Programul de studii: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [628778]

Programul de studii: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

AUTOR,
Alexandra -Elena BOSTAN

COORDONATOR,
Asistent univ. dr. med. Horațiu RUS

BRAȘOV, 2019

Programul de studii: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Îngrijirea pacienților cu infarct miocardic
acut în primele 24 de ore

LUCRARE DE LICENȚĂ

Autor: Alexandra -Elena BOSTAN

Coordonator: Asistent univ. dr. med. Horațiu RUS

Brașov, 2019

CUPRINS

Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
I.1 Anatomia și fiziologia inimii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
I.2 Vascularizația și inervația inimii ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
II.1 Infarctul miocardic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 12
II.2 Epi demiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
II.3 Etiopatogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
II.4 Factori de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
II.5 Semne și simptome ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
II.6 Clasificarea prejudiciului miocardic ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
II.7 Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST ………………………….. ………………….. 20
II.8 Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST ………………………….. ……………….. 21
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
III.1 Rolul asistentei medicale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 23
III.2 Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 27
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
I.1 Scopul acestei lucrări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
I.2 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
I.3 Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28
I.4 Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
I.5 Prezentarea cazurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 58
I.6 Planul de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
I.7 Evaluarea cazurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 74

CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 78
II.1 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 78
II.2 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 85
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 88

Abrevieri

IMA=Infarct Miocardic Acut
BCI=Boală Cardiacă Ischemică
STEMI=Infarct Miocardic cu Supradenivelare de segment ST
NSTEMI=Infarct Miocardic fără Supradenivelare de segment ST
EKG=Electrocardiogramă
TA=Tensiune Arterială
HTA=Hipertensiune Arterială
CK=Creatinchinaza
CK-MB=Creatinchinaza MB
FiA=Fibrilație Atrială
FIV=Fibrilație Ventriculară
TV=Tahicardie Ventriculară
BRC=Boală Renală Cronică
DZ=Diabe t Zaharat
SpO2=Saturația de Oxigen
IOT=Intubație Oro -Traheală
SCR=Stop Cardio Respirator
FE=Fracție de Ejecție
TIC=Terapie Intensivă Coronariană

6
PARTEA GENERALĂ
Introducere

Boala cardiacă ischemică reprezintă cea mai întâlnită cauză de deces la nivel mondial.
Iar statisticile arată că este în contiuă creștere în populație. Bolile cardiovasculare reprezintă o
problemă globală de sănătate publică și este cea mai fr ecventă cauză de deces. Cu toate astea a
fost înregistrată o scădere a mortalității în Europa în ultimele decenii. Bolile cardiovasculare
ischemice cauzează aproape 1,8 milioane de decese anual și reprezintă aproximativ 20% din
totalul de decese in Europa, deși există variații considerabile de la o țară la alta. ( Ibanez, B., et al.
2018 )
Infarctul miocardic acut rămâne cauza principală de morbiditate și mortalitate la nivel
mondial, în ciuda îmbunătățirilor substanțiale ale prognosticului din ultimul dece niu. (Reed,
G.W., et al. 2017)
Infarctul miocardic acut este una din cele mai întâlnite cauze de deces în Europa, în
rândul persoanelor sub 75 de ani. Tinerii sunt de asemenea afectați de această afecțiune. În
medie, unul din zece pacienți internați cu infarct miocardic acut au vârsta sub 45 de ani. Deși
infarctul miocardic la adulții tineri afectează în principal bărbații, procentul de femei este în
creștere, ajungând la un procentaj de 25%. (Lisowka, A., et al. 2016)

7
CAPITOLUL I
I.1 Anatomia ș i fiziologia inimii
Aparatul cardiovascular este alcătuit din inimă și arborele circulator.
Inima este un organ cavitar, muscular, situat in mediastin și având forma unei piramide
triunghiulare, cu fața inferioară spre diafragm fiind inconjurată de pericard ( care este reprezentat
de o teacă subțire, dar dură, a ț esutului conjunctiv). (Moroșanu, C.O., 2010)
Pericardul , o teacă subțire, dar dură, a țesutului conjunctiv. Oferă protecție și ancorare a
inimii în interiorul cavității toracice și acționează ca o constrângere care împiedică
supraîncărcarea camerelor cardiace. Fluidul din sacul pericardic dă inimii o anumită lubrifiere în
timp ce se contractă și se mișcă în spațiu. Muș chiul inimii este alimentat cu sânge și oxigen prin
circulația coronariană (partea dreaptă, cea descendentă anterioară stângă și arterele coronare din
stânga circumflexului). În timpul sistolei (sau contracției), vasele sunt comprimate de mușchi,
astfel încât cea mai mare parte a fluxului coronarian (aproximativ 70%) trebu ie să apară în timpul
diastole i (sau relaxării). Dacă aprovizionarea cu nutrienți este insuficientă (de ex emplu, printr -o
arteră coronară ocluzată în ischemie), pot să apară leziuni ale mușchiului inimii .
Mușchiul inimii este format din mici celule musculare cardiace, care sunt conectate prin
intercalarea unor discuri. Celulele musculare sunt aranjate sub forma de spirala, care se pare că
are ca rezultat torsiunea ventriculara in contracțiile musculare. Se crede că aceste răsuciri ajută la
evacuarea sângelui. Inima este formată din patru camere: atriul stâng și atriul drept, care primesc
sânge venos din cir culație, și ventriculul stâng și ventriculul drept, care trimite sângele în
sistemul arter ial. (Labrosse , M.F. 2018)
Inima este alcătuită din patru camere – atriul stâng și dreapt, care primește sânge din
circulația venoasă și ventriculele stângi și drepte , care eliberează sânge în sistemul arterial.
Sângele intră în atriul drept prin vena cavă superioară și inferioară (vene mari) și se deplasează în
ventriculul drept, unde este aruncat în arterele pulmonare pentru circulație prin plămâni. La
întoarcerea în inimă, prin venele pulmonare, intră în atriul stâng și apoi în ventriculul stâng, de
unde este transmis în aorta pentru circulație prin arterele sistemice. (Niculescu, C., et al. 2014)
Atriile sunt relativ mici și cu pereți subțiri, atingând presiuni de vâ rf de aproximativ 10
mmHg. Acestea necesită doar o contracție minimă pentru a "completa" volumul ventriculului,
deoarece majoritatea sângelui care intră în atriu va curge direct în ventriculi în timpul umplerii
diastolice. Ventriculele sunt împărțite print r-un septum interventricular muscular și se contractă

8
simultan. Ventriculul drept va evacua sânge în circulația pulmonară și va dezvolta presiuni de
vârf de aproximativ 30 mmHg. Pe de altă parte, ventriculul stâng va scoate sânge în circulația
sistemică cu rezistență mai mare la presiune și va dezvolta presiuni de aproximativ 120 mmHg.
Pentru a trata astfel de hipertensiune arterială, peretele muscular al ventriculului stâng este mult
mai gros decât cel al ventriculului drept.
Ventriculul din stânga elimină aproximativ 70 ml în timpul fiecărei bătăi (acest lucru
este considerat drept volumul de accident vascular cerebral) și aproximativ 5 litri pe minut
(cunoscut ca debit cardiac). Ieșirea cardiacă este rezultatul volumului de accident vascular
cerebral și a l ritmului cardiac. Volumul vascular cerebral este dependent de capacitatea
contractilă a mușchiului inimii, precum și de cantitatea de sânge din ventricule la sfârșitul
umplerii (volumul diastolic final sau EDV). În mod obișnuit, EVD în ventriculul stâng va fi în
intervalul de 110 -120 ml. După contracție, volumul sistolic final (sau ESV) variază de la 40 la 50
ml. Diferența dintre EDV și ESV este volumul de accident vascular cerebral. Din punct de vedere
clinic, se folosește deseori fracția de ejecție, car e reprezintă volumul de accident vascular cerebral
ca procent din EDV. Fracțiile de ejecție normală sunt de aproximativ 66% – 68%. ( Labrosse,
M.F. 2018)
Vârful inimii este orientat oblic în jos,spre stanga și inainte, astfel o treime din organ
este situat p e partea dreaptă și două treimi pe partea stangă , iar baza care este orientată superior,
spre dreapta și înapoi, prezentând trei fețe, numite sternocostală, pulmonară și diafragmatică. (
Moroșanu, C.O., 2010 )
Inima are o capacitate de 250 -300 de ml, iar vo lumul ei se măsoară clasic in
dimensiunea pumnului individului, însă această comparație nu este una foarte sugestivă, mărimea
cordului variind în funcție de constituția, vârsta, sexul și posibilele patologii ale individului.
(Ginghină, C., et al, 2010).

9

Figura numă rul 1. Anatomia inimii
Sursa: (Netter, Frank. H. 1989)

10

I.2 Vascularizația și inervația inimii

Atât vascularizația cât și inervația inimii sunt asigurate de către cele două artere
coronare, care își au originea în aorta ascendentă .
Artera coronariană dreaptă apare din sinusul anterior aortic al aortei ascendente și se
desfășoară între trunchiul pulmonar și auriculul drept. Coboară în santul atrioventricular, dând
ramuri atriului drept si ventriculului drept. La marginea inferioară a inimii , continuă posterior de –
a lungul santului atrioventricular până se anastomozeaza cu artera coronara stanga. Dă o ramură
marginală, care alimentează ventriculul drept, și o ramură interventriculară posterioară, care
alimenteaza ambele ventricule. Ramificaț ie interventricul ară posterioară se anastomozează cu
ramura anterioară interventriculară a arterei coronare stângi în canalul interventricular posterior.
Artera coronariană stângă, care este mai mare decât artera coronariană dreaptă, apare din
sinusul aort ic posterior al aortei ascendente și trece mai departe între trunchiul pulmonar și
auricul ul stâng, apoi intră în canalul atrioventricular și se împarte într -o ramură anterioară
interventriculară și o ramificație circumflex ă. Ramura interventriculară ante rioară curge în jos
până la vârful inimii în canelura anterioară interventriculară. Se trece apoi în jurul vârfului la
anastomoză cu ramura interventriculară posterioară a arterei coronare drepte. Ramura
interventriculară anterioară alimenteaza ventriculel e din dreapta și stânga și septul
ventricular. (Snell, R.S. 1992)
Din arterele coronare se ramifică alte două ramuri colaterale care sunt terminale și au
rolul de a iriga unele regiuni din mi ocard, dar nu se anastomozează î ntre ele. Dacă fluxul sanguin
la nivelul acestor colaterale este obstruat de un spasm sau de apariția unui tromb, ne mai primind
sânge oxigenat și substanțe nutritive, țesutul se necrozează și astfel rezultă infarctul miocardic.
(Panaitescu, C. et al. 2016)

11

Figura numărul 2. Vascular izația inimii, fața sternocostală și diafragmatică .
Sursa: (Netter, Frank. H. 1989)

12
CAPITOLUL II
II.1 Infarctul miocardic

Infarctul miocardic reprezintă una dintre cele cinci manifestări principale ale bolii
coronariene, și anume angină pectorală stabilă, angină pectorală instabilă, infarctul miocardic,
insuficiență cardiacă și moarte subită. ( Shanthi, M ., et al. 2011 )
Infarctul miocardic acut este un eveniment de necroză miocardică cauzată de un sindrom
ischemic instabil semnificativ și susținut. În practică, tulburarea este diagnosticată și evaluată pe
baza unei evaluări clinice, cum ar fi electrocardiograma , teste biochimice, imagini in vazive și
neinvazive și a evaluă rii patologice. ( Anderson, J.L., Morrow, D.A. ,2017)
De cele mai multe ori, dar nu întotdeauna, este o manifestare a aterosclerozei, legată de
boala coronariană. Infarctul miocardic acut rezultă fie dintr -o boală coronariană, care implică
obstrucția fluxului sanguin din cauza plăcilor în arterele coronare, sau mult mai puțin prob abil din
cauza altor mecanisme de obstrucție. Organizația Mondială a Sănătății a jucat un rol principal in
formularea și promulgarea criteriilor standard pentru diagnosticarea bolii coronariene și a
infarctului miocardic. ( Shanthi, M ., et al. 2011).
Aceste criterii bine definite pot stabili cu exactitate diagnosticul de infarct miocardic.
Dacă unul dintre aceste criterii este îndeplinit se poate pune diagnosticul de infarct miocardic.
Termenul de infarct miocardic acut poate fi folosit atunci când există o l eziune
miocardică cu dovezi clinice ale ischemiei miocardice acute. Detectarea unei creșteri sau a unei
scăderi a valorii troponinei cu cel puțin o valoare peste percentila 99 a limitei de referință
superioare și cel puțin unul din urmatoarele criterii :
-Simptome de ischemie miocardică.
-Noi modificări EKG sugestive pentru o ischemie .
-Dezvoltarea unor unde Q patologice.
-Dovezi imagistice de noi pierderi de la nivelul țesutului miocardic viabil sau a unei noi
anomalii a mișcării peretelui regional într -un model compatibil cu o etiologie ischemică.
-Identificarea unei tromboze coronariene prin efectuarea angiografiei sau autopsiei.
Criteriile prezentate fac referire atât la infarctul miocardic cu supradenivelare de
segment ST cât și la cel făr ă supradeni velare de segment ST. (Thygesen, K., et al. 2019)

13
Infarctul miocardic acut, cu sau fără alungirea segmentului ST (STEMI sau non –
STEMI) este o urgență cardiacă comună, cu potențial de morbiditate și mortalitate substanțială.
(Anderson, J.L., Morrow, D.A. 2017)

II.2 Epidemiologie

Infarctul miocardic acut este o componentă cheie a bolilor cardiovasculare. Evaluarea
incidenței și a cazului de deces al infarctului miocardic sunt factori determinanți importanți ai
scăderii mortalității coronariene. Modificarea biomarkerilor folosiți pentru diagnosticarea
infarctului de miocard ridică câteva provocări metodologice, clinice și de sănătate publică, care
sunt discutate în acest document. (Roger, V. L. 2007)
Date ale Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că există 32, milioane de cazuri
de infarct miocardic acut la nivel global în fiecare an. Pacienții cu infarc miocardic acut
reprezintă cel mai mare grup de risc pentru alte evenimente coronariene. S upraviețuitorii cu
infarct miocardic acut prezintă un risc crescut de infarct recidivant și au o rată anuală de deces de
5%, de șase ori mai mare decât în cazul persoanelor de aceeași vârstă care nu suferă de boală
cardiacă coronariană. ( World Health Organ ization. 2015)
La nivel mondial, boala cardiacă ischemică este cea mai comună cauză de deces și
frecvența acesteia este în creștere. Cu toate acestea, în Europa, a existat o tendință generală de
reducere a mortalității cardiace ischemice în ultimele trei decenii . Boala cardiacă ischemică
reprezintă acum aproape 1,8 milioane de decese anuale, sau 20% din totalul deceselor din
Europa, deși cu variații mari între țări . Incidențele relative ale STEMI și NSTEMI sunt atât în
scădere cât și in creștere. (Savoji, H., et al. 2019)
Deși boala cardiacă ischemică se dezvoltă în medie 7 -10 ani mai târziu la femei
comparativ cu bărbații, infarctul miocardic rămâne o cauză principală de deces la femei.
Sindromul coronarian acut apare de trei până la patru ori mai frecve nt la bărbați decât la femeile
cu vârsta sub 60 de ani, dar după vârsta de 75 de ani femeile reprezintă majoritatea pacienților .
Femeile tind să prezinte mai des simptome atipice, până la 30% în unele registre, 27 și au
tendința de a se prezenta mai târziu decât bărbații. Prin urmare, este important să se mențină un
nivel înalt de conștientizare a IMA la femeile cu potențiale simptome de ischemie. Femeile au, de

14
asemenea, un risc mai mare de complicații hemoragice in timpul intervenției coronare
percutanate . Există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă rezultat ele sunt mai slabe la
femei, mai multe studii indicând faptul că un rezultat mai slab este legat de vârsta înaintată și de
mai multe comorbidități prezente la femeile care suferă de infarct mi ocardic. Unele studii au
indicat faptul că femeile tind să suporte mai puține intervenții decât bărbații și să primească mai
puțin frecvent terapie de reperfuzie . Aceste instrucțiuni vizează evidențierea faptului că atât
femeile cât și bărbații beneficiază în mod egal de o strategie de reperfuzie și terapie asociată
STEMI și că ambele sexe trebuie gestionate în mod similar. (Ginghina, C. et al. 2013)
Incidența anuală estim ată a infarctului miocardic în Statele Unite este de 550.000
pacienți noi și 200.000 recurenți . În 2013, 116.793 de persoane di n Statele Unite au suferit un
infarct miocardic fatal,dintre acestea 57% reprezentând bărbați și 43% femei. Vârsta medie a
incidenței unui prim infarct mioc ardic este de 65,1 pentru bărbați și de 72 de femei . Aproximativ
38% dintre pacienții care se prezintă la spital cu sindrom coronarian acut au un infarct miocardic
cu supradenivelare de segment ST . (Ibanez, B., et al. 2018 )

