Istituto di Scienze Psicologiche [628853]

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI
NA
ȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”
DIN
ALBA IULIA

Facultatea de Drept și Științe Sociale

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

DI
S
ERTAȚIE

de finalizare a
programului
de master

PSIHOPEDAGOGIA EDUCA
ȚIEI
TIMPURII

ȘI A ȘCOLARIT
Ă
ȚII MICI

Absolvent: [anonimizat]
,

Prof.univ.dr.
Voiculescu Florea

2014

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI
NA
ȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”
DIN
ALBA IULIA

Facultatea de Drept și Știi
nțe Sociale

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

DI
S
ERTAȚIE

Rela
ția dintre jocul didactic și metodele interactive în
contextul dezvoltării armonioase la pre
școlari.

Absolvent: [anonimizat]
,

Prof.univ.dr.
Voiculescu Florea

2014

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

3

Prezenta diserta
ție finalizeaz
ă programul de master
Psihopedagogia educa
ției
timpurii
și a școlarit
ă
ții mici
, organizat în cadrul proiectului
Perspective ale formării
prin masterat a specialiști
lor în domeniul educației timpurii și al școlarității mici la un
nivel calitativ superior” (PERFORMER),
proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007
–
2013, Cod Contract: POSDRU
/86/1.2/S/62508.

Beneficiar: Universitatea ”Transilvania” din Bra
șov

Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad

Partener 3:
Istituto di Scienze Psicologiche di Educazione e di Formazione,
Roma

(Italia)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

4

CUPRINS

Capitolul I.
Introducere……………………………………………………………
…………
6

1.Perspective

teoretice…………..……………………………………………
……………
9

1.1.
Conturarea temei de
cercetare……………….…………………
…………
….
9

1.2.
Prezentarea teoretică a temei d
e
cercetare………………………
………..11

2. Strategii de activizare a pre
școlarilor în activit
ă
țile de educarea limbajului

în grădini
ț
ă…………………………………………………….
…………..
…………………………20

2.1.Activizarea pre
școlarilor în activit
ă
țile de educarea limbajului
în

grădini
ț
ă………………………………………………………………….
..
………………………….
20

2
.2.Jocul didactic
–
formă tradi
țional
ă de organizare a activită
ților
de

educarea
limbajului în grădini
ț
ă………………………………..
…………………………26

2.3.Rolul metodelor didactice în activitatea pre
școlarilor în activit
ă
țile de

educarea limbajului…………………………………………………
………………………..
31

Capitolul II. Design
–
u
l cercet
ării……………………………………………………
…………………………35

1. Metode
și tehnici de cercetare………………………………………………………………..
35

2. Descrierea g
rupei de
pre
școlari……………………………………
…………………………36

3.Organizarea
și desf
ă
șurarea
cercetării…………………………..
…………………………37

3.1. Evaluarea
ini
țial
ă.
……………………………………………………
…………………………38

3.2. Evaluarea
continuă…………………………………………………..
…………………………53

3.3. Evaluarea
sumativă………….
………………………………………
…………………………63

Capitolul
III. Rezultate………………………………………………………………….
…………………………65

Capitolul IV. Discu
ții și
concluzii……….
…………………………………………..
…………………………69

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………
………
70

Anexe………………………
……………………………………………………………………………………….
……..
73

Anexa 1 Proiect de
activitate integrată

Anexa 2 Proiect de activitate integrată

Anexa 3 Fi
ș
ă de lucru

Anexa 4 Flutura
și
colora
ți
–
exerci
ții grafice

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

5

MODULUL
METODOLOGIA
CERCETĂRII ÎN
EDUCA
ȚIE

MODULUL
COMUNICARE
ȘI
RELA
ȚII INTER
–
PERSONALE

MODULUL

METODOLOGIA

PROCESULUI
EDUCATIV

MODULUL

DOCIMOLOGIE
ȘI
EVALUARE

RELA
ȚIA DINTRE JOCUL DIDACTIC
ȘI METODELE INTERACTIVE ÎN
CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
ARMONIOASE LA PRE
ȘCOLARI

Modul ce subsumează tema

PROIECTAREA
EDUCA
ȚIONAL
Ă
ȘI

DIDACTICĂ

Module cu c
ontribuție
implicită
directă

Module cu contribuție
implicită indirectă

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

6

CAPITOLUL I.
INTRODUCERE

Cerin
țele societ
ă
ții contemporan
e impun învă
ț
ământului actual
mar
i schimbări în

interiorul sistemului
, în acord cu prevederile programului

educațional, care pornește de la
ideea neces
ității îmbunătățirii calității
educației la vârstele timpurii pentru a putea
răspunde
exigențelor copilului
p
reșcolar de
astăzi
. Acestea
vizează utilizarea

în desfă
șurarea procesului
de învă
ț
ământ,
a celor
mai eficiente
căi, a celor mai eficiente metode
și mijloace care s
ă
asigure
și s
ă stimuleze, în acela
și timp, creșterea ritmului de instruire a cunoștințelor.

Unul dintre aceste mijloa
ce, folosit atât de frecvent în procesul de învă
ț
ământ
și de
educare a pre
școlarilor, este jocul didactic care și
–
a dovedit eficien
ța în toate activit
ă
țile.

Jocul didactic ocupă un rol important datorită caracterului său formativ, influen
țând în mod

poziti
v dezvoltarea personalită
ții copilului
, prin faptul că el facilitează procesul de asimilare,
filtrare
și consolidare a cunoștințelor. El este și un important mijloc de educație intelectual
ă,
punând în valoare capacită
țile creatoare ale preșcolarului și ant
renându
–
le.

Prezentul

curriculum pentru
învățământul preșcolar
lansează educatoarelor
o
provocare: implicarea activă a preșcolarilor în activitățile
didactice
desfășurate în grădiniță,
pregătirea acestora pentru o viață socială bazată pe cooperare, c
omunicare, acțiune.

Abordarea tradi
țional
ă a strategiilor de predare
–
învă
țare
–
evaluare
cum ar fi jocul
didactic, observa
ția, conversați
a, explica
ția,
exerci
țiul,
este înso
țit
ă acum de o abordare

modernă
a strategiilor
în cadrul
activită
ților
cum a
r fi metoda cubului, metoda chiorchinelui,
metoda pălăriilor gânditoare, turul galeriei, metoda
știu, vreau s
ă
știu, am înv
ă
țat, metoda
piramidei
. Punerea în practică a acestor metode
vine
să potențeze acest îndemn
al educării
preșcolarilor într
–
un spi
r
it activ, cooperant și creativ. În
activitățile desf
ășurate aplicând
aceste metode
educatoarea oferă șansa preșcolarilor de a se manifesta liber și creativ și crează
un mediu stimulativ și diversificat pentru dezvoltarea personalității lor.

Un loc impor
tant în pregătirea copilului pentru școală îl ocupă activitățile de educare a
limbajului, care au o influen
ț
ă majoră atât asupra dezvoltării tuturor proceselor psihice, cât
și
asupra personalită
ții copiilor.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

7

Activită
țile din gradiniț
ă sau desfășurat pân
ă în prezent mai ales sub forma jocului
didactic, activită
ți în care se aplicau metode tradiționale, îns
ă pentru educatoare, trebuie să
existe mereu preocuparea pentru găsirea de noi forme de organizare a activităților, noi
metode, mijloace, astfel în
cât să păstreze mereu viu spiritul activ al copiilor.

Observând atenția tot mai mare care este acordată metodelor activ
–
participative în
cadrul activită
ților

și faptul c
ă respectă una dintre recomandările noii educa
ții și anume
diversificarea str
ategiilor de predare
–
învă
țare
–
evaluare
, am decis să aleg ca temă pentru
lucrarea metodico
–
ștințifică de diserta
ție:

„Rela
ția dintr
e jocul didactic
și metodele
interactive
în contextul dezvoltării armonioase la pre
școlari”.

Lucrarea își propune să ide
ntifice dacă în cadrul activită
ților de educare a limbajului
în gradini
ț
ă,

metodele activ
–
participative au o ponderă mai mare
fa
ț
ă de metodele tradi
ționale
în însu
șirea și înțelegerea mai ușoar
ă a cuno
ștințelor,
stimulează
interesul
preșcolarilor
.

Jocul

pr
in aplicarea acestor metode moderne
stimulează curiozitatea
și interesul preșcolarului,
favorizând acumularea unei mari cantită
ți de cunoștințe f
ără efort
și, aparent într
–
un timp
redus.

Cu timpul, jocul schimbă comportamentul unor copii nesiguri, timizi.
El modelează
și
stimulează procesele afectiv
–
emo
ționale, ajutâ
ndu
–
i să
–
și st
ăpânească emo
ț
iile

și îmbog
ă
țind
via
ța afectiv
ă a copiilor
.

Copilul ne dăruie
ș
te
prin joc tot ce are el mai bun, atât ca for
ț
ă fizică, cât
ș
i ca valori
morale.
A
șa cum am
men
ționat mai sus jocul
didactic
corelat cu aceste metode moderne

co
ntribuie la formarea personalită
ții copilului ș
i cre
ează o ambian
ț
ă
de cooperare.

Jocul didactic datorită con
ținutului s
ă
u practic,
împreună cu metodele interactive pare a
fi cel
mai eficient mijloc de activizare a întregii grupe de pre
școlari, potrivit form
ă
rii
dep
rinderilor practice el
ementare
și de munc
ă organizată
, dezvoltâ
n
d spiritul
de echipă, de
într
–
ajutorare.

Se poate considera
că, j
ocurile
didactice îmbinate cu
metode
le
activ
–
participative
constituie o adevărată
ș
coală de educa
ție, a conduitei,
imagina
ț
iei

și a fanteziei.

Ele formează
aten
ț
ia,
perseveren
ța, îndemânarea
, ordin
ea,
spiritul de observa
ție și redare (povestiri),

abilitatea, perspicacitatea,
prompti
tudinea,
dâ
rzenia, con
tribuind astfel la
antrenarea
și
dezvoltarea
capacită
ților intelectuale, a tr
ăsă
turilor de caracter

și fizice
.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

8

Corelate, aceste strategii de predare
–
învă
țare
–
evaluare reprezintă în acela
și timp, o
activitate î
n
procesul căreia se mod
elează
dimensiunile
etice ale conduitei. C
orectitudinea,

onestitatea, cinstea au î
n joc un caracter dominant.

Practicate
cu p
ricepere si tact pedagogic
acestea reu
șesc s
ă
determine pre
școlarii s
ă participe din proprie ini
țiativ
ă la activită
ți și fac
mai u
ș
oară în
țelegerea noilor cunoștințe
.

Majoritatea
pedagogi
lor

și psihologilor au acordat o importanț
ă deosebită jocului

didactic
în formarea
ș
i de
zvoltarea copilului pentru viată
.

A.I.

Makarenko afrma că ,,jocul îl pregăte
ș
te
pe copil pentru munca d
e mai tâ
rziu ",

Ed.

Claparede spu
nea că ,, jocul pregăte
ște viitorul, satisf
ăcând necesita
ț
ile prezente."

J.Chateau spunea despre copilărie că acesta este ,,ucenicia necesar
ă
vârstei mature
și nu
putem ignora din acestă perioadă jocul
–
acest impuls irezi
stibil prin care copilul î
și
modelează el însu
și propria statuie".

Toate acestea mi
–
au întărit convigerea că
folosind jocul
didactic
în rela
ție cu metodele
moderne

î
n proce
sul instructiv
–
educativ voi reu
și s
ă cunosc mai u
șor ș
i mai bine
personalitatea
pre
ș
colar
ilor,
încâ
t
la grup
a mare

cont
ribu
ț
ia pe car
e acestea o aduc
î
n
instruirea
și educarea acestora, m
ă va ajuta să clădesc mai u
șor întregul edificiu al
cunoa
șterii, pe care preșcolarii s
ă
–
l dobândească cu u
șurinț
ă
și pl
ă
cere.

G
rădini
ț
a este ins
titu
ția specializat
ă în formarea fizică
ș
i intel
ectuală
a copiilor,

ea
trebuie să cultive jocul
și înv
ă
țarea
prin îmbinarea metodelor tradi
ționale cu cele moderne
ca
forme dominante de organizare a activită
ț
ii,
prin care se clasifică
și se l
ărge
ște orizont
ul vie
ții
copilului
ș
i nu ca simple momente recreative.
Interesul pentru joc se află în plină expansiune
și se satisface pe deplin î
n
ace
s
s
tadiu care este de apogeu, pentru ace
astă
activitate.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

9

1
.

PERSPECTIVE TEORETICE

1.
1
.

Conturarea temei de cerce
tare

“
Copilă
ria este ucenicia necesară vârstei mature, iar prin joc copilul î
ș
i modelează
propria sa statuie.”(Jean
Chateau, 1972, p.72)

De ce sunt necesare metodele moderne în desfasurarea procesului de învățământ?

În urma unor studii efectuate de Johns
on Smith s
–
a constatat faptul că elevii nu
reușesc să
–
și mențină atenția pentru mult timp în cadrul unei prelegeri și de aceea
conținuturile prezentate se rețin în mică măsură, sunt reținute mai ușor conținuturile
prezentate la început, iar cele de la fin
alul prelegerii sunt reținute în foarte mică măsură sau
chiar deloc. În cazul învățării active, însă, elevii sunt implicați și pe baza cunoștințelor
achiziționate își formează noi concepte și își dezvoltă bagajul de cunoștințe dobândite.

Jocul este o exper
ien
ț
ă naturală, universală ce face parte din via
ț
a de zi cu zi. Copiii de
pretutindeni se joacă individual sau în grupuri, explorând astfel mediul înconjurător,
cunoscându
–
ș
i partenerii de joacă, legând prietenii, descoperindu
–
se pe sine, învă
ț
ând,
dezvolt
ându
–
se.

Obiectivul prioritar al învățământului preșcolar din țara noastră este pregătirea
copiilor pentru școală, astfel este necesar să existe continuitate între aceste două forme de
învățământ, ceea ce impune folosirea unor metode și procedee specifice
vârstei. În acest sens,
jocul

didactic î
ș
i găse
ș
te locul cu maximă eficien
ță
, el fiind o punte de legătură între joc
–
ca
ti
p de activitate dominantă în gră
dini
ță

ș
i activitatea specifică
ș
colii
–

învățarea.

Jocurile
didactice oferă un cadru propice pentru
învățarea activă, participativă, stimulând inițiativa și
creativitatea copilului, cuprinzând o motivație intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale
copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a le capta interesul, de a
–
i angaja afectiv și
at
itudinal.

Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei
gândiri creatoare, la formarea
priceperilor și deprinderilor de activitate independentă.
De aceea, metoda jocurilor trebuie să
facă parte din strategiile didactice de predare
–
învățare.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

10

Jocul preg
ătește copilul p
entru muncă în două direcții: îl formează, îl
fortifică fizic și
îi dezvoltă o serie de calități de ordin psihologic; îi creează

deprinderi și obișnuințe pentru
colaborarea cu ceilalți în vederea atingerii unui scop.
Dacă urmărim și aspect
ul distractiv ar
exista și o a treia direcție, cea a refacerii forțelor, a creării unei stări de bună
dispoziție, de a
lucra,
de a destinde, de a del
ecta, de a compensa terapeutic t
ens
i
unile și neliniștile
individuale, de a crea confort intelectual
.

În luc
rarea de fa
ță
am
pornit de la premisa că grădinița îl ajută pe copil să î
ș
i dezvolte,
prin desfășurarea jocului didactic, procesele psihice, gândirea cu opera
ț
iile ei, analiza,
sinteza, compara
ț
ia, memoria, aten
ț
ia
ș
i spiritul de observa
ț
ie, voin
ț
a, imagin
a
ț
ia
ș
i limbajul
și vom utiliza metodele activizante care ajută la formarea unei personalități active, creatoare,
îndrăznețe, la dezvoltarea tuturor proceselor psihice prin acțiunea directă, prin stimularea
subieților de a participa la propria formare
.

Ma
i mulți psihologi în domeniul științelor educației au cercetat si au demonstrat
importanța și eficiența utilizării jocului didactic în demersul didactic, iar în urma studierii
unor cercetări pedagogice am observat eficiența jocului didactic corelat cu met
odele moderne
de predare
–
învățare.

,,
Copilăria este ucenicia necesare vârstei mature. A nu studia în cursul copilăriei decât
creșterea, dezvoltarea, fără a se face nici un loc jocului, ar însemna să neglijăm acest impuls
irezistibil prin care copilu
l î
și modelează singur propria
statuie
.
(Jean

Chateau, 1986,

p.64.)

În legătură cu jocul s
–
au purtat diferite discuții în literatura

de specialitate. O dovadă
în acest sens sunt numeroasele teorii: Aristotel
–
cunoscutul geniu al antichității a atras atenți
a
asupra faptului că jocul are funcții formative. Spre sfârșitul secolului trecut apare teoria lui
Lazarus care explică jocul ca un mijloc de satisfacere a necesității de repaus, de recreere în
general (care are valabilitate și pentru adulți). Fr. Schiller
și Herbert Spencer consideră jocul
ca un surplus de energie pe care omul nu a consumat
–
o în alte activități și trebuie descărcată.
Această părere nu e pe deplin justificată, deoarece copilul se joacă și atunci când este obosit
sau bolnav, deci atunci când
nu are o doză mare de energie.
Eduard Claparede arată că
pentru copii, jocul este munca; binele
–
datoria; idealul de viată. Jocul este singura atmosferă

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

11

în care ființa sa psihologică poate respinge necazurile și poate respira, prin urmare poate
acționa
.

Metodele moderne (activ
–
participative) reprezinta un act didactic complex integrat
întregului proces de învățământ care urmărește măsurarea can
tității cunoștințelor dobăndite
,
ca și valoarea, nivelul, performanțele și eficiența acestora la un moment
dat, oferind soluții
de perfecționare a actului didactic. Prin folosirea acestor metode putem stabili obiectivele
programului de instruire precum și eficiența metodelor de predare
–
învățare.

Astfel, doresc să evidențiez
“Relația dintre jo
cul didactic și
metodele interactive
în
contextul dezvoltării armonioase la pre
școlari
.
”

1
.2
.
Prezentarea teoretică a temei de cerecetare

,,Î
n limba română, ca de altfel
ș
i în celelalte limbi, termenu
l de joc are mai multe
sensuri: activitate distractivă, a
muzament,
metodă psihoterapeutică dar
ș
i glumă
superficială,
activitate care
ș
i
–
a compromis scopul. Cel mai important sens este cel de activitate specific
umană, dominantă la vârsta copilăriei.” (Elena Rafaila, 2007,

p.36)

Jocul satisface în cel mai î
nalt grad nevoia de activitate a copilului, generată de
trebuin
ț
e, dorin
ț
e, tendin
ț
ele specifice pre
ș
colarului, de aceea, această formă de manifestare
se întâlne
ș
te
la copiii tuturor popoarelor.
La vârsta pre
ș
colară, copiii sunt foarte activi
ș
i
activitate
a lor desfã
ș
urată prin

joc este foarte necesară pentru dezvol
t
area lor fizică
ș
i psihică.
Prin joc copiii î
ș
i satisfac dorin
ț
a firească de manifestare
ș
i independen
ță
.
Realitatea
înconjurătoare este foarte complexă
ș
i copilul nu poate să o cunoască decât

p
rin intermediul
jocului. De aceea unii psihologi, consideră jocul ca o activitate de

pre
–
învățare. Alături de
învățare, muncă
ș
i crea
ț
ie, jocul reprezintă una din modalită
ț
ile esen
ț
iale prin care omul se
raportează la realitatea înconjurătoare. Prin joc,
copilul înva
ț
ă
ș
i se dezvoltă totodată, jocul
însemnând o explorare a universului, a realității, tot prin joc el reproduce, reconstruie
ș
te
secven
ț
e din via
ță
sau crează o nouă lume, o altă realitate. Ursula Șchiopu surprindea

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

12

caracterul universal al jocu
lui în afirma
ț
ia: ,,
De fapt,
omul se joacă la toate vârstele
chiar
s
i la
vârsta a treia.” (Ursula
Ș
chiopu, Elena Verza, 1981, p.28).

Copilăria se caracterizează prin joc. Copilul se joacă pentru că e copil. Ceea ce pentru
adult este munca, activi
tatea utilă pentru copil este jocul. Jucându
–
se, copilul descoperă și
cunoaște lumea înconjurătoare, reflectă viata și activitatea adulților pe care o imită într
–
un
mod specific.

Ca formă de activitate, jocul este necesar de
–
a lungul întregii vieți și cu a
tât mai
mult în perioada pri
mei școlarități. La grădiniță,
jocul este activitatea de bază a copilului, el
fiind folosit atât ca mijloc de educație intelectuală, ca procedeu didactic, ca metodă și ca
formă specială de activitate.

Una dintre cele mai utiliza
te forme de organizare a activităților din grădiniță este jocul
didactic.
Importanța jocului a fost sesizată încă din antichitate, când Aristotel și Platon fa
c
primele referiri asupra lui.
Jocul a fost prima activitate și metodă didactică căreia i s
–
au
des
coperit valențele activizante. Asupra conce
ptului de joc didactic au fost
emise o serie de
definiții:



„o
acțiune ce valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptative de tip recreativ
propriu activității umane”(
Dicționar de termeni pedagogici
,
Ed
itura Didactică și
Pedagogică, București, 1998)



,,
specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv
–
educativ cu cel distractiv” .
(„
Dicționar de pedagogie”
, București, 1979)



„
un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă
de

joc la cea de
învățare”(
Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F.
–
Pedagogie preșcolară. Manual
pentru școlile normale, Edit. Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1994)



„
un ansamblu de acțiuni și activități care, pe baza bunei dispoziții și a dec
onect
ării,
realizează
obiective ale educației
intelectuale,
morale, fizice”
(Păduraru V.
și colaboratorii
–

Activități
de educare
a limbajului
în învățământul preșcolar
–
Sinteze, Edit. Polirom, Iași 1999).

