ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [628882]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE
VALORI

ANALIZA FINANCIARĂ A UNEI COMPANII

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. STĂNCULESCU ANDREI

Absolvent: [anonimizat]
2020

5
INTRODUCERE

Lucrarea de licență va cuprinde următoare le capitole :
– Capitolul 1 : Noțiuni de bază privind analiza financiară
– Capitolul 2 : Analiza financiară în România și Europa
– Capitolul 3 : Studiu de caz (Analiza financiara a companiei Electrica Furnizare SA )
– Capitolul 4 : Concluzii și recomandări

6
Capitolul 1 – NOȚIUNI DE BAZĂ PRIVIND ANALIZA FINANCIARĂ
În economia unei țări, sectorul energiei electrice este reprezentat de totalitatea activit ăților
ce sunt destinate popula ției unei țări, iar p rincipala activitate a sectorului energiei electrice este de
a furniza una dintre cele mai importante surse vitale ale popula ției: energia electric ă. În acela și
timp, acest sector se poate împărți în patru pie țe importa nte: pia ța producerii și a comercializ ării
energiei electrice, pia ța furniz ării de energie electric ă, piața transportului de energie electric ă și
piața distribu ției de energie eletric ă. În zilele noastre, energia electric ă ocup ă unul dintre cele mai
import ante locuri din via ța cotidian ă. Fără sectorul energetic, cele multe dintre companii din orice
sector de activitate nu își pot desfășura activitatea normal ă.
Încă de la începutul crizei financiare din anii 2008 -2009, s -a observat un impact negativ
asupra investi țiilor în producerea de energie electric ă prin reducerea creditelor solicitate de
companiile energetice și mai ales prin reducerea profiturilor. Astfel, consecin țele mixte ale crizei
au condus la dezvoltatea unei analize economico -financiar ă mai riguroas ă a companiilor de energie
electric ă. Aceasta s -au concentrat în primul r ând pe stabilitatea companiei, a ob ținerii de profituri
substan țiale pentru buna continuare a activit ății acesteia. În aceast ă lucrare de cercetare, îmi propun
să surprind principalele analize financiare ale unei companii care se realizeaz ă în decursul unui
exerci țiu financiar:
➢ Analiza pe baza bilanțului – Analiza poziției financiare ;
➢ Analiza performanței financiare a întreprinderii ;
➢ Analiza Cash -Flow -ului întreprinderii ;
➢ Analiza rentabilității întreprinderii ;
➢ Analiza riscului întreprinderii .
Pentru realizarea acestor analize într-o companie financiar ă, elementul de baz ă este bilan țul
contabil. Bilanțul este reprezentat printr -un document contabil de sinteză în care sunt prezentate
elemente de activ, capitaluri proprii și datoriile unei companii sau instituții la o anumită dată, acesta
fiind un raport static, față de contul de profit și pierdere care prezintă fluxul de venituri și cheltuieli
aferente unei perioade. Pe baza elementelor acestui bilan ț contabil și a combin ării dintre acestea,
se poate realiza orice tip de analiz ă identificat mai sus. Astfel, r elația care definește bilanțul
contabil e ste:
Active = Capitaluri proprii + Datorii
Active le sunt împărțit e în trei categorii, după cum urmează: active imobilizate, active
circulante și cheltuieli în avans. Pentru activele imobilizate și cele circulante exist ă alte trei sub –
categorii ca imobilizări le necorporale, corporale și financiare pentru activele imobilizate și stocuri,
creanțe, casa și conturi la bănci pentru activele circulante.

7
Capitalurile proprii și datoriile sunt împărțite în patru categorii: capitaluri proprii,
provizioane, datorii și venituri în avans. Datoriile sunt împărțite în datorii pe termen lung și datorii
pe termen scurt, unde se reg ăsesc datoriile pentru furnizori, alte datorii din exploatare și datorii
bancare pe termen scurt.
În categoria activelor unui bilan ț contabil, reg ăsim urm ătoarele elemente:
I. Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri și valori care nu se consumă la prima utilizare
și care au o durat ă de viață mai mare de un an.
a) Imobilizările necorpo rale, numite și active intangibile sau nemateriale , sunt reprezentate
de active fără suport material, deținute cu scopul de a fi utilizate în procesul de producție
sau pentru furnizarea de servicii, acestea se pot regăsi sub formă de brevete, licențe, mărc i
etc.
b) Imobilizările corporale, numite și active tangibile sau fixe , reprezintă bunurile cu conținut
material utilizate de societate în procesul de producție sau prestare de servicii, acestea pot
fi terenuri, mașini, utilaje, mijloace de transport etc.
c) Imobilizările financiare sunt sumele financiare investite de societate pe termen lung sub
formă de titluri și creanțe, cu scopul de a obține venituri din dobânzi și dividende, acestea
se pot regăsi sub formă de acțiuni sau împrumuturi pe termen lung.

II. Activele circulante sunt bunuri și valori care particip ă la un singur circuit economic, acestea
fiind deținute pe o perioadă mai mică de un an de către societate și este o categorie importantă
pentru finanțarea curent ă a activității unei companii.
a) Stocuril e sau mărfurile reprezint ă bunurile materiale aflate în proprietatea societății
deținute cu scopul de a fi vândute sau pentru a fi folosite în procesul de producție. În
structura acestora sunt incluse materiile prime și materialele consumabile care sunt
destinate procesului de producție care se reg ăsesc în produsul final integral sau parțial.
b) Crean țele se mai numesc și valori în curs de decontare și reprezintă valori pentru care
societatea urmează să primească un echivalent valoric reprezentat de o sumă de bani
sau un serviciu, acestea reflectă datoriile asupra cărora societatea are drepturi.
c) Investițiile pe termen scurt reprezintă sumele investite de către societate cu scop ul de
a obține un câștig pe termen scurt, acestea pot fi acțiuni, obligațiuni, acțiun i proprii
răscumpărate temporar. Casa și conturi la bănci reprezintă valori sub formă de bani, de
exemplu casa, conturi curente la bănci sau avansuri de trezorerie.

8
III. Cheltuieli le în avans sunt operațiuni de debit efectuate în cursul exercițiului curent, dar care
produc efecte în cursul exercițiilor următoare. Printre cheltuielile în avans regăsim următoarele
exemple: cheltuieli cu chiria, primele de asigurare, diverse abonamente etc.

IV. Datoriile sunt reprezentate prin cumpărarea de bunuri și servicii de la terțe persoane. Acestea
pot fi împărțite în datorii pe termen lung, cu o perioadă mai mare de un an și datorii pe termen
scurt care au o scadență mai mic ă de un an. Datoriile pe termen scurt reprezint ă surse de
finanțare externe care trebuiesc achitate într -un termen de maxim un an și acestea pot fi datorii
către furnizori, împrumuturi pe termen scurt, efecte comerciale de plătit (bilet la ordin, cambii,
cec). Datoriile pe termen lung sunt obligații externe care trebuiesc restituite într-o perioadă
mai mare de un an și sunt reprezen tate de emisiunile de obliga țiuni, împrumuturi de la institu ții
de credit și alte institu ții financiare , sume puse la dispoziția companiei de la diferiți furnizori
sau entități afiliate.

