Creșterea economică, dezvoltarea [628757]

Creșterea economică, dezvoltarea
României și reducerea sărăciei
Prof. univ. dr. Florin Georgescu
Prim -viceguvernator al B ăncii Naționale a României
1

Cuprins
2 I. Creșterea economică, dezvoltarea țării și paradoxul
actual din România 3
II. Cauzele blocării transmiterii creșterii economice în dezvoltarea țării 11
III. Calitatea politicilor economice, polarizarea socială și sărăcia 22
IV. Concluzii 27
V. Soluții 32

3 I. CREȘTEREA ECONOMICĂ,
DEZVOLTAREA ȚĂRII ȘI PARADOXUL
ACTUAL DIN ROMÂNIA

I.1 Creștere economică rapidă și convergență
reală accelerată în ultimii 15 ani…
•PIB-ul a crescut de 4 ori , de la 40,8
mld. euro în 2000 la 160,4 mld. euro
în 2015;
•PIB-ul pe locuitor , exprimat ca
pondere în media zonei euro, s-a
majorat de 2,3 ori , de la 23% în 2000
la 53% în 2015;
•Diferențialul estimat de creștere
economică a României (+1,5 pp/an)
față de media zonei euro ne-ar
permite atingerea unui nivel de 65%
în 6-7 ani
•Deși este considerată o condiție
necesară a dezvoltării unui stat,
creșterea PIB -ului nu arată efectiv
cât de bine trăiesc oamenii și cât de
bună este calitatea mediului
înconjurător (Eurostat – secțiune
GDP and beyond).

4 Sursa datelor: AMECO, calcule proprii
40.8
160.4
23 53
010203040506070
0306090120150180210
2000
20012002
2003
20042005
2006
20072008
2009
201020112012
2013
20142015
2016e
2017ePIB – sc. st.
PIB per capita (pondere în media zonei euro, PPP) – sc. dr.mld. euro procente ROMÂNIA

… mai dinamică decât în principalele economii
europene
5 Sursa datelor: AMECO, calcule proprii
2,116
3,026
107 117
100104108112116120
20002400280032003600
2000
2001200220032004
2005
20062007
2008
2009
2010
2011201220132014
2015
2016e
2017ePIB – sc. st.
PIB per capita (pondere în media zonei euro, PPP) – sc. dr.mld. euro procente GERMANIA
1485.3
2183.6 103
99
949698100102104106
05001000150020002500
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
20082009201020112012
2013
20142015
2016e2017ePIB – sc. st.
PIB per capita (pondere în media zonei euro, PPP) – sc. dr.mld. euro procente FRANȚA

I.2 Dezvoltarea țării – aspecte conceptuale
•Dezvoltarea unui stat mișcarea ascendentă a bunăstării
întregului sistem social îmbunătățirea condițiilor de viață și a
structurii socio -economice a țării progrese instituționale și
tehnologice, reflectate în evoluții pozitive a le veniturilor și
avuției populației .
•În recentele documente ale Organizației Națiunilor Unite
(ONU) și Băncii Mondiale dezvoltarea se referă la:
–creșterea calității capitalului uman ,
–scăderea inegalității
–schimbări structurale care îmbunătățesc calitatea vieții .
•Cuantificarea dezvoltării indicele dezvoltării umane , indice
statistic compozit cu valori cuprinse între 0 și 1, determinat pe
baza:
–speranței de viață
–nivelului de educație
–venitului pe locuitor

6

I.3 Evolu ția dezvoltării țării
•valoarea indicatorului de profil ( IDU)
înregistrată de România a fost în
anul 2014 de 79,3% , în condițiile
unei medii UE de 88,2% (penultima
poziție în cadrul UE, înaintea
Bulgariei)
•în anul 2000, valoarea IDU era de
70,7% (+8,6 pp; +12,2% în 2014)
•primele locuri în UE :
–Danemarca – 92,3% (+6,1 pp, de la
86,2% în 2000)
–Olanda – 92,2 % (+4,5 pp de la 87,7% în
2000)
–Germania – 91,6 % (+ 6,1 pp, de la 85,5%
în 2000)
–Suedia – 90,7% (+1 pp, de la 89,7% în
2000 ) Indicele dezvoltării umane (IDU)
Sursa datelor: Raport ONU privind dezvoltarea umană 2015
7 70.7 75.1 78.5 78.6 78.8 79.1 79.3
50556065707580
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014procente