Jocul didactic la educarea limbajului (DLC)
repre
zintă o
activitate de bază, organizată

în gradiniță, în
scopul dezvoltării
limbajului
și activiz
ă
rii vocabularului a copiilor
preșcolari.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

13

Urmărirea progresului înregistrat de copilul angajat în realizarea acestor activități
permite observații prognostice
privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală și
afectivă.

Observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităților de educare a
limbajului în care se utilizează jocul didactic permite o evaluare corectă a progreselor
î
nregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în sfera operațiilor de analiză, sinteză,
a progreselor în comportament, în activitatea de observare, în formularea unor aprecieri
asupra evoluției probabile a copilului, cu posibilitatea intervenți
ei în aspectele deficitare.

Observarea sistematică a conduitei intelectuale a copilului în cadrul activită
ților de joc
didactic
permite aprecierea individualizată a momentului o
ptim de intrare în etapa micii
ș
colarități.

Jocul didactic
are un r
ol deosebit în amplificarea acțiunii formative a gradiniței, în
primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, realizând în acest fel
un continuum între activitatea de învațare și cea de joc. Datorită faptului că preșcolar
ul îș
i
structurează operațiile
ș
i acțiunile fără a resimți efortul, învățarea prin intermediul jocului se
realizează economicos și eficient.

Jocul didactic la educarea limbajului constituie un
mijloc atractiv de realizare
a
sarcinilor.

El conține o
problemă, o s
arcină didactică pe
care copilul trebuie s
–
o
îndeplinească concomitent cu participarea lui la acțiunea jocului.
Experiența pr
obează că
jocul didactic are o

eficiență formativă cresc
ută în situația sistematizării,
consolidării și
verificării cunoștințelor.

Consolidarea sau
verificarea cunoștințelor copiilor prin intermediu
l jocurilor didactice
la educarea lim
b
aj
u
lui
se realizează diferit în funcție de scopul imediat al activității, de
forma pe care o îmbracă acțiunea jocului și de materialul folosit de ed
ucatoare.
Unele jocuri
pot crea copiilor posibilitatea de a recunoa
ște poveștile dup
ă
imaginile date

(,,
Recunoa
ș
te
povestea
?"),
recunoa
șterea sunetului iniț
ial din
cuvintele date
(,,Cu ce sunet î
ncepe
cuv
ântul?"), de a indica locul sunetului în cuvânt (
,,Unde se află sunetul?
–
la î
nceput, la
mi
jloc, la sfâr
șit"), de a desp
ă
r
ți în silabe (,, Desparte în silabe cuvâ
ntul dat"). În alte j
ocuri
au prilejul să alcă
tuiasc
ă propozi
ț
ii cu aj
utorul cuvintelor care r
eprezintă imaginile date

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

14

(,,Alcă
tuie
ște câte o
propozi
ție cu fiecare cuvânt.")
s
au să reprezinte grafic propozi
ții și
cuvinte (,, Reprezenta
ți grafic.").
Jocul didactic poate apărea deci atât ca element al unei
activități comune, cât și ca activitate independentă.

Sa
rcina jocului didactic la educa
rea limbajului
este legată de conținutul acestuia, de
structura lui. Astfel, pot fi concepute drept sarcini didactice: alcătuirea de propoziții cu
cuvintele date; determinarea numărului de cuvinte din propoziție; despărțirea cuvintelor în
silabe, percepere
a și pronunțarea clară a silabelor, a
grupurilor de silabe,
ident
ificarea
sunetelor inițiale sau
finale ale unor cuvinte sugerate de i
magini
; gă
sirea
unor imagini a că
ror
denumire să
înceapă cu sunetul corespunză
tor literei alese;
să
reprezinte grafic cuv
â
ntul gă
sit.

Fixarea sarcinilor didactice în joc ne oferă posibilitatea desprinderii unor elemente
metodice și anume: formulează o problemă care trebuie rezolvată de toți copiii și conține
indicația concretă a acțiunii pe care trebuie să o desfășoare acești
a în cursul jocului propus,
verifică divers cunoștințele și deprinderile copiilor. Sarcina didactică a jocului se realizează
prin acțiunea dirijată a copiilor, împletindu
–
se strâns deci cu elementele propriu
–
zise de joc.

Sudura dintre sarcina didactică
și
acțiunea jocului o realizează regula. Fiecare joc didactic
trebuie să conțină cel puțin două reguli: una de transpunere a sarcinii didactice în acțiune
concretă, atractivă, iar alta este cea care vizează organizarea copiilor. Acceptarea și
respectarea reg
ulilor, dupa cum observa J. Piaget, determina copilul să participe la efortul
comun al grupului din care face parte.

Proiectarea, organizarea și realizarea performantă a activității instructiv

–
educative
sunt dependente de modalitățile de dimensionare și
articulare a resurselor metodologice,
curriculare, umane, materiale,
organizatorice,
ce imprimă sens și eficiență pragmatică
formării elevilor. Formele și mijloacele strategice pot fi circumscrise terminologic prin
intermediul sintagmelor de metodă și pro
cedeu didactic, metodologie didactică,

tehnologie
didactică.

Etimologia cuvântului metodă provine d
in limba greacă
metodos, (metha=
spre,
odos= cale, drum
), și însemnă calea de urmat în scopul atingerii unui obiectiv sau modalitatea
de căutare (și descoper
ire) a adevărului.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

15

Metodele de învățământ
reprezintă căile, modalitățile, procedeele, tehnicile și
mijloacele adecvate pentru desfășurarea procesului instructiv, sunt mijloace prin care se
formează ș
i se dezvoltă priceperile și de
prinderile copiilor, dar
și capacitatea acestora de a
utiliza roadele cunoașterii în așa fel încât să
–
și formeze și să
–
și dezvolte personalitatea.

Metoda dida
ctică este
,,o cale, o modalitate de realizare a procesului instructiv
–
educativ, ca ansamblu de reguli, principii, norm
e, procedee și mijloace prin care se asigură
relația predare
–
învățare în scopul atingerii unor obiective”
(Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie
Preșcolară, ediția a II
–
a revizuită, Ed. Aramis, pag. 69).

Metodele didactice îndeplinesc mai multe funcții:
func
ție cognitivă, deoarece
reprezintă o cale de acces a copiilor spre cunoaștere; o funcție formativ
–
educativă, deoarece
ele contribuie la dezvoltarea unor procese psihice și fizice, deprinderi intelectuale, atitudini,
sentimente, comportamente, capacități; f
uncție motivațională, având capacitatea de a suscita
curiozitatea și de a activiza elevul (preșcolarul); funcție instrumentală, deoarece mijlocesc
atingerea obiectivelor; o funcție normativă
–
metodele ne arată cum trebuie să se predea și să
se învețe pent
ru a se atinge obiectivele
(Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Ed. Polirom,
2006).

Dintre
metodele moderne didactice
un rol aparte îl au acelea ce duc la creșterea
gradului de participare

–
implicare a copiilor, la dezvoltarea structuri
lor cognitiv motri
ce și
practic
–
aplicative ale acestora.

Problematizarea

–
prin fi
șe (cu suport intuitiv) pentru: verificarea cunoștinț
elor
despre obiectele din mediul ambiant, utilitatea
acestora,

formarea de propozi
ț
ii cu ajutorul
grafismelor, rezolvarea

de probleme i
lustrate.

Metoda 6
–
3
–
5
:
se numește astfel deoarece presupune împărțirea copiilor pe 3 grupe
de câte 6 copii.
În fiecare grup unul dintre membrii elaborează o idee, care sunt îmbunătățite
de ceilalți
5 membrii ai grupului.
La sfărșit, fiecare grup își pre
zintă ideea, ajungându
–
se
astfel la 3 concluzii f
inale referitore la tema dată.
Această metodă
poate fi utilizată la

educarea limbajului
în activitățile de evaluare.

Metoda bulgărelui de zăpadă

–
e
ste o metodă în care se împletesc activitatea
individuală
cu activitatea pe grupe în vederea rezolvării unei sarcini. Metoda presupune mai

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

16

multe etape. În prima fază se expune problema, în faza a doua copiii caută individual, apoi în
perechi și în cele din urmă pe grupuri mai mari, timp de câte 5 minute soluții l
a problema
expusă. La sfârșit grupurile își prezintă soluțiile și se stabilesc concluziile.

Metoda are avantajul că implică activ copiii, le dezvoltă motivația, încrederea în ei, îi

stimulează s
ă caute soluții, să coopereze.
Ea poate fi aplicată în cadrul
activităților din
grădiniț
ă.

Metoda ciorchinelui

–

este utilizată în etapa de consolidare

–

evaluare a cunoștințelor,
prin care se stimulează stabilirea de conexiuni între idei, găsirea unor noi sensuri la idei mai
vechi.
Etapele după care se d
esfășoară o activitate bazată pe această metodă presupun:



copiii primesc individual o fișă în centrul căreia este expusă o idee;



copiii scriu sau desenează în jurul ideii cuvinte, cifre, imagini legate de aceasta;



la sfâ
rșit se discută frontal ideile găsit
e.

Metoda cubului

–
e
ste reprezentată printr
–
un cub, fiecare față a cubul
ui
având o
cerință. Astfel
,



fața 1
–
să descrie;



fața 2
–

să compare;



fața 3
–
să
analizeze;



fața 4
–
să asocieze;



fața 5
–
să aplice;



fața 6
–
să argumenteze.

Metoda
este utilizată atunci când se dorește cercetarea unei teme din mai multe
puncte de
vedere.
În activită
țile de
educare
a limbajului această

metodă
se aplică în general la pove
știle
studiate ca
și activitate de consolidare, verificare, evaluare
.

Exemplu:
D
escrie cum este fata mo
șului din povestea ,,Fata babei și fata
mo
șneagului.”

Metoda piramidei și metoda diamantului

–
sunt două
dintre metodele prin care se
consolidează și se evaluează cunoștinț
ele la educarea limbajului
.
Se pot
aplica metodele
în
teme
precum
Diamantul poveștilor, a fructelor, anotimpurilor, etc.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

17

Marele avantaj al acestor metode constă în valențele lor formative și posibilitatea
evaluări
i continue și obiective a pre
școlarilor
. Prin intermediul acestor metode pot fi
val
orificate și operaționalizate în practică ideile de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate
des folosite în activitatea didactică.

În alegerea metodelor de cercetare am avut în vedere următoarele:



utilizarea de metode
obiective de cercetare, adic
ă
metode prin care să poată fi
observate, înregistrate și măsurate reacțiile subiectului la acțiunea directă sau
indirectă a diferiților stimuli externi;



utilizarea de metode care să facă posibilă abordarea sistematică a fenomenului
investigat;



folosirea
unui sistem complementar de metode, care să permită investigarea
fenomenului,

atât sub aspectul manifestării sale generale, cât și specifice.

Pentru culegerea datelor am utilizat
și

metode
tradi
ționale
precum: metoda observației,
metoda

experiment
ului,
convorbirea, studiul produselor elevilor.

Metoda observației și
metoda experimentului au fost metodele fundamentale pe care le
–
am folosit.

Metoda observației
se caracterizează prin urmărirea sistematică a faptelo
r educaționale
așa cum se d
esfă
ș
oară ele în condiții obișnuite și „constă în perceperea intenționată,
planificată și sistematică și în consemnarea obiectivă și fidelă a manifestărilor
comportamentale, individuale și colective ale subiecților implicați în câmpul educației, în
condiți
i naturale, în momentul producerii și în fluxul normal al desfășurării lor” (Florea
Voiculescu, Suport de curs, 2012).

Am efectuat observație directă (fără intermediar între subiect și cercetător) și indirectă
(examinarea unor documente, mărtur
ii ale fenomenului).

Am creat pe rând situații în care am fost pe post de observator exterior fenomenelor,
respectiv observator parțial implicat, dar și total implicat în situația observată. În general am
realizat o consemnare post
–
factor a da
telor, completând fișa de observ
a
ție a preșcolarului în
timpul jocurilor didactice, dar și în timpul procesului observării consemnând datele în caietul
de observații.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

18

Folosirea observației a presupus elaborarea în prealabil a unui plan de observaț
ie cu
proiectarea obiectivelor urmărite și a cadrului de desfășurare; am creat condițiile necesare
pentru a nu stânjeni desfășurarea naturală a fenomenelor observate. Efectuarea de observații
vizând aceleași tipuri de fenomene în condiții și împrejurări
variate de către un observator sau
mai mulți, mi
–
au oferit posibilitatea confruntării datelor obținute.

Metoda experimentului

–

spre deosebire de observație, în care fenomenele sunt studiate
în fluxul normal al desfășurării lor, experimentul implică o sch
imbare, o „manipulare” de
variabile controlată de cercetător în scopul sesizării efectelor asupra altor aspecte variabile
vizate în demersul cercetării. De aceea, experimentul este definit și drept observație
provocată”

(Florea Voiculescu, Suport de curs,
2012).

Metoda experimentală oferă posibilitatea de a verifica cu precizie adevărurile obținute pe
calea observației, sau a descoperi noi adevăruri. Experimentul presupune crearea unei situații
noi prin introducerea unor modificări în desfășurarea acțiunii
educaționale cu scopul
verificării ipotezei care a declanșat aceste inovații.

Experimentul natural fiind cel mai eficace și cel mai potrivit pentru preșcolari, l
–
am
folosit între
grupe omogene.

Grupurile experimentale sunt grupurile as
upra cărora se intervine cu variabila independentă,
pe care se efectuează schimbarea experimentală, cu care se lucrează efectiv în cadrul
experimentului.
Grupurile de control
sau martor sunt grupuri introduse în experiment pentru a
se constata ce se întâmp
lă cu variația variabilelor dependente atunci când nu se intervine cu
variabilele independente, cu
alte cuvinte, atunci când nu se
efectuează schimbarea

experimentală.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

19

2.
STRATEGII DE ACTIVIZARE A PRE
ȘCOLARILOR LA
ACTIVITĂ
ȚILE DE EDUCAREA LIMBAJULU
I

2.1.
Activizarea pre
școla
rilor la activită
țile de educarea limbajului
din

grădini
ț
ă

În ultimii ani a început în România un proces amplu d
e reformă, de reorganizare a
sistemului de în
vățământ, în vederea alinierii
acestuia cu cel european.
Școala
reprezintă
principalul factor de evoluție socială, iar societatea impune, la rândul ei, schimbarea în
educație. Cele două sunt interdependente, iar progresul uneia este în strânsă legătură
cu al celeilalte. Influențat de schimbările sociale, s
istemul de învățământ se restructure
ază și
el începând chiar de la
sistemul preșcolar. Astfel noul curriculum pentru învățământul
preșcolar aduce ca noutate cerința centrării activităților pe dezvoltarea de competențe, nu de
cunoștințe, se pu
ne ac
cent pe creativitate, pe experiența personală, pe
acțiune, iar în centrul
activității didactice stau obiectivele, nu conținuturile.

În prezent educa
ția timpurie se focalizeaz
ă pe dezvoltarea globală a copiilor,
atât intelectuală, cât
și s
ocială, emo
țional
ă
și fizic
ă, cât
și pe abordarea copilului ca și
persoană activă, care ia parte la propria formare. Adaptându
–
se la societatea actuală,
curriculum actual recurge la o serie de strategii prin care încearcă să asigure o transmitere a
informa
țiilor bazată pe înțelegere, pe interiorizare.

Unul din aspectele majore ale rolului grădiniței în pregătirea pentru școală a copiilor
este
c
el al modalităților prin care se poate asigura, încă de la această vârstă, însuși
rea unor
elemente de educare
a limb
ajului
, în condițiile respectării particularitățil
or de vârstă ale
acestora.
Astfel, este evident că preșcolarilor nu li se poate cere o învățare de tip școlar, care
implică utilizarea scris
cititului, dar și
a unor operații ale gândirii car
e nu sunt constituite
la această vârstă,
ci trebuie identificate acele
metode adaptate particularităților de vârstă,
prin care să se asigure dezvoltarea proceselor și calităților gândirii, a proceselor de cunoaștere

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

20

în general, adică formarea premi
selor de ordin psih
ologic ale învățării educării limbajului
în
școală.

Adaptate particularită
ților de vârst
ă,
obiecti
vele cadru după care se g
hidează aceste
categorii de activită
ți sunt:



dezvoltarea capacită
ții de exprimare oral
ă, de în
țelegere și util
izare corectă a

semnifica
țiilor structurilor verbale orale
;



educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical, sintactic
;



dezvoltarea creativită
ții și expresivit
ă
ții limbajului oral
;



dezvoltarea capacității de a în
țelege
și
transmite
inten
ții, gânduri, semnificații
mijlocite de limbaj scris
;

(Curriculum pentru înv
ă
țământul preșcolar 3
–
6/7 ani,

2009
).

Pentru a ati
nge aceste obiective
de învă
țare care s
ă favorizeze opera
țiile mentale,
a
ceste situații trebuie să fie variate, or
donate, să
implice acțiunea directă
a copiilor cu
imagini
, obiecte și
simboluri, pentru a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației și
totodată să se desfășoare sub formă ludică.

E
ducatoarea organizează
a
ctivitatea didactică apelând la div
erse strategii didactice,
strategii prin care cadrul didactic vine în întampinarea cerin
ței actuale a curriculumului de
considerare a copilului ca subiect al ac
țiunii, ca participant activ la propria formare.

Strategiile didactice au fost definite ca și
„ansamblu de concepții, deciz
ii, tehnici de
lucru, procedee
de acțiune și operații care vizează funcționalitatea, optimizarea
și
modernizarea
c
omponentelor structurale ale procesului de
învățământ
, în acord cu finalitățile
generale
ale învăț
ământului și
ale educației”
(Bocoș, Mușata
–
Didactica
disciplinelor
pedagogice, Bucure
ști, Ed. Paralela 45, 2007, pag. 199).

Concepută
ca un scenariu didactic cu structură complexă
,
strategia didactică
prefigurează traseul metodic cel mai eficient care urmează să fie
parcurs în abordarea unei
înlănțuiri de situații concrete de predare și învățare. Interpretată ca fiind un mod de abordare a
activității instructiv

–

educative, ca mod de combinare și organizare optimă a metodelor
și mijloacelor didactice, a f
ormelor de grupare în vederea realizării obiectivelor
propuse,
strategia didactică
este responsab
ilă de stimularea potențialului
activ și creativ al
preșcolarilor.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

21

Vârsta preșcolară este vârsta concretismului, a acțiunii nemijlocite cu ob
iectele,
a activismului, vârsta gândirii preoperatorii și a constituirii primelor
forme de gândire
propriu
–
zisă.

Or
ganizând o activitate pentru domeniul limbă
și comunicare
, educatoarea trebuie să
țină cont de aceste particularități și să adapteze conți
nuturile la ele, alegând acele căi prin
care să faciliteze implicarea activă a preșcolarilor și asimilarea con
știent
ă a cunoștin
țelor
transmise.

În dic
ț
ionarul de pedagogie, Sorin
Cristea definea activizarea ca fiind „o calitate
fu
ndamentală a procesului de învățământ confirmată la nivelul subiectivizării obiectului
educa
ței, în condi
țiile unei strategii pedagogice care vizează conștientizarea deplină a
mesajului educației
” (Cristea, Sorin, Dic
ționar de termeni pedago
gici, Ed.
Didactică
și
pedagogică, Bucure
ști, 1998).
Activizarea este o condi
ție esențial
ă pentru realizarea
finalită
ților educației.

Activizarea presupune interiorizare, con
știentizare, înțelegere, acțiune, dezvoltare.
Pre
școlaritatea este
vârsta ac
țiunii, a concretismului, a manipul
ării, vârsta când copiii re
țin
din ceea ce văd, dar mai ales din ce fac.

Ideea implicării active a subiecților învățării în actul educațional nu este deloc nouă, ci
a debutat cu un secol în urmă. La începutul
secolului XX s
–
a manifestat un curent nou al
gândirii
pedagogice, cunoscut sub numele de: „Școala activă”,
„Școala muncii”, „Pedagogia
experimentală”, „Școlile
în aer liber”. Școala activă a apărut în primele decenii ale secolului
XX
și a
făcut parte di
n educa
ția nou
ă.
Termenul de „școala activă” a fost lansat de Pi
èrre
Bovet în 1917, iar Adolphe Ferrière (1879
–
1960) l
–
a fundamentat din punct de vedere
teoretic în
lucrările sale:
Școala activă, Practica școlii
active, Autonomia școlarilor,
ș.a.
(***, Didactica Modernă, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002, pag. 24).

Acest curent viza un conținut mai bogat de cunoștințe și abilități, precum și alte
forme de organizare, în afara sistemului de învățământ pe clase și lecții, cunoscut până atunci.
E
le au plasat
în centrul preocupărilor
de didactică individualitatea copilului, ceea ce a
reprezentat un lucru cu totul nou.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

22

Scopul educației, în viziunea reprezentanților școlii active, a fost pregătirea
copilului astfel încât să se asigure dezv
oltarea plenară a personalității sale. Totul se baza pe
valorificarea tendinței sale spre activitate și efort propriu al copilului, iar principalul
instrument de realizare a scopului îl constituiau metodele active din educația fizică,
intelectuală și mora
lă.

Principiile fundamentale ale educației în concepția școlii active au fost:
principiul activității proprii, principiul activității practice, principiul intuiției, principiul
respectării individualității copilului. Printre reprezentanți
i acestui curent se numără: Adolphe
Ferrière, Ovide Decroly, Celestin Freinet. La noi, școala activ
ă a fost promovată de Ion
Găvănescu, George G. Antonescu, I.C. Petrescu, I. Nisipeanu, A. Manolache, T. Geantă.