II.3 Etiopatogenie

Cauza principală a unui sindrom coronarian acut este determinată în cele mai multe
cazuri de scăderea considerabilă a fluxului coronarian rezultat în urma apariției unei ateroscleroze
cu tromboză ocluzivă persistentă. Atât diagnosticul clinic cît și progn osticul depind de unde se
localizează obstrucția, cât este de severă și de cât timp este întrerupt fluxul sanguin. Tromboza
ocluzivă și persistentă este predominantă în infarctul miocardic cu supradenivelare de segment
ST. Trei sferturi din trombii care pr ovoacă infarctul miocardic se alătură unor plăci de aterom
care în final determină stenozarea ușoară sau moderată înaintea provocări i infarctului. Stenozele
severe, față de cele ușoare au o predispoziție mai mare să prezinte complicații la nivelul plăcii d e
aterom, care in final să ducă la infarct miocardic. Infarctul miocardic se dezvoltă după 15 -30 de
minute de ischemie severă cauzată de obstruarea unei artere coronare. ( Van de Werf, F., et al.
2003)
Infarctul miocardic este printre cele mai importante cauze de deces în rândul femeilor,
chiar dacă, bolile cardiace ischemice apar mai devreme la bărbați decât la femei cu aproximativ

15
7-10 ani. Sindroamele coronariene acute apar mai rar la femeile care au vârsta mai mică de 60 de
ani, da r cele care au peste 75 de ani de cele mai multe ori reprezintă majoritatea pacienților, față
de bărbați unde frecvența este de trei, chiar patru ori mai mare. Studiile arată că femeile au de
cele mai multe ori simptome atipice infarctului miocardic in apr oximativ 30% din cazuri, si spre
deosebire de bărbați se prezintă mult mai târziu la medic. ( Ibanez, B., et al. 2018 )

II.4 Factori de risc

Cea mai întâlnită cauză de deces la nivel mondial este reprezentată de bolile
cardiovasculare. Hipertensiunea arter ială, dislipidemia și fumatul sunt factori de risc care ar putea
duce la boli cardiovasculare (BCV) și accident vascular cerebral. (Fryar, C.D. et al. 2012)
Factorii de risc pentru infarctul miocardic se încadrează în trei categorii genera le: factori
de ri sc nemodificabili (vârstă, sex și istoric famil ial), factori de risc modificabili (fumatul,
consumul de alcool, inactivitatea fizică, dietă săracă , hipertensiune arterială , diabet, dislipidemie
si sindrom metabol ic ) si factori de risc emergenți ( proteina C reactivă , fibrinogenul, calcificarea
arterelor coronare, homocisteina, lipoproteina ). (Boateng, S., Sanborn, T. 2013)
Factorii de risc cei mai semnificativi s -au dovedid a fi f umatul, anomaliile lipidelor,
hipertensiunea și diabetul fiind mai prezenți la pacienții mai tineri decât la cei în vârstă . Fumatul
este factorul de risc cel mai răspândit în rândul adulților tineri. Este de asemenea, singurul factor
care poate fi complet modificat . Fumatul accelerează dezvoltarea aterosclerozei prin provocarea
leziunilor endoteliului vascular, reducerea oxigenării țesuturilor și creșterea activității sistemului
nervos simpatic. În plus, fumatul duce la creșterea activității agregate, favorizând formarea
cheagurilor intravasculare . Fumatul este foarte răspândit în rândul adulț ilor tineri cu infarct
miocardic și este un fact or de risc independent pentru infarctul miocardic la tineri . Prin urmare,
limitarea prevalenței fumatului pare să fie una dintre componentele esențiale ale prev enirii
primare și secundare a infar ctului miocardic la adulții tineri .( Yandrapalli, S., et al. 2019)
Dislipidemia este un alt factor de risc pentru infarctul miocardic , care este foarte
răspândit ă în rândul tinerilor. Conform rezultatelor studiului INTERHEART, dislipidemia și
fumatul sunt cei mai importanți doi factori de risc .

16
Hipertensiunea nu este atât de frecventă la pacienții tineri cu infarct miocardic ca la
pacienții vârstnici. Un alt factor important de risc care este mai puțin răspândit la tinerii cu infarct
este diabetul.
Conform studiului INTERHE ART, cele mai multe cazuri de infarct miocardic la adulții
tineri ar putea fi prevenite deoarece majoritatea factorilor de risc sunt cel puțin parțial
modificabili. Prin urmare, măsurile preventive ar trebui să vizeze limitarea impactului negativ al
acestor factori . (Anand, S.S ., et al. 2008)

II.5 Semne și simptome

Debutul infarctului poate surveni la un vechi pacient cunoscut cu antecedente cardio –
vascu lare sau la un individ care până î n momentul infarc tului nu a prezentat alte crize de angină
pectorală . Aspectul clinic poate să varieze în funcție de semnele ș i sim ptomele care le are
pacientul, însă în cele mai multe cazuri ori se caracterizează printr -o serie de simptome care
formează tabloul clinic al formei cla sice de infarct, forma d ureroasă .( Ginghina, C., et al. 2012)
Clinic, aceast ă formă clasică de infarct este exprimată prin durere anginoasă, urmată
apoi de o stare de șoc și hipotensiune arterială . Aceste semne consti tuie triada simptomatică , care
în cele ma i multe cazuri permite emiterea diagnosticului clinic.
Cele mai semnificative semne ș i simptome ale infarctului sunt d urerea, hipotensiunea,
febra , șocul, care se manifestă prin paloare, tegumente reci ș i umede, puls filiform. Poate să mai
survină edemul pulmonar , insuficien ța cardiacă rapid progresivă și tulburări de ritm, care atrag
atenți a asupra unui p osibil infarct miocardic chiar în posibila absență a durerii. Debutul atipi c al
infarctului este frecvent în spec ial la persoanele in vârstă, avâ nd un debut nedureros. (Gingh ina,
C., et al. 2012)
Durerea poate fi retrosternală sau precordială, caracterul ei diferă de la un pacient la altul
și este descrisă de pacienți ca o senzație de constricție sau ”gheară”, sau o senzaț ie de presiune
care impiedic ă respirația. Durerea iradi ază de cele mai multe ori în umărul și în brațul stâ ng, în
mandibul ă sau în regiunea cervicală. Poate însă să iradieze și î n epigastru, abdomen, antebrațe,
sau î n orice regiune a to racelui. Durata durerii poate să varieze de la 30 de minute la cateva or e,
apare de cele mai multe ori în repaus și nu cedează la nitriți. Poate fi insoțită de anxietate,

17
senzație de moarte iminentă, greață și vărsături, distensie abdominală, trasnpirații reci, adinamie
și astenie.
Hipotensiunea arte rială este un alt semn al i nfarc tului miocardic ș i poate surveni imediat
sau la cat eva ore de la debutul durerii, și este precedată de o usoară creștere a T.A, datorită
durerii. În momentul în care tensiunea arterială scade brusc, apariția ș ocului cardiogen este
iminent ă. T.A trebui e monitorizată tot timpu l fiind un element important în diagnosticarea și
tratamentul pacienților . De cele mai multe ori h ipotensiunea arterială este insoțită de tahicardie.
Febra este absentă la î nceputul durerii, dar apare du pa 12 -24 de ore de la debut.
Infarctul miocardic acut este una din complicațiile î n urma căreia poate să survină decesul , iar
îngrijirea acestor bolnavi reprezintă o urgență medicală. ( Titircă, L. 1989)

II.6 Clasificarea prejudiciului miocardic

Sindroamele coronariene acute împreu nă cu angina stabilă sunt pricipalele manifestă ri
ale bolii cardiace ischemice. Diagnosticul de sindrom coronarian acut este unul de lucru, în cazul
în care un pacient se prezint ă la camera de primiri urgenț e cu acuze ale unei dureri anginoase cu
caractere diferite față de o angină stabilă . În funcție de prezența sau absența supradenivelării de
segment ST pe electrocardiogramă , sindro mul coronari an acut poate fi clasificat ast fel: sindrom
coronarian acut cu supr adenivelare de segment ST sau fă ră supradenivelare de segment ST. C u
toate că sunt asemănă toare atâ t din punct de vedere fi ziopatologic cât și al manifestă rilor, cele
două diferă din punctul de vedere al tratamentului și al complicaț iilor, astfel sunt tratate diferit.
(Ginghină, C. 2017 )
Sindromul coronarian acut poate fi împărțit în subgrupe de infarct miocardic cu
supradenivelare în segmentul ST (STEMI), infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST
(NSTEMI) și a ngină instabilă. Sindromul coro narian acut are o morbiditate și o mor talitate
semnificativă și o diagnoză promptă, iar tratamentul adecvat este esențial. (Basit, H., et al. 2019)
Introduce rea testelor de sensibilitate a troponinei cardiace și a pragurilor de diagnostic
inferioare au condus la o revizuire majoră a orientărilor , introducerea unei clasificări prin
etiologie pentru a recunoaște că leziunea miocardică apare într -o gamă largă de prezentări clinice.
A treia definiție universală a infarctului mioc ardic a oferit un consens internațional privind
clasificarea de leziuni și infarct miocardic. Diagnosticul infarctului miocardic necesită o evidență

18
a necrozei miocardice în stabilirea clinică compatibilă cu ischemia miocardică acută. Aceste
criterii neces ită detectarea unei creșteri și / sau a scăderii nivelului de biomarker i cardiaci (de
preferat trop onina cardiacă) cu cel puțin o valoare peste limita superioară de referință a
percentilei 99, cu cel puț in unul dintre următoarele: simp tome de ischemie mio cardică, noi
segmente ST semnificative , variațiile undelor T sau blocul de ramuri noi din st ânga, dezvoltare a
valurilor Q patol ogice pe electrocardiogramă, dovezi imagistice privind pierderea miocardului
viabil sau anormali tatea mișcării peretelui sau identificarea trombilor intracoronarieni prin
angiografie sau autopsie. (Chapman, A.R., Adamson, P.D. and Mills, N.L., 2017)

Figura numărul 3. Clasificarea pr opusă de a treia definiție unive rsală a infarct ului
miocardic
Sursa: (Ginghină , C., et al. 2014 )

19

Clasificarea face distincția între infarctul miocardic de tip 1 datorat trombozei unei plăci
aterosclerotice și infarct ul miocardic de tip 2 datorită furnizării de oxigen din miocard
dezechilibrat în contextul unei alte boli acute. Infarctul miocardic prezentat ca moarte subită (tip
3) sau după intervenția coro nariană percutanată (tip 4) și by-pass coronarian (tip 5) sunt, de
asemenea, definite. Infarctul miocardic acut este clasificat în cazul în care concentrațiile de
troponină sunt ridicate cu dovezi de schimbare dinamică în absența vizibilității ischemiei
miocardice , în timp ce în cazul leziunii cronice miocardice concentrațiile de troponină rămân
neschimbate la testarea în serie. Aceasta este o distincție importa ntă, ca fiind patologia de bază a
mecanismelor de leziuni acute și cronice ale miocardului.
Această clasificare este controversată și se bazează pe experți, mai degrabă decât
dovezi din studiile clinice prospective. Deși a fost adoptată în studii de cercetare, implementarea
în practica clin ică a fost mai puțin consistentă. Cel mai controversat diagnostic este cel al
infarctului miocardic de tip 2; un concept pe baza ipotezei clinice și a observației fără perspectivă
evaluarii mecanice . Pacienții clasificați la infarctul miocardul de tip 2 sunt eterogeni și prezintă
ischemie miocardică secundar unei varietăți de afecțiuni medicale sau chirurgicale acute.
Pe baza criteriilor actuale, diagnostic ul de infarct miocardic de tip 2 ar putea fi
aplicat pacienților fără prezența bolii arterei coronare . În prezent, nu există orientări sau un
consens cu privire la strategia optimă de investigare, gestionare sau tratament cardiac pentru
pacienții cu infarct miocardic de tip 2.
Grupul operativ global revizuiește definiția universală a infarctul miocardic și
recunoaște necesitatea de a oferi mai clar criteriile de diagnosticare și orientare. Pe baza liniilor
directoare actuale, diferențierea dintre pacienții cu infarct miocard ic de tip 2 și leziunea
miocardică acută sunt provocatoare, deoarece există suprap unerea între aceste două entități
clinice și clasificarea este, prin urmare, inconsi stentă în practica clinică. În mod similar, în lipsa
unei defin iții acceptate, este dificil să se efectueze evaluări standardizate în diferite regiuni de
asistență medicală, sau să efectueze studii randomizate pentru a determina eficacitatea de strategii
de investigație sau tratamente preventive pentru acești pacienți. (Chapman, A.R., Adam son, P.D.
and Mills, N.L., 2017)

20

II.7 Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST

Un infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) este un
eveniment în care ischemia miocardică transmurală are ca rezultat leziunile miocardice sau
necroza . Actuala definiție clin ică a infarctului miocardic din 2018 necesi tă confirmarea leziunii
ischemice miocardice cu biomarkeri cardiace anormali.
Un infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST apare de la ocluzia uneia sau
mai multor artere coronare care alimentează inima cu sânge. Cauza acestei întreruperi bruște a
fluxului sanguin este de obicei, ruperea plăcii, eroziunea, fisurarea sau di secția care duc la
obstrucția trombului. Factorii majori de risc pentru infarctul miocardic cu supradenivelare ST
sunt dislipidemia, diabetul zaharat, hipertensiunea, fumatul și a ntecedentele familiale ale bolii
coronariene. (Foth, C., Mountfort, S., 2018)
Afecțiunea miocardică începe să apară de îndată ce fluxul de sânge este întrerupt, ceea
ce face ca administrarea în timp util să devină o necesitate.
Pentru un eveniment coronarian trombotic pentru a provoca creșterea segmentului ST
pe un EK G de suprafață, trebuie să existe o ocluzie completă și persistentă a fluxului sanguin.
Ocluzia arterei coronare la anumite animale prezintă un "front de undă" al l eziunii miocardice
care se răspândește de la miocardul sub -endocardial la miocardul sub -epicardial rezultând un
infarct transmural care apare ca o supradenivelare a undei ST pe suprafața electrocardiogramei.
Există actualiză ri privind gestionarea p aciențil or care suferă de infarc t miocardic cu
supradenivelare de segment ST si care ar trebui să se bazeze pe dovezi solide, derivate din studii
clinice bine dirijate ori de câte ori este posibil sau aviz motivat de experți atunci când este
necesar. Trebuie să s e recunoască faptul că, chiar și atunci când sunt efectuate studii clinice
excelente, rezultatele sunt deschise interpretării și este posibil ca tratamentele să fie adaptate
pentru a ține seama de circumstanțele și resursele clinice . (Thiele, H., Desch, S. , Wasa, S., 2017)
Din motive de strategii imediate de tratament, cum ar fi terapia de reperfuzie, este o
practică obișnuită de a desemna pacienți cu disconfort toracic persistent sau alte simptome
sugestive de ischemie și de creștere a segmentului ST în ce l puțin două conduceri contigue cum
ar fi STEMI.

