A105 Detectia Comportamentului Simulat [628808]

1DETECȚIA  COMPORTAMENTULUI  SIMULAT.  
PREZENT ȘI PERSPECTIVE  ÎN PSIHOLOGIA 
JUDICIAR Ă ȘI CRIMINALISTIC Ă 

                                                                                                                       Marcel CERNOVSCHI  

Abstract:  În contextul  vulnerabilit ății metodelor  actuale, investigarea  unor subiecți în 
sfera clinică  ar putea fi statuată  ca un instrument  de cercetare,  ca o aplicație experimental ă cu 
impact și implicații în fundamentarea  t eoriilor de redefinire  a conceptului  de comportament  
simulat.  Tehnica "testului muscular",  ca procedură de examinare/testare,  oferă  perspective  
interesante  de investigare  a unor procese cognitive,  este  o stare de fapt  care, acceptată etic, cu 
avantaje sau dezavantaje  dovedite în timp,  să suscite și credibilitate  în susținerea eforturilor  de 
prevenir
e, contracarare  și anihilare a tendințelor  firești de eludare a realităț ii cauzale, 
complementar  sau independent  de alte metode de descoperire  a comportamentului  real 
corespondent.  
Cuvinte  cheie : vulnerabilit ăți, subiecți, comportament  simulat, expresie motorie, emoții 
captive, test muscular,  teorii științifice, abordare experimentală , metode, tehnici de subminare  a 
simulării, av
antaje, dezavantaje.   
 
Abstract : Vulnerability  in the context  of current  methods,  investigation  of subjects  in 
clinical field could be stated as a research tool, as an experimental  application  impact and 
implications  for grounding  theories redefinition  of simulated  behavior.  Technique  "muscle 
testing" as a procedure  for examination  /t esting,  offers exciting prospects  for investigating  
cognitive processes  is a fact that  ethically acceptable,  with advantages  or disadvantages  proven 
time and credibility  to attract support prevention  efforts, counter and suppress natural 
tendencies  to evade the reality causal,  complementary  or independent  of other discovery  
methods  corresponding  actual behavior.  
Keywords : vulnerabilities,  subjects simulated  behavior,  motor exp ression, emotions  
captive, muscular test, scientific  theories, experimental  approach,  methods of undermining  the 
simulation,  advantages,  disadvantages. 
  
I. Context: 
 
Una din problemele  complexe  ale psihologiei  judiciare este cea a conduitei  de simulare.  
Rolul simulării în viața de toate zilele are mai mult  o importanță  teoretică, da
r capătă un 
caracter de răspundere  atunci când devine instrumentul  descoperirii  acelor simulări legate de 
fapte cu repercursiuni  sociale grave1.  
Comportamentul  simulat (disimulat)  reprezintă refuzul de a mărturisi și de a recunoaște 
o atitudine reală față de o persoană  oarecare sau încercarea  de a‐și camufla față de sine însuși 
o dorință pe care totuș i o simte2. Prin caracterul  său intenționat,  care‐ l diferențiază de simpla 
eroare, comportamentul  simulat are o determinare  cognitivă superioar ă3. 
Comportamentul  are o latură directă observabil ă, aparentă – cum  ar fi limbajul vorbit 
sau gestul,  mișcarea membrelor  sau corpului, expresivitatea  feței etc și o latură inaparentă  – 
comportamentul  interior, micromișcările laringelui  în limbaj intern,  activitatea  ideo‐motorie, 
activitatea  ritmului cardiac modificat  ca răspuns  la o incitare,  modificarea  de volum a vaselor 

1 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.52 
2 I.Ciofu ‐ Comportamentul  simulat, Edit. Academiei,  Bucuresti,  1974, pag.51  
3 V.Pașca – Detecția comportamentului  simulat cu ajutorul imagisticii,  prin rezonanță magnetic ă funcțională, în volumul Investigarea  
criminalistic ă a infracțiunilor din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminali știlor din România,  București, 2010, pag.147 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

2sangvine etc4. Literatura  de specialitate5 evidențiată  insensibilitatea  emotivă ca unul dintre 
factorii care pot să influențeze negativ direcția simulării. Deși o asemenea  insensibilitate  poate 
fi acceptată, practic nu se poate vorbi de o insensibilitate  totală, mai ales că aparatele  moderne 
înregistreaz ă și alți parametrii  – comportament  ocular,  activitatea  el ectrică a scoarței cerebrale  
ș.a.m.d. – imposibil de controlat chiar și de către persoane  care  afișează o insensibilitate 
emotivă și o stăpânire de sine peste limita normalului6. 
O simulare sau o disimulare  perfectă nu este posibilă și datorită relațiilor strânse între 
manifestările psihice și cele  fiziologice  (greu de stăpânit), descoperirea  comportamentului  real 
fiind posibilă pentru un observator  avizat7. O descoperire  extrem de relevantă8 este că, atunci 
când adevărul/minciuna  sunt secundare  răspunsului  opus, ele generează diferenț e mai  mari 
față de diferențele  constatate  atunci când ele sunt răspunsuri inițiale. Cu alte cuvinte, minciuna 
care urmează adevărului este mai  costisitoare  ca timp și acuratețe decât minciuna inițială care 
nu urmează adevărului. S‐a argumentat  științific9 faptul că, simularea  nu este un comportament  
singular, ci mai  degrabă o etichetă, un concept umbrelă în spatele căruia se ascund  procesări 
cognitive și mecanisme  neuronale  diferite. Autorii arată că, minciunile  premeditate,  care 
dezvoltă o parte corectă a unei povești, implică regiuni corticale diferite,  față de minciunile  
spontane. 
Orice formă  de comportament  are în primul rând  o expresie motorie, ceea ce este 
valabil pentru ambele aspe
cte ale comportamentului,  aparent ș i inaparent10. Acționăm într‐un 
mod nesănătos atunci când reprimă m sau negăm problema  sau, pur și simplu, ne dorim ca ea 
să dispară imaginându ‐ne o stare mai  plăcută. În loc să tratăm problema,  manifestăm o 
preocupare  constantă de a scăpa de ea. Problema  nu dispare și, chia r dacă mintea  ne zboară în 
altă parte, reacția corpului rămâne11. 
Stabilirea  coresponden țelor între neurochimic  (neurofiziologic)  și comportamental  este 
esențială pentru înțelegerea  comportamentului.  Relațiile dintre fenomenele  neurofiziologice  și 
modificările fundamentale  sunt deosebit  de complexe  și au diferite forme, de la simpla variație 
concomitent ă la cauzalitate  și interdeterminare.  Aceste relații sunt mediate de: 
‐ variația co ncomitent ă – nivel scăzut al dopaminelor  corelate pozitiv  cu un comportament  de 
tip depresiv sau "evitarea  senzațiilor"; 
‐ relații de cauzalitate  prin  varierea nivelului hormonal,  hormonii putând influența nu numai 
mecanismele  efectoare,  ci și pe cele  receptoare  ale stimulilor  din mediu; 
‐ contingența  covariabilelor  neurochimic ‐comportamental12. 
Realizarea  unei teorii științifice a comportamentului  simulat, fundamentat ă pe 
explicarea  unor principii cauzale, este un demers necesar, dar greu de realizat, și în vectorizarea  
cercetărilor spre acest scop trebuie urmă rite cel puțin patru obiective majore13: 
‐ elaborarea  unor strategii  capabile să categorizeze  comportamentul  simulat; 
‐ dezvoltarea  unui model psihologic  abstract pentru fiecare tip de simulare;  
‐ identificarea  substratului  neurofiziologic  specific pentru fiecare tip de simulare;  
‐ stabilirea  unor legături între substratul  neurofiziologic  al simulării și indicatorii  psihofiziologici  
utilizați în prezent în detecția comportamentului  simulat. 
De regulă, simulanții sunt indivizi lipsiți de calităț i morale, len
eși, declasaț i social, dar ale 
căror înșelătorii sunt descoperite  de cadre medicale sau judiciare competente14. Psihopatia15 

