Managementul proiectelor europene [628818]

Managementul proiectelor europene
An universitar: 2019/2020, Semestrul: 2
Nume, Prenume Nume Prenume: SIMON SIMONA
Specializare Denumirea programului de master: PROBAȚIUNE, MEDIERE SI ASISTENTA
SOCIALA A VICTIMELOR INFRACTIUNILOR
An de studiu II Grupa 1
Titlul liniei de finanțare PROIECT : „ Exista viata dupa inchisoare” (2020-2025)
DescriereProvocarea vizată de linia de finanțare
Sistemul penitenciar românesc este un mecanism organizațional functional, cu
atribuții esențiale în viața comunității naționale. Complexitatea existențială și
funcțională a acestui sistem, necesită o atenție importantă din partea tuturor celor
care decid, acționează sau colaborează cu acest mediu organizațional distinct.
Evoluția dezirabilă a sistemului penitenciar constituie o prioritate constantă,
urmărindu-se armonizarea cu legislația și recomandările internaționale, la care
România este parte.
Odată cu evoluția sistemelor penitenciare naționale, dar și cu conlucrarea acestora
în cadrul diferitelor organisme internaționale de cooperare în domeniul
penitenciar, s-au cristalizat bune practici, care se constituie în exemple de urmat în
evoluția organizațională a sistemelor carcerale. Acestea sunt supuse unui proces
inerent de schimbare care poate avea cauze, modalități ori viteze diferite.
Claudette Lafaye descrie modalitățile prin care se schimbă organizațiile: criză și
adaptare (din cauza crizelor care apar frecvent sunt necesare reajustări și
mecanisme adaptative), învățare colectivă (schimbarea presupune dobândirea unor
capacități și competențe), dezvoltare (creativitate, inovație și înnoire), modernizare
(proces continuu de perfecționare a tuturor acțiunilor organizației). Inclusiv
instituțiile sunt mecanisme de schimbare socială într-o direcție dezirabilă din punct
de vedere evolutiv. O gestionare deficitară a schimbărilor instituționale, poate
conduce, conform paradigmei efectelor perverse (Raymond Boudon), la
deturnarea ori chiar amplificarea problemelor sociale care trebuie tratate de către
organizații . Astfel, o parte din logica mentalului colectiv românesc susține că
penitenciarele sunt surse de perfecționare infracțională a deținuților, iar
îmbunătățirea condițiilor de detenție slăbește rolul descurajant al pedepselor cu
închisoarea, unii fiind familiarizați cu acest mediu care le oferă condiții
existențiale mai bune decât în mediul de proveniență.
Riscul de recidivă poate fi considerat ca aplicație a cercetărilor asupra carierei

infracționale, în special datorită faptului că aceste cercetări stabilesc corelații
semnificative între debutul (onset), durata, încetarea (desistance)
comportamentului infracțional, factori sociali, culturali sau personali, pe de o
parte, și recidivă, pe de altă parte. O carieră infracțională este definită ca o
secvență longitudinală a infracțiunilor comise de către un infractor.
La nivel global au fost elaborate numeroase standarde internaționale în scopul
stabilirii măsurilor de siguranță pentru ca drepturile omului aplicabile deținuților
să fie protejate, iar tratamentul aplicat acestora, pe durata executării pedepsei, să
aibă drept scop asigurarea reintegrării sociale, ca principal prioritate.
Obiectivul general al liniei de finanțare
O acțiune eficientă de combatere a recidivei va lua în considerare dezvoltarea de
activități de informare / conștientizare a fenomenului și a riscurilor asociate,
destinate publicului larg sau categoriilor vulnerabile de populație (detinutilor și
persoane aparținând grupurilor cu risc pentru excluderea socială). Prin domeniul
său de activitate, programul implementează activități pentru prevenirea
victimizării și recidivei, prin serviciile de asistență specifice acordate
beneficiarilor și familiilor lor. Cu toate acestea, unul dintre indicatorii pentru
reducerea fenomenului de recidiva este reprezentat de participarea activă și
„educarea” publicului (general) în ceea ce privește drepturile de cetățenie;
oportunități legale de muncă; servicii de protecție / asistență care pot fi accesate în
România de catre fostii detinuti.
Rezultatul așteptat prin atingerea acestui obiectiv constă în asigurarea cadrului
normativ și organizatoricofuncțional necesar abordării interinstituționale a
procesului de reintegrare socială a persoanelor private de libertate și a persoanelor
care au executat pedepse privative de libertate. .
Grupul țintă
Detinuti, familiile detinutilor, c etățeni, organizații non-guvernamentale naționale
și internaționale precum și experți în domeniul sistemului penitenciar.
EligibilitateLista țărilor eligibile
Programul poate fi accesibil următoarelor categorii de țări, cu condiția ca acestea
să fi semnat un acord internațional cu Comisia Europeană privind participarea la
programul „EXISTA VIATA DUPA INCHISOARE”-2020-2025 , respectiv sa
faca parte din tările care au aderat la U.E.in ultimele 3 transe de aderare, incepand

cu anul 2004.
DATA ADERARII TARI ELIGIBILE
01.05.2004 Cehia,Cipru,Estonia,Letonia,Lituania,Malta, Polonia,
Slovacia Slovenia, Ungaria
01.01.2007 Bulgaria, Romania
01.07.2013 Croatia
Tipuri de entități eligibile
Majoritatea tipurilor de detinuti si familiile acestora.
Programul trebuie să fie accesibil tuturor cetatenilor romani fără nicio formă de
discriminare pe motiv de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri,
handicap, vârstă și orientare sexuală. Promotorii proiectului trebuie să acorde
atenție deosebită necesități promovării șanselor egale pentru toți și nediscriminării.
Lista temelor eligibile
Tema 1: Proiectele sau activitățile susținute de acest program trebuie să se axeze
pe introducerea unor serii de modificări în plan legislativ și al politicilor, cum ar fi
măsuri de prevenirea criminalității, extinderea măsurilor alternative la pedeapsa cu
închisoarea, focalizarea pe noul rol al reintegrării sociale atât de către penitenciare
cât și de comunitate, care să conducă la reducerea ratelor de încarcerare .
Tema 2: Introducerea controlului judiciar și a arestului la domiciliu, mai ales prin
implementarea Strategiei Naționale de Reintegrare Socială
Alte condiții de eligibilitate
Candidaturile trebuie să îndeplinească cumulativ toate cerințele mentionate in
program si nu trebuie trimise mai târziu de termenul-limită indicat pentru
depunerea candidaturilor.
BugetBugetul total al liniei de finanțare:
919,469.000 EUR (2020-2025) si este finantat pe baza liniei bugetare din bugetul
Uniunii Europene
Buget per proiect depus
Minim: 10000 EUR – Maxim: 50000 EUR
DuratăDurată per proiect depus
Minim: 12 luni – Maxim: 24 luni