V. Provizio anele sunt constituite pentru acoperirea unor eventuale pierderi, având la baza un
nivel neadecvat al oricărui element din bilanțul contabil. Un provizion se poate recunoaște
atunci când compania are o obligație curentă având ca efect un eveniment anterior , o ieșire de
resurse inevitabil ă pentru a acoperi diferite obliga ții sau atunci c ând se estimeaz ă o valoare
credibilă a unei obliga ții.

VI. Veniturile în avans sunt operațiuni de credit aferente perioadelor următoare, dar încasate
anticipat în perioada curentă. Cele mai utilizate venituri în avans sunt următoarele: venituri din
chirii, abonamente, dobânzi etc. Veniturile în avans se regăsesc pe partea de pasiv a bilanțului
contabil al unei instituții.

VII. Capitalurile proprii reprezintă surse de finanțare stabile, care împreună cu datoriile pe termen
lung formează capitalurile permanente. Capitalurile proprii sunt structurate astfel: aporturi de
capital, prime de capital, rezerve, rezerve din reevaluare, rezultatul reportat și rezultatul
exercițiului financiar. Capitalul se împarte în capital subscris vărsat, care a fost fizic depus de
către acționari sau asociați la dispoziția firmei și capital subscris nevărsat care este angajat de
către proprietari la dispoziția firmei, urmân d ca acesta să fie vărsat la un anumit moment.
Capitalul se constituie la înființarea firmei, iar pe parcusul desfășurării activității, acesta poate
suferi majorări sau micșorări repetate. Capitalul social se poate majora prin emisiune de noi
acțiuni, în c azul societăților pe acțiuni sau prin incorporarea elementelor de capital propriu.

9
În tabelul de mai jos (Tabel nr.1) sunt reprezentate elementele prezentate anterior și care
formeaz ă bilan țul contabil al unei companii . Structura bilantului de mai jos este cea mai utilizată
de instituții.
Tabel 1. Elementele bilanțului
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii pe termen scurt
I. Furnizori
II. Alte datorii din exploatare
III. Datorii bancare pe termen foarte scurt
E. Datorii pe termen lung
F. Provizioane
I. Provizioane pentru litigii
II. Provizioane pentru garanții acordate clienților
G. Venituri în avans
I. Subvenții pentru investiții
II. Venituri înregistrate în avans, din care
a. Sume de reluat într -o perioadă de până la un an
b. Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an
H. Capital și rezerve
Sursa: prelucrare de pe site -ul www.ceccarbusinessmagazine.ro

Astfel, fiecare companie elaboreaza anual propriul bilant contabil , iar cu ajutorul acestuia
se poate realiza analiza financiara a unei companii in principalele cinci etape: analiza pe baza
bilanțului sau a naliza poziției financiare , analiza performanței financiare a întreprinderii , analiza
Cash -Flow -ului întreprinderii , analiza rentabilității întreprinderii și analiza riscului întreprinderii .

10
1.1. Analiza pe baza bilanțului – Analiza poziției financiare
Analiza poziției financiare a unei întreprinderi se realizează pe baza informațiilor din bilanț
și urmărește echilibrul financiar la nivelul companiei. Analiza poziției financiar e este prima etapă
și este foarte importantă și utilă, deoarece reprezintă pilonul de bază în stabilirea unei eventuale
noi investiții sau finanțări. Rolul poziției financiare într -o instituție este reprezentat de nevoia de a
adăuga un plus de valoare acea instituției prin investiț ii și finanțări suplimentare care îi pot crește
productivitatea. În realizarea analizei , se utilizează patru indicatori de natură s ă reflecte poziția
financiară a companiei :
1.1.1. Situația netă / Activul net contabil (SN / ANC)
1.1.2. Fondul de rulment (F R)
1.1.3. Necesarul de fond de rulment (NFR)
1.1.4. Trezoreria netă (TN)

1.1.1. Situația netă / Activul net contabil
Situația netă este acel indicator care arată averea acționarilor, oferind tot odată o perspectivă
contabilă asupra atingerii obiectivului al fiecărei companii și acela de a -și maximiza profitul. O
valoare pozitivă a indicatorului exprimă o gestiune economică eficientă, iar o creștere constantă
arată o mărire a averii acționarilor, astfel îndeplinindu -se și obiectivul principal al managementului
financiar :
Activul net contabil (ANC) / Situația netă (SN) = Total activ – Datorii totale

1.1.2. Fondul de rulment (FR)
Fondul de rulment reprezintă acel indicator utilizat pentru a evidenția existența echilibrului
pe termen lung dintre activele și pasivele permanente, iar rezultatul acestuia se dorește să
înregistreze valori pozitive.
Fondul de rulment (FR) = C apitaluri P roprii + Datorii pe termen lung – Imobiliz ări
Din perspectiva structurii pasivelor permanente, fondul de rulment se poate analiza pe baza
a două componente ale acestuia:
a) Fondul de rulment propriu (FRP) care evidențiază corelația dintre echilibrul pe termen lung și
autonomia financiară
Fondul de rulment propriu (FRP) = C apitaluri proprii – Imobilizari
b) Fondul de rulment străin (FRS) evidențiază în ce măsură întreprinderea a contractat datorii pe
termen lung
Fondul de rulment străin/împrumu tat (FRS) = Fond de rulment – Fond de rulment
propriu = Datorii pe termen lung

11
1.1.3. Necesarul de fond de rulment (NFR)
Necesarului fondului de rulment reprezintă variația fondului de rulment pe termen scurt și
evidențiază echilibrul între activele și pasivele temporare. Acest indicator ne oferă o imagine a
poziției financiare și o perspectivă asupra capacității companiei de gestiune a activității de
exploatare.
Nevoia de fond de rulment (NFR) = (A ctive Circulante – Active de trezorerie) –
(Datorii curente – Pasive de trezorerie) = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare

1.1.4. Trezoreria netă (TN)
Trezoreria netă reprezintă indicatorul care reflectă echilibrul general al unei companii din
relația dintre fondul de rulment (echilibrul pe termen lung) și necesarul de fond de rulment
(echilibrul pe termen scurt)
Trezoreria netă (TN) = Fond de rulment – Necesar de fond de rulment =
= Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

1.2. Analiza performanței financiare a întreprinderii
Analiza performanței financiare a întreprinderii reprezint ă a doua etap ă în desf ășurarea
analizei financiare a unei companii. Pentru a analiza performan ța unei companii, se calculeaz ă trei
seturi de indicatori, și anume : marjele de acumulare, capacitatea de autofinan țare și pragul de
rentabilitate. La rândul lor, marjele de acumulare se împart în EBITDA , EBIT , EBT și în final
rezul tă RN (Rezultatul Net al companiei). Ace știa sunt indicatori care surprind profitul companiei
în diferite etape: EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozit, amortizări și provizioane ), EBIT
(profitul înainte de dobânzi și impozit ), EBT (profitul înainte de impozitare) și RN (Rezultatul Net
care revine ac ționarilor). Rezultatul net este indicatorul final care arat ă dacă institu ția este
performan tă sau neperformant ă în func ție de nivelul indicatorului.

