F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [628957]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S P E C I A L I Z A R E A : C A R T O G R A F I E

L U C R A R E D E L I C E N ȚĂ

Evoluția spațio -temporal ă a localității Creaca 1870 -2018
Studiu cartografic

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Fodorean Ioan Ciupe Damaris

Cluj -Napoca
2019

1
CUPRINS
1. Introducerea …………………………………………………………………………… …3
2. Istoric …………………………………………………………………………………… …4
3. Localizarea și descrierea arealului analizat …………………………………………….5
3.1. Relief, hidrografie, climă ………………………………………………………….. …..5
3.2. Monumente istorice ………………………………………………………………… …7
4. Baza de date folosită …………………………………………………………………… …9
4.1. Resurse cartografice …………………………………………………………… ..……9
4.1.1. Planurile directoare de tragere ………………………………….…….……… ..10
4.1.2. Harți sovietice ……………………………………………………………… …..11
4.1.3. Planul Urbanistic General (PUG) ……………………………… ……………..12
4.1.4 OpenStreetMap …………………………………………………………………12
4.2. Georeferențierea bazelor de date …………………………………………………….13
4.4. Introducerea datelor vector …………………………………………………………..17
5. Realizare a hărților ……..…………………………………………………………… .…..21
5.1. Harta reliefului ……………………………………………………………………….21
5.2. Hărțile ce surprind evoluția spatio -temnpralan ………………………………………25
6. Demografia …………………………………………………………………………… …..28
Concluzie ……………………………………………………… ….………………………….31
Bibliografie …………………………………………………………………………………..32

2
Lista figurilor
Figura 1. Harta hipsometrică __________________________________________________ __6
Figura 2. Harta localizării comunei Creaca ______________________________________ ___8
Figura 3. Fragment din planul de tragere _______________________________________ ___10
Figura 4. Harta României generată de OpeenStreetMap ____________________________ __12
Figura 5 . Meniul de georegerențiere ___________________________________________ __14
Figura 6. Meniul Conversion Tools ____________________________________________ __14
Figura 7. Georeferențiere prin mozaicare ________________________________________ __15
Figura 8. E xemplu de ajustare geometrică _______________________________________ __15
Figura 9. Comanda Clip ____________________________________________________ ___16
Figura 10. Comanda Project __________________________________________________ __17
Figura 11. Crearea unui Shapefile ______________________________________________ __18
Figura 12. Comanda Add Field _________________________________________________ _18
Figura 13. Meniul de vectorizare ________________ _________________________________ 19
Figura 14. Men iul Create Features ______________________________________________ __20
Figura 15. Principiul SRTM ____________________________________________________ _21
Figura 16. Meniul Clip Raster ___________________ ________________________________ 22
Figura 17. Meniul Hillshade _____________________________________________________22
Figura 18. Meniul Contour ______________________________________________________23
Figura 19. Harta fizico -geografică a UAT Creaca ____ _______________________________ _24
Figura 20. Creaca în anul 1939 ___________________ _______________________________ _25
Figura 21. Creaca în anul 1993 ____________________ _______________________________ 26
Figura 22. Creaca în anul 2017 __________________________________________ ________ _27
Figura 23. Locuitori la recensământul din anul 2011 ___ ______________________________ _28
Figura 24. Componența etnică a UAT Creaca _____________ __________________________ 29
Figura 25. Componența confesională a UAT Creaca ___ _______________________________ 29
Figura 2 6. Evoluția populației (1994 -2017) __________________ _______________________ 30

3
1. Introducere
Prin prezenta lucrare se dorește evidențierea modificărilor spaț io-temporale caee au avut loc
pe teritoriul locali tății Creaca între anii 1939 -2017 , acestea fiind r eprezentate prin relații de cauză –
efect atât grafic cât și documentar. Studiul urmărește evoluția localități i în trei intervale de timp:
intervalul I (1925 -1939 ), intervalul II ( 1987 -1993 ) și intervalul III (1994 -2017).
Această alegere a intervalelor de timp studiate se datorează resurselor cartografice și
bibliografice disponibile . Resursele cartografice au fost achiziționa te de la primăria comunei
Creaca , centrul de in formare turistică Creaca , institutul național de statistică, website -ul “geo –
spatial.o rg” și platforma OpenStreetMap.
În urma obținerii acestor materiale, s -au folosit programele Google Earth și suita ArcGIS
versiunea 10.4.1 pentru referiențerea lor și mai apoi crearea unei baze de date prin digitizare.
La finalul prelucrării bazei de date, utilizând în principal programele ArcCatalog și ArcMap,
obținem reprezentări cartografice cu rol important în definirea momentelor precursoare dezvoltării
comunei. Cu ajutorul acestor reprezentări, diferențele dintre intervalele de timp alese pot fi mai bine
observate și evidențiate, ca mai apoi să fie analizate și comparate între ele.

