Aparatul excretor [628784]

Formarea competențelor –pilonul formării viitorului
specialist
(masă rotundă pentru profesorii de biologie, geografie și chimie sosiți la
olimpiada zonală 2012 )
Maria NICORICI,
dr. conf. univ., USB “Al. Russo”
11.02.2012

Absolvent: [anonimizat], abilități, dar nu și experiență de
aplicare, utilizare a acestora. El nu este
pregătit să acționeze în diferite situații, în
special în situații autentice .
Problema principală a formelor tradiționale de
educație profesională constă în faptul că
specialistul este pregătit să însușească funcții
profesionale, dar nu să le realizeze.

Pentru a depăși aceste dificultăți, la nivel de
politici educaționale s -a decis a trece la un
Curriculum axat pe competențe.

(METODA GRAFITTI)
Grupul I. Lucrând în echipă străduiți -vă să
fixați pe poster ce prezintă capacitățile în
viziunea Dvs.?
Grupul II . Lucrând în echipă străduiți -vă să
fixați pe poster ce prezintă competența în
viziunea Dvs.?
Grupul III . Lucrând în echipă străduiți -vă să
fixați pe poster ce prezintă comportamentul
în viziunea Dvs.?Sarcini DIDACTICE pentru profesori:

Ce este competența?
Competență este de origine latină: competere -a se
întâlni într -un loc, a fi capabil, a fi în stare .
Fiind preluată în învățământ din alte domenii: psihologie,
muncă, lingvistică.
Este o noțiune polisemantică, semnificația ei
schimbându -se în funcție de domeniu în care ea este
aplicată.
Numărul de definiții trece orice limită rezonabilă.
Constantele care sunt întâlnite la definirea competențelor
sunt: acțiune, activitate, situație, resurse, persoană

Cunoștințele științifice sunt moduri de reprezentare a
informației condensate sub formă de imagini, noțiuni,
principii, care se referă la obiectele din exterior și
relațiile dintre ele.
Capacități le–sistem de însușiri funcționale și
operaționale în uniune cu Dp, Cn și experiența, care
duc la acțiuni eficiente și de performanță.
Comportamentul -reacție totală a unui organism, prin
care răspunde la o situație trăită, în funcție de
stimulările mediului și tensiunile sale interne și ale
cărui mișcări succesive sunt orientate într -o direcție
semnificativă.

Definiții
V. Copilu definește competența ca interacțiunea a 3C
Competența
Cunoștințe Capacități Comportament

Unde, C (competențele ) reprezintă:
cunoștințe funcționale ,asimilarea cărora este
nu doar pentru a le „ști” ca să fie reproduse la
examene, dar fiind formate prin exerciții de
aplicare sistematică a lor la lecție favorizează
formarea de,
capacități de aplicare a cunoștințelor sub forma
unor priceperi, abilități și deprinderi care după o
anumită perioadă să se transforme în
comportamente constructive, a unor conduite și
atitudini pozitive în plan profesional.

Deci, prin noțiunea de competență
înțelegem un termen generic, în care se
integrează toate tipurile de obiective
realizate în procesul educațional, fiind ca o
combinație dinamică de deprinderi,
cunoștințe, aptitudini și atitudini .

În Curricula modernizată la biologie (2010) a
fost acceptată următoarea definiție:
„Competența școlară este un ansamblu
integrat de Cn, Cp, Dp și At dobândite de
elev prin învățare și mobilizate în contexte
specifice de realizare, adaptate vârstei
elevului și nivelului cognitiv al acestuia, în
vederea rezolvării unor probleme cu care
acesta se poate confrunta în viața reală”.

Deci, competența reprezintă un ansamblu
integrat de cunoștințe, capacități, atitudini
exersate adecvat și spontan în diferite situații,
mobilizând, reorganizând resursele interne și
externe pentru atingerea unui scop sau a
unor scopuri în contextul experienței sociale
autentice .

După Sorin CRISTEA
Modelul pedagogic al competenței include:
I) Competențe de gradul I, care intervin în fazele
inițiale ale învățării:
cunoaștere simplă;
înțelegere;
aplicare.
II) Competențe de gradul II, care intervin ulterior,
în fazele avansate ale învățării:
analiză
sinteză
evaluare critică.

Ambele categorii de competențe pot fi
probate comportamental la nivel de conduite
(cognitive) dobândite prin activitatea de
instruire (realizată prin acțiuni de predare –
învățare -evaluare) exprimate în termeni de
performanțe concrete, proprii unei discipline
(care confirmă o anumită competență
psihologică ).