4 V.Dragomirescu  – Determinism  și reactivitate  umană, 1990, pag.140 
5 Rene la Chat – La technique  de l*enguette  criminelle,  tom.I, Edit.Moderna,  Bruxelles,  1959, pag.170 
6 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.35 
7 John E.Reid, Fred E.Iuban – Truth and deception  the polygraph  tehnique,  SUA, 1966, pag.159 
8 G.Visu‐Petra – Detecția comportamentului  simulant:  perspectiva  diferenț elor interindividuale,  Teza de doctorat,  Univ.Babe ș‐Bolyai, Cluj‐
Napoca, 2011, pag.63  
9 G.Ganis, s.a. – Neural correlates of  different types of deception:  an fMRI investigation.  Cerebral Cortex, pag.830‐836 
10 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.56 
11 D.Brown  – Stresul, trauma și corpul, în lucrarea: D.Goleman –  Emoții vindecătoare, Edit.Cartea  Veche, București, 2008, pag.117 
12 Șt.Odobleja  – Psihologia  consonantist ă și cibernetic ă, Edit. Scrisul Românesc,  Craiova, 1978, pag.62 și  70 
13 M.D.Happel  – Neuroscience  and the detection  of deception,  Rewiev of Policy Research,  nr.22(5), pag.667 ‐683 
14 C‐tin Gorgoș ‐ Dicționar enciclopedic  de psihiatrie,  Edit.Medical ă, București, 1989, pag.498 
15 http://dexonline.ro/definitie/psihopatie  
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

3este o stare morbidă  caracterizat ă prin  tulburări de afectivitate,  de comportament  sau  de 
caracter. Mai precis16, psihopatul  este un individ egocentric,  iresponsabil,  impulsiv ș i rece, care 
nu simte emoție și compasiune  față de semenii săi, în același timp, însă, psihopatul  este, în 
general, foarte inteligent,  iar la prima  vedere  pare  o persoană  agreabilă ș i binevoitoare,  chiar 
șarmantă . Un astfel de individ își folosește inteligența pentru a‐i manip ula pe ceilalți, singurul 
său scop fiind  propriul succes. 
Punem în discuție aceste două stări de fapt,  aparent  antagonice,  evidențiate în literatura  
de specialitate,  dar care  în realitatea  condițiilor de testare ridică aceleași probleme  conceptuale  
și organizatorice  conș tientizând  că, rezultatele  testării prin utilizarea  tehnicii poligraf a unor 
astfel de ind
ivizi, indiferent  de acuzații sau de gravitatea  faptelor ce li se impută, vor fi din start 
viciate și considerate  irelevante,  fără un examen medical  de specialitate  și un diagnostic  care, 
chiar și confirmat,  ar pune în dificultate  exp
ertul, pentru a atrage atenția asupra respectării 
etapelor pregătitoare/ premergătoare testării și a nu opune presiuni suplimentare  celor 
îndreptăț iți la un rezultat. 
Abordarea  experimental ă a comportamentului  simulat, din perspectiva  istoricului  
recent, a inclus teorii științifice, tehnici și met ode dintre cele  mai  variate, mai mult  sau mai 
puțin argumentate,  cu aplicabilitate  juridică, etice sau empirice  ori lipsite de obiectivitatea  și 
rigurozitatea  metodei ș tiințifice. Astfel, în decursul timpului, s‐au folosit drept metode și tehnici 
de subminare  a simulării (o scurtă trecere în revistă  fără pretenții de ierarhizare):  agenți 
farmacologici  (alcoolul, pentothalul  de sodiu, scapolamina,  etc)
; testul situațional; înregistrarea  
potențialelor  evocate; metoda detectării stresului din voce; detectarea  stresului emoțional în 
scris; metoda experienței motrice; metoda asociației libere;  poligraful;  stimularea  magnetic ă 
transcranian ă (TMS); electroencefalografia  (EEG); magnetoencefalografia  (MEG); tomografia  cu 
emisie de pozitroni (PET); captar
ea unor imagini termice la nivelul feței;  imagistica  prin 
rezonanță magnetic ă funcțională (fMRI); testul comportamental  (TR‐TIA). 
Doar  două dintre aceste tehnici  au fost acceptate  ca posibile alternative  ale poligrafului:  
1. Electroencefalografia  (EEG) – expresia  variațiilor  lente de potențial de la nivelul neuronilor  
piramidali  corticali, ale căror dendrite orientate  radi
al și perpendicular  pe scoarță formează 
dipoli electrici alterni somatodendritici.  Câmpul electric, produs de potențialele post‐sinaptice 
neuronale,  este emergent  la nivelul scalpului,  unde se măsoară cu ajutorul unor electrozi. 
Modificările de potențial au fost asociate cu even imente  cognitive și perceptive  specifice17. 
2. Imagistica  prin  rezonanță  magnetic ă funcțională (fMRI) – este un tip particular  de de scanare 
prin  rezonanță  magnetică , în care se măsoară reacția hemodinamic ă asociată activităț ii 
neuronale  a creierului.  Creșterea ratei  metabolismului  oxigenului  din unele regiuni corticale 
constituie  un indicator al activităț ii neuronale,  care  evidențiază dinamica unor procese cognitive 
în timpul efectuări
i unor sarcini18. 
Potrivit unor cercetări recente19, în cadrul standardizat  oferit  de Testul Informațiilor 
Ascunse, măsurătorile comportamentale  bazate pe timpul de reacție pot oferi  informații noi și 
valoroase  pentru înțelegerea  mai aprofundat ă a mecanismelor  care  susțin simularea,  oferind 
cunoștințe diferite de (dar  complementare  cu) cele oferite de măsurătorile fiziologice.  Mai 
mult,  măsurătorile comportamentale  permit  evaluarea  directă a implicării diferitelor  funcții 
executive  în actul  simulării. Acest tip de măsurători  poate fi valoros  atât pentru o înțeleg
ere 
teoretică mai  bună a implicării executive  în simulare,  cât și pentru completarea  
instrumentarului  de detecție a comportamentului  simulat cu o nouă tehnică, la fel de validă , 
dar mai simplă și mai economicoasă . 