21
În contrast, pacienții fără supradenivelare de segment ST la prezentare sunt de obicei
desemnați ca având un infarct miocardic cu elevație non -ST iar pentru acestea au fost elaborate
recent orientări separat e. În plus față de aceste categorii, infarctul miocardic este clasificat în
diferite tipuri, pe baza diferențelor patologice, clinice și prognostice, împreună cu diferite
strategii de tratament. În ciuda faptului că majoritatea pacienților STEMI sunt clasi ficați ca
infarct miocardic de tip 1 unele STEMI se încadrează în alte tipuri de infarct miocardic. Infarctul
miocardic, chiar dacă se prezintă ca STEMI, apare și în absența bolii coronariene obstructive pe
angiografie. Acest tip de infarct este numit infa rct miocardic cu artere coronare ne -obstructive.
(Mechanic, O.J., Grossman, S.A. 2019)
Există un model consistent pentru STEMI care să fie relativ mai frecvent la tineri decât
la vârstnici și mai frecvent la pacienții de sex masculin decât la cel de sex feminin . Mortalitatea la
pacienții STEMI este influențată de mulți factori,printre care vârsta avansată, clasa Killip,
întârzierea la tratament, prezența sistemului medical de urgență bazat pe rețelele STEMI,
strategia de tratament, istoricul infarctului miocardic, diabetul zaharat, insuficiența renală,
numărul de artere coronare bolnave și fracția de ejecție ventricu lară stâ ngă. Câteva studii recente
au evidențiat o scădere a mortalității acute și pe termen lung după STEMI, în paralel cu utilizarea
mai in tensă a terapiei de reperfuzie, intervenția coronariană primară percutanată (Ibanez, B., et
al. 2018 )

II.8 Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST

Infar ctul miocardic fără supradenivelar e de segment ST (NSTEMI) este o tulburare
eterogenă în care pacienții prezintă riscuri foarte diferite. Riscul este un conducător al deciziilor
manageriale și metode simple de evaluare a riscurilor sunt importante pentru îngrijirea
pacienților. Riscul a fost evaluat prin tehnici de regresie multivariabilă la pacienții care prezintă
NSTEMI în mai multe studii clinice mari. Cele mai importante caracteristici de bază asociate cu
decesul au fost vârsta, frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică, depresia segmentu lui ST,
semne de insuficiență cardiacă, și creșterea biomarkerilor cardi aci.( Housholder -Hughes, S. D.
2011)
NSTEMI și angina instabilă sunt foarte asemănătoare, NSTEMI având biomarkerii
cardiaci pozitivi. Sindromul coronarian acut este pur și simplu o nepotrivire în cererea de oxigen

22
miocardic și consumul de oxigen miocardic. În timp ce cauza acestei nepotrivir i în STEMI este
aproape întotdeauna ruptura plăcii coronare rezultând formarea trombozei care ocluzează o arteră
coronariană, există mai multe cauze potențiale ale acestei neconcordanțe în NSTEMI. Poate
exista o condiție care limitează fluxul, cum ar fi o placă stabilă, vasospasm ca în angina
Prinzmetal, embolismul coronarian sau arterita coronariană. Leziunile non -coronare ale inimii,
cum ar fi contuzia cardiacă, miocardita sau prezența substanțelor cardiotoxice pot produce, de
asemenea, NSTEMI. În cele di n urmă, condițiile relativ independente de arterele coronare sau
miocardul însuși, cum ar fi hipotensiunea arterială, hipertensiunea, tahicardia, stenoza aortică și
embolismul pulmonar, conduc la NSTEMI, deoarece cererea crescută de oxigen nu poate fi
îndeplinită. (Basit, H., et al. 2019).
Prezentarea tipică a NSTEMI , este o durere substernală sub presiune, care se produce în
repaus sau la efort minim. Durerea durează, în general, mai mul t de 10 minute și poate iradia în
braț, în gât sau în maxilar. Durerea poate fi asociată cu dispnee, greață sau vărsături, sincopă,
oboseală sau diaforeză. Debutul brusc al dispneei inexplicabile, cu sau fără simptome asociate,
este, de asemenea, o prezentare obișnuită. Factori i de risc pentru sindormul coro narian acut
inclu d sexul masculin, vârsta înaintată, istoricul familial al bolii coronariene, diabetul, istoricul
personal al bolii coronariene și insuficiența renală. Simptomele atipice pot include o durere ca o
înjung hiere sau o durere pleuritică, durere epigastrică sau abdominală, indigestie și dispnee
izolată. În timp ce toți pacienții care prezintă sindrom coro narian acut prezintă mai multe
simptome decât simptomele atipice, probabilitatea prezenței atipice crește cu vârsta peste 75 de
ani, la femei și la cei cu diabe t zaharat, n insuficiența renală și demență. Examenul fizic pentru
sindromul coronarian acut și NSTEMI este adesea nespecific. Indicii cum ar fi durerea de spate
cu disecție aortică sau frecare pericardică cu pericardită pot indica un diagnostic alternativ pentru
durerea toracică a unui pacient, însă nu există astfel de constatări care să indice sindromul
coronarian acut ca fiind cel mai probabil diagnostic. Semnele de insuficiență cardiacă ar trebui să
crească preocuparea pentru sindromul coronarian acut, dar sunt, din nou, constatări nespecifice.
(Basit, H., et al. 2019).

Societatea Comună Europeană de Cardiologie / Comitetul american de cardiologie
pentru redefinirea infarctului miocardic a subliniat utilizarea markerilor critici ai troponinei
pentru pre zența necrozei miocardice. Deși troponinele sunt precise în identificarea necrozei

23
miocardice, aceasta din urmă nu este întotdeauna secundară bolii coronariene aterosclerotice. Prin
urmare, în stabilirea diagnosticului de NSTEMI, troponinele cardiace ar t rebui să fie utilizate
împreună cu caracteristicile clinice adecvate și modificările electrocardiografice. Leziunile
miocardice de origini diverse pot provoca necroza și eliberarea de troponine. Deși acestea pot fi
considerate cazuri de NSTEMI, acestea ar trebui să fie distinse pe motive clinice din cea mai
comună formă de NSTEMI secundar la ateroscleroza coronariană . (Braunwald, E. et al. 2002)
CAPITOLUL III
III.1 Rolul asistentei medicale

Asistenta medicală trebuie să aibe cunostiințe de specialitate pentru îngrjirea oricărui tip
de boală , iar p entru asta trebuie să aibe o bună pregatire profesională. Asistenta trebuie să
supravegheze paci entul, comportamentul acestuia și modificările ce survin î n starea lui. Trebuie
să obese rve dacă apar semne noi de boală sau dacă acestea dispar și ce efect are medicația
administrată asupra pacientului. Având cunostiinț ele neces are pentru î ngrijirea bolnavu lui,
asistenta poate interveni în orice caz care reprezintă o urgență, pâ na la sosirea medicului.
Recup erarea ace stor bolnavi depinde în mare masură de cunostiinț ele tehnice și
profesionale ale asistentei și de î nrijirile acord ate. Evoluția ș i recuperarea pacientului depinde și
de calitatea î ngrijirilor acordate de asistenta medical ă. Asistenta medicală deține atât u n rol
propriu cât și un rol delegat. Rolul delegat al asistentei medicale constă în aplicarea de tehnici și
manoperi doar la indicația medicului curant.
Infarctu l miocardic acut este o urgență deosebită ș i pretinde din partea asistentei
recunoașterea sau suspectarea apariției infarctului care poate apărea brusc și neaș teptat, sau poate
fi preced at de semne cum ar fi apariț ia anginelor pectorale și influența mai slabă a
coronarodilatatoarelor de aceea îngrijirea bolnavilor cu această afecțiune necesită un volum mare
de cunoștiințe ș i aptitudini tehnice din par tea asistentei medicale. Pacienț ii cu infarct miocardic
sunt în pericol în orice moment deoarece există posibilitatea să apară un număr mare de
complicaț ii grave.
Fiind o urgență medicală , infarctul mi ocardic trebuie s ă fie recunoscut sau măcar
suspectat de către asistenta medicală , pentru a p utea înștiinț a medic ul imediat. Asistenta trebuie

24
să se gândească la un pos ibil infarct miocardic atunci când pacientul acuză dureri în piept. Ea
așează pacientul în repaus absolut și anunță medicul de urgență . (Mózes Carol, 2006)
Dacă infarctul are loc î ntr-o unitate spitalicească prima măsură care o ia asistenta este de
a efectua pacientului o electrocardiogramă, ș i de a asigura cel p utin o cale de acces venos,
urmând sa î i ia tensiunea și să î i recolteze probe biologice specifice, cum ar fi CK,CK -MB,
troponine și altele. Asistenta pregătește în același timp și medicația pentru calmarea durerilor, ș i
la ce rerea medicului le administrează. Se administrează oxigeno terapie ș i la cererea medicului
coronarodilatatoare.
Mobili zarea pacientului este efectuată de asemenea de către asistenta medicală. În prima
săptamână pacientul nu are voie să facă nici un efort, fiind în repaus absolut. În funcție de cum
evoluează stare a pacientului se vor efectua mișcări pasive ale degetelor și membrelor, și se va
schimba poziț ia acestuia în pat. Ulterior se trec la mișcări active ș i pacientul va fi mobilizat
progresiv la marginea patului sau î n fotoliu. Pacientu l se va ridica din pat cu condiția să fie
controlate pulsul ș i tensiunea arte riala. Va putea merge la toaletă , va pu tea fa ce singur duș ș i se
va putea plimba pe holurile secț iei.
În prima săptamână dupa externare va sta pe scaun, va evita folosirea scărilor, sau dacă
este inevitab ilă folosirea acestor a o va face cu foarte mare atenție. A doua săptămână va putea
merge pe jos aproximativ 100 de metri, numai pe teren plat, urmând să crească treptat cu 10 metri
pe zi. În a treia săptămână va putea parcurge între 250 și 300 de metri de două sau trei ori pe zi, și
își va putea efectua munca casnică. Începând cu a patra săptămână pacientul revine la o viață
normală, putând să participe la activitățile zilnice obișnuite, să meargă la înot, și să facă exerciț ii
fizice ziln ice dar nu foarte s olicitante.
Pacientul trebuie să aibe liniște ș i un mediu psi hologic favorabil, asistenta avâ nd rolul
principal î n realizarea acestor sar cini. V -a susține pacientul și î l va linști, nu va permite vizitele
lungi ale familiei deoarece pot fi obositoare pen tru pacient, se vor evita discuțiile cu voce
ridicată, nu se vor comunica vești neplă cute deoarec e pot agrava situaț ia pacientului.
Pe parcursul internării asistenta trebuie să asigure condiț iile de mediu favorabile
pacientului, prin urmare trebuie să fie s igură că salonul este curat ș i aerisit, temperatura salonului
trebuie să fie una plăcută ș i supo rtabilă, patul trebuie să fie confortabil și de asemenea să fie
reglabil, și nu î n ultimu l rând să fie asigurată liniștea î n salon.

25
Asistenta medicală are rolul de a explica pacientului cum va decurge modul lui de viață
dupa infarctul miocardic suferit. Î i explică pacientului că nu are voie să depună efort fizic și
psihic, trebuie să respecte un regim alimentar și să își administreze medicația prescrisă conform
indicaț iilor oferite de medic. Dac ă nu urmează indicațiile oferite de medic în privința
administrării medicației există posibilitatea de apariție a supradoză rii medicamentoase digi talice,
iar pacientul trebuie să cunoasc ă semnele acesteia. Trebuie să știe c ă pot apărea grețuri, vărsături,
inapetență, extrasistole și bradicardie. Va trebui să se prezinte la medic pentru controale
periodice.
Asistenta trebuie să sprijine pacientul și să îi redea încrederea în forțele lui proprii și în
capacitatea de muncă. Dis cută cu el despre boală, despre faptul că trebuie să o accepte și despre
evoluț ia acesteia. Paci entul trebuie să înteleagă faptul că nu are voie să mai fumeze să consume
alcool și că trebuie să aibe o viață ordonată .
Bolnavul trebuie suprav egheat cu fo arte mare atenție deoarce pot să apară complicații.
Rolul asistentei este să urmărească frecvența și ritmul pulsului, tensiunea arterială, culoarea
tegumentelor, în principal a feței și starea generală a pacientului. Pe timpul internării pacientul
este monito rizat permanent electrocardiografic, iar cei mai gravi sunt monitorizați și
hemodincamic. Monitorizarea hemodinamică se realizează prin abordul unei artere periferice cu
o canulă de care se atașează ulterior sistemul de monitorizare, fiind urmărite modific ările
intravasculare arteriale. (Rogozea, L., Oglindă, T. et al. 2004)

III.2 Recomandări

Motivele pentru care majoritatea pacienților vin cu întârziere la medic sunt datorită
faptului că nu conștientizează gravitatea simptomelor unui infarct miocardic ac ut, considerând că
aceste simptome se vor ameliora cu timpul. Recunoașterea simptomelor și prezentarea cât mai
rapidă a pacienților la spital ar scădea incidența mortalității. Dar cel mai bine este atunci când se
poate preveni un infarct miocardic acut țin ând cont de următoarele recomandări:
– Toți nefumătorii ar trebui încurajați să nu înceapă să fumeze. De asemenea
ar trebui încurajați puternic să renunțe la fumat de către un profesionist în domeniul

26
sănătății și susținuți în eforturile lor de a face acest lucru. Se recomandă ca cei care
folosesc alte forme de tutun să fie sfătuiți să se oprească.
– Toți pacienții trebuie încurajați să reducă aportul total de grăsimi și
saturații. Aportul total de grăsimi ar trebui redus la aproximativ 30% din calorii, aportul
de grăsimi saturate ar trebui limitat la mai puțin de 10% din calorii și acizii trans -grași
eliminați. Majoritatea grăsimilor alimentare ar trebui să fie polinesaturate (până la 10%
din calorii) sau monoinsaturate (10 -15% din calorii). De asemenea ar treb ui încurajați să
reducă aportul zilnic de sare cu cel puțin o treime și, dacă este posibil, cu <5 g sau 90
mmol pe zi.Și nu în ultimul rând ar trebui încurajați să mănânce, cel puțin 400 g pe zi, din
sortimente de fructe și legume, precum și cereale integr ale și legume.
– Toți indivizii ar trebui să fie încurajați să facă cel puțin o jumătate de oră
de activitate fizică moderată pe zi, prin timp liber, sarcini zilnice și activitate fizică.
– Toți pacienții care sunt supraponderali sau obezi ar trebui încurajați să
piardă în greutate printr -o combinație între o dietă cu energie redusă (sfaturi dietetice) și
activitate fizică crescută.
– Persoanelor care iau mai mult de 3 unități de alcool pe zi trebuie să li se
recomande reducerea consumului de alcool.
– Toți cei car e au tensiunea arterială egală cu 160/100 mm Hg sau mai mare ,
ar trebui să beneficieze de tratament medicamentos și sfaturi specifice stilului de viață
pentru a -și reduce tensiunea arterială și riscul de boli cardiovasculare.
– Toți pacienții cu colesterol ul total cu sau peste 8 mmol / l (320 mg / l),
trebuie sfătuiți să urmeze o dietă care să scadă lipidele și să li se administreze o statină
pentru a scădea riscul de boli cardiovasculare
– Persoanelor cu glicemie în post persistent> 6 mmol / l, în ciuda contro lului alimentar,
trebuie să li se administreze metformin. (World Health Organization , 2007)

27
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL I
I.1 Scopul acestei lucrări

Prin această lucrare mi-am propus să evidențiez incidența infarctului miocardic a cut și
îngrijirile acordate pacienților în primele 24 de ore de l a debutul infarctului pe baza următoarelor
criterii: sex , vârstă, mediul de proveniență, factori de risc, boli asociate, durata de spitalizare,
debutul durerii, momentul prezentării la spital.
Prezența factori lor de risc în procent din ce în ce mai mare are o importanță majoră în
incidența infarctului miocardic acut. Plecând de la aceste aspecte am ales să realizez acest studiu.

I.2 Obiectivele cercetării

Pentru a putea realiza ace astă lucrare, s -au stabili t următoarele criterii:
-analizarea frecvenț ei infarctului miocardic în funcție de vârsta pacienților.
-analizarea frecvenț ei infarctului miocardic în funcție de sex ul pacienților.
-evaluarea frecvenț ei infarctului miocardic în fu ncție de mediul de proven iență a
pacienților.
-evaluarea frecvenț ei infarctului miocardic în funcție de expunerea la factorii de risc a
pacienților.
-evaluarea frecvenț ei infarctului miocardic în funcție de patologiile asociate ale
pacienților.
-evaluarea frecvenț ei infarctului mi ocardic în cazul pacienților cu antecedente
heredocolaterale .

28
-evaluarea pacienților cu infarct miocardic în funcție de star ea generală la internare și la
modificările acesteia la externare
-stabilirea perioadei de spitalizare
-evaluarea pacienților în funcție de momentul prezentării la spital
-evaluarea pacienților în funcție de debutul durerii
-evaluarea stării pacienților în funcție de rez ultatele analizelor specifice ( CK, CK -MB,
Troponina)

I.3 Material și m etodă

Studiul a fost realizat cu ajutorul informațiilor culese din dosarele medicale ale
pacienților internați pe secția de Terapie Intensivă Coronariană a Spitalului Clinic Județean de
Urgență Brașov în intervalul temporal 01.01.2017 -31.12.2017. Eșantionul este forma t din toți
pacienții internați î n aceast interval temporal , inclusiv pacienții decedați pe perioada internării.
Lucrarea ”Îngrijirea pacienților cu infarct miocardic în primele 24 de ore” este un studiu
retrospectiv realizat în urma studierii dosarel or medicale din arhiva Spitalului Clinic Judetețean
de Urgență Brașov.
Pentru realizarea acestui studiu am analizat lotul urmărind următorii parametrii:
– Sexul
– Vârsta
– Mediul de proveniență
– Factori de risc
– Patologii asociate
– Antecedente heredocol aterale

29
– Markeri enzimatici
– Fracția de ejecție
-Simptomatologia la internare
-Debutul durerii
-Evoluția
Datele culese din dosarele medicale studiate au fost introduse cu ajutorul programului
Microsoft Excel intr -o bază de date.