Un alt curent apărut la sfârșitul secolului X
IX și începutul secolului XX, care accentua

importanța activizării
ele
vilor și
care susținea libera dezvoltare
a individualității copilului
și noninte
rvenția educatorului, pentru a nu înăbuși
do
tarea ereditară a
acestuia,
a
fost

„
educația

liberă”(h
ttp://www.scritube.com/profesor
–
scoala/DE
–
LA
–
TEORIA
–
COMENIANA
–
LADIDA2111319172.php),
care a împrum
utat idei de la educa
ția nou
ă.
Rădăcinile acestui
curent se află în concepțiile lui Jean Jacques Rousseau și H. Spencer. Printre reprezentanții
acestui curent

s
e numără
Lev Tolstoi, Maria Montessori
ș
i Elen Key.

Întemeietorul primelor gradinițe oficiale, Froebel, spunea că bazele unei educații
de calitate se pun de la vârste precoce prin dezvoltarea creativității în exprimare și a
capacității de
coope
rare.

În grădiniță froebiliană se desfășurau două tipuri de activități:



activitățile suparanumite « daruri »
–
constau dintr
–
un set de 20 de forme
(mingi, cuburi, cărămizi, sfere, cilindrii, table pentru aranjarea figurilor,etc.),
care simbolizau princip
alele
forme din natură, precum și din mai multe
materiale pentru colorat, perforat, tăiat, modelaj. Prin manipularea lor, pornind
de la forme simple spre cele complexe, cei mici erau familiarizați cu formele
geometrice, cu conceptul de număr, mărime, form
ă, cu relații și concepte
aritmetice.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

23



al
doilea set
de activități erau supranumite ,,
ocupații”.
Acestea includeau
cântece,
povestiri,
jocuri care, prin utilizarea unor mij
loace materiale precum
hârtie,
culori, nisip, lemn, lut, paie și bețe, erau proiecta
te să dezvolte la copii
capacitățile senzoriale, fizice și de socializare.

Un alt
reprezentant al
școlii active,
ca
re a promovat
activitățile centrate pe copil, a fost
pedag
ogul italian Maria Montessori.
La începutul anilor 1900 Maria Montessori afirma, pe

baza observațiilo
r sale, că cei mici nu sunt un
vas gol care așteaptă să fie umplut, ci fiecare
copil are un potențial, care trebuie valorificat.

Mediul
educaț
ional juca în
metoda lui M
ontessori un rol important. Acesta trebuia
să faciliteze acțiu
nea
directă cu obiectele,
copilul învăț
ând din propria experiență.

Un alt promotor al spiritului școlii active
a fost Celestin Freinet. Pedagogul francez
afirma că educația trebuie să aibă drept punct de plecare copilul, văzut ca o
ființă comple
xă,
cu interesele, personalitatea
și istoria sa.
El accentua ideea unicități
i fiecărui individ și
importanța
adaptării procesului de învățare la caracteristicile vârstei
și individuale.
În ceea
ce privește importanța teoriei lui Freinet pentru evoluț
ia formelor de activitate care implică
activ preșcolarul în activități,
se remarcă ideea acestuia de a
organiza activitatea pe clase
cooperative: „o insituție
de învățare organizată pe baza unor norme democratice, un mediu
bogat, stimulativ, motivant
„ (G.
Glava, Alina, Glava, Cătălin,
Introducere în pedagogia
pre
școlar
ă, Ed. Dacia Educa
țional, Cluj
–
Napoca, 2002, pag. 65).

Ca și metode educaționale el a promovat o îmbinare între metodele euristice și
cele algoritmice. Printre instrumentele de lu
cru pe care le propunea în grădiniță
se numără:
tipografia școlară,
corespondența cu alte
grădinițe, biblioteca de lucru și fișierul
de
experimente
(
G.
Glava, Alina, Glava, Cătălin,
Introducere în pedagogia pre
școlar
ă, Ed. Dacia
Educa
țional, Cluj
–
Napoca, 2
002
,

pag. 66),
unde se făceau experim
ente din domeniul științelor
nat
urale, dar și din alte domenii.

Tehnicile Freinet reprezintă o alternativă apreciată și azi în numeroase grădinițe
din Europa și America, iar în țara noastră a început în ult
imul timp să fie una dintre cele mai
întâlnite alternative la grădinița tradițională.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

24

Ideea centrării pe copii și a implicării active al acestuia în actul educațional
mai este întâlnită și la Jean Dewey și Rudolf Steiner (promotorul pedagogie
i Waldorf).
Dewey a impus
teoria
dezvoltării intelectuale prin socializare, a promovat metoda jocului
și de asemenea a inspirat „metoda proiectelor”, ini
țiat
ă de W. Kilpatrick, metodă care este
susținută în prezent și de actualul curriculum pe
ntru învățământul preșcolar românesc. Prin
această metodă, activitățile din grădiniță sunt abordate într
–
un mod integrat, pentru atingerea
unui obiectiv comun, specific
unei teme alese.
Spre exemplu educatoarea poate desfăsura
într
–
o săptămână un proiect
tematic

„Frunze de toamnă”.
Pentru o
însușire cât mai completă
a noilor cunoștințe referitoare la acest proiect copiii vor integra în procesul dida
ctic activități
matematice,
activități
de
educarea limbajului, de educație muzicală, etc.
Toate activ
itățile
sunt astfel centrate pe un obiectiv comun, general, dar în același timp se îndeplinesc și
obiectivele specifice fiecăreia dintre ele, copilul reușind să sesizeze mult mai ușor legăturile
dintre domenii aparent diferite.

E
voluția activitățilo
r de educarea limbajului
în grădiniță a fost influențată de teoria

behavioristă a lui Thorndike, care afirma importanța practicii,
a
exercițiului
pentru
automatizarea deprinderilor formate, de Vygotsky și alți teoreticieni socio
–
culturali care
pr
omovau ideea că învățarea este socială. Ideile lui Dewey referi
toare la capacitățile de
educarea limbajului
ale copiilor preșcolari au fost apoi preluate și popularizate mai târziu de
Jean Piaget.
Acesta afirma că interi
orizarea cunoștințelor se face
m
ai ușor prin interacțiunea
cu mediul, iar atunci când acestea nu se pliază pe nivelul copiilor, survine acomodarea.

Analizând câteva dintre teoriile care au influențat organizarea și desfășurarea
activităților din grădiniță constatăm că tendi
nțe de activizare a preșcolarilor în demersul
educativ în general
și cu referințe partic
ulare la activită
țile de educarea limbajului
au fost
promovate încă din seculul XIX. Froebel și Montessori au sesizat importanța acțiunii copiilor
cu obiectele, una din
reguli
le activităților din grădinițe fiind
utilizarea unui material didacti
c
simplu, bine organizat, pe care
educ
atorul îl aș
ază la îndemâna copiilor. Ei au accentuat rolul
medi
ului educațional de a facilita
învățarea, importanța pe care jocul îl are
pentru dezv
oltarea
psiho
–
fizică a copiilor.
Dewey a adus ca noutate învățarea bazată pe metoda proiectelor, iar
Freinet a sesizat importanța cooperării ca formă de activitate didactică.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

25

Ideea implicării
în activitățile de educarea limbajului
prin acțiune
directă cu ob
iectele
și chiar prin diferite
fo
rme de interdisciplinaritate și de corelare
a educării limbajului
cu alte
forme de
activitate
ludică, gospodărească, practică, etc. nu este una
nouă, ci își

găsesc
rădăcinile în reprezen
tanții școlii active și
a pedagogilor și psihologilor din secolele XVIII
–
XIX.

În
prezent activită
țile de educarea limbajului
în grădini
ț
ă necesită o pro
iectare
și
organizare riguroasă
din partea educatoarei, specifice fiecărui nivel de vârstă. În acest sens
ea stabile
ște obiec
tivele, metodele
didactice utilizate, forma de organizare a activită
ții,
con
ținuturile,
materialul didactic care va fi utilizat în activitate, necesarul de ti
mp, toate
acestea fiind în strâ
nsă le
gătură atât unele cu celelalte,
cât
și cu nivelul vâ
rstei, cu
particularită
țile psihio
–
comportame
ntale individuale ale copiilor, dar
și
cu capacitatea
educatoarei de a
organiza
și conduce demersul didactic întreprins. Fie c
ă sunt organizate
pe grupe, individual sau cu întreaga grupă, sub formă de
jocuri monodisciplinare sau ca
și
activită
ți interdisciplinare, prin metode tr
adi
ționale specifice educ
ării limbajului
, dar
și altor
categorii de activită
ți, sau prin intermediul metodelor moderne
(activ
–
participtive)
,
activit
ă
țile de educarea limbaju
lui
în grădini
ț
ă vin în prezent în întâmpinarea ideei de
implicare activă a subiec
ților în propria formare.

2.2.
Jocul didactic
–
formă tradi
țional
ă de organ
izare a activită
ților de
educarea limbajului
în grădini
ț
ă

Una dintre cele mai utilizate forme
de organizare a activită
ților din g
rădini
ț
ă este
jocul didactic.
Importanța
jocului a fost sesizată încă din antichitate,
când Aristotel și Platon
fac primele referiri asupra lui.
Jocul a fost prima activitate
și metod
ă didactică căreia
i s
–
au descoperit valențele activizante.

P
entru copil, evidențiază J.
Chateau, aproape orice activitate este joc sau,
după
cum afirmă Claparede ,,jocul este munca,
este binele, este datoria, este idealul vieții…este
singura atmosferă
în care ființa sa psihologică poate să respire ș
i, în consecință, poate
să
acționeze
” (Claparède, Eduard
–

P
sihologia
copilu
lui
și pedagogia experimental
ă, Editura

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

26

Didactică
și
Pedagogică, Bucuresti, 1975).

Psihologul elvețian J
ean Piaget d
efinea jocul drept
„un exercițiu funcțional cu rol de extindere a
mediu
lui,
o
modalitate
de
transformare
a
realului, prin
asimilare și de acomodare la real, deci un mijloc de adaptare”
(Glava, Alin
a,
Glava, Cătălin, Introducere
în pedagogia pre
școlar
ă
, Ed. Dacia Educa
țional, Cluj
–
Napoca,
2002, pag. 194).

Acesta a remarcat rolul deosebit pe care îl are jocul în dezvoltarea
copilului.

W. F. Froebel
(1782
–
1852) considera
că, prin joc, copilul își manifestă și dezvoltă
personalitatea, gândir
ea și sentimentele. În concepția sa jocul este cel care îl face pe
co
pil să înțeleagă realitatea. Teoria lui
Fro
ebel pune
la baza jocului experiența nemijlocită
a copilului, care trebuie susținută și stimulată în cadrul procesului edu
cațional. Această idee
este împărtășită și de alți pedagogi, prefigurând importanta funcție formativă a jocului în
evoluția și dezvoltarea
copilului:
Margaret
Mc Millan (1860
–
1931), Susan Isaacs (1885
–
1948), Jhon Dewey (1859
–
1952)
ș.a.

Froebel a
intuit specificul vârstei căreia se adresează, înclinația copiilor mici
spre joc, spre
acțiunea cu obiectele, adaptând formele de organizare ale activităților
din grădinițe acestui specific. El afirma că, prin activități precum cânt
ece, povestiri, jocuri
aceștia vor deveni mult mai buni, mai cooperanți, mai creativi
și promova ideea c
ă integrarea
jocului în cadrul educațional ar
angrena
mai bine cop
iii în activitățile școlare și ar cultiva
un
interes pe termen lung pentru
î
nvățare,
contrazicând astfel ideea, larg răspândită în acele
vremuri, că sub vârsta de șapte ani copiii nu pot învăța, dată fiind durata scurtă a concentrării
atenției.

Dintre toate formele de joc prezente la vârsta preșcolară în grădini
ț
ă rol
ul cel
mai important îl au jocurile didactice. Jocurile didactice ca și definire au întâlnit un spectru
destul de larg de abordare. Astfel, în
„Dicționar de termeni pedagogici”, Editura Didactică și
Pedagogică, apărut la București în 1998, Cristea Sori
n
spunea că jocul didactic este „o
acțiune ce valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptative de tip recreativ propriu
activității umane”.
În
„Dicționar de p
edagogie”, București,
1979
, jocul didactic era definit
ca și „specie de joc ca
re îmbină
armonios elementul instructiv
–
educativ cu cel distractiv”.

Jocul didactic a mai fost definit ca și „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

27

activitatea dominantă de joc la cea de învățare”

(Bache
H., Mateiaș A., Popescu
E.,
Șerban

F.
–

Pedagogie preșcolară.

Manual p
entru școlile normale, Edit. Didactică și Pedagogică,
București,
1994)

Ter
menul „didactic”
accentuează caracterul instructiv
–
educativ al activității și
potențează ideea că acesta este organizat pentru a se realiza
finalitățile de natură informativă
și formativă
specifice procesului de
învățământ. Jocul didactic îmbină a
rmonios elementul
instructiv cu
cel distractiv, asigurând într
–
un mod antrenant, activizant pentru cei mici,
unitatea între acțiunea prin joc

și sarcina didactică propusă.
Această împletire dintre
elementele instructiv
–
educative și cele

distracti
ve contribuie la
trezirea unor stăr
i afective
complexe, prin care
copiii sunt stimulați să particfipe activ la activități, fapt care duce la
eficienti
zarea actului didactic.

Prin jocul didactic
educatoarea reali
zează sinteza,
consolidarea,
evaluarea
cunoștințelor copiilor într
–
un mod plăcut și de asemenea reușește să le valorifice în contexte
diverse, inedite, el
contribuie la dezvoltarea fizică, intel
ectuală, senzorială, a unor trăsături de
personalitate, a unor aptitudini estetice sau a unor calități morale.

Unul dintre categoriile de jocuri specifice activităților didactice din grădiniță
este jocul
didactic la educarea limbajului
.
La
rândul său, acesta a fost clasificat de speciali
ști
după mai multe criterii.

Spre exemplu în lucrarea:
,,Metodica activită
ților de educarea limbajului. Jocul
didactic la educarea limbajului
. Suport de
curs”, Craiova 2007 Bunăia
șu C., C
ămăra
șu G
.,

Dănilă
I., Gherghina D
.,
Ilie V., Novac C., Oprescu N
.
, Păunescu A.,
clasifică
jocurile
didactice
la educarea limbajului
în trei categorii:



jocuri didactice
pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului
;



jocuri didactice
pentru formarea deprinderii de expr
imare corectă din punct de vedere
gramatical
;



jocuri
didactice pentru precizarea
și activizarea vocabularului.

Pentru formarea unor comportamente verbale corecte la copi
i
i pre
școlari, se poate
folosi o strategie didactică ce implică atât metode
și procede
e tradi
ționale
,
cât
și
pe cele
moderne, activizante.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

28

O altă clasificare împarte
jocurile didactice de educarea limbajului în func
ție
de
scopul ales, de
con
ținut sau în funcție de aportul lor formativ.

A. După scop și sarcina didacti
că jocurile
didactice la educarea limajului
se împart în:

a) După momentul în care se folosesc în cadrul activității:



jocuri didactice la educarea limbajului
ca lecții de sine stătătoare;



jocuri didactice

la educarea limbajului
ca momente propriu
–
zise ale activități
i;



jocuri didactice
la educarea limbajului
intercalate pe parcursul activității sau la
final.

b) După conținutul capitolelor de însușit:



jocuri
la educarea limbajului

pentru
aprofundar
ea cunoștințelor specifice unui

capitol;



jocuri

la educarea limbajului
s
pecifice unei vârste sau grupe.

c) După materialul didactic:



jocuri didactice cu material didactic ;



jocuri fără material didactic;

B.
În funcție de aportul lor formativ (pot fi clasi
ficate ținând cont de acea

operație a gândirii căreia sar
cina jocului i se adresează în mai mare măsură):

a) jocuri pentru de
zvoltarea capacității de exprimare orală
;

b)
jocuri pentru de
zvoltarea capacității de utilizare corectă a semnifica
țiilor
structurilor verbale orale
;

c) jocuri
didactice pentru dezvoltar
ea auzului fonematic
;

d)
jocuri didactice pentru
dezvoltarea imagina
ției creatoare

Activitatea
de educarea limbajului
fiind o activitate care utilizează termeni dificili
încă de la vârsta preșcolară, se impune abordarea acesteia într
–
un mod cât ma
i simplu și
mai plăcut, iar
jocul didacti
c răspunde acestei necesități.
Având în vedere importanța jocului
în acea
stă perioadă și ținând cont de opiniile psiho
–
pedagogilor din
do
meniul științelor
educației, care au sesizat valențele
lui
informativ
–
f
ormative,
utilizarea acestei forme de
organ
izare în
activitățile
de educarea limbajului
reprezintă o metodă eficace de instruire a

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

29

preșcolarilor, deoarece reu
șește s
ă îmbine elementele distractive
cu
cele
instruc
tive.
Prin
îmbinarea dintre învățare și jo
c educatoarea facilitează
asimilarea
cunoștințelor la educarea
limbajului
de la cea
mai fragedă vârstă, stimulează dezvoltarea intelectuală a
preșcolarilor
și mai ales realizează toate aceste obiective într
–
un mod antrenant pentru cei mici, asigurând

astfel o retenție și un feed
–
back mai bun.

Psiholog
i
i din domeniul ștințelor educației au accentuat importanța utilizării
jocului didactic, ace
știa identificând o serie de avantaje ale acestei metode de realizare a
activită
ților în gr
ădini
ț
ă:



ca
pacitatea de a antrena, de a dinamiza copiii, de a le oferi o motivație ludică;



capacitatea de a realiza obiectivele subordonate scopului de predare
–
învățare;



jocul le dezvoltă celor mici creativitatea, inițiativa, răbdarea, inventivitatea;



prin joc ei de
scoperă lumea, o cercetează, asimiliează și conștientizează mai
ușor noțiuni, informații transmise.



ca formă de realizare a activită
ți
lor de educarea limbajului
, jocurile didactice
antrenează opera
țiile

gândirii
(analiza, sinteza,
compar
ația,
clasificarea
,
abstractizarea,
generalizarea),
contribuie
la dezvol
tarea limbajului în general,
a
imaginației și atenției voluntare;



jocul didactic dezvoltă spiritul de echipă, independența, atenția, spiritul de
ordine;



jocul didactic asigură însușirea mai rap
idă, mai accesibilă și mai plăcută a
unor
cunoștințe;



prin caracterul să
u
activ, jocul didactic la educarea limbajului
activizează toți
preșcolarii,

chiar și pe cei timizi și dezvoltă spiritul de cooperare, ceea
ce contribuie la creșterea un
ității
dintre membrii grupei
și dezvoltarea unor
atitudini morale: autocontrol, spirit de independență, perseverență, disciplinare
conștientă;



prin joc se poate urmări progresul înregistrat de copii, educatoarea poate
urmări în ce

măsură copiii și
–
au însuș
it noț
iunile necesare
, a priceperilor și

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

30

deprinderilor, capacitatea copiilor de a realiza sarcinile cerute, de a se adapta
la
ritmul cerut, de a răspunde corect și promt;



prin jocul didactic se pot realiza observații prognostice referitor la ritmul
indivi
dual

de maturizare intelectuală și afectivă;



jocul didactic la educarea limbajului
amplifică acțiunea formativă a grădiniței,
realizând o continuitate între activitatea de învățare și cea de joc.

Jocul didactic la educare limbajului
este una dintre formele
de organizare a
activită
ților din gr
ădini
ț
ă
care răspund solicitării educa
ției contemporane, de formare a unei
personalită
ți active, creatoare, îndr
ăzne
țe, de dezvoltare a tuturor proce
selor psihice prin
ac
țiunea direct
ă,
prin

stimularea subie
țilo
r de a pa
rticipa la propria formare, el
fortifică
energiile intelectuale și fizice ale acestora, constituind o prezență indispensabilă în ritmul
accentuat al activităților din grădiniță.

Ca
și activitate antrenant
ă,
care implică activ copiii, oferindu
–
le
astfel multiple
satisfac
ții
de ordin sentimental,
jocul devine în grădini
ț
ă, principala formă de activitate
pe care cadrul didactic o utilizează în procesul instructiv
–
educativ.

Jocul didactic la educarea limbajului este
unul dintre formel
e de jo
c didactic din
grădini
ț
ă,
facilitează transferul cuno
ștințelor (te
rmenilor, no
țiunilor) de limbaj
din planul
extern în planul intern, el oferind astfe
l oportunitatea educatoarei
de a atinge mai u
șor, prin
implicarea activă a copiilor,
obiective
le stabilite de programă.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

31

2.3. Rolul metodelor didactice în activizarea pre
școlarilor la activit
ă
țile de
educarea limb
a
jului

Având ca
țint
ă atingerea de către
toți copiii a obiectivelor prevăzute în curriculum,
educatoarea
crează
si
tuații d
e învățare care să
favorizeze operațiile ment
ale. Aceste situații
trebuie să fie variate,
ordonate, să implice acțiunea directă a copiilor cu imagini, obiecte
și simboluri, pentru a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației și tot
odată să se
desfășoare sub formă ludică.

Transpuse în actul didactic, metodele devin un instrument de relevare a unor
informații șt
i
ințifice în fața celui care învață, o modalitate de transmitere
–
însușire de
cunoștințe, priceperi, deprinderi în vederea at
ingerii unor obiective pe care cadrul didactic
trebuie să le atingă.

Pentru cadrul didactic metodele reprezintă căil
e prin care acesta organizează
o
activitate didactică, un drum pe care profesorul conduce elevul spre asimilarea unor
cunoștințe noi, dar ș
i spre consolidarea și evaluarea celor însușite anterior, și de asemenea, o
formă de stimulare, de implicare activă a copiilor în actul instructiv
–
educativ.

