurt, iar după funcția
contabilă contul 419 „Clien ți – creditori“ este un c ont de pasiv .
In creditul contului 419 „Clien ți – creditori“ se înregistrează :
– sumele facturate clien ților reprezent ând avansuri pentru livră ri de bunuri sau prest ări de
servicii (411);
– valoarea ambalajelor care circulă î n sistem de restituire, facturate clien ților (411).
In debitul contului 419 „Clien ți – creditori“ se î nregistreaz a:
– decontarea avansurilor î ncasate de la clien ți (411);
– valoarea ambalajelor care circul ă în sistem de restituire, primite de la clien ți (411);
– valoarea ambalajelor care circul ă în sistem de restituire, nerestituite de clien ți (708).
Soldul contului , creditor, reprezintă sumele datorate clien ților – creditori.
Referitor la avansurile primite de la clienți pentru livrările viitoare de bunuri se au în
vedere Norme le de aplicare a Codului Fiscal, potrivit cărora „ regularizarea facturilor fiscale
emise pentru plă ți în avans se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii
24 facturii fiscale pentru cont ravaloarea integrală a livrărilor de bunuri sau prestării de servicii .
Stornarea se poate face separat sau pe aceeași factură fiscală pe care se evidențiază
contravaloarea integrală a livrării de bunuri sau prestării de servicii.”20.
Organizarea contabil ității creanțelor pr ovenite din vânzări pe credit , de bunuri , lucrări
sau servicii și în speță a celor neîncasate în termen sau a căror r ecuperare a devenit incertă ,
impune utilizarea contul ui 491”Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți”.
Cu ajut orul acestui cont se ține evidența ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanțelor din conturile de clienți.
20 Constantin Staicu , Magdalena Mihai , Cristian Dragan , Valeriu Brabete ,Contabilitate financiară
conformă cu Directiva a IV -a a CEE, vol. II , Editura Universitaria ,Craiova 2007, pag.23
25 CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA ACHIZI ȚIILOR SI VÂNZĂRILOR DE
NATUR Ă COMERCIALĂ
2.1 Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind
Achiziț iile de natur ă comercial ă
În cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii se cre ează datoriile comerciale
pentru aprovizionările de bunuri materiale, lucrări și servicii, aceste datorii delimitându -se
patrimonial sub forma furnizorilor, efectelor de plătit și avansurile acordate furnizorilor.
Din punct de vedere al contabilități, operațiile economice care fac obiectul
înregistrărilor se referă la21:
– crearea angajamentelor ;
– plata datoriei.
În continuare se vor evidenția succint principalele operații economice care fac
obiectul înregistrărilor ce se referă la crearea angajamentelor :
1.Achiziția de bunuri care prin natura lor sunt nestocabile – aceste materiale
nestocabile cum ar fi co nsumul de energie și apă se includ direct pe cheltuieli conform
facturilor primite de la furnizor astfel :
% = 401
604
605
4426
În ceea ce privește anumite servicii prestate de furnizor i, în funcție de natura
lucrărilor sau serviciilor primite și pe baz a facturilor emise de aceștia, în contabilitate se va
înregistra astfel :
% = 401
Grupa 61
“cheltuielile cu lucrarile ș i serviciile
executate de terț i”
Grupa 62
“ cheltuieli cu alte servicii
prest ate de terț i”
2.Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori , aceasta se reflect ă în contabilitate pe
baza notei de recepție și a facturii primite de la funizor, la cost de achiziție și separat TVA
astfel:
% = 401
301
302
303
21 Victoria Bărbăcioru ,Maria Sandu ,Sorin Domnișoru,Radu Bălună ,Mariana Bănuță ,Contabilitate
financiară,Ediția a II -a ,Editura Sitech ,Craiova 2007,pag.315
26 361
371
381
4426
În situația în care entită țile utilizează ca metodă de evidență a stocurilor metoda
inventarului intermitent , factura primită de la furnizori va fi reflectată în conturile de
cheltuieli în care se înreg istrează respectivele consumuri , astfel:
Factura primită de la furnizori va fi reflectată în conturile de cheltuieli în care se
înregistrează respectivele consumuri , astfel:
% = 401
601
602
603
606
607
608
4426
De asemenea , în situația în care evidența stocurilor se ține la prețul prestabilit ,
prețul standard va fi evidențiat în conturile de stocuri , iar diferențele față de costul de
achiziție vor fi ref lectate în conturile de diferențe corespunzătoare, astfel:
% = 401
301
302
303
308
371
378
381
388
4426
3. Datorii neexigibile din cumpărări p e credit – în practica entități lor apar
următoarele situații22:
22 Victoria Bărbăcioru, Maria Sandu, Sorin Domnișoru,Radu Balună,marina Bănuță,Caontabilitate
financiară,Ediția a II -a ,Editura Sit ech , Craiova 2007,pag 317
27 – unele servicii se facturează după un anumit timp;
– unele bunuri sosesc de la furnizori fără factură.