I.4 Corelația creștere – dezvoltare în România
•În timp ce , în ultimii 15 ani, PIB -ul a sporit de 4 ori, iar PIB -ul pe
locuitor a crescut de 2,3 ori , indicele dezvoltării umane a
crescut cu numai 12,2% ;
•Dezvoltarea în România este mai lentă decât creșterea
economică din cauza :
–Calității relativ slabe a creșterii (probleme structurale în
economia reală, principala forță de creare a PIB )
–Deficiențelor în repartiția PIB, îngreunată de obturarea
canalelor distribuirii primare și secundare, ca efect al
indisciplinei financiare și ilegalităților din societate
oîn planul distribuirii există un raport disproporționat între
salarii și profit în favoarea ultimului
oîn planul redistribuirii se manifestă insuficiența
transferurilor financiare și asistenței sociale în cadrul
bugetului din cauza slabei colectări a impozitelor și taxelor
8

I.5 Structura pe ramuri a economiei românești
relevă un aport redus de VAB pe salariat
•Primele locuri în UE
oLuxemburg (116.300 euro)
oIrlanda (99.500 euro )
oDanemarca (82.400 euro)
oSuedia (8 1.800 euro)
•România
(16.500 euro) –penultima
poziție din UE
productivitate relativ
redusă în comparație cu celelalte state membre
oAgricultură slab dotată tehnic
oIndustrie cu grad scăzut de
prelucrare
oContribuți a redus ă de VAB pe
salariat a sectorului serviciilor în
raport cu industria manufacturieră
Sursa datelor: Eurostat , AMECO Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice în 2015
01002003004005006007008009001,000
0-100 100-200 200-300 300-400 400-500 500-600 600-700 700-800 800-900 900-1,000
9

•Economia românească se caracterizează, în prezent, prin echilibru la
nivel macroeconomic și tensiuni la nivel microeconomic (Conferința
AAFBR, noiembrie 2014)
•Disciplina financiară la nivel macroeconomic = implementarea unui
mix adecvat de politici economice, cu un dozaj corespunzător, în
scopul asigurării echilibrului macroeconomic
•Disciplina financiară la nivel microeconomic = instituirea prin lege și
aplicarea unor constrângeri bugetare puternice pentru contribuabilii
persoane juridice și fizice în scopul asigurării stabilității financiare
crearea de condiții competiționale egale („ level playing field”)
•Deși situația macroeconomică este bună (îndeplinirea criteriilor de la
Maastricht, precum și a 10 din cei 11 indicatori ai tabloului de bord
european privind macrostabilitatea), există tensiuni la nivel
microeconomic , deoarece repartiția PIB în economie este inadecvată
−Sunt tensionați cei disciplinați (persoane fizice și juridice care respectă legea) pentru că
nu resimt, decât în mică parte, creșterea economică multe din canalele repartiției
valorii adăugate sunt colmatate de indisciplina altor persoane juridice și fizice
−Sunt relaxați cei indisciplinați deoarece își însușesc o parte nejustificat de mare din
valoarea adăugată obținută în economie. I.6 Paradoxul actual din România: macrostabilitate
economică în condiții de tensiuni la nivel microeconomic
10

11 II. CAUZELE BLOCĂRII TRANSMITERII
CREȘTERII ECONOMICE ÎN
DEZVOLTAREA ȚĂRII

II. 1 Majorarea mai rapid ă a consumului intermediar1) decât
a produc ției totale → comprimă creșterea economică
•Majorare a ponderii CI în
valoarea producției atât față
de anul 2000 (+ 2,2 pp), cât
mai ales raportat la anul 2008, când s-a declanșat criza ( +3,2
pp)
•Această evoluție negativă
indică un grad relativ redus de
complexitate a economiei , un
cadru fiscal-contabil lax,
precum și indisciplin ă
financiar ă → transfer prin preț
și cheltuieli subiective ale
firmelor2) Sursa datelor : INS, calcule proprii
1)Consumul intermediar (CI) reprezint ă valoarea totală a bunurilor și serviciilor utilizate ca
intrări în procesul de produc ție
2)Consumurile intermediare sunt o modalitate de a oferi un supliment important de nivel de
viață managerilor și acționarilor (T. Piketty – Capitalul in secolul XXI, 2013, pg. 979) 12 53.5
53.5
53.5
53.7
54.1
53.1
53.3
52.2
52.5
52.6
54.1
56.2
57.2
56.3
55.7
505152535455565758
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014procente Consum intermediar /Produc ție

