ANALIZA MODIFICĂRILOR ACOPERIRII TERENURILOR ÎNTRE [629066]

1

ANALIZA MODIFICĂRILOR ACOPERIRII TERENURILOR ÎNTRE
1970 -2018 ÎN CULOARUL OLTULUI DINTRE RÂMNICU VÂLCEA ȘI
DRĂGĂȘANI. APLICAȚII INTEGRATE DE SIG ȘI TELEDE TECȚIE

2

Introduc ere

Lucrarea de față se înscrie într -o serie mai largă de lucrări cu caracter regional,
consacrate unor spații social -economice și culturale, cu o anumită reprezentativitate
în ansamblu teritorial național . Altfel spus, Analiza modificărilor acoperirii te renurilor
între 1970 -2018 în culoar ul Oltului dintre Râmnicu Vâlcea și Drăgășani , reprezintă o
lucrare care se suprapune peste un spațiu cu vechi semnificații spirituale, simbolice și
de civilizație , constituie o împlinire binevenită pentru cerințele teore tice și practice
exprimate frecvent în domeniul geografiei din țara noastră. În ansamblu, s -a dorit
realizarea unui studiu de analiz ă și sinteză care, prin conținut, structură, metode și
procedee utilizate să contribuie nu doar la clarificarea unor aspecte de teledetecție și
geografie umană specifice acestui spațiu , dar și la aducerea unor elemente de noutate.

3
CAPITOLUL I.
CONSIDERAȚII GENERALE

Aria de studiat
Una dintre zonele de o frumusețe aparte a României este Valea Oltului,
renumită prin dealurile domoale, izvoarele, pădurile, pășunile, viile și livezile și
oamenii săi.
În trecut, Valea Oltului a fost unul dintre drumurile cele mai importante din
Dacia, cu o dublă funcție: militară – strategică și comercială ce lega Transilvania cu
Dunărea .
Defileul Oltului începe de la Turnu Roșu , Cozia , și are o lungime de 47 km fiind
cel mai lung din România . Este săpat între Munții Căpățânii , Lotrului și Făgărașului ,
colții Munților Cozia și Căpățânii păzind albia îngustă a Oltului la intrarea în defileu.
În partea de sud a defileului, se afla p rimul punct aceasta îl constituie reședința
județului Vâlcea, așezată la altitudinea de 240 m.
Valea Oltului, este cea mai important ă și străveche arteră de circulație a
Piemont ului Getic, având terase dezvoltate și o luncă largă, valea apărând ca o
adevărată câmpie fluviatila, extinsă din sud până în Subcarpați și clar delimitat ă de
versanți cu inclinare accentuată, pe alocuri chiar abruptă. Pe toata lungimea din
dreptul con fluențelor Luncavățului și Topologului pana la Slatina valea prezintă o
ușoară asimetrie, dar neuniformă.
În ultimii 40 de ani, Valea Oltului , apare c a o salbă de lacuri acestea fiind
consecința urmare a amenajărilor hidroe nergetice în exploatare, lacuril e fiind atractive
prin frumusețea imaginilor create de întinsele oglinzi de ap ă, și păduri cu o diversitate
de esențe , fapt ce contribuie la înfățișarea unor peisaje deosebite în toata perioada lor
de vegetație .

4
Amenajarea în cascadă a râului Olt, începe din depresiunea Făgăraș ului,
continuând apoi în defileul Turnu Roșu – Cozia, continuând în Subcarpați și în zona
de câmpie , cu multitudinea de hidrocent rale.

