Noutăți fiscale 2018 [628767]

Suport de curs www.noutatifiscale.ro [anonimizat] Lect univ dr Rapcencu Cristian
1
Noutăți fiscale 2018

Majorarea salariului minim pe economie – 1 ianuarie 201 9!

In MOf nr 963 din 14 noiembrie 2018 a fost publicata OUG 96/2018 privind
prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
care aduce mo dificări si Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) in sensul crearii cadrului legal
pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară prin raportare la criteriile referitoare
la nivelul studiilor și al vechimii în muncă.
Acesta este primul pas facut in directia majorarii salariului minim, urmand ca prin
hotărâre de Guvern sa se stabileasca nivelul salariului minim diferențiat pentru anumite
categorii de salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și
pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel.
Conform proiectului de Hotarare de Guvern disponibil in acest moment, incepand cu
1 ianuarie 2019 (1 decembrie 2018 – putin probabil) :
– salariul minim brut pe economie va fi de 2.080 lei , pentru un program complet de
lucru de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 12,53 lei/oră . În
această sumă nu sunt incluse sporuri și alte adaosuri;
– salariul minim brut va fi de 2.350 lei pentru angajatii care sunt încadrați pe funcții cu
nivel de studii superioare și care au vechime in munca de CEL PUTIN 1 an;
– salariul minim brut va fi de 2.350 lei pentru angajatii care au minimum 15 ani
vechime in campul muncii, indiferent de funcția detinuta si de nivelul studiilor.

ATENTIE! Daca un angajat are studii superioar e nu inseamna neaparat ca i se va
impune un salariu minim de 2.350 lei. Este vorba de functia pe care este incadrat daca
necesita un nivel de studii superioare sau nu. Practic, se va analiza COR (Clasi ficarea
Ocupațiilor din România ) si daca postul respect iv necesita studii superioare .

EXEMPLU:
O persoana cu studii superioare este incadrata pe postul de barman (COR – 513201)
iar contractul de munca dateaza din anul 2014.
In acest caz, salariul minim care i se va aplica este cel de 2.080 lei, deoarece ocupa tia
de barman presupune nivelul de instruire 2 – studii medii. Chiar daca vechimea este mai
mare de 1 an, nu este respectata cumulativ si prima conditie referitoare la faptul ca functia
trebuie sa presupuna studii superioare.

Precizam ca toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la
salariul de bază minim brut pe țară se determină utilizând nivelul de 2.080 lei (a nu se uita
de Declaratia unica) .
Ramane de vazut daca se vor aduce modificari si plafoanelor aferente deducerilor
personale la care salariatii au dreptul la functia de baza.
Ca fapt divers, conform OUG 96/2018, in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie
2019, in cazul amenzilor rutiere, un punct amenda va fi in continuare 145 lei si nu 1 0% din
nivelul salariului mini m, cum s -a aplicat pana la 31 decembrie 2017.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro [anonimizat] Lect univ dr Rapcencu Cristian
2

Conform informatiilor disponibile pe site -ul Ministerului Muncii, numarul contracte lor
de munca până la salariul minim brut este de 2.164.970 , din care:
– cu studii superioare (estimări) – 350.000 persoane ;
– cu vechimea de peste 15 ani – 785.185 persoane .
Astfel, pentru trecerea la salariul minim de 2080 lei, ar fi afectate 1.029.785 persoane ,
iar numă rul maxim de contracte pentru salariul minim de 2.350 lei (cei cu studii superioare
și vechime de peste 15 ani) ar fi aferent a 1.135.185 persoane .

Mai jos regasiti o situatie comparativa tinand cont de majorarea salariului minim:

Elemente Majorare de la 1.900 lei la 2.080 lei Majorare de la 1.900 lei la 2.350 lei
2018 2019 Diferente 2018 2019 Diferente
Salariu minim 1.900 2.080 180 lei 1.900 2.350 450 lei
CAS (25%) 475 520 45 475 588 113
CASS (10%) 190 208 18 190 235 45
Deducere
perso nala 510 465 – 510 390 –
Venit impozabil 725 887 162 725 1.137 412
Impozit pe venit
(10%) 73 89 16 73 114 41
Salariu net 1.162 1.263 101 1.162 1.413 251
CAM (2,25%) 43 47 4 43 53 10
Taxe si contributii
datorate 781 864 83 781 990 209
Cost total
angajator 1.943 2.127 184 1.943 2.403 460

Daca pana la 31 decembrie 2017 , la functia de baza, un angajat cu salariul minim brut
de 1.450 lei si fara persoane in intretinere obtine a un salariu net de 1.065 lei, in perioada 1
ianuarie 2018 – 31 dec embrie 2018 , la un salariu minim brut de 1.900 lei a rezulta t un
salariu net de 1.162 lei, cu 97 lei mai mare fata de cel din anul 2017 .

Pe de alta parte, c onform Legii 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2018, publicata in MOf nr 5 din 3 ianuarie 2018, câștigul salarial mediu brut pe anul
2018 a fost de 4.162 lei , in loc de 3.131 lei cat a fost stabilit pentru anul 2017.
Preciz ez ca acele situatii in care se apli ca plafonul maxim de 5 salarii medii brute la
calculul CASS au fost eliminate prin OUG 79/2017 si aici ma refer in special la veniturile din
cedarea folosintei bunurilor. De exemplu, in cazul acestor venituri (chirii si arenda), in anul
2017 , CASS se dator a in limita plafonului maxim lunar de 5 salarii medii brute.
Insa, prin OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018 art 173 din Codul fiscal a fost abrogat ,
iar baza lunară de calcul pentru CASS este salariul minim brut în luna pentru care se
datorează contributia. Astfel, in intervalul 1 ianuarie 2018 – 31 dec embrie 2018, daca de
exemplu o persoana obtine venituri din chirii de 7.000 lei/luna, aceasta dator eza lunar CASS
de 10% calculata la salariul minim pe economie de 1.900 lei.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
3
Majorarea varstei de pensionare in cazul angajatelor

Conform Anexei Nr 5 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
in prezent, vârsta standard de pensionare i n cazul angajatelor este de 60 de ani și 11 luni,
astfel că din 1 Decembrie 2018, încetarea de drept a raporturilor de muncă nu mai poate fi
realizată dacă angajata solicită conti nuarea activității profesionale .

OUG 89/2018 da posibilitatea angajatelor sa isi prelungeasca varsta de pensionare,
astfel:

Inainte de OUG 89/2018 Dupa OUG 89/2018
Codul muncii
ART. 56) (1) Contractul individual de muncă
existent încetează de drept:
c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de
vârstă standard și a stagiul ui minim de cotizare
pentru pensionare (…); Codul muncii
ART. 56) (1) Contractul individual de muncă
existent încetează de drept:
c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de
vârstă standard și a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare sau, pentru salariata care
optează în scris pentru continuarea executării
contractului individual de muncă, la vârsta de
65 de ani (…);

Salariul minim in cazul muncitorilor straini

In MOf nr 941 din 7 noiembrie a fost publicata Legea 247/2018 pentru modif icarea și
completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
Astfel, tariful pentru eliberarea avizelor de angajare/detaşare pla tit de
angajatorul/beneficiarul presta rii de servicii va fi redus de la 200 euro la 100 euro,
echivalent în lei. Totodata , tariful pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucra tori
sezonieri va fi redus de la 50 euro la 25 euro, echivalent în lei.
De asemenea, a fost eliminata prevederea conform careia un muncitori strain ar fi
trebuit remunerat cu cel putin echivalentul salariul MEDIU brut la nivelul economiei. In
prezent, se face trimitere la salariul minim, ca in cazul oricarui individ.

Introducerea contului unic si pentru persoanele fizice

In data de 23 noiembrie 2018, pe site -ul ANAF a fost publ icat un proiect de Ordin prin
care urmeaza sa se introduca un cont unic si pentru persoanele fizice, asa cum in prezent
exista pentru persoanele juridice.
Prin acest proiect de ordin se prevede că obligațiile fiscale datorate de contribuabili
persoane fizice pentru veniturile estimate/realizate după data de 01.01.2018 , declarate de
către aceștia prin Declarația unică , se plătesc în contul unic de disponibil 55.04 “Sume
reprezentând impozit pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, în curs de
distribuire”, iar apoi se distribuie de către organul fiscal, proporțional cu sumele datorate ,
în următoarea ordine:

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
4
a) obligații fiscale principale ;
b) obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor principale.
Conform Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic, e ste vorba
despre:
– impozitul pe venit aferent Declarației unice;
– contribuții de asigurări sociale aferente De clarației unice;
– contribuții de asigurări sociale de sănătate aferente Declarației unice.
De asemenea, acest proiect de ordin reglementează și faptul că obligațiile fiscale
datorate de persoane le fizice pentru veniturile realizate până la 31.12.2017 , se plătesc
distinct, în conturile bugetare existente aferente fiecărei surse de venit.

In situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din activitati independente, din contracte de activitate sportivă si din drep turi de
proprietate intelectuala, cel puțin egal cu 22.800 lei (12 salarii minime brute pe țară ), iar
venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul de 22.800 lei , nu datorează CAS , cu
excepția celor care au optat pentru plata contribuției. În acest c az, contribuția plătită NU se
restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelo r necesare determinării pensiei .

Bonificatii introduse prin OUG 89/2018

Decizie de impunere anuala Termen de plata
standard Termen de plata
cu bonificatie de 10%
Impozit anual pe venituri 2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CAS 2016 -2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CASS 2014 -2017 30 iunie 2019 31 martie 2019

Conform OPANAF 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere și
tran smitere a deciziilor de impunere privind stabilirea CAS datorate de persoanele fizice
pentru anii 2016 și 2017, publicat in MOf nr. 854 din 09 octombrie 2018, până la 30
octombrie 2018, organul fiscal stabilește obligațiile anuale de plată a CAS datorate d e
persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017, emite și transmite deciziile de impunere
anuală pentru aceste obligații.

Pentru declarațiile de venit depuse după data intrării în vigoare a prezentului ordin,
termenul de emitere și t ransmitere a deciziilor de impunere anuală pentru stabilirea CAS
datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017, precum și a impozitului anual
pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este de 3 zile lucrătoare de la data
depunerii declarațiilor.
Pentru declarațiile de venit depuse după 30 octombrie 2018, până la data intrării în
vigoare a prezentului ordin, termenul de emitere și transmitere a deciziilor de impunere
anuală pentru stabilirea CAS datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017,
precum și a impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este
de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
5
Repartizarea interimara a dividendelor in cursul anului

Incepand cu 16 iulie 2018, a intrat in vigoare Legea 163/2018 privind modificarea
Legii contabilitatii nr. 82/1991 si modificarea Legii societatilor nr. 31/1990, pu blicata in MOf
nr 595 din 12 iulie 2018.
Practic, entitatile pot opta sa repartizeze trimestrial profitul către acționari sau
asociați drept dividende , în cursul exercițiului financiar . Suma repartizata nu trebuie sa
depaseasca profitul contabil net reali zat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și
sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate și
sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale.
In acest scop, se intocm esc situații fina nciare interimare care trebuie aprobate de
adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz. Sumele aferente repartizărilor
interimare de dividende se înregistrează în contabilitate și se reflectă în situațiile financiare
interimare drept creanțe față de acționari /asociați .
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exercițiului financiar trebuie să aibă loc
după aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate și plătite în plus în
cursul exercițiului financiar se restituie î n termen de 60 de zile de la data aprobării
situațiilor financiare anuale. Obligația de restituire intervine pentru persoanele care au
încasat dividende trimestrial, iar conducerea societății are obligația de a urmări
recuperarea acestor sume și de a dispu ne măsurile care se impun în acest scop.

In MOf nr 792 din 17 septembrie 2018 a fost publicat OMFP 3067/2018 pentru
completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse modificari si
reglementarilor contabile, astfel incat aceste prevederi sa poata fi aplicate efectiv in practica.
Astfel, a fost introdus contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în
cursul exercițiului financiar” prin care entitățile evidențiaza repartizarea dividendelor
interimare, urmand ca acestea sa se regulariz eze pe seama dividendelor distribuite in baza
situațiilor financiare anuale.
Desi nu exista nicio prevedere concreta in acest sens, consider ca impozitul pe
dividende trebuie retinut in continuare la momentul platii acestora, chiar daca dividendele
sunt in terimare.

EXEMPLU:
La 30 septembrie 2018, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei,
iar in data de 28 octombrie 2018 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui
de-al treilea trimestru si s -a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor.
Înregistrările contabile efectuate sunt :
– repartizarea interimara a dividendelor :

50.000 lei 463
„Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
cursul exercițiului
financiar” = 456
„Decontări cu
acționarii/asociații
privind capitalul” 50.000 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
6

– retin erea impozitului pe dividende :

2.500 lei 456
„Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul” = 446
"Alte taxe si impozite" 2.500 lei

– plata dividen delor interimare nete catre asociati :

47.500 lei 456
„Decontări cu
acționarii/asociații privin d
capitalul” = 5121
"Conturi la banci in lei " 47.500 lei

In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2018 se declara impozitul pe dividende,
avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2018.

In continuarea exemplului, consideram ca aprobar ea situatiilor fin anciare anuale
pentru 2018 are loc in aprilie 2019 , iar profitul contabil net anual va fi de 60.000 lei si se
decide prin Hotarare AGA plata diferentei catre asociati.
Înregistrările contabile efectuate sunt :
– repartizarea dividendelor dupa aprobarea situat iilor financiare anuale :

60.000 lei 1171
"Rezultat reportat" = 457
„Dividende de plată” 60.000 lei

– regularizarea dividendelor :

50.000 lei 457
„Dividende de plată” = 463
„Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
cursul exercițiului
financiar” 50.000 lei

– retinerea impozitului pe restul dividendelor brute de 10.000 lei :

500 lei 457
„Dividende de plată” = 446
"Alte taxe si impozite" 500 lei

– plata dividen delor nete catre asociati :

9.500 lei 457
„Dividende de plată” = 5121
"Conturi la ba nci in lei " 9.500 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
7

Entitățile care au optat pentru repartizarea trimestrială de dividende, au obligatia
întocmirii de situații financiare interimare formate din bilanț și cont de profit și pierdere care
au aproximativ aceeași structură cu cea aplic abilă situațiilor financiare anuale (nu apar
Formulare 030 si 040) . Veniturile și cheltuielile se stabilesc cumulat de la începutul
exercițiului financiar până la finele trimestrului pentru care entitatea a optat să repartizeze
dividend e.
Pentru întocmirea situațiilor financiare interimare entitatile vor efectua inventarierea
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, conform OMFP 2.861/2009, iar rezultatele
inventarierii și ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează în contabilitate.
Termenul de depunere al situațiilor financiare interimare: 30 de zile de la
APROBAREA acestora de către adunarea generală a acționarilor/asociaților.

Daca entitatile care repartizeaza profitul catre asociati in cursul exercitiului financiar
au obligația de auditare statutară a situațiilor financiare anuale sau optează pentru
auditarea acestora, atunci vor supune auditului si situațiile financiare interimare întocmite.
De asemenea, daca situațiile financiare anuale fac obiectul verificării de către cenzori , atunci
si situațiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori.

Si Legea societăților nr. 31/1990 a sufer it modificari. Astfel:

Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare
Art 67
2) Dividendele se distribuie asocia ților
proporțional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.

Acestea se plătesc în termenul stabilit de
adunarea generală a asociaților, dar nu mai
târziu de 6 luni de la data aprobării situaț iei
financiare anuale aferente exercițiului
financiar încheiat.

Art 67
2) Dividendele se distribuie asociaților
proporțional cu cota de participare la
capitalul social v ărsat, opțional trimestrial
pe baza situațiilor financiare interimare și
anual, după regularizarea efectuată prin
situațiile financiare anuale, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.

Acestea se pot plăti în mod opțional
trimestrial în termenul stabilit de adunarea
generală a asociaților, regularizarea
diferențelor rezultate din distribuirea
dividendelor în timpul anului urmând să se
facă prin situațiile financiare anuale.
Plata diferențelor rezultate din regularizare
se face în termen de 60 de zile de la data
aprobării situațiilor financiare anuale
aferente exercițiului financiar încheiat.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
8
În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanța
Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul
constitutiv sau prin hotăr ârea adunării
generale a acționarilor care a aprobat situația
financiară aferentă exercițiului financiar
încheiat nu s -a stabilit o dobândă mai mare.
În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanța
Guvernului nr. 13/2011, dacă prin ac tul
constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acționarilor care a aprobat
situațiile financiare aferente exercițiului
financiar încheiat nu s -a stabilit o dobândă
mai mare.

Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânz ii de referință
BNR plus 4 puncte procentuale .

În cazul distribuirii parțiale a dividendelor între asociați /acționari în cursul anului
financiar, situațiile financiare anuale vor evidenția dividendele atribuite parțial și vor
regulariza diferențele rezultate, în mod corespunzător.
În cazul în care asociații sau acționarii datorează restituiri de dividende , în urma
regularizării operate în situațiile financiare anuale, acestea se achită societății în termen de
60 de zile de la data aprobării situațiilor fin anciare anuale. În caz contrar, asociații sau
acționarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din
Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acționarilor care a aprobat situațiile financiare aferente exercițiului financiar
încheiat nu s -a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele plătite contrar prevederilor de mai sus se restituie , dacă societatea
dovedește că asociații au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente,
trebuia să o cunoască.

ATENTIE!!! Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul,
administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al
directoratului ori reprezentantul l egal al societății care:

Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare
b) încasează sau plătește dividende, sub orice
formă, din profituri fictive ori care nu puteau
fi distribuite, în lipsa situației financiare
anuale sau contrar celor rezu ltate din
aceasta. b) încasează sau plătește dividende, sub orice
formă, din profituri fictive ori care nu puteau
fi distribuite în cursul exercițiului financiar
pe baza situației financiare interimare și
anual, pe baza situațiilor financiare anuale,
sau c ontrar celor rezultate din acestea.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
9
Regimul cheltuielilor efectuate in scopul personal al asociatilor

Pana la 31 decembrie 2015 (Legea 571/2003 – Vechiul Cod fiscal)

Conform art 7, s e considera dividend din punct de vedere fiscal și se supune a
aceluiași regim fiscal ca veniturile din dividende:
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la
un participant la persoana juridică peste prețul pieței pentru astfel de bunuri și/sau
servicii, dacă suma respectivă nu a f ăcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe
venit sau pe profit;
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în
favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către
persoana juridică în folosul personal al acestuia .

Dupa 1 ianuarie 201 6 (Legea 227 /20 15 – Noul Cod fiscal)

Conform art 114 din Codul fiscal, i n categoria veniturilor din alte surse se includ, însă
nu sunt limitate, următoarele venituri:
– bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică ,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia ;
– suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia ,
pentru bunurile sau serviciile achizi ționate de la ac esta, peste pre țul pie ței pentru
astfel de bunuri sau servicii;
– dobânda penalizatoare plătită în condițiile nerespectării termenului de plată a
dividende lor distribuite participanților, conform Legii 31/1990 ;

Extras din Legea 31/1990 – Legea societatilo r comerciale
Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social
vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de
adunarea generală a asociaților, dar nu mai târz iu de 6 luni de la data aprobării situației
financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.
În caz contrar, entitatea va plăti daune -interese pentru perioada de întârziere, la nivelul
dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotăr ârea adunării generale a acționarilor
care a aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat nu s -a stabilit o dobândă
mai mare.

Tratamentul sumelor pentru care nu exista documente justificative

Sunt situatii in care anumite sume pentru care NU dispunem de documente
justificative sunt evidentiate in contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare ”.
De asemenea, s e intampla de multe ori ca , atun ci cand preluam evidenta contabila a unei
societati, sa regasim in balanta de verificare a acesteia sume in soldul contului 473 (fie in
debit, fie in credit), fara explicatii suplimentare asupra provenientei sumei.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
10
In unele cazuri, sumele au fost recunoscute cu multi ani in urma, fara ca cineva sa
incerce totusi sa clarifice prove nienta lor.