II. 2 Distribuț ia venitului național net1) se face prepond erent în
favoarea capitalului , comprimâ ndu- se și veniturile din munc ă
•În teorie raportul este 60 -65%
pentru muncă și de 35- 40% pentru
capital
•În timp ce în țările dezvoltate ,
capitalului îi revine 40% din VNN și
muncii 60% , în Rom ânia, situa ția
este invers ă: capitalul prime ște
60%, iar munca sub 40% în 2014
•Deși în anul 2000 raportul era 50% –
50% , după 2008 (raport 48% -52%) ,
costul crizei a fost transferat asupra
salariați lor, iar raportul s-a
degradat pentru muncă la 40%,
capitalului revenind u-i 60% (evoluție
favorizată de slăbirea forței de
negociere a salariaților prin legisla ția
muncii adoptată în 201 0) Sursa datelor : INS , Ameco , calcule proprii SUA Germania Franta Marea
Britanie Romania
2000 66% 64% 58% 60% 50%
2001 66% 64% 59% 61% 52%
2002 65% 63% 60% 60% 51%
2003 65% 63% 60% 59% 48%
2004 64% 61% 59% 59% 48%
2005 63% 59% 60% 58% 49%
2006 63% 57% 59% 60% 48%
2007 64% 56% 59% 60% 46%
2008 65% 58% 60% 60% 48%
2009 64% 60% 62% 62% 47%
2010 63% 59% 62% 60% 44%
2011 62% 58% 61% 58% 41%
2012 61% 60% 62% 59% 41%
2013 61% 60% 63% 60% 40%
2014 61,8% 60,1% 62,5% 59,7% 39,7%
1) Venitul național net este calculat ca diferență între
venitul național brut și consumul de capital fix
(amortizare și depreciere) 13 Ponderea remunerării muncii în venitul național net

II.3 Redistribuirea prin buget a unei părți din PIB
are contribuție slabă la formarea venitului
majorității populației
•Colectare ineficientă a veniturilor bugetare din cauza:
–indisciplinei financiare și evaziunii fiscale
–slabei administrări instituționale a creanțelor statului
•Alocări insuficiente și ineficiente ale resurselor către
populație (transferuri financiare și asistență socială)
comprimarea acestora și nețintirea grupurilor vulnerabile din
cauza:
–ineficienței utilizării banului public
–birocrației
–corupției
14

II.4 Rezultatele financiare ale firmelor reflectă
disciplina necorespunzătoare din economia reală
•Ambele sectoare, privat și de stat, prezintă un sold pozitiv între profituri și
pierderi (+1 8,5 mld. lei în sectorul privat , respectiv +2,5 mld. lei pentru
sectorul de stat)
•În sectorul privat 244.900 firme (41% din cele care au depus bilanț)
înregistrează pierderi în sumă de 39 mld. lei (8,8 mld. euro ) , nivel relativ
constant în ultimii 7 ani.

15
– Anul 2014 –

•Necesarul de recapitalizare:
o10,8 mld. euro (din care 6 ,3 mld. euro firme cu capital străin și 4,5 mld. euro firme private
autohtone ) pentru atingerea a 50% din capitalul social, așa cum prevede legea
o19,9 mld. euro (din care 1 3 mld. euro firme cu capital străin; 6,5 mld. euro firme private
autohtone și 0,4 mld. euro companiile de stat) pentru atingerea a 100% din capitalul
social inițial
•Trebuie accelerat exit-ul de pe piață, potrivit teoriei distrugerii creatoare (Schumpeter , 1942)
o caracteristică a capitalismului : să se distrugă ceea ce nu mai merită păstrat și să vin ă
alte forme noi în locul acestora
Sursa datelor: MFP , calcule BNR II.5 Firmele cu pierderi dezinvestesc și se finanțează tot
mai mult din datorii soluția = recapitalizare sau exit
5.7 83.5
1.8
-2.7 7.5 80.8
(10) – 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Capital de stat Capital privatCapitaluri proprii Datorii Activ totalmld. euro

