Taxa pe valoare adăugată 1 [629041]

Taxa pe valoare adăugată 1
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Coordonator știin țific:
Lect. Univ. Dr. Costescu Irina Daniela
Student: [anonimizat]
2017

Taxa pe valoare adăugată 2

Taxa pe valoare adăugată 3
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Taxa pe valoare adăugată
Coordonator știin țific:
Lect. Univ. Dr. Costescu Irina Daniela
Student: [anonimizat]
2017

Taxa pe valoare adăugată 4
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
Capitolul 1. Noțiuni generale privind taxa pe valoarea adăugată ………………………….. ………………. 7
1.1. Principiile Taxei pe Valoare Adăugată ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.2. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăuga tă ………………………….. ………………………….. . 8
1.3. Cotele de impunere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
1.3.1. Cotele de impunere in Europa ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.3.2. Cotele de impunere în România ………………………….. ………………………….. ……………… 10
Capitolul 2. Sfera de aplicare a Taxei pe valoare adăugată ………………………….. …………………….. 12
2.1. Sfera de aplicare a Taxei pe valoare adăugată ………………………….. ………………………….. … 12
2.1.1. Persoane impozabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
2.1.2 Operațiuni impozabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
2.1.3. Locul operațiunilor impozabile ………………………….. ………………………….. ………………. 13
2.1.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată ………………………….. …….. 14
2.2. Prevederi generale referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA ………………………….. ….. 14
2.3. TVA la încasare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
2.4. Taxarea inversă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
Capitolul 3. Prezentare generală a societății S.C. Mih Machina S.R.L ………………………….. …….. 17
Capitolul 4. Studiu de caz privind rambursarea TVA la S.C. Mih Machina S.R.L. ………………… 18
4.1. Procedura de rambursare a taxei pe valoarea adăugată ………………………….. …………………. 18
4.2. Condiții de rambursare a taxei pe valoa rea adăugată ………………………….. ……………………. 18
4.3. Depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA ………………………….. ……….. 19
4.4. Documente verificate în cazul unui control ………………………….. ………………………….. ……. 19
Referințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21

Taxa pe valoare adăugată 5

Taxa pe valoare adăugată 6
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Rezumat: Prezenta lucrare își propune prezentarea principalelor aspecte contabile și fiscale
legate procedura de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, în cadrul entității Mih Machina
SRL. Scopul urmărit este dat de evidențierea etapelor parcurse de o entitate, de la decontul de
TVA până în momentul soluționării procesului de rambursare a taxei. Lucrarea de față prezintă
un interes ridicat, în special datorită complexității acestui impozit indirect.
Introducere

Prezenta lucrare își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice privind taxa pe
valoarea adăugată, punând accent pe subiectul rambursării taxei, pe baza studiului de caz realizat
la societatea Mih Machina SRL.
Când vorbim despre taxa pe valoarea adăugată, vorbim despre un subiect vast, cu o gamă variată
de spețe , de aici și dorința de a aprofunda aceste noțiuni. Alegere a acestei teme reprezintă
răspunsul la cumulul de curiozități apărute pe parcursul ultimilor ani.
Decizia de a aborda acest subiect în lucrarea de licență se datorează efectelor pe care taxa pe
valoarea adăugată le are asupra celor trei actori principali d in viața social – economică
(societatea, consumatorul și statul). Interesul a fost amplificat de actualitatea temei, de caracterul
său complex, dar și de rolul pe care îl are într -o entitate, atât la nivel național, cât și la nivel
internațional.
Luând în considerare că taxa pe valoarea adăugată este principala resursă publică atrasă la
bugetul de stat, reprezentând a doua sursă de venit ca mărime, putem spune că este un subiect ce
merită abordat.

Taxa pe valoare adăugată 7
Capitolul 1. No țiuni generale privind taxa pe valoarea adă ugată
1.1. Principiile Taxei pe Valoare Adăugată
Taxa pe valoare adăugată (TVA) a fost introdusă în România la data de 1 iulie 1993, prin
Ordonan ța Nr. 3/1992 a Guvernului României, în prezent fiind reglementată prin Codul Fiscal.
Aceasta este una dintre c ele mai importante taxe din România și, conform Codului Fiscal, este
“un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor lui”.1
Taxa valoare adăugată este definită ca fiind “un impozit indirect care se percepe la tra nsferul de
proprietate, fiind cuprinsă în factura de vânzare emisă de vânzător și remisă cumpărătorului”.2
Taxa pe valoare adăugată este aplicată asupra tututor opera țiunilor care privesc livrări sau
importuri de bunuri și prestări de servicii, dar și asup ra opera țiunilor ce sunt asimilate acestora.
Dacă privim din punctul de vedere al Bugetului de Stat, taxa pe valoare adăugată este un impozit
indirect asupra consumului. Aceasta are un caracter general și se stabilește asupra opera țiunilor
ce privesc trans ferul proprietă ții bunurilor și prestările de servicii. De asemenea, se plătește
eșalonat, la data la care bunurile ajung la consumatorul final.
Impozitele sunt definite ca fiind “o formă de prelevare a unei păr ți din veniturile și/sau averea
persoanelor fizice și juridice, la dispozi ția statului, în vederea constituirii resurselor necesare
acoperirii cheltuielilor publice.”3 Taxele, în schimb, reprezintă plă ți efectuate atât de persoanele
fizice, cât și de cele juridice, către stat, pentru un anumit servi ciu.
Putem să definim valoarea adăugată ca diferen ța dintre valoarea bunurilor și a serviciilor
realizate de către o companie și valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate pentru ob ținerea
acestora.
Taxa pe valoare adăugată este taxa care se autopercepe, deoarece, conform legisla ției, persoana
impozabilă înregistrată în scopuri de TVA impune și colectează taxa de la clien ții săi, urmând să
o vireze Ministerului Finan țelor. Principalul rol al Agen ției Na ționale de Administrare Fiscală
este de a oferi inform ațiile necesare către persoanele impozabile și de a controla în ce măsură
acestea colectează și plătesc taxa pe valoare adăugată.4
Taxa pe valoare adăugată este neutră, deoarece indiferent de numărul de persoane impozabile
care intervin în procesul de produc ție și, respectiv, de distribu ție a bunurilor și serviciilor,
valoarea totală a taxei va fi aceeași, depinzând doar de pre țul facturat consumatorului final, dar și
de cota aplicabilă.