ATENTIE! Nu uitati ce prevede art 352 din OMFP 1802/2014:
„(1) Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru
care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări
din operațiuni în curs de clarificare”. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de
către entitate într -un termen de CEL MULT 3 LUNI de la data constatării.
(2) Entitățile care înregistrează sold la contul 473 la sfârșitul exercițiului financiar
prezintă în notele explicative informații privind natura operațiunilor în curs de clarificare. ”

Atunci cand doriti sa „faceti curat” in balanta si sa scapati de aceste solduri,
tratamentul ar putea fi urmatorul:

1. Contul 473 prezinta sold debitor
In acest caz, suma se recunoaste la cheltuieli NEDEDUCTIBILE , deoarece neexis tand
un document justificativ nici nu se poate demonstra ca acele cheltuieli sunt efectuate în
scopul desfășurării activității economice.
De altfel, la art 21, alin 4), litera (f) din vechiul Cod fiscal (Legea 571/2003) se
prevedea mai clar faptul ca sunt nedeductibile:
„f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după
caz” .
Nota contabila ar putea fi:

X lei 6588.X
„Alte cheltuieli de
exploatare” = 473
„Decontări din operațiuni
în curs de clarificare” X lei

2. Contul 473 prezinta sold creditor
Pentru a elimina contul 473, sumele se recunosc la venituri IMPOZABILE . In Codul
fiscal, la art 23, sunt evidentiate venituri le neimpozabile, iar venitul din anularea sumelor din
contul 473 nu seincadreaza la nicio litera din cele de la a) la o).
Nota contabila ar putea fi:

X lei 473
„Decontări din operațiuni
în curs de clarificare” = 7588.X
„Alte venituri din
exploatare” X lei

Atentie! Si in cazul microintreprinderilor, acest venit este impozabil. Conform art 53
din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad anumite elemente…insa nu si venitul r ezultat din anularea
sumelor din contul 473.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
11

Asadar, ar trebui sa manifestam prudenta atunci cand decidem sa folosim contul
473 in evidentierea unor tranzactii si sa incercam sa facem rost de documentele
justificative de fiecare data, astfel incat ca nu ajungem in situatia de a trece o perioada
mai mare de 90 de zile, iar apoi sa nu reusim sa justificam provenienta sumelor.

Sume ridicate de administrator si “mascate” in contul 461

Sunt situatii in care administratorul unei societati ridica sume de bani din casierie
pentru care nu mai aduce documente justificative. Trebuie stabili t cum se procedeaza cu
soldul contul ui 461 „Debitori diversi” si daca exista o perioada de timp pentru inchiderea
soldului .

O societate isi poate credita administratorii?

Conform Legii societatilor comerciale nr. 31/1990 , administratorii unei societati cu
raspundere limitata (SRL) NU pot ridica sume de bani cu titlu de imprumut din entitate,
incalcarea acestei prevederi constitui nd infractiune .
In cazul societatilor pe actiuni (SA), acordarea de împrumuturi administratorilor este
permisa doar în cazul operațiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară
echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro .
Este interzisă creditarea si in cazul operațiunilor :
– în care sunt interesați soțul/soția, rudele ori afinii până la gradul al IV -lea inclusiv
ai administratorului ;
– care implica o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menționate este administrator ori deține, singură sau împreună cu una dintre
persoanele sus -menționate, o cotă de cel puțin 20% din valoarea capitalului social.

ATENTIE ! Conform art 272 din Legea 31/1990 , se pedepsește cu închisoare de la 1 la
3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal a l societății, care se
împrumută, sub orice formă, direct sau printr -o persoană interpusă, de la societatea pe care o
administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează
societatea pe care el o administrează, iar in cazul SA daca se depaseste suma de 5.000 euro.
Nu se considera infracțiune dacă o societate comercială ce are calitatea de fondator se
împrumuta de la una dintre societățile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau
indirect.

Dar daca admi nistratorii sunt salariati?

Daca administratorul este salariat, atunci in soldul contului 461 „Debitori diversi ”
putem considera ca se regasesc sume reprezentand avansuri de trezorerie (avansuri spre
decontare) acordate, nedecontate pana la data bilant ului. In locul contului 461 „Debitori
diversi” poate fi utilizat si contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul ”.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
12
Doar in cazul institutiilor publice exista un termen legal pentru decontarea
avansului , acesta fiind de 3 sau 4 zile lucra toare , conform Regulamentul ui operatiilor de
casa, aprobat prin Decretul 209/1976 . In cazul entitatilor private nu exista un astfel de
termen , perioada de decontare fiind stabilit a de fiecare societat e, prin decizie interna, in
cadrul procedurilor de contr ol intern/politici lor contabile ale societatii .

Dar in situatia in care administratorii sunt si asociati?

Atunci cand administratorul este si asociat, iar societatea a inregistrat profit repartizat
pentru dividende, p uteti stinge debitul administrato rului fata de societate din dividendele
distribuite si neridicate (prin compensare). In caz contrar, ar trebui sa fac eti dovada ca a ti
intreprins demersuri le necesare pentru recuperarea debitului de la administrator .
In situatia in care nu reusiti sa re cuper ati suma , veti proceda la stingerea debitului la
sfarsitul perioadei de prescriptie prin trecerea lui pe cheltuieli care vor fi nedeductibile fiscal.
Chiar daca procedati asa nu este exclus ca, la un eventual control , organu l fiscal sa procedeze
la re incadrarea tranzactiei si sa trateze sumele ridicate de administrator c a venituri de
natura salariala si sa le impozit eze corespunzator.

Modificarea cotei de TVA – servicii de cazare, restaurant si catering

Conform OUG 89/2018 privind unele măsuri fisca l-bugetare și pentru modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 854 din 9 octombrie 2018, incepand cu
1 noiembrie 2018 cota de TVA este de 5% pentru:
– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
– serviciile de restaurant și de catering , cu excepția băuturilor alcoolice, altele
decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10;
– dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror acti vități sunt încadrate la
codurile CAEN 9311 și 9313, în scopul practicării sportului și educației fizice, altele
decât cele scutite con form art. 292 alin. (1) lit. l);
– serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și
parcur i recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și
9329 .

Fapt generator vs exigibilitatea TVA

Conform art. 281 alin. (1) din Noul Cod fiscal, faptul generator intervine la data
livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu o serie de excepții.
Conform art. 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc
faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul , pentru plățile în avans efectuate înainte de data
la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
13
contravalorii bunurilor și serviciilor, efect uată înainte de data livrării ori prestării
acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similar.

Conform art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura trebuie să conțină obligatoriu data
emiterii acesteia precum și data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data
încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii.
Codul fiscal p revede la art 319, alin 16 ca o persoana impozabilă are obligația de a
emite o factură cel târziu până în cea de-a 15 -a zi a lunii următoare celei în care ia naștere
faptul generator al TVA, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemen ea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu
o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de -a 15 -a zi a lunii următoare
celei în care s -au încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost dej a emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa, adica
momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de -a 15 -a zi a lu nii urmatoare.

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala LUNA. Aceasta
vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie 2017 la pretul de 100 lei, TVA
19%. Societatea decide sa emita factur a in 10 martie 2017 si sa colecteze TVA tot la aceasta data,
considerand ca daca se incadreaza pana pe 15 ale lunii urmatoare procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Avand in vedere ca bunurile respective au fost vandute, inseamna ca a i ntervenit faptul
generator si implicit exigibilitatea TVA. Astfel, societatea ar fi trebuit sa colecteze TVA in luna
februarie 2017. De recomandat ar fi fost si factura sa fie emisa in februarie 2017 pentru a nu exista
probleme la reflectarea tranzactiei i n contabilitatea firmei (in functie de softul de contabilitate
utilizat).
Daca doreste, entitatea poate emite factura in luna martie 2017, insa TVA trebuie colectata si
evidentiata in Decontul lunii februarie 2017.
Faptul ca s -a emis factura in 10 martie 2017 si TVA aferenta a fost colectata cu o luna
intarziere, inseamna ca la o eventuala inspectie fiscala societatii i s -ar imputa dobanzi si penalitati
pentru o luna de intarziere, daca nu exista TVA de recuperat din perioadele precedente.
Daca entitatea a r fi avut ca perioada fiscala TRIMESTRUL , atunci nu ar fi fost o
problema…Chiar daca emitea factura in februarie sau in martie tot in Decontul de TVA aferent
primului trimestru ar fi fost declarata TVA. Problema ar fi fost daca vanzarea avea loc in marti e si
factura se emitea in 10 aprilie sa zicem. Atunci, TVA ar fi fost declarata in Decontul celui de -al doilea
trimestru si entitatea ar fi suportat dobanzi si penalitati pe o perioada de 3 luni.

Daca entitatea nu ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA , atunci ar fi putut aplica prevederea
referitoare la emiterea facturii pana pe 15 ale lunii urmatoare fara probleme, din moment ce nu se
punea problema exigibilitatii TVA.
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans de la u n
client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi recomandat sa si emiteti
factura in acea luna.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
14
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este cea
în vigoare la data la care intervine faptul g enerator. În cazul schimbării cotei de TVA ,
pentru operațiunile prevăzute la art. 282 , alin. (2) (prezentate mai sus), veți proceda la
regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
În concluzie:
– cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
– cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă
înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
– cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă s ă se procedeze la regularizarea taxei .

Exemplu (avans în septembrie, eveniment în noiembrie):
În data de 12 septembrie 2018, entitatea ALFA care presteaza servicii de restaurant
incheie un contract privind organizarea unui botez cu o persoana fizica, eve nimentul avand loc pe
17 noiembrie 2018. Valoarea contractului este de 30.000 lei, exclusiv TVA, iar avansul perceput
de 30%.
Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii finale (9% sau 5%)?

In luna septembrie 2018, odata cu incasarea avansului de 9.000 lei, entitatea trebuie sa
colecteze TVA de 9% pentru aceasta suma, tinand cont ca la data exigibilitatii TVA, cota aplicabila
este cea de 9%.

9.810 lei 4111
„Clienți”
= 419
„Clienti creditori”
4427
„TVA colectată” 9.000 lei

810 lei

Faptul gene rator ia naștere la data organizarii evenimentului (17 noiembrie 2018 ), ceea ce
inseamna ca restaurantul trebuie sa storneze avansul utilizand cota de 9% si sa efectueze
regularizarea TVA , serviciile prestate fiind taxate cu 5%.

(9.810 lei) 4111
„Clienți”
= 419
„Clienti creditori”
4427
„TVA colectată” (9.000 lei)

(810 lei)

31.500 lei 4111
„Clienți”
= 704
„Venituri din prestari servicii”
4427
„TVA colectată” 30.000 lei

1.500 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
15
Prestari de servicii de restaurant vs livrari de alimente

Conform Codului fiscal, pentru livrările de alimente se aplică TVA de 9% , iar pentru
prestările de servicii de restaurant sau catering se aplică TVA de 5% incepand cu 1
noiembrie 2018 (cu excepția băuturilor alcoolice). De asemenea, pentru berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10 (la draft) se aplică TVA de 5%.
Pentru încadrarea operațiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de
alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevanță codul CAEN
atribuit activității sale . De asemenea, complexitatea preparării mâncării nu are nicio
influență asupra încadrării operațiunii.
În situația persoanelor impozabile care oferă clienților atât servicii de restaurant, cât și
livrări de alimente „la pachet”, pentru calificarea operațiuni i drept livrare de alimente sau
prestare de servicii de restaurant, este definitorie opțiunea clientului la momentul
efectuării comenzii .

Conform Normelor de aplicare a Codului fiscal , în sensul TVA, serviciile de restaurant
și de catering reprezintă serv icii care constau în furnizarea de produse alimentare și/sau de
băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțită de servicii conexe
suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare
și/sau de băutur ă este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile.
Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spațiile prestatorului,
iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor
prestatorului.
Furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport,
fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex , NU se consideră a fi serv icii de restaurant sau
catering . Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operațiuni ca livrare de bunuri
sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a
întregii operațiuni , din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă și
însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente .
Daca o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare
standardizate la o locație precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare
de servicii, sau atunci când livrarea felurilo r de mâncare reprezintă elementul predominant
al unei operațiuni, operațiunea reprezintă o livrare de alimente si se aplica TVA de 9% .
Elementele de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și
sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operațiunilor ca prestări de
servicii din punct de vedere al TVA, includ:
– prezentarea alimentelor la raft ;
– prepararea alimentelor ;
– transportul alimentelor la destinația indicată de client ;
– răcirea sau încălzirea alimentel or;
– ambalarea alimentelor ;
– punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință ;
– furnizarea de șervețele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare ;
– furnizarea de cutii de gunoi ;
– prezentarea generală a ofertei/meniului.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
16

Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operațiunii drept
prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele de
mai sus. Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea:
– furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor ;
– servirea alimentelor ;
– furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal
pentru curățenie ;
– punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor ;
– punerea la dispoziție a unui m obilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt
mesele și scaunele ;
– curățarea sau debarasarea meselor ;
– consultanță individuală privind alegerea alimentelor ;
– consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite
evenimente.
Punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într -o zonă a cărei destinație
principală nu este facilitarea consumului de alimente NU constituie un element de natură a
conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o
tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc, nu constituie decât prestații
minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la califi carea
operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Declarația informativa 107 privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private

In MOf nr 646 din 25 iulie 2018 a fost publicat OPANAF 1825/2018 pentru aprobarea
modelului și conți nutului Formularului 107 „Declarație informativă privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private ” care trebuie utilizat atat de catre entitatile
platitoare de impozit pe profit, cat si de catre microintreprinderile care suporta cheltuieli cu
sponzorizarea.
In MOf nr 66 din 23 ianuarie 2018, a fost publicat OMFP 470/2018 privind
principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici, precum și pentru modificarea și
completarea unor reglementări contabile, prin care s -a introdus in Planul de conturi un nou
simbol pentru cheltuielile cu sponsorizarea si anume contul 6584 “Cheltuieli cu sumele sau
bunurile acordate ca sponsorizări”.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
17
1. Regimul sponsoriz arilor in cazul microintreprinderilor

Pana la 1 aprilie 2018
Nu exista u prevederi referitoare la acordarea unor facilitati fiscale la calculul
impozitului pe venit entitatilor care suportau cheltuieli cu sponsorizarea/acte de mecenat .
Astfel de actiuni er au permise, insa nu conduceau la o reducere a impozitului pe venit.

Dupa 1 aprilie 2018
Microîntreprinderile care efectuează spo nsorizări pentru susținerea entităților
nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel
puțin un serviciu social licențiat , scad sumele aferente din impozitul pe venituril e
microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
ATENTIE! Sponsorizarile catre ONG -uri care nu furnizează servicii s ociale și nu a u
niciun serviciu social licențiat, nu duc la diminuarea impozit ului datorat .

Conform Legii 292/2011 – Legea asistenței sociale, publicata in MOf nr 905 din 20
decembrie 2011, serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activi tăți realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de
grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale și cre șterii calității vieții.
Conform art 37 din Legea 292/2011 , furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice
sau juridice, de drept public ori privat.

Furnizori publici de servicii sociale pot fi:
a) structurile specializate din cadrul/subordinea aut orităților administrației publice
locale și autoritățile executive din unitățile administrativ -teritoriale organizate la nivel de
comună, oraș, municipiu și sectoare ale municipiului București;
b) autoritățile administrației publice centrale ori alte inst ituții aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuții privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite categorii de beneficiari;
c) unitățile sanitare, unitățile de învățământ și alte instituții publice care dezvol tă, la
nivel comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privați de servicii sociale pot fi:
a) organizațiile neguvernamentale, respectiv asociațiile și fundațiile;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condițiile leg ii;
d) filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în
conformitate cu legislația în vigoare;
e) operatorii economici, în condiții speciale, prevăzute de lege .

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile m icroîntreprinderilor datorat
se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
18
(echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul platitorilor de impozit pe profit) . Scăderea acestor
sume din impozitul pe veniturile microîntre prinderilor datorat, în următoarele 28 de
trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la
fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care efectuează spons orizări au obligația de a depune
Declarația informativă 107 aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective,
precum și aferentă anului în care reporteaza aceste sume .
Declarația informativă 107 se depune până la următoarele termene:
a) până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
b) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ultimului trimestru pentru care
datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor , in cazul in care entitatea trece
la impozit pe profit in cursul anului ;
c) până la data depunerii Declaratiei 100 cu impozit ul datorat pe veniturile
microîntreprinderilor, in cazul entitatilor care se dizolvă (cu sau fără lichidare ,
conform art 56 din Codul fiscal).

Rubrica “ Perioada “ se completează în situațiile în care raportare a se efectuează
pentru alte perioade decât anul calendaristic, cum ar fi :
– perioada cuprinsă între 1 ianuarie, respectiv 1 aprilie pentru anul 2018 și ultima zi a
trimestrului pentru care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
cazul contr ibuabililor care trec in cursul anului la impozit pe profit (intră sub incidența
prevederilor art.48 alin.(3^1) și art.52 din Codul fiscal);
– perioada cuprinsă între data de 1 a primei luni din trimestrul în care contribuabilii
plătitori de impozit pe venit urile microîntreprinderilor devin plătitori de impozit pe
profit și sfârșitul anului de raportare;

Modificarea Formularului 100
In MOf nr 424 din 18 mai 2018 a fost publicat OPANAF 1203/2018 privind
modificarea și completarea OPANAF 587/2016 pentru aprob area modelului și conținutului
formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin
autoimpunere sau reținere la sursă prin care s -au adus o serie de modificari Formularului
100 .
Microintreprinderile care acorda sponso rizari pentru care beneficiaza de reducerea
impozitului pe venit inscriu la Rândul 1 „Suma datorată ” impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat înainte de scăderea sumelor reprezentând sponsorizări .
La Rândul 1.1. „Suma deductibilă” se înscrie suma reprezentând sponsoriză ri pentru
susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale
acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, până la nivelul valorii reprezentând 20%
din impozitul pe venituril e microîntreprinderilor datorat. Acest rând se completează numai
de către microîntreprinde rile care efectuează sponsorizări.
La Rândul 2 „Suma de plată ” se înscrie suma de la rândul 1 sau diferența dintre suma
înscrisă la rândul 1 și suma înscrisă la rându l 1.1., după caz.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
19
2. Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit

Ce reprezinta sponsorizarea?

Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modificările și completările
ulterioare, sponsorizarea este actul juridic prin care 2 pe rsoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare
pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti,
denumita beneficiarul sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu
specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor
partilor. NU este obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica .
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate
care efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiția ca banii sau bunurile acordate
să nu provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lu crativ , care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare
o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific -cercetare
fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei
drepturilor omului, medico -sani tar, de asistenta si servicii sociale, de protectia
mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de
intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;
b) institutiile si autoritatile publ ice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei
publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si
carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai s us;
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr -unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop
lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul pen tru care
se solicita sponsorizarea.

Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea
prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr -un mod care sa nu
lezeze, direct sau indirect, activitatea sp onsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea
publica.

Sponsorizare vs donatie

Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donația este un contract
prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit și, de regulă, irevocabil,
dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită
donatar, care îl accept ă.
Donația este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părți urmărește să
procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj. De asemenea,
donația este și irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din nou l Cod Civil. O

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
20
excepție de la acest principiu este donația încheiată între soți care poate fi revocată, însă
numai în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donația se încheie prin înscris autentic , sub
sancțiunea nulității absolute. Pri n urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donație a unui bun
imobil (casă, apartament, teren etc.), cât și a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie
încheiat la notarul public, în formă autentică.

Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o don atie, cheltuiala aferenta este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Ce reprezinta mecenatul?

Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sa u indirecta, dreptul sau de
proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca
activitate filantropica cu caracter umanitar , pentru desfasurarea unor activitati in
domeniile: cultural, artistic, medico -sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica , iar in continutul lui trebuie specificat
obiectul, durata si valoarea acestuia.

Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi și obligații de
ambele părți, actul de mecenat nu conține nicio condiție sau obligație pentru beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in Romania
care necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de a fi
recunoscuta de catre o pers oana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica.

Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului

In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale , acestea vor fi
evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor rea la din momentul predarii catre
beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acesto ra sau a altor persoane.

Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:
 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv;
 sponsorizarii unei per soane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care efectueaza
acte de mecenat.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
21
De retinut!
– in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar in
cazul sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau juridice
fara scop lucrativ;
– sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitați legal e cu scop nepatrimonial,
iar mecenatul s -a impus doar în legătură cu sprijinirea unor domenii precise
(cultural, artistic, medico -sanitar, științific – cercetare fundamentală și aplicată);
– spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act înche iat prin voința
părților (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în fața notarului ;
– cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat, NU
si in cazul donatiei.

Tratamentul fiscal pentru sponsor

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private sunt
nedeductibile . Incepand cu 1 ianuarie 2016, contribuabilii care efectuează sponsorizări
și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilo r legii privind sponsorizarea și ale legii
bibliotecilor, precum și cei cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
– 50/00 din cifra de afaceri (in loc de 3 0/00);
– 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la
inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile au o
imagine de ansamblu cu privire la nivelul cif rei de afaceri si al impozitului pe profit, criterii in
functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Cheltuielile de sponsorizare și/sau
mecenat și cheltuielile privind bursele
private NU sunt deductibile.
Contribuabilii care efectuează
sponsorizări și/sau acte de mecenat,
potrivit legii, precum și cei cei care acordă
burse private scad din impozitul pe profit
datorat sumele aferente în limita minimă
precizată mai jos:
– 30/00 din cifra de afaceri;
– 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de
plata a impozitului pe profit, cumulat de la
inceputul anului.
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele
care rămân nededuse în anul fiscal întrucât Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat
și cheltuielile privind bursele private sunt
nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări
și/sau acte de mecenat, potrivit legii,
precum și cei care acordă burse private
scad sumele aferente din impozitul pe profit
datorat la nivelul valorii minime dintre
următoarele:
– 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
– 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul
pe profit se reportează în următorii 7 ani
consecutivi . Recuperarea acestor sume se
va efectua în ordinea înregistrării acestora,

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
22
depășesc limita minimă care se scade din
impozitul pe profit pot fi reportate în
următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleași
condiții, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit. în aceleași condiții, la fiecare termen de
plată a impozitului pe profit.

Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a î nregistrat următoarele venituri
si cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu sal ariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?

Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei
Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei

Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.
Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x
16% = 12.800 lei
30/00 din cifra de afaceri = 420 lei (140.000 lei x 3 0/00)
50/00 din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 5 0/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Suma de scazut din impozitul pe profit
este 420 lei (Min(420 lei;2.560 lei))

Impozit pe profit datorat = 12.800 lei –
420 lei = 12.380 lei

Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei),
reprezentand cheltuieli c u sponsorizarea
care nu s -au scazut din impozitul pe Suma de scazut din impozitul pe profit
este 700 lei (Min(700 lei;2.560 lei))

Impozit pe profit datorat = 12.800 lei –
700 lei = 12.100 lei

Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
repr ezentand cheltuieli cu sponsorizarea
care nu s -au scazut din impozitul pe

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
23
profit, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. profit, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit.

Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operațiuni taxabile, scut ite cu
sau fără drept de deducere, precum și din operațiuni pentru care locul livrării/prestării este
considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 și 278 din Legea 227/2015
privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de TVA
depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările și acțiunile de mecenat, acordate în numerar, și nici bunurile pentru care taxa
nu a fost dedusă.
Depășire a plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează
taxa. Taxa colectată aferentă depășirii se include în decontul întocmit pentru ultima
perioadă fiscală a anului respectiv.

Exemplu:
In data de 13 octombrie 2017, societatea Al fa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si
comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate
de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2017, se cunosc următoarele informații
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:

Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din
chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalu l 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
24
Societatea Alfa a o btinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila”
fiind de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:

3.000 lei
6584
Cheltuieli cu sumele sau
bunurile acordate ca
sponsorizări = 345
Produse finite 3.000 lei

Impozitul pe profit pentru anul 2017 se determină astfel:
Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile
– Cheltuieli cu materiile prime
– Cheltuieli cu materialele consumabile
– Cheltuieli cu personalul
– Cheltuieli cu s ervicii de la terti 370.000 lei
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%)
28.800 lei
50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 5 0/00); 2.250 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru
sponsorizare 2.250 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2017 (28.800 lei – 2.250
lei) 26.550 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele pr ecedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 16.550 lei

Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2018, termen
pana la care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 16.550 lei.
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma
de 750 lei (3.000 lei – 2.250 lei) care nu s -a scăzut din impozitul pe profit se reportează în
următorii 7 ani consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a
impo zitului pe profit (trimestrial).

Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din
punct de vedere al TVA , cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
operațiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in
contul 419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
25
Din punct de vedere al TVA , situatia este urmatoarea:
Algoritmul de calcul Suma
Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 19%) 199,5 lei

Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2017 este:

199,5 lei
635
Cheltuieli cu alte
impozite si taxe = 4427
TVA colectata 199,5 lei

Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand ac elasi regim ca si cheltuiala cu
sponsorizarea in sine.

Suma de 199,5 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2017.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi t rebuit sa
colecteze TVA.

Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii

Pentru organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale,
donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata impozitului
pe profit.
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele pa rti implicate,
semnarea unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena,
înțelegerea scrisă este utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe profit/venit
datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actu l de mecenat este o dovadă
scrisă care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în fața organului fiscal. Cu acest act
se face dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat și astfel
nu este supus impozitării.

De retinut:
– pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul impozit pe
profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al TVA, cadrul legal
prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta in acordar ea de bunuri
la care entitatea si -a dedus TVA;
– pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi reportate in urmatorii 7 ani
consecutivi;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
26
Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit care efectuează sponsorizări și/sau acte de
mecenat sau acordă burse private au obligația de a depune Declarația informativă 107 până
la termenul de depunere a Declarației anuale de impozit pe profit 101 , resp ectiv:
a) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor , respectiv până la data de 25
februarie inclusiv a anului următor în cazul contribuabililor prevăzuți la art.41 alin.(5)
lit.a) și b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare;
b) până la data de 25 a celei de -a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art.41 alin.(5) lit.a) și b) care depun
declarația până la data de 25 a celei de -a doua luni in clusiv de la închiderea anului
fiscal modificat, în cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art.16
alin.(5) din Legea nr.227/2015;
c) până la data depunerii situațiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care, în
cursul anului fisc al, se dizolvă cu lichidare;
d) până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care, în cursul
anului fiscal, se dizolvă fără lichidare.

Modificarea perioadei fiscale – plafonul de 100.000 euro

În anul în care vă înregistrați „nor mal” în scopuri de TVA, trebuie să declarați cifra de
afaceri pe care preconizați să o obțineți în perioada rămasă până la sfârșitul anului
calendaristic respectiv.
Conform art 322, alin (3) si (4) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri estimata
recalculată depășește plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv perioada fiscală va fi luna
calendaristică. Atunci când cifra de afaceri pe care o estimați NU depășește plafonul de
100.000 euro, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului
calendaristic, în anul respectiv veți depune Deconturi de TVA trimestrial, cu excepția situației
în care ați efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziții
intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea „normală” în scopuri de TVA.

Exemplu:
Entitatea Alfa este înființată în anul 2012 și nu este înregistrată în scopuri de TVA.
În data de 5 iulie 201 8, aceasta depune Declarația de mențiuni 010 prin care solicită
înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune, cifra de afaceri estimată a fi obținută pana la
finalul anului fiind de 300.000 lei.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 201 8?
Deși plafonul pentru ca perioada fiscală să fie luna este de 100.000 euro, trebuie să
ținem cont de faptul că entitatea soli cită înregistrarea în scopuri de TVA în luna iulie 201 8
(jumătatea anului). Astfel, cifra de afaceri recalculată corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârșitul anului este de 600.000 lei (mai mare decat plafonul de 100.000
euro), iar perioada fis cală în anul 201 8 ar trebui să fie LUNA .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
27
Asadar, ATENTIE la cifra de afaceri estimata si la perioada fiscala pentru care optati.
Inclusiv entitatile care doresc sa se inregistreze in scopuri de TVA inca de la infiintare prin
Formularul 098 trebuie sa tin a cont de aceste prevederi.
Conform Intructiunilor de completare ale Formularului 098, persoana impozabilă care
se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care
estimeaza să o realizeze în perioada rămasă până la s fârșitul anului calendaristic. Dacă cifra
de afaceri estimată nu depășește plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzător
numărului de luni rămase până la sfârșitul anului calendaristic, persoana impozabilă va
depune deconturi trimestriale în anul înre gistrării. În caz contrar, va depune deconturi
lunare.

Conform art 322, alin (5) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri efectiv obținută în anul
înregistrării, recalculată în baza activității corespunzătoare unui an calendaristic întreg,
depășește plafon ul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi LUNA. Dacă
această cifră de afaceri efectivă nu depășește plafonul de 100.000 euro, veți utiliza
TRIMESTRUL ca perioadă fiscală, cu excepția situației în care ați efectuat în cursul anului
calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri .

Exemplu:
Entitatea Alfa s -a inregistrat in scopuri de TVA incepand cu 17 august 201 8 si are
ca perioada fiscala trimestrul.
La 31 decembrie 201 8, „cifra de afaceri” obtinuta este de 3 50.000 lei, iar entitatea
nu a efectuat nicio achizitie intracomunitara de bunuri.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 201 9?

Deși plafonul de 100.000 euro nu a fost depasit in mod direct, trebuie sa tineti cont
ca acesta se recalculeaza, deoa rece entitatea nu este inregistrata in scopuri de TVA de la
inceputul anului. Luna august se ia in calcul atunci cand se stabileste numarul lunilor in
care entitatea este inregistrata in scopuri de TVA.
Cifra de afaceri recalculata =
125000.350 = 840.000 lei
Cifra de afaceri recalculata depaseste cu mult plafonul de 100.000 euro, astfel incat
incepand cu 1 ianuarie 201 9 entitatea isi va modifica perioada fiscala in LUNA.

Asadar, ATENTIE in practica la cifra de afaceri estimata la inregistrare a in scopuri de
TVA si la cifra de afaceri efectiv realizata in primul an in care firma obtine codul de TVA.
In exemplul de mai sus, daca nu recalculati cifra de afaceri si ati fi lasat perioada fiscala
trimestrul, la o eventuala inspectie fiscala pe TVA, entitatea ar fi putut suporta dobanzi si
penalitati de intarziere. Daca societatea ar fi avut in mod regulat TVA de plata, aceasta l -ar fi
declarat si platit in mod eronat la 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie etc., in loc sa depuna
Decont de TVA pe fieca re luna si sa achite sumele rezultate.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
28
Inregistrarea contractelor de inchiriere la organul fiscal…din nou

Până la data de 23.03.2018, persoanele fizice care obțineau venituri din cedarea
folosinței bunurilor erau obligate sa înregistreze contractel e de inchiriere la organul fiscal.
Prin OUG 18/2018 care a introdus Declaratia unica a fost eliminată din Codul fiscal aceasta
obligație. Insa, urmeaza cat de curand sa se introduca OPTIUNEA ca un locator sa
inregistreze un contract de locatiune prin inter mediul Formularului "Cerere de înregistrare a
contractelor de locațiune", existand un proiect in acest sens pe pagina ANAF.
Conform art 1.777 din Codul civil , locațiunea este contractul prin care o parte,
numită locator, se obligă să asigure celeilalte p ărți, numite locatar, folosința unui bun pentru
o anumită perioadă, în schimbul unui preț, denumit chirie. Locațiunea bunurilor imobile și
aceea a bunurilor mobile se numește închiriere, iar locațiunea bunurilor agricole poartă
denumirea de arendare.
Con form art 1.798 din Codul civil , contractele de locațiune încheiate prin înscris sub
semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale , precum și cele încheiate în
formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile
stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

Pentru înregistrarea contractului de locațiune, locatorul va depune Cererea de
înregistrare a contractelor de locațiune in 2 exemplare, însoțită de o copie a contractului de
locațiune. Conformitatea cu originalul a copiei se efectuează de către locator prin înscrierea
mențiunii ”conform cu originalul” și prin semnătura acestuia.
Cererea, însoțită de copia contractulului de locațiune se depune direct la registratura
organului fiscal sau ON-LINE .
Modificarea sau încetarea contractului de locațiune pot fi înregistrate, de locator, la
organul fiscal, prin depunerea cererii, având bifată în formular căsuța "Modificare” sau
„Încetare”, după caz, însoțită de documentele justificati ve.
Organul fiscal organizează evidența contractelor de locațiune, în Registrul contractelor
de locațiune, care se conduce informatizat. Înregistrarea în Registrul contractelor de
locațiune, se efectuează în maximum 5 zile de la data depunerii cererii.

NU UITATI (Extras din HG 1 – Norme de aplicare Cod fiscal):
20. (1) În aplicarea art. 84 din Codul fiscal, în vederea determinării venitului brut, la
sumele reprezentând chiria sau arenda în bani și/sau la echivalentul în lei al veniturilor în
natură se adaugă, dacă este cazul, și valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor
legale sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui
deținător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) Reprezintă venit brut și valoarea investițiilor la bunurile mobile și imobile
ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deținător legal, care fac obiectul unor
contracte de cedare a folosinței bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, și care
sunt efec tuate de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea
investițiilor, partea care a efectuat investiția este obligată să comunice proprietarului,
uzufructuarului sau altui deținător legal valoarea investiției. Proprietarul,
uzufruc tuarul sau alt deținător legal are obligația să declare la organul fiscal
competent valoarea investiției, în declarația privind venitul realizat.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
29

Modernizarea bunurilor imobile – situatii diverse

1. 50% din valoarea de piata a cladirii (Cladire noua vs veche)

Livrarea unei construcții noi înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la 31 decembrie a
anului următor anului primei ocupă ri ori utilizări a construcției. Se consideră a fi data primei
ocupări, data semnării de către beneficiar a procesului -verbal de recepție definitivă a
construcției sau a unei părți din construcție .
O construcție nouă cuprinde și orice construcție transfo rmată, dacă costul transformării,
exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea construcției , exclusiv valoarea
terenului, ulterior transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în cazul
persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidența contabilă sau valoarea
stabilită prin tr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte din construcție, iar valoarea acesteia și a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi
determinate în baza unui raport de expertiză /evaluar e.

2. 20% din valoarea cladirii (Modernizarea in sine e un bun de capital)

TVA deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează pe o perioadă de 20 de ani,
pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau
modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de
cel p uțin 20% din valoarea totală a bunului imobil după transformare sau modernizar e.

3. 25% din valoarea cladirii (Se modifica baza de impozitare la DITL)

În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei
clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțial ă a folosinței, care determină
creșterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25% , proprietarul are
obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competență se află clădirea, în 30 de zile de la data modificării respective, și
datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu 1 ianuarie a anului
următor .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
30
Regimul Microintreprinderilor – 2018

In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a adus modificari
semnificative Codului fiscal , cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018 .
In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și compl etarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal –
bugetare , prin care au fost aduse modificari si regimului microintreprinderilor.
In continuare va prezentam aspecte referitoare la regimul microintreprinderilor
aplicabil in anul 201 8.

1. Definiti a microintreprinderilor

Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 201 8
Art 47 : O microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a
anului fiscal precedent:
b) realizează venituri, altele decât cele obținute
din:
– activități în domeniul bancar ;
– activități în domeniile asigurărilor și
reasigurărilor , al pieței de capital, cu
excepția persoanelor juridice care
desfășoară activități de intermediere în
aceste domenii;
– activități în domeniile jocurilor de noroc ;
– activități de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale ( începând cu 1 ianuarie
2016 );
b) realizează venituri, altele decât cele din
consultanță și management , în proporție
de peste 80% din veniturile totale ( începând
cu 1 ianuarie 2014 );
c) a realizat venituri care nu au depășit
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro
(începând cu 1 februarie 2017 , conform OUG
3/2017);
d) capitalul social al acesteia este deținut de
persoane, altele d ecât statul și autoritățile
locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare,
înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești (condiție introdusă
prin Legea 168/2013). Art 47 : O microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndep linește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a
anului fiscal precedent:
a) ABROGAT ;

b) ABROGAT ;

c) a realizat venituri care nu au depășit
echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
euro (4.659.700 lei , pentru 2018 );

d) capitalul social al acesteia este deținut de
persoane, altele decât statul și autoritățile
locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare,
înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești (condiție introdusă
prin Legea 168/2013).

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
31
Mentionam ca aceste pre vederi se aplică și entitatilor care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific. Mai mult decat atat, toate p revederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal prevalează față de
prevederile Legii 17 0/2016.
Astfel, daca o entitate platitoare de impozit pe profit care desfasoara activitati de
natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 201 7 venituri mai mici de
1.000.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU mai aplica Legea 170/2016 si trece la
regimul de microintreprindere.

Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 au dispar ut restrictiile cu privire la activitatile
desfasurate, precum si limita maxima de 20% aferenta veniturilor obtinute din consultanta si
management.
Oricum, i n practică , apareau probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanță și/sau de management din moment ce nicaieri aceste tipuri de servicii nu sunt
definite . In mod normal t rebuie să tinem cont de clasificarea activităților din economia
națională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru activitățile de management și care sunt
codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de consultanță. În legislația care reglementează
clasificarea acestor activități, fiecare cod CAEN conține detalii despre ac tivitățile care sunt
incluse.
In cazul unei inspectii fiscale, ar fi trebuit sa gasim tot felul de argumente ca să
demonstram organului fiscal că un serviciu prestat este de consultanță/management sau nu.
De asemenea, ar fi trebuit sa ține m cont și de pre vederile contractuale și anexele la facturi
(situații de lucrări, devize de lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care sa se poata
deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiar a sau fiscala . Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar , agricol etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din consultanta/
management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN -ul societatii, ci face o analiza a
contractelor înche iate și a altor documente care justifică natura veniturilor.
Pentru a evita orice fel de intepretari ale organului fiscal, consideram ca eliminarea
acelor restrictii care tin de obiectul de activitate al unei entitati reprezinta un aspect pozitiv
de care t rebuie sa tinem cont. Conform OUG 79/2017, doar urmatoarele entitati nu pot fi
microintreprinderi :
a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) Fondul de compensare a investitorilor ;
c) Fondul de garantare a pensiilor private;
d) Fondul de garantare a asiguraților;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică."

2. Capitalul social de 45.000 lei

Pana la 1 ianuarie 2017
Conform prevederilor din Codul fiscal aplicabile pana la 31 decembrie 2016,
persoanele juridice române nou -înființate care, la data înregistrării în registrul comerțului,

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
32
aveau un capital social reprezentând cel puțin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro
puteau opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat pentru
determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro era cursul de schimb
comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
Opțiunea e ra definitivă, condiția fiind menținer ea valorii capitalului social de la data
înregistrării, pentru întreaga perioadă de existenț ă a persoanei juridice respective. În cazul în
care această condiție nu era respectată, persoanele juridice deve neau microîntreprinderi,
începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus sub valoarea
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării , daca
respecta criteriile din definitia microintreprinderii .