În situația în care nu s -au primit facturil e de la furnizori pentru sto curile
aprovizionate , în contabilitate stocurile vor fi înregistrate la valoarea estimată pe baza
documentelor justificative astfel :
% = 408
301
302
303
361
371
381
4428
Bunurile sosite fără factur ă vor fi înregist rate în contabilitate ca o datorie
neexigibilă din cumpărări. În aceasta situație nu se vor mai folosi conturile 401 și 4426, ci
conturile 408 și 4428 , care reflectă o TVA neexigibilă dar de natură deductibilă.
La momentul sosirii facturii aceasta p oate fi înregistrată în contabilitate în mai multe
moduri și anume fie se s tornează în negru înregistrările de la op erațiile de mai sus și se
înregistrează factura furnizorului în mod normal fie la primirea facturii se înregistrează
numai diferențe le între valoarea estimată și cea înscrisă în factură. Această ultimă
modalitate se înregistrează astfel :
% = 401
408 -valoarea estimată , înregistrată anterior
304
302 -diferențele în plus față de valoar ea estimată
303
371
4426 – TVA aferent diferenței
Concomitent se înregistrează anularea TVA -ului neexigibil :
4426 = 4428
În cele prezentate anterior s -au evidențiat operațiile pentru crearea obligațiilor față
de furnizori dar este necesar a fi pr ezentate și operațiile care presupun decontarea cu
aceaștia.
28 In conti nuare vor fi prezentate principalele operații de decontare cu furnizorii.
1. Achitarea obligației față de furnizori conform instrumentelor de decontare ,
extraselor de cont și re gistrului de casă.
401 = %
5121
5311
519
541
542
O alt ă modalitate de plată a furnizorilor este prin intermediul biletelor la ordin
emise și acceptate de furnizor a cărei înregistrare se prezintă astfel:
401 = 403
În momentul onorării biletelor la ordin, plata efectivă, se va face următoarea
înregistrare:
403 = 5121
2. O altă situație de decontare cu furnizorii poate fi ac eea în care achitarea d atoriei
de cumpărări pe credit come rcial se face înainte de termen . În această situație clientul poate
să beneficieze de un scont dacă acest lucru este prevăzut în contract sau dacă furnizorul este
de acord.
În ceea ce priveș te înregistrarea în cont abilitate a scontului primit de client aceasta
se face astfel:
401 = %
767
4426
Ca urmare a acestei înregistrări se constituie o creanță față d e furnizor , iar când
aceasta va fi încasată se efectuează următoarea înregistrare:
5121 = 401
29 3. Din punct de vedere fiscal, avansurile acordate furnizorilor de către clienți se fac –
turează la momentul primirii lor. Avem în vedere pre vederile art. 282 alin. (2) lit. b) din
Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, potrivit cărora exi gibilitatea taxei intervine la
data la care se înca sează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care
intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalo rii
bunurilor și servici ilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora.
În contabilitate avansurile acordate furnizorilor de către clienți pot fi înregis trate în
modul urmă tor :
Daca factura se întocmește în momentul acordării avansului, în contabilitate se v a
înregistra :
-acordarea avansului
% = 401
4091
4426
-ordinul de plata
401 = 5121
-achizi ționarea de materii prime de la furnizor pe baza facturii si a n otei de recep ție
si constatare de diferen țe, înregi strată la costul de achiziție si TVA deductibil ă aferent ă:
% = 401
301
4426
– prin această înregistrare contabilă se efectuează stornarea facturii primite de la
furnizor pentru avansul acordat ( sumele sunt trecute în roșu) :
% = 401 ( )
4091 ( )
4426 ( )
– stingerea datoriei fat ă de furnizor pe baza ordinului de plata, ținând cont de
avansul acordat anterior , poate fi înregistrat în contabilitate astfel :
401 = 5121
4. Furnizorii pot acorda cumpărătorilor și reduceri de natură comercială: rabaturi,
remize, risturnuri. Aceste reduceri trebuie să fie convenite între parți și nu se acordă
automat .
30 Potrivit Ordinului nr. 1803 /30.12. 2014 ( pentru aprobarea Reglemntărilor contabile
privind situaț iile financiare anuale individuale ș i situațiile financiare consolidate ) reducerile
comerciale primite respectiv reduceri comerciale acordate ult erior facturării sunt
evidențiate distinct în contabilitate cu ajutorul conturi lor 609 ”Reduceri comerciale primite „
și 709 “Reduceri comerciale acordate „ pe seama conturilor de terți.