Pentru cel instruit metoda reprezintă drumul
pe care îl parcurge de la necunoaștere
la
cuno
aștere, e un instrument prin care elevul ajunge de la o cunoaștere mai puțin profundă
spre una mai complexă, printr
–
o acțiune de căutare, de cercetare, de descoperire a
unor
adevăruri deja cunoscute de alții sau chiar
a unor adevăruri noi, o modalitat
e de asimilare
a unor cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Metoda didactică reprezintă o modalitate pe care cadrul didactic o utilizează
pentru a
–
i determina pe elevi (preșcolari) să găsească singuri drumul spre descoperirea
uno
r soluții la probleme teoretice sau practice cu care se confruntă în procesul învățării.

În lucrarea sa Pedagogie preșcolară, Elisabeta Voiculescu definește metoda ca fiind
„o
cale, o modalitate de realizare a procesului instructiv
–
educativ, ca ansambl
u de reguli,
principii,
norme, procedee și mijloace prin care se asigură relația predare
–
învățare în
scopul atingerii unor obiective
” (Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie Pre
școlar
ă, edi
ția a II
–
a
revizuită, Ed. Aramis, pag. 69).

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

32

I.
Cerghit spun
ea că metodele didactice
îndeplinesc mai multe funcții.
Astfel,
metodele au:



funcție cognitivă, deoarece reprezintă o cale de acces a copiilor spre cunoaștere;



funcție formativ
–
educativă, deoarece ele contribuie la dezvoltarea unor procese
psihice și fizic
e,
deprinderi intelectuale, atitudini, sentimente, comportamente,
capacități;



funcție motivațională, având capacitatea de a suscita curiozitatea și de a activiza
elevul (preșcolarul);



funcție instrumentală, deoarece mijlocesc atingerea obiectivelor;



funcț
ie normativă
–
metodele ne arată cum trebuie să se predea și să se învețe pentru a
se
atinge obiectivele (Cerghit, Ioan, Metode de învă
ț
ământ, Ed.
Polirom, 2006).

Metodele utilizate în educația formală au fost organizate d
upă diferite criterii în
metode

tr
adiționale
–

m
etode moderne, metode generale
–

metode particulare, metode bazate
pe acțiune,
metode bazate pe observare, etc.

După criteriul sursei cunoașterii metodele se pot clasifica în:



metode de comunicare
–
(orală, scrisă și interioară);



metode de e
xplorare (directă și indirectă) a realității;



metode bazate pe acțiune (și aici intră cele bazate pe acțiune directă și cele care
implică acțiunea simulată sau fictivă).

Dintre meto
dele bazate pe ac
țiune, L.
Gliga și J.
Spiro disting trei tipuri:
metode
care faciliteză în
țele
gerea conceptelor
și ideilor (
joc de rol, Phillips 6
–
6, di
scu
ția), metode
prin care este stimulată
gândirea
și creativitatea (
jocul didactic, brainstorming, exerci
țiul),
metode prin

care copiii sunt îndruma
ți s
ă cola
boreze pentru a ob
ține un rezultat (mozaicul,
cubul, proiectul în
grupuri mici),
(

***, Metode de predare, Galeria
educa
țional
ă nr.1/2010,
Editura Pro
–
didact,
Bacău, pag.
20).

Metodele didactice au unul dintre cele mai importante roluri pentru reu
șita
unei
activită
ți. De modul cum sunt ele organizate într
–
o activitate depinde în mare măsură
dacă sunt sau nu atinse obiectivele stabilite.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

33

În activită
țile de educarea limbajului
din grădini
ț
ă educatoarea a planificat
și pân
ă
acum metode car
e
să stimuleze aten
ția și interesul
pre
școlarilor
,
în princ
ipal jocul didactic
la educarea limbajului
. Importan
ța jocului didactic la educarea limbjului
ca
și metod
ă
este unanim recunoscută de to
ți cei implicați în educația preșcolar
ă.
În prezent
însă, pe lângă
această metodă didactică educatoarea are la dispozi
ție o multitudine de alte metode
cum ar fi, de
exemplu,
(
ex.

memorizarea, lectura după imagini, povestirea
)
sau
metodele
moderne, activ
–
participative, scopul
fiind acela de at
inger
e a obiectivelor la educarea
limbajului
propuse într
–
o manie
ră activă, con
știent
ă, ceea ce va asigura a
ten
ția mai sigur
ă,
mai stabilă
și pe o perioad
ă mai îndelungată de timp a cuno
ștințelor însușite.

În prezent curriculum pentru învățământul pre
școlar promovează implicarea
activă a copiilor în activită
țile didactice, iar metodele
activ

–

participative
care pun
a
ccent pe acțiunea
copiilor,
răspund acestei cerin
țe. Activizarea
predării
–
învățării presupune
folosirea unor metode, te
hnici și procedee care să
–
l implice pe copi
l în procesul de
învățare,
urmărindu
–
se: dezvoltarea gândirii critice,
stimularea creativității,
dezvoltarea
interesului pentru
cunoaștere, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de
educa
re. Prin metodele activ
–
participative înțelegem toate situațiile care scot copiii din
ipostaza de obiect al formării și îi transformă în
subiecți ai formării.

Prin aceste metode se reînvie concepțiile „școlii active” de acum 100 de ani și e
le
răspund
de asemenea și cerințelor actuale ale educației, care pun accent pe implicarea
elevului din proprie inițiativă. Mobilul învățării trebuie să fie deci unul interior: curiozitatea,
interesul pentru acțiune, dorința de a investiga, curiozitatea, to
ate acestea activizează copilul
și facilitează învățarea.

Prin metodele de învățare activă procesul de învățare ține cont de interesele și nivelul
de înțelegere, de dezvoltare al copiilor și totodată activitatea se bazează pe stimularea copiilor
de a
mani
pula obiecte,
de
a cerceta, investiga, de căuta
și descoperii
solu
ții, ceea ce asigur
ă
un transfer mai bun al informa
țiilor.
Învățarea bazată pe metodele activ
–
participative
conduce la dezvoltarea unor comportamente observabile precum:

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

34



comportamente de participare activă (copilul e activ, răspunde la întrebări, pune
întrebări);



gândire creativă (copiii au propriile interpretări, oferă sugestii);



aplică strategiile de învățare însușite în situații diverse;



metodele active ajută
copiii să
–
și construiască cunoștințele, să înțeleagă.

Activitățile de educarea limbajului,
solic
ită metode care să
facă din
preșcolar
i
i
participanți activi la procesul învățării, care să faciliteze însușirea cunoștințelor pe calea
activității
proprii. Fi
e că sunt aplicate
în cadrul jocurilor didactice ca formă
de organizare
tradi
țional
ă
a
activită
ților la educarea limbajului
în grădini
ț
ă, fie în cadrul
activită
țilo
r
interdisciplinare la educarea limbajului
, metodele active sunt căile prin care
se realizează
aceste activită
ți într
–
un mod stimulativ.

Domeniul limbă
și comunicare
în grădini
ț
ă poate fi abordat în form
e și situații foarte
diverse, acest domeniu
poate fi
integrat, corelat cu toate celelalte domenii, și poate fi realizat

prin metode d
idactice variate.

Aceste metode, prin faptul că se centrează pe activitatea preșcolarilor, valorifică
într
–
un mod activ potențialul acestora,
permițând abordarea limbajului
din perspective
variate, diverse, ceea ce favorizează menținerea atenț
iei pentru o perioadă mai îndelungată de
timp, asimilarea, fixarea și păstrarea mai îndelungată a cunoștințelor.
De asemenea, prin
faptul că oferă posibilitatea
corelării educării limbajului
cu alte forme de activitate,
educatoarea îi ajută pe cop
ii să înțeleagă că nu este doar o disciplină care
–
i învață reguli și
convenții,
ci face parte din viața de zi cu zi, este o disciplină care nu se învață doar pentru
însuși
rea unor cunoștințe
, ci pentru a folosi aceste cunoștințe în contexte pr
actice.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

35

CAPITOLUL II. DESIGN
–
UL CERCETĂRII

1.
Metode
și tehnici de cercetare

Problema
:

Este mai eficient jocul didactic dacă în cadrul lui utilizăm metodele
moderne?

Am propus spre analiză modul în care metodele moderne influențează eficiența
jocu
lui didactic.

Această problemă are o sursă internă.

Scopul
:
Metodele moderne sunt antrenante, captivante și solicită implicarea tuturor
copiilor în activitate.

Ipoteza generală

de la care am pornit în desfășurarea proiectului de cercetare am
formulat
–
o ast
fel:

Eficiența jocului didactic depinde de modul în care metodele tradiționale și cele
moderne sunt utilizate într
–
o structură armonică și în relație cu particularitățile clasei de
elevi/grupei de preșcolari.

Ipoteza specifică

D
acă în
activitățile din ca
drul domeniului
de
educare

a limbajului
se folos
esc metode activ
–
participative, atunci nivelul de
dezvoltare intelectual
–
cognitivă al preșcolarilor crește.

Obiectivele cercetării:

O1.

–

stabilirea nivelui inițial de pregătire al p
reșcolarilor prin teste inițiale;

O2.

–

să identifice factorii care favorizează, respectiv împiedică dezvoltarea unor relații
armonioase între jocul didactic la educarea limbajului și metodele moderne;

O3.

–

să experimenteze modalități de intervenție pen
tru includerea metodelor moderne în
jocul didactic la educarea limbajului;

O4
.
–

să demonstreze eficiența sau ineficiența metodelor moderne în cadrul jocului
didactic la educarea limbajului.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

36

2.
Descrierea grupei de pre
ș
colari

O cercetare riguroasă im
pune cunoașterea nivelului
eșantionului

de lucru. M
i
–
am orientat
aten
ț
ia asupra unui
e
ș
antion
reprezentând o grupă
m
are de pre
școlari format
ă
din 20
de copii
cu vârsta cuprinsă î
ntre 5 si 6 ani de la

Grădini
ț
a cu Program Prelungit
Petre
ști. Cei mai mulți
d
intre copii au împlinit 6 ani în timpul anului 2013, iar anul acesta
școlar prezența a fost î
ntre
85%
–
95% zilnic, absențele fiind doar din motive obiective (condiții climatice, probleme de
sănăta
te),

60
% dintre părinții
copiilor au studii medii și 40
% su
perioare, constatându
–
se la
aceștia o mare deschidere spre cunoaștere, dorind să asigure copiilor o cât mai bună educație.
Grupul de control
fiind tot o grupă mare
de preșcolari dar de la o alta grădiniță
și anume
Grădini
ța cu Program Normal

Petre
ș
ti, cu a
celași efectiv, 20
de preșcolari căruia i s
–
au aplicat
aceleași teste inițiale ca și grupului experiment.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

37

3. Organizarea
și desf
ă
șurarea cercet
ării

Etapele cercetării
:

–
etapa constatativa (pre
–
test):

În perioada 1
7 septembrie
–
28 octomb
rie 2013
, s
–
a desfășurat etapa constatativă a
cercetării în cadrul căreia s
–
au aplicat copiilor
testele de evaluare inițială
. Aceste teste au
urmărit determinarea nivelului anterior de cunoștințe, priceperi și deprinderi, capacitatea de a
se juca și de a î
nvăța prin joc, dar și depistarea eventualelor goluri în cunoștințe (apărute în
vacanța de vară) a
eșantionului
de
lucru
–
gru
pelor mari a Grădinițelor cu Program Prelungit și
Program Normal
Petre
ș
ti,
pe baza cărora am alcătuit noul program de instruire, pe
rmițând
ulterior compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a jocului didactic în activitățile
de educarea limbajului
(DLC)
și de cunoaștere a progreselor realizate de copii.

În elaborarea conținutului probei inițiale s
–
a ținut cont de ceea ce u
rmează să învețe
copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza
rezultatelor.

–

etapa experimental
ă
:

s
–
a desfă
șurat în perioada octombrie
–

noiembrie 2013
.

În urma centralizării datelor furnizate de testele inițial
e s
–
au proiectat o
serie de activități
de educare
a limbajului realizate prin jocuri didactice corelate cu metode moderne (intervenție
cu variabila independentă)
–

pentru grupul de experiment, iar pentru
grupul de control
,
activități de educare
a limbajului

realizate tot prin jocuri didactice, dar realizate doar
prin
metode tradiționale (neintervenție).

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

38

3.1. Evaluarea ini
țial
ă

–
etapa ini
țial
ă

Cunoașterea copiilor din grupă s
–
a bazat pe fapte și date concrete. Pentru a culege
materialul faptic,
m
–
am gh
idat și am folosit
fișe,
teste,
jocuri didactice
stabilite în prealabil și
care cuprind aspectele mai importante de observat și concluziile privind stadiul achizițiilor.

Procedând așa am luat măsuri de remediere a unor deficiențe de comportament
cognitiv,
afectiv și de coordonare psihomotrică; cunoscându
–
le înclinațiile native am căutat să
le de
zvolt prin intermediul jocului didactic
.

Observarea copiilor, a întregului program
instructiv
–
educativ, defășurat
la începutul
anului școlar în grădiniță a făcut ca
evaluarea și măsurile luate în urma rezultatelor obținute
să aibă eficiență și astfel copiii să răspundă pozitiv la stimulii educaționali.

Evaluarea ini
țial
ă
aplicată
la
începutul anului școlar celor
4
0
de copii din grupele
experiment și de control
, au v
izat obiective și un domeniu de conținut bine precizate.
Copiii
de la
cele două grupe
au fost testa
ți
în aceleași condiții de lucru: a
u fost testați în aceeași zi,

s
–
a acord
at același timp de lucru, nu
s
–
au dat indicații.

Am folosit
tehnici de evaluare a
aspectului fonetic, lexical, a structurii gramaticale, a
comunicării orale, a expresivității vorbirii.
Aceste probe pot viza:
capacități de analiză, de
sinteză a exprimării verbale, de recunoaștere, de clasificare, de stabilire de relații, de
determinare
a creativității verbale.

Astfel, am testat nivelul de comunicare al copiilor:



articularea corectă a sunetelor și grupurilor de sunete;



volumul vocabularului activ;



capacitatea de înțelegere;



exprimarea corectă sub aspect gramatical.

În acest sens am s
tabilit itemii reprezentativi.

Evalu
area s
–
a făcut în funcție de dificulatatea itemului. Astfel, în lucrarea de față am
încercat s
ă prezint la nivelul grupei mari,
câteva probe
–
test care să verifice nivelul dezvoltării
limbajului la această vârstă.

În pro
iectarea probelor de evaluare am ținut cont de calitatea și claritatea obiectivelor
propuse, dar și de valoarea predictivă și aplicabilitatea acestor probe și pentru alte grupuri de

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

39

copii. Pentru determinarea nivelului limbajului și al comunicării am aplic
at pentru fiecare
obiectiv instructiv
–
educativ câte o probă. Pentru unele obiective specifice pentru care nu
există probe în literatura de specialitate, am creat probe și le
–
am aplicat în contextul necesar.

Menționez că următoarele probe sunt existente și
sunt extrase din literatura de
specialitate:

1
.

Proba pentru determinarea calității limbajului și a comunicării

Pentru identificarea defectelor de pronunție

Domeniu experien
țial
: Educarea limbajului (DLC)

Grupa
:
mare

Tema
:
–
joc didactic: ,,

–
fis
e didactice;

Forma de realizare
: joc didactic

Forma de organizare
:
frontal, individual

Scop
:

verificarea capacității de diferențiere perceptiv
–
fonetică a sunetelor și gru
purilor de
sunete,
separate și situate în poziții diferite în structura cuvântului.

A
m aplicat proba în felul următor:

a. Am cerut, pe rând, fiecărui copil să asculte cu atenție și să repete după mine sunetele pe
care le aude
:
I
,
Ș
,

Z
,
J
,

V
,
F
,
G
. Numai 3 copiii nu au reușit să pronunțe corect toate sunetele.
Pentru sunetele pronunțate gre
șit am solicitat copiilor să le folosească în cuvinte, urmărind să
fie situate la începutul, la mijlocul și la sfârșitul cuvântului. În cadrul probei am folosit
următoarele cuvinte cunoscute copiilor:



Pentru sunetul
R

am folosit cuvintele:
Rochie, roată, p
ernă, curte, cuier, car etc



Pentru sunetul
Ș
am folosit cuvintele
: Șarpe, șade, vișine, pește, fruntaș etc.



Pentru sunetul
J

am folosit cuvintele:
Jucărie, jar, vâjâie, bandaj etc.



Pentru sunetul
F
am folosit cuvintele
:
F
arfurie, floare, uniformă, praf, ta
raf etc.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

40

b. Am cerut fiecărui copil să asculte și să repete după mine următoarele grupuri de sunete:
ce
,
ci
,
ge
,
gi
,
ghe
,
ghi
.
Aceeași copii care a avut dificultăți în pronunțarea sunetului
R
, au
avut greutăți și în pronunțarea grupului de sunete.



Pentru
grupul de sunete
ce
(
ci
) am folosit cuvintele:
cer, cercel, Marcel, pace, tace



Pentru grupul de sunete
ge
(
gi)
am folosit cuvintele:
ger, gene, înger, fuge, trage
.



Pentru grupul de sunete
ghe, ghi
am folosit cuvintele:
gheață, ghete, îngheț, Gheorghe etc.



P
entru a exersa pronunția corectă, pentru această activitate, am folosit seturi de imagini
care reprezintă obiecte, ființe, fenomene.

Evaluare
:
C.A
.

–
copilul pronunță corect toate sunetele (
100
%
);

C
.
D.

–
copilul pronunță cor
ect u
nele sunete din cele propuse (
80
%);

C
.
S.

–

copilul pronunță corect sunetele în proporție de
50
%

În urma primei probe s
–
au obținut următoarele rezultate, consemnate în centralizatorul de

mai
jos :

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

41

F.B
55%
B.
40%
S.
5%
B.
35%
S.
10%
F.B.
55%
Tabelul nr. 1.1 (
T.I.)

Eșant
ion

Indicator

Nr.
copii

C.A
.

C.D.

C.
S.

Punctaj
maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

2
0

1
1

8

1

200

De control

C

2
0

1
1

7

2

200

Tabelul nr. 1.2 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

1
1

55%

1
1

55%

C.A
.

8

40%

7

35%

C
.
D

1

5%

2

1
0%

C.
S.

TABEL SINTETIC
–

PROBA NR
.1 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A
.

11

CA
.

11

C.D
.

8

C.D
.

7

C.
S.

1

C.
S.

2

TOTAL

2
0

COPII

TOTAL

2
0
COPII

DIAGRAM
Ǎ AREOLAR
Ă
–
PROBA NR.1
(T.I.)

EȘANTION EXP
ERIMENTAL(G.P.P)

EȘANTION DE CONTROL
(G.P.N
)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

42

2
.

Proba pentru determinarea volumului vocabularului
activ

SCOP:
verificarea volumului vocabularului și a gradului de înțelegere a noțiunilor.

Instructaj:
În vederea atingerii obiectivului
propus, am enunțat un număr de cuvinte
ce denumesc obiecte din experiența curentă a copiilor, ca, de exemplu
:
păpușă, iarnă,
ghiocel, pisică
.
Apoi i
–
am întrebat pe copii ce știu despre fiecare cuvânt. În notarea
răspunsurilor am apreciat atât corectitudin
ea răspunsului, cât și numărul cuvintelor prin care
copilul își formulează răspunsul.

NOTARE
: Pentru fiecare răspuns corect am acordat:

2 puncte
:
1 punct
pentru conținut și
1 punct
pentru amplitudinea răspunsului.

De exemplu
, am acordat
2 puncte
pentru urm
ătorul răspuns:

,,
Ghiocelul este vestitorul
primăverii. Această plantă este formată din rădăcină, tulpină, f
r
unze, floare. Ghiocelul se
aseamănă cu un clopoțel.”
Gradul de dificultate și compl
exitate a probei poate crește o
dată
cu vârsta și nivelul de pre
gătire al copilului
(
dacă a mai frecventat grădinița în anii anteriori).
În acest sens, se pot adresa și alte întrebări, cum ar fi:
Cum face rața?, Ce culoare are
mărul?, Unde trăiește ursul?, Ce mănâncă pisica? etc.

Am considerat răspuns corect atunci cân
d cuvântul dat este subiect în propoziție, când
se face acordul gramatical cu predicatul, când topica propoziției este corectă și copilul
înțelege sensul cuvântului folosit.

La sfârșitul probelor aplicate am constatat că 15 co
pii au dat răspunsuri corecte
(C.A
),
ei au fost notați cu câte 2 puncte, iar 5 copii au dat răspunsuri incomplete
și au fost notați cu 1
punct (C.D.
), apreciind strădania și interesul. Acest rezultat m
–
a determinat să lucrez cu
fiecare grup în parte și să insist mai ales acolo unde am
constatat că preșcolarii nu se
încadrează în temă
.

În urma testării inițiale

–
la
proba nr. 2 s
–
au obținut următoarele rezultate, consemnate
în centralizatorul de mai jos :

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

43

F.B
75%
B.
25%
F.B.
70%
B.
30%
Tabelul nr. 2.1
(
T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A
.

C.D.

Punctaj maxim

Punct
aj
realizat

Experimental

E

20

15

5

200

De control

C

20

14

6

200

Tabelul nr. 2.2 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

15

75%

14

70%

C.A
.

5

25%

6

30%

C.D
.

TABEL SINTETIC
–
PROBA NR.2
(T.I.)

Eșantion experimental

E
șantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A
.

15

C.A
.

14

C.D
.

5

C.D
.