30

I.4 R ezultate și discuții

Figura numărul 4. Distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de vârstă.

În urma analizării eșantionului studiat am realizat o grupare a pacienților pe grupe de
vârstă pentru a vizualiza modul de repartiție a incidenței infarctulu i miocardic acut. Astfel am
observat o incidență crescută în rândul pacienților cu vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani, 27,55%
(128 pacienți) din totalul pacienților studiați ( Figura 5). Observăm că imediat după această grupă
de vârstă urmează pacienți i cu vârstă cuprinsă între 70 și 79 de ani, aceștia reprezentând 22,83 %
(107 pacienți). Putem observa o incidență mai scăzută în cadrul grupei de vârstă între 50 și 59 de
ani, reprezentând 16,53 % (78 pacienți). În cadrul grupei de vârstă 40 și 49 de ani avem o ușoară
creștere, procentajul fiind de 18,11% (85 pacienți). Pacienții cu vârste peste 80 de ani sunt
reprezentați de 10,23 % (48 pacienți), iar cei cu vârsta sub 40 de ani reprezentând o pondere de
4,72% din lotul studiat ( 22 pacienți).

020406080100120140
<40 40-49 50-59 60-69 70-79 >80Numar pacienti
Vârsta (ani)

31

Figura numărul 5 . Distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de vârstă și sex.

În figura numărul 5 putem observa distribuție comparativă a pacienților cu infarct
miocardic acut în funcție de vârstă și de sex. Observăm că cel mai mare procentaj 33%, se
regăsește la bărbați în cadrul gruperi de vârstă 60 -69 de ani, fiind în număr de 103 pacienți din
311 studiați . În cadrul aceleiași grupe de vârstă observăm că și femeile au un procent semnificativ
de 30% , ele regăsindu -se în număr de 48 de pacie nte dintr -un total de 157, remarcându -se o
diferență de 3 procente între cele două grupe. De asemenea putem observa că în cadrul grupei de
vârstă de 70 -79 de ani există o diferență remarcabilă între sexul feminin si cel masculin . Sexul
feminin depășește cu aproape jumătate procentajul bărbaților, ele fiind în număr de 38 din 157
reprezentând un procent de 24% , iar bărbații fiind 40 din 311 reprezentând un procent de 12% .O
situație asemănătoare se regăsește și în grupa de vârstă de peste 80 de ani, unde obs ervăm că
sexul feminin este reprezentat de un procent de 10% fiind în număr de 17 din 157, iar sexul
masculin este reprezentat de un procent de 8%, fiind în număr de 25 din 311. La nivelul grupei
de vârstă 50-59 de ani observăm un procent de 24%, adică 75 de pacienți din totalul studiat
aparținând sexului masculin , în timp ce femeile se regăsesc în procent de 19% însemnând 31 de
paciente din – cele 157 studiate. În următoarea grupă de vârstă ,40-49 de ani observăm că
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%
<40 40-49 50-59 60-69 70-79 >80
VârstaBarbati
Femei

32
procentul lotului feminin scade fiind 1 1%, față de cel al bărbaților de 18% . Acesta fiind în număr
de 18, iar lotul masculin fiind în număr de 57 din totalul studiat. Ultima grupă de vârstă,cea sub
40 de ani este reprezentată de ambele sexe cu un procent de 3%.

33

Figura numărul 6 . Distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de sex.

În figura 6 am reprezentat grafic distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic
acut pe sexe. Se observă că din totalitatea lotului de pacienți studiați (468 de pacienți), un
procent de 34% este evidențiat de către femei (157 de pacienți), respectiv 66% de către bărbați
(311 pacienți). În urma analizării acestor date s-a observat o incidență a infarctului miocardi c mai
crescută în rândul lotului maculin față de cel feminin.

66%34%
Bărbați
Femei
% din numărul total de pacienți

34

Figura numărul 7 . Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic în
funcție de mediul de proveniență.

În figura 7 am reprezentat grafic distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de
mediul de proveniență. Se poate observa o incidență crescută în rândul pacienților din mediul
urban fiind reprezentați de 66% din totalul lotului de pacienți studiați (310 pa cienți), mediul rural
fiind mai slab reprezentat, având un procent de 34% din totalul de pacienți. Aceștia fiind în
număr de 158 de pacienți.

34%
66%Rural Urban
% din numărul total de pacienți

35

Figura numărul 8. Repartiția pacienților cu infarct miocardic pe luni.

S-a realizat o grupare a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de perioada
calendaristică în care a avut loc internarea. S -a observat astfel că media lunară a internărilor a fost
de 39 de pacienți. Valoarea maximă a internăril or a fost înregistrată în luna M ai, prezentâ ndu-se
în cadrul secției de Terapie Intensivă Coronariană un număr d e 49 de pacienți. Lunile August,
Septembrie, Octombrie si D ecembrie au avut un grad de prezentare aproximativ egal, cuprins
între 40 și 46 d e internări. În cadrul lunilor Ianuarie, Februar ie, Martie,Aprilie, Iunie și I ulie au
fost de asemenea un numar aproximativ egal de internari cuprins intre 30 și 40 de internari. Cea
mai scăzută incidență a fos t înregistrată în cadrul lunii N oiembrie având o valoare de 29 de
internări. Aceste aspecte a u fost reprezentate grafic în figura 8.
0102030405060Număr pacienți

36

Figura numărul 9. Reprezentarea grafică în procente a pacienților cu infarct miocardic
acut în funcție de tipul de infarct suferit.

În reprezentare a grafică numărul 9 se observa o incidență foarte crescută în rândul
pacienților care suferă un infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) , aceștia
fiind în număr de 351 din totalul de 468 de pacienți. Infarctul miocardic fără supra deniverlare de
segment ST (NON STEMI) fiind reprezentat în proporție de 25%, respectiv 117 pacienți din
totalul acestora.

% din numărul total de pacienți

NON STEMI
25%
STEMI
75%

37

Figura numărul 10. Reprezentarea grafică a distribuției pacienților cu infarct miocardic
acut în funcție de sexul și tipul de infarct suferit.

În ceea ce priveș te incidența pacienț ilor c u infarct miocardic comparativ î ntre cele dou ă
loturi de studii, lotul masculin și lotul feminin, se observă o valoare mai crescută a cazurilor atâ t
de infarct miocardic cu supradenivelare de segemnt ST (STEMI) cât și de in farct miocardic fără
supradenivelare de segment ST ( NSTEMI) în cadrul lotului de pacienți de sex masculin.
Astfel incidența infarctului miocardic STEMI este de 66,10% în cadru l barbaților și
33,90% î n cadrul femeilor. Sit uația urmează același tipar și în c adrul NSTEMI, sexul masculin
având 67,52% din cazuri ș i sexul feminin 32,47% .

050100150200250
STEMI Non-STEMIBarbati
Femei

38

Figura numărul 11 . Reprezentarea grafică a prezentării pacienților cu infarct miocardic
acut la spital pe intervale orare.

Totodată am analizat intervalul orar de prezenta re al pacienților în cadrul secției de
Terapie Intensivă Coronariană. Am observat o incidență aproximativ egală în intervalul orar 6 –
12, respectiv 12 -18, ponderea internărilor în aceste intervale orare fiind de 22,4%, respectiv
23,27%. Intervalul orar 18 -24 este caracterizat de o scădere a numărului de internări, având o
pondere de 18,11%. Acest interval orar este urmat de o creștere semnificativă în intervalul orar
24-6, cumulând 36,22% din totalul internărilor.

020406080100120140160180
6-12 12 – 18 18 – 24 24 – 6Număr pacienți
Intervalul orar de prezentare

39

Figura numărul 12 . Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de momentul de
debut al durerii.
În figura 12 reiese că ponderea cea mai mare este reprezentată de pacienții care s -au
prezentat în cadrul secției de Terapie Intensivă Coronariană la mai mult de 6 ore de la momentul
de debut al durerii. Aceștia reprezintă 252 de pacienți din totalul de pacienți studiați, fiind urmați
de cei care s -au prezentat în secție în intervalul 2 -6 ore de la debutul durerii, ei fiind în număr de
169 de pacienți. Incidența ce a mai scăzută se regăsește în cadrul lotului de pacienți care s -au
prezentat la mai puțin de 2 ore de la debutul durerii, aceștia fiind în număr de 47 de pacienți din
totalul pacienților studiați. 10%
36%54%<2 ore de la debutul
durerii
între 2- 6 ore de la
debutul durerii
>6 ore de la debutul
durerii
% din numărul total de pacienți

40

Figura numărul 13 . Reprezentarea grafică a pacienților cu infarct miocardic acut în
funcție de starea generală la internare.

Reprezentarea grafică cu numărul 13 reprezintă distribuția pacienților în funcție de
starea generală a acestora la internare. Putem observa că starea generală bună este slab
reprezenta tă, având un procent de 18% (84 de pacienți) din totalul pacienților studiați. Este
urmată de către starea generală alterată, care are o incidență crescută, aceasta fiind reprezentată
de marea majoritate a pacienților cu o pondere de 76%. Starea generală a lterată a fost
reprezentată de către pacienții care acuzau dureri specifice,cu iradiere insoțite și de alte
simptome, cum ar fi HTA, greță, vărsături. Starea generală gravă, este reprezentată de pacienții
care au avut nevoie de intubație oro -traheală, și i ntervenții mai complexe din partea unității de
îngrijire. Ponderea reprezentată de pacienții cu stare generală gravă este în proporție de 6% (25
de pacienți).

050100150200250300350400
bună alterată gravăNumăr pacienți
Starea la internare

41

Figura numărul 14 . Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de simptomato logia
de debut.

Deși simptomatologia predominantă în infarctul miocardic acut este durerea, putem
observa că au existat pacienți care nu au prezentat durere ca și simptom de debut. Conform foilor
de observație studiate (468) ,14 pa cienți din totalitatea lotului studiat nu au prezentat durere la
internare. Cei care nu au prezentat durere, au avut simptome respiratorii , digestive sau pierderea
stării de conștiență . Putem observa că incidența cea mai mare se regăsește în cazul pacienților
care au prezentat d urere, însemnând un număr de 449 pacienți, reprezentând o pondere de 95%
din eșantionul analizat . O pondere de 2,99% din totalitatea eșantionului studiat (14 pacienți), au
prezentat simptomatologie digestivă. Urmează cei cu simptomatologie respiratorie, cu un
procentaj de 7,05% (33 paicenți). 1,92% din pacienți au prezentat sincopă ca și simptomatologie
de debut.
14449
14 33 9
050100150200250300350400450500Număr paciențiFără durere
Durere
Simptomatologie
Digestivă
Simptomatologie
respiratorie
Sincopă

42

Figura numărul 15 . Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea troponinei.

Este cunoscut faptul că troponina este cea mai importantă dintre analizele specifice care
se recoltează pentru depistarea unui infarct miocardi c acut. În graficul cu numărul 15 putem
observa distribuția numerică a pacienților cărora li s -a recoltat această analiză și pacienții că rora
nu li s -a recoltat analiza. Se poate observa o incidență crescută în cazul pacienților care nu au
efectuat această analiză, fiind în număr de 262 de pacienți din cei 468 studiați, reprezentând un
procent de 56%. În același timp putem observa că cei ma i mulți dintre pacienții care au efectuat
această analiză au avut rezultatul mai mic de 999 pg/ml , cu un procent de 47 %. Următoarea
categorie de rezultate este cea cuprinsă între 1000 și 4999 pg/ml , având un procent de 39 % (82 de
pacienți). De asemenea ave m un procent de 9 % în intervalul 5000 -9000 pg/ml, fiind reprezentat
de un număr de 17 pacienți . Ultimul interval de referință pentru analiză este cel mai mare de
10,000 pg/ml, acesta fiind re prezentat de 5% dintre pacienți,cuprinzând un număr de 10 pacienț i. 050100150200250300
< 999 1000-4999 5000-9999 >10,000 Fără troponinăNumăr pacienți
pg/ml< 999
1000-4999
5000-9999
>10,000
Fără troponină

43
Figura numărul 16. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea creatinchinazei (CK).
În figura numărul 15 am observat că nu toți pacienții au beneficiat de recoltarea
troponinei. Acest lucru se poate datora fap tului că troponina este o analiză mai costisitoare. În
schimb în figura numărul 16 putem observa că toți pacienții au beneficiat de efectuarea analizei
CK, care este de asemenea o analiză specifică pentru dete rminarea infarctului miocardic, dar nu
este la fel de costisitoare. Astfel încât putem observa că avem 37 de pacienți care au avut un
rezultat cuprin s în intervalul 0 -174 U/L, ceea ce înseamnă că s -au încadrat în limitel e normale
alea acestei analize. Următorul interval de referință cuprinde rezultate între 175 și 499 U/L, având
o pondere de 23% (106 pacienți). Se poate observa că incidența maxim identificată se regăsește
în intervalul 500 -1499 U/L, reprezentând o pondere de 30%, adică 140 de pacienți din cei 468.
Având o mică scădere, intervalul 1500 -2499 U/L este reprezentată de 77 de pacienți, însemnând
un procent de 16% . Intervalul de referință cuprins între 2500 și 4999 U/L are o pondere de 20%
(95 pacienți), fiind pu țin mai crescută decât intervalul anterior prezentat. De asemenea, un
procent de 3% (13 pacienți) este reprezentat de pacienții care au avut peste 5000 U/L ca și
rezultat obținut în urma rec oltării și prelucrării analizei.
020406080100120140
0-174 175-499 500-1499 1500-2499 2500-4999 >5000Număr pacienți
U/L0-174
175-499
500-1499
1500-2499
2500-4999
>5000

44

Figura numărul 17. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea creatinchinazei -MB.
Creatinkinaza -MB este o altă analiză de sânge specifică infarctului miocardic acut.
Observăm că au fost pacienți cu o valoare normală a acestei analize, între 0 și 24.00 U/L,
reprezentând un procent de 5% (22 pacienți). Se observă o creștere în rândul pacienților cu o
valoare cuprinsă între 25 și 99 U/L cu un procent de 34%. Cea mai mare incidență este
reprezentată de pacienții cu valori cuprinse între 100 și 499 U/L, reprezentând un procent de 53%
(247 paicenți). Cu o incidență mai scăzută, pacienții cu valoarea analizei cuprinsă între 500 și
1000 U/L au fost în procent de 7% (36 pacienți). Cea mai slab reprezentată grupă este cea a
pacienților cu valoarea analize i peste 1000 U/L, având un procent de doar 1% ( 5 paicenți).

050100150200250
0-24 25-99 100-499 500-1000 >1000Număr pacienți
U/L

45

Figura numărul 18. Repartizarea pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de tensiunea
arterială sistolică la internare.
În această repartizare grafică am observat distribuția numerică a pacienților în funcție de
tensiunea arterială sistolică la internare. Se poate observa că incidența cea mai crescută se
regăsește în cazul persoanelor cu tensiunea cuprinsă între 140 și 180 mmHg, avâ nd o pondere de
54% (251 de pacienț i),reprezentând mai bine de jum ătate din lotul de pacienți studiați. Pacienții
care au prezentat hipo -tensiune sunt în număr de 12 ( 3%) și se încadrează în categoria cu
tensiunea mai mică de 100. Următoarea categorie reprezintă pacienții cu tensiunea cuprinsă între
100 și 13 9mmHg, fiind reprezentată de 165 de pacienți însemnând un procentaj de 35%. Pacienții
care au prezentat tesniunea arteria lă mai mare de 180mmHg au fost î n număr de 40 având o
pondere de 8%.
0 50 100 150 200 250 300<100mmHg100-139mmHg140-180mmHg>180mmHg
Num ăr paciențiValoarea Tensiunii Arteriale Sistolice

46

Figura numărul 19 . Repartizarea pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de tensiunea
arterială sistolică la externare.
Graficul cu numărul 19 a fost realizat pentru a observa dacă au existat diferențe între
tensiunea arterială de la internare și cea de la externare. Putem observa cu ochiul liber că a existat
o diferență considerabilă privind tensiunea arterială de la internare și cea de la externare. În
primul rând observăm că nu au existat pacienți cu tensiune arterială sistolică p este 180mmHg,
ceea ce poate însemna o evoluție bună din ace st punct de vedere a acelor pacienți care la internare
au avut tensiunea peste această valoare. Intervalul de referință 140 -180mmHg la externare este
remarcat de o scădere remercantă în comparație cu cel de la internare, la externare reprezentând
un procen t de 13% (62 de pacienți), cu 41% mai puțin decât tesiunea arterială de la internare.
Incidența cea mai mare se observă în intervalul de referință 100 -139mmHg, fiind reprezentat de
339 de pacienți din lotul studiat, însemnând un procent de 73%. O pondere d e 14% este
reprezentată de tensiunea arterială sistolică mai mică de 100mmHg, fiind compusă din 67 de
pacienți. 0 50 100 150 200 250 300 350 400<100mmHg100-139mmHg140-180mmHg>180mmHg
Num ăr paciențiValoarea Tensiunii Arteriale Sistolice

47

Figura numărul 20. Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de valoarea fracției
de eje cție în urma realizării ecocardiografiei la internare.
Fracția de ejecție este un rezultat obținut în urma efectuării ecocardiografiei. În figura
numărul 20 putem observa repartiția pacienților în funcție de valoarea fracției de ejecție rezultată
în urma ecocardiografiei. Incidența cea mai crescută se regăsește în cadrul lotului de pacienți cu o
fracție de ejecție mai mare de 40%, cea mai mare valoare a fracției de ejecție fiind de 60%. De
asemenea putem observa un număr de 132 de pacienți (28%) cu o fracț ie de ejecție cuprinsă între
20 și 39%, urmat ă de o valoare mai mică de 20%, și care este reprezntată de un număr de 11
pacienți (2%). Media acestor valori a fost o valoare a fracției de ejecție de 42%).