16 K. Rosner ‐ De la meserie la psihopatie  ‐ adevarul.ro/life‐ style/stil‐de‐viata/de‐meserie‐ psihopatie/index.html   
17 M.Aniței – Psihologia  experimental ă, Edit. Polirom, Iași, 2007 
18 M.Aniței – Posibilități și limite în abordarea  experimental ă a conștiinței. Aspecte metodologice,  Revista de psihologie,  nr.3‐4, Edit. Academiei,  
2007 
19 G.Visu‐Petra – Detecția comportamentului  simulant:  perspectiva  diferenț elor interindividuale,  Teza de doctorat,  Univ.Babe ș‐Bolyai, Cluj‐
Napoca, 2011, pag.63 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

4Tehnica  poligraf  este una din cele mai performante  tehnici folosite în domeniul  
detectării comportamentului  simulat. Poligraful,  cunoscut empiric sub denumirea  de "detector  
de minciuni"  este un înregistrator  mecanic sau electronic,  ce preia pneumatic  modificările de 
tensiune arterială, puls, respirație,  suplimentat  cu un sistem pentru înregistrarea  rezistenței 
electroderm
ice și a micromișcărilor musculare20. Poligraful  nu înregistreaz ă modificările 
fiziologice  determinate  de emoțiile care  însoțesc comportamentul  simulat. La baza folosirii 
tehnicii poligraf  stă faptul că, o minciună spusă  conș tient, pe lângă  efortul mintal  pe care  îl 
necesită, produce și o anumită stare de tensiune emoțională (teama). Producerea  tensiunii 
emoționale își are originea în declanșări
le involuntare  ale sistemului  neurovegetativ  
concomitent  conș tientiză rii pericolului  și în întârzierea,  prin  aceasta, a instinctului  de 
autoconservare21. 
În demersul  de față, vom  face  referințe și o paralelă cu prioritate  la utilizarea  tehnicii 
poligraf, din considerentul  achiesării la unele concluzii formulate22 și admițând  că, din 
multitudinea  de potențiale  alternative  tehnice ale poligrafului,  în prezent, nici una nu a 
demonstrat  o performan ță superioar ă, nu s‐a dovedit o alternativ ă viabilă care  să‐l poată 
suplini, în principal,  în eforturile  de fundamentare  a deciziilor din justiție și din domeniul  
siguranței  și securității naționale. 
Bazel
e științifice ale detecției comportamentului  simulat, prin utilizarea tehnicii poligraf 
sunt contestate  de o parte  a comunității științifice, care  invocă lipsa unor teorii consistente  
pentru susținerea  unei legături cauzale, clare, între procesele  cognitive implicate în simulare și 
indicatorii  fiziologici  periferici măsurați (paramet
rii respiratori,  cardiovasculari,  reacția 
electrodermal ă). În acest context  neuroștiințele  sunt tot mai  des invocate pentru abordarea  
nivelului cognitiv al comportamentului  simulat, în încercarea  de a înțelege substratul  
neurofiziologic  al proceselor  mentale subiacente  acestuia23. 
Referitor  la cercetările poligrafice  și cele efectuate  în direcția surprinderii  
comportamentului  simulat, frapant  este faptul că, au existat foarte puține preocupări care, 
pornind de la datele strânse, să descrie anumite tipare comportamentale  sau să efectueze  
previziuni  asupra anumitor  manifestări. Tocmai acest aspect predictiv ce poate fi dat  de 
dimensiunea  fiziologică a comportamentului  ar trebui "speculat"  în cer
cetările actuale pentru a 
putea prognostica  "cum acționeaza un individ în condiții de încărcătura  emoțională?", care  este 
pragul emoțional până  la care  stările emoționale nu destabilizeaz ă comportamentul?".  
Răspunsurile  la ac este întrebări, considerăm că nu pot fi complete  decât dacă în analiza și 
evaluarea  comportamental ă este introdusă  și dimensiunea  fiziologică, ce poate furniza 
informații extrem de utile despre  modul de mobilizare  și acțiune al unei persoane  în situații 
critice, atunci  când se impune cu necesitate  luarea unor decizii rapide și maximum  de 
efici
ență24. 
 
II. Medicina  holistică, între mit sau adevă r științific cu aplicabilitate  practică în 
psihologia  judiciară și criminalistică  . 
 