6

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIA
GRAM
Ǎ AREOLAR
Ă
–
PROBA NR.2
(T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL
(G.P.P)

EȘANTION DE CONTROL
(G.P.N.)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

44

3.
Proba de in
tegrare a noțiunilor
–
„ Ce este
aceasta/acesta/acestea?”

SCOP
:
verificarea capacității de generalizare a copiilor și a gradului de însușire a unor
noțiuni din domenii variate, posibilitățile raportării acestor noțiuni la respectivele categorii
integratoar
e.

Material didactic
:
jetoane reprezentând diverse obiecte
(
flori, pisică, câine, rochie,

rață, roșia, vânătă
,
măr, cucoș etc.).

Tehnica aplicării:
Se propun copiilor grupe de noțiuni, aparținând aceleiași categorii
integratoare și li se cere să denumeasc
ă respectivele categorii:



Crizantema, tufănica, ghiocelul;



Roșia, ardeiul, vânăta;



Lupul, ursul, vulpea.

Instructaj: ,,
Spune ce sunt crizantema, tufănica, ghiocelul?
”
După răspunsul dat la
prima întrebare, se trece la altă categorie de noțiuni.

Se poate c
ere copilului să continuie propoziția.



Un câine, o pisică, un cal sunt…ce? …………………………………………….
………….
(animale)



Rochie,
o bluză, un pantalon sunt…ce? ….
………………………………..(haine,
îmbrăcăminte)



Ba
rza, rândunica, ciocănitoarea sunt…ce? ……………………………………
…………….
(păsări)



Mărul, para, cireșele sunt…ce? …………………………………………………..
…………….
(fructe)



Vali a salvat un copil dintr
–
un
incendiu. Cum este Vali?………………..
…………..
(curajos)



Ionică a spus tatălui că
a cernut grâul în pod dar de f
apt s
–
a jucat cu mâțele în pod.
Cum este Ionică?
…………………………………………
………………………
.
……..
………
(mincinos)

Proba este considerată pozitivă când copilul rezolvă sarcinile în p
roporție de 75%. La
grupa mare,
se pune accentul pe posibilitatea de a oferi amănunte despre obiecte și pe
capacitatea de a integra obiecte în diferite categorii.

Notare
:

1 punct

–

indicarea corectă a categoriei integratoare și oferirea de amănunte despre

obiecte în propozi
ții corecte.
(C.A
.)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

45

0 puncte

–

pentru indicarea cu ajutor a cel puțin 2
–
3 răspunsuri corecte de
integrare a obiectelor în diferite categorii De exe
mplu:
“Crizantema, tu
fănica,
ghiocelul sunt flori.”(C.D
.)

În urma testării inițiale

–
la proba nr. 3 s
–
au obținut următoarele rezultate, consemnate
în centralizatorul de mai jos :

Tabelul nr. 3.1 /T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A
.

C.D.

Punctaj
m
axim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

13

12

200

De control

C

20

7

8

200

Tabelul nr. 3.2. (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

13

65%

12

60%

C.A
.

7

35%

8

40%

C. D
.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

46

F.B.
65%
B.
35%
F.B.
60%
B.
40%

TABEL SINTETIC
–
PROBA NR.3
–
(T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A
.

13

C.A
.

12

C.D
.

7

C.D
.

8

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIAGRAM
Ǎ AREOLAR
Ă
–
PROBA NR.3
–
(T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL
EȘANTION DE CONTROL

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

47

4
.

Proba:
Lectura
educatoarei
–
„ URSUL PĂCĂ
LIT DE VULPE
”

Obiectiv fundamental:
dezvoltarea exprim
ǎrii orale, în
țelegerea și utilizarea corect
ǎ a
semnificațiilor structurilor verbale orale.

Obiective operaționale:

O
1
–
s
ǎ audieze cu aten
ție un text și s
ǎ re
țin
ǎ ideile acestuia;

O
2

–
s
ǎ utilizeze în exprimare noi cuvinte
și expresii;

O
3
–
s
ǎ demonstreze în
țelegerea textului
apelând
la repovestire, identificarea

personajelor.

Itemi:

I
1

–

s
ǎ asculte cu aten
ție expunerea ed
ucatoarei
și s
ǎ re
țin
ǎ ideile principale;
(
3p
)

I
2

–
s
ǎ re
țin
ǎ cât mai multe cuvinte
și expresii artsitice și s
ǎ le redea în vorbi
re;
(
3p
)

I
3

–
s
ǎ reproducǎ povestir
ea, pe baza suportului intuitiv
, pe fragmente, recunoscând
personajele. (
3p
)

Se acord
ǎ
1punct

din oficiu.

Mijloace de înv
ǎ
ț
ǎmânt:
figurine, imagini de poveste.

Descriptori de performanț
ǎ:

C.S.

–

neatent în timpul expunerii, reține foarte puține cuvinte și expresii, reproduce
fragmentul cu mult
ǎ dificultate, fiind sprijinit în permanen
ț
ǎ de educatoa
re; (
5
–
6p
)

C.D.

–

ascult
ǎ cu aten
ție, reține cuvintele și expresiile din text, reproduce povestirea
cu sprijin; (
7
–
8p
)

C.A
.
–

ascult
ǎ cu aten
ție, reține ideile principale și expresiile artistice din text,
reproduce cu fidelitate un fragment
(
9
–
10p
)

Sursa:
„
Teste de evaluare inițial
ǎ ”, Ani
șoara Stroie, Ed. Aramis, București, 2003,
testul B

În urma testării inițiale
–
proba nr. 4 s
–
au obținut următoarele rezultate, consemnate în
centralizatorul de mai jos :

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

48

F.B.
25%
B.
50%
S.
25%
F,B.
20%
B.
45%
S.
35%
Tabelul nr. 4.1 /T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.

copii

C.A
.

C.D.

C.
S.

Punctaj
maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

5

10

5

200

De control

C

20

4

9

7

200

Tabelul nr. 4.2. (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

5

25%

4

20%

C.A
.

10

50%

9

45%

C.D
.

5

25%

7

35%

C.
S.

TABEL
SINTETIC
–
PROBA NR.4
–
(T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A
.

5

C.A
.

4

C.D
.

10

C.D
.

9

C.
S.

5

C.
S.

7

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIAGRAMĂ AREOLARĂ
–
PROBA NR.4
–
(T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL
EȘANTION DE CONTROL

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

49

5.
Proba:
Povestea copiilor

–
„Hai să facem o poveste”

Obiectiv fundamental
:

dezvoltarea creativit
ǎ
ții și expr
esivit
ǎ
ții limbajului oral.

Obiective operaționale:

O
1

–
s
ǎ fie capabil sǎ creeze o scurtǎ nara
țiune, cu ajutor intuitiv;

O
2

–
s
ǎ utilizeze în exprimare noi cuvinte
și expresii;

O
3
–

s
ǎ realizeze nara
țiunea original, folosind dialogul și vorbirea adresativ
ǎ.

Material didactic
:
o p
ǎpu
ș
ǎ, un cǎ
țel, o vulpe și un cocoș

Instructajul
: I se spune copilului:

„
–
Eu știu că îți plac poveștile, uite, am și eu aici câteva jucării pe masă . Cu ajutorul
lor putem face o poveste, cu întâmplări, asemănătoare altor poveșt
i cunoscute de voi.

Notare
:

Propozițiile folosite trebuie să fie corecte din punct de vedere gramatical și copilul să
înțeleagă sensul cuvântului folosit.

Itemi
:

I
1

–
să compună o narațiune, pe baza cadrului creat; (
3 p)

I
2

–
să folosească un vocabular boga
t în expresii și imagini artistice; (
3p
)

I
3

–
să compună în mod original narațiunea în care folosește dialogul și vorbirea
adresativă. (
3p
)

Se acord
ǎ
1 punct
din oficiu

Descriptori de performanț
ǎ
:

C.
S
.

–

redarea narațiunii cu un conținut s
ǎrac, exprimare g
reoaie, imitarea altor povestiri;
necesit
ǎ ajutor permanent din partea educatoarei;
(5
–
6p
);

C.D.

–
redarea corect
ǎ, coerentǎ a nara
țiunii, dar cu sprijin din partea educatoarei; (
7
–
8p
)

C
.
A
.
–
fluiditate, originalitate, vocabular bogat, exprimare corect
ǎ, c
oerent
ǎ, utilizarea
imaginilor artistice, închegarea logic
ǎ a ac
țiunilor (
9
–
10p
)

Sursa:
„ Evaluarea în gr
ǎdini
ț
ǎ ”, Gina Gheorghiu, Ed. Alfa, Piatra
–
Neamț, 2004, p.9

În urma testării inițiale

–

proba nr. 5 s
–
au obținut următoarele rezultate, consemnate
în centralizatorul de mai jos :

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

50

C.S.
40%
C.A.
20%
C.D.
40%
C.S.
35%
C.A.
10%
C.D.
55%
Tabelul nr. 5.1(T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A
.

C.D

C.
S.

Punctaj
maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

4

8

8

200

De control

C

20

2

11

7

200

Tabelul nr. 5.2 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

4

20%

2

10%

C.A
.

8

40%

11

55%

C.D
.

8

40%

7

35%

C.
S.

TABEL SINTETIC
–
PROBA NR.5 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A
.

4

C.A
.

2

C.D
.

8

C.D
.

11

C.
S.

8

C.
S.

7

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPI
I

DIAGRAMĂ AREOLARĂ
–
PROBA NR.5 (T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL EȘANTION DE CONTROL

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

51

6. TEMA: Joc didactic
–
„ Ce ș
tii despre mine?”

Obiectiv fundamental:
d
ezvoltarea unei exprim
ǎri orale corecte din punct de vedere fonetic,
lexical și sintactic.

Obiective operaționale:

O
1

–
s
ǎ alcǎtuiascǎ propozi
ți
i simple și dezvoltate având su
port intuitiv;

O
2

–
să identifice cuvintele unei propoziții, silabele unor cuv
inte;

O
3

–
s
ǎ utilizeze simboluri pentru a transmite informa
ții.

Itemi:

I
1

–
să formuleze enunțuri sugerate de imagini;(
3p
)

I
2

–
să despartă propoziția în cuvinte, cuvintele în silabe;(3
p
)

I
3

–
s
ǎ reprezinte grafic propozi
ția enunțiativ
ǎ pe tablǎ
și pe f
iș
ǎ; (
3p
)

Se acord
ǎ
1punct
din oficiu.

Mijloace de înv
ǎ
ț
ǎmânt:
jetoane cu diferite ima
gini, fișe de lucru individual
e
,
creioane colorate, tabl
ǎ, cretǎ.

Descriptori de performanț
ǎ:

C.A.

–

denumește și descrie corect imaginile, în propoziții dezvoltate,
ide
ntifică cu ușurință cuvintele în cadrul propoziției și a silabelor în cadrul cuvintelor;
reprezint
ǎ corect propozi
țiile, cuvintele și silabele; (9
–
10)

C.D.

–
denumește și surprinde aspectul esențial al imaginilor, alc
ǎtuie
ște
corect propozițiil
e, recunoaște cuvintele în cadrul propoziției, desparte oral cuvintele în
silabe, dar întâmpin
ǎ greutǎ
ți în redarea grafic
ǎ a propozi
țiilor, cuvintelor și silabelor;

(7
–
8p)

C.S.
–

denumește corect imaginile, întâmpin
ǎ greutǎ
ți în înl
ǎn
țuirea logic
ǎ a
idei
lor necesitând sprijin din partea educatoarei; nu reușește s
ǎ reprezinte grafic propozi
ția;
(5
–
6p)

Sursa:

„ Teste de evaluare inițial
ǎ ”, Ani
șoara Stroie,
Ed. Aramis, București, 2003,
testul A.

În urma testării inițiale la proba nr.
6 s
–
au obținut următo
arele rezultate, consemnate
în centralizatorul de mai jos :

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

52

C.S.
40%
C.A.
10%
C.D.
50%
C.S.
45%
C.A.
10%
C.D.
45%
Tabelul nr. 6.1 /T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A
.

C.D.

C.
S.

Punctaj
maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

2

10

8

200

De control

C

20

2

9

9

200

Tabelul nr. 6.2(T.I.)

Eșantion ex
perimental

Eșantion de control

Calificativ

2

10%

2

10%

C.A
.

10

50%

9

45%

C.D
.

8

45%

9

45%

C.
S.

TABEL SINTETIC
–
PROBA NR.6
–
(T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

CA
B.

2

C.A
.

2

C.D
.

10

C.D
.

9

C.
S.

8

C.
S.

9

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIGRAMĂ AREOLARĂ
–
PROBA NR.6
–
(T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL
(
G.P.P)

EȘANTION DE CONTROL
(G.P.N)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

53

3.2
.
Evaluare continuă
–
etapa experimentală

Pe parcursul primulu
i semestru al anului școlar 2013
–
201
4
s
–
a intervenit cu variabila

(variabilele) independente pe grupul experimental, în timp ce cu
grupul de control
s
–
au
menținut condițiile obișnuite. În cadrul activi
tăților de educarea limbajului desfă
șurate pe
parcursul primului semestru, cu gru
pul experi
ment s
–
au desfășurat
jocuri didactice cu ajutorul
metodelor moderne, nedesfășurându
–
se și cu
grupul de control.

7. Proba:
Joc didactic

Grupa
: mare

Categoria de activitate
: Educarea limbajului (DLC)

Tema:
,,În lumea literelor
ș
i a cuvintelor”
–

exprimare
a verbală orală corectă din punct de
vedere fonetic, lexical și sintactic
.

Mijloc de realizare
: Joc didactic

Tipul activității:
formare de priceperi și deprinderi

Organizarea jocului:
Frontal, individual, pe echipe, pe grupe.

Scopul:



formarea capacității
d
e
diferențiere perceptiv
–
fonetică
și analitico
–
sintetică a
propozițiilor, cuvintelor, silabelor și sunetelor;



dezvoltarea promptitudinii și rapidității în gândire.

Obiective operaționale:

a)
cognitiv
–
informationale:



să înțeleagă noțiunea de silabă (silaba
este rostirea cu o singură deschidere a gurii);



să despartă cuvintele în silabe;



să identifice numărul de silabe dintr
–
un cuvânt;



să realizeze corespondența dintre sunet și literă

;



să recunoască sunetul inițial, final sau din interiorul cuvântului pronunț
at oral

;



să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical;

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

54

b)
psiho
–
motorii:



să coreleze numărul de silabe cu bătaia ritmică din palme

(auditiv) sau cu podul
palmei sub bărbie (tactil);



să consemneze grafic numărul silabelor prin simbolur
ile învățate (semne scurte);



să găsească
imagini a căror denumire încep cu un anumit sunet

;

c)
afective:



să participe conștient la activitate

;



să trăiască
bucuria jocului

și a recompensei.

Strategia didactică:

a)

Metode și procedee
: Explicația, demonstra
ția, exerc
ițiul, metoda ,,Lotus de grup”

b)

Mijloace didactice
: Plic cu jetoane
reprezentând imagini specifice i
ernii, scrisoare, tablă
magnetică
,
diagrame
–
Lotus, litere, carioca, CD
–
player, zar cu litere.

Elemente de joc
:

Surpriza, aplauzele, întrece
rea, ghicirea, aruncarea cu zarul, mânuirea materialului.

Sarcini didactice:



perceperea și pronunțarea clară a silabelor,

a grupurilor de silabe, alcătuirea de
propoziții

;



identificarea sunetelor inițiale sau finale ale unor cuvinte sugerate de imagini

;



gă
sirea unor imagini a că
ror denumire s
ă înceapă cu sunetul corespunză
tor literei
alese;



să reprezinte grafic cuvântul gă
sit.

Regulile jocului:

Conducătorul jocului va comunica pe rând sarcinile primite în plicul trimis de
iepura
ș
:



să denumească imaginil
e;



să despartă cuvintele în silabe;



să alcătuiască propoziții;



să găsească
imagini a căror denumire încep cu un anumit sunet;

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

55



să recunoască literele de tipar;



să formeze cuvinte care încep sau se termină cu un anumit sunet;



să aplaude răspunsurile core
cte.

Desfă
șurarea activit
ă
ț
ii:

Se prezintă copiilor regulile jocului și elementele de joc, se intuiește materialul
didactic necesar.
Educatoarea va scoate din plic un bilețel și va citi copiilor una din sarcinile
trasate de Iepuras: la ridicarea semnaliza
torului verde, plicul va porni din mână în mână și se
va opri la semnalul roșu indicat de conducătorul jocului. Cel la care s
–
a oprit plicul,

va scoate
un jeton,
va denumi imaginea reprezentată
, va despărți în silabe cuvântul marcând silabele
prin bătăi di
n palme sau cu mâna sub bărbie, apoi va alcătui o propoziție cu acel cuvânt.
Jetonul va fi pus pe panou, iar sub acesta se vor reprezenta grafic silabele și chiar sunetele
cuvântului respectiv. Cei care vor răspunde corect vor fi aplaudați.

Ac
tiunea se va
repeta
astfel de câ
teva ori.

Se va stimula interesul copiilor pentru executarea unui joc de probă. Corectând eventualele
greșeli si explicând modul corect de lucru, copiii vor fi îndrumați să continue jocul didactic.

Copiii vor executa jocul didactic, resp
ectând regulile acestuia.

Complicarea jocului:

Varianta 1:

Educatoarea va scoate din plic o al
tă sarcină trasată de Iepuras: ca să
–
l î
n
vă
ț
ăm pe
Iepura
ș vom desf
ă
șura î
n continuarea jocului metoda „Lotus de grup”.
Copiii vor fi împăr
țiți
în 8 grupe în func
ț
ie de ecusoanele primite la întâlnirea de diminea
ț
ă
ș
i se vor grupa la mese.
Acest joc presupune alege
rea unui lider din fiecare grupă
care va alege un jeton cu lit
ere din
co
șulețul de pe mas
ă. Va recunoa
ște litera aleas
ă
, o
va asocia cu sunetul corespunz
ă
tor apoi
fiecare grup v
a dezvolta independent idei, având ca sarcină să găsească jetoane cu imgini a
că
ror denumire
î
ncep cu sunetul co
respunzăto
r literei alese. G
rupul care nu va gasi jetoane
cât să
completeze cele 8 d
iagrame, vor desena imagini a căror
denumire începe cu sunetul
corespunzător literei alese, pe o filă
A3 conform diagramei „Lotus”. Grupele își vor prezenta
pe rând propria diagramă; se vor completa și se vor corecta cele incomplete sau greșite, apoi
se vor supune dezbaterii tuturor grupur
ilor pentru a finaliza sarcina.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

56

Varianta 2:

Educatoarea va scoate din plic a treia sarcină trasată de
Iepuras. Un copil de la o grupă

va arunca zarul, va citi jetonul la care s
–
a opri
t, și va despărți în silabe cuvâ
ntul din imagine.
Alt
membru al grupei v
a preciza numă
rul silabelor c
uvântului și locul fiecăreia. Câstigă

grupa
care are cele mai multe ră
spunsuri corecte.

Iepurasul
o sa fie bucuros când o sa vadă
cum ati
rezolvat sarcinile si ne
–
a
pregătit încă o surpriza: fi
ș
e.

Copiii vor rezolva fi
ș
ele individuale. S
ă
de
spartă în silabe cuvântul
și s
ă
reprezinte grafic.

Încercuie
ște obiectele care î
ncep cu sunetul „ L”.

Se fac aprecieri privind modul de desfășurare a activității, răspunsu
rile copiilor,
comportamentul, s
e oferă recompense.

Iep
ura
șul mulțumeș
te copiilor pent
ru efortul depus si drept răsplată
vor
primi la
sfârsitul activita
ților o surpriz
ă
,,dulce’’.

8. Proba:
Joc didactic

Categoria de activitate
: Educarea limbajului (DLC)

Tema:
,,R
ă
spunde repede si bine”

Mijloc
de realizare:
Joc didactic

Tipul activită
ț
ii
: consolidare
–
verificarea cunoștințelor

Forme de organizare
:
frontal, individual, pe echipe.

Sco
pul activită
ț
ii :



Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor d
espre poveștile lui Ion Creangă
;



Educare
a abilității de
a intra în relație cu ceilalți
, a deprinderilor de co
operare între
partenerii de joc
;



Educarea spiritului competitiv.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

57

Obiect
ive opera
ț
ionale:

Cognitiv

–
informaționale

O1
–
Să recunoască poveștile
Capra cu trei iezi , Ursul păcălit
de vulp
e , Punguța cu doi bani
,
Fata babei și fata moșneagului
și personajele acestora cu ajutor
ul suportului intuitiv: imagini,
descrieri
, frag
mente din poveste, pantomimă
;

O2
–
Să caracterizeze personaje din povești precizând
cel puțin o însușire a acestora
;

O3
–
Să alcătuiască propoziții simple și dezvolt
ate cu sau fără suport intuitiv
;

O4
–
Să găsească cuvântul potrivit în completarea diminut
ivului
;

O5
–
Să rezolve corec
t exerciții de analiză fonetică
: despărțire în silabe .

O6
–
Să respecte linia melodica
a câ
ntecelor

Socio
–
afective

O
6
–
Să respecte regulile de joc
;

O7
–
Să manifeste reacții adecvate
față de personajele din povești
;

Psihomotorii

O8
–
Să respecte mi
șc
ă
ril
e din jocurile cu text
și cânt
.

Metode și procedee:

Conversația, explicația, demon
strația, exercițiul, jocul problematizarea,
cubul, piramida.

Mijloace:
ghicitori, calculator, jetoane cu personaje din povesti, imagini cu scene din
povesti, imag
ine cu portretul lui Ion Creangă
, citate din povestile c
unoscute, ace, panou
pentru afi
ș
ar
e
, cub cu fețele colorate
și cu personaje iar pe crenguțele p
ă
rului omizi ca
re vor
avea cerințe din povești
, ecusoane pentru fieca
re grupă
, recompense
.