4
2. Istoric

Comuna cu cele 9 aș ezări pe care le are în componență sunt atestate documentar din
secolele XIV -XVI. Prima atestare documentară a localității Creaca datează din anul 1385, câ nd
apare sub numele Kerykapatak. În cursul anilor apare sub diferite denumiri cum ar fi : în anul 1475
apare sub numele de Karika, în anul 1543 sub numele de Kadika, în 1733 sub numele de Kraka, iar
în anul 1854 apare sub numele de Craca, dar se mai gasește și sub numele de Karika.
Dupa cum se arata î n Monograf ia Să lajului (1908) de D.Stoica si I.P.Lazar, in secolul XVI,
aici era granița Ardealului și avea două porți unde trecătorii plă teau vama. Locuitorii erau t ăietori de
lemne și agricultori. Î n anul 1682 locuitorii au fost siliț i să se mute pe locul numit Valea Pietrii sau
Satul Bătrân, loc unde au stat circa 80 de ani. Î n 1908 erau 138 de case cu 582 locuitor i, având o
biserică de lemn construit ă în anul 1710 și o școală confesională cu învăță tor calificat.
Celelalte sate ale comunei apar prima dată î n documentele vremii dupa cum urmează:
Creaca – Karikapatak (1475), Borza – Borzova (1469), Brebi – Beryda (136 5), Brusturi – Ujfalu
(1585), Ciglean – Cheglyen (1545), Jac – Sakfalva (1499), Lupoaia – Farkasmezew (1499),
Prodanesti – Predwaflwa (1499) si Viile Jacului – cătun al satului Jac – 1956.
Deși localităț ile au fost atestate documentar î n anii aminti ți mai sus, o serie d e urme
arheologice descoperite î n aceste zone atesta existenta comunităților umane î nca din vremuri
străvechi. Prezenț a castrelor romane de la Brebi și Brusturi, a cimitirului roman al Porolissumului,
aflat î n hotarul Jacului, fac să întărească cele afirmate mai sus.
Continuitatea comunităț ilor umane pe aceste locuri dupa retragerea aureliana din Dacia este
confirmată prin existenta la Jac, î n locul numit Pe Cămin, a unei capel e sau bazilici cu chili săpate
în pămâ nt și care datează din secolul VIII -IX. Aici s -au găsit primele inscripț ii crestate din zona
comunei Creaca.
Urmele unor vechi mănăstiri îsi mai prelungesc prezența î n domeniul toponi miei la Brebi. Î n
anul 1781 iconostasul fostei mănăstiri a basilitanilor a fost adus la biseri ca de lemn a satului.
Prezen ța pe teri toriul comunei a numeroase lăcaș uri de cult vechi, descoperirea prin acest e
zone a unor vestigii paleocreș tine, toate aceste a ne demonstrează că populaț ia de aici a trecut la
crestinism încă din cele mai vechi timpuri.

5
3. Localizare și descrierea arealului analizat

Comuna Creaca este așezată în partea central -estică a județului Sălaj și spre est fată de
municipiu l Zalău, reședinta de județ, la o distanță de 30 km față de acesta și la 10 km de oraș ul
Jibou, cel mai apropia t centru urban. Ocupă o suprafaț ă de 74,16 kmp, ceea ce reprezintă 1,93% din
suprafață totală a județului.
Comuna se învecinează în partea nordică cu orașul Jibou, în partea de nord -est se află
comuna Surduc, în partea de est comuna Bălan, în parte a de sud comuna Românași, în partea sud –
vestica cu Municipiul Zalău, iar î n partea vestică se află comuna Mirșid.
Ca unități administrative -teritoriale, comuna Creaca, este formată din satele : Borza, Brebi,
Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoa ia, Prodănești și Viile Jacului .
Principalele artere de circulaț ie care străbat teritoriul comunei sunt drumurile județ ene
modernizate sunt D.J.108A: Rom ânași – Creaca – Jibou și D.J.191: Zalău – Creaca, acest drum
face legătura cu orașele Cluj, respectiv Zalău si Jibou.
Aceste drumuri trec prin satele: Jac (prin partea estică) , Brebi, Creaca și respect iv
Prodănești, î n timp ce satele Bor za, Ciglean, Brusturi și Lupoaia sunt legate de arterele principale de
circulaț ie prin drumuri co munale nemodernizate, respectiv :
D.C.22: Ciglean – Prodănesti, D.C.23: Borza – Prodănesti, D.C.23A: Lupoaia – Creaca, D.C.24:
Viile Jacului – Jac – Brusturi.

3.1 Relief, hidrografie, climă
Teritoriul comunei Creaca este situat în cadrul depresiunii Almaș -Agrij, în partea de n ord a
platformei someșene. Deoarece comuna este asezată într -o depresiune, aceasta este înconjurată de
dealuri care nu depășesc 600 m.
Cel mai înalt deal este Dumbrava care are aproximativ 558 m și se află pe teritoriul satului
Brebi. Dealurile care încon joară comuna fac trecere de la munții Meseș spre dealurile Clujului și
Ciceului.
Din punct de vedere morfologic se remarcă următoarele trepte de relief: lunca văii
Almașului, lunca văii Ortelecului, terasele Agrijului și versanții dealurilor.