În contabilitate , primirea unei reduceri comerc iale, ulterior facturării, de că tre
cumpărător se evidențiază astfel :
% = 401
609
4426
5. Tot în cadrul operațiilor de stingere a obligațiilor față de furnizori , în situația în
care clientul nu iși onorează obligația la termen , poate fi obligat la plata unor penalități sau
despăgubiri . Achitarea datoriei și a penaltăților datorate întârzierii la plată se vor înregistra în
contabilitate astfel :
% = 5121
401
6581
6. Privind din perspectiva relațiilor exte rne pe care le pot avea entităț ile, în
continuare voi prezenta importul de mărfuri .
Importul reprezintă un transfe r de propietate asupra bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor .
După modul de realizare la nivelul firmei de import acesta poate fi :
– import de bunuri pe cont propriu;
– import de bunuri în comision.
Exemplu de import pe cont propiu :
– înregistrarea importului :
371 = %
401
446
447
-firma de comerț înregistrează plățile făcute în vamă conform declarației
vamale : taxe vamal e, comision vamal , TVA:
% = 5121
446
447
31 4426
-înregistrarea achitării datoriei față de furnizorul extern:
401 = 5124
Exemplu de import în comision :
– înregistrarea facturii pentru mărfurile transmise clientului:
4111 = %
401
446
447
446/tva
-achitare a taxelor datorate în vamă :
% = 5121
446
447
446/tva
-facturarea comisionului :
4111 = %
704
4427
-plata furnizorului extern:
401 = 5124
– încasarea sumelor de la clientul intern :
32 5121 = 4111
În contiunare voi prezenta o se rie de exemple cu privire la reflectarea în
contabilitate a operațiilor de decontare cu furnizorii, în practica societățiilor comerciale .
1) Societatea comercială „ X” acordă un avans societătii comerciale „ Y” care are
calitatea de furnizor , în v aloare de 50.000 lei. Ulterior societatea „ X” primeș te de la
societatea „ Y” materii prime î n valoare de 80.000 lei , TVA 19 %. Se primește și factură de
stornare a avansului și apoi se ach ită diferența cu ordin de plată.
Pentru început se evidențiaz ă în contabilitate acordarea avansului în baza facturii
de avans și a ordinului de plată astfel:
TVA deductibil aferent avansului acordat: 50.000 lei x 19% = 9.500
% = 401 59.500 lei
4091 50.000 lei
4426 9.500 lei
401 = 5121 59.500 lei
Următorul pas este evidențierea achiziției de materii prime de la furnizor pe baza
facturii și a notei de recepție și constatare de diferențe.
% = 401 95.200 lei
301 80.000 lei
4426 15.200 lei
Se înregistrează factura de s tornare a avansului acordat inițial:
% = 401 (-59.500) lei
4091 (-50.000) lei
4426 (- 9.500) lei
Se stinge datoria față de furnizor în baza ordinului de plată :
Diferența de plată acordată furnizorului: 95.200 – 59.500 = 35.700
401 = 5121 35.7 00 lei
33 2) În cursul luni i martie societatea “ X” achiziționează mărfuri de la furnizorul „ Y”
constând în alcool alimentar în baza facturii nr. 2023 în valoare de 5000 l ei și TVA aferentă.
Societatea plăteș te furnizorul prin ordin de plată .
Se înregistrează factura de mărfuri:
% = 401 5950 lei
371 5000 lei
4426 950 lei
Se înregistrează plata f urnizorului pe baza ordinului de plată.
401 = 5121 5950 lei
3) SC “ X” înregistrează avizul de însoțire nr. 422/2018 și nota de intrare recepție nr.
2l2/2018 privind ambalajele achiziționate de la furnizorul „ Y” în valoa re de 60 00 și TVA
19% factura urmâ nd a fi emis ă uiterior .
Înregistrarea achiziți onării de ambalaje pe baza avizului de însoțire și a notei de
intrare recepție:
% = 408 7130 lei
381 6000 lei
4428 1130 lei
Furnizorul emite factura :
408 = 401 7130 lei
Plata obligației se face cu fila cec din carnetul de cecuri cu limita de suma:
401 = 5126 7130 lei
„Carnete de cec cu limită sumă”
4) SC “ X” a efectuat cheltuieli cu întreținerea și reparațiile pe care le înregistrează în
contabilitate pe baza facturii nr.9 97 primit ă de la furnizorul “ Y” în valoare de 3 0000 lei și
TVA.
% = 401 35.700 lei
611 30.000 lei
4426 5.700 lei
34
Societatea achită obligația față de furnizorul “ Y” cu ordinul de plată nr. 271/2018
401 = 5121 35.700 lei
5) O soci etate comerciala” Y” cumpară marfuri î n valoare de 10.000 lei plus TVA
19%.