Elemente de joc:



Întrecerea, surpriza, cubul cu personaje, aplauze
, recompense
;



ghicirea, imitarea pe
rsonajelor din povești, mânuirea materialelor;

Sarcina jocului :



Fo
rmularea corectă și promptă a răspunsurilor la întrebările
, c
erințele educatoarei
;



Răspunsul la întrebările omizilor de pe crengu
ț
el
e personajelor care sunt pe cub
, ce va
constitui un elem
ent de joc ;

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

58



Fiecare omidă va avea câte o
cerința „surpriză” la care copiii
celor
trei echipe vor
răspunde
.

Regulile jocului:



Copii
i sunt împărțiți în trei echipe
;



Fiecare copil de la câ
te o ec
hipă va răspunde la o întrebare
;



Pentru fiecare răspuns corec
t
, echipa primește o recompensă
;



Dacă un cop
il nu poate da răspunsul corect
, poate fi ajutat de ceilalți copii din echipa sa;
dacă totuși copiii de la o ec
hipă nu vor da răspunsul corect
, c
opiii de la echipa adversă pot
încerca sa dea ră
spunsul corect.

a)

Explicarea jocului

Astăzi, pentru a cură
ța p
ă
rul de omizi ne vom juca jocul
,,Ră
spunde repede si bine”.
Tata
omidă
va avea o primă încercare.
Dacă vom trece de aceasta î
ncercare, vom putea trece mai
departe.

Omidu
ț
el
e vor avea fiecare dintre ele câte o î
n
tr
ebare pentru voi, din cele mai îndră
gite
pove
ști ale lui Ion Creang
ă
. Dacă ră
spunsul va fi corect a
tunci omidu
ț
ele
vor putea fi luate de
pe crengu
țele p
ărului
. Cubul cu
personaje ne va desemna crengu
ța de pe care vom lua
omidu
ț
a.

Apoi mama om
idă ne va pu
ne
ș
i ea la o ultimă încercare. Dacă ră
spunsurile vor fi

corecte vor pleca, iar voi ve
ț
i primi pen
tru fiecare răspuns corect câte un bănu
ț
.

b)

Spargerea ghe
ț
ii

Tata omi
dă
va avea pentru fie
care echipă câteva imagini ca ră
spuns la întrebă
rile lui.

Proba tat
ălui omidă

,,Povestea de o ghice
ști și apoi o îndr
ăge
ști, mai departe o s
ă
treci”

,,Iedul cel mare si cel mijlociu erau obr
aznici de dădeau prin bă
ț, pe câ
nd cel mic er
a tare
cuminte si harnic”
(Capra cu trei iezi)

,,Baba avea o găină iar mo
șul un cucoș
”
(
Punguta cu doi bani)

,,
Și uite așa dragilor, r
ămase ursul fără coadă, pă
calit de vulpe
a cea
șireat
ă!…”

(
Ursul pă
calit
de vulpe)

,,A babei era lene
ș
ă
și rea la suflet, pe când a moșneagu
lui era o mândre
țe de fat
ă…”
(Fata
babei si fata mo
ș
neagului)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

59

Între
girea pove
ș
tilor la panou.

Trecând de proba tatălui omidă
se
va trece la desfa
ș
urarea jocului
:

c)

Jocul propriu
–
zis

Proba omidu
ț
elor

Se va desfa
ș
ura cu ajutorul cubului ca
re va desemna copilul care va răspunde
și crenguța ce
va fi cură
țat
ă
cu ajutorul form
ulei:

,, Cubul se rostogoleste
și la……….soseș
te”

Î
ntreb
ările omidu
țelor de pe crenguț
e :

Crengu
ța ursuleț
ului:



Formulează o propozitie cu cuvâ
ntul
:
,, vulpe”?



Câ
ți galbeni avea cocoșul în punguț
ă
?



Alintă cuvâ
ntul ied.



Ce a gasit fata mo
șului în l
ădi
ț
ă
?

Crengu
ț
a caprei
:



Desparte în silabe cuvântul mo
ș
neag.



Cum câ
nta
lupul la u
șa ieziș
orilor?



Alintă cuvântul coco
ș
.



Interpretează scena dintre fata babei
și p
ăr când acesta a cerut să îl cure
ț
e.

Crengu
ța ieziș
orilor
:



Alintă cuvâ
ntul vulpe.



Spune cu ce a ră
splatit cuptorul pe fata mo
ș
neagului?



Alcătuie
ște o propoziț
ie cu
cuvâ
ntul lup.



Desparte în silabe cuv
n
âtul babă
?

Crengu
ț
a lupului
:



Desparte în silabe cuvântul capră
și formuleaz
ă o propozi
ț
ie.



Cântă împreună cu colegii din grupă o strofă din cântecul: ,,U
rsul pă
calit de vulpe.



În ce joc a
ți întâlnit ursul.
Juca
ț
i
–
l o da
tă
cu celelalte echipe.



Spune cum era fata mo
ș
neagului?

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

60

Crengu
ț
a vulpitei
:



Câ
ț
i iezi avea
capra? Bate din palme tot de atâ
tea ori.



În ce joc a
ți întâlnit vulpea? Jucați
–
l cu întreaga grupă
.



Cum striga coco
șul dup
ă
boier?



Alintă cuvâ
ntul urs.

Crengu
ț
a babei
:



Cu cine s
–
a întâlnit în drumul său fata mo
ș
ului?



Desparte in silabe cuvântul coco
ș și alc
ătuie
ște o propoziț
ie.



Ce fel de ladă
a ales fata babei?



Știi vreun cântecel cu un alt final al pov
e
știi Capra cu trei iezi? Cânt
ă
–
l alături de
întreaga grupă
.

d)

Complicarea jocului

Proba mamei omidă

,,Personajul de
–
i ghici
i
/
Și în piramid
ă î
l vei potrivi
/
Eu atunci voi pleca
/
Și tu un b
ănu
ț vei

lua”

Cine spune…
….,,du
–
te la baltă
, a
șaz
ă
–
te pe un
pie
troi, vâră
–
ți coada în ap
ă

și stai acolo cu
ră
bdare”

,,cu inima
îndoită, dorind să
–
i faca babei pe plac, î
și gonește fata de acas
ă
…”

,,dragii mamei copila
și, iaca eu m
ă duc în pădure să
aduc de
–
ale gurii”

,,măi babă, ia dă
–
mi
și mie niște ou
ă ca să
–
mi
prind pofta…”

,,fata ta nimic nu trabă
luie
ște prin cas
ă a
șa c
ă
cel mai bine ar fi s
–
o alungi de la casa mea”

,, auzit
–
am mămucă du
–
te fără
griji”

,,deretica prin toată casă, pregăti bucate gustoase
și se î
ngriji de toate cele”

,,daca ai poftă de ouă bat
e
–
ți și tu cucoșul s
ă se ouă
…”

,,he,he!
Să
–
ți fie de bine, cum
ă
t
ră
vulpe!
Da bună masă
ai aicea…”

,,Cucurig
u boieri mari / Da
–
ți punguț
a cu doi bani”

,,se uită
–
n oglindă cât era ziulica de lungă, lăudându
–
se singură cât îi de frumoasă
”

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

61

,, aha! Ghidi
–
gh
idi, ghidu
ș ce ești! Aici mi
–
erai pârdalnicule? Ia vin la năna
ș
u s
ă te pupe
oleacă
!”

,,acum sui
–
te în podul casei
și vei g
ăsi acolo o mul
țime de l
ăzi
ș
i cufere.”

,,măi, ia prinde cuco
șul cela și vezi ce are î
n plisc!”

,,Scris
–
a
pentru voi copiii / Multe po
ve
ști îndr
ăgite/
Ș
i de voi foarte iubite”

e)

Ob
ținerea performanț
ei

Voi cere copiilor să închidă ochii timp în care eu voi muta câteva personaje din piramidă
.

Copii
i vor denumi personajele mutate
și le vor așeza la locul lor în piramid
ă.

f)
Î
ncheierea jocu
lui

Voi apreci
a participarea la activitate, ră
spunsurile corecte.

Voi face aprecieri cu privire la modul de part
icipare a
–
l copiilor la î
ntreaga activitate.

Activitatea se încheie cu tranzi
ția ,,Dac
ă vesel se trăie
ș
te”.

După înregistrarea datelor în tabe
lul centralizator și
întocmirea dig
ramei s
–
a constatat
că:

–

în contextul în care prin jocurile didactice aplicate în cadrul activităților de educarea
limbajului ambelor grupuri și
–
au vizat acele
ași obiective, diferența făcând
–
o doar metodele
didactice p
rin care s
–
au desfășurat, în cadrul grupului experiment prin metode moderne, activ
–
participative, grupul experiment a obținut r
ezultate vizibil mai bune atingâ
nd aproape în
totalitate obiectivele propuse. Preșcolarii din cadrul grupului experiment și
–
au în
sușit mai
bine cunoștințele, fapt ce reiese din compararea rezultatelor obținute la aceste jocuri didactice
și din corectarea fișelor aferente jocurilor didactice propuse și din convorbirea cu aceștia. Prin
folosirea metodelor moderne în cadrul jocurilor d
idactice la educarea limbajului, preșcolarii
din grupul experimental
au obținut rezultate mai bune î
nsumând punctajele
aferente itemilor
de evaluare a
jocurilor și fișelor respective.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

62

C.A.
80%
C.D.
20%
C.D.
10%
C.A.
90%
REZULTATE EVALUARE
CONTINUĂ

(Intervenție cu variabila independen
tă)

Tabelul nr. (7
.1 /T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A.

C.D.

Punctaj maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

18

2

200

De control

C

20

16

4

200

Tabelul nr. 7.2 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

18

90
%

16

8
0%

C.A.

2

10
%

4

2
0%

C.D.

TABEL SINTETIC
–
PROBA NR.7

(T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A.

18

C.A.

16

C.D.

2

C.D.

4

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIAGRAM
Ǎ AREOLAR
Ă
–
PROBA NR.7

(T.I.)

EȘANTION
EXPERIMENTAL(
G.P.P)
EȘANTION DE CONTROL(G.P.N.)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

63

Se obs
ervă că 18
preșcolari din cadrul grupului experiment au obținut rezultate
favorabile, CA la testele aplicate pe parcursul semestrului I, față de cei 16 preșcolari din
grupul de c
ontrol care dobândesc CA în cadrul acelorași teste bazate pe aceleași jocuri
didactice la educarea limbajului, dar în care nu se folosesc metode moderne. Doi preșcolari
din cadrul grupului experiment au realizat CD, față de 4 preșcolari care au realizat
CD din
cadrul grupului de control. În cadrul ambelor grupuri se observă un progres față de rezultatele
evaluării inițiale.

În cadrul grupului experimental CA a fost atins în proporție
de 90% și CD în proporție
de 10
%, iar în cadrul grupului de cont
rol CA a fost atins în proporție
de 80% și CD în
proporție de 20
% .

3.3 Evaluare sumativă
–
etapă finală
(post
–
testul)

La finalul sem
estrului I al anului școlar 2013
–
2014
, în cadrul ambelor grupuri, pe baza
fișelor de observație, a conversației
cu preșcolarii, a analizei produselor activității și a testului
de evaluare sumativă, același test ca și la evaluarea inițială, cu aceleași obiective de îndeplinit
și aceeași itemi de evaluare am constatat că preșcolarii din grupul experimental și
–
au însuș
it
un volum mai mare de cunoștințe pe care au învățat să le transpună în practi
că, diminuând
erorile întâ
lnite
la educarea limbajului
.
19
preșcolari din cadrul grupului experimental au
obținut CA, față de
17
preșcolari care au obținut CA în cadrul grupu
lui de control. Un singur
preșcolar din grupul experimental a obținut CD, față de 3 preșcolari din grupul de control
care au obținut CD.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

64

C.A.
85%
C.D.
15%
C.D.
5%
C.A
95%
REZULTATE EVALUARE
SUMATIVĂ

(Reluarea măsurii variabilei dependente)

Tabelul nr.
(8.1 /T.I.)

Eșantion

Indicator

Nr.
copii

C.A.

C.D.

Punctaj maxim

Punctaj
realizat

Experimental

E

20

19

1

200

De control

C

20

17

3

200

Tabelul nr. 8.2 (T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Calificativ

19

95%

17

8
5
%

C.A.

1

5%

3

15%

C.D.

TABEL SINTETIC
–
P
ROBA NR.8
–
(T.I.)

Eșantion experimental

Eșantion de control

Valori

Frecvență

Valori

Frecvență

C.A.

1
9

C.A.

17

C.D.

1

C.D.

3

TOTAL

20
COPII

TOTAL

20
COPII

DIAGRAM
Ǎ AREOLAR
Ă
–
PROBA NR.8
–
(T.I.)

EȘANTION EXPERIMENTAL(
G.P.P)
EȘANTION
DE CONTROL(G.P.N.)

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

65

CAPITOLUL
III.
Rezultatele cercetării

Pe baza observației
,
a
experimentului, a convorbirii și după studiul produselor
activităților preșcolarilor
celor două
grupe mari, cea de experiment și cea de control, pe
parcursul pr
imulu
i semestru al anului școlar 2013
–
2014
, în urma desfășurări
i jocurilor
didactice la educarea limbajului
îmbinate cu metode moderne
–

pentru grupa experiment și a
jocurilor didactice realizate doar prin metodele tradiționale

–
pentru grupa de control, s
–
au
constatat următoarele: îmbinarea jocurilor didactice cu metode moderne:



au oferit educatoarei posibilită
ț
i mai diversificate de organizare a activita
t
ilor
în
vederea atingerii obiectivelor la educarea limbajului;



au încurajat preșcolarii să caute și s
ă descopere solu
ț
ii diverse la probleme;



diminuarea erorilor în rezolvarea sarcinilor la educarea limbajului;



Pentru
stabilirea gradului de
evolu
ț
ie a preșcola
rilor la activitățile

de educare

a
limbajului
s
–
au întocmit: tabele privind rezultatele testelor
inițiale, sumative și finale
și diagram areolara
–
prin care se poate observa progresul de la începutul aplicării
cercetării până la evaluarea finală (testele inițiale, continue, sumative).

Atfel, comparând rezultatele obținute la cele 3 evaluări (inițial
ă, continuă și

sumativă) se

constată că:



16 preșcolari din
grupul experiment
au realizat CA
–
comportament atins,
3
dintre ei realizând CD
–
comportament în curs de dezvoltare
si 1 pre
ș
colar CS
–
comportament ce necesita sprijin, la prima probă.



preșcolari din

grupul de control
la prima probă din cadrul testelor inițiale au
realizat CA
–
comportament atins, 4 dintre ei realizând CD
–
comportament
în
curs de dezvoltare si 2 pre
școlari realizând CS
–
comportament ce necesită

sprijin.



se constată o diferență nesemnific
ativă între rezultatele obținute de ambele
grupuri după aplicarea testelor inițiale.



se observă că 18 preșcolari din cadrul
grupului experiment
au obținut
rezultate favorabile, CA la testele aplicate pe parcursul semestrului I, în cadrul

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

66

evaluării continu
e
, față de cei 16 preșcolari din
grupul de control
care
dobândesc CA. Doi preșcolari din cadrul grupului experiment au realizat CD,
față de 4 preșcolari care au realizat CD din cadrul grupului de control.



în cadrul ambelor grupuri se observă un progres fa
ță de rezultatele evaluării
inițiale.



în urma
evaluării sumative
se constată ca 19 preșcolari din cadrul
grupului
experimental
au obținut CA, față de 17
preșcolari care au obținut CA în cadrul
grupului de control.
Un singur preșcolar din grupul experiment
al a obținut
CD,

față de 3 preșcolari din grupul de control care au obținut CD.



diferența dintre grupul experiment și cel de control este semnificativă, ambele
evoluând pe parcursul semestrului
I, dar grupul experiment obținâ
nd
rezultate
mai bune și reuși
nd să
–
și diminueze erorile în rezolvarea sarcinilor la educarea
limbajului și înregistrând progrese.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

67

TABEL CU REZULTATELE
OBȚINUTE DE PREȘCOLARI LA EVALUAREA

INIȚIAL
Ă, CONTINUĂ ȘI SUMATIVĂ

GRUP EXPERIMENT

REZULTATE GRUP
EXPERIMENT

CA

CD

C
S

TESTE
INIȚIALE

8
0
%

15
%

5
%

TESTE CONTINUE

9
0 %

1
0 %

0 %

TESTE SUMATIVE

95%

5 %

0 %

CA

CD

C
S

TESTE INIȚIALE
TESTE CONTINUE

TESTE SUMATIVE

0,00%

20,00%
40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

REZULTATE GRUP EXPERIMENT

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

68

TABEL CU REZULTATELE
OBȚINUTE DE PREȘCOLARI LA EVALUAREA

IN
IȚIALĂ, CONTINUĂ ȘI SUMATIVĂ

GRUP DE CONTROL

REZULTATE GRUP
DE CONTRO
L

CA

CD

CS

TESTE INIȚIALE

70
%

20
%

10
%

TESTE CONTINUE

80 %

20 %

0 %

TESTE SUMATIVE

85
%

15
%

0 %

CA

CD

CS

TESTE INIȚIALE
TESTE CONTINUE

TESTE SUMATIVE

0,00%

20,00%
40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

REZULTATE GRUP DE CONTROL

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

69

CAPITOLUL
IV. Discu
ții și c
oncluzii

Compararea rezultatelor obținute de copii în urma acestui experiment, mi
–
a oferit
suficiente date pentru a susține validarea ipotezei propuse.

Din observarea sistematică a comportamentului și activității copiilor, realizată pe tot
parcursul celor trei etape, îndeosebi pe parcursul etapei initiale, am extras următoarele
constatări:

•

Dintr
e toate metodele propuse în desfășurarea antrenamentului creativ, unele dintre ele

s
–
au dovedit mai eficiente în dezvoltarea intelectual
–
cognitivă. Dintre acestea, de un mare succes
s
–
au
bucurat atât metode considerate
„tradiționale
”

ca observa
ția, explic
a
ț
ia
,
demonstra
ția,
exerci
ț
iul,
povestirea dar și metode activ
–
participative ca „Brainstormingul”cu completarea
,
„Cubul”, „Piramida”
, „Explozia stelară”, „Turul Galeriei”
,
„Ciorchinelui”
.

•

Jocul didactic le
–
a oferit un cadru pr
ielnic pentru învățarea activă
,

participativă,
stimulând inițiativa și creativitatea copiilor. Cu cât jocul este mai bine structurat, cu atât
copiii se implică mai mult în desfășurarea lui. Când copiii se joacă sunt dezinhibați, relaxați,
adică au exact starea necesară activării creati
vității.

•

Metodele activ
–
participative i
–
au implicat în sarcinile de lucru, copiii fiind mai conștienți
de responsabilitatea ce și
–
o asumă. Au asigurat un demers interactiv al actului de predare
–
învățare
–
evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarci
nilor de lucru pentru fiecare,
valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitatea fiecăruia.

•

De asemenea consider că nici

o aglomerare de metode nu este recomandată pentru a nu
creea confuzii și nesiguranță. Cu siguranță demersul început în ac
est an școlar va continua în
anii ce vor urma.

Pe baza constatărilor făcute în activitatea desfă
s
urată până acum, consider că utilizarea
metodelor activ
–
participative în activită
ț
ile cu pre
ș
colarii contribuie la dezvoltarea procesului
intelectual la toate
categoriile de copii, dezvoltă capacitatea de analiză
ș
i sinteză, stimulează
gândirea creatoare.

Este de la sine în
ț
eles că în procesul de predare
–
învă
t
are nu poate fi utilizată numai o
metodă, sau un grup de metode, ci întreg sistemul metodic de care di
spunem
ș
i care este în
măsură să contribuie la activizarea permanentă a copiilor, la sporirea calită
ț
ii învă
ț
ării
.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

70

BIBLIOGRAFIE:

1. Ani
șoara Stoie,

(2003)
,
Teste de evaluare ini
țial
ă, Ed. Aramis, Bucure
ști, testul A;

2.
Ani
șoara Stoie, (2003), Teste
de evaluare ini
țial
ă, Ed. Aramis, Bucure
ști, testul B;

3.

Antonovici,
Ștefania,
Nicu, Gabriela, (2003
)
,
Jocuri interd
isciplinare,
material auxiliar
pentru ed
ucatoare, Ed. Aramis, Bucure
ști
;

4
.
Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F.,
(
1994
),
Pedagogie
preșcolară. Manual

pentru școlile normale, Edit. Didactică și Pedagogică, București);

5.
Bîrsan, N. (1995),
Jocuri

didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale la
preșcolarii mari
, EDP, București
;

6. Boco
ș, Mușata,
(2007
)
, Didactica d
isciplinelor pedagogice, un cadru constructivist, Ed.
Paralela 45, Bucure
ști
;

7
.
Breben, Silvia, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fu
lga, (2002), Metode

interactive
de grup
–
ghid metodic, Ed. Arves
);

8.

