Metoda: JOCUL DIDACTIC [628724]

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

1

Metoda: JOCUL DIDACTIC

DATA : 14.11.2019
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Școala Gimnazială nr. 11, Brașov
CLASA : a II -a A
ARIA CURRICULARĂ : Matematică și științe ale naturii
DISCIPLINA : Matematică și explorarea mediului

Repere Descriere detaliat ă
Subiectul lecției Planetele Sistemul ui Solar – Figuri geometrice (triunghiul)
Tipul de lecție mixtă
Prerechizitele
necesare – cunoștințe despre caracteristici și proprietăți ale corpurilor;
– cunoștințe despre alcătuirea lumii înconjurătoare;
– cunoștințe despre relațiile dintre corpuri și proprietățile acestora.
Competențe generale
2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.
3. Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat.
Competențe specifice
2.2. Ev idențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane și corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte.
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea unor modele
sau regularități din mediul apropiat. (Bocoș, 2013)
Obiectivele
operaționale
vizate COGNITIVE
Elevul din clasa a II a, la ora de matematică cu subiectul Planetele Sistemului
Solar – Figuri geometrice (triunghiul) trebuie:
– să denumească planetele din sistemul nostru solar vizualizând diverse imagini și
utilizând elemente de vocabular specifice lecției curente. Nu se admit greșeli
fundamentale în recunoașterea planetelor.
– să unească puncte pentru a obține triunghiuri de pe fișele date, respectând forma

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

2
unui triunghi . Nu se admit greșeli fundamentale în obținerea triunghiurilor.
– să asocieze triunghiul cu imaginea corespunzătoare din mediul ambiant.
– să realizeze desene utilizând forma geometrică triunghiul, respectând forma
fiecărui obiect.
– să determine numărul de tr iunghiuri din fișele de lucru ce conțin construcții
geometrice, respectând forma unui triunghi .
– să compare figurile geometrice după 1 -2 caracteristici: formă, culoare, mărime.
AFECTIV -ATITUDINALE
Elevul din clasa a II a, la ora de matematică cu subiectu l Planetele Sistemului
Solar – Figuri geometrice (triunghiul) trebuie:
– să colaboreze în cadul grupului de lucru din care face parte pentru rezolvarea
sarcinilor comune
– să se supun ă regulilor din cadrul grupului de lucru din care face parte pentru
rezolvarea sarcinilor comune prin acceptare și respect.
PSIHOMOTOR
Elevul din clasa a II a, la ora de matematică cu subiectul Planetele Sistemului
Solar – Figuri geometrice (triunghiul) trebuie:
– să aranjeze figurile geometrice pe un carton astfel încât, fi gurile vecine să se
deosebească printr -o singură caracteristică.
– să lipească diverse bucăți de hârtie colorată, în formă de triunghi, pe un carton
respectând cerințele.
Strategia didactică Mixte
Metode și procedee : jocul didactic , conversația, explicaț ia, munca independentă,
munca în echipe.
Forme de organizare : individual, pe perechi, frontal, pe grupe.
Sarcina/sarcinile
de învățare Sarcina didactică : să aranjeze figurile geometrice astfel încât figurile vecine să se
deosebească printr -o singură carac teristică.
Modalitatea/ moda
litățile de
sprijinire a
elevilor în
demersurile lor Din punct de vedere cognitiv, elevii sunt sprijiniți prin reactualizarea și activarea
cunoștințelor anterioare.
Din punct de v edere metacognitiv, elevii trebuie să participe activ în cadrul
activității desfășurate. Cadrul didactic trebuie să se asigure de participarea activă a
tuturor elevilor din clasă. Importantă este și automotivarea pentru realizarea

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

3
cognitive/ de
învățare
(exemplificare
concretă) sarcinilor de lucru.
Se va crea un mediu potrivit pentru o bună desfășurare a activității:
– aerisirea clasei;
– pregătirea materialelor didactice: set cu 24 de figuri geometrice, astfel încât
figurile geometrice vecine să se deosebească printr -o caracteristică; fișe de lucru;
cartoane în formă de triunghi; cartoane colorate A4; imagini cu planetele
Sistemului Solar.
Cadrul didactic intervine tot timpul în cazul în care elevii întâmpină greutăți și
asigură toate etapele spre rezolvarea corectă a pașilor. Acordă suficient timp
pentru rezolvarea sarcinilor.
Scopul jocului didactic : formarea capacităților de a compara figuri geometrice
după 1 -2 caracteristici: forma, culoare (hașurat) , mărime.
Sarcina didactică : să aranjeze figurile geometrice astfel încât figurile vecine să se
deoseb ească printr -o singură caracteristică.
Regulile jocului:
– perechile sau echipele (3,4,6 sau 8 elevi), vor lucra independent în lanț;
– elevul va specifica forma, mărimea și culoarea figurii pe care o plasează pe
bancă;
– în cazul în care colegul nu are f igura potrivită, atunci jocul este continuat de –
următorul elev;
– în fiecare echipă câștigă elevul care pune ultima figură din șir;
– la final, vor construi un obiect din figurile geometrice.
Captarea atenției se realizează astfel: a ctivitatea va începe cu o serie de ghicitori.
E un disc mare, roșcat
Și pe boltă aruncat,
În zori cănd apare el,
Stelele se ascund pe cer. ( Soarele )