Care sunt componentele unei competențe?
(se adresează tuturor participan ților)

Componentele unei competențe sunt?
Componenta (savoir -dire) este de tip static, legată de senzațiile,
percepțiile și reprezentările referitoare la obiectele, fenomenele și
persoanele din lumea înconjurătoare.
Componenta (savoir -faire ) răspunde la întrebarea
 „a ști cum", permite acțiunea asupra mediului și soluționarea cognitivă
și motorie a unor probleme; poate fi aplicată direct la anumite sarcini,
implicând mai multe simțuri și proceduri:
 a ști să faci cognitiv -presupune activități cognitive care permit a
deduce informații noi referitoare la informația existentă;
 a ști să faci operațional -presupune efectuarea unei modificări printr -o
operație, un element;
 a ști să faci relațional -presupune stabilirea relațiilor cognitive dintre
diferite domenii de studiu, cu scopul de a realiza o activitate).
Componenta (savoir -etre) ține de voință, afectivitate, emoții, motivații și
include:
 a putea să acționezi;
 a vrea să acționezi;
 a ști să acționezi.

Ce competențe le sunt necesare
profesorilor ?
În opinia lui Gherghinescu (1999) competența didactică poate fi
operaționalizată în număr de cinci competențe specifice :
competența cognitivă , care cuprinde abilitățile intelectuale și
cunoștințele așteptate;
competența afectivă , definită prin atitudinile așteptate din partea
profesorului și considerată a fi specifică profesiunii didactice, fiind
și cel mai greu de obținut;
competența exploratorie , care vizează nivelul practicii pedagogice
și oferă ocazia viitorilor profesori de a -și exersa abilitățile didactice;
competența legată de performanță , prin care profesorii dovedesc
nu numai că știu, dar și că pot utiliza ceea ce știu;
competența de a produce modificări observabile ale elevilor în
urma relației pedagogice.

Cum pot fi formate competențele?
Competențele se formează prin mai multe
discipline.
Pentru formarea și dezvoltarea competențelor
este necesară atât activitatea teoretică de
informare , dar mai ales activitatea practică ,
desfășurată într -un context profesional real,
precum și creării condițiilor adecvate pentru
acumularea de experiențe noi, aici și acum, ce
va depinde de competența cadrului didactic și
aptitudinile elevilor/studenților …

Sarcină pentru toți:
Care sunt reperele metodologice
pentru formarea competențelor?

Reperele metodologice pentru
formarea competențelor sunt?
Proiectarea situațiilor de învățare;
Selectarea strategiilor didactice;
Cadrul de învățare și gândire *ERRE –ca
resursă metodologică incontestabilă de formare
a competențelor.
(*Evocare/Realizareasensului/Reflecție/Extindere )

Ce putem face pentru a dezvolta
competențe ?
Spre deosebire de cunoștințe și abilități,
care se păstrează gata pentru utilizare,
competențele se constituie la momentul
apariției situației de problemă ca răspuns
la ea.

Ce prezintă o situație de învățare?
Reprezintă un context pedagogic creat de acțiunea
următorilor factori:
sarcina de învățare,
cunoștințele și abilitățile pe care le posedă elevul,
necesare în rezolvarea sarcinii de lucru,
obiectivele de învățare și obiectivele de formare
relative la sarcină,
unitatea de timp și resursele sediului fizic în care se
produce învățarea…

Ansamblul situației de învățare
cuprinde mai multe
condiții externe:
obiective și strategii de p -î-e
(metode, procedee, tehnici)
și mijloace de învățământ
(materiale, instrumente,
aparate), timp, spațiu,
regulamente, stil personal,
asigurate de profesor
pentru a declanșa
mecanismele de învățare
adecvate realizării sarcinii
date etc.condiții interne:
nevoi, scopuri, atitudini,
valori, motivație, interese,
dorințe, experiențe,
certitudini pentru obiectul de
studiu, capacități, stil de
învățare, structura
cognitivă, voința de a învăța
etc.

Sarcina didactică pentru ambele grupe:
În temeiul celor relatate mai sus
propuneți în baza unui conținut concret
câte o situație de învățare.