II.6 Numeric sunt foarte multe firme cu nivelul
capitalului sub pragul reglementat
•Din totalul de 244.900 firme cu pierdere, 76% au un capital
propriu inferior celui stabilit de lege
•Din cele 186.651 firme cu capital inferior celui legal, 98% înregistrează capital negativ, având datoriile mai mari decât
activele
17 2014 Total de stat private,
din care autohtone străine
Număr firme cu pierdere netă,
din care
244,9 00
380
244,5 20
217,4 40
23,78 0
firme cu capital propriu sub 50% din
capitalul social subscris varsat , din care
186,651
244
186,407
166,046
17,835
firme cu capital propriu negativ
183,010
212
182,798
163,381
16,948
Sursa datelor: MFP , calcule BNR

II.7 Nicio instituție a statului nu administrează
problema subcapitalizării firmelor din România
18 •Articolul 153 din Legea nr. 31/1990 privind societățil e comerciale stipulea ză:
–Alin (1) Dacă consiliul de administrație , respectiv directoratul, constată că, în
urma unor pierderi , stabilite prin situațiile financiare anuale aprobate conform legii,
activul net al societății , determinat ca diferență între totalul activelor și totalul
datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea
capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală
extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
–Alin (4) Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăște dizolvarea
societății, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea
exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile […], să
procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puțin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, […] până la nivelul unei
valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social .
–În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare […] sau dacă adunarea generală
extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană
interesată se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății . […] În
oricare dintre aceste cazuri instanța poate acorda societății un termen ce nu
poate depăși 6 luni pentru regularizarea situației . […].
•În pofida acestor prevederi legale clare, în nicio lege nu este prevăzută
instituția statului care trebuie să acționeze ca “persoană interesată ” pentru
capitalizarea sau dizolvarea firmelor cu pierderi care și -au consumat capitalul
peste limitele legale

II.8 Balan ța investire -dezinvestire aport scăzut la
creșterea și dezvoltarea economică în România (1)
19 Sursa datelor: INS, BNR, calcule proprii •În ultimii 15 ani, economia reală a
României a fost capitalizată net de
către acționari cu suma de numai
88 mld. euro ( într-un ritm mediu
anual de doar 8% în ultimii 5 ani ),
din care:
–Investire (capital vărsat și profit
reinvestit) de 238 mld. euro
–Dezinvestire (pierderi și dividende
distribuite) de 150 mld. euro
•De subliniat că, în mod
surprinzător, totalul investițiilor din
recapitalizarea profitului însumând 155 mld. euro se apropie
îngrijorător de volumul
dezinvestirii cu un nivel de 150
mld. euro (112 mld. euro pierderi și
38 mld. dividende încasate de
acționari)
-4.2 -3.8 -4.5 -3.9 -2.8 -3.3 -3.5
-6.3
-11.5 -11.3 -10.3 -10.7 -10.3 -9.5 -9.5 4.0
2.3 7.1
1.1 1.3 3.5 9.3 14.8
11.8
2.1 5.8 6.6 5.6 6.5 6.8
-15-10-50510152025
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Repartizarea rezultatului (dividende)
Rezultatul negativ al exercitiului
Rezultatul pozitiv al exercitiului
Crestere rezerve
Crestere prime de capital
Crestere capital varsat
Soldmld.
euro
10.7
9.3 14.9
9.2 9.6 13.6 18.6 23.5 24.8
14.3 16.9 18.0
16.5 16.6 17.3
-6.7 -7.1 -7.9 -8.1
-8.3 -10.1 -9.4 -8.7
-13.0 -12.2 -11.1 -11.4 -11.0 -10.2 -10.4