1 Legea Nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2017 – actualizat în data de
10.01.2017 , Art. 265
2 Prof. Univ. Dr. Ion Pere ș, Prof. Univ. Dr. Dorel Mate ș, Prof. Univ. Dr. Leonora Caciuc, Bazele Contabilită ții, pg.
143, Ed. Mirton Timi șoara, 201 1
3 Lector Univ. Dr. Lucian T âțu, Tehnici de impunere și control fiscal, Suport de curs, pg. 3
4 Ghidul privind taxa pe valoare adăugată – http://codfiscal.net/media/ghid -tva-parteai -via-codfiscalnet.pdf , pg. 3

Taxa pe valoare adăugată 8
Taxa pe valoare adăugată este transparentă, fiindcă prin aplicarea taxei se cunoaște cu exactitate
elementul fiscal din pre țul bunurilor și al serviciilor. Astfel, este permisă taxarea bunurilor
produse în țară, a celor importate și a achizi țiilor intracomunitare la aceleași cote, dar și scutirea
de TVA pentru exporturi și pentru livrări intracomunitare.
1.2. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată
Atât baza de impozitare, cât și taxa pe valoare adăugată corespunzătoare se determină integral la
livrarea bunurilor sau la prestarea serviciilor.
Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată cuprinde impozitele și taxele (cu excep ția taxei
pe valoarea adăugată) și cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri, respectiv prestărilor de servicii.
În aceste cheltuieli sunt incluse comisioane, cheltuieli de ambalare, transpor t, asigurare,
decontate clientului și vor fi decontate clientului.
În baza de impozitare nu sunt incluse, următoarele:
– rabaturile, sconturile, remizele sau alte reduceri de pre ț acordate clien ților de către furniori.
Aici este bine de re ținut că nu vor f i incluse în baza de impozitare, dacă vor fi reflectate în
facturile fiscale sau în alte documente aprobate legal, să fie în beneficiul clientului și să nu
constituie remunerarea unui serviciu;
– sumele ce reprezintă daune, penalizări sau alte sume solicit ate pentru neîndeplinirea
obliga țiilor, în condi țiile în care sunt percepute peste pre țurile negociate;
– dobânzile percepute pentru opera țiuni de leasing, plă ți efectuate cu întârziere sau livrări cu
plata în rate;
– valoarea ambalajelor care circulă în tre frunizori și clien ți. Există cazul în care beneficiarii nu
dețin cantitatea de ambalaje necesară și, pentru a efectua schimbul, aceștia trebuie să achite o
garan ție. Această garan ție se eviden țiază distinct pe bonul fiscal, fără TVA. Restituirea aceste i
garan ții nu se eviden țiază în facturi fiscale, ci prin instrumentul de decontare.5
– sumele achitate de un furnizor în contul clientului, care la urma, se vor deconta, pe baza unei
facturi fiscale.
– subven țiile sau aloca țiile (de la bugetul de stat sau de la bugetele locale), dacă nu sunt legate în
mod direct de pre țul de vânzare a bunurilor sau serviciilor.
Conform Art. 287 din Codul Fiscal, avem cazuri în care baza de impozitare se reduce. Această
reducere se aplică pentru: desfiin țarea contractului, î nainte ca livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor să aibă loc, dacă a fost emisă factură în avans; pentru refuzuri ce privesc calitatea,
cantitatea sau pre țul bunurilor, pentru reducerile de pre ț acordate după ce livrarea bunurilor sau
prestarea servi ciilor a avut loc; pentru cazul în care, din cauza falimentului, beneficiarul nu poate
achita contravaloarea bunurilor sau a serviciilor și în cazul returnării ambalajelor în care a fost
expediată marfa.6

5 http://contabilul.manager.ro/a/533/6 -baza-si-cotele -de-impozitare -tva.html
6 Legea Nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2017 – actualizat în data de
10.01.2017, Capitolul VII, Art. 287 – Ajutarea bazei de impozitare