Intre 1 ianuarie 201 7 – 31 decembrie 201 7
OUG 84/2016 a modificat aceast a prevedere, in sensul diminuarii plafonului pana la
nivelul sumei de 45 .000 lei .
Pentru entitatile care au aplicat aceasta preveder e în forma în vigoare până la 31
decembrie 2016, condiția referitoare la menținerea capital ului social la cel puțin echivalentul
în lei al sumei de 25.000 euro se consider a îndeplinită și în situ ația în care capitalul social
scade a până la nivelul sumei de 45.000 lei.
Microîntreprinderile care a veau un capital social de cel puțin 45.000 lei p uteau opta
să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care
această condiție e ra îndeplinită. Opțiunea e ra definitivă , cu condiția menținerii valorii
capitalului social pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective.

Capitalul social poate fi majorat fie prin aporturi noi in numerar, fie in na tura, fie din
alte elemente de capital propriu sau din datorii ale entitatii fata de asociati:
– majorarea capitalului social din rezultatul reportat:

X lei 1171
Rezultat reportat = 1012
Capital subscris varsat X lei

– majorarea capitalului social din reze rve:

X lei 1068
Alte rezerve = 1012
Capital subscris varsat X lei

– majorarea capitalului social prin aporturi noi in bani:

X lei 456
Decontari cu actionarii = 1011
Capital subscris nevarsat X lei

X lei 5121
Conturi la banci in lei = 456
Decontari cu actionarii X lei

X lei 1011
Capital subscris nevarsat = 1012
Capital subscris varsat X lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
33

– majorarea capitalului social din dividendele neridicate:

X lei 457
Dividende de plata = 1012
Capital subscris varsat X lei

– majorarea capitalului social di n creditarile efectuate de catre asociati:

X lei 4551
Asociati – conturi curente = 1012
Capital subscris varsat X lei

În cazul în care această condiție NU era respectată, persoana juridică devenea
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social e ra redus
sub valoarea de 45.000 lei, dacă erau îndeplinite condițiile din definitia microintre prinderii .
Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit ca urmare a opțiunii se
comunic a organ ului fiscal prin depunerea Declaratiei de mentiuni 010 . Calculul și plata
impozitului pe profit de către microîntreprinderile care opt au să treaca la i mpozit pe profit
se efectu a luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv .

Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere avea un capital social
mai mic decat plafonul de 45.000 lei, insa dore a sa treaca la impozit pe profit, aceasta isi
putea majora capitalul social, iar din trimestrul respectiv isi schimba regimul de impozitare.
Sunt entitati care efectueaza o serie de investitii si pe care le avantaja sa isi deduca
cheltuielile suportate. Ch iar daca veniturile obtinute erau mai mici decat echivalentul a
500.000 euro, prin majorarea capitalului social entitatea putea opta sa treaca la impozit pe
profit.

HG 284/2017 – Norme de aplicare :
Pentru microîntreprinderile care au optat să treaca la impozit pe profit
avand capitalul social de cel putin 45.000 lei, până la data de 31 ianuarie 2017
inclusiv, opțiunea exprimată rămâne definitivă. Acestea nu trebuie sa treaca
incepand cu 1 februarie 2 017 la impozit pe venit dacă mențin, pentru anul 2017,
valoarea impusă de lege pentru capitalul social.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit la 31 ianuarie 2017 care devin
microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017, și care optează, în perioada 1
februarie – 31 martie 2017 inclusiv, să treaca la impozit pe profit avand capitalul
social de cel putin 45.000 lei, calculează, declară și plătesc impozitul pe profit
aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile si cheltuielile realizate
începând cu 1 februarie 2017 .

Intre 1 ianuarie 201 8 – 31 martie 2018
OUG 79/ 2017 a abrogat toate aceste prevederi referitoare la nivelul capitalului
social. Astfel, chiar daca o entitate a optat in anul 2017 sa fie platitoare de impozit pe profit

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
34
avand u n capital social mai mare de 45.000 lei, incepand cu 1 ianuarie 2018 aceasta a trebuit
sa treaca obligatoriu la regim de microintreprindere, daca la sfarsitul anului 2017 a obtinut
venituri mai mici de 1.000.000 euro.
In acest sens, pana la 31 martie 2018, entitatile platitoare de impozit pe profit au fost
nevoite sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal sau Declaratia 700 pe cale electronica prin
care au bifat trecerea la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2018, daca indeplineau
criteriile din defin itia microintreprinderii la 31 decembrie 2017.

Dupa 1 aprilie 2018 – NOU
Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel
puțin 2 salariați pot opta, o singură dată , să treaca la impozit pe profit începând cu
trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ , opțiunea fiind definitivă .
În cazul în care aceste condi ții nu sunt respectate, entitatea redevine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus
sub nivelul de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite
criteriile din definitia microi ntreprinderii. Ulterior, entitatea NU mai poate opta sa treaca la
impozit pe profit, chiar daca va indeplini din nou cele 2 conditii cumulativ.
Daca în perioada în care entitatea este platitoare de impozit pe profit numărul de
salariați scade sub 2, condiț ia trebuie reîndeplinită în 60 de zile , termen care se prelungește
și în anul fiscal următor.
Trecerea de la microîntreprindere la platitor de impozit pe profit, ca urmare a opțiunii ,
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 010 sau a Declar atiei 700 . Calculul
și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv .

Entitatile au posibilitatea de a efectua o serie de estimari cu privire la marja lor de
profit si pot trece la un regim de impozitare a profitului cu 16% daca le este mai convenabil.
Astfel:
– daca marja de profit este mai mare de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat,
atunci ar fi mai rentabil regimul de microintreprindere;
– daca marja de profit es te mai mica de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat, atunci
ar fi mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit;
– daca marja de profit este mai mare de 18,75% si entitatea NU are salariati , atunci ar
fi mai rentabil regimul de microintreprinder e;
– daca marja de profit este mai mica de 18,75% si entitatea NU are salariati , atunci ar fi
mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit.

3. Cota de impozitare

Pana la 31 decembrie 2015
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor e ra de 3 %, fara alte conditii sau
criterii de indeplinit.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
35
Intre 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 201 7
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 , publicata in MOf nr 817
din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au fost:
– 1% pentru microî ntreprinderile care a veau peste 2 salariați, inclusiv;
– 2% pentru microîntreprinderile care a veau un salariat;
– 3 % pentru microîntreprinderile care nu aveau salariați.

Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)
Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si co mpletarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 201 7, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
– 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
– 3 % pentru microîntreprinderile c are nu au salariați.

Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă
întreagă . Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată.

Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere si in decembrie 201 7 nu are salariati. In
luna februarie 201 8, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 201 7 societatea nu avea angaja ti, avand in vedere ca in
februarie 201 8 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 1% incepand cu
primul trimestru al anului .
Daca presupunem ca in luna august 201 8 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, at unci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 201 8.

HG 284/2017 – Norme de aplicare :
In cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariați se modifică,
cotele de impozitare se aplică în mod coresp unzător, având în vedere numărul de
salariați existent la sfârsitul ultimei luni a trimestrului respectiv .
Pentru microîntreprinderile care au un salariat si care aplică cota de
impozitare de 1%, al cărui raport de muncă încetează, condiția referitoare la
numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în acelasi trimestru este angajat
un nou salariat . Noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12
luni.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
36
Pentru microîntreprinderile care nu au salariați , în situația în care se
angajează un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare, noul salariat
trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe
durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

HG 354/2018 – Modificare Norme aplicare Cod fiscal din 25 mai 2018
Pentru stabilire a numărului de salariați se iau în considerare și contractele individuale
de muncă/convențiile individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum și
contractele suspendate , potrivit legii .

4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor

Incepand cu 1 ianuarie 201 8, conform OUG 79/2017 pentru modificarea si
completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, plafonul veniturilor in care o entitate ar
trebui sa se i ncadreze pentru a fi microintreprindere a crescut de la 500.000 euro la
1.000.000 euro .
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luați în calcul aceleași venituri care constituie
baza impozabilă (art 53 din Codul fiscal) . NU trebuie să confundăm acest plaf on cu cifra de
afaceri a unei societăți.
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate
sursele, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
b) veniturile aferente costurilor serviciil or în curs de execuție (contul 712);
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale (conturile 721, 722 si
725);
d) veniturile din subvenții de exploatare si de inve stitii (conturile 741 si 7584) ;
e) veniturile din provizioane și ajustări pentr u depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu
1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprind erilor ;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare , pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
h) veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765);
i) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor
în lei în funcție de un cu rs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial
(contul 768.analitic);
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, titulari
inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora ;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curți i Europene a Drepturilor Omului ;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
37
m) veniturile obținute dintr -un stat străin cu care România are încheiat ă convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au f ost impozitate în statul străin .

La baza impozabila se adaugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609) – incepand cu
1 ianuarie 2014;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care își încetează existența , diferența favorabilă dintre veniturile din
diferențe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanțelor și datoriilo r în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului ( 765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic ) – incepand cu 1 ianuarie 2014 ;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate ,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impo zitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit , indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii
acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizăr ii, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru major area capitalului social , pentru distribuire către participanți sub orice
formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv . În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru deter minarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie
2016 .

Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitate conform careia , atunci cand o
microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce
din baza impozabilă, în trimestrul în care acestea au fost puse în funcțiune.
ATENTIE! In aceasta situatie nu se ap lica aceleasi prevederi ca in cazul cheltuielilor de
sponsorizare. Daca baza impozabila dintr -un trimestru este mai mica decat valoarea caselor
de marcat puse in functiune, impozitul in acel trimestru este zero, dar diferenta NU se
reporteaza in trimestrele urmatoare .

5. Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
1.000.000 euro, aceasta dator ează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s -a
depășit aceasta limita .
Limit a fiscal a se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului
fiscal , utilizandu -se cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financia r precedent.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
38
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care devin
platitoare de impozit pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv .
Astfel, daca o microint reprindere depaseste plafonul de 1.000.000 euro in luna august
2018, aceasta va datora impozit pe profit pe perioada iulie – decembrie 2018, iar cand va
depune pana la 25 martie 2019 Declaratia 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2018,
va acoperi d oar ultimul semestru al anului.

6. Recuperarea pierderii fiscale – HG 284/2017

Conform Codului fiscal, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa recupereze
pierderea fiscala de la data la care au revenit la sistemul de impozitare pe profit. Această
pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și
limita celor 7 ani.

HG 284/2017 Norme de aplicare – NOU
Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2017, aplică sistemul de impunere
pe venituri le microîntreprinderilor au în vedere și următoarele reguli de recuperare a
pierderii fiscale:
a) pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2017 se recuperează in limita
perioadei de 7 ani , anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal în sen sul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie -31 ianuarie 2017 inclusiv, înregistrată de către
un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de imp ozit pe profit, se
recuperează de la data la care contribuabilul re vine la sistemul de plată a impozitului pe
profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani
consecutivi;
c) în cazul în care contribuabilul revine, în cursul anului 2017, la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pie rderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie -31 ianuarie
2017 inclusiv este luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei în care
a redevenit plătitor de impozit pe profit, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii
precedenți anului 2017, și se recuperează începând cu anul 2018, în limita celor 7 ani
consecutivi. Perioada în care contribuabilul redevine plătitor de impozit pe profit nu
este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi.

–––––––– –––––––––––––––––––-

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
39
Un nou termen pentru Declaratia 205

Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să
calculeze, să rețină, să plătească și să declare impozitul reținut la sur să, până la termenul de
plată a acestuia inclusiv.
Aceste entitati au obligația să depună Declarația 205 privind calcularea și reținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal, până la 31 ianuarie inclusiv a
anului curent pentru a nul expirat (anterior, termenul era ultima zi a lunii februarie) , cu
excepția plătitorilor de venituri din salarii și asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din
drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate
sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceștia având obligația
depunerii Declarației 112 .

Declaratia 2 07 – beneficiari de venit nerezidenți

In MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016 pentru
aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor
sociale prin care a fost introdusa Declaratia informativa 207 privind impozitul reținut la
sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți
Declarația 207 se depune pana la sfarsitul lunii februarie a anului curent pentru anul
precedent de către plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii și plății
impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului pe nerezidenti conform
Codului fiscal sau convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România c u alte
state. Declarația se completează și se depune și pentru veniturile scutite de impozit.

Pentru nerezidenții oare obțin venituri impozabile din România, plătitorul de venit are
obligația de a calcula, reține, declara și plăti bugetului de stat impozi t pe venit sau impozit pe
profit, după caz.
Conform Codul ui de procedură fiscală, orice persoană sau entitate care este subiect într –
un raport juridic fiscal, se înregistrează fiscal primind un cod de identificare fiscală. Totodată,
pentru persoanele nerez idente (fizice/juridice), care realizează numai venituri supuse
regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reținut este final , atribuirea CIF se poate face
de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.

In acest sens, plătitorul de venit dep une Formularul 015 „Declarație de înregistrare
fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru contribuabilii nerezi denți care
nu au sediu permanent în România ” sau Formularul 030 „Declarație de înregistrare
fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane fizice care nu dețin CNP.
Potrivit Instrucțiunilor de completare a formularelor, plătitorul de venit, va prezenta
organului fiscal, cu ocazia solicitării înregistrării fiscale a pers oanelor nerezidente, actele
doveditoare ale calității de plătitor de venit cu regim de reținere la sursă pentru respectivul
beneficiar de venit .
In categoria actelor care dovedesc calitatea de plătitor de venit cu regim de reținere la
sursă a impozitului p entru beneficiarul de venit, sunt, actele care dovedesc raportul dintre

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
40
beneficiar și plătitorul de venit, ca de exemplu: contracte de muncă, contracte de prestări
servicii, contracte de administrare, contracte de concesiune, contracte de cesiune, contract e
în baza cărora se realizează venituri din transferul masei patrimoniale fiduciare etc.

Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează
și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Plătitorul este obligat să determine
valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra dest inației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel :
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pe ntru acordarea de burse private ;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puț in un serviciu social licențiat .
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al președintelui ANAF .
Prin excepție , contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 2% sau 3,5% din impozitul lunar datorat pentru ve niturile din
salarii și asimilate salariilor , până la termenul de plată a impozitului . Opțiunea se exercită în
scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor aferente lunii următ oare celei în care contribuabilul a depus
cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani
fiscali consecutivi .

Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Pana la 31 decembrie 2017
Conform C odului fiscal, trebuie să țineți cont de faptul că sunt deductibile integral
dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar aferente:
– împrumuturilor obținute de la instituțiile de credit române sau străine;
– împrumuturilor obținute de la instit uțiile financiare nebancare (de exemplu, în
cazul contractelor de leasing financiar);
– împrumuturilor obținute direct sau indirect de la bănci internaționale de
dezvoltare și organizații similare;
– împrumuturilor garantate de stat;
– împrumuturilor obținute de la persoanele juridice care acordă credite
potrivit legii; și
– obligațiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
41
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziție sau în costul
de producție al unui activ cu ciclu lung de fabricație, potrivit reglementărilor
contabile, nu intră sub incidența prevederilor de mai jos.

Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate
si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se dedu c integral la determinarea
rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa țineti cont de gradul de îndatorare sau de un anumit
nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile
din diferențe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral .

În ce situații cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?
Pentru împrumuturile obținute de la alte entități decât cele menționate mai sus
(entități din cadrul grupului, asociați/acționari etc.) , cheltuielile cu dobanda sunt
deductibile limitat astfel:
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale va fi de maxim 4% (pana
la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii acceptate era de 6%), nivel care se
actualizează anual prin hotărâre a Guve rnului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determină impozitul
pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de referință este de 1,75% ).
Limitele de m ai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de entitate și
nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie deductibile în aceste
limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între 0 și 3. Ace leasi reguli
de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de curs valutar aferente acestor
imprumuturi.

ATENTIE! Incepand cu 9 ianuarie 2018, conform Circularei BNR nr 1/2018,
publicata in MOf nr 19 din 9 ianuarie 2018, nivelul ratei dobanzi i de referinta a BNR
este de 2% pe an. De asemenea, conform Circularei BNR nr 4/2018, publicata in MOf
nr 121 din 8 februarie 2018, incepand cu 8 februarie 2018, nivelul ratei dobanzii de
referinta a BNR a crescut la 2,25% pe an.

Gradul de îndatorare a ca pitalului
Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determină ca raport între media capitalului
împrumutat cu termen de rambursare peste un an și media capitalului propriu,
ținându -se cont de valorile existente la începutul anului și la sfârșitul perioadei
(trimestru/an) pentru care se determină impozitul pe profit.

GIC =

Capitalul împrumutat cuprinde totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de
rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai puțin
perioadei) (sfârsitul propriu Capital anulu) (începutul propriu Capitalperioadei) (sfârsitul împrumutat Capital anului) (începutul împrumutat Capital


Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
42
împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile sunt
deductibile integral.

Capitalul împrumutat include și împrumuturile care au un termen de rambursare mai
mic de un an, daca există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale împrumuturilor pe care le prelungesc,
depășește un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalculează și pentru perioada de
rambursare anterioară prelungirii. (NOU)

Prin credit/împrumut se înțelege ori ce convenție încheiată între părți care generează
în sarcina uneia dintre părți obligația de a plăti dobânzi și de a restitui capitalul
împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ și creditele/împrumut urile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convențiile încheiate, nu s -a stabilit obligația de a plăti dobânzi . (NOU)

Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Alfa dispunea de capitaluri proprii de 100.000
lei și un împrumut bancar contra ctat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În trimestrul al
treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
– un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
– un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
– un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de -al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculați gradul de îndatorare și stabiliți dacă dobânda generată este deductibilă
fiscal?

Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt
deductibile integral . Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare
la determinarea gradului de îndatorare.

Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost
pentru 6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la
expirarea celor 6 luni contractul va fi prelungit astf el incat, cumulat cu prima perioada,
va depasi termenul de 1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula și pentru perioada
de rambursare anterioară prelungirii.

Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de
rambursare mai mare de un an, c eea ce inseamna ca va face parte din capitalul
imprumutat, impreuna cu cel de -al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
43
Gradul de îndatorare = = 1,25

Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente c reditului de 100.000 lei
contractat de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a
BNR (1,75%). Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala
nedeductibila care nu se mai reporteaza in perioadele urmatoar e.

Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei,
va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.

Capita lul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare,
alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exercițiului și alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune prob lema deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:

Grad de indatorare < 0 Grad de indatorare
Grad de indatorare > 3
Rata dobanzii
> 1,75% (lei)
> 4% (valuta) Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada
urmatoare Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada
urmatoare Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada
urmatoare
Rata dobanzii
≤ 1,75% (lei)
≤ 4% (valuta) Cheltuieli nedeductibile
reportate pentru
perioada urmatoare Cheltuieli deductibile Cheltuieli nedeductibile
reportate pentru
perioada urmatoare

Pentru situațiile în care rata dobânzii depășește nivelul de 1,75% pentru
împrumuturile în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si
diferente de curs sunt nedeductibile pentru partea care depășește aceste praguri. De
exemplu, dacă rata dobânzii pentru un împrumut în lei este de 5%, atunci cheltuiala
nedeductibilă care nu se reportează pentru perioada următoare se stabilește având în vedere
nivelul de 3,25% (5% – 1,75%) aplicat la creditul respectiv.

În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativă, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar sunt
nedeductibile , insa se reportează în perioad ele următoare, până la deducti bilitatea integrală
a acestora, perioada de reportare fiind nelimitată în timp (NOU – HG 284 /2017 ).

NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele
de curs valutar al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înființați, respectiv celor
100.000 100.000000.2500

3;0

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
44
care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele
de curs valutar al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei
operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între acești contribuabili și cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente,
după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.

Aceste prevederi refer itoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile și diferențele
de curs valutar nu se aplică instituțiilor de credit – persoane juridice române și sucursalelor
din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, instituțiilor financia re
nebancare, precum și societăților de leasing operațional, în cazul acestora cheltuielile cu
dobânzile și diferențele de curs valutar fiind integral deductibile .

Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un an cu
persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR, conform art. 64
din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și informații statistice. Prin
intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea operațiunii în Reg istrul datoriei
private externe, completându -se o serie de formulare care vor trebuie transmise la BNR –
Direcția statistică.

Dupa 1 ianuar ie 201 8

In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii n r. 227/2015 privind Codul fiscal, care a modif icat radical
prevederile referitoare la deductibilitatea dobanzilor. Aceasta transpune în legislația
națională prevederile Directivei 2016/1164/UE pentru c ombaterea externalizării
profiturilor companiilor multi naționale .
Sunt foarte importante definitiile introduse in legislatie, astfel:
Costurile îndatorării – cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor
de datorii , alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte
cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit reglementărilor legale în
vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
– plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit ;
– dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiun ile convertibile și obligațiunile cu
cupon zero ;
– sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice» ;
– costul de finanțare al plăților de leasing financiar ;
– dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ af erent sau amortizarea
dobânzii capitalizate ;
– sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul ;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
45
– dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri
de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități ;
– anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și
instrumente legate de obținerea de finanțare ;
– comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare ;
– comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri

Costurile excedentare ale îndatorării – suma cu care costurile îndatorării unui
contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere
economic pe care le primește contribuabilul .
Intreprindere asociată – oricare dintre următoarele situații:
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau ma i mult , sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un
contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație
de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe enti tăți, toate
entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate;

Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare
ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentu l în lei al sumei de
200.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 200.000 euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt supo rtate, până la nivelul a 10% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltui elile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile repr ezentând amortizarea fiscală .
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero , costurile excedentare
ale îndatorării sunt nedeductibile în pe rioada fiscală de referință și se reportează fără limită
de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere .

ATENTIE! Prin excepție , în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă ,
în sensul că nu face parte dintr -un grup con solidat în scopuri de contabilitate financiară și nu
are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile
excedentare ale îndatorării , în perioada fiscală în care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori , conform prevederi lor în vigoare până la
31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente , dobânzile și pierderile nete
din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral deductibile .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
46

Declaratia unica

Declarația se depune astfel:
a) în format hârtie:
– direct la registratura organului fiscal ; sau
– prin poștă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
b) prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv:
– prin intermediul serviciului "Spațiul privat virtual" (SPV);
– pe site -ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Declaratia unica reuneste continutul a 7 formulare fiscale, respectiv:
 Declaratia 200 – pentru veniturile realizate din Romania;
 Declaratia 201 – pentru veniturile realizate din strainatate;
 Declaratia 220 – venitul estimat/norma de venit
 Declaratia 221 – norme de venit – agricultura;
 Declaratia 600 – venitul baza pentru CAS;
 Declaratia 604 – stabilire CASS pentru persoane le fara venit;
 Declaratia 605 – stopare CASS pentru persoane le fara venit.

Principalele modificari pe care le presupune noul sistem fiscal in cazul persoanelor
fizice care inregistreaza venituri :
a) Simplificar ea obligatiilor declarative, prin de punerea unei singure declaratii;
b) Stabilirea impozitului de catre contribuabil, prin autoimpunere (organul fiscal nu va
mai emite decizii de impunere);
c) Introducerea unui singur termen de plata – 15 martie a anul ui urmator celui in care
sunt obtinte veniturile ;
d) Posibilitatea de a efectua plati pentru impozitul pe venit la venitul estimat pentru
anul curent;
e) Evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS si CASS se face in functie de venitul
estimat pentru anul curent si nu in functie de veniturile obtinute in anul precedent;
f) Posibilitatea de rectificare a declaratiei pana la termenul de plata.

Rectificarea declarației :
Declarația unică poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, ori de câte ori
informațiile actuale nu corespund celor din declarația depusă anterior, prin depunerea unei
declarații rectificative.
Declarația rectificativă se întocmește pe același formular, bifându -se cu X căsuțele
aflate pe prima pagină a formularului (capitolul I și/sau capitolu l II). Aceasta se completează
înscriindu -se toate datele și informațiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele
care nu diferă față de declarația inițială.
Veniturile necuprinse în declarația inițială se declară prin depunerea unei declar ații
rectificative.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
47
Contribuabil ii pot rectifica venitul estimat până la termenul de plată a impozitului
datorat, respectiv până la data de 15 martie a anului următor celui de impunere.

Începând cu 16 mai 2018 , orice persoană care realizează venituri din activități
economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea să le declare on-line prin
intermediul formularului electronic inteligent al Declarației Unice disponibil în Spațiul Privat
Virtual (SPV). Formularul calculează automat cuantumul impozit elor și contribuțiilor
datorate de persoanele fizice la bugetul de stat.

Aspecte cu privire la CAS
– similar cu sistemul privind impozitul pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS
de catre ANAF prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpun ere (calculul CAS se
efectueaza de persoana fizica prin Declaratia unica );
– se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de proprietate
intelectuala ;
– pensio narii sau persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale (avocati,
notari) nu datoreaza CAS pentru veniturile enumerate mai sus ;
– CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fi zice respective obtin si venituri din salarii ;
– persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
a) daca venitul net estimat pentru anul c urent este >= 22.800 lei , atunci datoreaza
CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim brut pe tara
(anual 25% x cel putin 1.900 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent est e < 22.800 lei – NU este
obligatorie plata CAS ( persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
– pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectual e estimate a depasi, la un
singur platitor , plafonul anual de 22.800 lei, CAS se va retine de catre platitor,
persoana beneficiara neavand obligatia de a depune Declaratia unica;
– sistemul de bonificatii prevazut la impozitul pe venit se aplica in mod cores punzator si
la CAS si la CASS;
– platile de CAS se pot efectua oricand pana la sc adenta (15 martie anul urmator),
nemaiexistand sistemul cu platile anticipate trimestriale;
– contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica cu privi re la
veniturile estimate pana la termenul de plata ( 15 martie a anului urmator);
– pentru anul 2018, termenul de depunere a Declaratiei unice este 15 iulie 2018.

Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate
independentă și/sau s ă realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul
net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în
curs este >= 22.800 lei , recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
48
sfârșitul anului fiscal, sunt obligați să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Fac
excepție contribuabilii pentru care plătitorii de venit au obligația calculări i, reținerii, plății și
declarării CAS.
Persoanele fizice care datorează CAS și care în cursul anului fiscal se încadrează în
categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare
temporară a activității sau își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la
data la care a intervenit evenimentul, Declarația unica și își recalculează contribuția datorată
și declarată pentru anul în curs .
Recalcularea contribuției se efectuează astfel :
a) modificarea plafonul ui anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
c) rectificarea venitului ales care nu poate fi mai mic decât plafonul prevăzut la lit. a);
d) determinar ea CAS datorată recalculată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului
ales prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a) , atunci persoana fizica nu dat orează CAS .

Aspecte cu privire la CASS
– CASS se dator eaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat , din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei bunurilor,
asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse:
a) daca venitul net estimat a se realiza, din sursele de mai sus, pentru anul curent
este >= 22.800 lei , atunci se datoreaza CASS la salariul minim brut pe tara (anual
10% x 1.900 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curen t este < 22.800 lei , atunci NU este
obligatorie plata CASS ( persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CASS conform lit. a).
– daca se e stimeaza venituri < 22.800 lei , persoanele fizice pot opta pentru plata
contributiei, datorand CASS astfel:
a) daca depun Declaratia unica pana la termenul legal de depunere, la o baza de
calcul reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara, in vigo are
la data depunerii acesteia; SAU
b) daca depun Declaratia unica dupa termenul legal de depunere, la o baza de
calcul echivalenta cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara, in vigoare la
data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul de lun i ramase pana la termenul
legal de depunere a declaratiei, inclusiv luna in care se depune declaratia.
– persoana fizica are calitatea de asigurat la sistemul de sanatate de la data depunerii
declaratiei, data efectuarii platii CASS nefiind relevanta ;
– CASS n u se dator eaza pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii ;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
49
– persoanele fizice care au calitatea de pensionari nu datoreaza CASS pentru veniturile
din drepturi de pr oprietate intelectuală
– se trece de la sistemul de stabilire a CASS de catre ANAF (prin decizii de impunere), la
sistemul de autoimpunere (calculul CASS se ef ectueaza de catre contribuabil prin
declaratia unica) ;
– persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS pot opta , prin depunerea Declaratiei unice , pentru plata
contributiei, datorand CASS la o baza de calcul de 6 salarii minime brute pe tara .

Persoanele fizice care realizează venituri d in drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care plătitorii de venit au obligația
calculării, reținerii, plății și declarării CASS, care realizează și alte venituri de natura care
intra in baza de calcu l a CASS (art. 155 alin. (1) lit. b) și d) – h) din Codul fiscal), pentru aceste
venituri nu depun Declarația unica pe parte de CASS .

Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal, să desfășoare activitate și/sau să
realizeze venituri care intra in baza de calcul a CASS ( art. 155 lit. b) – h) din Codul fiscal) , iar
venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri , cu
excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu
persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pentru anul
curent este >= 22.800 lei , recalculat corespunzător numărului d e luni rămase până la
sfârșitul anului fiscal, sunt obligate să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului.
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal intră în suspendare temporară a activității,
precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la data la
care a intervenit evenimentul, Ddeclarația unica și își recalculează contribuția datorată și
declarată pentru anul în curs. Recalcularea CASS se efectuează, astfel:
a) modificarea plaf onului anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) rectificarea bazei anuale de calcul raportată la numărul lunilor de activitate;
c) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
d) determinarea CASS datorate, recalculată prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinată la lit. b).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a) , nu se datorează CASS .

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se
realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 22.800 lei își pot modifica
contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației unice ,
oricând până la împlinirea termenului legal de depunere.

Aspecte comune:
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri < 22.800 lei , iar venitul n et
anual cumulat realizat este cel puțin egal cu 22.800 lei , acestea datorează CAS si CASS și au

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
50
obligația depunerii Declarației unice până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de
realizare a veniturilor în vederea definitivării celor 2 contributii . Pentru CAS, i n declarație se
completează venitul ales, care trebuie să fie cel puțin egal cu 22.800 lei .
Daca persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat cel
puțin egal cu 22.800 lei , iar venitul net anual cumulat realizat este < 22.800 lei , NU datorează
CAS, cu excepția celor care au optat pentru plata acesteia. În acest caz, contribuția plătită NU
se restituie, aceasta fiind valorif icată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei .

Persoanele fizice care reali zează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h) din
Codul fiscal , datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare
cumulată este cel puțin egală cu 22.800 lei .
În cazul în care persoanele fizice realizează de fapt un venit net anual cumulat <
22.800 lei , iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s -au încadrat în
categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, acestea datorează CASS la o bază de calcul
echivalentă cu 6 salarii minime și dep un Declarația unica până la 15 martie inclusiv a anului
următor, în vederea definitivării CASS .

Prevederi pentru veniturile obtinute in perioada 1 ianuarie -23 martie

Pentru veniturile realizate în anul 2018 de către persoanele fizice din drepturi de
proprietate intelectuală în perioada 1 ianuarie 2018 – 23 martie 2018 , se aplică
următoarele reguli:
a) contribuabilii au obligația efectuării calculului venitului net aferent anului 2018,
stabilit pe baza cotei forfetare de cheltuieli sau în sistem real, a dete rminării și a plății
impozitului pentru veniturile aferente anului 2018, până la 15 martie 2019 inclusiv;
b) plățile anticipate reținute la sursă pentru drepturile de proprietate intelectuală vor fi
luate în calcul la stabilirea impozitului anual de plată pen tru anul 2018;
Persoanele fizice care au obtinut venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, ale căror contracte au încetat în cursul anului
2018 până la 23 martie 2018, iar veniturile realizate sunt singurele venituri obținute în anul
2018 și care datorează contribuții sociale obligatorii, au obligația depunerii Declarației unice
până la data de 15 iulie 2018 inclusiv.

Pentru veniturile din contractele de activitate sportive realizate în perioada 1
ianuarie 2018 – 23 martie 2018 , contribuabilii au obligația să depună Declarația unica, să
efectueze calculul venitului net, să determine și să plătească impozitul până la data de 15
martie 2019.

Impozitul pe venit stabilit pentru anul 2018 prin decizii de plăți anticipate emise și
comunicate contribuabililor se anulează , din oficiu, de către organul fiscal central
competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligațiilor fiscale, care se comunică
persoanelor vizate.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
51
Prevederi tranzitorii
Pentru v eniturile realizate in anul 2017 , se aplica urmatoarele reguli:
– in anul 2018, contribuabilii persoane fizice nu au obligația depunerii Declarației unice
pentru veniturile realizate în anul 2017, dacă până la data intrării în vigoare a OUG
18/2018 au depus la organul fiscal Declarația 200 sau Declarația 201 . În cazul în
care, pentru veniturile realizate în anul 2017, se depune și Declarația unică, organul
fiscal utilizează pentru definitivarea anului 2017 datele declarate în Declarația unică
– contribuabilii c are pentru veniturile realizate in anul 2017 aveau obligatia depunerii
Declaratiei 200 si a Declaratiei 201, potrivit reglementarilor in vigoare la data
realizarii venitului, au obligatia depunerii Declaratiei unice pana la data de 15 iulie
2018, inclusiv , daca nu au depus acele declaratii ;
– pentru veniturile realizate in anul 2017, organul fiscal stabileste impozitul anual
datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declaratie i;
– persoanele care au depus Declarația 220, Declarația privind veniturile d in
activități agricole impuse pe bază de norme de venit 221, Declarația 600 în anul
2018, pentru anul curent, vor depune si Declarația unică până la 15 iulie 2018 ;
– persoanele fizice care au depus până la data intrării în vigoare a OUG 18/2018
Formularul 60 4 și care își mențin în continuare opțiunea exercitată, nu depun
Declarația unică.

Pentru veniturile realizate in anul 2018 , se aplica urmatoarele reguli:
– termenul de depunere a Declaratiei unice este 15 iulie 2018, inclusiv;
– calculul impozitului pe venit ul estimat se efectueaza de contribuabili in cadrul
aceluiasi termen.

Bonificatii acordate in 2018:
In anul 2018 se acordă următoarele bonificații :
– pentru depunerea Declarației unice on-line, prin mijloace electronice de transmitere
la distanță, până la 1 5 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificație de 5% din impozitul
pe venit , CAS si CASS plătit e integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând
obligațiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul
pe venitul net a nual plătit ;
– pentru plata cu anticipație a impozitului pe venit , CAS si CASS se acordă o bonificație
de 5% din impozitul pe venit anual estimat , CAS si CASS plătit e integral până la 15
decembrie 2018 inclusiv . Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net
anual estimat plătit .
În cazul în care condițiile de mai sus sunt îndeplinite cumulativ se aplică ambele
bonificații .

În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează
impozitul pe venitul anual estimat în sensu l majorării acestuia, beneficiază de bonificație
pentru impozitul pe venit anual estimat, inclusiv pentru sumele estimate suplimentar, dacă
acestea sunt stinse in termen .
În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează
impozitul pe venitul anual estimat în sensul diminuării acestuia, pentru sumele achitate în

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
52
plus se aplică în mod corespunzător prevederile din Codul de procedura fiscala cu privire la
compensare.

NU se depune Declarația unică pentru următoarele categorii d e venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepția celor care au depus
declarația unica ;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arend ă, a căror impunere este
finală;
d) venituri sub formă de salarii și venituri asimilate salariilor, pentru care informațiile
sunt cuprinse în Declarați a 112 ;
e) venituri din investiții, a căror impunere este finală;
f) venituri din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
g) venituri din pensii;
h) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din alte surse, cu excepția celor prevăzute la art. 116.

CASS pentru dividende in 2018?

Avand in vedere OUG 18/2018, tr ebuie facuta delimitarea intre momentul impozitarii
veniturilor din dividende si momentul la care se datoreaza CASS pentru aceste sume,
deoarece in prezent se tine cont de incasarea efectiva a lor.

INAINTE DE OUG 18/2018
HG 284/2017 – Norme de aplicare :
Veniturile din dividende, în bani sau în natură, care constituie baza lunară
de calcul al CASS sunt dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au
fost plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent.
La încadrarea b azei anuale de calcul al CASS în plafonul minim
reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară, se au în vedere
toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS , inclusiv cele
aferente veniturilor din salarii sau asimilate sal ariilor, veniturilor din investiții
și/sau din alte surse .

a) Impozit pe venit de 5%
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului,
se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care imp ozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2017 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita
suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie
retinut. Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii
acestora , dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s -a decis repartizarea
profitului la dividende. Astfel, daca in 2017 s -a aprobat repartizarea profitului la dividende,

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
53
chiar daca sumele nu sunt achitate asociat ilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii
decembrie 2017, cu scadenta 25 ianuarie 2018, trebui e declarat impozitul pe dividende.
Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2018.
Ulterior, pana in data de 28 februarie 2018, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarat e si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.

b) CASS de 10% aplicat la baza fixa de 22.800 lei
Daca in anul 2017 asociatii au obtinut venituri din lista de mai jos, atunci ANAF nu va
emite nicio d ecizie de plata pentru anul 2017 cu privire la CASS pentru dividendele
respective , indiferent de cuantumul acestora :
• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.

Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există
obligația plății contribuției.
Conform OUG 18/2018 , contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care
NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă
estimeaza ca vor obtine venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din
una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.

In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menționate m ai sus, estimate a fi realizate în anul fiscal curent, fara a mai conta veniturile
obtinute efectiv in anul precedent .

Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim pe economie este de 1.900 lei. Astfel, daca
unui asociat i s -au repartizat dividende in anu l 2017 in suma de 80.0 00 lei , iar acesta este
salariat, NU datoreaza CASS pentru aceasta suma si nu depune nicio declaratie la organul
fiscal.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
54
Daca in anul 2018 va incasa dividende peste plafonul de 22.800 lei (1.900 lei x
12 luni), atunci persoana va depu ne Declaratia unica si va datora CASS in suma fixa de
2.280 lei, termenul de plata fiind unic, 15 martie 2019.
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu -se procentul de 10% la suma efectiv repartizata a sociatului. Indiferent daca o
persoana fizica obtine in anul 2018 dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000
lei, aceasta dator eaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei. Contributia datorata se calculeaza
aplicandu -se procentul de 10% la nivelul sa lariului minim (din ianuarie 2018, 1.900 lei) si
inmultindu -se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
– daca o persoana fizica obtin e in anul 2018 venituri din dividende sub plafonul minim
de 22.800 lei , atunci aceasta nu va datora CASS in anul 2018 si nu va avea obligatia sa
depuna Declaratia unica la organul fiscal;
– daca o persoana fizica incaseaza in anul 2018 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 22.800 lei , atunci aceasta dator eaza CASS in an ul 2018 in suma de 2.280 lei
si va avea obligatia sa depuna Declaratia unica la organul fiscal.

Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende
de 5% se dator eaza in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se apli ca la cuantumul
efectiv al dividendelor ridicate .
De exemplu, un asociat care incaseaza in anul 2018 dividende de 60.000 lei
dator eaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei, dar si un asociat care incaseaza dividende in
2018 de 5.000.000 lei va datora in anul 20 18 CASS tot de 2.280 lei.

Astfel, OUG 18/2018 nu mai conditioneaza plata CASS pentru anul 2018 de veniturile
obtinute in anul 2017, contributia fiind datorata in anul 2018 daca persoana estimeaza
pentru anul 2018 venituri a caror valoare cumulata este c el putin egala cu echivalentul a 12
salarii minime brute pe tara (22.800 lei).