II.8 Balan ța investire -dezinvestire aport scăzut la
creșterea și dezvoltarea economică în România (2)
20 •Din activitatea economică și rezultatele financiare ale ultimilor 15 ani, firmele nu
și-au crescut, per sold, capitalul decât cu 5 mld. euro (6% din totalul de 88 mld.
euro)
•Diferența de 83 mld. euro (94%) până la sporul net de 88 mld. euro al investirii în
România a fost generată de aport nou de capital al acționarilor, îndeosebi al celor
nou-intrați pe piață, cu preponderență străini
•Din examinarea comportamentului investire -dezinvestire al acționarilor rezultă că
foarte multe firme urmăresc numai interese pe termen scurt, neaplicând strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, deoarece:
–Înregistrează pierderi mari
–Unele distribuie dividende substanțiale
–Pentru asigurarea funcționării în continuare a firmelor decapitalizate prin pierderi, acționarii
acordă împrumuturi consistente propriilor agenți economici cu pierderi (soldul acestora era
de 100 mld. lei în 2013), tocmai din sumele “scoase ” din firmă prin “inginerii financiare ” ,
reprezentând costuri de producție majorate artificial
–În final, când consideră că firma și -a epuizat potențialul de SPV financiar, foarte mulți
acționari folosesc procedura insolvenței ca metodă legală de “ieșire din scenă ”, cu costuri
considerabile, însă, pentru creditori (buget, bănci, furnizori etc.)
•Aceste fenomene și comportamente se derulează într -o economie care deja
prezintă deficiențe structurale, respectiv nivel tehnologic scăzut, locuri de muncă
slab plătite, produse cu prelucrare redusă, procese tehnologice simple cu
operațiuni repetitive înrăutățirea situației economiei reale și reducerea
potențialului acesteia pentru progrese în viitor

II.9 La un venit net redus raportat de firme, statul
realizează un grad slab de eficiență a colectării
21 30
28
21 21
19 19 20 33 34 35
10203040
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Romania Cehiaprocente Profit
64
56 55 57
55 56
52 72 71 74
63 63 69
4050607080
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Romania Cehia Ungariaprocente TVA
Sursa datelor : Consiliul Fiscal, Raport Anual 2014

22 III. CALITATEA POLITICILOR
ECONOMICE, POLARIZAREA
SOCIALĂ ȘI SĂRĂCIA

III. 1 Politicile economice incorecte și ajustările
inechitabile generatoare de tensiuni sociale
2004 2008 2008- 2004 2012 2012- 2008 2015 2015- 2012
Mld. euro Mld. euro Mld. euro % Mld. euro Mld. euro % Mld. euro Mld. euro %
Cheltuieli totale, din
care : 19,8 51,7 31,9 +161 46,7 -5,0 -10 53,1 6,5 +14
Chelt. de personal 4,3 12,4 8,1 +185 9,2 -3,2 -26 11,7 2,5 +27
Asisten ță social ă 5,5 14,7 9,2 +166 15,0 0,3 +2 17,0 2,0 +13
Chelt . de investi ții 3,9 8,9 5,0 +125 8,9 0 0 9,8 0,9 +10
Deficit bugetar -0,8 -6,7 -5,9 +766 -3,3 3,4 -51 -1,9 1,4 -43
23 •Caracterul prociclic al politicilor fiscal-bugetare și salariale din
intervalul 2005 -2008 a fost scump plătit în perioada 2009 -2012, când
s-a aplicat o ajustare necesară cantitativ, dar inechitabilă social; apoi,
în anii 2013 -2015, s -au reparat numai parțial, din cauza resurselor
bugetare limitate, disparitățile sociale provocate în primul interval
–De aceea, în prezent se mențin încă tensiuni sociale și nemulțumiri, uneori
accentuate, generate de slaba putere de cumpărare a unei mari părți a populației Sursa datelor: MFP , calcule proprii

24 Sursa: Eurostat •Gradul ridicat de
polarizare a veniturilor din România comparativ cu alte state din regiune se observă din:
ofaptul că 20% din
gospodăriile
populației dețin peste
40% din venituri
ocât mai ales din raportul care arată că
10% din gospodăriile
cele mai bogate obțin de 13,4 ori mai multe
venituri decât cele
mai sărace 10% gospodării ale
populației Ponderea venitului celor mai
bogați 20% în total venituri
gospodării populație – 2014 Raport dintre cei mai bogați
10% și cei mai săraci 10%
după venituri gospodării
populație – 2014
40.4
35.7 38.9
37.0
333435363738394041
Romania Cehia Polonia Ungariaprocente
13.4
5.2 8.0
6.5
0246810121416
Romania Cehia Polonia Ungarianr. ori III.2 Inechități accentuate în distribuția veniturilor
populației