Taxa pe valoare adăugată 9
Pentru opera țiunile care au loc în interiorul țării, baza de impozitare este dată de pre țurile de
achizi ție, în caz contrar, de cost, determinat la momentul livrării, pentru:
– bunurile constate lipsă din gestiune, mai pu țin cele distruse în urma unor calamită ți naturale sau
alte cauze de for ță majoră;
– preluarea bunurilor achizi ționate de personae impozabile sau fabricate de acestea, pentru a le
utiliza în scopuri care nu au legătura cu activitatea lor economică;
– distribuirea de bunuri din activele firmei către asocia ți/acționari, inclusiv distribui rea de bunuri
pentru lichidarea sau dizolvarea firmei.
– prestări de servicii în mod gratuit de către persoana impozabilă, pentru scopuri care nu au
legătură cu activitatea sa economică, pentru uzul personal al angaja ților sau al altor persoane.
Pentru b unurile importate, baza de impozitare a taxei este de valoarea în vamă, la care se adaugă
taxele și comisionul vamal, accizele, alte taxe, exclusiv TVA. La fel ca și pentru opera țiunile din
interiorul țării, în baza de impozitare nu se cuprind unele elemen te, cum sunt rabaturile,
remizele, penalizările sau unele dobânzi percepute.
În cazul în care valoarea folosită pentru stabilirea bazei de impozitare la import este exprimată
în valută, aceasta se convertește în moneda na țională, la cursul valutar din ziu a respectivă.
1.3. Cotele de impunere
1.3.1. Cotele de impunere in Europa
Taxa pe valoarea adăugată este percepetută în toate țările din Uniunea Europeană, însă fiecare
țară aplică propriile cote, fixate ca procent din baza de impozitare.
Avem câteva tipuri de cote de impunere, general valabile la nivel european, printre care:
1. cota standard este stabilită de fiecare stat membru, dar nu poate să scadă sub 15%. Acest nivel
minim s -a stabilit pentru a “preîntâmpina ca divergen țe în cotele standard de T VA aplicate de
statele membre să conducă la dezechilibre structurale în Comunitate și la denaturări ale
concuren ței în anumite sectoare de activitate”.7
2. statele membre pot aplica maxim două cote reduse, care nu pot fi mai mici de 5% și doar
pentru anumi te categorii de bunuri sau servicii;
3. unele țări pot să impună și cote specifice pentru anumite vânzări, aplicând o cotă de TVA
foarte redusă, sub 5%.
Țările care aplică cote de TVA foarte reduse sunt Fran ța (TVA redus la 2,1%, pentru ziare și
produse f armaceutice), Irlanda (TVA redus la 4,8% pentru produse alimentare), Italia (4% pentru
produsele alimentare de bază, servicii medicale și căr ți), Luxemburg (TVA redus la 3% pentru
produse alimentare, căr ți, servicii medicale, de transport, produse farmaceu tice și evenimente
culturale8) și Spania (TVA redus la 4%, pentru anumite produse alimentare, ziare sau pentru
anumite servicii).

7 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea ad ăugată,
Vol. 3, Al. (29), pg. 3
8 http://www.wall -street.ro/articol/Finante -Banci/182272/tva -in-ue.html

Taxa pe valoare adăugată 10
4. cota zero, aplicată în unele țări, pentru anumite alimente, cotă pe care consumatorul nu trebuie
să o suporte. Vânzătorul, însă, își păstrează dreptul de a deduce valoarea taxei pe care a efectuat –
o la achizi ție. De exemplu, în Marea Britanie, majoriatea alimentelor, furajele sau semin țele din
domeniul agricol, necesare pentru producerea alimentelor de bază au o cotă de TVA ze ro.
5. cota de tip „parking ”, numită și cotă intermediară este aplicată doar pentru anumite bunuri sau
servicii care “nu sunt eligibile pentru o cotă redusă, dar care, în anumite state membre, făceau
deja obiectul unor cote reduse la 1 ianuarie 1991”9. Cota intermediară nu poate fi mai mica de
12%. Țările care aplică această cotă sunt Austria, Belgia, Irlanda, Luxemburg și Portugalia.
1.3.2. Cotele de impunere în România
Taxa pe valoare adăugată colectată se calculează prin aplicarea cotei standard sau reduse asupra
bazei de impozitare.
Sistemul de cote ale taxei a cunoscut câteva schimbări majore, începând cu anul trecut. Astfel,
până la sfârșitul anului 2015, cota standard a fost de 24%. Odată cu intrarea în vigoare a Codului
Fiscal din 2016, aceasta a coborât cu patru procente, până la 20%, pentru toate opera țiunile de
livrări de bunuri și prestări de servicii, excep ție făcând cele scutite de taxă și opera țiunile pentru
care s -au aplicat cote reduse de TVA, de 9%, respectiv 5%.
Începând cu 1 ianuarie 2017, cota standard a taxei pe valoare adăugată s -a redus de la 20%, cât a
fost până la finele anului 2016, la 19%. La fel, cota se aplică asupra bazei de impozitare pentru
toate opera țiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu sunt
supuse cotei reduse.
Una dintre cotele reduse de TVA este cota de 9% și, conform Art. 291 din Codul Fiscal, se
aplică pentru:
– alimente, băuturi (excep ție făcând cele alcoolice), servicii de restaurant și catering,
– livrări de apă potabi lă și apă, livrări de produse agricole, prestări de servicii în domeniul
agricol.
– livrări de proteze, mai pu țin cele dentare (scutite de taxă), produse ortopedice, medicamente
pentru uzul uman și veterinar;
– cazarea (sectorul hotelier), închirierea de terenuri amenajate pentru camping.10
Cota cota redusă de TVA de 5% se aplică pentru manuale școlare și căr ți, ziare, reviste, intrări
la case memoriale, muzee, monumente istorice, livrarea de clădiri (terenul pe care sunt contruite
fiind inclus).
Mai sunt c âteva aspecte de re ținut în ceea ce privește cotele de TVA. Unul dintre acestea face
referire la cazul în care cotele se schimbă, moment în care se va apela la regularizare, astfel
încât să se aplice cota de TVA de la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor. Un alt aspect
legat de cota de TVA este legat de procentul aplicat pentru importul de bunuri și pentru