Orice practicant  al unei arte vindecătoare îți poate spune că majoritatea  oamenilor  
poartă  încontinuu  cu ei (sub formă  energetică ) bagajul emoțional rămas din trecutul lor. Corpul 
nostru fizic păstrează diferite emoții captive, lucru cunoscut de mulți medici și de terapeuții 
care  lu
crează cu corpul, care ș tiu că, o simplă atingere  este uneori suficientă pentru a declanșa 

20 Anghelescu  & Dan, 1984, citat de A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com  
21 A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com  
22 vezi National  Research  Council – The poligraph  and lie detection,  National Academies  Press, Washington  DC, 2002, V.Pașca – Detecția 
comportamentului  simulat cu ajutorul imagisticii,  prin rezonanță magnetic ă funcțională, în volumul Investigarea  criminalistic ă a infracț iunilor 
din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminali știlor din România,  București, 20 10, pag.150‐151 
23 V.Pașca – Detecția comportamentului  simulat cu ajutorul imagisticii,  prin rezonanță magnetic ă funcțională, în volumul Investigarea  
criminalistic ă a infracțiunilor din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminali știlor din România,  București, 2010, pag.147 
24 A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

5un flux uimitor de emoții și de amintiri  la pacientul  lor, provocând  o descărcare emoțională 
neaș teptată, generată de eliminarea  energiei rămase captive25. 
Cu mii de ani în urmă , medicii din antichitate  au observat cu mare atenție corpul uman și 
au descoperit  că oamenii care  se lasă dominați de anumite emoții fac boli fizice corespondente.  
Spre exemplu,  cei care se lasă guvernați  de mânie se îmbolnăvesc adeseori de ficat și au 
probleme  cu vezica biliară. Cei car
e se tem au probleme  cu rinichii sau cu vezica urinară. Noi 
putem simți energia  manifestat ă sub forma emoțiilor noastre, iar dacă energiile emoționale 
negative devin captive în corpul nostru ele pot produce efecte foarte dăunătoare26.  
Stările emoționale sunt singurele care  au fost cercetate  din punct de vedere științific. 
Cele dăunătoare sunt furia sau  ostilitatea,  depresia – care  nu include doar tristețea, ci și 
autocomp ătimirea, sentimentul  de vinovăț ie și disperarea  ‐ , stresul,  care  constă în agitație, 
nervozitate  și anxietate,  și reprimarea  sau negarea  anxi etății27. 
Emoțiile nerezolvate  captive te pot face  să pornești de la prezumții greșite, să 
reacț ionezi excesiv la cele mai inocente observații, să interpretezi  eronat comportamentul  altor 
persoane  și să îți sabotezi propriile relații. Ca și cum toate acestea  nu ar fi suficiente,  ele te pot 
conduce la stări de depresie,  de anxi
etate ș i la alte stări negative de spirit de care  nu poți scăpa. 
Emoțiile nerezolvate  captive pot interfera  cu funcționarea corectă a organelor  și țesuturilor  
corpului, punându‐ți la pământ  sănătatea, provocându ‐ți dureri, oboseală  și boli. Indiferent  cât 
de mare este suferința fizică, energia invizibilă a acestor  emoții nerezolvate  captive nu poate fi 
diagnosticat ă de medicina convențională, deși ea stă la baza dificultăților fizice și emoționale pe 
care le experimentezi28. Iată și o listă cu cele mai comune circumstan țe în care emoțiile devin 
adeseori captive: pierderea  unei persoane  dragi; divorțul sau problemele  în cadrul relației de 
cuplu; dificultăți financiare;  stresul acasă sau  la locul de muncă; traumele fizice; certurile și 
bătăile; abuzurile  fizice, mental e verbale sau sexuale; convingerile  negative legate de sine sau 
de alte persoane;  stresul pe termen lung; respingerea;  bolile fizice; sentimentul  de inferioritate;  
interiorizarea  sentimentelor;  neglijarea  sau abandonarea.  Această listă nu este exhaustiv ă.  
Adeseori,  atunci când cineva trece printr‐un eveniment  traumatic  sau foarte intens,  el 
rămâne cu o energie em oțională captivă în corpul său. Cu toate acestea, nu toate evenimentele  
emoționale generează emoții captive. Corpul este special  conceput  pentru a gestiona energia 
emoțională acumulată  în timpul evenimentelor  obișnuite ale vieții de zi cu zi. Emoțiile 
nerezolvate  captive generează întotdeauna  o vibrație en ergetică  specifică, fiind asociate, în 
mintea noastră, cu anumite evenimente29. Când suntem puși în fața unor evenimente  
stresante,  înregistrăm un nivel continuu de alertă. Stresul  cronic provoacă o dereglare  sau un 
dezechilibru  în funcționarea sistemului  nervos autonom,  astfel încât, la un stimul foarte mic, 
apare un nivel foarte ridicat de activare. Celulele din sistemul nervos autonom devin  hiperact ive 
și răspund la provocări minore30. 
Singura modalitate  de a ști dacă ai sau nu emoții nerezolvate  captive în corp constă în ați 
întreba mintea  subconștientă31. 
Suntem atât de obișnuiți cu funcționarea  corpului nostru, încât nu mai  acordăm atenție 
complexit ății procesului  care  îl menține în funcțiune. La fel ca și în creierul  uman,  unde 
capacitățile de genul memoriei  sau simțului sinelui sunt proprietăți date ale tuturor neuronilor, 
în sistemul imunitar există  o capacit
ate de întreținere a corpului, de alcătuire a unui istoric și de 
a avea un sine32. Orice virus, bacterie sau ciupercă ce ți‐a invadat vreodată corpul, toate rănile 

25 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.70 
26 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.60‐ 61 
27 D.Goleman  – Emoții vindecătoare, Edit.Cartea  Veche, București, 2008, pag.50 
28 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.33 
29 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.77, 87  
30 D.Brown  – Stresul, trauma și corpul, în lucrarea: D.Goleman –  Emoții vindecătoare, Edit.Cartea  Veche, București, 2008, pag.115 
31 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.50 
32 F.Varela –  Sinele corpului,  în lucrarea:  D.Goleman  – Emoții vindecătoare, Edit.Cartea  Veche, București, 2008, pag.79 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