6

Figura 1. Harta hipsometrică

7
Valea Agrijului, cu luncile și terasele sale, au forma unui culuar depresionar care străbate
teritoriul administrativ al comun ei de la sud -vest spre nord -est, iar localitatea Creaca este străbătuta
de râul Ortelec , afluentul Văii Agrijului. Altitudinile sunt reduse, variind între 200 -300 m.
Prin poziția sa, comuna se încadrează într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat
prin ierni reci și veri nu prea calduroase, cu precipitații suficiente, cu o bună r epartiție pe
anotimpuri. Primăverile sunt scurte, trecerea de la iarnă la vară făcandu -se brusc. Ploile sunt mai
frecvente la sfarșitul primăverii și începutul verii.
Cantitatea precipitațiilor este în medie de 700 mm. Comuna este influențată de vânturile
vestice și nord -vestice, mai pronunțate în sectoarele deluroase și mai reduse în văi.

3.2 Monumente istorice
Creaca este o comună cu o istorie bogată care a fost maracă prin cateva monumente, dar care
din pacate nu sunt întreținute și nu sunt apreciate îndeajuns. După cum se poate observa, si în
enumerarea de mai jos, în fiecare sat al comunei există câte un monument istoric. Aceste
monumente sunt :
 Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din satul Borza, ce datează din anul 1758
 Biserica de lemn Sfintii Ar hangheli din satul Brebi, ce datează din anul 1759, fiind extinsă
în anul 1853 și pictată în secolul al XIX -lea;
 Biserica de lemn Sfantul Nicolaie din satul Creaca, ce datează din anul 1710 fapt ce reiese
din inscripția aflată la intrare.Toată construcția este executată din lemn de gorun, pereții sunt
îmbinați la colțuri cu încheieturi ce se imbucă si consolidată prin cuie de lemn, inclusiv
sistemul de închidere are o cheie și broască de lemn, numai balamalele sunt executate din
fier forjat.
 Biserica de lem n Sfantul Gheorghe din satul Prodănesti a fost construită conform tradiției în
jurul anului 1650, dar nu există documente în acest sens
 Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Jac este datată din anul 1756.

8

Figura 2. Harta localizării comunei Creaca

9
4. Baza de date folosită

Sistemele informa ționale geografice lucrează cu două tipuri de date în scopul prelucrării
hărților. Primul tip sunt datele spațiale, care sunt și ele împărțite la rândul lor în : sistemul de date
vector și sistemul de date raster.

„În sistemul vector harta este construită, în mare parte, din puncte și linii, fiecare punct și
extremitățiile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x, y)). Acestea pot forma arce,
supraf ețe sau volume (în cazul adăugării coordonatei z). […] Sistemul vector se bazeaz ă pe
primitive grafice. Primitiva grafică este cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea
și stocarea unei imagini vectoriale. Sistemul vectorial se bazează p e cinci primitive grafice : puncte ,
arce (linii ce unesc punctele), nodul (punctce ce marcheaz ă capetele unui arc sau care se află la
contactul dintre arce), poligoanele (arie delimitată de arce), corpul (volume – reprezentări 3D). ”
(Bila șco, Dohotar, 2009, p. 14 -15)

Sistemul raster este constituit din imagini, care la rândul lor sunt bazate pe pixeli, acesta
fiind considerat elementul cel mai mic de pe suprafața afișată, căruia i se pot atribui în mod
individual diferite culori.
Datele atribut sunt stoca te în baze de date tabelare, cunoscute și ca tabele atribut și sunt
asociate obiectelor și straturilor tematice din componența unei hărți. Aceste atribute sunt organizate
pe rânduri și coloane și se găsesc sub forma mai multor extensii cum ar fii : .dbf, AS CII și formate
folosite de softuri proprietar.

4.1 Resurse cartografice
În procesul de realizare al hărților s -au folosit atat baze de date de tip raster cât și baze de tip
vector, în limita disponibilității acestora pentru anumite intervale de timp.
Așad ar la sfârșitul anilor 1925 -1939 îi este atribuit un plan director de tragere cu scara 1:
20 000 întocmit în anul 1939 . Pentru intervalul de ani 1987 -1993 s-au folosit hărți sovietice la scară
1: 50 000, iar pentr u ultimul interval s-au folosit date raster și vector din cadrul platformei free
OpenStreetMap.

10
4.1.1 Planurile directoare de tragere
În anul1918 î nainte de Unire, teritoriile române se aflau în componența mai multor imperii,
motiv pentru care baza cartografică pentru fieca re provincie românească era diferită de la o zonă la
alta. Începând încă cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Moldova , Țara Românească și
Dobrogea s -au realizat r idicări topografice, și totodată și reprezentări cartografice diferite ca factură.
Sistemele de proiecție care eru utilizate în realizarea hărților , geoidul ales, nomenclatura și
distribuția foilor de hartă, nu erau uniforme.
În timpul Primului Război Mondial, s -a ajuns la concluzia ca pentru întreg terotoriul
românesc să fie aceeași proiecție, proiecție care să răspundă pr incipiului conformității. Începând cu
anii 1916 -1917, a fost introdus un nou sistem de proiecție , o nouă suprafaț ă de referință și o nouă
nomenclatură. S -a folosit sistemul de proiecție Lambert modificat de geodezul, matematicianul și
ofițerul francez Andre Louis Cholesky.
Harta de bază care s -a numit „Plan Director de Tragere” a fost realizată la scara 1:20 000
într-un număr de 2118 planșe care acopereau întreg teritoriul României. Aceste planșe aveau o
lungime de 75 cm, adică 15 km în teren, respectiv 50 cm, adică 10 km în teren .