Galbenă și luminată
Sau ca un corn arată
Pe cer când se zărește

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

4
Lumea toată o iubește. ( Luna )
Anunțarea titlului trebuie facută în termeni preciși, pe înțelesul copiilor.
Se acordă indicații pentru folosirea materialului , se formulează clar regulile
jocului (de către învățător împreună cu copiii, deoarece vârsta de 8 ani și calitățile
copiilor o permit). Se anunță durata joc ului 50 de minute.
Explicarea jocului : se realizează jocul de probă de către învățător.
Executarea jocului : se supervizează fiecare etapă a desfășurării jocului: Figurile
geometrice sunt distribuite copiilor în mod egal. Primul copil pune pe bancă una
din figurile sale geometrice, al doilea copil trebuie să aranjeze la dreapta o figură
geometrică ce se deosebește de precedenta numai printr -o proprietate. Următorii
elevi procedează la fel.
De exemplu, dacă se începe cu un triunghi mic hașurat vertical, se poate obține
următorul șir:

Complicarea jocului :
varianta 1 – jocul se poate complica folosind un cronometru, iar elevii să aibă un
timp limită pentru a hotărî ce formă geometrică să pun ă pe bancă și să se
deosebească de formele precedente.
Varianta 2 – condiția ca figurile vecine să se deosebească prin 2 criterii.

Încheierea jocului didactic : se face prin stailirea câștigătorilor și recompensarea
lor. Se face o analiză a aportului fiecă rui copil și încurajarea lor.

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

5
Jocurile didactice au funcții formative clare și „derivă dintr -o inteționalitate educativă. Sunt
integrate demersului educațional explicit, sunt propuse de către adultul educator, au obiective
educaționale bine precizate și reprezintă forma ideală prin care jocul, ca activitate fundamentală a
vârstei preșcolare poate sprijini învățarea „deghizat" dirijată, pregătind integrarea ulterioară a copilului
în școală. ” (R M Niculescu, 2014, pag. 37)
Metoda este folosită mai ales la clasele mici (preșcolar, primar) și are drept specific faptul c ă
informația, operația, conduita, deprinderea, strategia de lucru care trebuie însușite sunt transpuse prin
simulare într -o situație de joc. În jocurile didactice se îmbină cu bune rezultat e instructive spontanul și
imaginativul din structura psihicului infantil cu efortul programat și solicitant de energii intelectuale și
fizice,proprii învățării școlare (Cerghit, I., Vlăsceanu, L., 1988, p.198). De fapt, este vorba de zona de
interferență dintre joc și învățare, sau, mai exact spus, de folosirea jocului ca pretext pentru a face
învățarea mai antrenantă și mai plăcută. (Panturu, 2019 , pag. 183 )
Funcțiile jocului didactic:
 asimilarea practică și mentală a caracteristicilor lumii și vieții;
 exersarea complexă stimulativă a mișcărilor;
 formativ -educativă;
 echilibrare și tonificare;
 de compensare;
 terapeutică utilizată în ludoterapie.

„Desfășurarea jocului didactic presupune :
1. introducerea în activitate (scurte povestiri, elementul surpriză )
2. prezentarea / intuirea materialului (în funcție de vârsta copiilor)
3. anunțarea temei activității
4. explicarea jocului cu descrierea acțiunii jocului
5. indicații pentru folosirea materialului
6. formularea clară a regulilor jocului (de către p rofesorul -educator, sau de către profesorul -educator
împreună cu copiii, când vârsta și calitățile acestora o permit)
7. jocul de probă (demonstrarea jocului – făcută de profesorul -educator, pentru preșcolarii mici sau de
către un copil, pentru preșcolari i mai mari)
8. executarea jocului didactic

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

6
9. variantele jocului / complicarea jocului
10. încheierea jocului didactic. Se poate face prin: mișcări imitative cu sau fără jucării; prin stabilirea
câștigătorilor și recompensarea lor prin aplauze etc.; sau o ghicitoare, un cântecel, o poezioară
adecvată; sau aprecieri ale rezultatelor obținute (aprecieri cu caracter stimulativ, recompense, analiza și
aportul fiecărui copil). ” (R M Niculescu, 2014 , pag. 38 )

Pe toată durata jocului didactic, învățătorul tre buie:
 să intervină ori de câte ori se constată abateri;
 să antreneze toți copiii în joc;
 să reclame și să corecteze greșelile;
 să aprecieze lucrurile corecte;
 să fie sigur că se respectă regulile jo cului;
 când este cazul trebuie să încurajeze copiii care n u reușesc de la prima încercare.

Avantaje:
 folosirea acestei metode are un rol important in depistarea, prevenirea și corectarea tulburărilor
de limbaj la copilul preșcolar;
 elevii timizi devin mai implicați, crește stima de sine;
 crește eficiența învăță rii;
 copiii devin mai interesați față de activitate ;
 jocul ajută la transmiterea, exersarea unor abilități sub formă ludică;
 instituie un climat de lucru relaxant și reconfortant.

Dezavantaje:
 pot rezulta situații conflictuale între elevi;
 pot genera haos și dezorganizare în sala de clasă
 în cazul în care , cadrele didactice nu respectă etapele jocului apare risul deprecierii jocului de
către unii elevi.

Universitatea Transilvania din Brașov Liahu (căs. Grigoroiu) Simona
Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației AN I I ID PIPP

7
Bibliography
Bocoș, M. D. (2013). Ghidul profesorului Instruirea Interactiva. Iași: Polirom.
Panturu, S . (2019). Teoria Instruirii. Brașov: Facultatea Transilvania Brașov.
R M Niculescu, D. L. (2014). Pedagogia preșcolară și a școlarității mici. Brașov: Facultatea
Transilvania Brașov
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/25_Matematica_explorarea_mediului_CP_II_OMEN.pdf
https://ibn. idsi.md/sites/default/files/imag_file/Jocuri%20didactice%20cu%20un%20continut%20geometric.pdf