Breben, S.; Gongea, E. Ruiu, G. Fulga,M. (200
7),

Metode interactive de grup
–
ghid
metodic. 60 metode și 200 de aplicații practice pentru învățământul preșcolar
, Editura Arves;

9
. Bruda, Alexndru, (1997, Jocul în dezvoltarea personalită
ții copiilor, Asociația Copiii

No
ștri, Caransebeș
;

10.Bunăia
șu
C., Cămăra
șu G., D
ănilă I., Gherghina D., Ilie V., Novac C., Oprescu N.,
Păunescu A., (2007),,Metodica activită
ților de educarea limbajului. Jocul didactic la educarea
limbajului, Craiova;

11.
Cerghit, Ioan, (2006
)
, Metode de înv
ă
ț
ământ, Ed. Polirom, B
ucure
ști
;

1
2.
Claparède, Eduard, (1975
)
, Psihologia copilu
lui
și pedagogia experimental
ă,

Editura
Dida
ctică
și Pedagogic
ă, Bucure
ști
;

1
3
. Colceriu,
Laura, (2008
)
, Psihopedagogia învă
ț
ământului p
re
școlar
–
sinteză de materiale
;

1
4
.
Cristea, Sorin, (1998
)
,
Dic
ționar de tereme
ni pedagogici, Ed. Didactică
și
pedagogică,
Bucure
ști
;

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

71

1
5.
Glava, Alina, Glava, Cătălin, (2002
)
, Introducere în pedagogia pre
școlar
ă, Ed. Dacia
Educa
țional, Cluj
–
Napoca);

1
6
.
Iucu, R., Păun, E., (2002
)
, Educa
ția preșcolar
ă în Romania, E
d
. Polirom, Bucure
ști
;

1
7
.
Lespezeanu, Monica, (2007
)
, Tradi
țional și modern în înv
ă
ț
ământul pre
școlar
–
o
metodică a activită
ților instructic
–
educative, Colec
ți
a Didactica Esen
țial, București
;

1
8
.
Niculescu, Rodica Mariana, Lupu, Angelica Dacian
a, (2007
)
, Pedagogia pre
școlar
ă
și a
școlarit
ă
ții mici);

19. Piajet,
Jean,
(1963
)
, Psihologia inteligențe
i
–
traducere din limba franceză,
Editura
Științific
ă, București);

20
. Piajet, Jean, Inhelder, Barbel, (1969
)
, Psihologia copilului, Troisiem edition,
Presses

Universitaires de France, Traducerea: Dan Răutu. Editura Didactică și Pedagogică);

21
.Trif, Leti
ția,
(2008
)
, Pedagogia î
nvă
ț
ământulu
i pre
școlar și
primar,

Ed. Eurostampa,
Timi
șoara
;

2
2
. Verza, Emil, (1993
)
, Psihologia vâr
stelor, Ed. Hyperion, Bu
cure
ști
;

2
3
. Voiculescu,
Elisabeta,
Pedagogie Pre
școlar
ă, edi
ț
ia a II
–
a revizuită, Ed. Aramis
;

24
. Voiculescu Florea, (2012), Suport de curs;

25
.
***, (2008
)
, Activitatea integrată din Grădiniță
–
Ghid pentru cadrele didactice din
învățământul Preuniversi
tar, Didactica Publishing H
ouse
;

26
. ***,
(2009)
, Curriculum pe
ntru învățământul preșcolar
3
–
6/7 ani, Didactica Publishing
House, Bucure
ști
;

27
. ***, ( 2002), Didactica Modernă, Ed. Dacia, Cluj Napoca;

28
.
Metode de predare, Galeria educa
țional
ă nr.1
/
2010, Editura Pro
–
didact, Bacău
;

2
9
.
***,
(2007
)
, Metodica activită
ților instructiv
–
educative
în învă
ț
ământul preprimar, Ed.
Didactica Nova, Craiova);

30
. ***, (2002
)
, Metodica proiectelor la vârstele t
impurii, Ed. Miniped, Bucure
ști
;

31
. ***,
(2008
)
, Proiectul pentru reforma educa
ției timpurii, Educația timp
urie
și specificul
dezvoltării copilului
pre
școlar
–
modul I, Bucure
ști
;

32
.
***, (nr,4/2005, Psihopedgogia copilului, , Ed. Reprograph, Craiova);

33
.
***, (1
–
2/2007, Revista învă
ț
ământului pre
șc
olar, Institutul de
Științe ale Educației);

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

72

34
.
***, (1
–
2/2008, Revista învă
ț
ământului pre
școlar, Institutul de Științe ale Educației);

35
. http://inovatie.numeris.com.ro/E.Noveanu
–
Constructivismul.pdf;

36
. http://povestiutile.wordpress.com/ghicitori/ghic
itori
–
matematice/;

37
.

invC483C5A3C4
83mant;

38
.

http://www.scritube.com/gradin
ita/JOCUL
–
DIDACTIC
–
PROCESUL
INS45174.php;

39
.

http://www.scritube.com/profeso
r
–
scoala/DE
–
LA
–
TEORICOMENIANA
LADIDA211

1319172.php;

40
.

http://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Caracteristicile
–
cresterii
–
si
–
19218241
32

2.php;

41
.
http://www.scribd.com/doc
/11013996/MariaMontessoriDescoperireaCopilului1977necenz
urat2;

42
.

–
METODE;

43
. http://trateaza
–
te.ro/popaalina/Raportul_joc_invatare_la_prescolari.pdf;

44
. http
://www.utilecopii.ro/tv/?p=2092.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

73

ANEXE

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

UNITATEA: GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT PETRE
ȘTI

PROF. PT.ÎNV.PRE
ȘCOLAR
: MUNTEAN LIGIA

DATA
:
14
.05
.2014

NIVELUL II

ACTIVITATE INTEGRATĂ: DLC+DOS

ADP
:
Întâlnirea de dimineață

Rutine:



”Mă pregătesc pentru activități”
–
ex
ersarea unor deprinderi de autoservire



“Singurel îmi fac ordine la locul de muncă”
–
exersarea unor deprinderi de muncă
gospodărească
.

Tranziții
:



“Vine, vine prim
ăvara!
”;

”Fluturașul meu”; “Înfloresc grădinile”



Elemente de euritmie
–
zborul fluturașilor,
păsărelelor

ALA (activități liber
–
alese):

I. JOC DE MASĂ:



‘’Găsește
–
mi umbra”



“Puzzle”
–

aspecte de primăvară



“Completează ce lipsește și apoi colorează imaginea!”



“Din pioneze am realizat flori, legume și un peisaj minunat!”

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

74

II. ARTĂ:



“Peisaj d
e primăvară”

–
desen



“Flori și legume de primăvară!”

–
modelaj



“Unește cifrele și colorează imaginea!”

III. BIBLIOTECĂ:



“Rochița Primăverii”

–
trasare de elemente grafice



”Citim imagini despre anotimpul primăvara”



“
Ajută
–
i pe copii să găsească drumul
către Zâna Primăvară”/ “Ajută fetița să

ajungă la flori”
–

labirint



“Scriu după model!”

IV. CONSTRUCȚII:



“Castelul Primăverii”
–
construcții din diferite materiale



“Ronduri pentru flori”



“Grădina cu legume timpurii”



“Grădina cu flori de primăvară”

V
. NISIP ȘI APĂ:



“Plantăm flori și legume!”

ACTIVITATE PE DOMENII EXPER
I
ENȚIALE:

Activitate integrată
:



DLC

–
“
Darurile Primăverii”
–
joc didactic



DOS

–
“
Primăvara prin grădini și prin livezi”
–
machete

ALA:



“Zboară la floare”
–

joc de mișc
are



“Dansul florilor”

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

75

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

UNITATEA: GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT PETRE
ȘTI

PROF. PT.ÎNV.PRE
ȘCOLAR
: MUNTEAN LIGIA

DATA:

14.05
.2014

NIVELUL II
(grupa mare
–
pregătitoare)

TEMA ANUALĂ
:”Cu
ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”

SUBTEMA:
“
Bogățiile primăverii
!”

FORMA DE REALIZARE:
Activitate integrată

DOMENII EXPERENȚIALE:

DLC/DOS

MIJLOC DE REALIZARE:

joc didactic/ac
tivitate practică

TIPUL ACTIVITĂȚII:

verificare și consolidare

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

a
)

INFORMATIV:

*
Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la caracteristicile
anotimpului primăvara.

b) FORMATIV:

*Dezvoltarea spiritului de observație, a rapidității în gândire;

*Formarea creativității și expresivității limbajului oral;

*Formarea și consolidarea unor abilități practi
ce specifice nivelului de dezvoltare motrică;

*Formarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător.

c) EDUCATIV:

*Educarea spiritului de e axprima verbal idei, opinii, sentimente pr
oprii;

*Stimularea interactivității și cooperării.

ALA:
“Pentru tine, dragă primăvară!”

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

76

CENTRE DE INTERES:

I.

JOC DE MASĂ:

Tema activității:

–

“Completează ce lipsește
și apoi colorează imaginea
!”

–

“Din pioneze am real
izat flori, legume și un peisaj minunat!”

–
‘’Găsește
–
mi umbra”

–
“Puzzle”
–

aspecte de primăvară

Obiective operaț
ionale:



Să găsească umbra obiectelor;



Să întregească o imagine.



Să interacțion
eze cu colegii cooperând în realizarea sarcinilor.

Metode didactice:
conversația, exercițiul, problematizarea, învățarea prin descoperire,
observația.

Mijloace de învățămâ
nt:

puzzle, jetoane cu imagini repre
zentative
anotimpului primăvara,
fișe cu imagini incomplete, pioneze.

II. ARTĂ:

Tema activității
:

–
“Peisaj de pr
imăvară”

–
desen

–

“Flori și legume de primăvară!”

–
modelaj

–

“Unește cifrele și colorează imaginea!”

Obiective operaționale:



Să deseneze un peisaj care să cuprindă 5 pomi înfloriți, 6 flori , 5 fluturi , 2
buburuze
,

un soar
e și 3 nori;



Să realizeze, cu ajutorul plastelinei, legume și flori de primăvară.



Să unească corect cifrele de la 1 la 20, colorând apoi corect imaginea obținută.



Să manifeste stabilitate și perseverență
î
n activitate.

Metode didactice
: conversația ,expli
cația, exercițiul,munca în echipă.

Mijloace de învățământ:
creioane colorate, coli de desen, plastelină, planșete, fișe de lucru.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

77

III.

BIBLIOTECĂ:

Tema activității
:
–
“Rochița Primăverii”

–
trasare de elemente grafice

–
”Citim imagini despre anotimpul primăvara”

–
“
Ajută
–
i pe copii să găsească drumul către Zâna Primăvară”/ “Ajută

fetița să ajungă la flori”
–

labirint

–
“Scriu după model!”

Obiective operaționale:



Să d
escopere și să
marcheze drumul de la copii
la Zâna Primăverii, de la fetiță la flori;



Să traseze elementele grafice învățate într
–
un spațiu dat, păstrând poziția corectă a
corpului
;



Să accepte și să ofere sprijin atunci când este nevoie.

Metode didactice:
conversația, explicația, exercițiul, problematizarea

Mijloace de învățământ:
fișe de lucru, creioane
colorate, creioane, c
ărți cu imagini de
primăvară.

IV.
CONSTRUC
Ț
II: :

Tema activității:
–
“Castelul Primăverii”
–
construcții din diferite materiale

–
“Ronduri pentru flori”

–
“Grădina cu legume timpurii”

–
“Grădina cu flori de primăvară”

Obiective operaționale:



Să ansambleze piesele de construcții pentru a realiza tema propusă;



Să utilizeze instrumentele de lucru specifice grădinarilor pentru plantarea florilor;



Să colaboreze cu colegii pentru a obține tema propusă.

Metode didactice:
conversația,
exercițiul, problematizarea

Mijloace de învățământ
: piese de contrucții mari și mici de lemn, piese de contrucții de
plastic.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

78

V. NISIP ȘI APĂ:

Tema activității:
“Plantăm flori și legume”

Obiective operaționale:



Să utilizeze instrumentel
e de lucru specifice grădinarilor pentru plantarea florilor;



Să colaboreze cu colegii pentru a obține tema propusă.

Metode didactice:
conversația, exercițiul, problematizarea.

Mijloace de învățământ:
lădițe cu nisip, șorțuri, mănuși , greblă , lopățică, st
ropitoare, flori,
legume.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE

DOMENIUL EXPERENTIAL DLC+DOS

Tema activității:
“Darurile Primăverii”

Tipul de activitate:
consolidare
–
verificare a cunoștințelor

Mijloc de realizare:
joc didactic

Forma de organizare:
pe grupur
i

Obiective operationale:



să despartă cuvintele în silabe și să identifice numărul lor;



să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate;



să efectueze operații de adunare și scădere în limitele 1
–
10;



să cunoască fenomene caracteristice primăverii și schimbă
rile survenite în natură;



să identifice materialele puse la dispoziție;



să dovedească existența deprinderilor practice de mânuire, prelucrare și îmbinare a
materialelor.

Sarcina didactică:

Un copil de la fiecare echipă va extrage pe rând un bilețel (je
ton).
Jetoanele conțin
sarcini specifice activităților matematice, de cunoaștere a mediului sau de educarea
limbajului.
Pentru prima varianta a jocului întrebarile vor fi sub forma unor ghicitori. Pentru a

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

79

doua varianta a jocului, vor despărți cuvintele în
silabe, vor formula propoziții, le vor
reprezenta grafic după care vor lipi pe panou imaginile pentru obținerea unui colaj.
Regulile jocului:



Copiii sunt impartiti in doua echipe;



Cu ajutorul “Baghetei fermeca
te” vor fi aleși pe rând , copii de la ambele echipe



Pentru fiecare răspuns corect echipa primește o recompens
ă



Dacă un copil nu poate da răspunsul corect, poate fi ajutat de un coechipier.

Elemente de joc:



Întrecerea;



Recompensa;



Aplauze;



Manipularea jeto
anelor;



Surpriza
.

Metode didactice:
conversația, explicația, exercițiul, munca în echipă, problematizarea,
jocul, turul galeriei.

Mijloace de învățământ:
panou, recompense, medalioane
,
labirint, “cutia cu surprize”,
scrisoarea de la primăvară, “bagheta fer
mecată”, jetoane reprezentând elemente de primăvară,
lipici.

BIBLIOGRAFIE
:



“Curriculum pentru invatamantul prescolar”
–
prezentare si explicitari, Editura
Didactica Publishink House, 2009



“Ghid pentru proiecte tematice” , Viorica Preda, Mioara Pletea, M
arcela Calin,
Aureliana Cocoș, Daniel Oprea, Filoftea Grama



“Aplicarea noului curriculum pentru educatie timpurie
–
o provocare?”. Culea
Laurentia, Editura Diana, Pitesti, 2008

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

80

SCENARIUL ZILEI

A
.

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Activitatea
zilei începe cu
Întâlnirea de dimineață.

Copiii sunt așezați în semicerc pentru a putea stabili un contact vizual cu toți membrii
grupei :„Dimineața a sosit

Toți copiii au venit

În cerc să ne adunăm

Cu toți să n
e salutăm.”

Salutul
pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei:

„ Bună dimineața în toi de primăvară

Mă bucur că ați revenit cu toții iară.

Începe
–
acum o nouă zi…

Bună d
imineața dragi copii!”

Împărtășirea cu ceilalți
–
activitatea de grup

Copiii vor primi ecusoane cu reprezentând flori de primăvară și fluturi apoi se va trece
la
Activitatea de grup
care se va desfășura printr
–
un joc intitulat
„Spune ceva
despre
primăv
ară!”. Folosind „Microfonul fermecat” copiii vor spune câte o însușire a primăverii
(ex.:În anotimpul primăvara vremea se încălzește și ne îmbrăcăm mai subțire).

Noutățile zilei

–
copiii vor fi anunțați ce activități vor desfășura pe parcursul zilei, se va

desemna un „copil al zilei” care va completa calendarul naturii și va face prezența la panoul
„Aceștia suntem noi!”.

Rutine:
”Mă pregătesc pentru activități”
–
exersarea unor deprinderi de autoservire

“Singurel îmi fac ordine la locul de
muncă”
–
exersarea unor deprinderi de muncă
gospodărească

Tranziții
: “Vine, vine primăvara!”;”Fluturașul meu”; “Înfloresc grădinile”

Elemente de euritmie
–
zborul fluturașilor, păsărelelor

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

81

A
LA

Subiectul activității:
„Zboară la
floare”
–
joc de mișcare

Obiective operaț
ionale:



să
respecte regulile stabilite de comun
acord î
n cadrul grupului



să participe cu plăcere
și interes la joc al
ă
turi de ceilalti copii

Metode didactice:
conversatia, explicatia, exercitiul

Mijloace de invataman
t:
imagini reprezentand flori, jetoane cu pedepse
.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

82

STRATEGII DIDACTICE

EVENIMENT

DIDACTIC

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC

METODE ȘI
PROCEDEE

MIJLOACE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

EVALUARE

Moment

organizatoric

Se vor reali
za:

–
aerisirea s
ă
lii de grup
ă
;

–
pregatirea materialului necesar pentru desfasurarea activitatii;

–
crearea atmosferei optime de lucru.

Captarea
atenției

Se va realiza cu ajutorul “Cutiei cu surprize” care vine însoțită și de o
scrisoare pe care poștașul
le
–
a lăsat dimineață la grădiniță pentru grupa
pregătitoare.
Scrisoarea este de la Z
â
na Prim
ă
verii care ne propune un joc,
pentru a afla ce surprize sunt
î
n cutie.

conversa
ț
ia

Cutia cu surprize,
scrisoarea

Anunțarea
temei

Z
â
na Primaverii ne
–
a trimis mat
erialele necesare desf
ăș
ur
ă
rii jocului care se
nume
ș
te “Darurile Prim
ă
verii”. Ne vom
î
mp
ă
r
ț
i
î
n dou
ă
echipe:

echipa
florilor
ș
i echipa flutura
ș
ilor.
Î
n cadrul acestui joc, vor r
ă
spunde la ghicitori,
vor desp
ă
r
ș
i cuvinte
în
silabe, vor num
ă
ra silabele dintr
–
un cuv
â
nt, vor
alc
ă
tui propozi
ț
ii
ș
i le vor reprezenta grafic.

Pentru fiecare r
ă
spuns corect,
echipa prime
ș
te un punct. Echipa care la sf
â
r
ș
itul activit
ăț
ii va
însuma cele
mai multe puncte
,va fi declarat
ă
c
âș
tig
ă
toare.

Explica
ț
ia

conversa
ț
ia

Ecusoane

D
irijarea
învățării

Copiii sunt antrenați în observarea materialului didactic, apoi sunt împărțiți
în două echipe: echipa florilor și fluturașilor.

EXPLICAREA JOCULUI
:

Se prezint
ă
sarcinile
ș
i regulile jocului
ș
i se
explic
ă
modul de desf
ăș
urare
.

JOCUL DE PR
OBA
😀
oi copii vor executa jocul de prob
ă.

Conversa
ț
ia,

Explica
ț
ia,

Demonstra
ț
ia,

Dialogul

Labirint,jetoane
cu
î
ntreb
ă
ri,imagini
sugestive,

panou,

marcher

Observare
a
modului
î
n care
copiii realizeaz
ă

sarcina

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

83

JOCUL PROPRIU
–
ZIS:

P
entru a descoperi surprizele din “Cutia cu
surprize”, copiii trebuie s
ă
r
ăs
pund
ă
la sarcinile pe care le vor g
ă
si
parcurg
â
nd labirintul, majoritatea sarcinilor fiind enun
țate sub forma unor
ghic
itori(Anexa 1).
Cu ajutorul “Baghetei magice”, se va desemna pe rând
câte un copil din fiecare echipă.
Dac
ă
r
ă
spunsul este corect, echipa prime
ș
te
un punct.

COMPLICAREA JOCULUI:

Î
n complicarea jocului, copiii vor extrage un

jeton care conține o imagine re
prezentativă anotimpului primăvara, apoi

vor formula o propoziție și o vor reprezenta grafic la panou.
Imaginea cu

ajutorul c
ă
reia au formulat propozi
ț
ia, o vor lipi pe un panou, pentru

realizarea unui tablou.(Anexa 2)

Obținerea
performanței

În timp ce cântăm cântecul „Înfloresc grădinile” / „Vine,vine primăvara” ne
așezăm la măsuțe, tot p
e echipe. Ca să o facem fericită pe Zâna Primavară
și să îi demonstrăm ce multe lucruri știm despre ea, m
–
am gândit că ar fi
bine să confecționăm și noi, o grădină cu flori, una cu legume și alta cu
pomi fructiferi.
Fiecare echipă va decupa, colora și lipi
siluete de flori,
pomi și legume, apoi va realiza un gard al grădinii din bețe de chibrit.

Voi demonstra copiilor cum să realizeze, pe rând cele trei machete,
explicând faptul că în mâna dreaptă se ține foarfeca iar în mâna stângă se
ține foaia pentru dec
upat.

O altă etapă importantă în desfășurarea activității practice o reprezintă
„încălzirea mâinilor” și o voi realiza prin câteva versuri:

„ Mâna lebădă o fac/Care dă ușor din cap/Lebedele în jur
privesc/Mâinile eu le rotesc/Ploaia
cade neîncetat/Vârful degetelor
bat/Degetele sunt petale/Se deschid ca la o floare”.
Spor la lucru!

Conversa
ț
ia,

Explica
ț
ia,

Demonstra
ț
ia,

Exerci
ț
iul,

Î
nv
ăț
area prin
cooperare

Siluete
flori,legume,
pomi cu flori

Past
ă
de lipit

Foarfecă,
creioane colorate,
bețe de chibrit

Observare a
modului
î
n care
copiii realizeaz
ă

sarcina

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

84

După ce consider că sarcinile propuse au fost îndeplinite,voi aprecia munca
depusă de către copii și îi voi ruga să aprecieze reciproc munca celeilalte
ech
ipe.

Asigurarea feed
–
back
–
ului

Trecerea la urmatoarea etapa se va realiza printr
–
o ghicitoare: “Ziua se
mărește / Zăpada se topește / Grădina a
–
nverzit / Ce anotimp a
sosit?”(primăvara).

Vom trece la centrele de interes
ș
i copiii vor fi
î
mp
ă
r
țiț
i
î
n cinci grupe.