1.2.1. Marjele de acumulare
a) EBITDA – Earnings before interest, taxes, depreciation and mortization (Profitul înainte de
dobânzi, impozit, amortizări și provizioane) arată potențialul de autofinanțare a investițiilor, de
achitare a obligațiilor față de bugetul statului și de remunerare a investițiilor de capital. Acest
indicator evidențiază câți bani pr oduce o companie din activitatea sa curenta înainte de a -și plăti
datoriile, taxele și amortizarea.
b) EBIT – Earnings before interest and taxes (Profitul înainte de dobânzi și impozit) este adesea
asimilat profitului din exploatare.

12
c) EBT – Earnings before taxes (Profitul înainte de impozitare) evidențiază rezultatul activității
curente a întreprinderii.
d) RN – Rezultatul net reprezintă rezulta tul revenit acționarilor pentru capitalurile investite.
Acționarii pot decide distribuirea sa sub forma de dividende sau reinvestirea în întreprindere ca
sursă de autofinanțare a creșterii economice.

1.2.2. Capacitatea d e autofinan țare (CAF)
Capacitatea de autofinanțare (CAF) reprezintă potențialul companiei de a -și renumera
capitalurile proprii și de a -și autofinanța investițiile, fiind expresia monetară a profitului contabil
și diferența dintre veniturile monetare și cheltuielile monetare. A cest indicator evidențiază banii
pe care îi are societatea pentru finanțarea activității de exploatare și de investiții, variând în funcție
de veniturile încasabile și cheltuielile plătibile generate de companie.
CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

1.2.3. Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate reprezintă acel nivel minim al vânzărilor, astfel încât compania să
nu înregistreze pierderi. Acesta este dependent de nivelul și structura costurilor fi xe și a costurilor
variabile ale întreprinderii. Cifra de afaceri prag este nivelul cifrei de afaceri când profitul este 0.
Cifra de afaceri = Costurile afacerii
Cifra de afaceri – Costurile afacerii = 0

1.3. Analiza Cash -Flow -ului întreprinderii
A treia analiz ă esențială abordat ă în aceast ă lucrare de cercetare este reprezentat ă de analiza
Cash -Flow -ului companiilor . Un indicator al performan ței unei entit ăți este cash -flow-ul, diferen ța
dintre încasări și plăți. În cazul acestei analize financiare, exist ă o mare diferen ță între termenul de
profit și termenul de cash flow. În primul r ând, profitul surprinde totalitatea veniturilor și a
cheltuielilor unei companii, iar cash flow -ul suprinde doar acea parte monetar ă a venitur ilor și
cheltuielilor. În al doilea r ând, profitul este un rezultat financiar la care se aplic ă impozite, taxe,
cheltuieli cu salariile și dividendele, în timp ce cash -flow-ul este doar un rezultat intermediar.
Astfel, cash -flow-ul poate fi de două tipuri : negativ sau pozitiv, în func ție de nivelul veniturilor și
cheltuielilor monetare. Dac ă veniturile sunt mai mari dec ât cheltuielile, avem cash -flow pozitiv,
rezult ând un profit. Dac ă veniturile sunt mai mici dec ât cheltuielile, avem un cash -flow negativ,
rezult ând o pierdere pentru companie.

13
1.3.1. Cash -Flow (CF) – este explicat de abordarea anglo -saxonă pe seama variațiilor de
cash rezultate în urma operațiunilor de gestiune (Cash -Flow de exploatare) și a operațiunilor de
capital (Cash -Flow de investiții și Cash -Flow de finanțare).
CF = CFexpl oatare + CFinv estiții + CFfin anțare

a) Cash -Flow de exploatare este determinat de încasările și plățile din operațiuni de gestiune,
operațiuni care influențează profitul net al companiei. Acesta poate fi determinat prin metoda
indirectă care ajustează rezultatul net cu elemente le nemonetare, cu variația NFR și cu
veniturile financiare.
CFexpl oatare = Rezultat Net + Amo rtizari și provizioane nete – ΔNecesar de fond de
rulment – Venituri financiare – Profit din cesiunea imobilizărilor

b) Cash -Flow de investiții reprezintă diferența dintre încasările rezultate din vânzarea de active
fixe și din diverse venituri financiare și pl ățile rezultate din achiziția de active fixe.
CFinv estitii = Ven ituri financiare + Profit din cesiunea imobilizărilor – ΔImobilizări brute

c) Cash -Flow de finanțare reprezintă majorările sau diminuările de capital social, de contractarea
sau rambursarea de datorii financiare pe termen lung, precum și de plățile de dividende.
CFfinantare = ΔCapitaluri proprii – Rezultat Net + ΔDatorii pe termen lung

1.3.2 . Cash -Flow -ul Disponibil (CFD – free cash -flow) reprezintă cash -flow-ul degajat de
întreprindere către investitori. Acesta poate fi calculat prin două metode:
• După origine : CFD = C Fcurent – Creșterea economică
• După destinație : CFD = CFDacț ionari + CFDcred itori

1.4. Analiza rentabilității întreprinderii
Analiza rentabilit ății unei companii este un obiectiv esen țial al analizei financiare a acesteia.
Măsurarea rentabilit ății unei entit ăți are ca scop eviden țierea raportului dintre rentabilitatea
companiei corelat ă cu riscul asumat. Cele dou ă concepte , rentabilitate și risc, se analizeaz ă din
punct de vedere al întregului activ economic al companiei și apoi la nivelul fiec ărui element ce
constitutie capitalul. Majoritatea articolelor științifice pun pe primul loc calcularea rentabilit ății
activelor și a rentabilit ății economice. Ace ști indicatori sunt principalii indicatori de rentabilitate
și surprind eficien ța utiliz ării activelor și performan ța companiilor. De asemenea, calcularea
ratelor de marjă, rotație și structură conduc la posibilitatea realiz ării profitului, cre șterea cifrei de
afaceri și contituirea patrimoniului.

14
1.4.1. ROA (Return on Assets) sau rentabilitatea activelor este unul dintre principalii
indicatori de rentabilitate ai unei companii și măsoară eficiența utilizării activelor din punctul de
vedere al profitului obținut. O valoare ridicată a ratei rentabilității arată că firma este una rentabilă.
ROA = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖 𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 *100

1.4.2. ROE (Return on equity) sau rentabilitatea financiară este cel mai important
indicator de măsurare a performanțelor unei companii. Acesta este calculat ca raport între profitul
net și capitalurile proprii, acestea reprezentând contribuția acționarilor la finanțarea afacerii. Un
rezultat mare al rentabilității înseamnă că o investiție materială mică a acționarilor a fost
transformată într -un profit mare, ceea ce este important pentru o întreprindere.
ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 1
𝐶𝑃𝑅 0 *100

1.4.3. Rate de marjă, rotație și structură
a) Rata marjei nete exprimă eficiența normală a întreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a
realiza profit și de a rezista concurenței :
Rata marjei nete = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 *100
b) Ratele de rotație exprimă măsura în care activele într eprinderii sunt folosite pentru creșterea
cifrei de afaceri.
c) Ratele de str uctură ale activului arată modul de construire a patrimoniului, iar ratele de structură
ale pasivului exprimă riscul ca întreprinderea să fie într -un echilibru, mai stabil sau ins tabil.