1.1. ASPECT E TEORET ICE ȘI METODOLOGICE

1.1.1 Aspecte teoretice
Datorită dimensiunilor oarecum modeste ale unității geografice alese pentru
analiză, și anume studiul prin teledetecție cu elemente de GIS realizat la nivelul
bazinului hidrografic al Oltului în spațiul Subcarpaților Getici dintre Râmnicu Vâlcea
și Drăgășani prin prisma imaginilor satelitare Landsa t din 1970 și până în 2018 , pare
la prima vedere, a nu fi prea generoasă. Acest neajuns a fost compensat însă, printr-
o dorință susținută de ap rofundare care să conducă la înțelegerea fenomenelor și la
evidențierea noutăților apărute în structura geografica și aspectul regiunii.
Obiectivul principal al s tudiului l -a con stituit rel iefarea carac teristicilor
peisa jului geog rafic începând cu aspectu l la nivelul anilor 1970, al cursului râului Olt
și al po tențialului său na tural (hidroenergetic în speci al) și a formelor de va lorificare
a resurselor naturale și umane, de o rganizare și reorganizare al spaț iului geog rafic.
Principalele direcții ce au s tat la baza ace stui s tudiu comp lex au v izat de scoper irea
conex iunilor înt re fenomenele econom ice și supor tul fizico-geog rafic, evidenț ierea
oportună a fac torilor soc ial – istorici asupra d inam icii și ca racter isticilor populaț iei,
așezăr ilor și activităților econom ice. Cele mai mar i schimbăr i ce se observa fără o
analiza prea profundă, sunt apariția construcțiilor hidrotehnice începând cu anii 70 și
continuând cu începutul anilor 80. Concomitent cu aceasta, în plan secund se poate
observa o relativa modi ficare a terenurilor agricole, în sensul că acesta par ceva mai
restrânse intre anii 70 – 90, și ceva mai extinse după anii 90 , odată cu retrocedarea
terenurilor , o scădere a suprafeței împădurite a zonelor deluroase, în favoarea

5
pășunilor și terenurilor a gricole, și o dezvoltare a zonelor populate și a cailor de
comunicație .
Din punct de vedere metodol ogic , în realizarea lucrării de față s-a urmărit
utilizarea teledetecției ca mijloc principal de studiu prin care să s urprindă
comp lexitatea f enome nelor geodemografice, precum și dinamica lor în timp.
În fapt, prezenta lucrare consti tuie o analiză de birou și de te ren a unui te ritoriu
oarecum limitat însă care cuprinde mulți factorii fizici și econom ico-geografici. Toată
această metodolo gie de observație indirectă este corelată în mod direct cu realitatea
din teren, în conte xtul căreia s-au efectuat o serie de validări , vizând o suită de
elemente și componente geografice.
În aceasta lucrare am îmbinat rezultatul analizelor imaginilor prin teledetecție,
iar cu rezultatul acestora am continuat studiul în programe de GIS.

Concepte de bază GIS

Informațiile geografic e conțin date despre suprafața , subsolul și atmosfera
Pământului, interpretări și explicații cu privire la acestea. În mod obișnuit , se consideră
că informațiile geografice sunt cele furniza te de hărți, însă ele pot fi de orice alt tip, având
o localizare bine definită pe suprafața Pământului sau re lativă la acestea (Săvulescu et al,
2000).
Aceste date pot fi achiziționate prin măsurător i, teledetecție , observații directe pe
teren, pot fi definite prin intermediul ridicărilor topografice sau po t fi rezultatele unor
analize sau simulări de date GIS. Semnificația acestora este dată atât de aspectele spațiale ,
cât și de cele nespațiale, de e xemplu ,,Unde?’’ și ,,Cum?’’.
În timp ce la primele sisteme computerizarea informațiilor geografice se conce ntrau
în principal asupra aspectelor privind acuratețea unor componente ale hărții , noile
abordări consideră fundamentală problema modelării efecti ve a condițiilor lumii reale, sub
forma unei regiuni bine delimitate, însoțită de o descriere a ei .

6

Informa tizarea s -a extins și asupra domeniilor conexe , astfel datele oferite
de teledetecție și măsurători directe sunt achiziționate frecvent, în formă digitală, după
cum fotografiile aeriene au început să fie exploatate prin utilizarea unor tehnologii de
scanar e.
Principalul avantaj al computerizării informației geografice este acela al integrării
rapide a numeroase seturi de date de tipuri și cu surse variate într -un singur sistem,
folosind caracteristica lor comună: localizarea geo grafică.
În fapt, obiectivu l Sistemelor Informaționale Geografice este tocmai asigurarea unei
structuri organizate pentru gest ionarea unor colecții complexe și diversificate
de informații geografice, precum și a unor instrumente și funcții pentru afișare , interogare,
prelucrare, sim ulare. Analiza spațială merge dincolo de o simplă redare, permițându -ne
explorarea relațiilor și a proceselor spațiale .