Fiecare grup
ă
se va
a
ș
eza la un sector. Dup
ă
terminarea sarcinii poate
merge la alt sector. Pentru c
ă
azi am aflat multe despre primavar
ă
,

aceasta
ne
–
a trimis
ș
i un joc care se nume
ș
te : “Zboar
ă
la floare”
.

Descrierea jocului:

În sala de sport sunt desenate 24 flori. Copiii
vor imita zborul fluturașilor
iar la semnalul “Zboară la floare” aceștia va trebui să se așeze pe o floare.
Fluturele rămas fără floare va extrage un jeton pe spatele căruia este
desenat
ă
o pedeapsă (ex.: Să bâzâie ca o albină, să deseneze o floare). După

ce copilul va executa pedeapsa jocul se va relua.

Conversa
ț
ia,

Explica
ț
ia,

exerci
ț
iul

Cuburi,fi
ș
e,puzzle

Creioane colorate,

Past
ă
de
lipit,foarfece

Jetoane
reprezent
â
nd
fructe, legume
ș
i
flori

Observare a
modului
î
n care
copiii realizeaz
ă

sarcina

aprecie
ri

Evaluarea
activității

Activitatea zilei este finalizat
ă
cu apreci
eri asupra efortului depus de către
copii. Drept recompensă
,

copiii primesc diplome

și bomboane
.

conversa
ț
ia

Diplome
,
bomboane

Aprecieri asupra
activit
ăț
ii

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

85

UNITATEA: GRĂDINIȚA CU PRO
GRAM PRELUNGIT PETRE
ȘTI

PROF. PT.ÎNV.PRE
ȘCOLAR
: MUNTEAN LIGIA

NIVEL:
II (grupa mare)

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:
Când/cum și de ce se întâmplă?

TEMA PROIECTULUI:
“
Primăvara
–
ciripit, zumzet și culoare
”

TEMA SĂPTĂMÂNII:
„În lumea insectelor”

TEMA ZILEI:
,,Sur
prizele primăverii “

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: DLC+DOS

TIPUL ACTIVITĂȚII:
consolidare și verificare de cunoștințe

FORMA DE REALIZARE:
activitate integrată

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

(ADE)

DLC:
“Surpr
izele primăverii”

–
joc didactic

DOS:

“Grădina primăverii“
–
machetă

ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES

Bibliotecă:



“
Denumește imaginea, scrie litera corespunzătoare sunetului inițial, citește cuvântul
format, unește
–
l cu imaginea p
otrivită și
reprezintă
–
l grafic. “
(ANEXA 3)



“
Fluturași colorați”
–
exerciții grafice (ANEXA 4)

Artă:



,,Fluturași, buburuze, albinuțe“
–
confecție

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

86

Joc de masă:



“Flori și insecte”
–
puzzle

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

DLC:



Educarea unei exprimări v
erbale corecte din punct de vedere fonetic , lexical,
sintactic;

DOS:



Consolidarea priceperii și deprinderii de a decupa, lipi și asambla diferite materiale
pentru a realiza o lucrare practică inspirată din natură;

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

DLC:



Să
–
și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității
personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical;



Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe cor
ect;

DOS:



Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru

realizarea unei activități practice;



Să identifice, să proiecteze și să găsească cât mai multe soluții

pentru realizarea temei propuse în cadrul activ
ităților practice;

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

(DLC):

Tema:
“Surprizele primăverii”

–
joc didactic

SARCINA DIDACTICĂ:



Formularea de propoziții,precizarea numărului de cuvinte din propozițiile formulate,
despărțirea corectă a

cuvintelor în silabe,
identificarea sunetului inițial , găsirea unor
cuvinte care încep cu silaba dată și reprezentarea grafică a unor propoziții.

REGULILE JOCULUI
:



Grupa se împarte în două echipe:echipa”Florilor”și echipa “Insectelor”.



Educatoarea numește câte
un copil, pe rând, de la fiecare echipă, care va alege un
jeton, denumește imaginea, formulează o propoziție, spune câte cuvinte sunt în
propoziție, desparte cuvintele în silabe, apoi menționează numărul de silabe. Copiii

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

87

vor rezolva sarcinile jocului, aju
tând
–
o astfel pe mica buburuză să
–
și găsească bulinele
pierdute.



Echipa care nu rezolvă corect, este corectată de cealaltă echipă, căreia i se acordă
bulina.

ELEMENTE DE JOC:



mișcarea,manipularea materialelor, surpriza, aplauzele, întrecerea, prezența
p
ersonajului surpriză, recompensele.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1
–

să ghicească după câteva caracteristici esențiale insectele;

O2

–

să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical, pe baza

unor imagini descoperite sau folo
sindu
–
se de obiecte;

O
3

–

să numere cuvintele din propoziție;

O4

–

să alcătuiască cuvinte care incep cu o silabă dată;

O5

–

să despartă cuvinte în silabe, precizând numărul de silabe din care este

format fiecare cuvânt;

O6

–

să reprezinte grafi
c propoziții.

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (DOS):

Tema:

“Grădina primăverii”
–

machetă

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O7

–

să denumească materialele necesare realizării lucrării;

O8

–

să folosească corect tehnicile de lucru însușite anterior: decupare,îndoire,

lipire;

O9
–

să parcurgă în ordine etapele de lucru în vederea realizării temei;

O10
–
să găsească utilitate obiectelor realizate în cadrul activității practice;

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

88

CENTRE DE INTERES
:

BIBLIOTECĂ:



să denumească imaginea;



să scrie li
tera co
respunzătoare sunetului ini
ț
ial
;



să citească cuvântul format;



să unească cuvântul cu imaginea care
–
l reprezintă
;



să reprezinte grafic cuvântul;



să scrie fluturași, folosind exercițiul grafic.

ARTĂ:



să denumească materialele necesare realizării
lucrării;



să decupeze după contur elementele necesare confecționării insectelor;



să asambleze prin lipire elementele decupate,respectând



etapele de lucru;



să participe la analiza critică și autocritică a lucrărilor;

JOC DE MASĂ:



să îmbine piesele, obț
inând diferite imagini;



să denumească imaginile obținute;



să despartă cuvintele în silabe;



să formuleze propoziții pe baza imaginilor obținute.

STRATEGII DIDACTICE:

Resurse procedurale:
conversația, explicația, demonstrația, exer
cițiul,brainstormingul,
metoda activă Piramida, jocul , lucrul în grup,comunicarea rotativă.

Resurse materiale
:
palete litere,rochița buburuzei, plicuri colorate, buline negre, jetoane cu
imagini sugestive
–
insecte, mulaje insecte, ecusoane, cartoane c
olorate, imagini piramidă,
planșa
–
castel, palete flori zâmbitoare, lipici, hârtie colorată, foarfece,sârmă subțire, lucrări
model cu etapele de lucru,macheta cu flori, fișe de
lucru, carioca, elemente pentru

completarea calendarului naturii, aparat fo
to, calculator, CD
–
muzică, joc de masă
–
puzzle,
diplome, cutie cu dulciuri.

Forme de organizare
:
frontal, pe grupe, individual.

Metode de evaluare:
observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor, probe
practice, aprecierea răspunsuril
or copiilor, stimulente.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

89

BIBLIOGRAFIE:



Dumitru Gherghina, Cornel Novac, Alexandru Mitrache,Didactica activităților
instructiv
–
educative pentru învățământul preprimar , Ed.
Didactica Nova, Craiova
2005



Revista învățământului preșcolar, nr. 3
–
4/2009;



Rev
ista învățământului preșcolar, nr.1
–
2/2010;



Curriculum pentru învățămantul preșcolar(3
–
6/7ani);



Smaranda Maria
–
Cioflica,

Cam
elia Lazar, Ziua bună începe la
“Întâlnirea de
dimineață”,Editura Tehno
–
Art,Petroșani, 2009;



Metode interactive de grup, Silvia Bre
ben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela
Fulga, ed. Arves, 2007

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

90

Activitatea debutează cu
întâlnirea de dimineață
.

“
–
Dimineață ne
–
am trezit,

La g
rădiniță am venit.

În cerc noi ne adunăm

Și cu toți ne salutăm.

–
În cerc toți ne adunăm

Și apoi toți ne
salutăm.

Vedem cine e prezent

Poate cine e absent

Calendarul e
–
ncântat

Că va fi iar completat

Cu nori, vânt sau ploaie

Dar mai bine cu mult soare.”

Salutul de dimineață
se realizează prin tehnica comunicării rotative. Copiii se așază
în cerc.Fiecare copil are în piept un
ecuson cu o floare de primăvară sau insectă. Salutul
pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei,fiecare salutându
–
și colegul
din partea stângă, adresându
–
i drept apelativ numele florii sau a insectei preferate pe care au
ales
–
o:”B
ună dimineața,albinuță harnică / fluturaș colorat / narcisă galbenă…! “

Prezența
este realizată în manieră interactivă. Eu ridic o paletă cu o literă, iar copiii
ai căror prenume începe cu sunetul reprezentat de literă vin la perete, se pr
ezintă și își lipesc
fluturașul pe floare.Apoi numesc un copil să prezinte copiii fluturași absenți (rămași pe lângă
flori).

Atenția copiilor este îndreptată spre
Calendarul naturii,

care va fi completat de către
doi
copii prin intermediul joc
ului de rol “Meteo”

În etapa
Împărtășirea cu ceilalți
copiii sunt întrebați ” Ce știți despre insecte?”

Activitatea de grup
se realizează prin interpretarea c
â
ntecului “Primăvara”.

Noutatea zilei

se va realiza prin
apariția Zânei Primăvara la activitate.
Se poartă o
scurtă conversație între copii și Zâna Primăvară
(educatoare), astfel
realizându
–
se
reactualizarea cunoștințelor (brainstormingul). După terminarea conversației își face apariția
pe neașteptate o bubu
ruză, recitând versurile:

“Primăvară, zână bună,

Sunt o mică buburuză

Necăjită și confuză,

Stând pe frunză obosită

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

91

Vântul mare călător

M
–
a luat cu el în zbor,

M
–
a luat și m
–
a sucit

Fără buline m
–
am trezit!”

Pentru ca buburuza să
–
și recapete buli
nele pierdute , le propun copiilor jocul didactic
“Surprizele primăverii”
.
După desfășurarea jocului didactic copiii vor lucra pe centre de
interes.

Tran
ziția
se
realizează prin intermediul versurilor :

“Ca să crești copil voinic

Faci gimnastică de mi
c”
–

etapă realizată prin intermediul melodiei OCARINA de Tudor
Gheorghe.

La centrul
ARTĂ

se va desfășura activitatea din cadrul Domeniului Om și Societate
și anume”Fluturași, buburuze, albinuțe” , unde copiii vor decupa după contur și vor
c
onfecționa insecte pe care le vor așeza pe macheta pregătită “grădina cu flori din jurul
castelului”.
Tot aici copiii vor formula propoziții cu cuvintele buburuză, fluture, albină.

La centrul
BIBLIOTECĂ

copiii vor realiza sarcinile de pe fișa de l
ucru și vor scrie pe
pătrățele fluturași (combinații de linii).

La centrul
JOC DE MASĂ
copiii vor reconstitui imagini cu insecte și flori, vor
denumi imaginile formate și vor despărți cuvintele în silabe .

Copiii, după ce realizează sarcinile de
la fiecare centru de interes, vor lua pe rând câte un
jeton și
–
l va așeza pe perete în dreptul fluturașului său, astfel realizându
–
se monitorizarea
tuturor copiilor.

EVALUAREA ACTIVITĂȚII

La finalul activității vor fi evaluate lucrările cop
iilor de la toate centrele și așezate la
panoul grupei.

În încheiere Buburuza mulțumește copiilor pentru ajutor și le oferă recompense.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

92

Strategii didactice

Nr.
Crt.

Etapele
activității

Conținutul științific

Resurse
procedurale

Resurse
ma
teriale

Forme

de
organiza
re

1.

Moment
organiza
toric

Asigurarea condițiilor optime pentru
desfășurarea activității:

–
aerisirea sălii de grupă;

–
aranjarea mobilierului;

–
pregătirea materialului necesar desfășu
–

rării activității.

Captarea
atenției

S
e realizează prin prezența Zânei Primăvara la
activitate.

Se poartă o con
versație între Zâna
Primăvară
și
copii.
După terminarea
conversației

apare pe neașteptate
o
buburuză rostind versurile

“Primăvară, zână bună,

Sunt o mică buburuză

Necăjită și conf
uză,

Stând pe
–
o frunză obosită

Vântul mare călător

M
–
a luat cu el în zbor,

M
–
a învârtit și m
–
a sucit

Fără buline m
–
am trezit!”

Conversația

Copil
costumat în
buburuză

Frontal

Copiii
manifest
ă
interes
fată de
personaje
le

musafiri.

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

93

3.

Anunțarea
temei
și a
obiectivelor

Copii,
pentru
ca buburuza să
–
și recapete
bulinele pierdute, noi o vom ajuta, desfășurând
jocul
“Surprizele primăverii”

În jocul nostru de astăzi, veți descoperi mai
multe surprize aduse de mine, trebuie să
rezolvați corect sarcinile,
răspunzând la ghicitori,
să formulați corect propoziții, să despărțiți
cuvinte în silabe, apoi vom poposi în grădina
mea cu flori unde vă așteaptă și alte surprize.

Conversația

Brainstormingul

Explicația

–
imagini

de
primăvară

Frontal

Ascul
t
ă
cu atenție
tema și sunt bucuroși
că o pot ajuta pe
buburuză

4.

Dirijarea

Învățării

Explicarea regulilor de joc:

P
entru a găsi bulinele Buburuzei
, ne vom împărți
în două echipe, în funcție de ecusoa
nele pe care
le aveți în piept:
echipa “Florilor” și echipa
“Insectelor”. Fiecare surpriză are mai multe
sarcini, pe care voi va trebui să le rezolvați, iar
Buburuza primește câte o bulină pentru fiecar
e
răspuns corect. Tot ea va aprecia răspunsurile
voast
re cu ajutorul paletei
–
floare

(roșie
–
corect, iar albastră
–
incorect).

Jocul de probă:

Un copil este invitat să aleagă o insect
ă
din coșul
Primăverii,
să o denumească,
să despartă

cuvântul în silab
e, s
ă
stabilească sunetul inițial,
apoi să alcătuiască o propoziție cu acest cuvânt.

Sunt antrenați 2
–
3 copii.

Explicația

Demonstrația

Conversația

–
ecusoane,
cu flori ș
i
insecte

–
palete sub
formă de
floare roșie
și albastră

–
coșul
Primăverii

–
mulaje

insecte

Individual

Pe grupe

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

94

Executarea jocului propriu
–
zis:

Proba nr. 1

Zâna Primăvară scoate din coșuleț două plicuri
colorate, având pe ele literele inițiale ale celor
do
uă echipe: F
–
pentru echipa florilor și I
–

pentru echipa insectelor.
Fiecare plic conține
câte o ghicitoare.

Se citește conținutul, pe rând, pentru fiecare
echipă:

F: “Colorat e ca o floare,

Trupul fin și mic el are,

Zboară vara pe câmpie,

Spuneți, ce
–
ar putea să fie?”

(fluturele)

I: “Le vedem prin flori

Căutând comori.

De nu le dăm pace

Ne
–
nțeapă cu ace.”

( albinele)

Copiii aleg imaginea corespunzătoare

răspunsului, o afișează la
panou și formulează o
propoziție cu cuvântul respectiv.

Exercițiul

–
plicuri

–
ghicitori
scrise

–
jetoane cu
insecte

–
bulinele
buburuzei

Individual

Aprecieri
verbale

Individua
le

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

95

5.

Obținerea
performanței

Proba nr. 2

Zâna prezintă celor două grupe câte o cutie.
Fiecare cutie conține imagini cu insecte și flori.
Copiii trebuie s
ă
formeze o piramidă astfel:

–
la bază vor așeza imagini a căror denumire
este
format din 3 silabe;

–
la mijloc vor așeza imagini a căror denumire
este formată din 2 silabe;

–
la vârf copiii vor așeza imagini a căror
denumire este formată din 4 silabe.

Proba nr. 3

Zâna Primăvară le povestește copiilor că vântul
călător a dorit
să
–
i spună ceva, dar ea nu a înțeles
decât prima silabă de la fiecare cuvânt, pe care
le
–
a scris pe fiecare față a cubului.

Câte un reprezentant de la fiecare echipă va
rostogoli cubul pentru a alege silaba cu care
echipa adversă va forma un cuvânt.

Pro
ba nr. 4

Se prezintă copiilor Castelul Anotimpurilor,
acolo unde locuiește Zâna Primăvară cu surorile
ei, explicând copiilor că în spatele ferestrelor
castelului se află diferite surprize.

Fiecare echipă rezolvă pe rând sarcinile probei

:

–
deschide f
ereastra;

Metoda activă
Piramida

Exercițiul

Exercițiul

Exercițiul

–
imagini cu
flori și
insecte

–
cuburi cu
silabe

–
planșă
–

Cas
telul
Anotimpu
–

rilor

Pe grupe

Pe grupe

Aprecieri
verbale

individua
le

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

96

–
descrie imaginea descoperită;

–
for
mulează o propoziție pe baza imaginii

descoperite;

–
reprezintă grafic propoziția.

“V
–
ați gândit, v
–
ați consultat

Și răspunsuri bune
–
ați dat,

Dar timpul s
–
a terminat.

Câte puncte ați câștigat?

Hai să numărăm în
cor

Și să stabilim un scor.

Să rostim cu voce tare

Echipa câștigătoare.”

–
imagini

–
diplome

Individual

Pe grupe

6.

Asigurarea

retenției și a
feedbak
–
ului

În continuare copiii vor lucra p
e centre de
interes.

Activitarea de la
Domeniul Om și Societate
se
va desfășura la centrul
Artă
.

Se prezintă centrele de interes copiilor. Zâna
descoperă o altă surpriză, grădina cu flori de
primăvară din jurul castelului, explicându
–
le
copiilor că vântul
călător
a speriat toate insectele
din grădină și solicită ajutorul copiilor să le
aducă înapoi, pentru a fi folositoare florilor și
pentru ca buburuza să aibă prieteni, iar grădina
să fie din nou veselă.

Conversația

Explicația

CD
–
muzică

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

97

Deci, la centrul
Artă
copiii au de confecționat
in
secte (fluturași, albinuțe și buburuze) pe care le
vor așeza pe machetă. Se prezintă lucrările
model și se explică etapele de lucru.

Se realizează exerciții pentru încălzirea
articulațiilor și mușchilor mici ai mâinilor prin
interpretarea cântecelului “M
ișcăm degețelele”

La centrul de interes
Bibliotecă
, copiii au de
trasat fluturași pe pătrățele și de realizat o fișă în
care trebuie să denumească imaginea, să scrie
litera corespunzătoare sunetului inițial, să
citească cuvântul format, să unească cuvântu
l cu
imaginea corespunzătoare și să reprezinte grafic
cuvântul.

La centrul
Joc de masă
, copiii vor reconstitui
imagini cu insecte și flori, vor denumi imaginile,
vor formula propoziții cu ajutorul cuvintelor
descoperite.

Folosind procedeul “Mâna oarbă”,
copiii sunt
rugați să extragă din coșuleț un jeton cu sigla
centrului de interes.

În funcție de jetonul ales copiii se vor așeza la
centre. După realizarea sarcinilor de la centrul
ales copiii vor afișa (lipi) jetonul pe perete în
dreptul
fluturașului să
u
.

Conversația

Explicația

Exercițiul

–
macheta

–
lipici

–
foarfece

–
sârmulițe

–
pata
–
fix

–
hârtie
colorată

–
carton
co
lorat

–
fișe de
lucru

Joc puzzle

–
jetoane
monitorizare

Aprecieri
verbale

I
ndividua
le

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

98

7.

8.

Evaluarea

Încheierea
activității

Se realizează evaluarea lucrării colective,
evidențiindu
–
se efortul colectiv și individual.

Se fac aprecieri frontale și individuale asupra
modului cum au lucrat copiii și la celelalte centre
de interes.

Se realizează o mini

expoziție cu lucrările
copii
lor.

În încheiere buburuza mulțumește copiilor
pentru ajutor:

“Vă mulțumesc tuturor

Pentru al vostru ajutor.

Ați răspuns și ați ghicit

Bulinele mi
–
am primit.

Iar în grădina de la castel

Multe insecte mititele

Vor fi de
–
acum prietenele mele!

Drept răspl
ată, ia priviți!

O comoară descoperiți.”

Conversația

–
macheta

–
buburuze de
ciocolată

Frontal

Individual

Frontal

Aprecieri
verba
le

individua
le și
frontale

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

99

ANEXA 3

Denumește imaginea, scrie litera corespunzătoare sunetului inițial, citește cuvântul format, unește
–
l cu imaginea
potrivită și reprezintă
–
l grafic.

Ă

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

100

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

101

Declarație de autenticitate

Subsemna
ta___________________________________________________________
,

absolventă a programului de
masterat în ,,Psihopedagogia educa
ției timpurii și a școlarit
ă
ții
mici” la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,
promoția 2014, autoare a prezentei
disertații, declar pe propria răspundere următoarele
:

a
)

disertația a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

b
)

nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie sau în textul disertației;

c
)

nu am pre
luat texte, date sau elemente de grafică din alte
lucrări sau din alte surse fără

d
)

a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale subsemnatului (subsemnatei);

e
)

lucrarea nu a mai fost folosită
, în forma actuală, în alte contexte de examen sau de
concurs.

Data Semnătura

______________

______________

Parteneri:

Universitatea

„

Aurel Vlaicu”

Arad

Istituto di Scienze Psicologiche

dell’Educ

azione e della Formazione

102