1.5. Analiza riscului întreprinderii
Atunci când am prezentat analiza rentabilit ății întreprinderii anterior , am corelat
rentabilitatea cu riscul asociat acesteia , ultima etap ă de analiz ă financiar ă a unei companii. Din
punct de vedere al riscului unei companii, identific ăm riscul financiar, riscul economic și riscul de
faliment. Riscul financiar este dat de levierul financiar , regula de aur în finan țe, solvabilitatea,
gradul de îndatorare și lichidi tatea unei companii . Riscul economic cuprinde toate evenimentele
economice de natur ă să afecteze popula ția și activitatea unei țări. Riscul de faliment surprinde
detectarea timpurie a acestuia prin metoda scorului. Un procedeu renumit este reprezentat de
modelul “Z” al lui Altman din 1968, fiind calculat un coeficient Z care reprezint ă scorul. Nivelul
optim al acestui indicator este de minumum 3, compania este considerat ă una de încredere. Dac ă
Z este cuprins între 1.8 si 3, se instaureaz ă o stare de alert ă ce pune compania într -o stare de
incertitudine privind falimentul , iar dac ă este sub 1.8, compania este în pragul falimentului.

15
1.5.1. Riscul financiar este dat de indicatorul numit levier financiar, acesta trebuie sa aibă
un trend desc endent pentru ca întreprinderea să nu prezinte un risc financiar ridicat sau foarte
ridicat.
ROE = ROA + Efectul de levier
Efectul de levier = (ROIC – 𝑟𝑑)* 𝐷𝑇𝐿
𝐶𝑃𝑅
Regula de aur în finanțe este ca ROE > ROA > Rata dob ânzii > Rata inflației, regulă ce
reiese din modelul Modigliani & Miller , din care rezultă corelația dintre ROE, ROA și rata
dobânzii, aceasta fiind corelată cu relația dintre ROA și rata inflației.
• Dacă ROA > Rata dobânzii, rezultă ROE > ROA, Efect de levier ;
• Dacă ROA < Rata dobânzii, rezultă ROE < ROA, Efect de boomerang .
Solvabilitatea reprezintă capacitatea companiei de a -și asuma obligațiile pe termen lung,
iar aceasta se determină prin gradul de îndatorare și levier. Gradul de îndatorare reprezintă
raport ul dintre datorii totale și pasive totale. Un echilibru pe termen lung este atunci când gradul
de îndatorare are un nivel de sub 60%. Levierul este un alt indicator ce exprim ă solvabilitatea unei
companii și este calculat ca raport între datorii și capital uri proprii.
Gradul de îndatorare = 𝐷𝐴𝑇
𝐷𝐴𝑇 +𝐶𝑃𝑅
Levier = 𝐷𝐴𝑇
𝐶𝑃𝑅
Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator ce caracterizează eficiența cu care
sunt folosit activele circulante ale întreprinderii. Cu cât viteza de rotație este mai mare, cu atât
volumul de active circulante necesare pentru obținerea unei anumite producții este mai mic.
Numărul de rotații ale activelor circulante (n) și durata unei rotații a activelor circulante
(Dr) sunt doi indicatori invers proporționali, cu cât este mai mare numărul de rotații, cu atât este
mai scurt ă durata unei rotații, iar cu atât mai mare este viteza de r otație a activelor circulante.
Numărul de rotații = Volumul vânzărilor
Valoarea activelor circulante
Durata unei rotații = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 * 360 zile

16
Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a -și achita obligațiile pe termen scurt sau
cele care vor deveni scadente în termen scurt . Lichiditatea poate fi apreciată prin calcularea ratelor
de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată). Lichiditatea curent ă surprinde capacitatea entit ății de
a-și stinge datoriile curent e din activele circulante. Lichiditatea rapid ă eviden țiază capacitatea
entității de a -și stinge datoriile din crean țe și disponibilit ăți, datorii curente ajunse la scaden ță
(nivel optim al indicatorului este de 0 .8). Lich iditatea imediat ă arată capacitatea companiei de a –
și onora datoriile doar din disponibilit ăți (nivel optim al indicatorului este de 0 .2).
Lichiditatea curentă = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒∗100
Lichiditatea rapidă = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒∗100
Lichiditatea imediată = 𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 ăț𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒∗100
Astfel, s ănătatea financiar ă a unei companii este principalul factor care po ate crește
poten țialul unei afaceri pe termen lung. O analiz ă recent ă a Băncii Rezervației Federale din
Chicag o, numit ă “Small Business Financial Health Analysis ” realizată în anul 2019, ne arată faptul
că întreprinderile mici care au propri etarii cu cuno ștințe în domeniul finan ciar tind să aibă venituri
și profituri mult mai mari fa ță de alte companii. O bun ă cunoa ștere a analizei financiare din sectorul
companiei în care își desf ășoară activitatea este esen țială pentru îmbun ătățirea valorii propriei
companii și a proprilor angaja ți. Exist ă cinci elemente -cheie care contribuie astfel la îmbun ătățirea
educa ției financiare:
a) Veniturile : principala surs ă de venit a unei companii; c reșterea succesului pe termen lung din
punct de vedere al veniturilor este reprezentat ă de cantitatea, calitatea și timpul de ținut de
aceste venituri în companie .
b) Profituri : obținerea de profituri constante pentru ca afacerea s ă supravie țuiasc ă pe termen lung.
c) Eficien ța opera țional ă: utilizarea adecvat ă a resurselor companiei; lipsa eficien ței poate duce
la venituri și profituri mici sau chiar inexistente .
d) Eficien ța și solvabilitatea capitalului : randamentul capitalurilor proprii , acționari .
e) Lichiditatea: capacitatea de a genera lichid ități, numerar pentru a stinge obliga țiile existente.
În final ul acestui capitol, putem afirma că analiza financiar ă a unei entit ăți se bazeaz ă în
primul r ând pe trecutul companiei, pe statutul concuren ților și competitorilor afla ți în acel moment
pe pia ță și a încheierii unor contracte rezonabile pentru a cre ște performan ța propriei companii.
Toate aceste baze pot stabili criteriile de performan ță financiar ă a unei întreprinderi.