Potrivit contractului decontarea se reali zează la 45 de zile de la livrare , iar în
condițiile în care plata se va face pana la 35 de zile societatea comercială cumpărătoare va
beneficia de un scont de 2 %.
Societatea „ X” a îndeplinit condiția mai sus menționată , achitând datoria în t ermen
de 32 de zile.
Înregistrarea î n contabilitate a achiziției de mărfuri :
% = 401 11.900 lei
371 10.000 lei
4426 1.900 lei
Societatea primeste scontul de 2% astfel : 20.000 x 2% = 200 lei
401 = % 238 lei
767 200 lei
4426 38 lei
Plata datoriei fa ță de furnizor :
Valoare pe care cumpărătorul trebuie să o platescă luând în considerare scontul
primit este : 11.900 – 238 = 11.662 lei
401 = 5121 11.662 lei
6) Societatea comerciala „ X” cumpără mărfuri de la furnizo rul „ Y”, valoarea
mărfurilor cumpărate este de 2 0.000 , societatea „ X” obține un rabat de 2% pentru defecte
de calitate și o remiză de 1 % obținut pentru că a cumpărat mărfuri cu o valoare mai mare
de 15000 lei.
Plata furnizorului de realizează prin contul de la bancă.
Stabilirea valorii pe care societatea „ X” o are de ach itat față de furnizor luând în
calcul rabatul și remiza obținute .
Valoarea mărfurilor livr ate fără T VA 20.000 lei
Rabatul acordat 400 lei ( 2 0.000 x 2%)
Valuarea netă I 19.600 lei ( 20.000 – 400)
35 Remiza de 1% 46 lei ( 4.600 x 1 %)
Valoarea netă II 19.554 lei ( 19.600 – 46 )
TVA 3.715 lei ( 19.554 x 19%)
Se înregistrează în contabilita te factura de achiziție a mărfurilor:
% = 401 23.269 lei
371 19.554 lei
4426 3.715 lei
Plata furnizorului se înregistrează astfel :
401 = 5121 23.269 lei
7) Societ atea comercială „ Y” cumpără mărfuri de la societatea „ X” în valoare de
10.000 exclusiv TVA. În contract se evidențiază faptul că plata se va face la 30 de zile de la
livrare . Furnizorul acordă societății „ Y” o remiză de 5 % după 15 zile de la data l ivrării.
În contabilitatea societății „ Y” se înregis trează factura de achiziție a mă rfurilor
astfel :
% = 401 11.900 lei
371 10.000 lei
4426 1.900 lei
De asemenea se înregistrează reducerea comer cială acordată de furnizor astfel :
Remiza se calculeaz ă astfel : 1 0.000 x 5% = 500
% = 401 595 lei
609 500 lei
4426 95 lei
Plata furnizorului se face cu valoare a mărfurilor cumpărate fără valoarea
reducerii comerciale .
401 = 5121 11.305 lei ( 11.900 – 595)
36 8) Pentru suma de 250 0 lei se predă și se acceptă un bilet la ordin , înregistrarea
contabilă care evindețiază acest lu cru se prezintă astfel :
401 = 403 2500 lei
La scandență , se decontează biletul la ordin înregistrat anterior , in valoare de
3580:
403 = 5121 2500 lei
9) Pentru apa primită și consumată societatea “ X”primește și înr egistrează factura
nr.191 de la furnizorul “ Y” în valoare de 1100 lei și TVA 19 %.
Înregistrarea facturii:
% = 401 1.309 lei
605 1.100 lei
4426 209 lei
Plata datoriei se înregistrează astfel :
401 = 5121 1.309 lei
10) Societatea “ X” efectuează cheltuieli cu chiriile pe care le înregistr ează conform
contractului nr. 22 cu factura nr 19 primită de la furnizorul „ Y” în valoare de 4700 lei și
TVA.
Se înregistrează cheltuielile cu chiriile astfel :
% = 401 5.593 lei
612 4.700 lei
4426 893 lei
Furnizorul se plătește din contul bancar :
401 = 5121 5.593 lei
37
2.2 Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind
vânzările de natur ă comercial ă
Creanțele față de clienți rezultă ca urmare a vânzării pe credit a bunurilor materiale,
respectiv realizării lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul activit ății entităților economice și
au în contrapartidă venituri din exploatare. În cadrul acestei forme de vânzare, decontarea
dintre întreprindere și client intervine ulterior.
Stingerea creanțelor față de clienți se face prin încasarea contravalorii acestora pe
baza decontărilor cu numerar, fără numerar sau prin efecte comerciale.