9 http://europa.eu/youreurope/business/vat -customs/buy -sell/vat -rates/index_ro.htm
10 Legea Nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2017 – actualizat în data de
10.01.2017, Capitolul VIII, Art. 291 – Cotele, Al. (2)

Taxa pe valoare adăugată 11
achizi țiile intracomunitare de bunuri. Conform Codului Fiscal, pentru ambele, cota aplicabilă va
fi cea de pe teritoriul României, pentru li vrarea aceluiași bun.

Taxa pe valoare adăugată 12
Capitolul 2. Sfera de aplicare a Taxei pe valoare adăugată
2.1. Sfera de aplicare a Taxei pe valoare adăugată
Opera țiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt acelea care, conform
Codului Fiscal, îndeplinesc cumulativ patru condi ții. Astfel, opera țiunile trebuie să fie livrări de
bunuri sau prestări de servicii ce presupun plata acestora; desfășurarea opera țiunilor să fie
realizată pe teritoriul României; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie efectuate de
persane impozabile , iar livrarea să rezulte dintr -o activitate economică.
2.1.1. Persoane impozabile
Taxa pe valoare adăugată pentru opera țiunile desfășurate este o taxă propor țională aplicată la
prețul de vânzare a bunurilor și a serviciilor, fiind suportată de către consumatorul final. Aceasta
este percepută în contul Ministerului Finan țelor, de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA, în etape succesive.
Conform Codului Fiscal, persoană impozabilă este considerată orice persoană care, indiferent de
statutul lor juridic, efectuează activită ți economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestora.
Nu sunt considerate pers oane impozabile, următoarele:
– persoanele care nu ac ționează într -o manieră independentă (angajate printr -un contract
individual de muncă sau alt instrument juridic ce stabilește rela ția angajator -angajat)
– persoanele fizice care vând locuin ța personală sau alte bunuri pe care le folosesc în scop
personal, aceste opera țiuni nefiind considerate activită ți economice.
– institu țiile publice pentru activită ți de natură administrativă, socială, educativă, culturală,
sportivă, de ordine publică sau de apărare și siguran ța statului, pe care le desfășoara ca și
autorită ți publice, chiar dacă pentru acestea se percep taxe sau onorarii.
Ca exemplu, persoane impozabile su nt considerate institu țiile ce desfășoară activită ți de
telecomunica ții, furnizări de apă, gaze și energie electrică sau termică , transporturi de bunuri ,
prestări de servicii în porturi și aeroporturi, transport de pasageri, livrări de bunuri noi produse
pentru vânzare, activitatea târgurilor și a expozi țiilor comerciale, activită ți de depozitare, de
publicitate comercială, agen ții de călătorie, magazine pentru personal, închirieri și/sau
concesionare de bunuri mobile și/sau imobile.
2.1.2 Opera țiuni impozabile
Opera țiunile de natură economică ce constă în livrări de bunuri și prestări d e servicii cuprinse în
sfera de aplicare a Taxei pe Valoare Adăugată sunt considerate opera țiuni impozabile.

Acestea sunt împăr țite în patru categorii:
a. opera țiuni taxabile, care se supun impozitării TVA, prin aplicarea cotei reglementate