Teledetecția

Teledetecția se poate defini ca un complex de activități ce realizează obținerea
de la distanță , pe baza interacțiunii dintre obiectele de pe suprafața Pământului și niște
senzori de radiație electromagnetică de informații sub formă de imagine fotografică
convențională (în format analogic) sau de imagini raster (în format digital).
Termenul a fost introdus în anul 1960, ref eritor la observarea unei ținte cu
ajutorul unui dispozitiv aflat la distanță . Procedeele de teledetecție au fost utilizate
mai mult începând de prin 1925, având un rol important în timpul celui de -al doilea
război mondial în domeniul aerofotografiei . După 1960 echipamentele de
teledetecție s-au dezvoltat într -un ritm fă ră precedent marcându -se o nouă eră în
1972 când a fost lansat satelitul american ERTS -1 (American Earth Resources
Technology Satellite), ulterior fiind redenumit Landsat. În momentul actual există
mai mulți sateliți care fac înregistrări de imagini pe în tregul glob, și mai multe
societăți private sau de stat care furnizează servicii în acest domeniu.

7
Teledetecția poate fi: aeriană (imagini luate din avioane) satelitară
(imagini luate din sateliți ) și terestră (imagini luate de pe platforme de la o anumită
înălțime ). În toate situațiile înregistrarea imaginilor se bazează pe interacțiunea
dintre obiecte și radiația electromagnetică.
După 1980, când au început să prolifer eze datele preluat e prin teledetecție
satelitară, alături de hărțile realizate în sistem tradițional , bazate pe simboluri și
semne convenționale , a apărut un nou concept anume hartă imagine .

Pentru o înțelegere mai bună a relațiil or dintre Sistemele Informaționale
Geogra fice și teledetecție merită evidențiate câteva relații scrise de Campbell J.B. , în
cartea sa de „Introducere în teledetecție ”.
„ – Prin interpretarea manuală a imaginilor aeriene sau satelitare, văzute pe
ecranul unui computer în format digital, pu tem p roduce o hartă sau un set de
hărți pe care să prezentăm limitele unor categorii ( exemplu: soluri sau clase de
utilizare a terenurilor) de date. Digitizarea pe ecran poate oferi apoi fișiere
digitale adecvate pentru introducerea în SIG.
– Datele digit ale d e teledetecție sunt analizate sau clasificate folosind metode
automatizate pentru a produce ( pe foi) hărți și imagini convenționale , care sunt
apoi introduse în SIG folosind reformatarea sau corecția geometrică în funcție
de necesitate.”. ( Campbell, Jame s B.,20 02,Introduction to remote sensing ,
Third Edition, The Guilford Press, New York, United States of America)

1.1.2 Aspecte metodologice

Realizarea acestei lucrări a presupus parcurgerea mai multor etape și anume :
– Etapa de pregătire
– Etapa de teren
– Etapa de birou

8
Etapa de pregătire a constat în colectarea materialelor cartografice, consultarea
lucrărilor anterior realizate pe această zonă, extragerea unor informații utile
demersului lucrării. Tot î n aceasta etap ă am luat legătura cu reprezent anții
Hidroener getica care mi -au furnizate o serie de date ce m-au ajutat în a corela
informațiile oferite de imaginile Landsat cu datele oferite de către Hidroenergetica.
În această etapă am col ectat majo ritatea materialelor cartografice pe care le voi
evidenția în următorul t abel:
Tabelul nr.1 hărțile si imaginile Landsat folosite.

Num ele hărții Auto rul Scara Anul
Atlasul Căilor de
Comunicații din
1897 Ministerul
Lucrărilor Publice,
Diviziunea I, Poduri
și Șosele 1:200.000 1866 – 1891
Date Corine
Landcover Agenția
European ă
De Mediu 2018
Google Earth Pro Google – 2015
ArcGIS Pro ESRI 1:200000 1962
Imagin e Landsat Landsat 1 MSS – 1973
Imagine Landsat Landsat 2 MSS – 1977
Imagine Landsat Landsat 5 TM – 1985
Imagine Landsat Landsat 5 TM – 1995
Imagine Landsat Landsat 5 TM – 2010
Imagine Landsat Landsat 8 OLI/TIRS – 2018

9
Am georefe rențiat harta din Atlasul Căilor de Comunicații din 1897 , și am
comparat -o cu in ArcGis cu Râul Olt vectorizat ; se observa modificarea cursului
Oltului ca urmare a lu Se observa o schimbare majora a cursul ui Olt ului ca
urmare a lucrărilor efect uate de -a lungul timpului.