Stingerea creanțelor mai poate avea loc uneori prin prescripții sau ca urmare a
trecerii lor la clienți incerți sau litigioși.
In contabilitate crean țele se eviden țiază din moment ul creă rii dreptului fa ță de ter ți
până în momentul î ncasării lor.
Principalele operațiuni care fac obiectul reflectării în contabilitate a creanțelor , se
referă la23 :
– crearea dreptului de creanță :
– încasarea contravalorii acestui drept ( soluționarea creanțelor)
În continuare vor fi prezentate succint principalele operații economice care
generează crearea dreptului de creanță.
1. Vânzarea către clienți de bunuri , executarea de lucrări sau prestarea de servicii -în
funcție de natura bunurilor sau l ucrărilor livrate , la nivelul prețului de vânzare se vor credita
conturile de venituri și separat contul de TVA colectată astfel:
4111 = %
Grupa 70
„Cifra de afaceri „
4427
În aceste cazuri de vânzări , obligator iu trebuie să se reflecte și operațiile economice
de ieșire din gestiune a bunurilor vândute , care au fost stocate în prealabil.
– pentru produse, ieșirea din gestiune se va înregistra:
711 = %
341
345
346
23 Victoria Bărbăcioru,Maria Sandu,Sorin Domnișoru,Radu Bălună,Mariana Bănuță ,Contabilitate
financiară,Ediția a II -a ,Editura Sitech 2007,pag 323
38 – pentru mărfuri , ieșir ea din gestiune se reflectă astfel :
a)
607 = 371
b) evidența mărfurilor se ține la preț de vânzare :
% = 371
607
378
c) evidența mărfurilor se ține la preț cu amănuntul :
% = 371
607
378
4428
2. Înregistrarea în contabilitate a ambalajelor c are circulă în sistem de restituire
directă – această modalitate de circulație a ambalajelor o găsim în situația în care între
furnizor și beneficiar au loc operații frecvente de livrări .
– facturarea ambalajelor livrate odată cu bunurile :
4111 = 419
-înregistrarea ambalajelor nerestituite de client și a celor restituite :
4111 = %
708
4111
4427
3. Vânzarea către clienți când nu s -au întocmit facturi de către vânzător , la
expedierea bunurilor există situații când pentru unel e vânzări , ce au la bază forme de
decontare specifice , la data livrării să nu fie întocmită factura , ci la o dată ulterioară.
418 = %
Grupa 70
„Cifra de afaceri”
39 4428
În momentul emiterii facturii, în contabilitate se va reflecta :
4111 = 418
și concomitent:
4428 = 4427
Există și posibilitatea vânzării de bunuri pe baza „Avizului de însoțire a mărfii”,
urmând ca factura pentru bunurile livrate sa fie emisă ulterior. Înregistrările contabile la
momentul e miterii facturii se pot realiza în două variante :
-regularizarea conturilor 418 „Clienți -facturi de întocmit” și 4428” TVA
neexigibilă” și înr egistrarea eventual elor diferenț e de valoare între aviz și factură;
-stornarea în negru sau în roșu a înregistrăr ilor inițiale și concomitent înregistrarea
facturii reprezentând vânzarea.
În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări:
– livrarea bunurilor( produse finite și mărfuri ) în baza avizului de însoțire a mărfi:
418 = %
701
707
4428
– înregistrarea facturii în momentul întocmirii:
a) prin regularizare :
4111 = 418
4428 = 4427
înregistrarea diferenței de valoare dintre aviz și factură :
% = 418
40 701
707
4428
b) prin stornare :
– în cazul stornării în negru :
% = 418
701
707
4428
și înregistrarea livrării mărfurilor conform facturii:
4111 = %
701
707
4427
-în cazul stornării în roșu :
418 = %
701
707
4428
și înregistrarea livrării mărfurilor conform facturii:
4111 = %
701
707
4427
Încasarea contravalorii dreptului de creanță se evidențiază prin următoarele
41 operații economice :
1. Conform instrumentelor de decontare folosite încasarea facturilor pentru bunuri
sau servicii vândute , se v a înregistra în contabilitate astfel:
5121 = 4111
sau
5311
2. Dacă încasarea se realizează pe baza efectelor de comerț în contabilitate se vor
efectua următoarele înregistrări :
– acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat:
413 = 4111
-remiterea către bancă spre încasarea a efectelor comerciale :
5113 = 413
-încasarea prin intermediul băncii a efectelor de comerț remise :
5121 = 5113
3. Dacă se încasează cu întârziere creanțele , furnizorul poate pretinde penalizări ,
care vor reprezen ta alte venituri din exploatare . Odată cu încasarea creanței percepându -se și
penalizările aferente :
5121 = %
4111
7581
4. Se poate întâmpla să apară și refuzuri de plată ale clienților ca urmare a calității
necorespunzătoare a b unurilor livrate , a celor necomandate sau din alte cauze .