Registrul de evidenta fiscala – pentru activitati independente

In MOf nr 10 din 05.01.2018 a fost publicat OMFP 3254/2017 privind Registrul de
evidenta fiscala care trebuie utilizat de catre persoanele fizice care desfasoara activitati
independente (PFA, II, profesii liberale).
Acesta ar fi trebuit sa apara inca de la inceputul anului 2015, conform OUG nr
80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Co dul fiscal,
publicata in MOf nr 906 din 12 decembrie 2014….Dar iata -l dupa 3 ani de asteptari…

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
55

Astfel, contribuabilii pentru care venitul net anual se stabilește în sistem real , în baza
datelor din contabilitate, au obligația să completeze Registr ul de evidență fiscală.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația să completeze în Registrul de
evidență fiscală numai partea referitoare la venitu ri.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, se poate aplica
un impozit anticipat sau final. Astfel, daca se opteaza pentru un impozit anticipat, persoana
poate completa în Registrul de evidență fiscală numai partea referito are la venituri sau își
pot îndeplini obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.
Contribuabilii care au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final NU au obligația de
completare a Registrului de evidență fisc ală.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri, obligațiile referitoare
la Registrul de evidență fiscală îi revin asociatului desemnat care răspunde pentru
îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice.

Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea informațiilor care stau la baza
determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declarația 200
privind venitul realizat din România.
Registrul de evidență fiscală se completează ANUAL cu totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestora, în anul curent, pentru întreaga perioadă
de activitate desfășurată în anul fiscal precedent, până la data depunerii Declarației 200 , dar
nu mai târziu de termenul de depunere stabilit de lege.
Registrul de evidență fiscală se ține, după caz, pe fiecare sursă de venit din cadrul
fiecărei categorii de venit, astfel încât venitul brut și cheltuielile deductibile determinate

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
56
anual să corespundă cu cele înscrise în Declaraț ia 200 privind venitul realizat din România
sau în Declarația anuală de venit 204 pentru asocierile fără personalitate juridică.

În cazul în care contribuabilul are mai multe surse de venit, evidența se ține pe fiecare
sursă de venit în cadrul aceluiași r egistru de evidență fiscală.
Detalierea elementelor de calcul pentru stabilirea venitului net anual/pierderii nete
anuale evidențiate în Registrul de evidență fiscală se efectuează în funcție de necesitățile
proprii ale acestuia și de specificul activități i.

Înregistrarea venitului brut anual în Registrul de evidență fiscală se efectuează în
funcție de natura activității , pe fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit.
Cheltuielile deductibile anual se evidențiază în Registrul de evidență fiscală, după caz,
în funcție de natura acestora, pe fiecare sursă din fiecare categorie de venit, astfel încât să
corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 sau în Declarația 204 .
NU se înregistrează în Registrul de evidență fiscală:
a) cheltuielile care depășesc limitele de deducere prevăzute de Codul fiscal;
b) cheltuielile nedeductibile prevăzute la art. 68 alin. (7) din Codul fiscal;
c) cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii (CAS si CASS) , datorate de
către contribuabil, indiferent dacă activitate a se desfășoară individual și/sau într -o
formă de asociere. Deducerea acestor cheltuieli se efectuează la recalcularea venitului
net anual/pierderii nete anuale, de organul fiscal competent;
d) TVA colectata, deoarece nu reprezinta venit;
e) TVA dedusa, deoarece nu reprezinta cheltuiala.

Registrul de evidență fiscală se modifică ori de câte ori se constată diferențe cu privire
la veniturile și/sau cheltuielile înregistrate inițial, până la data depunerii declarației
rectificative.
Registrul de evidență fiscală poate fi tinut în formă scrisă sau electronică, cu
respectarea modelului și conținutului prevăzute în OMFP 3254/2017 . De asemenea,
Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului/sediul asocierii, fie în formă
scrisă, fie în format electroni c.

Regimul veniturilor din drepturi le de proprietate intelectuala

Intre 1 ianuarie 201 6 – 31 decembrie 2017
In vederea stabilirii bazei de calcul a impozitului pe venit, atat in cazul drepturilor de
proprietate intelectuală, cat si a lucrărilor de artă monumentală, din venitul brut stabilit in
contract se va scadea o cheltuială forfetara (fixa) de 40% din venitul brut, precum si
contribuțiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca este cazul.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
– o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut ;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
57
– o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuțiile sociale (contributia la pensii si la
sanatate), daca este cazul .

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocati, notari), care
NU au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care
au calitatea de pensi onari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor .
Incepand cu 1 ianuarie 2016, a fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar
daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contrib utia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferența dintre venitul
brut și cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut și nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu bru t, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
In anul 2017, castigul salarial mediu brut lunar este de 3.131 lei, iar baza maxima
lunara inseamna 15.655 lei.

Pana la 31 decembrie 2016, NU se datora contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, da că
beneficiarul obtinea venituri din salarii, venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj, venituri
din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Incepand cu 1 ianuarie 2017 asupra veniturilor din drepturi de autor se datoreaza
CASS de 5,5% indifere nt daca persoana care realizeaza venituri din drepturi de autor
realizeaza si alte venituri.
Ambele contributii sociale sunt plafonate la 5 salarii medii brute (CAS este plafonata
incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS incepand cu 1 ianuarie 2017).

Exemp lu:
In noiembrie 2017, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu o
televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?

Cota de 10%
In acest caz, cota de 1 0% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei – 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Venit net = 5.000 lei – 500 lei – 480 lei = 4.020 lei

Cota de 16%
Chiar daca este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS)
de 10,5% si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei – 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
58
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei – 165 lei) x 16% = 403 lei
Venit net = 5.000 lei – 403 lei – 480 lei = 4.117 lei

Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 403 lei, pe cand in
primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei.

Dupa 1 ianuarie 201 8 (OUG 79/2017)
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
– o cotă de impunere de 7% aplicata la venitul brut ;
– o cota de impunere de 10% aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% .

ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2018 dar pana la intrarea in vigoare a OUG 18/2018,
CAS si CASS NU se mai retin eau la sursa de catre platitorii de veni turi , acestia avand
doar obligatia impozitarii veniturilor respective.
De altfel, astfel de venituri obtinute in intervalul de mai sus NU mai trebuie raportate
prin Declaratia 112 ci prin Formularul 100 care a fost modificat prin OPANAF 3781/2017,
publicat in MOf nr 1037 din 28 decembrie 2017 si in Declaratia 205 , modificata prin
OPANAF 3726/2017, publicat in MOf nr 1038 din 29 decembrie 2017 .
In Formularul 100, in Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat s -au
introdus 5 noi poziții cu următor ul cuprins:
a) impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala ;
b) impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole ;
c) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr -o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe profit ;
d) impozit pe veniturile obținute de persoanele fizice dintr -o asociere cu o persoana
juridica contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 (impozit specific);
e) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr -o asociere cu o persoana
juridica platitoa re de impozit pe venitul microintreprinderilor .

Dupa OUG 18/2018
Marea noutate consta in faptul ca aceste venituri au fost eliminate din categoria
veniturilor din activitati independente si au fost introduse prevederi speciale cu privire la
impozitarea l or si stabilirea venitului net anual.
Conform OUG 18/2018 , veniturile din activități independente cuprind veniturile din
activități de producție, comerț, prestări de servicii și veniturile din profesii liberale, realizate
în mod individual și/sau într -o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală
provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor
lucrări de artă monume ntală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații
geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
59
Aceste venituri sunt considerate ca fiind obținute din România , numai dacă sunt
primite de la un plătitor de venit di n România sau de la un nerezident prin intermediul unui
sediu permanent al acestuia stabilit în România.

Persoanele care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează
impozit pe venit, acesta fiind final.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări
de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte
entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a
cheltuieli lor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut .
În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, fără aplicarea cotei forfetare de
cheltuieli de 40% .
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se
reține la sursă , de către plătitorii de venituri , la momentul plăț ii veniturilor. Impozitul
calculat și reținut reprezintă impozit final și se achita la bugetul de stat până pe 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care a fost reținut.
Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pentru
venit urile realizate din drepturi de proprietate intelectuala.

Plătitorii de astfel de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății
impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate
juridică, prec um și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc
contabilitate proprie, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat,
pentru venitul său propriu.
Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrulu i de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile. Acestia pot dispune asupra destinației unei sume
reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul datorat, după cum urmează:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și fun cționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pe ntru acordarea de burse private ;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puți n un servici u social licențiat .
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate.
Prin excepție , contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata acestei sume
de către plătitorii de astfel de venituri , până la t ermenul de plată a impozitului. Opțiunea se
exercită în scris de către contribuabil și se aplică la momentul plății impozitului de către
plătitorii de venituri d in drepturi de proprietate intelectuală. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului încheiat între părți, începând cu luna exercitării opțiunii, dar
nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
60
Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală
Venitul net din drepturi le de proprietate intelectuală primit de la alți plătitori decât
persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă , se
stabilește de contribuabili prin scăderea din veni tul brut a cheltuielilor forfetare de 40% din
venitul brut.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală,
contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență
fiscală. Obligațiile declarat ive sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități
independente determinate în sistem real.

Stabilirea venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate
Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate int electuală au dreptul să
opteze pentru determinar ea venitului net în sistem real .
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pe ntru o
nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin
completarea corespunzătoare a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal până la data
de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice, cu informații privind determinarea venitului net
anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la înce perea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real.

Persoane le fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală
pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația de a depune Declaratia unica dacă
nivelul venitului net estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar nivelul venitului net cumulat este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
pentru care plătitorul de venit are obligația să ca lculeze, să rețină, să plătească și să declare
CAS, nu au obligația depunerii Declarației unic e. În situația în care persoanele fizice pentru
care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării CAS realizează și
venituri din a ctivități independente, pentru aceste venituri nu depun declarația .

In concluzie, in anul 2018, conform OUG 18/2018, exista doua tipuri de drepturi de
proprietate in telectuala:
1. Drepturi de proprietate in telectuala primite de la alte persoane decat pers oanele
juridice si alte en titati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care
contribuabilii persoane fizice se autoimpun si depun Declaratia unica .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
61
Nu se datoreaza CAS pentru veniturile din proprietate intelectuala daca persoanele
fizice sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau
realizeaza venituri din sala rii si asimilate salariilor.
Daca nu se incadreaza la exceptii si estimeaza venituri peste plafon, persoanele fizice
vor plati CAS si vor depune Declaratia unica pentru CAS .

2. Drepturi de proprietate in telectuala primite de la persoanele juridice si alte en titati
care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care atat impozitul cat si
contributiile se retin la sursa.
Se retin e CAS dac a venitul estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe tara si
persoana fizica nu se afla intr -una din situatiile exceptate (daca persoanele fizice sunt
asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau realizeaza venituri
din salarii si asimilate salariilor).
Se retine CASS daca nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel
putin egal cu 12 salarii minime brute pe tara.
Contributiile si impozitul retinut e se vor declara de catre platitor prin Formula rul 112.
In aceasta situatie contribuabilul persoana fizica nu are obligatia depunerii Declaratiei unice.

De retinut!
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă, obț inute de la un singur plătitor de
venit , iar nivelul net estimat al acestor venituri este cel puțin egal cu 12 salarii minime,
plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească CAS si CASS și să depună
Declarația 112 până la data de 2 5 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile.
În contractul încheiat între părți se desemnează plătitorul de venit în vederea
calculării, reținerii și plății CAS si CASS prin reținere la sursă, precum și venitul ales p entru
care datorează contribuția, în anul în curs. Nivelul contribuți ilor calculate și reținute la
fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența
contribuți ilor aferente venitului ales precizat în contract. Beneficiarul NU dep une Declaratia
unica.

În situația în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt realizate din
mai multe surse, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit
sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 sal arii minime, contribuabilul desemnează prin
contractul încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal
cu 12 salarii minime și care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească CAS si CASS și
stabilește ven itul ales pentru care datorează contribuți ile, în anul în curs. Plătitorul de venit
desemnat depune Declarația 112 până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile. Nivelul contribuți ilor calculate și reținute la fiecare plată de către
plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuțiilor aferente
venitului ales precizat în contract.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul în care nivelul venitului net din drepturi de
proprietate intelectuală estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12
salarii minime.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
62
În situația în care venitul cumulat din aceste surse este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară, contribuabilul are obligația depunerii Declarației unice.

IMPORTANT! Dacă persoanele fizice care obtin venituri din drepturi de proprietate
intelectuala, pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării
CAS, realizează și venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun
Declarația unica pe parte de CAS, din moment ce contributia sociala a fost deja retinuta de
catre o entitate.

Regimul cheltuielilor in cazul creantelor instrainate

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, prin care au fost aduse
modificari regimului cheltuielilor rezultate in cazul instrainarii creantelor.

Initial, prin OG 25/2017, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017 , in categoria
cheltu ielilor deductibile limitat au fost introduse si cheltuielile reprezentând valoarea
creanțelor înstrăinate , potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea
creanțelor înstrăinate . Pana la aceasta modificare, cheltuielile reprezentând valoarea
creanțelor înstrăinate erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de
nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.

Insa, conform Legii 72/2018, in cazul creanțelor cesionate, pierderea netă
reprezentând d iferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate este
deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi .
În cazul în care cesionarul la randul lui cedează creanța, pierderea netă se determină
ca diferență între prețul de cesiune și costul de achiziție al creanței.
În cazul instituțiilor de credit, în situația în care creanțele cesionate sunt acoperite
parțial sau integral cu ajustări pentru pierderi așteptate, precum și în situația în care
creanțele sunt scoase din evi dență în conturi în afara bilanțului și apoi sunt cesionate, 70%
din diferența dintre valoarea creanței înstrăinate și prețul de cesiune reprezintă elemente
similare veniturilor.

Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei a lte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent , transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar , cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
Cedentul poate fi remunerat intr -o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
63
Altfel spu s, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.

Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare s e evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție . Practic, cesionarul nu mai recunoaște un venit la data
cesiunii de creanțe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesiona re”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acesto ra. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.

În cazul în care cesion arul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.

Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanță de 10.000 lei. În data
de 1 3 aprilie 2018, aceasta decide să o cesioneze entității GAMA, prețul cesiunii fiind de
9.000 lei. În data de 18 aprilie 2018, entitatea GA MA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanță de 10.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea ALFA):
– cedarea creanței către cesionar:
9.000 lei

1.000 lei 461.GAMA
Debitori diverși
654
Pierderi din creanțe și
debitori div erși = 4111.BETA
Clienți 10.000 lei

– încasarea sumei de la cesionar:
9.000 lei 5121
Conturi la bănci în lei = 461.GAMA
Debitori diverși 9.000 lei

Conform OG 25/2017 , cheltuiala de 1.000 de lei ar fi fost deductibila INTEGRAL
deoarece se accepta la ded ucere suma reprezentand 30% din valoarea creantei
instrainate (30% x 10.000 lei).

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
64
Insa, conform Legii 72/2018 , din totalul cheltuielii de 1.000 lei:
– 300 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
– 700 lei este cheltuiala nedeductibila.
––––––––––––––––––––––––––

Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea GAMA):
– preluarea creanței de la cedent:
9.000 lei 461.BETA
Debitori diverși = 462.ALFA
Creditori diverși 9.000 lei

– evidențierea extrabilanțieră a creanței preluate la valoarea nominală:
10.000 lei 809
„Creanțe preluate prin
cesionare”

– plata sumei către cedent:
9.000 lei 462.ALFA
Creditori diverși = 5121
Conturi la bănci în lei 9.000 lei

– încasarea sumei de la entitatea BETA:
10.000 lei 5121
Conturi la bănci în lei = 461.BETA
Debitori diverși
7588
Alte venituri din
exploatare 9.000 lei

1.000 lei

– scoaterea creanței din evidența extrabilanțieră:
809
„Creanțe preluate prin
cesionare” 10.000 lei

Venitul obținut de către cesionar este impozabil.

Daca presupunem ca, la randul ei, entitatea GAMA ar fi cesionat creanta catre un
tert pentru suma de 7.000 lei, atunci ar fi rezultat o pierdere netă de 2.000 lei,
determinata ca diferență între p rețul de cesiune (7.000 lei) și costul de achiziție al
creanței (9.000 lei), neluandu -se in calcul valoarea nominala de 10.000 lei.

– cedarea creanței către tert:
7.000 lei

2.000 lei 461. tert
Debitori diverși
654
Pierderi din creanțe și
debitori diverși = 461.GAMA
Debitori diverși 9.000 lei

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
65

Conform Legii 72/2018 , din totalul cheltuielii de 2.000 lei:
– 600 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
– 1.400 lei este cheltuiala nedeductibila.

În cazul în care cesionarul ar fi cedat creanța față de debitorul preluat la un pret de
cesiune mai mare decât costul de achiziție al acesteia (mai mare de 9.000 lei), ar fi
rezultat un venit impozabil (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct) .

Regimul serviciilor medicale sub forma de abonament

A) OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal ,
publicata i n MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017

Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, la calculul impozitului pe venitul
din sal arii la functia de baza , se poate deduce din venitul brut si valoarea serviciilor
medicale furnizate sub forma de abonament , insa acestea trebuie sa fie suportate de
angajati. Venitul net impozabil la functia de baza este:

Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia
sindicala – Contribuți a la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) – [Prime de asigurare
voluntara de sanatate – Servicii medicale cu abonament] (400 euro/an)

HG 284/2017 – Norme de aplicare :
În cazul în care un angajat care obține venituri din salarii la funcția de bază
se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual
a sumelor reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative, primele de
asigurare voluntară de sănătate precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza
documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se
atestă nivelul deducerilor acor date până la momentul mutării .

B) Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru modificarea și completarea
Legii 227/2015 privind Codul fiscal , publicata in MOf nr 584 din 21 iulie 2017

Sunt venituri neimpozabile primele de asigurare voluntară de sănă tate, precum și
serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (NOU – Legea 177/2017) ,
conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate
de angajator pentru angajații proprii , astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
66
Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferență între venitul net d in salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni și următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
– contribuțiile la fondurile d e pensii facultative la scheme de pensii facultative,
suportate de angaja ți, astfel încât la nivelul anului să nu se depă șească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro ;
– primele de asigurare voluntară de sănătate si serviciile medicale furnizate sub
forma de abonament (incepand cu 1 februarie 2017) , suportate de angajați, astfel
încât la nivelul anului să nu se depă șească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
– Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale
furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa –
Legea 177/2017 ;
b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri , prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale
obligatorii afere nte unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.

C) OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal ,
publicata i n MOf nr 706 din 31 august 2017

Neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale a serviciilor
medicale furnizate sub formă de abonament , suportate de angajator pentru angajații
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limita de 400 euro/angajat.

D) Legea 72/2018 privind aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea și
completarea Codului fiscal , publicata in MOf nr 260 din 23 martie 2018

In cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente , se introduce
posibilitatea de a -si deduce cheltuielile rezultate din incheierea de abonamente pentru
servicii medicale, ca si in cazul salariatilor, in limita a 400 euro/an.

Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile
limitat:
h) primele de asigurare voluntară de
sănătate, conform Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, plătite în
scopul personal al contribuabilului,
indiferent dacă activitatea se desfășoară
individual sau într -o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană;
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile
limitat:
h) primele de asigurare voluntară de
sănătate, precum și serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament , plătite
în scopul personal al contribuabilului ,
indiferent dacă activitatea se desfășoară
individual sau într -o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
67
(7) Nu sunt cheltuieli deduct ibile:
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele
decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5)
lit. h) și cele efectuate pentru persoanele care
obțin venituri din salarii și asimilate
salariilor, definite potrivit prevederilor cap.
III – Venitul din salarii și asimilate salariilor; (7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
d) cheltuielile cu primele de asigurare,
precum și cu serviciile m edicale furnizate
sub formă de abonament , altele decât cele
prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) și
cele efectuate pentru persoanele care obțin
venituri din salarii și asimilate salariilor;

In cazul veniturilor salariale, se precizeaza fapt ul ca depasirea limitei de 400 de
euro/angajat pe an in cazul abonamentelor de servicii medicale reprezinta venit de natura
salariala si se impoziteaza ca atare. De asemenea, este eliminata trimiterea la Legea
95/2006 , atunci cand sunt prezentate asigurari le de santate si abonamentele de servicii
medicale.

Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018
(3) Avantajele, în bani sau în natură, includ :
g) primele de asigurare plătite de către
suportator pentru angajații proprii sau alt
beneficiar de venituri d in salarii și asimilate
salariilor, la momentul plății primei
respective, altele decât cele obligatorii și cele
care se încadrează în condițiile prevăzute la
alin. (4) lit. t);

Alin 4. Următoarele venituri nu sunt
impozabile :
t) primele de asigurare volu ntară de sănătate,
precum și serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, conform Legii nr.
95/2006 , republicată, cu modificările și
completările ulterioare , suportate de
angajator pentru angajații proprii, astfel încât
la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (3) Avantajele, în bani sau în natură, includ :
g) primele de asigurare, precum și cu
serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament plătite de către suportator
pentru angajații proprii sau alt bene ficiar de
venituri din salarii și asimilate salariilor, la
momentul plății acestora, altele decât cele
obligatorii și cele care se încadrează în
condițiile prevăzute la alin. (4) lit. t);

Alin 4. Următoarele venituri nu sunt
impozabile :
t) primele de asig urare voluntară de sănătate,
precum și serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, suportate de angajator
pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul
anului să nu se depășească echivalentul în lei
al sumei de 400 euro;

Atentie! Exista pr oblema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se puteau
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
reprezentantii ANAF sa considere ca s erviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si c a acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.
Conform art 347 din Legea 95/2006:
– pachet de servicii medicale de bază – serviciile și produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării și recuperării diferitelor afecțiuni, la care
asigurații au acces în totalitate, parțial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul as igurărilor sociale de sănătate ;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
68
– servicii medicale furnizate sub formă de abonament – servicii medicale preplătite
pe care fu rnizorii le oferă în mod direct abonaților și nu prin intermediul
asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Modificari aduse Codului Muncii – Legea 88/2018 din 10 apri lie 2018

In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 53/2017 pentru modificarea și
completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii prin care s -au adus modificari majore in
ceea ce priveste definirea muncii nedeclarate si s -au majorat semnificativ amenzile pentru
asa numit ele “munca la negru” si “munca la gri” .
Ulterior, in MOf nr 315 din 10 aprilie 2018 a fost publicata Legea 88/2018 privind
aprobarea OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, care contine o ser ie de precizari binevenite.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în
formă scrisă, CEL TARZIU în ziua anterioară începerii activității ;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului
individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității ;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat ;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial .

Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii
activității de către salariat . Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă
revine angajatorului. Anterior începerii activității, contractul de muncă se înregistrează în
REVISAL , care se transmite ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activității .

ATENTIE! – OG 53/2017
Angajatorul este obligat să păstreze la l ocul de muncă o copie a contractului de muncă
pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc) .
Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei .
Legea 88/2018
Locul de muncă reprezintă locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în
perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la
sucursale, reprezentanțe, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia.
Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă pe suport de
hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop ,
cu respectarea prevederilor privind confidențialitatea datelor cu caracter personal.

O alta modificare adusa de OUG 53/2017 consta in faptul ca angajatorul are obligația
de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu
evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru , și de a supune

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
69
controlului inspe ctorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. In
caz contrar, angajatorul poate primi o amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei .
Legea 88/2018
Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu , angaja torul
ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu
salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Contravenții si amenzi:
a) primirea la muncă a uneia sau a mai m ultor persoane fără încheierea unui contract de
muncă, se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană
identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei ;
b) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea eleme ntelor
contractului individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii
activității , cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată , fără a
depăși valoarea cumulată de 200.000 lei ;
c) primirea la muncă a unui a sau a mai multor salariat i în perioada în care acesta /acestia
are/au contractul de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare
persoană identificată , fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei ;
d) primirea la muncă a unui a sau a mai multor salariat i în afara programului de lucru
stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei
pentru fiecare persoană identificată , fără a depăși valoarea cumulată de 200.000
lei;

Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului -verbal jumătate din amenda , inspectorul de muncă făcând mențiune despre
această posibilitate în procesul -verbal.
In cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la lit a -c, inspectorul de
muncă dispune sistarea ac tivității locului de muncă organizat , supus controlului.
Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale
aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea
activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL sau, după caz, încetarea suspendării
contractului individual de muncă și prezentarea documentelor care dovedesc plata
contribuțiilor sociale și a impozit ului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin
lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. .
Reluarea activității cu încălcarea dispozițiilor de mai sus constituie infracțiune
și se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

ABROGAT :
Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără
încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, nu se mai considera fapta de natura
penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract, insa amenzile au crescut
semnificativ.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
70
Activitatea de telemunca

In MOf nr 296 din 2 aprilie 2018 a fost publicata Legea 81/2018 privind
reglement area activității de telemuncă.
Telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și
voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține,
în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind
tehnologia informației și comunicațiilor (laptop -uri, tablete, smartphone -uri, calculatoare
PC etc) .
Telesalariatul este orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile de mai sus.

Activitatea de t elemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în
contractul de muncă pentru personalul nou -angajat sau prin act adițional la contractul de
muncă, pentru salariatii existenti (nerespectarea acestei masuri se sanctioneaza cu amenda
de 5. 000 lei ).
Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă NU
poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului de muncă și nu poate constitui
motiv de sancționare disciplinară a acestuia.
Telesalariatul benefi ciază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin
regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul
de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului (concediu de odihna, concediu medical etc).
Telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul . Acestia
pot efectua ore suplimentare la solicitarea angajatorului, doar daca sunt salariati cu norma
intreaga (nerespectarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda de 5.000 lei ).
Angajatoru l are drept ul să verifice activitatea telesalariatului, în condițiile stabilite
prin contractul de muncă sau regulamentul intern.
În cazul activității de telemuncă, in afara elem entelor cunoscute, contractul individual
de muncă include si următoarele infor matii:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă (nerespectarea acestei
dispoziții se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană);
b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă
organizat de angajator;
c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea
telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității
de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității
de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa;
h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din
reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul
intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația
telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
71
i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul
angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod
regulat;
j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de
telemuncă.

Incheierea contractului individual de muncă fără stipularea clauzelor prevăzute la lit.
b)-j) de mai sus se sanctioneaza cu amendă de 5.000 lei .

NOUL plafon de scutire la TVA – 300.000 lei de la 1 aprilie 2018

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L265 din 14 octombrie 2017 a fost publicata
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului de autorizare a României să
aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind
sistemul comun al TVA.
Astfel, pana la 31 decembrie 2020, Rom ania a primit derogare de a aplica un plafon
majorat de scutire la TVA de 300.000 lei , insa ca a ceasta decizie sa poata fi aplicata ar fi
trebuit implementata si in legislatia interna .

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privin d aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, prin care art 310 a fost
modificat incepand cu 1 aprilie 2018 astfel:
„Persoana impozabilă stabilită în România a carei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioa ră plafonului de 88.500 euro , al cărui echivalent în lei se stabilește la
cursul BNR la data aderării și se rotunjește la urm ătoarea mie, respectiv 300.000 lei , poate
aplica scutirea de TVA , denumită regim special de scutire.”

Pentru anul 2018, sunt aplic abile următoarele reguli:

Entitati infiintate
inainte de 1 ianuarie 2018 Entitati infiintate in perioada
1 ianuarie – 31 martie 2018 Entitati infiintate
dupa 1 aprilie 2018
Punctul 1 Punctul 2 Punctul 3

1. Persoanele impozabile înființate anterior anulu i 2018 au obligația solicitării
înregistrării în scopuri de TVA, dacă depășesc plafonul de 220.000 lei în perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 martie 2018 .
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului , entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018. La determinarea plafonului de 300.000 lei se ia în calcul și cifra de afaceri
realizată în intervalul ianuarie – martie 2018.

Exemplu:
Entitatea ALF A, neinregistrata in scopuri de TVA, este infiintata in anul 2015, iar in
luna ianuarie 2018 a efectuat livrari de bunuri taxabile la nivelul sumei de 240.000 lei.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
72
Ce obligatii are entitatea ALFA?

Conform Codului fiscal, pana la data de 10 februarie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
martie 2018.

2. Persoanele impozabile înființate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018 au obligația
solicitării înregistrării în sco puri de TVA dacă depășesc în perioada respectivă plafonul
de 220.000 lei.
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului , entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018.

Exemplu:
Entitatea ALFA s -a infiintat in 9 ianuarie 2018, luna in care a facturat servicii de
consultanta la nivelul sumei de 100.000 lei. L a 28 februarie 2018 , entitatea are o cifra de
afaceri cumulata de 270.000 lei.
Ce obligatii are ent itatea ALFA?

Conform Codului fiscal, pana la data de 10 martie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
aprilie 2018.

3. Persoanele impozabile înființate începând cu 1 aprilie 2018 au obligația solicitării
înregistrarii în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei, de la înființare
până la 31 decembrie 2018 (plafonul NU SE CALCULEAZA FRACTIONAT)

Exemplu:
Entitatea ALFA s -a infiintat in 11 aprilie 2018, luna in care a emis facturi de vanzare
marfuri la nivelul sumei de 230.000 lei. In luna mai 2018, entitatea a inregistrat venituri de
50.000 lei, iar in luna iunie 2018 veniturile obtinute au fost de 40.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?

Chiar daca in l una aprilie 2018 entitatea a inregistrat o cifra de afaceri de 230.000 lei,
aceasta NU are obligatia solicitarii i nregistrarii in scopuri de TVA, deoarece plafonul de
scutire a fost majorat la 300.000 lei , incepand cu 1 aprilie 2018.
La 31 mai 2018, cifra de afaceri cumulata este de 280.000 lei (inferioara plafonului),
insa la 30 iunie 2018, cifra de afaceri cumulata este de 320.000 lei. Astfel, pana la 10 iulie
2018, entitatea are obligatia sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal si va fi inregistrata i n
scopuri de TVA incepand cu 1 august 2018.
–––––––––––––––––––––––––––––––

Prin excepție de la punctele 1 si 2 de mai sus , entitatile pentru care obligația solicitării
înregistrării în scopur i de TVA intervine începând cu 1 a prilie 2018 NU trebuie să solicite

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
73
înregistrarea în scopuri de TVA decât în situația în care depășesc plafonul de 300.000 lei
până la data de 31 decembrie 2018 .
Cu alte cuvinte, entitatile care au depasit vechiul plafon d e 220.000 lei in luna
martie 2018, NU au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA .

Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, obtine urmatoarele venituri:
– ianuarie 2018: 100.000 lei;
– februarie 2018: 80.000 lei;
– martie 2018: 60.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?

Entitatea ALFA a obtinut la 31 martie 2018 o cifra de afaceri cumulata de 240.000 lei.
In mod normal, daca plafonul de scutire nu ar fi fost majorat, entitatea ar fi avut obligatia
solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA pana la 10 aprilie 2018, prin depunerea Declaratiei
010.
Dar tinand cont de prevederile Legii 72/2018, societatea ALFA nu mai are aceasta
obligatie .
Daca presupunem ca in luna aprilie 2018 veniturile recunoscute ar fi de 70.000 lei,
atunci cifra de af aceri cumulata de la inceputul anului ar fi de 310.000 lei, ceea ce inseamna
ca entitatea ar avea obligatia ca pana la 10 mai 2018 sa depuna Declaratia 010 la organul
fiscal si sa fie inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 iunie 2018.

Dupa 1 april ie 2018
Entitatile care s -au înregistrat în scopuri de TVA în perioada ianuarie-martie 2018 ,
ca urmare a depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei , pot solicita începând cu 1 a prilie
2018 scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de T VA, în vederea aplicării
regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de
300.000 lei;
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2018 pot
solicita anularea codului de TVA după data de 1 aprilie 2018 , dacă :
– nu au depășit plafonul de scutire de 220.000 lei din anul precedent (respectiv anul
2017 ); și
– până la data solicitării scoaterii din evidență nu au depășit plafonul de 300.000 lei.

În cele 2 situații de mai sus, Declaratia 010 prin care se solicita anularea codului de
TVA poate fi depu sa la organul fiscal între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare
perioadei fiscale aplicate. Anularea este valabilă de la data comunicării deciziei privind
anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Organ ul fiscal are obligația de a soluționa solicitările de scoatere a persoanelor
impozabile din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, cel târziu până la finele
lunii în care a fost depusă solicitarea.
Entitatea care a solicitat anularea codului de TVA are obligația să depună ultimul
Decont de TVA 300 , indiferent de perioada fiscală aplicată, până la 25 a lunii următoare celei
în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
74
Decont de TVA depus, entitatea are obligația să efectueze toate ajustăril e de TVA care se
impun (stocuri, servicii neutilizate, bunuri de capital) .

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 septembrie 2017,
deoarece la 31 iulie 2017 cifra de af aceri obtinuta a fost de 230.000 lei. La 31 decembrie
2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de 285.000 lei.
In perioada ianuarie – martie 2018, cifra de afaceri obtinuta a fost de 130.000 lei.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in aprilie 2018 ?

Avand in vedere ca entitatea ALFA s -a inregistrat in scopuri de TVA in anul 2017, ca
urmare a depasirii vechiului plafon de scutire de 220.000 lei, aceasta NU poate renunta de
buna voie la codul de TVA in cursul anului 2018.
Entita tea indeplineste doar o conditie din cele 2 impuse prin Legea 72/2018 si anume
faptul ca in primele 3 luni ale anului 2018, cifra de afaceri a fost de 130.000 lei, inferioara
plafonului de 300.000 lei.
Daca la 31 decembrie 2018, cifra de afaceri obtinuta va fi mai mica decat 300.000 lei,
aceasta va putea solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2019, conditia
suplimentara fiind ca până la data solicitării scoaterii din evidență sa nu depăș easca plafonul
de 300.000 lei .

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA prin optiune, incepand cu 19
octombrie 2017. La 31 decembrie 2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de
184.000 lei.
In perioada ianuarie – iunie 2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei,
perioad a fiscala fiind trimestrul.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2018 ?

Avand in vedere ca entitatea ALFA s -a inregistrat prin optiune in scopuri de TVA in
anul 2017, fara sa depaseasca vechiul plafon de scutire de 220.000 lei, iar pana la 30 iunie
2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei, aceasta POATE renunta de buna voie la
codul de TVA prin depunerea Declaratiei 010 pana la data de 10 iulie 2018.

Presupunem ca Decizia de anulare a codului de TVA ii este comu nicata pe 18 iulie
2018.
Entitatea va depune pana pe 25 iulie 2018 Decontul de TVA aferent celui de -al doilea
trimestru din anul 2018, iar pana pe 25 august 2018 ultimul Decont de TVA aferent perioadei
1 iulie 2018 – 17 iulie 2018, in care va efectua ajust arile de TVA care se impun conform
Codului fiscal .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
75
Formularul 700 – modificarea vectorului fiscal pe cale electronica

In MO f nr 747 din 18 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2.372/2017 pentru
aprobarea modelului, conținutului, precum și a instrucț iunilor de completare a
Formularului 700 „Declarație pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligații
fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal ” prin care ar fi trebuit ca incepand cu 1 ianuarie
2018, societatile comerciale, precum si perso anele fizice care desfasoara activitati
independente sa poata sa isi actualiz eze obligatiile din vectorul fiscal pe cale electronica ( ON-
LINE ).
Ulterior, in MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017
pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de
obligații fiscale care formează vectorul fiscal, prin care OPANAF 2372/2017 a fost abrogat.

Insa, de -abia incepand cu 22 martie 2018 , Formularul 700 in format pdf inteligent a
fost publicat pe sit e-ul ANAF si poate fi utilizat de catre enti tatile vizate, acesta depunandu -se
exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță .
Atenție! Declarația se completează NUMAI cu datele modificate față de datele
declarate anterior.

Pentru a putea s electa obligatiile fiscale care se doreste a fi actualizate, trebuie bifata
Declarația de înregistrare fiscală depusă inițial de catre entitate, astfel:
– Declarația 010 pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate
juridică;
– Decla rația 013 pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în
România prin unul sau mai multe sedii permanente;
– Declarația 015 pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în
România ;
– Declarația 016 pentru persoanele juridice s trăine care au locul de exercitare a
conducerii efective în România ;
– Declarația 020 pentru persoane fizice române și străine care dețin CNP ;
– Declarația 030 pentru persoane fizice care nu dețin CNP ;
– Declarația 040 pentru instituții publice ;
– Declarația 070 pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod
independe nt sau exercită profesii libere .

Prin intermediul acestui formular se poate realiza trecerea de la impozit pe profit la
microintreprindere sau invers, se poate evidentia calita tea de angajator prin luarea in
evidenta a impozitului pe veniturile salariale si a contributiilor aferente sau renuntarea la
aceasta calitate, precum si luarea in evidenta sau iesirea din sfera impozitului specific.
In ceea ce priveste TVA , Formularul 700 poate fi depus doar pentru modificarea
perioadei fiscale din LUNA in TRIMESTRU sau invers, pana la data de 15 ianuarie. Astfel:
– se bifeaza perioada fiscală „ LUNA” de către entitatea care a utilizat ca perioadă fiscală
trimestrul, dar în cursul anului prec edent a realizat o „cifră de afaceri” care a depășit
plafonul de 100.000 euro, cu excepția situației în care entitatea a efectuat în cursul
anului precedent una sau mai multe achi ziții intracomunitare de bunuri;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
76
– se bifeaza perioada fiscală „ TRIMESTRUL ” de către entitatea care a utilizat ca perioadă
fiscală luna, dar în cursul anului precedent a realizat o „cifră de afaceri” care nu a
depășit plafonul de 100.000 euro, cu excepția situației în care entitatea a efectuat în
cursul anului preced ent una sau mai m ulte achiziții intracomunitare de bunuri ;
– in continutul formularului se înscrie „cifra de afaceri” obținută în anul precedent,
avandu -se în vedere baza de impozitare înscrisă pe rândurile din Decontul de TVA 300
corespunzătoare livrărilor de bunuri/prestăr ilor de servicii taxabile și/sau scutite cu
drept de deducere și/sau a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care locul
livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dar care dau drept de deducere,
precum și rândurile de regulariză ri aferente. NU sunt luate în calcul sumele înscrise în
rândurile din decont aferente unor câmpuri de date informative cum sunt facturile
emise după inspecția fiscală sau informații privind TVA neexigibilă.

Atenție! Nu se depune Formularul 700 de catre en titatea :
– care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) – (6) din Codul
fiscal (se utilizeaza Declaratiile 010, 020, 070 etc, dupa caz) ;
– care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și efectuează o achiziție intracomunitară
de b unuri taxabilă în România (se utilizeaza Formularul 092) ;
– înregistrată în scopuri de TVA care solicită utilizarea altei perioade fiscale decât luna
sau trimestrul, respectiv semestrul sau anul calendaristic (se utilizeaza Formularul
306) ;
– care, după anular ea codului de TVA, solicită reînregistrarea în scopuri de TVA (se
utilizeaza Formularul 099) ;
– care solicită anularea înregistrării în scopuri de TVA (se utilizeaza Declaratiile 010,
020, 070 etc, dupa caz);
– care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul si care a realizat în anul precedent o „cifră
de afaceri” mai mica decat plafonul de 100.000 euro și care are obligația depunerii la
organul fiscal, până la 25 ianuarie inclusiv, a Formularului 094;

De asemenea, Formularul 700 nu se depune pentru:
– modificar ea sistemului anual/trimestrial de declarare si de plata a impozitului pe
profit (se utilizeaza Formularul 01 2);
– efectuarea optiunii de modificare a anului fiscal (se utilizeaza Formularul 014).