17
Capitolul 2 – ANALIZA FINANCIARĂ ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA
2.1. Sectorul energe tic – generalități
În zilele noastre, sectorul energetic ocupă așadar un loc foarte important într -o economie
de piață. Indiferent de sectorul de activitate sau mărimea unei companii, aceasta trebuie să își
îmbunătățească perma nent procesul de analiză economico -financiară pentru a -și crește
performanțele financiare și statutul pe piață în raport cu celelalte companii aflate în concurență.
Necesitatea acestei analize financiare a apărut încă din cele mai vechi timpuri și este ese nțială
pentru sănătatea financiară a companiei în cauză. Analiza se realizează de fiecare societate, iar în
urma acesteia se identifică potențialele amenințări, vulnerabilități ale companiei care pot afecta
profitul și imaginea ei din prezent sau în viitor . Astfel, principalele cauze pentru care s -a amplificat
nevoia de analiză financiară sunt următoarele:
✓ Metode noi de analiză financiară pentru creșterea posibilităților de finanțare și
investiții de către partenerii bancari.
✓ Stabilirea echilibrului financi ar al companiei prin metode moderne.
✓ Dezvoltarea de noi tehnici care permit comparația între situațiile financiare anuale
ale diferitelor țări.
✓ Identificarea problemelor financiare ale companiei.
✓ Analiza riscurilor economice și financiare.
Conform liter aturii de specialitate, analiza financiară este definită ca un instrument eficace
cu ajutorul căruia este identificată starea de performanță și echilibrul financiar al unei companii,
propunându -și astfel dacă își menține sau dezvoltă strategia actuală de m anagement intern. În urma
acestei analize, sunt stabilite punctele tari, punctele slabe, amenințările și vulnerabilitățile entității
numită analiza SWOT . De asemenea, se identifică și posibilitățile de finanțare și de investiții pe
care compania le poate obține de la parteneri economici, financiari sau bancari. Astfel, performanța
unei companii se poate observa cel mai ușor cu ajutorul contului de profit și pierdere (CPP) .
În acest capitol, voi surprinde principalele aspecte ale sectorului energiei electrice și
principalii indicatori ai analizei economico -financiar ă din România și Europa . Pe parcursul
capitolului al doilea al lucr ării de cercetare, voi aborda diverse concepte, precum generarea
consumului de energie electric ă, consumul de energie elec trică pentru uz ul casnic, evolu ția
prețurilor energiei electrice în perioada 1990 -2018 pentru cele mai importante țări din Uniunea
European ă, dar și principalele institu ții ce produc, comercializează, furnizeaz ă, transportă și
distribuie energie electric ă în Rom ânia și Europa și cele mai utilizate produse ale acestora.

18
➢ Generarea energiei electrice
Conform unui studiu realizat de Eurostat, în perioada 1990 -2018 , consumul de energie
electrică a întâmpinat creșteri și scăderi , dar odată cu evoluția tehnologiei, consumul de energie a
crescut, cel puțin după ce criza din 2008 și -a făcut apariția și asta s -a văzut chiar și în generarea de
energie electrică al Europei. Conform graficului de mai jos , în 1990, generarea energiei electrice
în Europa a fost de peste 2100 Terawatt ore (TWh) și a avut o tendință crescătoare până în anul
2008, unde a fost atins vârful producției totale de energie electrică, 2844 TWh . Apoi a urmat o
scădere în urma crizei economice mondiale, pentru ca, mai apoi , generarea energie i să se mențină
la pragul de 2800 TWh.
Grafic nr. 2: G enerarea netă de energie electrică între anii 1990 -2018

Sursa: Eurostat
În anul 2018, Germania a avut cel mai înalt nivel de generare al energiei electrice din rândul
statelor membre ale Uniunii Europene, reprezentând 21.7% din totalul UE, urmată de Franța cu
19.9% și Italia cu 10.0% din totalul UE. De menționat este că schimbările în producerea de energie
electrică nu reflectă în mod direct modificările consumului de energie electrică, de oarece sunt
afectate și de modificările diferitelor produse energetice utilizate pentru producerea de energie și
de modificările importurilor și exporturilor de energie electrică.
Între anii 2017 și 2018, cele mai mari creșteri ale producției de energie electrică au fost
înregistrate de Malta cu 19.3% și Croa ția cu 14.4%, iar la celălalt capăt al scalei, au existat 15 state
membre UE care au raportat o scădere a nivelului de generare a energiei electrice, iar țările cu cele
mai mari reduceri au fo st Lituania cu -17.1%, Belgia cu -13.4% și Letonia cu -11.7%.

19
Ca și materii prime în producerea energiei celectrice, în 2018, cea mai mare pondere au
avut-o combustibilii, precum gaz natural, cărbune, petrol, cu 45.5%, iar 25.8% au provenit de la
centrale nucleare, iar printre sursele de energie regenerabilă, cea mai mare pondere a producției
nete a provenit de la hidrocentrale cu 13%, urmată de turbi ne eoliene cu 11.3% și energie solară
cu 4.1% din producția totală a anului 2018.
➢ Consumul de energie electr ică pentru uz casnic
În perioada 2008 -2018 aferen tă studiului realizat de Eurostat , consumul de energie electrică
de către gospodării a crescut în UE cu 1.3%, aceste cifre privind consumul total de energie electrică
în gospodărie sunt probabil influențate de numărul mediu de persoane care trăiesc în fiecare
gospodărie și de numărul total de gospodării, ambele fiind legate de evenimente demografice, iar
alte influențe pot fi incluse de extinderea proprietății și de utilizarea aparatelor electrocasnice și a
bunurilor de consum, precum și utilizarea dispozitivelor de economisire a energiei. România, de
asemenea, a avut o creștere a consumului de energie electrică de 22.9% în 2018, față de 2008, în
timp ce în Luxemburg a fost înregistrată o creștere de 19.9%, ia r Malta cu 17.1%. La celălalt capăt
se află Letonia cu 17.8%, Germania cu 8.1% și Belgia cu 7.7%.
➢ Prețurile energiei electrice
În a doua jumătate a anului 2019, cele mai mari prețuri au fost înregistrate de Danemarca
cu 0.2924 euro pe kWh după cum se poate observa în urma studiului Eurostat , urmată de Germania
cu 0.2873 euro și Belgia cu 0.2860 euro, comparativ cu alte trei țări importante care au înregistrat
cele mai mici prețuri : Bulgaria cu 0.0958 euro, Ungaria cu 0.1097 euro și Lituania cu 0.1254 euro
pe kWh, România având 0.1421 euro pe kWh, situându -se în a doua parte a graficului.
Grafic nr.3: Prețul energiei (incluzând taxe) pentru gospodării
Sursa: Eurostat

20
Proporția taxelor și impozitelor din prețul de vânzare al energiei electrice este prezentată
în graficul de mai jos (Grafic nr. 4) , unde Malta a înregistrat cea mai mică cotă de TVA, adică
5.9%, iar cea mai mare proporție de TVA este prezentă în Danemarca, reprezentând 64.4% din
prețul total, iar România, proporția taxelor și impozitelo r este aproximativ la 27%.
Grafic nr. 4: Ponderea impozitelor și taxelor plătite de gospodarii pentru energie electrică
Sursa: Eurostat
Pentru a evidenția importanța sectorului energetic în întreaga lume și principalele companii
ce produc, furnizează și distribuie energie electrică, am selectat două dintre cele mai importante
companii din Europa, respectiv Électricité de France SA (ECIFY) și Enel SpA (ENLAY) , plus alte
două companii din România, respectiv Electrica Furnizare SA și Enel Energie SA. Cele patru
companii au fost selectate pentru analiza financiară, deoarece oferă cele mai bune produse și
servicii de energie electrică pe piața europeană și românească. De asemenea, din situațiile
financiare anuale ale celor patru institutți, a reieși t faptul că toate cele patru sunt instituții rentabile
și performante din punct de vedere economico -financiar.
2.2. Sectorul energetic și analiza financiar ă în Europa
2.2.1. Électricité de France SA (E DF)
Électricité de France SA este unul dintre furnizorii energiei electrice din Uniunea
Europeană, acesta producând aproximativ 22% din energia electrică necesară. Compania este
deținută în mare parte de statul francez, iar în 2016 a înregistrat venituri de 71 .2 miliarde de euro.
Aceasta a fost înfiin țată în anul 1946 prin naționalizarea a 1450 de companii de electricitate și gaz
din Franța, iar în 2009 a fost cel mai mare producător mondial de energie electrică.