% din numărul total de pacienți
050100150200250300350
<20% 20-39% >40%11132325Număr pacienți
Valoarea Fracției de Ejecție

48

Figura numărul 21 . Reprezentarea grafică e pacienților cu infarct miocardic acut cărora li s -a
efectuat coronarografie.
Coronarografia este intervenția gold -standard în îngrijirea pacienților cu infarct
miocardic. În acest grafic putem observa distribuția procent uală a pacienților care au beneficiat
de această intervenție și a celor care nu au beneficiat de ea. Astfel, 412 de pacienți au be neficiat
de coronarografie și 56 dintre pacienții lotului studiat (468) nu au beneficiat de această
intervenție din varii moti ve. Cei care nu au beneficiat de această intervenție s-au prezentat tardiv ,
sau starea lor la internare a fost gravă și riscurile intervenției depășeau beneficiile, fie au refuzat
intervenția în ciuda indicațiilor medicului. 88%12%
Da
Nu
% din numărul total de pacienți

49

Figura numărul 22 . Distribuți a grafică a pacienților cărora li s -a implantat stent în timpul
coronarografiei.
Din cei 412 pacienți cărora li s -a efectuat coronarografie, putem observa că doar 295 de
pacienți au ben eficiat de implantare de stent, iar restul de 117 pacienți nu au primit ste nt din varii
motive sau pentru ca pur și simplu nu au necesitat implantare de stent.

72%28%
Da
Nu
% din numărul total de pacienți

50

Figura numărul 23. Distribuția procentuală a pacienților care au primit stent și numărul de
stenturi primite.
Din totalul pacienților cărora li s-a efectuat coronarografie (412 paicenți), 295 au prim it
stenturi. În figura numărul 23 putem observa distribuția în procente a pacienților în funcție de
câte stenturi au primit. Un număr de 117 (28%) pacienți nu au primit stenturi, doar li s -a efectu at
coronarografia. Cea mai mare incidență este reprezetantă de pacienții care au primit 1 stent, fiind
în număr de 153 de pa cienți cu o pondere de 37%. Un număr de 111 pacienți (27%) au primit
câte 2 stenturi, 25 de pacienți (6%) au primit 3 stenturi, ia r cei cu 4 stenturi au fost 6 pacienți cu o
pondere de 2%.
28%
37%27%6%2%
Fără stenturi
1 stent
2 stenturi
3 stenturi
4 stenturi
% din numărul total de pacienți

51

Figura numărul 24. Reprezentarea grafică a pacienților în funcție de comorbiditățile semnificative
prezente .
În figura numărul 24 putem observa factorii de risc care au o importanță majoră în
apariția infarctului miocardic acut. Împreună pot crește riscul apariției infarctului miocardic acut.
Astfel, putem remarca o incidență crescută în cazul hipertensiunii arteriale, care ocupă primul loc
cu o pondere de 77% și un total de 360 de pacienți din cei 468 studiați. Următorii sunt cei cu
diabet zaharat, cu o pondere de 25%, reprezentând un sfert din lotul de pacienți studiați. Boala
renală cronică este și ea un factor de risc și este reprezentată de un procent de 5,98% (28 de
pacienți). Fibrilația atrială se regăsește la 65 de pacienți din 468 și reprezintă un procent de
13,88%. Obezitatea de asemenea este un factor de risc important și 51 de pacienți suferă de
această comorbiditate, cu un procent de 10,89%. Pac ienții care au suferit în antecedente un infarct
miocardic sunt în procent de 10,89 % (51 de pacienți). Dislipidemia este reprezentată de 102
pacienți cu un procentaj de 21,79%. Un procent de 7,09% este reprezentat de pacienții fără
comorbidități semnifica tive pentru infarctul miocardic, dar care au dezvoltat această afecțiune din
alte motive. 0 50 100 150 200 250 300 350 400HTADiabet ZaharatBRCFiAObezitateIMA antecendenteDislipidemieFărăAltele
Comorbidități

52

Figura numărul 25. Distribuția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de legătura dintre
anumiți factori de risc și media zilele de spitalizare.
În figur a numărul 25 putem observa câteva corelații realizate între comorbiditățile
semnificative ale pacienților cu infarct miocardic acut și media zilelor de spitalizare. . Incidența
cea mai crescută se poate observa în cazul pacienților care au diabet zaharat ș i obezitate, având o
medie 7,64 de zile de spitalizare. Urmează pacienții cu diabet zaharat și dislipidemie, care au o
medie de spitalizare de 7,12 zile. Pacienții care au diabet zaharat, au o medie de spitalizare de
6,03 zile, fiind urmați de cei cu obezi tate cu media zilelor de spitalizare de 5,81 zile. Fumătorii au
o medie de 4,66 zile de spitalizare, urmați de cei cu dislipidemie, cu o medie de 5,41 zile de
spitalizare. Cei care sunt consumatori de tutun și sunt și obezi au o medie de spitalizare de 5,2
zile. Media generală de spitalizare fiind de 5,15 zile.

6.03 5.81
4.665.417.647.12
5.2
0123456789
DZ Obezitate Fumători Dislipidemie DZ și
ObezitateDZ și
DislipidemieFumat și
ObezitateMedia zilelor de spitalizare
Corelații factori de risc

53

Figura numărul 26 . Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
consumul de alcool.
Figura numărul 26 arată distribuția în procente a pacienților cu infarct mio cardic în
funcție de consumul de alcool . Incidența cea mai crescută este r eprezentată de pacienții care
neagă consumul de alcool, având un procentaj de 62% (290 de pacienți). Pacienții care consumă
alcool ocazional sunt în număr de 163 cu un procentaj de 35%. De asemenea mai sunt și pacienții
care consumă alcool zilnic, fiind în număr de 15 pacienți (3%). 3%
35%
62%Cronic
Ocazional
Neagă
% din numărul total de pacienți

54

Figura numărul 27 . Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
consumul de tutun.
Se știe că fumatul este printre cei m ai importanți factori de risc în apariția infarctlui
miocardic acut. În figura numărul 27 putem observa că 195 (42%) de pacienți din totalitatea
lotului studiat au confirmat faptul că fumeaza. Procentajul mai mare este reprezentat de către
pacienții care n u fumează, fiind în procent de 58% din totalul de pacienți studiați.

050100150200250300
Da Nu195273Da
Nu
% din numărul total de pacienți

55

Figura numărul 28 . Incidența pacienților cu infarct miocardic care au fost resuscitați în urma unui
stop cardio -repsirator.
S-a observat că stopul cardio -respirator este un fenomen des întâlnit la pacienții cu
infarct miocardic acut. Astfel din cei 468 de pacienți cu infarct miocardic 63 dintre ei au suferit
stop cardio -respirator. În urma stopu lui cardio -respirator, 44 din cei 63 de pacienți au decedat, în
ciuda eforturilor depuse d e către cadrele me dicale pentru ai resuscita. Ast fel, în urma stopului
cardio respirator au trăit doar 19 pacienți în urma resuscitării.
0100200300400500600
63468Total
SCR

56

Figura numărul 29 . Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
durata de spitalizare.
Se poate identifica o incidență mai crescută în intervalul 1 -5 zile, pentru 312 pacienți,
reprezentând o pondere de 67% din totalul eșantionului studiat. Următorul interval de zile este
cuprins între 6 și 10 zile și es te reprezentat de un procent de 29% (138 pacienți). De asemenea
avem 18 pacienți a căror durată de spitalizare a fost mai mare de 10 , însemnând o pondere de 4%.
Media zilelor de spitalizare este de 5,15 zile.

050100150200250300350
1-5 zile 6-10 zile >10 zile312
138
18
% din numărul total de pacienți

57

Figura numărul 30 . Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
starea lor la externare.
Incidența cea mai mare se observă în cazul pacienților cu starea generală ameliorată,
fiind reprezentată de 378 de pacienți din totalul lotului studiat. O pondere de 7% (32 de pa cienți)
este reprezentat de pacienții cu starea generală staționară, urmat de pacienții cu stare agravată, cu
o pondere de 3% (14 pacienți). Un număr de 44 de pacienți au decedat (9%) .

3%
81%7%9%
Agravat
Ameliorat
Stationar
Decedați
% din numărul total de pacienți

58
I.5 P rezentarea cazurilor

În acest capitol voi prezenta patru cazuri clinice din lotul de pacienți studiat în funcție de
manifestările de dependență și de nevoile care au fost alterate. Au fost elaborate diagnostice de
îngrijire pentru fiecare caz, în funcție de nevoile și starea general ă a fiecărui pacient.

Caracte ristici demografice ale pacienților
Date de
identificare Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
Nume și prenume B.I D.E. R.M C.C
Cum preferă să i
se spună Ilie Edit Maria Cornel
Vărsta 44 de ani 45 de ani 75 de ani 52 de ani
Sex Masculin Feminin Feminin Masculin
Mediul de
proveniență Rural Urban Rural Urban
Data internării 13.08.2017 14.01.2017 17.03.2017 7.03.2017
Secția unde este
internat Terapie Intensivă
Coronariană Terapie Intesnivă
Coronariană Terapie Intensivă
Coronariană Terapie Intensivă
Coronariană
Starea la
internare Gravă Alterată Bună Alterată
Înălțime (metri) 1,62 1,58 1,65 1,70
Greutate
(kilograme) 70 59 60 88

59
Temperatură 36,8 36,5 36,7 37,2
Puls 80 90 60 70
Respirație 20 25 20 18
T.A. mmHg 110/70 140/9 0 155/80 140/70
Starea la
externare Ameliorată Ameliorată Ameliorată Ameliorat ă

60
Datele generale ale pacienților
Motivele spitalizării
CAZ 1 CAZ 2 CAZ 3 CAZ 4
Manifestări de dependență comune
Maifestări de
dependeță generale: Durere Durere Durere Durere
Manifestări de
dependeță specifice Durere
retrosternală cu
caracter
constrictiv
Stop cardio –
respirator
Intubat oro –
traheal și
ventilat
mecanic la
sosirea în UPU
Durere
retrosternală de
repaus cu
caracter de
apăsare Durere
retrosternală de
repaus cu
caracter
constrictiv Durere toracică
anterioară cu
caracter de
apăsare, cu
iradiere în
membrul
superior drept
Boli recente IMA recent
(07.2017) HTA HTA
Hipotiroidism
Gastrită cronică HTA
Operații recente – – – –
Fumat/
Număr de țigări pe zi/
De câți ani fumeză
Da
20
20 de ani
Da
12
20 de ani Nefumătoare Fumător
15
25 de ani

61
Consum de alcool Ocazional Neagă Neagă Ocazional
Alergii
medicamentoase – – – –
Alergii alimentare – – – –
Repere ale stării de sănătate
Greutate: Normoponderal Nromoponderal Normoponderal Normoponderal
Apetit: Diminuat Diminuat Diminuat Normal
Greță: – – – –
Vărsături: – – – –
Dentiț ie: – – Proteză parțială –
Tegumente: Reci
Cianoză Calde
Normal colorate Calde
Normal colorate Calde
Normal colorate
Edeme: Fără edeme Fără edeme Fără edeme Fără edeme
Dietă: Hiposodat
Hipolipidic
Hipoglucidic Hiposodat
Hidric
Hipolipidic Hiposodat
Hidric
Hipolipidic Hiposodat
Hidric

Micțiuni:
Zi/Noapte
Sondat vezical
Sondat vezical Sondată vezical Fără micțiuni
Disurie/
Anurie/
Nicturie/
Enurezis : Sondat vezical Sondat vezical Sondat vezical Anurie

62
Urină: Normocromă Normocromă Normacromă –
Respirație:
Frecvență/
Tip: 18

neregulat 25

neregulat 20

regulat 20

regulat
Transpirații:
Diurne/ Nocturne Fără
transpirații Fără
transpirații Fără
transpirații Fără transpirații
Somn:
Număr de ore pe zi Pacient sedat Pacient sedat 7 ore 4 ore
Insomnii: Nu Nu Nu Da
Capacitate de
comunicare:
Normală/
Modificată Modificată din
cauza sedării Modificată din
cauza sedării Normală Normală
Tulburări de:
Vorbire/
Auz/
Văz Modificate din
cauza sedării Modificate din
cauza sedării Fără tulburări Fără tulburări
Gradul de Independență în primele 24 de ore
Total independent Nu
Nu
Nu Da
Total dependent Da Da Nu Nu
Capacitatea de a se
îmbrăca Total afectată Totatl afectată Parțial afectată Neafectată
Se deplasează singur/
Se deplasează cu
ajutor Nu se
deplasează din
cauza sedării Nu se
deplasează din
cauza sedării Se deplasează
cu ajutor Se deplasează
singur

63

Imobilizat Nu Nu Nu Nu
Își poate folosi
membrele:
Toate Toate Toate Toate
Își efectuează igiena
personală:
Cu ajutor
temporar Cu ajutor
temporar Cu ajutor
temporar Singur
Personalitatea
Orientat Temporo
Spațial Nu Nu Da Da
Tipul de personalitate:
Coleric Melancolic Melancolic Flegmatic
Autopercepere:
Modificată de
spitalizare Da Da Da Nu
Surse de stres: Perceperea
viitorului Spitalizarea
Perceperea
viitorului Spitalizarea
Perceperea
viitorului Spitalizarea
Relația cu:
Familia/
Ceilalți pacienți/
Personalul medical Satisfăcătoare Satisfăcătoare Satisfăcătoare Satisfăcătoare
Nivel de educație: Postliceală Liceu Liceu Postliceală
Grad de igienă
personal: Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător

64
Diagnosticul medical
Diagnoscticul medical
de la internare STEMI anterior
cu leziuni
tricoronariene STEMI infero –
postero -lateral STEMI infero –
postero -lateral
la 6 ore de la
debut STEMI antero –
lateral la 3 ore
de la debut
Diagnosticul medical
la 72 de ore STEMI anterior.
FIV resuscitat STEMI infero –
postero -lateral
complicat cu
TV resuscitat STEMI infero –
postero -lateral
la 6 ore de la
debut complicat
cu stop cardio –
respirator în
timpul
trombolizei STEMI antero –
lateral la 3 ore
de la debut
Diagnosticul medical
de la externare Infarct miocardic
acut anterior STEMI infero –
postero -lateral STEMI infero –
postero -lateral
la 6 ore de la
debut STEMI antero –
lateral

Probe de laborator specifice
Explorare Valori determinate Interval
bilogic de
referință
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Troponină 2762 4888 10000 10000 0,00-30,00
pg/ml
CK 3573 4057 4707 1808 26,00 -174,00
U/L
CK-MB 157 777 1053 194 0,00-24,00
U/L

65
LDH 831 1064 918 802 135,00 -225,00
U/L
TGO 43 246 453 305 5,00-48,00
U/L
TGP 52 65 88 81 5,00-41,00
U/L
Hemoglobină 14,6 13 11,5 14,2 11,70 -16,10
g/dl
Uree serică 41,38 25.4 19,31 38,09 10,00 -50,00
mg/dl
Creatinină
serică 0,88 0.66 0,61 0,81 0,50-1,20
mg/dl
Clor seric 107,68 108.81 104,45 108,43 101,00 –
110,00mmol/L
Potasiu seric 3,58 4.36 4,48 4,18 3,50-5,10
mmol/L
Sodiu seric 141,25 139.05 138,6 142,81 136,00 -145,00
mmol/L
Glucoză
serică 101 106 122 115 75,00 -105,00
mg/dl
Colesterol
seric total 152,60 157.7 143,5 146,52 120,00 -220,00
mg/dl
Colesterol
HDL 56,03 35.68 49,6 37,53 35,00 -100,00
mg/dl
Colesterol
LDL 88,46 93.08 94,2 95,62 30,00 -130,00
mg/dl