Fig. Atlasul Căilor de Comunicații din 1897 Fig. Râul Olt vectorizat și suprapus peste
Atlasul Căilor de Comunicații 1897

10
Alta sursa de date a fost Corine
Land Cover , însă doar pentru
perioada actual ă, neavând astfel
de date pentru perioada anilor
1970. Aceste date Corine pot fi
validate cu ortofotoplanuri
începând cu 2009, produ se de
Agenția Națională d e Cadastru și
Publicitate Imobilia ră (A.N.C.P.I.)

Fig. Corine Land Cover (Coordination of Information on
the Environment ) 2018
Etapa de teren- în această etapă am colectat datele de pe teren în sensul c ă am făcut
câteva fotografii de pe Valea Oltului pentru o validare la nivelul an ului 2018

Fig. Vedere asupra zonelor de terase , malul drept al Oltului -com. Ionești

11

Fig. Vedere superioara asupra
lacului de acumulare Ionești
Fig. Vedere superioara asupra unui lac de
acumulare – Zăvideni
Fig. a Malul drept al Oltului – terenuri agricole și zone locuite

12

Fig. b Malul drept al O ltului – terenuri agricole și zone locuite

Fig. A Vedere de pe versanții Oltului

13

Fig. B Vedere de pe versanții Oltului

Etapa de birou a necesitat o perioadă îndelun gată de timp, în care am căutat
imagini satelitare din perioada anilor 70, în special imagini LANDSAT din anii 1973,
1977 , 198 5, 1990, 1995, 2015, 2018 .
La o prima vedere am folosit progr amul Google Earth Pro și funcția Historical
Imagery, însă nu arata imagini mai vechi de 1984, iar ultima hidrocentrala din zona
de studiu a fost data în folosință în 1980, hidrocentrala de la Drăgășani .

14
Printre primele date folosite, și cele mai la îndemână, au fost imaginile furnizate
de serviciul Google Earth Pro și funcția sa Historical Imagery .
Fig. Google Earth

Un alt mod de a studia imagini din perioada anilor 1970 a fost prin intermediul
portalului Atlas, deținut de ArcGis Pro.

ArcGIS Pro

ArcGIS Pro Pro oferă prin portalul Living Atlas acces la o suita impresionant ă
de imagini satelitare.
Galeria Living Atlas oferă acces la o pleiad ă de conținuturile disponibile.
Aceste elemente pot fi utilizate de sine stătător sau, combinate cu alte elemente din

15
Atlas Living ori cu date proprii pentru activități de vizualizare și analiză. Tipurile de
elemente disponibile depind de modul în care s accesează Atlas ul.

Fig. Exemplu de vizualizare comparata a zonei 1977 -2018 -ArcGIS Pro

Fig. Prezentare zona h idrocentralei Ionești 1977 -2018 -ArcGIS Pro

Pentru o analiz ă mai profund ă și mai amănunțit ă din ultima parte a lucrării , și
anume evoluția în timp al modificărilor aduse de apariția hidro construc țiilor și
impactul lor asupra evoluției așezărilor umane, al culturilor agricol e, pășunilor,
pădurilor ; pentru aceasta a fost nevoie de stabilirea unor regiuni de interes, de
clasificări nesupervizate și clasificări supervizate pe care le -am realizat în programul

16
ENVI ; de asemen ea extragerea datelor în format raster și exportarea datelor în format
vectorial (shapefile), pentru ca în final să fie procesate în programul ArcGis 10.4
Astfel parcurgând toate aceste metode și etape am realizat lucrarea ,, Analiza
modificărilor acoperir ii terenurilor între 1970 -2018 în culo arul Oltului dintre Râmnicu
Vâlcea și Drăgășani ”.