Valoarea nominala a tichetelor de masa – pana la 15,18 lei/tichet

In MOf nr 412 din 15 mai 2018 a fost publicat OMMJS nr 1.618 /201 8 pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui t ichet de masă pentru semestrul I al anului 2018 .
Astfel, începând cu luna mai 2018 , valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși
cuantumu l de 15,18 lei.
Conform OMMJS nr 1.619 /201 8, publicat in MOf nr 412 din 15 mai 2018, incepand cu
luna mai 2018, valoarea sumei lunare care se acorda sub forma de tichete de cresa creste de
la 440 lei la 450 lei . Tichetele de creșă se acordă angajaților pen tru creșterea copiilor în
vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani, pentru copiii cu handicap și, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă ,

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
77
acordarea lor se face la cererea unuia dint re părinți, în cazul în care angajații respectivi nu
beneficiază de concediul și de indemnizația pentru creșterea copilului.

Istoric:
Conform Legii 218/2016 pentru modificarea art. 3 , alin. (1) din Legea 142/1998
privind acordarea tichetelor de masă, pub licată în MOf nr. 931 din 18 noiembrie 2016,
incepând cu 1 decembrie 2016, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate
depăși suma de 15 lei .
Astfel, angajatorii nu sunt obligați să acorde tichete de masa la nivel ul maxim, ci doar
să se încadreze în acest plafon. De exemplu, un angajator poate acorda tichete de masa la
nivelul sumei de 10 lei, 11 lei, 14 lei sau maxim 15 lei, in functie de bugetul aprobat in acest
sens, comunicand nivelul agreat societatii furnizoare de tichete de masa.
In MOf nr 983 din 07 decembrie 2016 a fost publicat OMMFPSPV 2218/2016 privind
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2016
care precizeaza ca pentru intervalul de timp decembrie 2016 – aprilie 2017 inclusiv,
valoarea nom inală a unui tichet de masă nu poate depăși cuantumul de 15 lei.
In MOf nr 935 din 27 noiembrie 2017 a fost publicat OMMJS nr 1852/2017 pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2017.
Astfel, începând c u luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși
cuantumul de 15,09 lei .

Conform Legii nr 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, a ngajatorul
distribuie salariaților tichetele de masă, lunar, în ultima decadă a fiecărei lun i, pentru luna
următoare.
Atentie! Chiar daca o persoana este salariata cu timp partial (de exemplu 2 ore/zi ),
aceasta are dreptul la un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata, atat timp cat se afla la
functia de baza. Astfel, si un salariat cu norma par tiala are dreptul la acelasi numar de tichete
de masa ca un salariat cu norma intreaga (bineinteles , daca a lucrat efectiv in toate zilele
lucratoare si daca ne referim la functia de baza).
Doar in cazul salariatilor care lucreaza in ture de peste 8 ore/zi , numărul de tichete
de masă se calculeaza prin raportarea timpul efectiv lucrat la norma de lucru de 8 ore/zi.
Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul zilelor
rezultat să nu depășească numărul de zile lu crătoare .

De exemplu , presupunem ca un angajat care are o norma de lucru tip ”12/24”, a
inregistrat 212 ore efectiv lucrate, luna respectiva avand 21 zile lucratoare.
Numar de zile conform norma de 8 ore = 212 ore / 8 ore = 26, 5 zile = 27 zile
Astfel, an gajatul are dreptul la 21 tichete de masa, deoarece numarul de zile rezultat in
urma calculului il depaseste pe cel al zilelor lucratoare din luna.

In continuare cateva aspecte din HG 23/2015 pentru aprobarea Normelor de aplicare
a Legii nr 142/1998, publ icata in MOf nr 54 din 22 ianuarie 2015 :
– salariații beneficia za, lunar, de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul
de zile în care sunt prezenți la lucru;

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
78
– la sfârșitul fiecărei luni, la data stabilită de angajator sau la data încetării contrac tului
individual de muncă, salariatul are obligația să restituie angajatorului tichetele de
masă pe suport hârtie acordate pentru luna în curs, dar necuvenite și neutilizate sau
contravaloarea acestora, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic. În cazul în
care salariatul utilizează într -o lună un număr de tichete de masă mai mare decât
numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat contravaloarea
tichetelor utilizate și necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru luna următ oare
un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu numărul
de tichete acordate pentru luna anterioară și necuvenite. Practic, se face o regularizare
de la o luna la alta;
– angajatorii sunt obligați să înștiințeze lunar salariaț ii privind data alimentarii și
valoarea tichetelor de masă transferate pe suportul electronic;
– tichetul de masa este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepția
tichetului emis în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care p oate fi utilizat până la
data de 31 decembrie a anului următor;
– angajatorii sunt obligati sa isi instruiasca salariații să nu vândă tichetele de masa;
aceste se folosesc doar cu scopul de a achiziționa produse alimentare/achita masa și
doar în unitățile agreate;
– tichetele de masă pe suport hârtie nu pot fi distri buite către salariați, dacă nu a fost
achitată integral contravaloarea tichetelor și a costului imprimate lor.

Alte modificari fiscale aduse de OUG 25/2018

In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal –
bugetare , prin care au fost aduse si urmatoarele modificari Codului fiscal.

1. Scutirea de impozit a profitului reinvestit

În prezent, profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și
echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare , în programe
informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau
achiziționate și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este
scutit de impozit.
Contribuabilii au obligația de a păstra activele pentru care aplica facilitatea
neimpozitarii profitului reinvestit cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar nu mai mult de 5 ani .
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligația depunerii
declarației fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele
respective și se percep și creanțe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilității, cu
următoarele excepții:
– activele transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare;
– activele înstrăinate în cadrul proced urii de lichidare/faliment; și

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
79
– activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care
aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de
contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul dem onstrează furtul pe
baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
– sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de
lege (OUG 25/2018) .

Aceasta masura a fost luata deoarece, conform OUG 91/2014 pentru modificarea și
completarea OUG 28/1999, operatorii urmează să schimbe în mod obligatoriu aparatele de
marcat electronice fiscale din dotare, indiferent de data achiziției acestora. Astfel, se
impunea introducerea unei prevederi potrivit căreia, în cazul înlocuirii aparate lor de
marcat electronice, pentru a respecta cerințele impuse de lege, să NU se aplice sancțiunea
referitoare la recalcularea impozitului pe profit și perceperea de creanțe fiscale accesorii.

2. Regimul v enituri lor obtinute în baza contractelor de activitate sportivă

Persoanele care obtin venituri în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate
potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, datorează impozit pe venit , impozitul
fiind final.
Prin OUG 38/2017 s-a introdus posibilitatea ca sportivii (de performanță sau
amatori ) legitimați la un club, sa fie remunerați în baza unor contract e de activitate sportivă.
Veniturile obținute erau asimilate veniturilor din activități independente. Sportivii se putea u
înregistra la ANAF similar profesi ilor liberale , insa erau obligat i să conducă evidență
contabilă, să emită facturi și să emită chitanțe pentru încasări , ceea ce însemna o împovărare
pentru acestia .

Plătitorii veniturilor (persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidență contabilă ) au obligația de a calcula, de a reține și de a achita impozitul
corespunzător sumelor plătite , prin reținere la sursă , cota de i mpozit are fiind de 10%
asupra venitului brut, la momentul plății venitului.
Impozitul calculat și reținut r eprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat
până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului
din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum
și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie,
pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
Contribuabilii NU au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile si pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel :
a) în cotă de 2% pentru susținerea entită ților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pe ntru acordarea de burse private ;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puț in un serviciu social licențiat .

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
80
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice , procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al
președintelui ANAF .
Prin excepție , contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei de 2%
sau 3,5% din impozitul stabilit de către p lătitorii de astfel de venituri, până la termenul de
plată a impozitului . Opțiunea se exercită în scris de către contribuabil și se aplică la
momentul plății impozitului de către plătitorii de venituri. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului de activitate sportivă înch eiat între părți, începând cu luna
exercitării opțiunii, dar nu mai mul t de 2 ani fiscali consecutivi.

3. Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din pensii

Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul afere nt
acestui venit, de a -l reține și de a -l plăti la bugetul de stat. Impozitul se calculează prin
aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Plătitorul
de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel :
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființe ază și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pe ntru acordarea de burse private ;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puț in un serviciu social licențiat .
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal.

4. Regimul TVA pentru proiectele de cercetare -dezvoltare și inovare

Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare -dezvoltare și inovare nu se
cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării NU sunt transferate altei persoane. Dreptul
de deducere pentru achizițiile destinate realizării proiectelor de cercetare -dezvoltare și
inovare se exercită în limitele și în condiț iile prevăzute de Codul fiscal.

5. Modificari aduse Codului de procedura fiscala

In cazul debitorilor cu risc fiscal mic, organul fiscal poate aproba eșalonarea la plată a
obligațiilor fiscale restante, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Este considerat cu risc fiscal
mic debitorul care, la data depunerii cererii, îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

Inainte de OUG 25/2018 Dupa OUG 25/2018
a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
b) niciunul dintre administratori și/sau
asociați nu a deținut , în ultimii 5 ani anteriori
depunerii cererii, calitatea de administrator a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
b) administratorii, în cazul SA si SCA și
asociații majoritari sau, după caz, asociatul
unic și/sau administrat orii, în cazul celorlalte

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
81
sau asociat la persoane juridice care au fost
lichidate sau la care a fost declanșată
procedura insolvenței și la care au rămas
obligații fiscale neachitate;
c) nu se află în inacti vitate temporară înscrisă
la registrul comerțului sau în registre ținute
de instanțe judecătorești competente;
d) nu are obligații fiscale restante mai mari
de 6 luni ;
e) nu a înregistrat pierderi contabile în
fiecare a n din ultimii 3 ani consecutivi ;

f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost
înființate cu minimum 12 luni anterior
depunerii cererii. societăți (SRL, SCS si SNC) , nu au fapte
înscrise în cazierul fiscal;

c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă
la registrul comerțului sau în registre ținute
de instanțe judecătorești competente;
d) nu are obligații fisc ale restante mai mari
de 12 luni ;
e) nu a înregistrat, conform reglementărilor
contabile, pierderi din exploatare în ultimul
exercițiu financiar închis ;
f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost
înființate cu minimum 12 luni anterior
depunerii cererii.

Alte modificari fiscale aduse de OUG 18/2018

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata OUG 18/2018 privind adoptarea
unor măsuri fiscal -bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative , prin
care Codul fiscal a fost modifica t.

1. Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

În cazul persoanelor care obtin venituri din activități independente, altele decât
venituri le din profesii liberale , venitul net anual se poate determina fie in sistem real, fie pe
baza normelor anuale de venit de la locul desfășurării activității .
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care
în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei
al sumei de 100.000 e uro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării
venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea
echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR , la sfârșitul anului fiscal. Ace ste persoane au obligatia să depună Declarația unică
până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit în Declarația unică 212 , prin
aplicarea coeficienț ilor de corecție publicați de către Direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, respectiv a municipiului București, asupra normelor anuale de venit.
Procedura de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual, va fi
stabil ita prin norme.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme
de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sis tem real .
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din c ontabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
82
nouă perioadă dacă persoana nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea
Declarației unice 212 și depunerea acesteia la organul fi scal până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice cu informații priv ind determinarea venitului
net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Persoanele care obtin venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anu al
datorat, pe baza Declarației unice , prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de
venit ajustate, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitul ui.

2. Venituri din cedarea folosinței bunurilor – pe norma de venit

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5
camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018
(4) Contribuabilii au obligația să depună la
organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la
31 ianuarie inclusiv, Declarația 220 privind
venitul estimat/norma de venit pentru anul
în curs. In cazul în care contribuabilii încep să
realizeze în cursul anului, după 31 ianuarie
inclusiv, astfel de venituri, în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului
aceștia au obligația completării și depunerii
Declarației 220 privind venitul estimat/
norma de venit pentru anul fiscal în curs.

(6) Impozitul anual datorat se calculează prin
aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale
de venit, impozitul fiind final.

(8) Plata impozitul ui se efectuează în cursul
anului, în 2 rate egale, astfel: 50% din impozit (4) Contribuabilii au obligația să depună la
organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la
15 martie inclusiv a anul ui de realizare a
veniturilor, Declarați a unic a. În cazul în care
contribuabilii încep să realizeze în cursul
anului astfel de venituri , au obligația
completării și depunerii Declarației unice ,
în termen de 30 de zile de la data pro ducerii
evenimentului, pentru anul fiscal în curs.

(6) Impozitul anual datorat se calculează de
către contribuabil, pe baza datelor din
Declarația unică prin aplicarea cotei de 10%
asupra normei anuale de venit, impozitul
fiind final.

(8) Plata impozit ului se efectuează până la
data de 15 martie inclusiv a anului fiscal

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
83
până la 25 iulie inclusiv și 50% până la 25
noiembrie inclusiv.

(81) În cazul încetării sau suspendării
temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica eveni mentul
organului fiscal în termen de 30 de zile de la
data producerii acestuia, în vederea
recalculării plăților stabilite în contul
impozitului anual datorat. următor celui de realizare a venitului.

(81) În cazul încetării sau suspendării
temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica evenimentul
organului fiscal în ter men de 30 de zile de la
data producerii acestuia, prin depunerea
Declarației unice și își va rec alcula
impozitul anual datorat.

Contribuab ilii care realizează venituri din închirierea camerelor situate în locuințe
proprietate personală, având o capacitat e de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5
camere inclusiv au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real,
pe baza datelor din contabilitate , caz în care au obligația de a completa Registrul de evidență
fiscală.
Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal , prin completarea Declarației unice ,
pentru anul în curs și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a veniturilor. În cazul în care contribuabilii încep să r ealizeze, în
cursul anului, astfel de venituri , opțiunea se exercită pentru anul fiscal în curs, în termen de
30 de zile de la data producerii evenimentului, prin completarea și depunerea Declarației
unice .
Plata impozitului se efectuează până la data de 1 5 martie inclusiv a anului fiscal
următor celui de realizare a venitului.
În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului,
cont ribuabilul va notifica organul fiscal prin depunerea Declarației unice, în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului, și își va recalcula impozitul anual.
Contribuabilii care obtin astfel de venitui au obligația de a depune Declarația unică
212 la organul fiscal pentru fiecare an fiscal, până la 15 martie inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza
Declarației unice 212 prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii realizează venituri din închirierea
unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice organului fiscal
evenimentul, prin depunerea Declarației unice în 30 de zile de la data producer ii acestuia.
Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit,
contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat.
Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real ,
contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Acestia sunt
obligați să depună la organul fiscal Declarația unică, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului, pentru veniturile aferente perioadei rămase până l a sfârșitul
anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada rămasă sunt
cele prevăzute la art. 86 alin. (4) -(7).

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
84
3. Determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare

Câștigul net anual/pierderea netă a nuală se determină ca diferență între câștigurile și
pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din
transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente fi nanciare derivate, precum și din transferul aurului financiar. La determinarea
câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente
tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Câștigul net anual/pierde rea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza
Declar ației unice .
Intermediarii, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții
autoadministrate au următoarele obligații:
a) calcularea câștigului/pierderii pentru fiecar e tranzacție efectuată pentru contribuabil
sau anual, după caz;
b) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul
câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului
fiscal, până la data de 31 ian uarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior
(anterior, termenul era 28 februarie) ;
c) să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul
anterior, la organul fiscal o declarație informativă privind totalul
câștigurilor/ pierderilor, pentru fiecare contribuabil (anterior, termenul era 28
februarie) .

4. Venituri din activități agricole pe bază de norme de venit

Venitul dintr -o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Normele de
venit se publică de către d irecțiile generale regionale ale finanțelor publice, până cel târziu la
data de 5 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit (anterior, termenul
era 15 februarie).

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018
În cazul contribuabililor ca re realizează
venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe
activități agricole pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit,
organul fiscal competent stabilește venitul
anual prin însumarea veniturilor
corespunzătoare fiecărei activități. În cazul contribuabililor care realizează
venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe
activități agricole pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit,
contribuabilul stabilește venitul anual
prin însumarea veniturilor corespunzătoare
fiecărei ac tivități.

În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau
într-o formă de asociere, în cazul în care s -au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene
meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor nat urale ca îngheț, grindină,
polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30%
din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se
reduce proporțional cu pierderea respectiv ă.

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
85
În cazul acesta, contribuabilul are obligația să depună Declarația unică și să
recalculeze venitul anual și impozitul anual, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubelor, prin diminuarea normei de venit aferentă fiecărei categorii de produse
vege tale/categorii de animale , corespunzător cu procentul reprezentând gradul de afectare
stabilit potrivit procesului -verbal de con statare și evaluare a pagubelor .

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018
(1) Impozitul pe venitul din activități agricole
se calculează de organul fiscal competent
prin aplicarea unei cote de 10% asupra
venitului anual din activități agricole stabilit
pe baza normei anuale de venit, impozitul
fiind final.

(2) Contribuabilul care desfășoară o
activitate agricolă pentru care ven itul se
determină pe bază de normă de venit are
obligația de a depune anual Declarația 221 la
organul fiscal, până la data de 25 mai inclusiv
a anului fiscal, pentru anul în curs.

(6) Plata impozitului anual stabilit conform
deciziei de impunere anuale se efectuează în
două rate egale, astfel:
a) 50% din impozit până la data de 25
octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15
decembrie inclusiv. (1) Impozitul pe venitul din activități agricole
se calculează de către contribuabil prin
aplicarea unei cote de 10% asupra venitului
anual din activități agricole stabilit pe baza
normei anuale de venit, impozitul fiind final.

(2) Contribuabilul care desfășoară o
activitate agricolă pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit are
obligația de a depune anual, pentru veniturile
anului în curs, Declarația unică 221 la
organul fiscal, până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a venitului.

(7) Plata impozitului anual datorat se
efectuează până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a
venitului.

5. Venituri din jocuri de noroc

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui
venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de
noroc:

Tranșe de venit brut
– lei – Impozit
– lei –
până la 66.750, inclusiv 1%
intre 66.750 – 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
86
Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri
de noroc la distanță sau on -line, impozitul datorat se determină și se reține la sursă la fiecare
transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.
O alta modificare consta in faptul ca persoanele care obțin venituri ca urmare a
participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker nu mai au obligatia depuner ii
Declarației 200 privind venitul realizat .

6. Venituri din alte surse

Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării
veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut
pentru venit urile prevăzute la art. 114 din Codul fiscal.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile,
altele decât cel e prevăzute la art. 115 alin. (1), precum și cele prevăzute la art. 114 alin. (2)
lit. l) din Codul fiscal au obligația de a depune Declarația unică la organul fiscal, pentru
fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de r ealizare a
venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației
unice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse
pentru care contribuabilii au obligația depunerii Declara ției unice , altele decât cele
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) din Codul fiscal.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.
––- ––––––––––- –––––––––––––––––––––––––––

Vinerea Mare – O noua zi nelucratoare

In MOf nr 226 din 13 martie 2018 a fost publicata Legea 64/2018 pentru completarea
alin (1) al art 139 din Codul muncii prin care este declarata ca zi nelucratoare Vinerea Mare,
ultima zi de vineri inaintea Pastelui. Astfel, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează
sunt:
– 1 și 2 ianuarie;
– prima și a doua zi de Paști;
– 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
– Vinerea Mare, u ltima zi de vineri inaintea Pastelui
– 1 mai;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– 1 iunie (Ziua copilului);
– 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
– 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României);
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Cră ciun;
În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază,
pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
87
poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunză tor muncii prestate în programul
normal de lucru.
Conform Codului muncii, p rin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili ș i
alte zile libere in afara celor de mai sus.