În contabilitate acestea se vor înregistra astfel :
% = 4111
42 Grupa 70
„Cifra de afaceri netă”
4427
5. Cazuri particulare privind creanțele din livrări :
– înregistrarea clienților incerți sa u aflați în litigiu ,rău platnici sau dubioși :
4118 = 4111
-sumele încasate prin bancă sau în numerar , după clarificarea creanțelor considerate
inițial incerte :
% = 4118
5121
sau
5311
În continu are voi prezenta cateva exemple cu privire la reflectarea în
contabilitate a operațiilor de decontare cu clienții, în practica societățiilor comerciale.
1) În cursul lunii aprilie societatea “ X” vinde produse finite conform facturii nr.
86/2018 clientului” Y” SA în valoare de 10000 lei plus TVA col ectată aferentă. Încasarea
clientului se face cu ordin de plată
Înregistrarea facturii:
411 = % 11.900 lei
701 10.000 lei
4427 1.900 lei
Încasarea clientului se face evidențiând următoarea înregistrare :
5121 = 411 11.900 lei
2) Societatea comercială „ X” livrează produse finite conform facturii nr 325/2018 ,
în valoare de 30 00 lei, TVA 19 %. Pe baza facturii de avans și a ordinului de plată se
încasează un avans de la client în sumă de 2. 380 lei .
Se emite factura de s tornare a avansului , iar pentru diferență se acceptă un efect
comercial (bilet la ordin).
43 Încasarea a vansului se reflectă în contabilitate astfel :
411 = % 2.380 lei
419 2 .000 lei
4427 380 lei
5121 = 4111 2380 lei
Se înregistrează livrarea produselor :
4111 = % 3.570 lei
701 3. 000 lei
4427 570 lei
Stornarea facturii de avans se înregistrează astfel :
4111 = % (2380) lei
419 (2000) lei
4427 (380) lei
Acceptarea efectului comercial pentru încasarea diferenței:
Diferența de încasat : 3570 – 2380 = 4960 lei
413 = 4111 1.190 lei
3) Societatea comercială „X” are o datorie de 2 0000 lei față de Societatea
comercială ”Y” și totodată are și o creanță comercială sub forma unui bilet la ordin asupra
unei alte societăți comerciale pe care îl folosește pentru decontarea datoriei. Înregistrările
contabile vor fi :
La vechiul beneficiar ( andosant SC „ X” SA):
401 = 413 2 0000 lei
În cont abilitatea noului beneficiar ( andositului SC „ Y” SA ):
413 = 4111 20000 lei
44
4) Societatea comerciala „ X” remite băncii , spre încasare un efect come rcial în valoare
de 2000 lei . La o dat a ulterioară se încasează ef ectul , taxa plătită pent ru serviciul bancar
fiind de 2 0 lei. În contabilitatea societății comerciale se fac urmatoarele înregistrări:
Remiterea ef ectelor comerciale spre încasare se înregistrează astfel :
5113 = 413 2 000 lei
Încasarea efectelor comerciale :
% = 5113 2.000 lei
5121 1.980 lei
627 20 lei
5) Societatea c omercială „X„ vinde marfuri la un pret de vâ nzare total , exclusiv
tva, de 20.000 lei, TVA 19 %. Aceasta acordă un sc ont cumpărătorului pentru plată înainte
de termenul de decontare prevăzut în contract, de 2 %. Costul mărfurilor vândute este de
1000 lei .
Se înregistrează factura astfel :
4111 = % 23.800 lei
707 2 0.000 lei
4427 3.800 lei
Se descarcă gestiunea mărfurilor vândute :
607 = 371 10.000 lei
Se înregistrează scontul acordat cumpărătorului:
% = 4111 476 lei
609 400(2 0.000×2%)
4427 76 lei
45 Se încasează valoarea marfurilor vândute mai putin valoarea scontului acordat,
astfel :
5121 = 4111 23.324 lei(23.8 00-476)
6) În cadrul societatii comerciale X” s-a constatat ca în luna aprilie s-au vândut
mărfuri unui clien t al său în valoare de 1000 lei, TVA 19% pentru care nu s -a întocmit
factură.
418 = % 1.190 lei
707 1. 000 lei
4428 190 lei
În cursul acelee ași luni s -au facturat aceste mărfuri.
4111 = 418 1.190 lei
Încasarea clientului s -a făcut în luna aprilie, în numerar , în baza chitanței fiscale.