III.3 Distribuția economisirii în România
demonstrează gradul ridicat de polarizare socială
25
Sursa datelor : FGDB, calcule proprii •La 31 decembrie 2015, persoanele fizice rezidente dețineau în bănci un
număr de 14,4 mil. conturi
•Suma depozitelor înregistrate în aceste conturi era de 130,4 mld. lei
–Depozit mediu de 9100 lei
•În structură, conform principiului 1 om – 1 cont – 1 bancă , se înregistrează
profunde disparități , astfel:
–Primii 66% dintre deponenți, în ordinea crescătoare a depozitelor, dețin numai
1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1000 lei/deponent
–4% din persoanele cu depozitele cele mai mari dețin 67% din sumele depuse la
bănci, având depozite de peste 50.000 lei
oDin aceștia, 2% având depozitele cele mai mari (respectiv peste 100.000 lei) dețin 51% din
economisire
–persoanele cu depozite peste 500.000 lei reprezintă 0,1% din total și dețin 13,6%
din volumul economisirii
–94 persoane având depozite peste 10 mil. lei dețin 2% din economisire , adică
dublu față de prima grupă reprezentată de micii deponenți în număr de 9,4 mil.
persoane fizice

III.4 Numai parțial creșterea PIB s -a reflectat în
reducerea ratei sărăciei
•România înregistra o rată a
riscului de sărăcie și
excluziune socială de 39,5% în
2014, al doilea cel mai ridicat
nivel din UE ( medie 24,4%)
•În timp ce nivelul PIB a
crescut în 2014 cu 20% față de
anul 2007 (de la 125 mld. euro
la 150 mld. euro), rata riscului
de sărăcie și excluziunii
sociale a scăzut cu numai
14%.
26 125 142
120 127 133 134 144 150
45.9
44.2
43.1
41.4
40.3 41.7
40.4
39.5
36384042444648
100110120130140150160
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014PIB – sc. st.
Rata sărăciei și excluderii sociale – sc. dr. mld. euro procente
Sursa: Eurostat

27 IV. CONCLUZII

•Relația dintre creșterea economică și dezvoltare
reducerea sărăciei
este fracturată în România de o economie reală cu:
–Performanțe sub aspirațiile cetățenilor privind nivelul de trai
–Indisciplină financiară accentuată a firmelor
–Manifestări frecvente de evaziune fiscală și corupție, fenomene care se
regăsesc atât la firme, cât și în execuția bugetului general consolidat

•Disparități accentuate ale veniturilor și economisirii populației,
concretizate într -o puternică polarizare socială
•Evoluțiile nefavorabile de mai sus s-au produs în condițiile acțiunii slabe a statului
–s-a promovat, în mod eronat, ideea generală a unui stat minimal în România

–necesitatea obiectivă, în economia de piață, a reducerii substanțiale a rolului
statului ca acționar și gestionar al societăților comerciale cu capital public;
–dar, totodată, statul trebuie și să se manifeste prin instituții puternice, care să
elaboreze strategii economico -sociale și politici sectoriale eficiente
și
–să emită reguli și norme adecvate, asigurând aplicarea lor fermă, pentru a
susține dezvoltarea economico -socială echilibrată a țării și să asigure
încrederea cetățenilor în economia de piață și democrație
28
IV. Concluzii (1)

IV. Concluzii (2)
•Situația economico- socială existentă este caracterizată prin
tensiuni sociale care periclitează echilibrele macroeconomice
–La rândul lor, macroechilibrele depind de calitatea și etica mixului de
politici aplicate, precum și echitatea ajustărilor operate atunci când
situația economiei o impune
–Politicile economice nesustenabile , combinate cu ajustări economice
inechitabile creează tensiuni sociale și premisele unor noi dezechilibre economice
29