6pe care  le‐ai suferit  vreodată, toate gândurile  și sentimentele  pe care  le‐ai trăit și întreaga 
istorie a fiecărei celule a corpului sunt stocate și arhivate în mintea subconștientă33. 
În timpul anilor de practică34, am aflat că este într‐adevăr posibil să extragem  informații 
din mintea subconștientă , prin  folosirea unui anumit  tip de kinesiologie,  respectiv prin  testarea 
mușchilor. Capacitatea  de a deschide o linie de comunicare  cu mintea subconștientă  a 
pacienților mei a devenit rapid  unul din principalele  in strumente  de care  m‐am folosit în 
practica medicală. În timp, am ajuns  să am o mare  încredere  în înțelepciunea  inerentă a 
corpului și în capacitatea  sa de a‐mi transmite  informații prin  testul muscular35.  
Câteva din aplicațiile practice ale kinesiologiei  aplicate sunt36: afli repede și ușor 
adevărul unei intenții,  afirmații sau declarații; afli ce persoane,  firme, cărți, programe,  filme și 
orice altceva intenționezi  să “consumi”  sunt în concordanță  cu adevărul și îți sunt folositoare;  
poți să o folosești ca metodă  de autocunoa ștere; poți obține informații ca re altfel nu îți sunt 
accesibile;  ca metodă de vindecare  de anumite boli și afecțiuni; ca metodă de creștere  a 
nivelului de conș tiență.  
Succesul metodei kinesiologiei  aplicate, se datorează faptului că poți pune întrebări și primi 
răspunsuri clare și directe la orice problemă, di
n orice domeniu.  În kinesiologie,  atunci când 
întrebi,  te adresezi  subconștientului, iar răspunsul vine din acea zonă, a conș tiinței colective,  a 
informațiilor universale,  a legăturii cu Divinitatea,  cu întregul  Univers și Creație, acolo unde nu 
există ba
rierele educației,  a paradigmelor,  a condiționărilor și a micilor interese lumești. Din 
aceste motive,  răspunsul este clar, corect, nealterat și nu poate reflecta  decât adevărul în 
starea lui cea mai pură37.  
De obicei e nevoie de doi oameni pentru această testare. Există ș i exerciții care  le poți 
face  singur. În linii mari, metoda de aplicare a kinesiologiei,  este urmă toarea: 
‐ se iau doi oameni,  unul este “operatorul”  (cel care  testeaza) iar celalalt “subiectul”  (cel care 
este testat); 
‐ subiectul stă în picioare,  cu mâna stângă întinsă lateral,  paralelă cu podeaua.  De obicei,  se 
recomandă  mâna stângă sau mâna care  nu e do
minantă a persoanei  testate; 
‐ operatorul  se așează  în fața subiectului,  cu mâna stânga pe umărul acestuia, iar mâna dreaptă 
pe antebraț ul subiectului,  imediat  deasupra  înc heieturii  palmei (în zona ceasului de mână); 
‐ este recomandat  să întrebi subiectul la început dacă mâna pe care se face  testarea este în 
regulă (nu e luxată  sau a avut multiple fracturi); 
‐ operatorul  cere subiectului  să reziste când va încerca  să‐i apese mana în jos; 
‐ se fac testări (apăsări al e brațului subiectului)  pentru  diferite întrebări adresate de operator;  
‐ operatorul  apasă mâna subiectului,  cu o mișcare fermă, rapidă și cu o presiune constantă. 
Ideea este de a apăsa suficient de puternic, pentru a verifica gradul de rezistență și opoziție a 
subiectului.  În nici  un caz nu se folosește o forță ex
cesivă sau o apăsare  prelungită, care  să 
oboseasc ă brațul subiectului,  astfel încât  acesta să oboseasc ă și să cedeze. Se verifică dacă  
mușchiul are suficienta  energie pentru a bloca articulația umărului în poziția respectivă; 
‐ se va observa că la înt
rebările38 cu răspuns  adevărat, brațul rezistă în poziția orizontală iar la 
cele  cu răspuns  fals/negativ,  brațul subiectului  va cădea relativ ușor spre corp39.  
Testul muscular deschide o fereastră  de acces la ceea ce se întâmplă în interiorul  
corpului și al minții. Prin folosirea lui, noi căpătăm acces la computerul  nostru intern și putem 

33 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.52 
34 Dr.Bradley  Nelson  a absolvit magna cum laude  Colegiul West de Chiropractic ă din San Lorenzio, California.  A ținut nenumărate conferințe la 
nivel internațional despre vindecarea  naturală a bolilor cronice și a tratat  cu succes pacienți din SUA și Canada care sufereau de sindromul
oboselii cronice, fibromialgie  și o largă varietate de alt e boli cronice. Medic chiropractician  holistic, aplică metode intuitive de vindecare  și este 
considerat  unul dintre cei mai mari pioneri și experți la nivel mondial în domeniul  medicinii  bioenergetice  și al psihologiei  energetice.  
35 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.54; 
36 http://www.gozman.ro/kinesiologie ‐aplicata‐cum‐sa‐afli‐rapid‐adevarul;  vezi și http://www.icak.co.uk/news/fundamentals ‐of‐applied‐
kinesiology ‐with‐tracy‐gates 
37 http://www.abundent.ro/eft ‐tee/kinesiologie  aplicata sau testarea  musculara  
38 vezi B.Nelson – Comunicarea  non‐verbală în lucrarea Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.181‐183 
39http://www.bodymindspiritmag azine.ro/mind/kinesiologie ‐aplicata‐cum‐sa‐afli‐rapid‐adevarul;  vezi ș i http://www.appliedkinesiology.com;  
pentru detalii: B.Nelson  – Codul emoțiilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.168‐180  
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