66

Investigații Complementare
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Explorări
radiologice Radiografie
cord-pulmon – – –
Ecocardiografie Afirmativ Afirmativ Afirmativ Afirmativ
Electrocardiogramă Afirmativ Afirmativ Afirmativ Afirmativ
Coronarografie Afirmativ Afirmativ Afirmativ Afirmativ
Consult neurologic Afirmativ Afirmativ Afirmativ Negativ

Medicația în primele 24 de ore
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Ser Fiziologic fl III Cordarone 2ml f 6 Ser Fiziologic fl 1 Ser Fiziologic fl 2
Cefort 1g fl II Clexane 0.6 ml Clexane 0,6 ml Clexane 1 ml
Furosemid f III Brilique 90 mg tb 2 Furosemid f 1 Furosemid f 1
Clexane 0,6 ml Aspenter 75 mg tb 4 Aspirină 500 mg tb ½ Aspenter 75 mg tb 1
Brilique 90 mg tb 2 Sortis 80 mg tb 1 Plavix 300 mg tb 1 Brilique 90 mb tb 2
Aspirină 500mg tb ½ Algocalmin f 1 Sortis 80 mg tb 1 Sortis 80 mg tb 1
Controloc 40mg fl I Controloc 40 mg fl 1 Brilique 90 mg tb 2 Spironolactonă 25 mg
tb 1
Concor 5mg tb ½ Concor 5 mg tb 1 Concor 5mg tb 1 Concor 5 mg tb 1

67
Prestarium 5mg tb ½
Prestarium 5 mg tb 1 Prestarium 5 mg tb 1 Controloc fl 1
Spironolactonă 25mg
tb 2 Fentanyl 1 g Controloc 40 mg fl I Integrilin 0,75 mg/ml
Sortis 80 mg tb 1 Spironolactonă 25mg
tb 1
Fentanyl + Midazolam
f I + SF fl I = 2 -3
ml/oră Actyuse

I.6 P lanul de îngrijire

Diagnostice de îngrijire în primele 24 de ore Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
1. Alterarea funcției cardiace datorită obstrucției localizate în
teritoriul coronarian, manifestată prin stop cardiorespirator
prin fibrilație ventriculară/ tahicardie ventriculară. + + + –
2. Alterarea respirației din cauza obstrucției localizate în
teritoriul arterial coronarian, manifestat ă prin stop
cardiorespirator, cianoză, hipoxie, hipoxemie + + + –
3. Alterarea stării de conștiență din cauza encefalopatiei
hipoxice manifestată prin hipotensiune arterial, stare de
agitație psihomotorie, dezorientare, confuzie. + + + –
4. Durere + + + +
5. Alterarea mobilității datorită sedării. + + + –

68
6. Alterarea capacității de comunicare din cauza sedării + + + –
7. Alterarea capacității de autoîngrijire + + + –
8. Anxietate din cauza spitalizării – + + +
9. Alterarea comunicării verbale și non-verbale + + + –
10. Alterarea capacietății de alimentare. + + + –

Intervenții proprii în primele 24 de ore Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
1. Îndepărtarea obiectelor care p ot îngreuna activitatea
medicală. + + + +
2. Așezarea pacientului în decubit dorsal, cu capul în
hiperextensie,în urma evaluării căilor aeriene. + + + –
3. Verificarea pulsului central și începerea manevrelor de
resuscitarea conform tehnicii învățate. + + + –
4. Conectarea pacientului la defibrilator, asistentul medical
aplică gel pe padelele de defi brilare și le încarcă electric. + + + –
5. Monitorizarea pacientului prin traseu EKG, montarea
manșetei de tensiune arterială și evaluarea SpO2. + + + +
6. Realizarea abordului venos periferic cu cel puțin două
căi de acces. + + + +
7. Aspirarea secrețiilor traheo bronșice înainte de
efectuarea intubației orotraheale. + + + –
8. Pregătirea materialelor pentru intubație orotraheală și
participarea asistentei medicale la efectuarea tehnicii(
laringoscop, sondă IOT, balon de ventilație). + + + –
9. Plasarea unei pipe Guedel. + + + –
10. Conectarea pacientului la aparatul de ventilație
mecanică. + + + –

69
11. Verificarea extensiei toracice și a sondei IOT. + + + –
12. Conectarea sondei IOT la un dispozitiv de aspirație. + + + –
13. Poziționarea sondei IOT cu feși de tifon și leucoplast. + + + –
14. Reevaluarea pulsului central periodic. + + + +
15. Asistentul medical efectuează EKG în 12 derivații și
derivații speciale drepte și posterioare. + + + +
16. Participarea asistentului medical la efectuarea ecografiei
cardiace. + + + +
17. Pregătirea de urgență a pacientului pentru efectuarea
coronarografiei. + + + +
18. Se efectuează toaleta inghinală cu raderea pilozității
inghinale. + + + +
19. Monitorizarea SpO2 și anunțarea medicului dacă apar
modificări. + + + +
20. Asigurarea condițiilor optime de salon, în ceea ce
privește temperatura , lumina și umiditatea. + + + +
21. Asigurarea une i poziții confortabile care nu predispune
la accidentare în momentele de agitație psihomotorie. + + + +
22. Monitorizarea funcțiilor vitale ( T.A., puls, respirație). + + + +
23. Monitorizarea diurezei. + + + –

Intervenții delegate în primele 24 de ore Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
1. Recoltarea probelor de sânge și a markerilor enzimatici. + + + +
2. Participarea asistentului medical la recoltarea sângelui
pentru gazometrie.
+ +
+ +
3. Pregătirea și administrarea medicației la indicația
medicului. + + + +

70
4. Administrarea medicației sedative și neurotrope. + + + –
5. Oxigenoterapie. + + + +
6. Pregăriea pacientului pentru efectuarea radiografiei
toracice. + – – –
7. Participarea la examenul neurologic + + + –
8. Montarea sondei vezicale la indicația medicului. + + + –

Diagnostice de îngrijire
1. Alterarea funcției cardiace datorită obstrucției localizate în teritoriul coronarian, manifestată
prin stop cardiorespirator prin fibrilație ventriculară.
Obiectiv: Restabiliarea funcției cardiace.
Intervenții
proprii: -Verificarea căilor aeriene, poziționare capului în hiperextensie .
– Verificarea pulsului central și începerea manevrelor de resuscitarea conform
protocolului .
-Monitorizarea SpO2, a tesiunii arteriale prin montarea manșetei de tensiometru .
-Monitorizarea prin traseu EKG .
-Realizarea abordului venos periferic prin cel puțin două căi de acces .
-Aspirarea secrețiilor traheo bronșice înainte de efectuarea intubașiei
orortraheale .
-Pregătirea materialelor pentru intubație orotraheală și participarea asistentei la
efectuarea tehnicii (menținerea capului în hiperextensie, scoterea mandrenului și
umflarea balonașului) .
-Plasarea unei pipe Guedel .
-Conectarea pacientului la aparatul de ventilație mecanică .
-Verificare a extensiei toracice și a sondei IOT.
-Conectarea sondei IOT la un dispozitiv de aspirație .
-Poziționarea sondei IOT cu feși de tifon și leuco plast .
-Monitorizarea SpO2 și anunțarea medicului dacă apar modific ări.
Intervenții
delegate: -Pregătirea și admi nistrarea me dicației la indicația medicului.
-Oxigenoterapie .

71
-Recoltarea probelor de sânge și a markerilor enzimatici.
2. Alterarea respirației din cauza obstrucției localizate în teritoriul arterial coronarian, manifestată
prin stop cardiorespirator, ci anoză, hipoxie, hipoxemie
Obiectiv: Restabilirea funcției respiratorii .
Intervenții
proprii: -Verificarea căilor aeriene, poziționare capului în hiperextensie .
-Verificarea pulsului central și începerea manevrelor de resuscitarea conform
protocolului .
-Monitorizarea SpO2, a tesiunii arteriale prin montarea manșetei de tensiometru .
-Monitorizarea prin traseu EKG .
-Realizarea abordului venos periferic prin cel puțin două căi de acces .
-Aspirarea secrețiilor traheo bronșice înainte de efectuarea intubației
orortraheale .
-Pregătirea materialelor pentru intubație orotraheală și participarea asistentei la
efectuarea tehnicii (menținerea capului în hiperextensie, scoterea mandrenului și
umflarea balonașului) .
-Plasarea unei pipe Guedel .
-Conectarea pacientului la aparatul de ventilație mecanică .
-Verificarea extensiei toracice și a sondei IOT.
-Conectarea sondei IOT la un dispozitiv de aspirație .
-Poziționarea sondei IOT cu feși de tifon și leuco plast .
-Monitorizarea SpO2 și anunțarea medicului dacă apar modific ări.
Intervenții
delegate: -Pregăriea pacientului pentru efectuarea radiografiei toracice .
-Participarea asistentului medical la recoltarea sângelui pentru gazometrie .
-Pregătirea și administrarea medicației la indicația medicului .
3. Alterarea stării de conștiență din cauza encefalopatiei hipoxice manifestată prin hipotensiune
arterial ă, stare de agitație psihomotorie, dezorientare, confuzie.
Obiectiv: Restabilirea stării de conștiență.
Intervenții
proprii: -Asigurarea condițiilor optime de salon, în ceea ce privește temperatura, lumina
și umiditatea.
-Asigurarea unei poziții confortabile care nu predispune la accidentare în
momentele de agitație psihomotorie.

72
-Monitorizare EKG.
-Monitorizarea funcțiilor vitale ( T.A., puls, respirație).
Intervenții
delegate: -Participarea la examenul neurologic.
-Administrarea medicației sedative și neurotrope.
-Oxigenoterapie la indicație.
4. Durerea
Obiectiv: Ameliorarea durerii
Intervenții
proprii: -Evaluarea intensității durerii pe scara analog vizuală .
-Determinarea momentului în care a ap ărut durerea și ce caracter are.
-Întrebăm pacientul dacă durerea cedează dacă stă intr -o anumită poziție, sau la
un anumit medicament .
Intervenții
delegate: -La indicația medicului se adminsitrează medicație antialgică.

Diagnostice de îngrijire specifice
Diagnostic de îngrijire pentru cazul 1
Alterarea respirației datorită hipersecreției bronșice, manifestată prin mișcare respiratorie
paradoxală, prin sunete respiratorii patologice și prezența secrețiilor alveolare în sonda IOT,
scădere SpO2.
Obiectiv: -Restabilirea funcției respiratorii .
Intervenții proprii: -Așezarea pacientului într -o poziție confortabilă .
-Aspirarea secrețiilor bronșice .
-Tapotaj .
Intervenții delegate: -Oxigenoterapie .
-Administrarea medicației .

73
Diagnostic de îngrijire pentru cazul 2
Alterarea eliminări lor materiilor fecale datorită dezechilibrării tranzitului intestinal, manifestat
prin eliminarea frecventă a scaunelor de consistență apoasă.
Obiectiv: -Refacerea tranzitului intestinal .
Intervenții proprii: -Supravegherea eliminărilor, atât a numărului de scaune cât și a
consistenței acestora .
-Menținerea curată a tegumentelor prin efectuarea igienei locale după
fiecare scaun .
-Ori de câte ori este nevoie se schim bă lenjeria de corp.
-În cazul în care apar modificări se anunță medicul.
Intervenții delegate: -Administrarea medicației antidiareice .

Diagnostic de îngrijire pentru cazul 3
Durere localizată în zona inghinală din cauza formării unui hematom în urma coronarografiei.
Obiectiv: -Combaterea durerii și eliminarea hematomului .
Intervenții
proprii: -Evaluarea intensității durerii .
-Folosirea unor metode non -farmaceutice pentru ameliorarea durerii: comprese
calde sau reci la locul durerii .
-Așezarea pacie ntului într -o poziție antalgică și confortabilă .
-Anunțarea medicului în cazul apariției unor modificări .
Intervenții
delegate: -La indicația medicului se administrează medicație antialgică.

Diagnostic de îngrijire pentru cazul 4
Alterarea eliminărilor urinare din cauză idiopacă manifestată prin anurie.
Obiectiv: -Refacerea eliminării urinare .
Intervenții proprii: -Bilanț ingesta -excreta .
-Însoțirea pacientului la ecografie abdominală .
-Însoțirea pacientului la consult urologic .
Intervenții delegate: -Administrarea medicației prescrise .

74
I.7 E valuarea cazurilor

În urma realizării planului de îngrijire și a diagnosticelor de îngrijire am evidențiat
particularitățile de îngrijire a pacienților cu IMA. Astfel în urma îngrijirilor acordate,
intervențiil e proprii și delegate, au fost îndeplinite toate obiectivele în cazul celor 4 pacienți
analizați.
Pacienții au prezentat în mare parte simptomatologie asemănătoare, astfel și îngrijirile
acordate au fost asemănătoare, cu mici excepții în cazul diagnostice lor de îngrijire specifice
fiecărui pacient.
CAZUL 1
Evoluția pacientului în urma
îngrijirilor acordate: -Post coronarografie starea pacientului este bună
-Durerea a fost ameliorată
-Markerii enzimatici s -au normalizat
-Secrețiile bronșice au scăzut
-Respirația s -a normalizat
-Tensiunea arterială este bună
– Pacientul a înțeles faptul că trebuie să renunțe la fumat
-Evoluția pacientului a fost favorabilă și se externează stabil
clinic și hemodinamic
Recomandările primite la
externare: -Control cardio logic la 7 zile de la externare sau la nevoie
-Recuperare neurologică
-Respectarea medicației prescrise
-Efectuarea ecocardiografiei la 6 săptămâni de la externare în
vederea unui implantării unui defibrillator cardiac
-Dispensarizare la medicul de familie
-Respectarea unui regim alimentare echilibrat, hiposodat,
hipolipidic, hipohlucidic, ingestia a minim 2 litri de lichide/zi
-Renunțare la fumat
-Evitarea efortului fizic intens, a activităților cu risc de

75
accidentare
-Evitarea frigului, a stresului, a inf ecțiilor

CAZUL 2
Evoluția pacientului în urma
îngrijirilor acordate: -Durerea a fost diminuată
-În urma coronarografie starea pacientei este favorabilă, fără
angor.
-Markerii enzimatici s -au normalizat
-Tensiunea arterială este bună
-Tranzitul intestinal al pacientului a revenit la normal în
urma tratamentului și îngrijirilor acordate
-Respirația s -a normalizat
-Pacienta a înțeles necesitatea renunțării la fumat
-Pacienta este stabilă clinic și hemodinamic în momentul
externării
Recomandările primite la
externare: –Control cardiologic la 30 de zile de la externare sau la
nevoie, cu reevaluare ecocardiografică
-Recuperare neurologică
-Respectarea medicației prescrise
-Dispensarizare la medicul de familie
-Evitarea efortului fizic intens, a acti vităților cu risc de
accidentare
-Respectarea unui regim alimentar echilibrat, hiposodat,
hidric 1,5 -2 litri de lichide/zi, hipolipidic
-Renunțare la fumat

76
CAZUL 3
Evoluția pacientului în urma îngrijirilor
acordate: -Pacienta are o stare favorabilă în urma
coronarografiei, fără prezența angorului
-Markerii enzimatici s -au normalizat
-Tensiunea arterială este bună
-Evoluția pe parcursul internării a fost
favorabilă, fără repetarea episoadelor de angor
-Durerea din cauza hematomului apărut în
urma coronar ografiei a dispărut, iar hematomul
a început să se diminueze în urma aplicațiilor
locale reci și a tratamentului
-Pacienta este stabilă clinic și hemodinamic în
momentul externării
Recomandările primite la externare: -Control cardiologic la 30 de zile de la
externare în vederea revascularizării
-Respectarea unui regim alimentar echilibrat,
hiposodat, hidric 1,5 -2 litri de lichide/zi,
hipolipidic
-Respectarea medicației prescrise
-Efort fizic în limita toleranței
-Control endocrinologic
-Dispensarizare la m edicul de familie

CAZUL 4
Evoluția pacientului în urma îngrijirilor
acordate: -Post coronarografie starea pacientului este
bună
-Markerii enzimatici s -au normalizat
-Durerea a fost ameliorată
-Tensiunea arterială este bună

77
-Pacientul a înțeles faptul că trebuie să renunțe
la fumat
-Pacientul a început să urineze normal în urma
îngrijirilor acordate
-Evoluția pacientului a fost favorabilă și se
externează stabil clinic și hemodinamic
Recomandările primite la externare: – Control cardiologic la 30 de zile de la
externare sau la nevoie
-Respectarea medicației prescrise
-Dispensarizare la medicul de familie
-Respectarea unui regim alimentare echilibrat,
hiposodat, hidric corespunzător, ingestia a 2
litri de lichide/zi
-Evitarea toxicelor, fumat și alcool
-Efort fizic în limita toleranței, evitarea
efortului fizic intens

78
CAPITOLUL II
II.1 D iscuții

Scopul acestei lucrări este de a evidenția incidența infarctului miocardic acut și
îngrijirile acordate pacienților în primele 24 de ore de la debutul infarctului în funcție de
următoarele criterii: vârstă, sex, mediul de proveniență, factori de risc, boli asociate, durata de
spitalizare, debutul durerii, momentul prezentării la spital.

1. Distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de vârstă.
În urma prelucrării și interpretării datelor obținute din dosarele medicale ale pacienților,
rezultatele obținute au demonstrat că incidența IMA se regăsește în cadrul grupei de vârstă 6 0-69
de ani (27,55 %). Conform literaturii de specialitate, grupa de vârstă cea mai afectată este cea de
peste 60 de ani.( Merdinian, L., et al. 2012 )
2. Distribuția pacienților cu infarct miocardic în funcție de vârstă și sex.
Rezultatele obținute în urm a interpretării datelor , au demonstrat că cel mai mare
procentaj se regăsește atât la bărbați cât și la femei în cadrul vârstei 60 -69 de ani, Conform
studiului efectuat de către Jurnalul Asociației Medicale Americane , bărbații sunt reprezentați de
grupa de vârstă de peste 60 de ani cu un procent de 38,1 %, iar femeile au o incidență mai
crescută în cadrul vârstei de peste 75 de ani cu un procent de 40,5%
3. Distribuția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de sex.
Rezulta tele obținute în urma cercetării arată faptul că incidența este mai crescută în
rândul bărbaților care au suferit de infarct miocardic acut fiind reprezentați de un procent în
valoare de 66% , decât în rândul femeilor care au un procent de 34%. Aspecte similare au fost
identificate și î n literatura de specialitate . (Canto,J.G., et al . 2002)

79
4. Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
mediul de proveniență.
În urma interpretării datelor obținute reiese faptul că persoanele din mediul urban au
suferit un infarct miocardic acut în procent mai mare (66%) decât persoanele din mediul rural,
care sunt reprezentate de un procent de 34% .
5. Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut pe luni.
Conform rezultatelor obținute în urma cercetării a reieșit faptul că cele majoritatea
cazurilor de IMA au fost înregistrate în luna mai, fiind în număr de 49 de pacienți din totalitatea
lotului studiat. Cele mai puține cazuri de IMA au fost înregistrate în luna noiembrie cu un număr
de 29 de pacienți. Conform literaturii de specialitate majoritatea cazuri lor de infarct miocardic
acut au fost înregistrate î n lunile de iarn ă. (Bhatia, S., et al. 2017)

6. Reprezentarea grafică în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în
funcție de tipul de infarct suferit.
Literatura de specialitate a demons trat faptul că IMA de tip STEMI a înregistrat o ușoară
scădere și o ușoară creștere în cazul pacienților cu IMA de tip NSTEMI.
În urma interpretării datelor obținute din dosarele medicale studiate a reieșit faptul că
majoritatea cazuri lor de IMA au fost d e tip STEMI, având o pondere de 75% din totalul
eșantionului studiat , iar cazurile de IMA de tip N STEMI au avut o pondere de 25%. (McManus,
et al. 2011 )

7. Reprezentarea grafică a distribuției pacienților cu infarct miocardic acut în
funcție de sexul și t ipul de infarct suferit.
În urma interpretării datelor obținute am observat o valoare mai crescută în ambele
cazuri de IMA în cadrul lotului de pacienți de sex masculin. Astfel, am observat că incidența
STEMI la bărbați este de 66,10%, iar la femei este de 33,90%. Incidența NSTEMI este la bărbați
de 67,52%, iar la femei de 32,47%.

80
8. Reprezentarea grafică a prezentării pacienților cu infarct miocardic acut la
spital pe intervale orare.
În lucrarea de față am analizat și prezentarea pacienților cu IMA la spital pe intervale
orare. În urma cercetării am observat faptul că cea mai mare pondere a fost înregistrată în
intervalul orar 24-6 când s -au prezentat la spital 36,22% din totalul de pacienți studiați.
Ponderea cea mai scăzută a fost reperezentată de p acienț ii care s -au prezentat la spital în
intervalul orar 18 -24, 18,11% din totalitatea pacienților studiați.

9. Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de momentul de debut
al durerii.
Conform rezultatelor obținute a reieșit faptul că majoritatea pacienți lor cu IMA s -au
prezentat în cadrul secției de Terapie Intensivă Coronariană la mai mult de 6 ore de la momentul
de debut al durerii (53,84%) . Incidența cea mai scăzută a fost reprezentată de pacienții care s -au
prezentat la mai puțin de 2 ore de la debutul durerii, (10,04%) .

10. Reprezentarea grafică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
starea generală la internare.
În urma rezultatelor obținute am observat că 76% dintre pacienți s -au prezentat la
internare cu starea generală alterată, iar cea mai slab reprezentată este starea generală gravă, cu
un procent de numai 6%. Numai 18% dintre pacienți s -au prezentat cu starea generală bună.

11. Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de simptomatologia
de debut.
Conform foilor de observație studiate am observat că 95% dintre pacienți au prezentat
durere, dar au fost și cazuri cu simptomatologie diferită, digestivă, respiratorie, sau chiar
pierderea stării de conștiență, acestea fiind reprezentate într -o pondere mică.

81
12. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea troponinei.
Se cunoaște din literatura de specialitate că troponina este cea mai importantă dintre
analizele specifice care se recoltează pentru depi starea unui IMA ( Ibanez , B. et al. 2018 )
În urma cercetărilor am observat că nu toți pacienții au beneficiat de efectuarea acestei
analize, (56% dintre pacienți) reprezentând mai mult de jumătate din totalul lotului studiat.
Restul de 44% dintre pacienți au beneficiat de recoltarea troponinei fiind împărțiți în diferite
intervale de referință în urma rezultatelor analizei.

13. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea creatinchinazei (CK).
S-a observat faptul c ă nu toți pacienții au beneficiat de efectuarea troponinei, acest lucru
poate fi datorat faptului că troponina este o analiză mai costisitoare. În schimb, în urma
rezultatelor obținute, am observat faptul că toți pacienții au beneficiat de efectuarea anali zei CK,
care este de asemenea un marker enzimatic important în depistarea unui IMA.

14. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
efectuarea creatinchinazei -MB.
CK-MB-ul este un alt marker enzimatic specific IMA și am obs ervat faptul că tot lotul
de pacienți studiat a beneficiat de efectuarea acestei analize.

15. Repartizarea pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de tensiunea
arterială sistolică la internare.
Conform rezultatelor obținute am observat că mai mul t de 50% din lotul de pacienți
studiați (54% ) au prezentat la internare TA sistolică cuprinsă între 140 și 180 mmHg, 8% au
avut TA sistolică peste 180 mmHg, iar cei care au avut TA sitolică sub 100 sunt reprezentați de o
pondere de 3%.

82
16. Repartizare a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de tensiunea
arterială sistolică la externare.
Am observat că la internare mai mult de jumătate dintre pacienții studiați au avut T .A.
sistolică cuprinsă între 140 și 180 mmHg. Conform rezultatelor obținu te la externare nu a existat
nici un pacient cu T .A. sistolică mai mare de 180 mmHg. Intervalul de referință 140 -180 mmHg,
este mai slab reprezentat, având un procent de numai 13%, comparativ cu cel de la internare care
a fost peste 50%. Pacienții cu T .A. sistolică mai mică de 100 mmHg, la externare au fost
reprezentați de o pondere de 14%.

17 .Repartiția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de valoarea fracției
de ejecție în urma realizării ecocardiografiei la internare.
Conform foilor de observație ale pacienților valoarea normală a fracției de ejecție este
60%. În urma cercetării foilor de observație am observat că media valorii fracției de ejecție a fost
42% și cei mai mulți pacienți a avut fracția de ejecție mai mare de 40%.

18. Reprezentarea grafică e pacienților cu infarct miocardic acut cărora li s -a
efectuat coronarografie.
Conform rezultatelor obținute în urma studierii foilor de observație ale pacienților, am
observat că 88% dintre pacienții cu IMA au beneficiat de efectua rea coronarografiei. Cei care nu
au beneficiat de această intervenție din vari motive, cum ar fi preentarea tardivă sau pentru că
riscurile intervenției depășeau beneficiile intervenției .

19. Distribuția grafică a pacienților cărora li s -a implantat stent în timpul
coronarografiei.
S-a observat faptul că din cei 468 de pacienți studiați, numai 412 au beneficiat de
coronarogfrafie. Din cei care au beneficiat de coronarografie, în urma cercetărilor am observat că
numai 295 de pacienți au necesitat implantare de stent, restul de pacienți nu au primit deoarece nu
era necesar.

83
20. Distribuția procentuală a pacienților care au primit stent și numărul de stenturi
primite.
În discuțiile anterioare am observat că din cei 412 pacienți cărora li s -a efectuat
coronar ografie, doar 295 au primit stent. Conform rezultatelor obținute, am observat distribuția
pacienților în funcție de numărul de stenturi primite. Cei mai mulți dintre pacienți au primit 1
stent, iar incidența cea mai scăzută a fost în rândul pacienților car e au primit 4 stenturi, cu o
pondere de 2%.

21. Reprezentarea grafică a pacienților în funcție de comorbiditățile semnificative
prezente .
Cea mai întâlnită comorbiditate din totalitatea lotului studiat a fost hipertensiunea
arterială, care este reprezent ată de 77% din totalitatea pacienților studiați. Următoarea
comorbiditatea semnificativă a fost în cadrul pacienților cu DZ, care au reprezentat un sfert din
totalitatea lotului studiat cu un procent de 25%, cea mai slab reprezentată comorbiditate a fost
BRC, cu un procent de 5,98%.

22. . Distribuția pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de legătura dintre
anumiți factori de risc și media zilelor de spitalizare.
În urma rezultatelor obținute am efectuat corelații între comorbiditățile pacienților cu
IMA și media duratei de spitalizare, media generală de spitalizare fiind de 5,15 zile. Am observat
că cea mai mare medie au obținut -o pacienții cu DZ și obezitate, avâ nd o medie de 7,64 de zile,
iar cea mai mică medie au obținut -o pacienții fumători cu o medie de 4,66 zile.

23. Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
consumul de alcool.
Conform rezultatelor obținute am observat fap tul că 62% din totalul lotului studiat nu
consumă alcool, iar cei care consumă ocazional având un procent de 35%. Cea mai mică
incidență au avut -o pacienții consumatori cronici de alcool, care au avut un procent de 3%.

84
24. Distribuția numerică a pacienți lor cu infarct miocardic acut în funcție de
consumul de tutun.
Se cunoaște faptul că fumatul este printre dintre cei mai importanți factori de risc în
apariția IMA. Conform rezultatelor obținute am observat că 42% dintre pacienții cu IMA au
confirmat că fu mează.

25. Incidența pacienților cu infarct miocardic care au fost resuscitați în urma unui
stop cardio -repsirator.
În urma cercetărilor efectuate am observat faptul ca 63 de pacienți cu IMA au suferit
stop cardio respirator , în urma c ăruia 44 de pacienți au decedat.

26. Distribuția numerică a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
durata de spitalizare.
În urma cercetărilor efectuate am observat că media duratei de spitalizare a fost de 5,15
zile. Se poate observa că mai mult de 50% din lotul de pacienți studiați (67%) au avut o durată
de spitalizare între 1 și 5 zile. Incidența cea mai scăzută s -a observat în cazul pacienților care au
fost internați pe o perioadă mai mare de 10 zile cu o pondere de 4%.

27. Distribuția în procente a pacienților cu infarct miocardic acut în funcție de
starea lor la externare.
S-a observat faptul că la internare mai mult de jumătate dintre pacienți s -au prezentat cu
starea generală alterată. La externare cei mai mulți pacienți au avut o stare generală ameliorată,
având un procent de 81% din totalul pacienților studiați. O pondere de 7% a fost reprezentat ă de
pacienții cu starea generală staționară, fiind urmați de cei cu stare generală agravată cu o pondere
de 3%. Din totalul eșantionul studiat 9% dint re pacienți au decedat.

85

II.2 Concluzii

Lucrarea de licență este structurată în dou ă părți, generală și specială. Î n partea generală
am relatat câteva aspecte anatomice ale inimii și fiziologia acesteia, câteva aspecte legate de
infarctul miocardic acut, simptomatologia reprezentativă infarctului și tipurile de infarct și nu în
ultimul rând rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu infarct miocardic acut.
În partea specială a lucrării de licență am realizat un studiu retrospectiv care are ca scop
evidențierea incidenței infarctului miocardic acut și îngrijirile acordate pacienților cu infarct
miocardic acu t în primele 24 de ore, în intervalul temporal 01.01.2017 -31.01.2017, în cadrul
Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, secția Terapie Intensivă Coronariană. De
asemenea, în cad rul părții speciale am prezentat 4 cazuri cu planul de îngrijire specific fiecărui
caz.
În urma rezultatelor obținute am elaborat următoarele concluzii:
1. Cea mai afectată grupă de vârstă este reprezentată de intervalul 60 -69 de
ani (27,55% ).
2. Atât pacienții de sex feminin ( 30%), cât și cei de sex masculin ( 33%) au
fost mai afectați în cadrul grupei de vârstă 60 -69 de ani.
3. Procentajul pacienților de sex masculin (66%), este aproape de 2 ori mai
crescut decât procentajul pacienților de sex feminin (34%).
4. Apariția IMA este mai frecventă în cadrul pacienților din mediul urban
(66%), comparativ cu pacienții din mediul rural (34%).
5. Media lunară a internărilor a fost de 39 de pacienți, frecvența cea mai
crescută fiind în luna Mai cu 49 de pacienți internați.
6. Frecvența cea mai crescută s -a observat în rândul pacienților cu IMA de tip
STEMI (75%) .
7. Pacienții de sex masculin au prezentat o incidență mai crescută în apariția
ambelor tipuri de IMA (STEMI -66,10% , NSTEMI -67,52% ),comparativ cu
pacienții de sex feminin (STEMI -33,90%, NSTEMI -32,47%).

86
8. În ceea ce priveste incidenț a internărilor pe intervale orare sa observat
faptul că ponderea cea mai crescută a fost înregistrată în intervalul orar 24 -6 cu un
procentaj de 36,22%, cea mai mică pondere fiind înregistrată în intervalul orar 18 –
24 cu un procentaj de 18,11%.
9. Majoritatea pacienților, (252) s -au prezentat în cadrul secției de TIC la mai
mult de 6 ore de momentul de debut al durerii.
10. Starea generală alterată a fost înregistrată preponderent la lotul de pacienți
studiați (76%).
11. Simptomatolo gia predominantă a fost durerea rep rezentând 95% din
pacienți i lotului studiat.
12. Un procent de 56% din pacienții studiați nu au beneficiat de recoltarea
troponinei în vederea stabilirii diagnosticului de IMA.
13. Toți pacienții din lotul studiat au beneficiat de recoltarea CK -ului în
vederea stabilirii diagnosticului de IMA.
14. De asemenea toți pacienții din cadrul lotului studiat au beneficiat de
recoltarea CK -MB-ului în vederea stabilirii diagnosticului de IMA.
15. O pondere de 54% din pacienți au avut T .A. sistolică la internare cuprinsă
în inter valul 140 și 180mmHG, la externare doar 13% dintre pacienți au avut T .A.
sitolică cuprinsă în acest interval.
16. Un procent de 40% din lotul de pacienți studiați au avut FE mai mare de
40%.
17. Un număr de 412 pacienți din totalitatea lotului studiat au beneficia t de
efectuarea coronarografiei.
18. Din totalitatea pacienților cărora li s -a efectuat coronarografie (412), 295
de pacienți au be neficiat de implantare de stent, dintre care 37% au primit un stent,
27% au primit 2 stenturi, 6% au primit 3 stenturi și 2% au p rimit 4 stenturi.
19. Cea mai importantă comorbiditate semnificativă pentru IMA este HTA
(77%) și DZ cu un procent de 25%.
20. Pacienții cu DZ și obezitate au avut o medie de spitalizare de 7,64 de zile,
media generală de spitalizare fiind de 5,15 zile.