21
Électricité de France SA este specializat în energie electrică, de la inginerie la distrib uție,
însă operațiunile companiei mai includ și: generarea și distribuția de energie electrică; proiectare,
construcție și demontare centrale; comerț cu energie și transport.
Rețeaua de electricitate din Franța este compusă dintr -un sistem de distribuție de înaltă
tensiune, aproximativ 100.000 km de linii, aceasta parte a sistemului fiind administrată de Réseau
de Transport d'Électricité (Rețeaua de Transport a Energiei Electrice), care acționează ca
administrator independent al infrastructurii , deși aceasta este o filială a EDF și un sistem de
distribuție de medie și joasă tensiune, aproximativ 1.300.000 km de linii întreținut de Enedis, o
companie care gestioneaz ă 95% din rețeaua de distribuție a energiei electrice din Franța
continentală.
Ca și indicatori financiari , ROE și ROA pentru analiza financiară , aceștia au înregistrat
valori negative la sfârșitul celui de -al doilea trimestru din 2020, astfel venitul net atribuit
acționarilor comuni (ROE) în iunie 2020 a fost de -1.579 milioane dolari, media totală a
capitalurilor proprii în trimestrul încheiat în iunie 2020 a fost de 51.076 milioane de dolari. Prin
urmare, ROE pentru al doilea trimestru a fost de -3.09%, iar în ultimii 10 ani, cel mai mare
coeficient ROE a fost de 11,97%, cel mai mic a înregistrat 1,38%, iar valoarea medie a fost de
aproximativ 8,2%. De asemenea, indicatorul financiar ROA a înregistrat valori negative, calculat
ca venitul net divizat la valoarea total ă a activelor totale într -o perioadă de timp, prin urmare
indicatorul ROA a înregistrat valoarea de -0,46%, raportat la sf ârșitul celui de -al doilea trimestru
al anului 2019. În ultimii 10 ani, ce a mai mare valoare a indicatorului ROA a fost de 1,76%,
comparativ cu cel mai mic de 0,42%, iar valoarea media a fost în jurul procentului de 1,25%.
Așadar, putem spune că Électricité de France SA este o companie rentabilă și performantă,
indicatorul ROE înregistrând valori superioare indicatorului ROA, aceștia respectând regula de
aur în finanțe.
2.2.2. ENEL Group
Enel SpA sau Enel Group este o companie italiană de energie multinațională care activează
în sectoarele de producere și distribuție a energiei electrice, precum și în distribuția gazelor
naturale. Enel a fost înființat la sfârșitul anului 1962 ca o companie public ă, urmând să fie
transformată într -o companie limitată în anul 1992, iar în 1999 aceasta a fost privatizată. La nivel
european, Enel este pe locul 4 în topul companiilor energetice, având venituri de 89 miliarde de
dolari în 2019. Începând cu 2019, compani a Enel a avut o capitalizare bursieră de 58 miliarde de
dolari, ceea ce a devenit cea mai mare utilitate a Europei prin capitalizare.

22
Enel are sediul la Roma și este listată la bursa din Milano din 1999, iar Enel și filialele sale
produc și distribuie elec tricitate și gaz în 30 de țări din Europa, America de Nord, America de Sus,
Asia și Africa. Compania are aproximativ 70.000 angajați și peste 60 de milioane de clienți în
întreaga lume (56 de milioane pe piața de energie electrică și 6 milioane pe piața ga zelor) și o
capacitate de generare de peste 89 de GigaWatt. Enel este cea mai mare companie de energie din
Europa după numărul de clienți și a doua după capacitate, după EDF.
În România, Enel are peste 2,8 milioane de clienți prin acțiuni majoritare la o s erie de
companii de distribuție a energiei electrice din Sud ul Munteni ei, inclusiv în București, în regiunea
Banatului și în Dobrogea. Enel Green Power este, de asemenea, unul dintre furnizorii de energie
electrică din țară , cu o capacitate total ă de 534 MegaWatt.
Indicatorii financiari ROE și ROA au înregistrat valori pozitive în cadrul grupului Enel
pentru trimestrul încheiat în iunie 2020. Astfel, ROE a fost de 3.153 milioane dolari, cu un procent
de 9.42%. În ultimii 10 ani, indicatorul ROE a înregistrat cea mai mare valoare de 14,40%, cea
mai mică de 0,64%, iar valoarea medie a fost de 8,34%, valoarea total ă a acțiunilor Enel SpA în
trimestrul al doilea fiind de 33.477 milioane dolari. Indicatorul ROA a înregistrat, la finalul
trimestrului al doilea , o valoare de 1,66%, iar în ultimii 10 ani cota maxim ă a acestuia a fost de
3,43%, cea mai mic ă valoare de 0,14%, iar valoarea medie de 1,78% . Așadar, și grupul Enel este
unul rentabil și performant din punct de vedere al ana lizei financiare.
2.3. Sectorul energetic și analiza financiar ă în Rom ânia
Încă din perioada anilor 1990, s ectorul energetic rom ânesc a cunoscut o mare presiune a
industriei naționale asupra dezvoltării sectorului din țara noastră. Ministerul Energiei a realizat
“Strategia Energetică a României 2019 -2030, cu perspectiva anului 2050 ” privind dezvoltarea și
creșterea economiei, a calității vieții și grija pentru mediul înconjurător. Aceste lucruri sunt
indispensabile pentru modernizarea sistemulu i energetic în condiții sustenabile. Printre obiectivele
acestei strategii se numără: energie curată, asigurarea eficienței energetice și a accesului tuturor la
energia electrică, protecția consumatorului de eventuale scăderi ale prețului, piețe competitiv e de
energie electrică, modernizarea sistemului, creșterea calității personalului angajat în companii
energetice, securitate energetică, valorificarea resurselor energetice pe plan național și european.
Conform strategiei, în perioada 2017 -2050, evoluția producției de energie electrică pe surse de
energie electrică (nuclear, regenerabile, cărbune, hidrocarburi) tind să aibă un trend crescător, mai
puțin cărbunele, și astfel, România va rămâne un producător important și activ de energie în fiecare
regiune din figura de mai jos din țara noastră.