7descoperi  cu ușurință  eventualele  dezechilibre  din sistem. În aceste condiții, este logic să 
pornim de la premisa  că acest computer  intern știe exact ce se întâmplă în interiorul  nostru, în 
permanen ță și pe toate nivelele. Mai mult  decât atât, corpul nostru ne poate spune cu precizie 
ce este bun și ce nu pentru noi. Există  un răspu ns fizic la adevărurile și la minciunile  pe care  le 
rostim. Mușchii noștrii devin instantaneu  mai slabi atunci când mințim, sau mai puternici atunci 
când rostin  adevărul. Corpul nu poate fi păcălit. Mintea noastră subconștientă  știe pe loc și 
dincolo  de orice îndoială dacă rostim adevărul sau mințim, ori dacă acționă m în mod corect prin 
gândurile  noastre, prin  afirmațiile pe care  le rostim sau prin  acțiunile noastre40. 
Pe scurt,  testul muscular funcționează  foarte bine și de cele mai  multe ori în cazul 
majorităț ii oamenilor.  Există însă ș i alți factori de care  trebuie să ținem seama41. Uneori, testul 
nu funcționează  deoarece  subiectul nu se simte comfortabil  dintr‐un motiv sau altul. Fie i se 
pare  prea ciudată experiența, fie devine defensiv și se teme  să nu reveleze  o informație 
ascunsă . De pildă, am cunoscut42 oameni imposibil de testat  în fața unui grup  mai mare, dar 
care  puteau fi testați cu ușurință  în particular.  Dacă un subiect  nu dorește să se lase testat, el 
are mari șanse de succes. Asta înseamnă că, el nu coopereaz ă cu tine și nu dorește ca testul 
muscular să reușească, din motive care  îl privesc. 
O altă metodă43 prin  care  pot fi obținute răspunsuri de la mintea subconștientă  este așa‐
numitul Test al Balansului  Corporal.  Dacă vei rost o afirmaț ie pozitivă , coerentă și adevărată, 
corpul tău va începe să se încline înainte, de regulă în mai  puțin de zece secunde. Mintea 
subconștientă 
știe că această afirmație este adevărată și corpul va începe să se încline înainte, 
întrucât se simte atras de orice afirmație pozitivă, coerentă sau adevărată. Invers, dacă rostești 
o afirmație negativă, incoerentă  sau falsă, corpul tău va înc epe  să se încline înapoi, în acelaș i 
interval  de timp, întrucât respinge nu doar gândurile  negative ci și incoerența și minciuna.  Eu 
cred că acest fenomen se petrece din cauza  modului în care percepem  lumea din jurul nostru. 
Deși lumea  exterioară  ne înconjoar ă în permanen ță de pretutindeni,  noi ne‐am obișnuit să ne 
raportăm ex
clusiv la ce se află în fața noastră. Atunci când rostim o afirmație,  corpul nostru o 
percepe ca pe un alt obiect cu care  are de‐a face, cum  ar fi ecranul din față sau mâncarea  din 
farfurie. Est
e ca și cum afirmația rostită  s‐ar afla în fața noastră, iar corpul trebuie să o 
proceseze.  
 
III. Argument: 
 
În domeniul  psihologiei  judiciare, emoția este considerată  ca fenomen tipic sferei 
afective, deoarece  aceasta, prin  modificările psihofiziologice  pe care  le implică, poate fi supusă 
unei analiz
e științifice sistematice.  Evidențierea  unei emoții poate fi făcută pornindu‐se atât de 
la aspectul comportamental,  cât și de la cel al corelatelor  psihofiziologice  pe care aceasta  le 
implică. Comportamentul  emoțional global reprezintă obiectivarea  trăirii emoționale, întâlnită 
atât în aspectul inaparent,  dar cel mai  evident și mai  ușor observabil  în cel aparent. Aspectul 
aparent,  denumit  ca ex
presie  emoțională, subsumeaza  întreg ansamblul  de reacții somatice și 
musculare  (faciale,  scheletice,  viscerale,  umorale etc.) pe care  subiectul le dezvoltă în 
momentul  experimentă rii unei emoții44. 
În ancheta  judiciară elementul  cel mai  evident  în cazul  trăirii unor emoții, pe fond 
stresant, este tremurul fiziologic existent  la nivelul tuturor mușchilor care  acționează  aparatul 
fonorespirator.  Tremurul  fiziologic este o ondulație sau o oscilație minusculă determinat ă de 
stresul psihologic,  ce corespunde  frecventei  de 8‐14 Hz. și po ate fi atribuit undelor alfa45. 

40 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.165‐166 
41 vezi B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.186‐195 și www.HealersLibrary.com  
42 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.188 
43 B.Nelson  – Codul emoț iilor, Edit. Adevă r Divin, Brașov, 2012, pag.56‐ 58; vezi și www.HealersLibrary.com  
44 Ciofu, Golu & Voicu, 1978 – citat de A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
45 A.Ciopraga,  1996 ‐ citat de A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