5311 = 4111 1.190 lei
7) La sfârșitul lunii aprilie s-a constatat că creanța asupra clientului „ Y” SA prezintă
dubii în ceea ce privește posibilitatea încasării ei la scadență datorită situației financiare
nesatisfăcătoare a acestuia. Valoarea creanței este de 7000 lei, TVA 19%.
Se înregistrează creanța incertă:
4118 = 4111 8.330 lei
În cursul lunii aprilie s -a constatat că creanța asupra clientului " Y” SA este definitiv
nerecuperabilă și deci se scoate din activ .
% = 4118 8.330 lei
654 7.000 lei
4427 1.330 lei
8) Societatea comercială ”X” înregistrează ambalajele care circulă în regim de
restituire, nerestituite de clienți în perioada convenită, pent ru care s -a emis factura nr.
201/2018, în valoare de 4 00 lei, TVA 19%.
46
419 = 708 400 lei
Pentru amb alajele reținute de client de 4 00 lei se întocmește factură fiscală
efect uându -se în plus următoarea înregistrare :
4111 = 4427 76 lei.
9) Societatea comercială” X “ încasează de la un client extern contravalo area
facturii în valoare de 5 5000 euro la un curs de 4.65 lei/euro mai mare decat cel la care a fost
întocmită factura adica de 4. 62 lei/euro .
5124 = % 255.750 lei( 5 5000×4. 65 )
4111 254.100 lei( 55000 x 4.62 )
765 1 .650 lei
10) Societatea comercială “ X” înregistrează venituri în sumă de 4200 lei din
prestări servicii de transport intern în favoarea clientului “ Y” pentru care s -a emis factura nr
.4562:
4111 = % 4.998 lei
704 4.200 lei
4427 798 lei
Se încasează prin contul de la bancă :
5121 = 4111 4.998 lei
47 CONCLUZII
Pentru a-și putea realiza obiectul de activitate unitățile economice sunt implicate î ntr-
o multitudine de relații cu persoane juri dice dar și cu persoane fizice . Aceste relații î mbracă
o serie de forme, și anume aceea a relațiilor cu terți de natura obligațiilor față de aceștia
privind aprovizionările , stocuri , achiziții de active imobilizate , facturi de lucr ări sau servicii
prestate de terți , iar o alt ă form ă ar fi aceea a relațiilor cu terții de natura drepturilor de
creanță asupra cumpărărilor de bunuri , beneficiarilor de lucrări și servicii.
Desfășurarea normală a activității comerciale impune ca t oți care și -au asumat
obligații , în baza raporturilor juridice la care participă , să -și execute aceste obligații în
strictă confor mitate cu contractele încheiate . Neachitarea la scadență a sumelor de bani
datorate de către debitor , îl pune pe creditor în situația de a fi lipsit de mijloacele financiare
necesare reluării ciclului de producție.
Accelerarea plăților dintre unitațile economice a condiționat diversificarea
modalităților de decontări comerciale efectuate în practică în ultimii ani. Pe plan inte rnațional
decontările iau forma unor efecte comerciale, operațiuni de compensație, decontări electronice
și on -line, care pătrund rapid și în țara noastră. Informațiile despre decontările comerciale sunt
furnizate de contabilitate, căreia îi revine astfel o sarcină importantă de valorificare a
progresului științific prin transformarea ulterioară a datelor pentru a fi accesibile utilizatorilor
de informație.
În cazul societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare
pe o piață reglementată, acestea elaboreaza în baza Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară adoptate de Uniunea Europeană, emise de către Consiliul pentru Standarde
Internaționale de Contabilitate (IASB) și a Ordinului nr. 1286/2012 pentru aprobarea
Regle mentărilor contabile conforme cu standardele internaționale de raportare financiară,
politici comerciale proprii ce cuprind reguli de recunoaștere, evaluare și prezentare în
situațiile financiare a elementelor poziției financiare și ale rezultatului glob al, precum și reguli
pentru conducerea contabilității în societate, inclusiv reguli privind contabilitatea achizitiilor
si vanzarilor. Aceste politici contabile trebuie aplicate împreună cu legislația care
reglementează activitatea specifică a societății
Modificarea legislației existente la data elaborării politicilor contabile poate determina
modificarea politicilor contabile .
Dezvoltarea , diversificarea și adâncirea unor relații de producție și schimb în cele
mai variate domenii aduc după ele o mare gamă a relațiilor de decontare, de stingere a
obligațiilor deja create lucru care evidențiază faptul ca autonomia, independența, libertatea
de actiune de care dispun agenții economici în economia de piață nu inseamnă în nici un caz
o activitate p e care o poti face de unul singur și care evident ar fi destinată eșecului.