23
În figura de mai jos (Figura nr.4), este reprezentată harta distribuției operatorilor de energie
electrică din România în funcție de regiuni. Regiunile cu albastru sunt operate de companiile
Societatea de Distribuț ie a Energiei Electrice Transilvania Nord, Societatea de Distribuție a
Energiei Electrice Transilvania Sud, Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord,
toate trei aparținând grupului Electrica SA. Regiunile cu verde sunt operate de E -Distribuție
Muntenia, Banat și Dobrogea, iar în partea de nord -est a României, Delgaz Grid și E -ON Energie
România SA sunt operatorii de energie electrică specifici zonei.
Figura nr. 4: Harta distribuției operatorilor de energie electrică
Sursa: energie -electrica.info

2.3.1. Electrica Furnizare S.A.
Electrica S.A. este o companie cu capital privat din România, care are ca obiect de activitate
distribuția și furnizarea de energie electrică. Compania a fost înființată în anul 1998, în urma
restructurării Regiei Naționale de Electricitate (RENEL) care a devenit Compania Națională de
Electricitate (CONEL). CONEL avea în componență trei filiale: S.C. Termoelectrica S.A – pentru
producerea de en ergie electrică și termică în termocentrale; S.C. Hidroelectrica S.A. – pentru
producerea de energie electrică în hidrocentrale și S.C. Electrica S.A. – pentru distribuția și
furnizarea energiei electrice. Ulterior, în anul 2000 compania a devenit societat e comercială prin
împărțirea CONEL în sociețăți comerciale independente aflate integral în proprietatea statului. În
anul 2001, Electrica S.A. a fost divizată în 8 filiale, 5 dintre acestea fiind ulterior privatizate în
anul 2008. Electrica deține 438 de s tații electrice, peste 25.600 de posturi de transformare și puncte
de alimentare și o rețea de circa 116.500 km linii electrice .

24
Electrica Furnizare S .A., filială a Grupului Electrica, s -a înființat în data de 22.07.2011, în
conformitate cu prevederile HG 930/01.09.2010, prin fuziunea fostelor filiale Electrica Furnizare
Muntenia Nord, Transilvania Nord și Transilvania Sud. Conform Actului Constitutiv al Electrica
Furnizare SA, capitalul social al filialei este de 62 .109.560 lei, deținut de Electrica SA în procent
de 78% și în procent de 22% de S .C. Fondul Proprietatea S .A. Electrica Furnizare SA, lider pe
piața de energie electrică din România și furnizorul cu cel mai mare portofoliu de clienți, se
remarcă printr -o bună cunoaștere a caracteristicilor region ale de consum, o infrastructură modernă
și specialiști pregătiți să ofere servicii de calitate clienților. Electrica Furnizare SA este în continuă
dezvoltare la nivelul întregii țări. Electrica Furnizare SA are ca obiect principal de activitate
comercializ area energiei electrice, iar ca obiecte secundare, alte prestări de servicii. Obiectivele
generale ale societății Electrica Furnizare S.A. sunt:
• creșterea continuă a satisfacției tuturor categoriilor de clienți.
• creșterea continuă a calității și diversificării serviciilor, cu respectarea cerințelor de mediu.
• reducerea cheltuielilor operaționale și îmbunătățirea performanțelor financiare.
• eficientizarea performanțelor Electrica Furnizare S A pentru susținerea competitivității pe piața
de energie.
Concomitent cu realizarea acestor obiective, compania urmărește și o serie de obiective
specifice ale societăți i Electrica Furnizare S.A. concretizate în:
• consolidarea portofoliului de clienți.
• reorganizarea și optimizarea activităților care pot genera vânzări și profit.
• raționalizarea rețelei de Oficii Comerciale; dezvoltarea și modernizarea OC, folosind același
manual de identitate.
• dezvoltarea sistemelor IT prin realizarea unui sistem unitar de informare a clienților,
concomitent cu implementar ea unui Call Center unic la nivelul tuturor regiunilor; dezvoltarea
de canale alternative de interacțiune cu clienții (comunicare și plăți).
Principalul produs pe care Electrica Furnizare SA l -a dezvoltat pentru clien ții săi este
Electrica 3 în 1 . Acest produs ofer ă consumatorilor s ăi în primul r ând furnizarea de energie
electric ă, și în al doilea r ând alte dou ă opțiuni suplimentare: Asistență Tehnică de Urgență (ATU)
– interven ție în maxim 4 ore de la producerea evenimentului neprev ăzut și Asigurar e de Bunuri
(AB) – despăgubire de p ână la 7.500 lei. Pentru societatea Electrica Furnizare S.A., guvernanța
corporativă reprezintă un element cheie al succesului afacerii sale, societatea fundamentându -și
deciziile pe un sistem de principii acceptat și pro movat la nivelul întregului sistem organizațional:

25
principii de conducere și performanța managerială, principii de comunicare și informare
transparentă, principii de onestitate, principii de formare și creștere.
O analiză financiară relevantă pentru poziți a și performanța financiară a unei întreprinderi
în raport cu ceilalți concurenți din cadrul pieței de furnizare a energiei electrice, presupune
cunoașterea gradului de rentabilitate și a nivelului de risc al companiei. O analiză financiară a
companiei Ele ctrica Furnizare S.A. este astfel foarte importantă pentru acționari, care urmăresc
permanent creșterea continuă a profitului, în scopul lărgirii pieței țintă și implicit a activității.
Sursele de date folosite în scopul realizării analizei financiare sunt bilanțul contabil și contul de
profit și pierdere. Analiza rentabilității și a riscului companiei Electrica SA sunt printre cele mai
importante atunci când vine vorba despre rentabilitatea companiei și eficiența utilizării activelor
din punct de vedere al profitului. În ultimii ani, compania Electrica Furnizare SA a înregistrat
valori semnificative pentru indicatorii ROE, ROA și grad de îndatorare.
Analizând indicatorii de mai sus din situațiile financiare anuale, observăm o valoare
ridicată a ratei rentabilității financiare a companiei Electrica Furnizare SA , ceea ce arată că firma
este una rentabilă și performantă . De asemenea, gradul de îndatorare înregistrează valori scăzute,
ceea ce evidențiază reducerea datoriilor pe termen lung. În capitolul al treilea al lucrării de
cercetare, voi surprinde, în urma desfășurării studiului de caz, cei mai importanți indicatori de
analiză financiară pentru o perioadă mai mare de timp și astfel, se va observa cu mai mare ușurință
gradul de performanță al companiei Electrica Furnizare SA.

2.3.2. ENEL ENERGIE S.A.
Enel Energie SA este o altă companie de energie electric ă ce opereaz ă în Rom ânia din anul
2005. În sectorul energetic, Enel este una dintre cele mai influente companii din domeniul privat
care produce, furnizează și distribuie energie electrică din surse regenerabile. În anul 2005, după
semnarea contractului, Enel achiziționează un pachet majoritar în procent de 51% la Electrica
Banat și Electrica Dobrogea, care vor deveni apoi Enel Electr ica Banat și Enel Electrica Dobrogea,
dar achiziționează și Electrica Muntenia Sud. Astfel, în doar 2 ani, se înființează Enel Green Power
România și în același timp are loc separarea distribuției și furnizării de energie electrică: Enel
Electrica Banat și Dobrogea devin Enel Energie, iar pentru Enel Servicii Comune se deschid Enel
Distribuție Banat si Enel Distribuție Dobrogea. Cu o inovație în România, Enel Green Power
România deschide primul parc eolian din țară pentru activitatea de producție a energiei electrice,
la Agighiol, în anul 2011. Acum 2 ani, în anul 2018, se lansează oficial Enel X care permite
mobilitatea electrică în țara noastră.