Model
de situație de învățare nr.1
Competențe : proiectarea lecției (Domeniul: Didactica biologiei)
Obiectiv operațional : studenții vor fi capabili să simuleze o
lecție la biologie la un anumit conținut.
Resurse materiale: curriculum -ul la disciplină, manuale, planșe,
mulaje etc.
Resurse procedurale: analiza materialelor, selectarea
metodelor, elaborarea proiectului de lecție, alcătuirea
conspectului reper etc.
Sarcina de lucru : Elaborați proiectul didactic al unei lecții de
biologie conform tuturor rigorilor metodologice (tipul lecției, clasa,
metodologia, cât și tematica / modulul este la libera alegere).
Conform proiectului veți promova ora în grupa dvs., având
rolul de profesor de biologie, iar colegii vor fi în calitate de elevi.
Proiectul didactic al lecției de simulare și calitatea
promovării lecției respective vor fi apreciate după anumite criterii
(Fișa de evaluare a lecției).

Situație de învățare nr. 2
Competențe: proiectarea lecției (Domeniul: Didactica biologiei).
Obiectiv operațional: studenții vor fi capabili să formuleze obiective
operaționale cognitive integrate unei competențe, corelate cu un
anumit conținut din cursul de biologie.
Resurse materiale: curriculum -ul la disciplină pentru clasele VI -XII,
manuale.
Resurse procedurale: conversația, algoritmizarea (elaborarea de
obiective).
Sarcina de lucru: Lucrați în grupuri de câte patru timp de 20 -25
minute. 1) Elaborați câte 3 obiective pe nivele cognitive după Mager
(total 12) (subiectul, verbul, rezultatul, condițiile, criteriul), corelate cu
competența tipuri de înmulțire.
Descriptori de performanță : suficient -realizarea a 4 obiective; bine –
8 obiective și foarte bine –12 obiective.

Situație de învățare nr. 3
Competențe : a învăța să înveți, completarea tabelului.
Competența generală . Analiza florei cultivate
Competența specifică . Analiza morfologică a plantei cu flori.
Obiectiv operațional : pe parcursul secvenței de învățare
studenții vor fi capabili să analizeze organele vegetative și
generative a unei plante cu flori în baza planșelor, materialului
natural, atlaselor.
Sarcina de lucru : Lucrați în grupuri de câte patru timp de 10
minute. 1. Citiți textul din fișa lucrării de laborator. Examinați
atlasul, planșa și materialul natural. 2. Observați organele
vegetative și generative ale plantei, concretizați denumirile și
descrieți -le. În baza informațiilor dobândite completați tabelul
alăturat.

2. Strategia didactică
Tipul de
strategiiRezultatul
principalFormele de
control al rezultatelor
învățăriiExemplu de sarcini specifice
tipului de strategie
Strategii axate pe
cunoștințePosedă cunoștințe Examene în bază de
bilete, testeRăspunde la întrebarea:
Ce este apa dură și care sînt căile
de îmbunătățire a calității acesteia?
Strategii axate
pe abilitățiPosedă abilități Eseu, prezentare,
demonstrare
experimentalăDemonstrează experimental
cum corelează apa dură cu
praful de spălat
Strategii axate
pe
competențeManifestă
disponibilitatea de a
utiliza cunoștințele,
abilitățile, atitudinile în
situații autentice noiProbleme autentice
necunoscute. Realizarea
unui proiect de cercetare
și susținerea lui.
Prezentarea de portofoliiPropune și demonstrează în
practică câteva modalități de
spălare a rufelor într -o localitate
cu apă dură

O altă modalitate eficientă de formare a competențelor la o lecție
de biologie este implementarea lecțiilor cu caracter formativ,
orientate pe formarea de competențe școlare, cu ajutorul verbelor
operaționale, ca indicatori unici și unitari în activitatea curentă de
p/î/e.
Obiectivele operaționale la rândul său sunt categorisite pe 4 niveluri de
performanță:
Nivelul I . Obiective ce necesită reproducerea mnemonică a datelor
(recunoaștere, reproducere de definiții, noțiuni, scheme, tabele) etc.;
Nivelul II. Obiective ce necesită operații elementare de gândire (evidențiere
a faptelor, comparare și discriminare, categorisire, concretizare,
abstractizare, rezolvarea exemplelor simple) etc.;
Nivelul III. Obiective ce necesită operații de gândire logică (transfer de
cunoștințe, interpretare, explicare, argumentare, inducție, deducție,
apreciere) etc.;
Nivelul IV. Obiective ce necesită gândire creativă (elaborarea sintezelor,
rezolvări de probleme, aplicarea în practică a activităților cognitive) etc.
În baza acestor obiective cadrul didactic elaborează sarcini didactice (SD)
pe nivele cognitive la fiecare lecție în parte, diferențiate pe teme/conținuturi,
elaborate cu ajutorul verbelor operaționale / de acțiune, cu sprijinul cărora
se desfășoară activitățile didactice