S-a realizat o nouă serie de hărți la scara 1:100 000 care repre zentau un număr de 102 foi și
care acoperiau întreg teritoriul național. Foile de hartă la scara 1:100 000 aveau aceiași mărime cu
Figura 3. F ragment din planul de tragere
5260

11
harta de bază și cuprindeau o suprafață de 25 de ori mai mare. Nomenclatura planșei corespundea
cu cea a planșei de 1:20 000 din colțul sud vestic.
Relieful, p e majoritatea foilor de hartă , a fost r eprezentat prin curbe de nivel. Echidistanța
dintre curbele de nivel nu este unitară l a nivelul țării, aceasta variază în funcție d e relief și de
sursele folosite.
Pentru tipărirea hărții s-au utilizat culori doar de două feluri . Maroul a fost folosit pent ru
relief, iar negrul a fost folosit pentru restul reprezentării. P e unele hărți cum ar fi harta Bucovinei,
Moldovei, Dobrogei apare și a treia culoare adică verde care este utilizat pentru vegetație .
Trecerea harților de pe un suportul clasic în format ul digital a constituit o mare provocare
pentru cei de la faultatea de geografie de la București și de la Cluj Napoca deoarece c ea mai mare
parte a colecției de hărți p rovine din arhivele faultăților, iar s canarea s -a făcut la Univesitatea din
Cluj utilizând un scanner cu tambur, format A0. Rezultatele au fost salvate în format TIFF cu o
rezoluția de 300 dpi.
Georeferențiere a s-a făcut cu ajutorul comunității geo -spatial.org prin intermediul
proiectului eHarta . Procesarea foilor de hartă s -a realizat automat, cu ajutorul bibliotecii GDAL .
Publicarea web -a făcut cu ajutorul GeoServer + GeoWebCache .

4.1.2 H ărțile sovietice
Încă dinainte de declanșarea celui de al doilea război mondial, URSS (Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste ) a demarat unul din cele mai ambițiose proiecte ca rtografice din istorie. Scopul
a fost cartografierea în cele mai mici detalii a întregului glob pămîntesc.
Până la prabușirea URSS au reusit să întocmească un număr impresi onant de foi de hartă,
care e rau foarte bine detaliate, erau similare cu hărțile topografice militare românești . Astfel, întrega
lume a fost cartată la scările 1:1.000.000; 1:500.000; 1: 200. 000. Apoi aproape toată Asia, Europa,
America de Nord și nordul Africii la scara 1:100 .000 . La scara 1: 50 000 și 1: 25 000 sunt
reprezentate Europa și URSS, iar cele mai detaliate la scara 1: 10 000 cuprind mii de orașe din
întreaga lume.
Foile de har tă la scara 1: 50 .000, care acoperă întreg teritoriul României au fost cumpărate și
georeferen țiate cu ajutorul comunității geo -spațial.org în cadrul proiectului eHarta, iar acum ele sunt
livrate în format OziExplorer . Cu ajutorul GDAL am georeferențiat hărțile în proiecția nativă,
folosind punctele de contro l colectate de comunitate, au fost repro iectat e în Stereo70 și am creat un
mozaic național.

12
4.1.3 Planul Urbanistic General (PUG)
Planul Urbanistic General este un proiect component al programului de amenajare a
teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea administrativ teritorială. Acestea
cuprind analiza, reglementările și un regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul
administrati v al unității de bază, adică pentru suprafețe din intravilan, cât și din extravilan.
Pentru localitatea Creaca nu exista un PUG in format digital cu toate datele necesare despre
teritoriul administartiv teritorial, doar harta localității fără alte explicații.
4.1.4 OpenStreetMap
OpenStreetMap este un proiect colectiv, în regim open source , ce are ca scop construirea
unei baze de date geografice globale cum ar fi atlasele rutiere , folosind atât date introduse manual
având ca fundal imagini spațiale, cât și date colectate de pe dispozitive GPS.
Primele trackuri GPS la nivelul României sun t importate în ianuarie 2007 pe
ruta Timi șoara Arad . Începând cu aprilie 2008 o mare cantitate de trackuri GPS sunt folosite pentru
desenarea majorității drumurilor naționale și a majorității drumurilor existente momentan pe
suprafața județului Timiș
În România, cu ajutorul aceste platforme sun t acoperite toate rețelele de drumuri europene
și o mare parte a drumurilor naționale ajungând la o acoperire de aproximativ 90%. Se oferă o harta
aproape comple tă a următoarelor orașe: București , Pitești , Ploiești , Craiova , Arad Timișoara , Cluj-
Napoca , Suceava , Câmpulung Moldovenesc , Comarnic , Târgu – Mureș, , Sibiu Hunedoara, Brașov,
Galați , Sighișoara , dar și ale orașe lor Deva , Lugoj , Bistrița , Satu Mare, Oradea , Mediaș , Târgu
Jiu, Simeria , Constanța , stațiunile de pe Valea Prahovei și stațiunile de pe litoralul românesc , care
sunt gratuite și sunt disponibile la momentul actual pentru teritoriul României .