Taxa pe valoare adăugată 13
b. opera țiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se colectează TVA, dar pentru care este
permisă deducerea taxei aferentă achizi ției de bunuri și de servicii necesare în realizarea
acestora;
c. opera țiuni scutite, fără drept de deducere, pentru care taxa pe v aloare adăugată nu se
colectează și nici nu se deduce taxa aferentă achizi ției de bunuri și servicii necesare realizării lor.
d. opera țiuni de import – export intracomunitar, scutite de TVA.
Prin livrare de bunuri în țelegem transferul dreptului de proprie tate asupra bunurilor (corporale
mobile și/sau imobile prin natura sau destina ția lor) de ținute de proprietar către cumpărător,
direct sau prin persoane care să ac ționeze în numele acestuia.
În situa ția în care dreptul de proprietate asupra unui bun este t ransferat în mod succesiv, fiecare
opera țiune este considerată o livrare separată a acestuia, chiar dacă transferul se face în mod
direct beneficiarului final.
Opera țiunile în care persoanele impozabile achizi ționează sau fabrică bunuri pentru a le utiliz a în
alte scopuri decât cele care au legătură cu activitatea economică desfășurată sunt opera țiuni
asimilate livrărilor de bunuri. Acestea sunt impozabile doar dacă taxa pe valoare adăugată
aferentă bunurilor a fost dedusă ini țial (total sau par țial), în m omentul achizi ției acestora de la
furnizor și a înregistrării în contabilitate.
Transferul de bunuri efectuat ca transfer (total sau par țial) de active și pasive, în urma fuziunii
sau divizării societă ților comerciale nu se încadrează în sfera livrărilor de bunuri .
Opera țiunile de schimb de servicii sunt privite ca două prestări separate, astfel că ambele vor fi
supuse impozitării. În cazul în care un serviciu este prestat de mai multe persoane impozabile,
prin tranzac ție se va considera o prestare separat a. Drept urmare, se va impozita distinct, chiar
dacă acel serviciu este prestat în mod direct către beneficiarul final.
2.1.3. Locul opera țiunilor impozabile
Locul livrării de bunuri este dat de locul în care a pornit expedi ția acestora sau transportul căt re
beneficiar, indiferent de cine este este efectuat transportul (furnizor, beneficiar sau de ter ț); locul
în care se găsesc bunurile în momentul livrării, dacă bunurile nu sunt expediate sau, pentru
opera țiunile de import, locul din afara României de unde a pornit expedi ția, în condi țiile în care
destina ția finală este România. În caz contrar, acestea nu sunt opera țiuni impozabile în România.
Bunurile care provin din străinătate și sunt plasate în regimuri vamale vor fi supuse impozitării
doar dacă destina ția finală este România sau sunt lasate în regim de import definitiv.
În cazul serviciilor, locul prestării poate fi în România, atunci când prestatorul și -a stabilit sediul
activită ții economice pe teritoriul țării sau, în lipsa sediului, domiciliul sau r eședin ța sa obișnuită.
Serviciile efectuate în legătură directă cu un bun imobil și serviciile de transport de bunuri și
persoane reprezintă excep țiile de la această regulă.

Taxa pe valoare adăugată 14
2.1.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată
Conform Art. 1 34 din Codul Fiscal, faptul generator este dat de momentul în care “sunt realizate
condi țiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei”. Astfel, taxa este exigibilă la data livrării de
bunuri sau prestării serviciului respectiv.
Pentru livrările de bunu ri și prestările de servicii efectuate continuu și care generează decontări
sau plă ți succesive (serviciile telefonice, energia electrică, apa, gazele naturale), faptul generator
este dat de momentul expirării perioadei de decontare sau plată.
Conform Codu lui Fiscal, exigibilitatea plă ții taxei pe valoare adăugată este “data la care o
persoană are obliga ția de a plăti taxa la bugetul statului”. 11
2.2. Prevederi generale referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA
Conform prevederilor în vigoare, persoane le impozabile a căror cifră de afarceri este mai mare
sau egală cu plafonul de scutire în valoare de 65.000 EUR, calculat la cursul valutar de la data
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (3,3817 lei/euro), aproximat la 220.000 RON, este
obligată să soli cite înregistrare în scopuri de TVA, în termen de zece zile de la sfarsitul lunii in
care a fost atins sau depășit acest plafon.
În situa ția în care persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de
afaceri este mai mare sau eg ală cu plafonul de scutire nu solicită sau solicită înregistrarea cu
întârziere, organele fiscale competente procedează după cum urmează:
 stabilesc obliga ții privind taxa de plată , constând în diferen ța dintre taxa pe care
persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o
deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri
de TVA, dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege, dacă taxa colectată
este mai mare decât taxa deductibilă, precum și accesoriile aferente;
 determină suma negativă a taxei , respectiv diferen ța dintre taxa pe care ar fi avut
dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost
înregistrată în scopuri de TVA, da că ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de
lege, și taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la data la care ar fi
trebuit să fie înregistrată în scopuri de taxă, dacă taxa deductibilă este mai mare decât
taxa colectat ă.
2.3. TVA la încasare
Sistemul de TVA la încasare se aplică din anul 2013. Prin acest sistem se amână momentul
deducerii taxei pe valoare adăugată de la faptul generator la data încasării pre țului de la
beneficiar.

11 Art. 157, Al. (1), Codul Fiscal

Taxa pe valoare adăugată 15
Dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată aferentă achizi țiilor efectuate de persoanele
impozabile ce aplică sistemul de TVA la încasare este amânat până când taxa aferentă bunurilor
livrate și a serviciilor prestate a fost plătită.
Persoana care aplică un regim normal de taxare este af ectată de acest sistem de colectare,
pentru că nu poate deduce TVA, decât în perioada fiscală în care s -a efectuat plata.
Pentru persoana impozabilă care aplică sistemul de TVA la încasare, indiferent de regimul de
taxă aplicat de către furnizor, dreptul d e deducere este amânat până când taxa aferentă bunurilor
și serviciilor care i -au fost livrate a fost plătită furnizorului. Totuș i, aceste prevederi nu sunt
aplicate pentru achizi țiile de bunur i sau de servicii, pentru care se aplică taxare inversă,
aplicâ ndu-se regimul normal de deducere.
2.4. Taxarea inversă
Când vorbim despre taxarea normală, spunem că furnizorul emite factura cu taxa pe valoarea
adăugată către beneficiar, urmând să vireze bugetului de stat diferen ța dintre taxa colectată și cea
dedusă.
În cazul taxării inverse, în schimb, furnizorul va emite factura fără taxa pe valoarea adăugată,
aceasta fiind calculată de beneficiar, înscrisă în facturi și jurnalul de cumpărări, cu drept de
deducere. Astfel, TVA -ul va fi preluat în decont atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă.
Metoda taxării inverse este prevăzută de normele de aplicare a Codului Fiscal, ca fiind o metodă
de simplificare a a plă ții taxei pe valoarea adăugată. Astfel, între furnizor și beneficiar nu vor
exista plă ți de TVA, beneficiarul fiind cel care va datora taxa aferentă intrărilor, pentru
opera țiunile pe care le -a efectuat.
Metoda taxării inverse este folosită în special pentru reducerea fraudelor de ti p carusel sau de
export fictiv. F raude le de acest tip sunt, de f apt, rambursări ilegale de taxă pe valoarea adăugată
către firme fantomă , aceste rambursări fiind posibile doar pentru marjă și nu pentru întreaga bază
de aplicare a taxei.
Începând cu 1 ianuarie 2016, conform Codului Fiscal, opera țiunile pentru care se a plică taxarea
inversă sunt următoarele:
a. “livrarea de deșeuri și rebuturi feroase și neveroase, incluse fiind și produsele semifinite ce au
rezultat din prelucrarea, fabricarea sau topirea lor;
b. livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase ;
c. livrările de cereale și plante tehnice, inclusiv semin țe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu
sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali.
d. transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră
e. livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă
f. transferul de certificate verzi, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie;
g. construc țiile, păr țile de construc ție și terenurile de orice fel, pentru a că ror livrare se aplică
regimul de taxare prin efectul legii sau prin op țiune;