IV. Concluzii (3)
Potrivit lui T. Piketty :
•Capitalismul produce în mod mecanic inegalități nejustificate care
pun în discuție valorile meritocratice pe care se bazează societatea
democratică
•În societățile democratice există două mari grupări de cetățeni:
oPentru unii inegalitățile sunt tot mai mari, iar lumea tot mai nedreaptă
oPentru alții, mai puțini, nu trebuie făcut nimic pentru a perturba acest
fericit echilibru actual

“dialog al surzilor ”
•Pentru solu ționarea problemelor economico -sociale necesitatea
unui demers de cercetare sistematică, metodică și științifică
oDezbaterile democratice să fie bine documentate și să se bazeze pe aspecte
concrete, reale
•Fără o transparență reală contabilă și financiară, fără schimb de
informații nu poate exista democrație economică
•Este dificil să se organizeze viața comună într -o lume unde fiecare
pretinde să -și stabilească singur rata de impozitare
oInformația trebuie să hrănească instituțiile fiscale și democratice; ea nu
este un scop în sine 30

IV. Concluzii (4)
•Consider că aceste aserțiuni ale lui T. Piketty sunt deosebit de
actuale raportat la situația economico -socială a României și
examinarea lor atentă poate contribui la formularea de soluții
concrete, viabile pentru corectarea disfuncționalităților din economie și societate
31

32 V. SOLUȚII

•Creșterea volumului și calității PIB necesită încurajarea
comportamentelor pozitive privind: munca, economisirea,
investirea, solidaritatea etc .
PRIN

•Acordarea de deduceri fiscale pentru participarea la scheme de
pensii private, de asistență medicală privată, de credite pentru
studenți + diferențierea alocațiilor pentru copii în favoarea categoriilor mai vulnerabile de cetățeni etc.;
•Pentru aceasta este necesară, pe fondul păstrării cotei unice,
globalizarea veniturilor individuale :
–Persoanele fizice cu o singură sursă de venit nu completează declarația
privind impozitul pe venitul global ;
–Formularistică simplificată, datorită menținerii cotei unice;
–Facilități pentru transmiterea declarațiilor individuale prin mijloacele
electronice actuale extrem de performante și variate V. Soluții (1)
33

oÎn perioada 2001 -2004, între 2 și 3 milioane persoane au completat
declarații privind impozitul pe venitul global
−Valoarea restituirilor a fost mai mare cu 73% decât cea a plăților
suplimentare către buget, iar restituirile au fost localizate la 75% din
numărul contribuabililor ;
oDestinațiile restituirilor au fost pentru :
−Reabilitarea locuinței de domiciliu ;
−Asigurarea locuinței ;
−Sponsorizarea entităților nonprofit din domeniile : educație, sănătate,
cultură, sport, religie etc. Indicator 2001 2002 2003 2004 Medie
u.m. % u.m. % u.m. % u.m. % u.m. %
Număr decizii de impunere, din care: 2.326.039 100 2.857.595 100 3.018.556 100 2.959.321 100 2.790.378 100
– decizii cu diferențe de plată către buget 308.807 13 238.410 8 271.050 9 289.546 10 276.953 10
– decizii cu diferențe de restituit de la buget 2.017.232 87 1.834.017 64 2.279.747 76 2.209.388 75 2.085.096 75
– decizii cu diferență nulă 0 0 785.168 27 467.759 15 460.387 16 428.329 15

Valoare diferențe (mil. lei), din care: 252 100 359 100 430 100 558 100 400 100
– sume de plată (mil. lei) 87 35 126 35 147 34 225 40 146 36
– sume de restituit (mil. lei) 165 65 234 65 282 66 333 60 253 64
Sursa datelor: MFP , calcule proprii •Dacă globalizarea veniturilor a funcționat între anii 2000 și 2004 într-un
sistem fiscal mai complicat, de ce nu ar funcționa acum, în condițiile
simplificate ale cotei unice și ale tehnicilor informatice avansate? V. Soluții (2)
34