Figura 4. Harta României generată de OpenStreetMap

13
4.2 Georeferențierea datelor spațiale
Georeferențierea într -un soft GIS presupune ca softul respectiv să recunoască sistemul de
coordonate în care se va face referențierea. Pentru teritoriul țării noastre se folsește proiecția Stereo
70, fiind adoptată din anul 1973 în domeniul civil . Polul proiecției este un punct fictiv,
nematerializat în teren, situat aproximativ în partea centrală a țării, din punct de vedere geometric.
Această proiecție folosește elipsoidul de referință Krassowsky 1942 și datumul Pulkovo.
Pentru a evita coordon ate de valori negative, se aplică o deplasare a sitemului de coordonate
pe axa Ox și Oy cu 500 km spre sud respectiv vest, această fiind considerată o origine falsă.
Sistemul de coordonate rectangulare xOy are ca origine polul, axa Ox corespunzând meridian ului
de 25 de grade cu sensul pozitiv pe direcția nord, iar axa Oy este orientată cu sensul pozitiv spre est.
Este o proiecție stereografică ce păstrează unghiurile nedeformate, iar deformările lungimilor sunt
mai reduse ca în cazul altor proiecții datorit ă utilizării unui plan secant.
Procesul de georeferen țiere constă în asocierea unei imagini sau hărți în format digital cu o
locație spațială, care este definită de un sistem de coordonate cunoscut. Procesul se realizează prin
identificarea cu mare preciz ie a unor puncte de control dispuse în colțurile foilor de hartă, de obicei
patru la număr, dar se pot folosi și mai multe pentru o acuratețe îmbunătățită.
Acestea reprezintă anumite detalii ce pot fii identificate atât pe suportul cartografic cât și pe
materialul de referință.
Georeferențierea hărților vechi se poate efect ua folosind mai multe mijloace. Primul dintre
acestea se realizat utilizând nomenclatura și coordonate le hărților, doar d acă harta care urmează a fi
georeferențiată dispune de un canevas rectangular sau geografic.
În cazul acesta, cele patru colțuri ale foii de hartă sunt marcate de coordonatele unui sistem
de referință, astfel punctele de control pot fi atribuite acestora, urmând ca mai apoi să se
convertească la sistemul de proiecție d orit.
Aceasta georeferențiere se face din meniul Georeferencing (care se găsește in bara de sus) → Add
Control Points → clik pec el mai apropiat colt al hartei → clik dreapta → imput X and Y →
scriem valorile care se găsesc pe colțul harții.

14

Al doilea mijloc de georeferențiere este acela când foaia de hartă pe care se dorește a fi
efectuată operația nu prezină coordonate în patru. Penrtu a putea georefernția o astfel de hartă este
nevoie de o imagine din Googl e Earth sau un ortofoto plan,la o rezoluție cât mai bună, de pe care se
vor identifica cu mare atenție niște puncte de control , care trebuie să fie minum patru, iar dacă sunt
luate mai multe atunci georeferențierea este mai exactă. Aceste puncte de control trebuie sa aibă o
stabilitate sigură în teren cum ar fii: turle de biserici, intersecții de drum , construcții istorice care
există . După ce am identificat punctele le salvăm, iar pentru a le aduce in ArcMap se va folosi
meniul ArcToolbox → Converser Tools → From KML → KML to Layer.

Figura 5. Meniul pentru Georeferențiere
Figura 6. Meniul Consersion Tools

15
Mai există o a treia modalitate, în cazul în care nu pot fi identificate suficiente puncte de
contol, georeferențierea se poate realiza prin operația de mozaicare a foilor de hartă pe care este
dispusă tema ce ne interesează.

Foile sunt aranjate av ând ortofotoplanul în fundal și se decupează marginile fără conținut
cartografic, păstrându -se deci punctele de referință peste cadru, ce oferă posibilitatea potrivirii
marginilor astfel încât să se racordeze.
Din cauză că nu toate marginile foilor de hartă vechi sunt drepte, se vor aplica corecturi
geometrice folosind medote de georeferențiere acolo unde detaliile identice de pe hartă și
ortofotoplan sunt identificabile. În acest fel se vor preveni deformări grave ale elementelor redate,
suprapuneri ale marginilor sau suprafețe neacoperite.