26
Cu un portofoliu impresionant de clienți, Enel Energie și Enel Energie Muntenia ajung să
se impună rapid pe pi ața energetică din România. Companiile electrice s -au concentrat pe
varietatea produselor și serviciilor oferite pentru cele două milioane de clienți din țară. Obiectivele
companiei Enel Energie, conform obiectivelor ONU, sunt următoarele:
• accesul oricărui consumator la energia sustenabilă și accesibilă;
• sprijinirea personalului din punct de vedere al educației cu privire la calitatea muncii;
• creșterea economică și promovarea industriei de energie electrică;
• schimbare climatică.
Francesco Starage, CEO -ul și managerul general al Enel, afirmă că “ sustenabilitatea
trebuie să fie un motor pentru inovație. Nu există altă alternativă. În segmentul utilităților,
inovația nu are nicio valoare adăugată fără principiul sustenabilității ”. Astfel, Enel se evide nțiază
de ceilalți concurenți prin producerea unei energii curate pentru consumatorii săi. Principalele
produse pe care Enel Energie SA le oferă clienților săi sunt: Enel Fix Anual (preț fix timp de un
an de zile), Enel Fix Online (cel mai mic preț timp de un an de zile), Enel Simplu Anual (preț fix
timp de 12 luni și fără abonament zilnic) și Enel Fix Relaxat (preț avantajos și servicii de asistență
incluse). Aceste patru produse sunt concepute special pentru consumatorii săi în funcție de prețul
energiei electrice și nevoile clienților.
Și în cazul Enel Energie SA, o analiză financiară relevantă reflectă poziția și performanța
financiară a acestei companii în raport cu ceilalți concurenți din cadrul pieței și presupune
cunoașterea gradului de rent abilitate și a nivelului de risc al companiei . Analiza rentabilității și a
riscului companiei Enel Energie SA sunt printre cele mai importante atunci când vine vorba despre
rentabilitate și eficiența utilizării activelor din punct de vedere al profitului, profit avut în vedere
de acționarii instituției. În ultimii ani, compania Enel Energie SA a înregistrat valori semnificative
ai indicatorilor ROE, ROA și gradul de îndatorare. Din situațiile financiare anuale, putem observa
indicatorul ROE înregistrând un procent de 37.97% , în schimb indicatorul ROA înregistrează o
valoare de 10.93% , valorile acestor doi indicatori respectând regula de aur în finanțe prezentată în
capitolul 1. În ceea ce privește, gradul de îndatorare, acesta are o valoare de 1 0%.
Analizând indicatorii de mai sus din situațiile financiare anuale, putem afirma că și Enel
Energie SA este o companie de energie electrică rentabilă la fel ca Electrica Furnizare SA, iar
gradul de îndatorare are o valoare scăzută, ca urmare a scăderii dato riilor pe termen lung .

27
➢ Propuneri de îmbunătățire a performanței financiare a companiilor
În urma analizei financiare a unei companii de energie electrică, managementul intern
întocmește un set de propuneri de îmbunătățire a performanței financiare a propriei companii spre
a fi trimise spre aprobare conducerii acesteia. Printre cele mai cunoscute propuneri din sectorul
energiei electrice, se numără următoarele:
1. Menținerea și extinderea segmentelor de distribuție și furnizare din România .
2. Explorarea eventualelor oportunități de extindere a segmentelor de distribuție și furnizare în
regiun ile din România .
3. Extinderea portofoliul de afaceri, prin dezvoltarea „serviciilor cu valoare adăugată”, strâns
legate de activitățile de distribuți e și furnizare.
4. Renunțarea la segmentele de afaceri și activitățile neprofitabile.

➢ Analiza SWOT a unei companii de energie eletrică
Analiza SWOT reprezintă o tehnică de evaluare a unei companie destul de utilizată care
surprinde patru indicatori descri ptivi: Strengths (Puncte tari) , Weaknesses (Puncte slabe) ,
Opportunities (Oportunități) , Threats (Amenințări). Această analiză oferă o imagine de ansamblu
a ceea ce managementul dorește să se dezvolte în firmă. Se urmărește astfel potențialul afacerii,
performanța companiei, posibilii concurenți, riscul afacerii. Punctele tari ale unei companii
surprind aspectele inovative, acele aspecte ce deosebește compania de concurenți. Punctele slabe
evidențiază aspectele ce ar trebui îmbunătățite de cond ucere pentru a se ridica la nivelul așteptat
pe piață. Oportunitățile se referă la posibilitățile externe de îmbunătățire a activității companiei,
iar amenințările la factorii externi care pot perturba activitatea companiei. Mai jos, am identificat
princip alii indicatori ai analizei SWOT din punct de vedere al unei companii de energie electrică.
1. PUNCTE TARI
✓ Specialiști competenți, calificați, responsabili, cu experiență profesională;
✓ Situația actuală de monopol național/zonal pentru unele servicii;
✓ Structura organizațională echilibrată ce oferă posibilitatea de a realiza lucrări pe întreg
teritoriul țării;
✓ Executarea tuturor tipurilor de lucrări în domeniul instalațiilor electrice (proiectare, execuție,
transport);
✓ Mentalitatea angajaților caracterizată de optimism, non -conservatorism datorită personalului
tânăr;

28
✓ Situație financiară stabilă;
✓ Siguranța beneficiarilor.
2. PUNCTE SLABE
 Lipsa bazei tehnico -materiale adecvate (de ultima oră, nu depașită moral) în toate sectoarele și
a resurselor financiare suficiente pentru utilizarea acesteia. Exemplificare: parcul auto învechit,
calitatea slabă a pieselor de schimb, lipsa SDV -urilor, uzura mijloacelor de lucru, tehnologie
și aparatură electronică insuficientă, dotări insuficiente pentru lucrări de construcții montaj la
instalații de 110KV, aparate de măsură depășite fizic, lipsă echipament suficient;
 Motivarea insuficientă a personalului, sistem de salarizare rigid, neadaptat la necesitățile
actuale, care duce la migrarea personalului;
 Alocarea personalului insuficient numeric pentru volumul activităților pe care le desfășoară;
 Inflexibilitatea unor prețuri relativ ridicate – în raport cu cele practicate de concurență –
stabilite la nivel central.
3. OPORTUNITĂȚI
 Baza materială existentă și creșterea flexibilității proceselor, permit extinderea gamei de
servicii oferite;
 Aprovizionarea simplificată cu materiale, mijloace de producție, în condițiileexistentei unui
număr mare de furnizori pentru a susține activitățile Sucursalei;
 Dezvoltarea serviciilor de antreprenoriat și obținerea statutului de distribuitorautorizat al unor
producători de echipamente energetice care nu au reprezentanțe în Romania;
 Asocierea cu alte societăți de întreținere și reparații aferente altor organizații (Hidroelectrica,
Termoelectrica, Transelectrica, CFR, Petrom);
 Atragerea și fidelizarea unor clienți (inclusiv străini) care fac investiții în Romani a.
4. AMENINȚĂRI
! Posibilitatea rezilierii contractelor cu Filiala de Distribuție în cazul privatizării;
! Posibilitatea pierderii contractelor datorită nesatisfacerii cerințelor clienților și lipsa feedback –
ului referitor la cauzele apariției neconformităților;
! Instabilitatea economică care afectează societatea românească;
! Existența unor companii cu tradiție ș i renume (ex: Electromontaj) care reprezintă alternative
la serviciile oferite de Sucursală.