Datele și sursele de date

O metoda de căutare și de descărcare a imaginilor satelitare este portalul USGS –
https://earthexplorer.usgs.gov , și GloVis https://glovis.usgs.gov/

Fig. Earthexplorer Fig. G loVis

Sistemul satelitar Landsat
Pentru ca am avut nevoie de imagini satelitare destul de vechi, am folosit spre
studiu imagini satelitare oferite de Landsat 1, și spre fina l am utilizat imagini Landsat
7.

17
Landsat este numele programului satelitar
pentru observarea pământului, operat de către
guvernul SUA. El a început în 1972 și se menține
și azi prin sateliții Landsat 7 și Landsat 8, iar în
decembrie 2020 va fi lansat Land sat 9.
Imaginile provenite de la sateliții Landsat
au avut o mare importanta în dezvoltarea științei
modului de utilizare a terenurilor și al științei
Pământului , în general. Programul a funcționat
mai bine de 30 de ani, prin folosirea a trei senzori
de b aza: MSS (Multi Spectral Scaner), TM
(Thematic Mapper), ETM+ (Enhanced Thematic M apper).
Sistemul Landsat furnizează imagini de medie rezoluție în spectrul vizibil,
infraroșu și pancromatic . Rezoluția medie a celor trei senzori, în special TM și ETM+
(30m), este folosita pentru determina rea modului de acoperire al terenului, tipurile de
vegetație și starea de sănătate, caracteristicile geologice. Toate imaginile din seria
Landsat sunt capturate într-un sistem de referință unic WRS (World Reference
System), care dă posibilitatea comparării datelor obținute la intervale de timp diferite .
Scenele satelitare Landsat standard se furnizează în formatul GeoTIFF, în sistemul de
coordonate WGS84, proiecție UTM.
Imaginile Landsat au fost folosite cu succes într -o serie de aplicații științifice și
probleme practice: urbanizarea globală, delimita rea zonelor umede, detectarea
modificărilor privitoare la modul de utilizare al terenurilor, managementul
suprafețelor forestiere, manageme ntul parcurilor naturale, etc.
Astăzi, un sfert din teritoriul Pământului este scanat o data la 16 zile, utilizând
un scenariu prestabilit care sa maximizeze schimbările sezoniere în vegetație, folosind
predicțiile NOAA asupra prezenței norilor, optimizând astfel strategia de achiziții.
Fig. Tabel sateliți Landsat
Satelitul Lansare Retragere Benzi MSS Benzi TM Rezoluția
pixelului
Landsat -1
(ERTS-1) 23 Iulie 1972 Ianuarie 1978 4-7 – 18/900
Landsat 2 22 Ianuarie 1975 Iulie 1983 4-7 – 18/900
Landsat 3 5 Martie 1978 Septembrie 1983 4-7 – 18/900
Landsat 4 16 Iulie 1982 Iunie 2001 1-4 1-7 16/705
Landsat 5 1 Martie 1984 Funcțional 1-4 1-7 16/705
Landsat 6 5 Octombrie 1993 5 Octombrie 1993 – 1-7 plus ETM 16/705
Landsat 7 15 Aprilie 1999 Funcțional – 1-7 plus ETM 16/705

18
Landsat 1 (LS -1), inițial numit "Earth resurse Technology satelit a fost primul
satelit al programulu i Landsat al Statele Unite ale Americii. Era o versiune modificată
a satelitului meteorologic Nimbus 4 și a fost lansată pe 23 iulie 1972 de o rachetă Delta
900 de la baza ae riană Vandenberg di n California. Nava orbitală a servit drept
platformă stabiliza tă, orientată spre pământ, pentru obținerea de informații privind
resursele agricole și forestiere, geologia și resursele minerale, hidrologia și resursele
de apă, geografia, cartografia, mediu l înconjurător poluarea, oceanografia și resursele
marine, prec um și fenomenele meteorologice.
Al doilea Landsat (Landsat 2) era considerat un proiect experimental și a fost
operat de către NASA. Landsat 2 purta aceiași senzori ca și predecesorul său: RBV și
MSS. Instrumentul RBV a fost utilizat în principal în scop ingineresc , iar imaginile
RBV au fost obținute, în principal pentru cartografierea zone lor îndepărtate. MSS a
continuat să colecteze sistematic imagini ale pământului . În ciud a faptului că era
proiectat s ă funcționeze un an , Landsat 2 a operat peste șapte a ni, în cele din urmă,
în februarie a 1982 a fost sco s din funcțiune.