Figura 8. Exemplu de ajustare geometrică
Figura 7. Georeferențiere prin mozaicare

16
În cadrul acestui studiu, procesele de georeferențiere în urma cărora au rezultat hărțile
necesare realizării analizei comparative, au fost realizate folosind programele GoogleEarth și
ArcMap.
Georeferențierea planurilor directoare de tragere nu a fost necesară, deoarece a fost realizată
de comunitatea geo -spatial.org în cadrul proiectului eHarta. Planurile sunt georeferențiate în
sistemul de proiecție Stereo 70, sunt disponibile în format .TIFF, și se pot descărca gratuit
individual la scara de 1 : 20 00 0 de pe platforma acestei comunit ăți.
Nici în cadrul hărților sovietice nu a fost necesară georeferențierea, deoarece și acestea au
fost georeferențiate de catre comunitatea geo -spațial.org și pot fii preluate direct în proiecția Stereo
70, sub forma unui mozaic complet, întins pe întreg teritoriul României, căruia i -a fost atribuit
operația de ajustare geometrică prezentată mai sus. Pentru extagerea zonei de interes din această
bază de date raster s -a folosit comanda Clip din cadrul programului ArcMap, car e poate fi găsită în
secțiunea ArcToolbox → Data Management Tools → Raster → Raster processing .

În ceea ce privește datele vectoriale obținute de pe platforma OpenStreetMap, a fost
necesară doar transformarea sistemului de proie cție, acestă aplicație utilizează sistemul de
referință World Geodetic System 1984 (WGS84) , care este folosit pentru întreaga suprafaț ă a
Pământului.
Figura 9 . Comanda Clip pentru extragere dintr -o bază de date raster

17
Pentru a transforma în proiecție Stereo 70 s-a folosit comanda Project , care se găsește în fereastra
ArcToolbox → Data Management Tools → Projections and Transformations .

4.3 Introducerea datelor vectoriale
După ce s -a realizat procesului de georeferențiere și s -a obținut suportul cartografic definit
spațial printr -un sistem de proiecție, se trece la etapa următoare, care este digitizarea. Acest proces
constă în transpunerea entităților grafice de pe o hartă în format analog sau digital, în sistem
vectorial digital.
Înainte de a începe digitizarea, trebuie precizat faptul că elementele ce urmează a fi
digitizate trebuie create sub formă de straturi, care se realizează în cadrul programlui ArcCatal og.
Aceste teme sunt fișiere de tip shapefile (.shp), și au diferite forme (punct, polilinie, poligon) în
funcție de elementul ce dorește a fi digitizat.
Astfel, pentru un nou shapefile, folosind extensia ArcCatalog, se alege folderul în care
urmează să fie creat și se accesează comanda New → Shapefile . Va apărea o fereastră nouă unde
trebuie să alegem numele fișierului, tipul acestuia și sistemul de proiecție în care urmează a fi
reprezentate datele.
Figura 10. Comanda Project

18

Fișierele shapefile sunt însoțite de niște date tabelare pe care suita ArcGIS le stochează sub
forma tabelelor atribut. În aceste tabele sunt stocate datele ce rezultă în urma procesului de
digitizare, sub formă de coloane și rân duri. Se pot introduce coloane noi folosind comanda Add
Field . Coloanele pot fi sub formă de cifre sau text, iar elementelor li se pot atribui proprietăți
precum denumirea, tipul elementului sau altitudinea.

Figura 11 . Crearea unui shapefile
Figura 12. Comanda Add Field

19
Vectorizarea are ca scop crearea de baze vectoriale plecând de la niște date de tip raster și se
efectuează folosind programul ArcMap, mai exact tab -ul Editor . Așadar, din tab -ul Editor se alege
stratul dorit, după care urmează pa șii: Editor → Start editin g → Create F eatures . În funcție de
tipul shapefile -ului, se pot trasa linii, poligoane sau introduce puncte.

Figura 13. Meniul de vectorizare

20
Pentru fiecare tip de element care a fost digiziat, s -au folosit straturi tematice în funcție de
forma ș i mărimea acestuia. Este necesar un singur tip de strat tematic pentru reprezentarea unei
categorii de elemente, dar sunt și unele excepții cand se pot realiza doua straturi tematice pentru o
temă, de exemplu rețeaua de transport sub formă de shapefile → polilinie sau poligon , intravilanele
localităților și clădirile în forma unui shapefile → poligon, iar apele sub formă de shapefile →
poligon sau polilinie.
Pentru vectorizarea clădirilor, se creează un strat de tip poligon, se pot folosi unelte specifice
formelor geometrice de elipsă și patrulater . Aceste unelte îmbunătăț esc precizia și timpul necesar
efectuării procesului. S-au folosit comenzi din cadrul meniului Create Features , mai precis
Rectangle pentru clădiri și corpuri cu forme dreptunghiulare, re spectiv Ellipse unde a fost nevoie
de vectorizarea clădirilor de formă circulară sau a coșurilor și rezervoarelor.