Taxa pe valoare adăugată 16
h. livrările de aur de investi ții efectuate de persoane impozabile care și -au exercitat op țiunea de
taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai ma re sau egal cu 325 la
mie, către cumpărători persoane impozabile;
i. furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în
conexiune cu o re țea autorizată și care func ționează pe anumite frecven țe, fie că au sau nu vreo
altă utilizare;
j. furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unită ți centrale de
proces are, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;
k. furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri. ”12
Câteva dintre aceste opera țiuni și anume, l ivrările de cereale și plante tehnice, transferul de
certificate de emisii de gaze cu efect de seră, de certificate verzi, livrările de energie electrică,
construc țiile și păr țile se construc ție, ter enurile, livrările de aur de investi ții, furnizările de
dispozitive cu circuite integrate, de telefoane mobile, de console de jocuri, tablete PC și laptopuri
vor fi aplicae, conform Codului Fiscal, până la 31 decembrie 2018, inclusiv.
De asemenea, pentru f urnizările de aparate precum cele precizate mai sus la ultimele trei puncte,
taxarea inversă se va aplica doar dacă valoarea înscrisă pe factură va fi de minim 22.500 lei.
Pentru aplicarea taxării inverse, trebuie să fie înregistra ți în scopuri de TVA în România, atât
furnizorul, cât și beneficiarul, această condi ție fiind obligatorie. De asemenea, taxarea inversă se
poate aplica doar pentru livrările de bunuri sau pentru prestările de servicii din interiorul țării.
O altă condi ție oblicatorie pentru ca taxarea inversă să poată fi aplicată este ca furnizorul să
înscrie men țiunea “taxare inversă” pe facture pe care a emis -o.
În cazul în care măsurile ce privesc aplicarea taxării inverse nu sunt îndeplinite (mai precis, dacă
furnizorul emite o factură cu taxa pe valoarea adăugată, pe care nu înscrie men țiunea “taxare
inversă”, iar beneficiarul deduce această taxă), beneficiarul își va pierde dreptul de a deduce
TVA -ul pentru opera țiunea respectivă. Aceeași situa ție există și în momentul în care aceste eror i
nu pot fi îndreptate din cauza falimentului furnizorului.

12 Legea Nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2017 – actualizat în data de
10.01.2017, Capitolul VII, Art. 331 – Măsuri de simplificare, Al. (2)

Taxa pe valoare adăugată 17
Capitolul 3. Prezentare generală a societă ții S.C. Mih Machina
S.R.L

S.C. Mih Machina S.R.L. a fost înfiin țată în anul 2013, ca persoană juridică română, cu forma
juridică de societate cu răs pundere limitată și își desfășoară activitatea conform cu normele
legale și cu statutul ei.
S.C. Mih Machina S.R.L are sediul în România, în localitatea Timișoara, Calea Stan Vidrighin,
Nr. 14 – 16, jude țul Timiș. Societatea are codul fiscal RO3217854 și este înregistrată la Registrul
Comer țului sub numărul J35/2189/2013. Societatea nu de ține filiale sau sucursale în țară sau
străinătate.
Conform statutului său, societatea are ca domeniu principal de activitate comer țul cu ridicata al
altor mașini, echipamente și furnizori. Activitatea principală a acesteia este comer țul cu ridicata
al mașinilor pentru industria textilă și al mașinilor de cusut și de tricotat (Cod CAEN 4664).
Obiectul secundar de activitate al societă ții este reprezentat de activită țile de închiriere și leasing
cu alte mașini, echipamente și bunuri tangibile (cod CAEN 7739). Societatea își poate desfășura
activitatea în următoarele domenii: produc ție, comer ț, servicii, import – export, conform cu Actul
constitutiv al acesteia.
Societ atea are ca administrator și asociat unic pe Sonia Butnaru, domiciliată în Timișoara,
România, și se constituie cu un capital social de 200 lei, lipsit de orice bază materială. Capitalul
social este împăr țit într -un număr de 20 păr ți sociale, fiecare cu o valoare de 10 lei, numerotate
de la 1 la 10. Păr țile sociale se află în proprietatea asociatului unic.
S.C. Mih Machina S.R.L a dobândit calitatea de plătitor de TVA în România, fiind înregistrată în
scopuri de TVA din anul 2013 . Societatea este o persoan ă impozabilă ce desfășoară activități
economice impozabile atât cu clienți de pe teritoriul românesc, cât și cu clienți din spațiul
Uniunii Europene. Privind societatea din punctul de vedere a taxei pe valoarea adăugată, aceasta
prezintă o gamă variată de spețe, luând în considerare colaboratorii săi.
Pentru a -și atinge obiectivele de depășire a cifrei de afaceri și de realizare a unui echilibru
financiar optim, societatea a luat câteva mă suri asiguratorii, printre care încheierea de contracte
cu principali i colaboratori care să asigure func ționarea activită ții. Pe lângă activitatea direct
productivă, societatea ia în considerare măsurile ce trebuiesc luate pentru între ținerea spa țiilor de
depozitare, a utilajelor folosite în procesul de produc ție, a capacit ăților de procesare a produselor,
având în vedere volumul mare de activitate.