Amenajarea hidroenergetica a râului Olt-sector mijlociu
Pentru zona de studiu aleas ă, între R âmnicu Vâlcea și Drăgășani de departe se
remarcă hidrocentralele și lacurile de acumulare afe rente . Anumite date mi-au fost
puse la dispoziție de către S.C. Hidroconstrucția S.A.

Fig. Aspect din camera de comanda Hidroenergetica – Rm. Vâlcea

19

Nr.
Crt DENUMIRE
OBIECTIV
ENERGETIC An PIF Volum
brut lac de
acumulare
(mil. mc) Cădere
brută Debit
instalat Putere
instalată Producție
de
energie
(GWh/an)
1 CHE Rm. Vâlcea 1974 21,4 16,5 300 46 134
2 CHE Râureni 1977 10,9 18 330 48 141
3 CHE Govora 1975 21,4 15,5 330 45 135
4 CHE Băbeni 1978 62,2 14 330 37 120
5 CHE Ionești 1978 25,3 14 330 38 125
6 CHE Zăvideni 1979 52,1 14 330 38 120
7 CHE Drăgăș ani 1980 67,8 16 330 45 140
Tabel nr. Hidrocentralele pe cursul mediu al Oltului

Fig. Hidrocentralele pe Râul Olt, evidențiate pe curs ul superior intre Hidrocentrala Făgăraș si Cornetu,
apoi cursul mediu care este de fapt si sub iectul lucrării ; intre Rm. Vâlcea și Drăgășani și cursul inferior
între Strejești si Islaz

20
CAPITOLUL 2
2.1 Metodologi e
2.1.1 Identificarea zonei de studiat și descărcarea de imagini
Pentru achiziția datelor am folosi t îndeosebi portalul Glovis și USGS
EarthExplorer . Am descărcat o serie de imagini , începând cu Landsat 1 MSS – 16-08-
1973 , și închei nd cu Landsat 8 OLI/TIRS care arăta destul de clar Valea Oltului înainte
de modificările aduse de construcțiile hidrotehni ce, cât și evoluția schimbărilor din
aceasta zon ă.
Am creat o limit ă de studiu care să cuprindă zona între Rm. Vâlcea și
Drăgășani , zona de 144,431 ha.

2.1.2 Decuparea de pe imaginea satelitară a zonei de studiu în ENVI
Pentr u ca zona de studiu e ste rela tiv mică în comparație cu imaginea Landsat,
la rularea clasifi cărilor supervizate am folosit func ția subset din meniul programului
ENVI pentru a se face clasificarea exclusiv pe zon a de interes .

2.1.3 Realizarea clasificării nesupervizate si supervizate in ENVI
În programul Envi, am rulat o clasificare nesupervizat ă și o clasificare
supervizat ă a imaginii Landsa t din 1973 precum și a unei imagini Landsat din 1977 .
Raster urile era în forma tul Infraroșu apropiat , iar în programul ENVI le-am
convertit -o în modul Natural Color .

Fig. Zona de interes de pe Va lea Oltului

Am făcut o clasificare supervizat ă, cu clasele : albia Oltului (pentru imaginile
din 1973 și 1977 – unde se face mai clară distincți a între firul apei și prundi șul râului)
Râul Olt, păduri , culturi agricole , suprafețe construite , pajiști .

21

2.1.4. Comparare a datelor rezultate din clasificarea supervizată

Fig. (a) Imagine Landsat 1 MSS din 16 – August 1973 și (b) clasificare a ei supervizat ă pe 6 cla se

În acea st raster Landsat din 1973 de deasupra localității Băbeni se poate observa
cum Valea Oltului este încă neafectat ă de construc țiile hidrotehnice . Se observă cursul
Oltului sinu os si meand rat, și suprafe țele de lunc ă de-a lungul firului apei ; aceste
mean dre și ostroave vor mai apare și in imaginile urmatoare cel pu țin până la nivelul
anului 1980, după care vor apare din ce in ce mai multe hidrocentrale și lacuri de
acumulare .
La construirea unui baraj pe cursul u nui r âu, apa r âului nu poate fi oprită ci
mai întâi se fac lucrări de devie re tempo rară a cursului . Apoi s e construie ște barajul
în deplină siguranță, după care se fac lucr ări de redresare al cursului apei spre baraj,
în urma c ăruia începe formarea lacului de acumul are.
Caracteristicile acoperirii terenurilor au fost obținute cu aj utorul unei clasificări
superviz ate, un set de poligoane pentru domenii de clasificare a fost creat pentru
a
b