Figura 14 . Meniul Create Feautures

21
5. Realizarea hărților
Harta este “un instrument de comunicare care transmite informații despre teme spațiale a
căror dispunere se face conform cu o scară și o proiecție prestabilită, corespunzătoare cu structura
spațială reală a obiectelor reprezentate” (D. Ucar, 1992) .
5.1 Harta relieful ui
S-a realizat harta reprezentarii reliefului la nivel de unitate administrativ teritorial ă pentru a
evidenția mai bine configurația așezării orașului și a factorilor ce au influențat evoluția spațio –
temporală a acestuia.
Realizarea acestei hărți a fos t condiționată de utilizarea unui model digital de elevație
(DEM), ce a fost obținut în urma misiunii SRTM (Shuttle Radar Topography Mission) din anul
2000. Această misiune a avut scopul de a genera o bază de date topografică digitală care să
corespundă un ei suprafețe cât mai mari de pe planeta noastră. Misiunea a fost realizată într -o
perioadă de 11 zile și a constat în zborul navetei spațiale Endeavour în jurul Pământului, pe care a
fost montat un sistem radar special, în componență cu două antene radar d e rezoluții diferite, de 90
de metri respectiv 30. Până recent doar imaginile cu rezoluție de 90 de metri erau deschise
publicului larg, dar în anul 2015 USGS a făcut o excepție, acum fiind disponibile și datele cu
rezoluție mai mare, de 30 de metri, pentr u majoritatea suprafețelor de pe glob.

Figura 15 . Principiul SRTM

22
Pentru realizarea aceastei hărți s -a folosit setul de date cu o rezoluție îmbunătățită DEM30
care a fost editat în cadrul programului ArcGIS, din care s -a decupat arealul ce c orespunde limitei
unității administrativ teritoriale Creaca folosind comanda Clip Raster care se găsește în meniul
ArcToolbox → Data Magement Tools → Raster → Clip. Iar pentru ca decuparea să fie exact
după forma unității administrativ teritotiale trebuie bifată casuță încadrată în chenarul roșu.

S-au folosirea metoda umbririi, dar și tente hipsometrice care au fost realizate direct pe
datele DEM. F olosind comanda Hillshade din secțiunea Spatial Analyst Tools . Rezultatul obținut
a fost un nou layer de tip raster ce s -a suprapus peste DEM cu un anumit nivel de transparență,
oferind astfel o mai bună plasticitate și un efect tri -dimensional prin evidențierea culmilor și văilor.

Figura 17. Meniul Hillshade
Figura 16. Meniul Clip Raster

23
Ca să transpună și o caracteristică de comensurabilitate hărții, a fost folosită și metoda
curbelor de nivel, fiind evidențiate doar cele principale, cu o echidistanță de 100 de metri, pentru a
nu încărca excesiv harta și pentru a delimita intervalele treptelor de elevație.

Astfel, prin combinarea metodelor precizate anterior, s -a dorit efectuarea unei hărți care să
reușească redarea unei note de conformitate cu realitatea din teren, ale cărei caracteristici să fie cât
mai ușor de interpretat.
După cum se poate observa pe a ceastă hartă, treptele altitudinale care se găsesc pe
teritoriul administrativ al localității Crea ca sunt cuprinse între 190 – 300 de metri. Așezările sunt
construite la altitudici mici de pana la 300 de metri. Pe lângă un relief de dealuri joase favorabil
comunităților umane, poziția acestora este influențată și de nevoia de acces a locuitorilor la o sursă
stabilă de apă, toate localitățiile fiind dispuse în jurul albiilor râurilor ce izvorăsc de pe văile
deluroase.
Figura 18 . Meniul Co ntour

24

Figura 19. Harta fizico -geografică a UAT Creaca

25
5.2 Hărțile ce surprind evoluția spațio -temporală
La finalul proceselor de achiziție și e ditare a datelor pentru fiecărui interval de timp, a urmat
realizarea hărților pe baza acestor date, localitatea Creaca fiind reprezentat ă prin prisma mai multor
etape istorice
.
Figura 2 0. Creaca în anul 1939

26

Figura 21. Creaca în anul 1993

27

Figura 22. Creaca în anul 2017

28
6. Demografie
Populația comunei Creaca este in descreștere deoarece nu există forță de muncă existentă și
nici oportunități pentru care sa rămâi în comună.
La recensământul din an ul 2002 s -au înregistrat aproximativ 3.046 de persoane, iar la
recensamantul din anul 2011 s -au înregistrat 2.803 locuitori, o descreștere considerabilă față de anul
2002. Cei mai mulți locuitori în anul 2011 sunt de vârsta înaintată adică de 65 de ani și peste,
urmând cei cu vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani crescând natalitatea, urmează vârsta mijlocie 35 – 44
de ani, iar ultima categorie este cea de 55 – 64 de ani.

Majoritatea locuitorilor din comună sunt de egnie română , există și o minoritate de romi ,
dar există si locuitori care sunt de alte egni care nu s -au facut publice .
Pentru restul de locuitori care au rămas, apartenența la egnie nu este cunoscută aceștea ne
vrând sa facă public acest lucru.
0100200300400500600700800
0 – 14 ani 15-24 ani 25 -34 ani 35 – 44 ani 45 – 54 ani 55 – 64 ani 65 ani și
peste Locuitori, 705 Număr locuitori
Figura 23. Locuitori recensământ2011

29

În continuare am să prezint pe scurt componența confesională a comunei Creaca. În această
comună ma joritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă, dar mai există si alte religii cum ar fii :
penticostală, baptistă, martorii lui Iehova. Există totuși si locuitori care sunt de altă confesiune,
decât cele enumerate mai sus, și există și locuitori care au e zitat sa răspundă la această întrebare și
prin urmare nu le este cunosculă confesiunea.