Pentru asigurarea unui echilibru economico – financiar trebuie să se asigure o bună
gestionare a clienților și furnizorilor și în funcție de sectorul de activitate în care se
încad rează unitatea economica să iși asigure atât aprovizionarea cu bunurile necesare
desfășurării activității cât și deținerea în același timp a unei rețele de distribuție bine pusă la
punct .
În cadrul acestei lucrări sunt prezentate atât aspecte teoretice cât și o parte din
aspecte le practice a acestor probleme.
Conform reglementărilor legale în vigoare în cadrul acestei lucrări sunt prezentate
problemele teoretice privind contabilitatea achizițiilor și vânzărilor de natură comercială ,
separat pentru achiziții și separat pentru vânzări , iar în cadrul acestora sunt prezentate distinct
momentele de angajare a obligației cu furnizorii precum și de decontare a lor, respectiv
momentele de angajare a creanței cu clienții și decontarea ei.
48 Lucrarea este structu rată pe două capitole , în primul capitol am prezentat succint
aspecte teoretice le gate de decontările comerciale, prezentând aspecte legate de documentele
justificative, i nstrumetele de decontare, creanț ele și datoriile comerciale , precum și o
prezentare a sistemului de conturi cu ajutorul cărora acestea sunt reflectate în contabilitate .
De asemenea , am prezentat aspecte teoretice cu privire la decontările comerciale pe plan
internațional.
În cadrul achizițiilor și vanzarilor în devize acest ea ridică o serie de probleme legate de
cursul valutar care se ia în considerare în momentul angajării obligației sau creanței și
momentul decontării acestora. În general gama de raporturi economice vizând circulația spre
și din exterior a produselor const ituie domeniul de exploatare a obiectului unui număr mare de
agenți economici , fie că sunt specializați pe activități de import -export, fie că se
aprovizionează cu materiale sau componente din exterior pentru uzul propriu, fie produc
pentru a vinde la exp ort.
În capitolul doi abordarea practică a problemelor legate de achizițiile și vânzările de
natură comercială este prezentată și ea separat pentru achiziții și separat pentru vânzări și
presupune evidențierea situațiilor întâlnite în contabili zarea acesto ra în cadrul societățiilor
comerciale.
49 BIBILIOGRAFIE
Feleagă N. Tratat de contabilitate financiar ă, vol.II , Editura Economică ,
Ionașcu București, 2000
Bărbăcioru V. Contabili tate financiară, Ediția a II -a, Editura Sitech , Craiova, 2007
și colaboratorii
Pârvu Cerasela Contabilitatea operațiilor de import –export , Ediția a II-a revizuită
Editura Prin tXper, Craiova, 2008
Felegă N. Bazele contabilității o abordare europeană și internațional ă,
Malciu L. Editura Economică, București , 2002
Bunea Șt.
Staicu C. Contabilitatea financiară conformă cu Directiva a IV -a
și colectivul CEE, vol. II, Editura Universitaria , Craiova, 2007
Ristea M Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitaria
și colaboratorii București, 2005
Pantea I.P Contabilitatea financia ră a agenților economici din România,
Ediția a II -a, Editura IntelCredo Deva, 1995
Ristea M Contabilitatea societăților comerciale , Editura Universitaria
DimaM. București , 2003
CECCAR Ghid de ținere a cont abilității ș i de elaborare a situaț iilor financiare
individuale î n confor mitate cu IFRS -urile la societaț ile comerciale ale
căror valori m obiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață
reglementată, Editura CECCAR, Bucureș ti, 2013
CECCAR Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaț iile
financiare anuale și situaț iile financiare anuale c onsolidate aprobate prin
OMFP NR. 1.802/2014, Editura CECCAR, Bucureș ti, 2015
CECCAR Ghid pentru pregatirea candidaț ilor la examenul de acces la stagiul pentru
Obținerea calităț ii de ex pert contabil ș i de contabil autorizat, Editia a
VI-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureș ti, 2017
xxx www.econimisc.com
xxx www.biblioteca.ase.ro
xxx Legea contabilității nr.82/1991, republicată cu modificările și
completă rile ulterioare
xxx Ordinul Ministerului Finanț elor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situaț iile financiare anuale individuale
și situaț iile financiare anuale consolidate, cu modifică rile ș i completările
50 ulterioare
xxx Ordinul Ministerului Finanț elor Publice nr. 2634/ 09.12. 2015 privind
documentele fin anciar -contabile, cu modificările și completă rile ulterioare
xxx LEGEA nr.227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fisc al cu modi –
ficările și completă rile ulterioare
xxx Reglementările în vigoare , de natură contabilă și fiscală, altele decât
cele amintite , până la 31 decembrie 2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Licenta Vasiluta.doc Final [629078] (ID: 629078)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.