În baza obiectivelor se elaborează SD pe nivele cognitive
diferențiate pe teme și conținuturi
De exemplu, tema: Aparatul excretor
SD-I (cunoaștere și înțelegere):
1. Numește componentele aparatului excretor.
2. Grupați factorii următori, separându -i pe cei care cresc producția de urină de
cei care o scad. ( Lichide abundente, alimentație bogată în legume proaspete,
transpirație, hemoragie, o ceașcă de cafea, hrană sărată).
SD-II (aplicare):
1. Descrie cum funcționează nefronul?
2. Cum reglează rinichiul compoziția ionică a mediului intern?
SD-III (analiză și sinteză):
1. Explică care este deosebirea dintre urina primară (filtrat) și urina finală?
2. În baza informațiilor acumulate la curs stipulează care substanțe din plasma
sangvină sunt proprii și pentru urină? De ce așa reziduuri ca acidul uric și ureea
sunt mai concentrate în urină decât în sânge?
SD-IV (rezolvare de probleme):
1. Calculați ce cantitate de glucoză poate fi filtrată în 10 ore?

3. Cadrul ERRE
(model netradițional de proiectare a lecției și formare a
competențelor, care constă din: Evocare, Realizarea
sensului, Reflecție și Extensie)
I. Evocarea
Indicatori:
Valorificarea cunoștințelor anterioare.
Implicarea activă a elevilor. Motivarea, trezirea
interesului. Crearea contextului pentru
formularea scopurilor proprii de învățare.
Se planifică sarcini de tipul:
Implică -te!

II. Realizare a sensului
Indicatori:
Stabilirea contactului cu informația nouă.
Prelucrarea informației. Monitorizarea propriei
înțelegeri. Menținerea implicării și a interesului
Se planifică sarcini de tipul:
1. Informează -te! (lectură, ascultare activă)
2.Procesează informația! (reproducerea,
traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza
materialului nou)

III. Reflecția
Indicatori:
Schimb de idei cu referință la cele studiate.
Crearea contextului pentru manifestarea atitudinilor
față de cele învățate.
Aprecierea utilității temei noi.
Asigurarea învățării durabile. Evocarea, motivarea
pentru studiu independent.
Se planifică sarcini de tipul:
Comunică și decide! (în unele situații, în funcție de
sarcina didactică, acest pas este aplicabil și la
etapa de realizare a sensului).
Apreciază!

IV. Extindere
Indicatori:
Elevii realizează un transfer de cunoaștere.
Aplică cele însușite la ore în situații de integrare
simulate.
Aplică cele însușite în situații de inte­grare autentică
Își dezvoltă competențe care devin pe parcurs modele
comportamentale obișnuite, firești
Se planifică sarcini de tipul:
Acționează! (simularea, exersarea competențelor
necesare la locul de muncă, în comunitate, la o
întreprindere, în familie etc.)

Alte modalități de formare a competențelor:
Sarcini individuale creative de tipul:
Realizează un proiect didactic la biologie pentru clasa VII, în
care vei reflecta o lecție de învățare prin metode alternative.
Realizează o informație cu tema: Ereditatea și talentul.
Informația pregătită este necesar a fi înnobilată cu un glosar –
listă de termeni, însoțit de explicații și un joc intelectual la
tema respectivă.
Alcătuiește un conspect reper la tema: Familia compozite.
Conspectul reper va conține 7 -9 simboluri. Informația
principală se va plasa în centru, iar cea secundară în părți,
studiind manualul, ierbarul…
Montează o experiență la tema: Fotosinteza, utilizând
indicațiile expuse în fișa lucrării de laborator. Rezultatele
obținute aranjează -le în Power Point și prezintă -le la ședința
cercului de biologie.

Sarcină pentru fiecare echipă:
Elaborați sarcini didactice specifice disciplinei
în baza fișelor obținute

Concluzii
Procesul de învățare este o activitate psihică prin care se
dobândește și se realizează competențele profesionale.
Pentru ca acest act de profesionalism să se realizeze cu
izbândă este necesar ca fiecare cadru didactic să -și
reorganizeze activitatea într -o nouă viziune și dimensiune
didactică.
Perfecționarea modalității de desfășurare a demersului
educațional actual (cursuri, seminare, lucrări de laborator,
aplicații de teren) vor viza și educatul ca să -și însușească,
în primul rând, metodele de organizare a activităților,
metodologiile de cercetare, metodele de analiză și sinteză
pentru a se putea activ încadra în procesul educațional și
de formare pe parcursul întregii vieți.

Mulțumesc de atenție!
Vă așteptăm mereu la colaborare!