Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale ( CES) [628722]

Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale ( CES)

Diana Elena Diaconu
C.N. “Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște

În numeroase țări din toată lumea, se pune stringen t problema integrării copiilor cu cerințe
educaționale speciale în cadrul unităților școlare obișnuite, alături de ceilalți copii.
Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebui e să acționăm asupra diferitelor nivele de
dezvoltare a personalității lor și anume:
1. la nivel biologic un copil trebuie să crească, să se maturizeze fizi c, morfologic și biochimic.
Un copil dezvoltat insuficient se va încadra mult m ai greu într-o clasă de elevi dezvoltați
datorită faptului că activitățile educative îsi vor pune amprenta asupra stării generale de
oboseală a copilului.
În afară de copiii dezvoltați insuficient pentru vâ rsta lor, la acest nivel se încadrează și
copiii cu deficiențe de natură biologică. Printre d eficiențele de natură biologică putem
enumera: deficiențe ale dezvoltării creierului dato rate unor lezări ale materialului genetic în
special în perioada intrauterină, deficiențe de auz , văz, paralizii, lezări locale.
Deseori se întâmplă să întâlnim cazuri de copii cu deficiențe la nivel biologic combinate,
care cuprind atât elemente de nedezvoltare cât și d e lezare.
În sprijinul integrării copiilor cu deficinețe biol ogice trebuie să existe un efort de adaptare
atât a copiilor în cauză cât și a comunității în ca drul căreia va trebui să se integreze copilul
respectiv.

2. la nivel psihic – un copil trebuie să fie dezvoltat și să fie capabi l să desfășoare diferite funcții
psihice în mod continuu, ascendent, progresiv, dina mic, la diferite niveluri de complexitate.
Cei trei factori ce influențează dinamica dezvoltăr ii psihice sunt: ereditatea, mediul și
educația. Ereditatea este dată de ansamblul de gene ce conțin informații transmise prin
mecanisme genetice, fiziologice, anatomice. Mediul reprezintă ansamblul factorilor naturali și
sociali ce determină dezvoltarea psihologică a pers onalității copilului. Factorii naturali sunt
dați de mediul geografic în care trăiește copilul, mediu ce intervine în evoluția pozitivă sau
negativă a personalității copilului. Mediul social este dat de familie, școală, prieteni, colegi, ce
acționează diferit în funcție de vârstă și de cerin țele educaționale ale copilului implicat.

3. la nivel social – un copil trebuie să se poată comporta conform stan dardelor profesionale,
pedagogice, civice ale comunității în care se află. Evoluția personalității copilului este ghidată
de mediul natural și social cu care interacționează . Pregătirea insuficientă a personalului
didactic din învățământ ce interacționează cu copii i cu deficiențe la nivel social, poate duce la o
neadaptare urmată de nedezvoltarea deprinderilor de învățare corectă și asimilare a noilor
cunoștințe. În funcție de particularitățile specifi ce existente ale cazurilor de copii cu deficiențe,
trebuie determinată o strategie de dezvoltare socia lă și de integrare a lor.

După ce se află deficiențele copiilor ce trebuiesc integrați într-o comunitate de copii
dezvoltați normal, următoarea etapă ar fi efectuare a diferitelor acțiuni ce au ca scop realizarea
integrării. Mijloace de creare a mediului climatic corespunzător integrării copiilor cu cerințe educat ive
speciale:
• Analiza elementelor distinctive de dezvoltare ale c opiilor cu deficiențe în diferite situații
sociale
• Crearea unor elemente de bază ale unei strategii de integrare a copiilor cu deficiențe
• Formarea personalului didactic în vederea pregătiri i corecte și eficace a copiilor cu CES
• Crearea unor programe de integrare a copiilor cu CE S în comunitatea locală
• Realizarea unor centre zonale de tratare a copiilor cu diferite forme de CES, greu integrabili în
societate

Efectuarea integrării copiilor cu CES prin realiza rea procesului de înțelegere a colegilor cu
privire la deficiențele lor

Copiii pot fi foarte cruzi sau foarte drăguți cu al ți copii care sunt diferiți de ei. Atunci când
sunt în preajma lor, îi pot imita, pot râde de ei, se pot juca lângă ei fără să- i includă si pe ei,
prefăcându-se că nu există. De obicei, copiii reacț ionează așa atunci când nu înțeleg. Pentru a-i pute a
înțelege mai bine, se pot organiza jocuri cu ajutor ul cărora pot întelege pe rând diverse handicapuri. De
exemplu, pentru a-i înțelege pe copiii cu deficienț e de vedere, se poate propune un joc în care pe rân d,
copiii sunt legați la ochi și lăsați să se descurce într-un perimetru definit. În felul acesta, copiii vor
înțelege mai bine situația în care se poate afla un copil cu deficiențe de vedere. Asemănător se pot
inventa diverse jocuri adaptate la vârsta și la put erea lor de înțelegere.