94% 2% 1%
3%
Români
Romi
Altă egnie
Necunoscută
65% 14% 15% 2% 1%
3% Ortodocși
Penticostali
Baptiști
Martorii lui Iehova
Altă religie
NecunoscutăFigura 24 . Componența et nică
Figura 25. Componența confesională

30
În încheierea acestui subiect cu demografia, am să prezint evoluția numarului de locuitori
pentru comuna Creaca într -un interval de timp, după cum apare și în lucrarea lui Traian Ience și
anume ,,Monografia școlilor din comuna Creaca ’’.
Exemplificarea înc epe cu anul 1994, când se înregistreză 3017 locuitori, adica cel mai mulți,
raportandu -ne la intervalul de timp ales, și se poate observa cu ochiul liber o descreștere a
populației semnificativă pâna în anul 2017 când se ajunge la 2783 de locuitori. Aceast ă descreștere
se datorează numarului mic de locuri de muncă și oportunități pentru cei tineri , dar și scăderii
natalității .

1994 1997 2002 2007 2011 2017 3017 2951 2884 2827 2813 2783
Anul
Locuitori
Figura 26. Evolutia populatiei

31
Concluzie
Această lucrarea a fost realizată cu scopul de a evidenția evoluția spațio – temporală a
teritotiului Creaca, dar și a împrejurimile acesteia, localitățiile componente ale comunei. În această
lucrare am folosit date bibliografice scrise, dar și date biblio grafice electonice și o serie largă de
date cartografice.
Pentru a obține un rezultat cât mai precis, s -a decis realizarea analizei a trei perioade
temporale, suplimentate de hărți ce descriu cât mai bine arealul localității și comunei Creaca. La
realizare a hărților au fost folosite materiale cartografice cât mai actuale care au fost raportate la
perioadele respective. După aceea au fost prelucrate în suita de programe ArcGIS pentru a obține
produsele finale.
Motivația alegerii acestei teme a constat în cu riozitatea personală asupra acetui terotriu,
asupra detalilor legate de populație, dar și de dezvoltarea comunei și înspecial a localității Creaca.
Am ales acest teritoriu și pentru a creea niște harți proprii legate de anumite teme și perioade,
Creaca nea vând nici o astfel de hartă realizată până în prezent.
Aportul personal pe care l -am adus aceste lucrări poate fii observant, evidențiat prin
procesul de întocmire al materialelor cartografice cu precizie ridicată și realizarea unei anal ize
evolutive cât mai concrete cu privire la anumite perioade discutate în lucare.

32
BIBLIOGRAFIE
1. Bilașco, Ș., Dohotar, V. (2009), ArcView și ArcGIS, Ghid practic , Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca
2. Fodorean, I.,Man, T., Moldovan, C. (2008), Curs prac tic de cartografie și GIS , Universitatea
„Babeș -Bolyai”, Facultatea de Geografie, ediția a II -a., Cluj -Napoca
3. Imbroane Al., M. (2012), Sisteme informatice geografice – Structuri de date , Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca
4. *** Monografia Scolilor din comuna Creaca

33
Surse electronice
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Creaca,_S%C4%83laj

Acasă

http://www.geo -spatial.org/download/planurile -directoare -de-tragere
http://www.geo -spatial.org/download/hartile -sovietice -50k
https://ro.wikipedia.org/wiki/OpenStreetMap
https://en.wikipedia.org/wiki/Shuttle_Radar_Topography_Mission
http://geografilia.blogspot.com/2013/07/metode -de-reprezentare -reliefului.html
http://stati stici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
https://www.openstreetmap.org/search?query=creaca#map=13/47.1968/23.2342
https://www.google.com/search?q=srtm&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjCwdGTi
_DiAhVIK1AKHaWEBosQ_AUIECgB&biw=1366&bih=6 57#imgrc=uMbC5ujgJD23_M

Istoria

http://centruturisticcreaca.ro/2015/08/

34
DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata Ciupe Damaris candidat la examenul de licență/disertație la
Facultatea de Geografie a Universității Babeș -Bolyai, specializarea Cartografie, declar pe propria
răspundere că lucrarea de față respectă standardele de etică profesională și constituie rezultatul
muncii mele , pe baza cercetărilor personale de cabinet și de teren. De asemenea, declar că
informații necesare elaborării lucrării au fost obținute din surse care au fost citate și indicate,
conform normelor academice, în text, la note de subsol și în bibliografia fi nală. Declar că lucrarea
nu a fost preluată, parțial sau total, de pe siteuri de comercializare a lucrărilor de absolvire și nu a
mai fost susținută de un alt absolvent al Facultății de Geografie sau a oricărei alte instituții de
învățământ superior din Ro mânia sau din străinătate.

Data.

Semnătura, Ciupe Damaris