22
categoriile de acoperi re al terenurilor ș i anume : zone împădurit e, pășuni, culturi
agricole și suprafațe construit e. Clasele de acoperire a le terenur ilor au fost separate
folosind răspunsul lor spectral pe imaginea curent ă.

Fig. Imagine Landsat 2 MSS deasupra Rm. V âlcea, Râureni și Gov ora 9 septembrie 1977 (sursa:
U. S. Geological Survey, (1) Compoziție de culori naturale ; (1) clasificare supervizat ă pe 6 cla se;
și hidrocentralele construite p ână atunci : a) Rm. Vâlcea, b) Râureni , c) Govora

Până în anul 1980 s -au construit și s-au dat în folosin ță toate cele șapte
hidrocentrale din zona de studiat, modific ând astfel aspectul geografic zonal.
Supra fețele cu pășuni se măresc în detrimentul suprafe țelor împădurite cu foioase,
mărindu -se în ritm lent suprafețele agricole.
Pe imaginea satelitara în perioada prem ergătoare a nului 1979 ; când încep să se
construiasc ă hidrocentral ele de la Băbeni (197 8), Ionești (1978) și Zăvideni (1979) ; se
observă cursul deviat al r âului p entru a se face lo c hidrocostruc țiilor. Suprafe țele
împădurite și pășunile ocup ă suprafețe re lativ întins e față de cele agricole și
suprafețele construite, mai ales la nivelul anului 1973.

1
2

23
Fig. Suprafațe ocupat e conform clasific ării supervizate la nivelul anilor (a) 1973 si (b) 1977
Pe imaginea din 1977 s e observă față de anul 1973 o cre ștere a ponderei
supra feței pădurilor, pășunilor și a zonelor construite. După anul 1990 se observ ă o
creștere substan țială a suprafe țelor agricole ca urmare a retrocedarii terenurilor, scad
suprafețele cu pășuni, și cresc suprafețe împădurite.
Fig. Clasi ficări supervizate după imagini Landsat 5 TM: (a) 1985 , (b) 1995 și hidrocentralele (a)
Băbeni, (b) Ionești si (c) Zăvideni
a
b
a
b

24
Între anii 1985 și 1995 conform clasific ărilor supervizate , reiese c ă suprafețele
cultivate s-au extins, au sc ăzut sup rafețele de pășuni și au crescut zonele împădurite.
În perioada anilor 2010 și 2018 conform clasific ărilor supervizate, se o bservă o
revenire a naturii, p ășunile odat ă folosite pentru hrana animalelor a început să piardă
teren în fața pădurilor de fo ioase și ale arbuștilor.

Fig. Clasi ficări supervizate după imagini Landsat 5 TM și Landsat 8 OLI/TIRS : (a) 2010 , (b)
2018 și hidrocentrala Dr ăgășani

25

Clasificare și suprafețe
Anul Albia Oltului Râul Olt Păduri Pășuni Culturi agricole Supr. Construite
1973 2205.72 4826.88 40173.12 84712.32 59397.12 2795.4
1977 2572.5582 2718.113 57441.02 66196.1 39468.2022 3406.5765
1985 4406.49 38144.7 57672.63 69603.03 3956.76
1995 4065.93 54514.53 34987.23 68662.17 11553.75
2010 4379.85 68632.83 39180.06 48719.16 12871.71
2018 3789.81 64358.55 26763.21 60679.17 18192.87
Tabel. Evoluția suprafe țelor î ntre 1973 – 2018

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1973 1977 1978 1979 1984 1985 1988 1993 1995 2010 2018Evoluția teritoriului în intervalul 1973 -2018 pe baza clasificărilor
supervizate
Albia Oltului Olt Culturi Paduri Antropic Pasuni

26