În plan teritorial, firma are ca principali trei competitori, următorii: SC B&S Textil SRL, SC
AON Grup SRL și SC Shimatex Romania SRL.

Taxa pe valoare adăugată 18
Capitolul 4. Studiu de caz privind rambursarea TVA la S.C. Mih
Machina S.R.L.

Baza legală ce privește rambursarea taxei pe valoarea adăgată este dată de P rocedura de
soluționare a Deconturilor cu sume negative de TVA și este eprobată prin OMFP 263/2010,
publicat în Monitorul Oficial Nr. 13 1, din 26 februarie 2010 .

4.1. Procedura de rambursare a taxei pe valoarea adăugată
Ca regulă generală, persoanele înregistrate în scopuri de TVA pot solicita în perioada fiscală de
raportare, rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, prin completarea
decontului de TVA din perioada respectivă. De asemenea, soldul s umei negative se poate reporta
și în decontul următoarei perioade fiscale.
Totodată, conform Codului fiscal, contribuabilii pot să solicite compensarea sumei negative de
taxă aprobată la rambursare, cu anumite tipuri de crean țe fiscale.
Persoanele impozabi le înregistrate în scopuri de TVA pot să depună deconturile de taxă la
organele fiscale competente, prin poștă, la compartimentul ce gestionează declara țiile fiscale sau
prin sistemul electronic. În cazul în care termenul legal de depunere este depășit, su ma negativă
va fi preluată în decontul perioadei următoare.
Conform Codului fiscal, solicitările de rambursare se vor solu ționa în ordinea cronologică în care
au fost înregistrate la organul fiscal. Termenul de solu ționare este de 45 zile de la înregistrar e,
dar se poate prelungi, în cazul în care organul fiscal efectuează o analiză documentară. Perioada
de prelungire este cuprinsă în data la care au fost solicitate documentele supuse analizei și data la
care acestea au fost prezentate organului fiscal.
În cazul în care organul fiscal întârzie cu rambursarea taxei pe valoarea adăugată, acesta este
obligat să plătească dobânzi contribuabilului.
4.2. Condi ții de rambursare a taxei pe valoarea adăugată
Prin solicitarea rambursării taxei pe valoarea adăugată, u n contribuabil dorește să i se restituie
soldul sumei negative a taxei dintr -o anumită perioadă de raportare. Suma negativă a TVA -ului
constituie excedentul apărut după ce TVA aferenta achizi țiilor efectuate de o persoană
impozabilă, este mai mare decat ta xa colectată pentru opera țiuni taxabile.
Rambursările taxei pe valoarea adăugată se acordă doar pentru sumele ce depășesc 5000 lei.
Pentru rambursarea TVA, trebuie să se calculeze suma negativă de taxă pe valo area adăugată
cumulată. Astfel, “suma negativă a taxei cumulată se formează după ce se adaugă la suma
negativă a TVA, rezultată în perioada fiscală de raportare, soldul sumei negative a taxei, raportat
din decontul de TVA al pe rioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat rambursarea acestuia,
și diferen țele negative de TVA stabilite de organele de inspec ție fiscală prin decizii comunicate

Taxa pe valoare adăugată 19
până la data depunerii acestui decont. Î n plus, pe ntru a determina TVA de plată cumulată în
perioada fiscală de raportare, se adaugă la TVA de plată din perioada fiscală de raportare a
sumelor n eachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului d e TVA, din soldul taxei
de plată al perioadei f iscale anterioare ș i sumele neachitate la bugetul de stat p ână la data
depunerii decontului din diferen țele de T VA de plată stabilite de organele de inspec ție fiscală
prin decizii comunicate până la data depunerii decontului .”13
După calcularea TVA -ului de plată și a sume negative de TVA, persoanele impozabile trebuie să
efectueze regularizările taxei, prin decontul de TVA. Astfel, decontul de TVA stabilește
diferen ța dintre suma negativă a taxei și cea de plată.
În condi țiile în care TVA -ul de plată este mai mare decât suma negativă cumulată a TVA -ului,
va rezulta un TVA de plată pentru respectiva perioadă fiscală. În caz contrar, apare un sold al
sumei negative a taxei.
Cum spuneam și mai sus, în cazul în care soldul sumei negative nu depășește suma de 5000 lei,
nu se va putea cere rambursarea taxei, acest sold fiind reportat obligatoriu în perioada fiscală
următoar e.
4.3. Depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA

4.4. Documente verificate în cazul unui control
În cazul unui control este important să se țină cont de câteva aspecte și anume:
a. asigurarea că toate documentele justificative sunt întocmite corect și complet;
b. verificarea tuturor declara țiilor sau deconturilor depuse (D300, D390, D394), pentru perioada
în care a rezultat TVA de recuperat. În cazul în care s -au constatat diferen țe care să necesite
rectificări, de preferat este efec tuarea lor înainte de începerea controlului. În caz contrar, există
riscul de a primi dispozi ții de măsuri pentru diferen țele respective, deoarece pe perioada
controlului nu se mai pot depune declara ții rectificative.
Astfel, documentele ce trebuiesc pregătite pentru un eventual control sunt următoarele:
 certificatul constatator (eliberat de Registul Comer țului);
 copia certificatului de înregistrare în scopuri de TVA
 copia actului constitutiv al societă ții
 declara ția privind conturile bancare ale socie tății
 declara ția de afiliere (precizând dacă au fost opera țiuni în perioada respectivă, cu păr țile
afiliate)
 jurnalele de vânzări și cumpărări aferente perioadei pentru care se solicită rambursarea
taxei pe valoarea adăugată
 balan țele de verificare pentru perioadele din care au rezultat sumele de rambursat
 tabelul în care este prezentată structura taxei deductibile, pentru fiecare perioadă fiscală a
societă ții (pentru Mih Machina SRL – luna)

13 http://www.asimcov.ro/userfiles/fi le/Informatii%201_/Tema%207.pdf

Taxa pe valoare adăugată 20
 tabelul cu taxa deductibilă, colectată și de recuperat pentru per ioada fiscală în care s -a
solicitat rambursarea taxei pe valoarea adăugată;
 decontul de TVA depus pentru perioada supusă controlului
 decontul și balan ța de verificare pentru perioada imediat următoare celei pentru care s -a
solicitat rambursarea taxei
 decon tul de TVA aferent perioadei anterioare, în cazul în care sociatatea a mai solicitat
rambursarea taxei
 copia Raportului de inspec ție fiscală precedent (doar dacă societatea a mai fost supusă
unui control într -o perioadă precedentă)
 contracte, situa ții de l ucrări sau devize care au stat la deducerea TVA, din facturile
primite de la ter ți;
 contracte din care să rezulte că societatea a emis facturile correct, respective modul și
perioada de colectare a taxei;
 documentele din care reiese calitatea reprezentantu lui societă ții pe perioada controlului;
 orice alt document solicitat de către organele fiscale pe perioada controlului.14
Pe lângă cele men ționate mai sus, după caz, organele fiscale pot solicita și alte documente ,
printre care :
 dosarul pre țurilor de transfer (în func ție de complexitatea opera țiunilor desfășurate)
 traducerea anumitor documente precum contracte, diferite rapoarte de activitate sau
centralizatoare, dacă acestea sunt emise înt -o altă limbă, decât limba română.
Termenul legal pentru efectu area unui control, dacă acesta se desfășoară ulterior rambursării de
taxă pe valoarea adăugată, este de maxim patru ani de la aprobarea acesteia.
În cazul în care decizia de rambursare a taxei a fost luată în urma unui control anterior, organele
fiscale nu vor mai controla societatea pentru acea rambursare. Dacă, totuși, inspectorii constată
că există informa ții sau opera țiuni necunoscute ce conduc la modificarea rezultatelor anterioare,
aceștia au dreptul de a reverifica perioadele respective.
În practică nu există un anumit tipar, valabil pentru toate inspec țiile fiscale ce privesc
rambursările de TVA. Există particularită ți pentru fiecare spe ță, particularită ți pe care urmează să
le detaliez mai departe.

14 http://www.noutatifiscale.ro/tva/notiuni -generale/rambursare -de-tva–pasii -de-urmat_171_45.html

Taxa pe valoare adăugată 21

Referin țe
1. Legea Nr. 227/2015 privind Codul fis cal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie
2017 – actualizat în data de 10.01.2017
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_ 2016_10012017.htm
2. Ghidul privind taxa pe valoarea adăugată – http://static.cfnet.ro/media/ghid -tva-parteai –
via-codfiscalnet.pdf
3. http://europa.eu/youreurope/business/vat -customs/buy -sell/vat -rates/index_ro.htm
4. http://eur -lex.europa.eu/l egal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0112&from=RO
5. http://www.wall -street.ro/articol/Finante -Banci/182272/tva -in-ue.html
6. http://www.wall -street.ro/articol/Economie/172493/tarile -mari-din-ue-au-cote-tva-la-
alimente -foarte -mici-chiar -si-zero.html?full
7. http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf
8. http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/ TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0112&from=RO
9. http://www.gpe.ase.ro/suporturi/tehnici%20de%20impunere%20si% 20control%20fiscal/s
uport%20tehnici%20de%20impunere%20si%20control%20fiscal.pdf
10. http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf
11. http://www.asimcov.ro/userfiles/file/Informatii%201_/Tema%207.pdf
12.