•Instrumentul globalizării veniturilor persoanelor fizice concomitent
cu acordarea unui set complex de deduceri fiscale asigură date
complete privind formarea și utilizarea veniturilor în societate set
de informații necesare pentru fundamentarea corectă a politicilor
economice și sociale viitoare permite statului să asigure
îmbunătățirea substanțială a reflectării creșterii economice în
dezvoltarea țării și reducerea sărăciei prin deblocarea arterelor de
repartiție a venitului național net, obturate, în prezent, de indisciplină și ilegalități
•Declarațiile privind venitul individual globalizat vor trebui să conțină
și o rubrică privind averea financiară și nefinanciară la momentul
declarării;
–atât datele privind veniturile, cât și cele privind averea sunt strict confidențiale și
destinate numai administrației fiscale
–se stabilește relația dintre veniturile realizate pe un an calendaristic și sporul de
avere din perioada declarată numai pentru viitor (nu și retroactiv) prevenirea
evaziunii fiscale V. Soluții (3)
35

•Întărirea administrației fiscale în ceea ce privește alocarea
resurselor umane și aplicarea unor metodologii moderne de
control, precum și asigurarea unei informatizări corespunzătoare
oAcțiuni de control recente ale ANAF au dovedit că o parte a consumului intermediar
(cheltuieli), la companii le mari, îndeosebi cu capital străin , sunt în fapt, prețuri de
transfer “optimizare fiscală ”, inclusiv prin intermediul unor paradisuri fiscale ;
oANAF lucrează cu calculatoare achiziționate în anii 1997 și 2002, iar aplicațiile
informatice prezintă performanțe scăzute, fiind dezvoltate numai intern
oNecesitatea imperioasă a modernizării și întăririi administrației fiscale este demonstrată și de faptul că:
—1500 de mari contribuabili 44% din veniturile fiscale; d in primii 1000 mari
contribuabili (conform afirmațiilor unui fost președinte al ANAF), 600 firme nu
au fost controlate niciodată după 1989, respectiv de 26 ani
—în statele occidentale dezvoltate, marii contribuabili generează 65% -70% din
veniturile fiscale ; astfel , în timp ce în zona euro doar cca. 33% din veniturile
fiscale sunt generate de IMM -uri, în România ponderea este de 56%
—la 31 martie 2016, din 86 mld. lei creanțe bugetare greu recuperabile, 76% (66
mld. lei) erau localizate la firme aflate în diferite faze ale procedurii de insolvență; istoricul arată că, în aceste cazuri, se recuperează numai 5% din
aceste creanțe , pierzându -se, astfel, cca. 63 mld. lei V. Soluții (4)
36

•Concomitent cu perfecționarea instrumentelor fiscale și
consolidarea administrației fiscale

•Asigură, împreună cu datele din sistemul bancar, informațiile
necesare decidenților privind activele financiare

•Se impune urgentarea operaționalizării sistemului de cadastru național pentru bunurile imobile, ceea ce va oferi informații decidenților și privind averea nefinanciară
•Așa cum se promovează transparența cheltuielilor publice trebuie
să se asigure, în mod simetric, și transparența veniturilor și averii private față de stat în calitate de garant al aplicării corecte a
legilor în societate
creșterea încrederii între cetățeni și a
acestora în instituțiile publice V. Soluții (5)
37

•În opinia noastră, prin modernizarea instrumentelor fiscale și a
administrării acestora, precum și prin implementarea sistemului
de cadastru pot fi aplicate eficient măsurile din recentul Pachet
național anti -sărăcie noile informații vor permite Guvernului
corecta selectare a beneficiarilor acțiunilor de sprijin din partea
statului pentru reducerea și eliminarea sărăciei în comunitățile urbane și rurale
•FĂRĂ TRANSPARENȚĂ ȘI ORDINE ÎN SOCIETATE ESTE GREU DE
ASIGURAT UN NIVEL DE TRAI DECENT CETĂȚENILOR ȘI PACEA SOCIALĂ
•FUNCȚIONAREA EFICIENTĂ, ÎN STATELE OCCIDENTALE
DEZVOLTATE, A CAPITALISMULUI ȘI DEMOCRAȚIEI SE ASIGURĂ
NUMAI PRIN MANIFESTAREA CONCOMITENTĂ A LIBERTĂȚILOR
INDIVIDUALE CU ASUMAREA RESPONSABILITĂȚII DE CĂTRE
FIECARE CETĂȚEAN V. Soluții (6)
38

39 Vă mulțumesc pentru atenție!