87
21. O pondere de 62% din eșantionul de pacienți studiați neagă consumul de
alcool.
22. Un procent de 58% dintre pacienții lotului studiat nu fumează, procentul
celor care fumează fiind de 42%.
23. Din totalitatea pacienților lotului studiat au suferit SCR 63 de pacienți, din
care 44 au decedat.
24. Un procent de 67% dintre pacienți au necesitat între 1 și 5 zile de
spitalizare.
25. Starea generală la externare a fost ameliorată în cazul a 81% dintre
pacienți, 7% au prezentat o stare generală staționară, 3% au prezentat starea
generală agravată, iar 9% au decedat. Starea generală la externare a fost ameliorată
în cazul a 81% dintre pacienți.

88

Bibliografie

1. Anand, S.S., Islam, S., Rosengren, A., Franzosi, M.G., Steyn, K., Yusufali, A.H., Keltai ,
M., Diaz, R., Rangarajan, S., Yusuf, A. Risk factors for myocardial infarction in women
and men: insights from the INTERHEART study. European Heart Journal . 2008, Volume
29 [10.06.2019]. Pag. 932-940. Disponibil la : https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehn018
2. Anderson, J.L., Morrow, D.A. Acute Myocardial Infarction. The New England Journal of
Medicine. 2017, Volume 376, [13.02. 2019]. Pag . 2053 -2064 . Disponibil la :
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra1606915?url_ver=Z39.882003&rfr_id=ori
:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%3dpub med
3. Basit, H., Malik, A., Huecker, M. R. (2019). Non ST Segment Elevation (NSTEMI)
Myocardial Infarction. In StatPearls [Internet] . StatPearls Publishing.
4. Bhatia, S., Mears, J., Dibu, G., Deshmukh, A. Seasonal Periodicity of Ischemic Heart
Disease and Heart Failure. Heart failure clinics [online]. 2017, Volume 13, (4) [Data
accesă rii: 20.07.2019]. Pag. 681 -689. Disponibil la :
https://www.sciencedirect.com/science/article /pii/S1551713617300521
5. Boateng, S., Sanborn, T. Acute myocardial infarction. Disease -a-month: DM , [online].
2013, Volume 59 (3) [Data accesă rii: 15.11.2018]. Pag. 83 -96. Disponibil la :
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0011502912002301
6. Braunwald, E., Antman, E.M., Beasley, J.W., Califf, R.M., Cheitlin, M.D., Hochman,
J.S., Jones, R.H., Kereiakes, D., Kupersmith, J., Levin, T.N., Pepine, C.J., Schaeffer , J.W.,
Smith III, E.E., Steward, D.E., Theroux, P., Gibbons, R.J., Antman, E.M., Alpert, J.S., Faxon,
D.P., Fuster, V., Gregoratos, G., Hiratzka, L.F., Jacobs, A.K., Smith Jr, S.C. ACC/AHA
2002 Guideline Update for the Management of Patients With Unstable Angina and Non –
ST-Segment Elevation Myocardial Infarction —Summary Article A Report of the
American College of Cardiology/ American Heart Association Task Force on Practice

89
Guidelines (Committee on the Management of Patients Wit h Unstable Angina). 2002,
Volume 40. No. 7 [13 Aprilie 2019]. Pag. 1366 -1374. Disponibil la :
http://www.onlinejacc.org/content/40/7/1366.abstract
7. Canto,J.G., Rogers, W.J., Chandra, N.C., et al. The Associat ion of Sex and Payer Status
on Management and Subsequent Survival in Acute Myocardial Infarction. Arch Intern
Med. 2002 ; Volume 162, ( 5) [Data accesă rii: 05.11.2018]. Pag. 587-593. Disponibil la :
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=11871928
8. Chapman, A. R., Adamnson, P.D., Mills, N.L. Assessment and classification of patients
with myocardial injury and infarction in clinical practice. Heart .2017, Volum e 103 [ Data
accesă rii: 11.11.2018 ] Pag. 11 -12. D isponibil la :
https://heart.bmj.com/content/heartjnl/103/1/10.full.pdf
9. Foth, C., Mountfort, S., (2018) Ac ute Myocardial Infarction ST Elevation (STEMI).
In StatPearls [Internet] . StatPearls Publishing.
10. Fryar, C.D., Chen, T., Li, X. Prevalence of Uncontrolled Risk Factors for Cardiovascular
Disease: United States, 1999 –2010. Atlanta, GA: US Department of Health and Human
Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Health
Statistics. 2012. No. 103. [Data accesă rii: 09.04. 2019]. Pag. 1. Disponibil la :
https://www .cdc.gov/nchs/data/databriefs/db103.pdf
11. Ginghină, C. Mic tratat de cardiologie. Ediția a 2 -a. București: Editura Academiei
Române, 2017. ISBN 978 -973-27-2828 -4. Pag.301
12. Ginghină, C. , Beladan, C., Călin, A., Călin, C., Ciudin, R., Beladan, C., Coman, I., Dima,
L., Enache, R., Filipoiu, F.,Folescu, C.,Gherasim, D.,Gheorghiu, I.,Ghiorghiu, I., Jurcuț,
R., Matei, C., Mereuță, A., Muraru, D., Popa, A., Popescu, B., Roșca, M., Rotăreasa, M.,
Rugină, M., Savu, O., Stan, C., Stănescu, D., Selaru, A., Șerban, M., Ticulescu, R. Mic
Tratat de Cardiologie. București: Editura Academiei Române, 2010. ISBN 978 -973-27-
1931 -2.
13. Ginghină, C., Călin, C., Că linescu, C., Compendiu de ghiduri prescurtate ESC [online].
Bucureșt i: Media Med Publicis, 2013 [ Data accesă rii: 11.11.20 18]. Disponibil la:
https://www.cardioportal.ro/wp –
content/uploads/2015/01/Comp%20ESC%202013_lowRes.pdf

90
14. Ginghină, C., Că lin, C., Diaconu, C., Compendiu de g hiduri prescurtate ESC [online].
Bucureș ti: Media Med Publicis, 2012 [ Data accesă rii: 11.11.2018]. Disponibil la:
https://www.cardioportal.ro/wp –
content/upl oads/2015/01/Comp%20ESC%202012_lowRes.pdf
15. Hertz, J.T., Madut, D.B., Tesha, R.A., William G., Simmons, R.A., Galson, S.W., Sakita,
F,M., Maro, V.P., Bloomfield,G.S., Crump, J.A., Rubach,M.P. Knowledge of myocardial
infarction symptoms and perceptions of sel f-risk in Tanzania . American Heart Journal
[online]. 2019. Volume 210 [ Data accesării: 29.03 .2019]. Pag. 69 -74. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0002870319300031
16. Housholder -Hughes, S. D. Non –ST-Segment Elevation Acute Coronary Syndrome
Impact of Nursing Care on Optima l Outcomes. AACN Advanced critical care [online].
2011, volume 22 (2) [Data accesă rii: 10.11.2018]. Pag. 113 -124. Disponibil la :
http://acc.aacnjournals.org/content/22/2/113.abstract
17. Ibanez, B., James S., Agewall S, Antunes M, Ducci , B., Bueno , H., Caforio ,A., Crea , F.,
Goudevenos , J., Halvorsen , S., Hindricks , G., Kastrati , A., Lenzen , M., Prescott , E., Roffi ,
M., Valgimigli , M., Varenhorst , C.,Vranckx , P., Widimský , P., ESC Scientific Document
Group , 2017 ESC Guidelines for the management of acute myocardial infarction in
patients presenting with ST -segment elevation: The Task Force for the management of
acute myocardial infarction in patients presenting with ST -segment elevation of the
European Society of Cardiology (ESC), European Heart Journal , 2018, Volume 39 Issue
2, [Data accesării: 12.02.2019], Pag. 119-177. Disponibil la :
https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehx393
18. Ibanez, B., James S., Agewall S, Antunes M, Ducci , B., Bueno , H., Caforio ,A., Crea , F.,
Goudevenos , J., Halvorsen , S., Hindricks , G., Kastrati , A., Lenzen , M., Prescott , E., Roffi ,
M., Valgimigli , M., Varenhorst , C.,Vranckx , P., Widimský , Ghidul Societății Europene
de Cardiologie pentru managementul infarctului miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST – 2017. Rom anian Journal of Cardiology. 2018, Volume 28 [Data accesă rii:
17.02. 2019]. Pag. 212. Disponibil la : https://www.romanianjournalcardiology.ro/archive/
19. Labrosse, M.F. Cardiovascular Mechanics. CRC press, 2018 [ Data accesă rii:
15.11. 2018]. Disponibil la : https://boo ks.google.ro/books

91
20. Lisowska, A., Makarewicz -Wujec, M. And Filipiak, K.J., Risk factors, prognosis, and
secondary prevention of myocardial infarction in young adults in Poland. Kardiologia
Polska ( Polish He art Journal). 2016, vol. 74 [ Data accesă rii: 13.02.2019]. Pag. 1148 –
1153. Disponibil la : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27296283
21. Lombardi, F., Huikuri, H., Schmidt, G., Malik, M. The decline of rate and mortality of
acute myocardial infarction. Almost there, still a long way to go. European Journal of
Preventive Cardiology [online]. 2018, Volume 25 (10) [ Data accesă rii: 14.10.2018]. Pag.
1028 -1030. Disponibil la:
https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/2047487318780497
22. Maxwell, S. Emergency management of acute myocardial infarction. British journal of
clinical pharmacology [online]. 1999, Volume 47 (3) [ Data accesă rii: 14.11.2018]. Pag.
284-298. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2014343/
23. McManus, D. D., Gore, J., Yarzebski, J., Spencer, F., Lessard, D., & Goldberg, R. J.
Recent Trends in the Incidence, Treatment, and Outcomes of Patients with ST and Non –
ST-Segment Acute Myocardial Infarcti on. The American Journal of Medicine. 2011,
Volume 124 (Issue 1), [ Data accesă rii: 19.04. 2019]. Pag. 7
24. Mechanic OJ, Grossman SA. Acute Myocardial Infarction. 2019, Data accesării :
07.06.2019]. Disponibil:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459269/#_NBK459269_pubdet_ .
25. Merdinian, L., Broască, V., Chirilă, S., Mocanu, E., Craiu, E. Considerații asupra
infarctului miocardic l a subpopulații delimitate pe criterii entice. Practica Medicală
[online]. 2012, Volum 7 (2) [ Data accesă rii: 28.05 .2019]. Pag. 135 -138. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/profile/Sergiu_Chirila/publication/262306757_Consideratii
_asupra_infarctului_miocardic_la_subpopulatii_delimitate_pe_cr iterii_etnice/links/00b49
537467dfdb579000000.pdf
26. Moroșanu, Cezar Octavian. Compendium de Cardiologie Umană. Ediția originală în
limba română. 2010. ISBN 973 -0405 -41-X. Pag 34 -38.
27. Mózes Carol, Tehnica îngrijirii bolnavului, București, Ed. Medic ală, 200 6, ISBN 973 -39-
0320 -5, Pag.18, 862 -864

92
28. Niculescu, C., Voiculescu, B., Nita, C., Carmaciu, R., Salavastru, C ., Ciornei, C.
Anatomia ș i fizi ologia omului compendiu. Bucureș ti: Corint Educational, 2014. ISBN
978-606-8609 -07-2, Pag. 334 -335
29. Panaitescu, C., Raica, M., Șișu, A. Cordul: de la funcție la disfunție. Timișoara: Edictura
Victor Babeș, 2016. ISBN 978 -606-786-011-5, Pag. 25 -27
30. Patel, M.R., Chen, A.Y., Peterson, E.D., Newby, L.K., Pollack Jr, C.V., Brindis, R.G.,
Gibson, C.M., Kleiman, N.S., Saucedo, J.F., Bhatt, D.L., Gibler, W.B. . Prevalence,
predictors, and outcomes of patients with non –ST-segment elevation myocardial
infarction and insignificant coronary artery disease: Results from the Can Rapid risk
stratification of Unstable angina patients Sup press ADverse outcomes with Early
implementation of the ACC/AHA Guidelines (CRUSADE) initiative. American heart
journal , [online]. 2006, Volume 152 (4). [Data accesă rii: 28.05.2019]. Pag. 641-647.
Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16996828
31. Reed, G.W., Rossi, J.E. and Cannon, C.P., Acute myocardial infarction. The Lanc et.
2017, Volume 389, [ Data accesă rii: 12.05.2019], Pag. 197-210. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27502078
32. Roger, V. L. Epidemiology of myocardial infarction. Medical Clinics of North America
[online] . 2007, Volume 91 (4) [Data accesă rii: 15.04.2019]. Pag.53 7-552. Disponibil la :
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0025712507000405
33. Rogozea, Liliana., Oglindă, Tatiana. Îngrijirea pacienților, Brașov, vol.1 , Ed. Rompr int,
2004, ISBN 973 -86350 -7-1, Pag. 72 -74
34. Savoji, H., Mohammadi, M. H., Rafatian, N., Toroghi, M. K., Wang, E. Y., Zhao, Y.,
Korolj, A., Ahadian, S., Radisic, M. Cardiovascular disease models: A game changing
paradigm in drug discovery and screening. Biomaterials [online]. 2019, Volume 198.
[Data accesă rii: 06.04 .2019]. Pag. 3 -26 Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S01429612183068 11
35. Shanthi, M., Thygesen, K., Kuulasmaa, K., Giampaoli, S., Mähönen, M., Blackett, K.N.,
Lisheng, L. , World Health Organization definition of myocardial infarction: 2008 –09
revision. International Journal of Epidemiology. 2011 , Volume 40 [Data accesă rii:
20.01. 2019]. Pag. 139–146. Disponibil la : https://doi.org/10.1093/ije/dyq165

93
36. Snell, R.S. Clinical Anatomy For Medical Students. United States of America: Library of
Congress Cataloging -in-Publication Data, 1992. ISBN 0 -316-80238 -7, Pag. 113
37. Thiele, H., Desch, S., Wasa, S., Acute myocardial infarction in patients with ST -segment
elevation myocardial infarction : ESC guide lines 2017,Herz [online]. 2017 V olume 42,
(8) [Data acces ării: 15.04.2019]. Pag. 728 -738. Disponibil la :
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29119223
38. Thygesen, K., Alpert, J.S., Jaffe, A.S., Chaitman, B,R., Bax, J.J., Morrow, D.A., White,
H.D. Fourth universal definition of myocardial infarction (2018) . European Heart
Journal ,. 2019, Vo lume 40, (3) [Data accesării: 14.04. 2019]. Pag 241 . Disponibil la :
https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehy462
39. Titircă Lucreția. Urgențe medico -chirurgicale: (Sinteze pentru cadre medii). București,
Editura Medicală, 1989. ISBN 973 -39-0051 -6, Pag. 42 -44
40. Van de Werf, F., Ardissino, D., Betriu, A., Cokkinos, D.V., Falk, E., Fox, K.A., Julian,
D., Lengyel, M., Neumann , F.J., Ruzyllo, W., Thygesen,C., Underwood, S.R., Vahanian,
A., Verheugt, F.W.A., Wijns, W. Management of acute myocardial infarction in patients
presenting with ST -segment elevation. European heart journal [online]. 2003, Volume 24
(1) [Data accesării: 15.11.2018]. Pag. 28 -66. Disponibil la :
https://academic.oup.com/eurheartj/article/24/1/28/562262
41. WORLD HEALTH ORGANIZATION, et al. Guidelines for assessment and management
of cardiov ascular risk. Geneva: WHO , 2007. [ Data accesării: 08.06.2019] Pag. 22 -25
Disponibil la: https://apps.who.int/iris/handle/10665/43685
42. WORLD HEALTH ORGANIZATION, et al. Prevention of recurrences of myocardial
infarction and stroke study. 2015. [ Data accesă rii: 13.03. 2019].
43. Yandrapalli, S., Nabors, C., Goyal, A., Aronow, W.S., FrishmanW.H. . Modifiable Risk
Factors in Young Adults With First Myocardial Infarction, Journal of the American
College of Cardiology [online] . 2019, Volume 73, ( 5) [Data accesă rii: 14.03.2019. Pag.
573-584. Disponibil la :
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0735109718393999
44. Ginghină, C., Călin, C., Soare, O., Stanciu, P . Compendiu de ghiduri ESC prescurtate
[online] București: Media Med Publicis, 2014 [ Data accesă rii: 11.11.2018] Disponibil

94
la: https://www.cardioportal.ro/wp –
content/uploads/2015/01/Comp%20ESC%202014_lowRes.pdf
45. Netter, Frank. H. Atlas of Human Anatomy . Philadelphia, 1989, Pag, 213, citat după
Ispas, A.T. Atlas de Anatomie a Omului. Ediția a 5 -a. București, 2 015. Pag. 211 .