8În cazul  unei persoane  care  nu este stresată, tremurul fiziologic are o intensitate  
maximă . În momentul  instalării stresului, acesta scade în intensitate  sau  este eliminat. 
Creșterile sau scăderile intensităț ii, frecvenței timbrului vocii, ca urmare  a reducerii  tremurului  
fiziologic,  reprezintă un indice al gradului de stres pe care‐ l încearcă pe rsoana, des utilizat în 
practicile criminalistice  în vederea detectă rii comportamentului  simulat. Tensiunea  musculară 
poate fi înregistrată  local sau  generalizat  prin intermediul  înregistratorilor  mecanici,  fie mai 
modern,  prin  culegerea  potențialelor  musculare  electrice (EMG). Acest tonus  este considerat  a 
fi strâns legat de starea emotivă. Astfel, exista o corelație pozitivă  între EMG di n regiunea 
frontală  și prezența anxietății, între înregistrările poligraf prin  micromișcarile musculare  și 
comportamentul  simulat etc. Balanța mușchilor scheletici  este  în general echilibrat ă și scăzută 
în relaxare. În actul  motor și în stările emoționale crescut e, balanța nivelului tensiunii devine nu 
numai  ridicată, ci și discontinu ă, cauzand tremurul.  Emoțiile de intensitate  crescută se pot 
exterioriza  în tremur, acesta putând chiar dezorganiza  răspunsul motor din momentul  
respectiv46. 
Simularea  reprezintă o metodă de coping comportamental  având  funcția de a preveni 
sau reduce reacț ia de stres provocată  de ancheta  judiciară47. În practica anchetatorilor48 din 
diferite țări se folosesc de la minciuni simple,  cum că un complice deja a recunoscut  și ancheta 
se va încheia  în curând, până  la scenarii ce cuprind fabricarea  de probe mincinoase,  totul pentru 
a pune presiune și a determina  persoana  să declare tot ce știe. O asemenea  strategie are, 
inevitabil,  și puncte tari și riscu ri. De regulă, se acceptă  că persoana  de bună‐credință nu va 
ceda, se va lupta și își va susține buna‐credință. Din punct de vedere legal49 poate fi considerat  
abuz a te "juca" cu persoana  ascultată . Din  punct de vedere profesional,  unii anchetatori  
vorbesc de o așa‐numită "călire" a celui ascultat: dacă este curat,  rezistă, dacă nu, va ceda. 
Există  o diferență  marcantă între examinator  și subiectul examinării. Persoana  în cauză 
știe dacă es
te sau nu implicată cu ceva în cauza cercetată/verificată, cunoaște rolul  pe care  l‐a 
avut,  pasiv sau activ, din perspectiva  participă rii. Expertul nu știe, bănuieș te și încearcă să afle. 
Problema  subiectului  nu este aceea a sincerităț ii sau nesincerităț ii, pentru că în plan  psihologi c 
el și‐a definit deja poziția cu care  se va prezenta la examinare.  Preocuparea  lui legată de 
examinare  vizează dacă testarea va fi relevantă, dacă îl va inculpa sau disculpa50.  
Analizând  vulnerabilit ățile actuale ale tehnicii poligraf, unii autori51 au pus  în discuție 
explicația absenței reactivităț ii semnificative  și susținerii sinergice a modificărilor de trasee, prin 
aceea că, amprenta  psihocomportamental ă, obiectivată  ca amintire a faptei comise și păstrată 
în memoria stochativă a individului  sub forma algoritmului  infracțional, începe să fie din ce în ce 
mai  palid ex
primată și păstrată mai  lacunar la din ce în ce mai  mulți suspecți,  constatând  că, 
făptuitorii neagă cu seninătate comiterea  faptelor câtă vreme vis‐a‐vis de algoritmul  moral  – ca 
reprezentare  a vinovaților, sancțiunii culpabilității, rușinii de a minți, simțul moral  al nivelului 
conș tiinței etc – se int
eriorizeaz ă un algoritm infracțional din ce în ce mai  anemic și mai  palid 
exprimat  în componenta  sa afectivă absolut necesară apariției stresului emoțional obiectivat  în 
modificările psihofiziologice  ale traseelor:  puls, TA, bioelectric  și respirat or. 
Ne aflăm în fața unei schimbă ri de paradigm ă în tehnicile de investigare  a 
comportamentului  uman, în general, și, în consecință , și al comportamentului  simulat. 
Progresele  realizate de neuro‐științele  cognitive obligă  psihologia  la rafinări și revizuiri  ale 
conceptelor  tradiționale.  Explorar ea  mecanismelor  corticale a adus noi dimensiuni  și 

46 A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
47 A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
48 G.Olteanu  – Etapele ascultării persoanelor  în cadrul anchetelor  judiciare – controverse,  în volumul Investigarea  criminalistic ă a infracțiunilor 
din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminali știlor din România,  București, 2010, pag.208 
49 vezi: art.194 din Codul  Penal al României  republicat,  M.O.nr.62/16.04.1997  cu modificările și completările ulterioare  și art.280, art.281 din 
Noul Codul Penal al României,  publicat M.O.nr.510/24.07.2009,  cu aplicabilitate  începând  cu 01.02.2014 
50 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.66 
51 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.37‐ 38 
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

9coresponden țe al comportamentului  simulat. În acest moment  este nevoie de o redefinire  a 
obiectului  investigației52. 
Un studiu recent53 demonstrează  că, în mod intuitiv, creierul  uman are capacitatea  de a 
asimila multe informații și decide pe loc o valoare medie a acestora. Chiar și la nivel intuitiv, o 
parte important ă din procesul de luare a unor decizii constă în conceptul  de "integrare  a valorii" 
‐ luarea în considerare  a punctelor  puternice  și a punctelor  slabe al e fiecă rei opțiuni. Oamenii 
pot avea încredere  în reacțiile lor bazate pe instinct  pentru a lua o decizie de calitate.  
Studiul vine astfel în susținerea  "testului muscular"  și elimină  una din vulnerabilit ățile 
identificate  în cazul  folosirii tehnicii poligraf 54, respectiv pericolul și totodată scuza eventualelor  
erori prin transferul  în totalitate  al responsabilit ății concluziilor  pe seama prelucrării pe 
calculator,  în disprețul total față de simțul clinic specific psihologului  criminalist. 
Metoda "testului muscular"  poate fi susținută cu unele din argumentele  pro ale tehnicii 
poligraf55: această activitate  are drept scop descoperirea  autorului și probarea vinovăț iei; testul 
vizează obținerea unor date de la care  să se plece în identificarea  făptuitorului,  deci nu ne aflăm 
în prezența învinuitului  sau  inculpatului;  testul vizează restrângerea  cercului de bănuiți și 
canalizarea  tuturor eforturilor  pentru verificarea  celor  car e dau  reacții de nesinceritate;  în nici 
un caz,  prin  testare, persoana  nu este obligată să‐și probeze vinovăția, ci sunt puse în evidență 
modificările fiziologice  tipice; probele nu au valoare prestabilit ă și prin  urmare rezultatul  testării 
trebuie să fie coroborat  cu celelalte probe și mijloace de probă.  
Tehnica  "testului muscular"  poate fi popularizat ă sau deconspirat ă. Neexistând  re
lația 
"om‐mașină" și credința ori convingerea  că, tot ce e creat de mâna omului poate fi modificat  
sau  manipulat  prin  diverse tertipuri,  relația "om‐om"  pune "amatorii  de autocontrol"  la 
încercare  și ridică bariere imprevizib
ile. 
Totul este simplu. Se aplică și în cazul testului poligraf. O persoană  care, dorind să 
eludeze testarea folosește substanțe inhibitoare  ale sistemului  nervos central,  va obține în 
cadrul examinării înregistrări cu o amplitudine  și frecvență a semnalului  aplatizate,  fără 
modificări de la încep
utul testului până  la sfârș it. Ori evaluarea  diagramelor  poligraf se 
fundamenteaz ă exact pe diferenț ele existente între reacțiile subiectului  la diferite categorii  de 
întrebări. Un alt aspect relevant, dar care  se omite din neștiință  sau rea credință este faptul că, 
examin
atorul este de profesie psiholog și prin  observație directă, pe parcursul  examină rii, 
identifică dacă subiectul este afazic, coerent, stabil emoțional, dacă reacționează  la stimuli, etc, 
într‐un cuvânt dacă este prezent, desigur în sens  psihologic56. 
Dincolo  de înregistrările grafice sau digitale ale aparaturii,  dincolo de adevăr sau 
minciună, în spate este omul. Dacă cunoști omul, cunoști și rezultatele  acțiunilor lui și implicit 
rezultatul  muncii tale ca expert – concluzia  formulată va fi una în concordanță  cu realitatea57. 
IV. Concluzii:  
 
Scopul determinat  al acestui demers îl reprezintă o abordare practică, interdisciplinar ă și 
dinamică a posibilelor  alternative  la tehnicile și metodele  actuale,  operaționalizate  în lupta de 
subminare  a comportamentului  simulat. În contextul  vulnerabilit ății metodelor  actuale, 
investigarea  unor subiecți în sfera clinică poate fi statuată  ca un instrument  de ce rcetare, ca o 
aplicație experimental ă cu impact și implicații în fundamentarea  teoriilor de redefinire  a 
conceptului  de comportament  simulat. 
   Tehnica  "testului muscular",  ca procedură de examinare/testare,  oferă perspective  
interesante  de investigare  a unor procese cognitive,  este o stare de fapt care, acceptată etic, cu 

52 V.Pașca – Detecția comportamentului  simulat cu ajutorul imagisticii,  prin rezonanță magnetic ă funcțională, în volumul Investigarea  
criminalistic ă a infracțiunilor din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminali știlor din România,  București, 2010, pag.153 
53 M.Usher ‐ Revista Proceedings  of the National Acadmey  of Sciences –  preluare dailymail.co.uk.  
54 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.35‐ 37 
55 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.32‐ 34 
56 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.73 
57 V.Lăpăduși, G.Țîru – Detectorul  de minciuni,  Edit. Little Star, București, 2008, pag.46 

Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro

10avantaje sau dezavantaje  dovedite în timp,  să suscite și credibilitate  în susținerea  eforturilor  de 
prevenire,  contracarare ș i anihilare a tendințelor firești de eludare a realității cauzale, 
complementar  sau  independent  de alte metode de descoperire  a comportamentului  real 
corespondent.  Criteriile de admisibilitate  o pot consacra.  Motivația examinatoril or, evitarea 
implicării emoționale a acestora și eliminarea  posibilelor  tendințe de manipulare  a informațiilor 
obținute contribuind  la fundamentarea  raționamentelor  teoretice ulterioare.  
 
 
Bibliografie:  
1. Aniței M. – Psihologia  experimental ă, Edit. Polirom, Iași, 2007 
2. Aniței M. – Posibilități și limite în abordarea  experimental ă a conștiinței. Aspecte metodologice,  Revista 
de psihologie,  nr.3‐4, Edit.  Academiei,  2007 
3. Anghelescu  & Dan,  1984, citat de A.Papari  – Tehnici de identificare  a comporta mentului simulat – 
www.scribd.com 
4. Brown D. – Stresul, trauma și corpul, în lucrarea: D.Goleman  – Emoții vindecătoare, Edit.Cartea  Veche, 
București, 2008 
5. Ciofu I.‐ Comportamentul  simulat, Edit.  Academiei,  Bucuresti,  1974  
6. Ciofu, Golu & Voicu, 1978 – citat de A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – 
www.scribd.com 
7. Ciopraga A., 19
96 ‐  citat de A.Papari – Tehnici de identificare  a comportamentului  simulat – 
www.scribd.com 
8. Dragomirescu  V.– Determinism  și reactivitate  umană, 1990 
9. Ganis G.,  s.a.  – Neural correlates  of different  types of deception:  an fMRI investigation.  Cerebral Cortex 
10. Goleman D. – Emoții vinde cătoare, Edit.Cartea  Veche,  București, 2008 
11. Gorgoș  C‐tin ‐ Dicționar enciclopedic  de psihiatrie,  Edit.Medicală,  Bucureș ti, 1989 
12. Happel M.D. – Neuroscience  and the detection  of deception,  Rewiev of Policy Research,  nr.22(5) 
13. http://dexonline.ro/d efinitie/psihopatie  
14. http://www.gozman.ro/kinesiologie ‐aplicata‐cum‐sa‐afli‐rapid‐adevarul  
15. http://www.abundent.ro/eft ‐tee/kinesiologie  aplicata sau testarea mus culara 
16. Lăpăduși V, Țîru G. – Detectorul  de minciuni, Edit. Little Star, Bucureș ti, 2008 
17. Nelson B. – Codul emoțiilor, Edit.  Adevăr Divin,  Brașov, 2012 
18. Odobleja Șt. – Psihologia  consonantist ă și cibernetic ă, Edit. Scrisul Românesc,  Craiova, 1978 
19. Olteanu G. – Etapele ascultării persoanelor  în cadrul an chetelor judiciare – controverse,  în volumul 
Investigarea  criminalistic ă a infracțiunilor din domeniul  crimei organizate,  Asociația Criminaliștilor din 
România,  București, 2010 
20. Papari A. – Tehnici  de identificare  a comportamentului  simulat – www.scribd.com 
21. Pașca V. – Detecția com portamentului  simulat cu ajutorul imagisticii,  prin rezonanță magnetic ă 
funcțională , în volumul  Investigarea  criminalistic ă a infracțiunilor din domeniul  crimei organizate,  
Asociația Criminaliștilor din România,  București, 2010 
22. Reid J. E., Iuban F.E. – Truth and deception  the polygraph  tehnique,  SUA, 1966 
23. Rene la Cha t  – La technique  de l*enguette  criminelle,  tom.I, Edit.Moderna,  Bruxelles,  1959 
24. Rosner K. ‐  De la meserie  la psihopatie  ‐  adevarul.ro/life ‐style/stil‐de‐viata/de‐meserie‐ psihopatie/  
index.html  
25. Usher M. ‐ Revista  Proceedings  of the National Acadmey of Sciences – preluare dailymail.co.uk.  
26. Varela F. – Sinele corpului, în lucrarea: D.Goleman  – Emoții vindecăto are, Edit.Cartea  Veche, București, 
2008 
27. Visu‐Petra  G. – Detecția comportamentului  simulant:  perspectiva  diferențelor interindividuale,  Teza  de 
doctorat, Univ.Babeș‐ Bolyai, Cluj‐ Napoca, 2011  
Psihologia Online
Biblioteca online
www.psihologiaonline.ro