CONTRIBUȚII PRIVIND RECUPERAREA POSTOPERATORIE [628711]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAMUL DE STUDIU BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA:
CONTRIBUȚII PRIVIND RECUPERAREA POSTOPERATORIE
ÎN SCOLIOZĂ

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Nicolae Neagu

Îndrumător științific:
Asist. Univ. Dr. Papp Enik ő Gabriela Absolvent: [anonimizat]ó Kata -Noémi

Tîrgu Mureș
2016

2
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
PARTEA GENERALĂ – FUNDAMENTARE TEORETICĂ ………………………….. ……….. 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
I.1. Motivația alegerii temei ………………………….. ………………………….. …………………… 5
I.2. Actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
CAPITO LUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
II.1. Constituția anatomică a coloanei vertebrale ………………………….. …………………… 6
II.2. Anatomia funcțională ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
II.3. Biomecanica coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. …….. 7
II.4. Profilaxie pentru atitudinea corectă a omului ………………………….. ………………… 7
II.5. Deviațiile coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ………….. 8
II.6. Scolioza idiopatică – problematica certetării de față ………………………….. …….. 10
PARTEA SPECIALĂ – STUDIUL ………………………….. ………………………….. ……………… 11
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
III.1. Tipul s tudiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
III.2. Ipoteza de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
III.3. Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
III.4. Sarcini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
III.5 Locul și perioada de desfășurare a studiului ………………………….. ………………… 11
III.6. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
III.7. Variabila dependentă: prezentarea subiecților ………………………….. …………….. 13
III.8. Variabila independentă: complex de exerciții kinetice în studiul nostru ……… 27
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
IV.1. Rezultatele obținute ………………………….. ………………………….. ……………………. 35

3
IV.2. Conclu zii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
IV.3. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 41
ENGLISH SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 43

4
Introducere
Dacă am face o comparație, din punct de vedere a posturii corpului, între vremurile
bunicilor noștrii și cea din ziua de azi am vedea o mare diferență. Atunci se punea un mare
accent pe atitudinea corectă a corpului. Acest fapt a dat oamenilor o apariție plină de demnitate,
dar și protejarea unei ținute armonioase. Cu trecerea timpului tinerii au devenit mai neglijenți în
ceea ce privește menținerea unei posturi corecte, a unui stil de viață sănătos, cauzând o
multitudine de boli ale posturii. Tot mai mulți tin eri suferă de deformități ale coloanei vertebrale,
obezitate etc.
În zilele noastre o boală corporală răspândită este devierea coloanei vertebrale. De obicei
această boală se formează în prepubertate și acesta poate avea cauze multiple: ținută incorectă,
ghiozdan școlar greu, încălțăminte neadecvată, lipsa activităților fizice etc. Dacă se produce
deformitatea coloanei vertebrale este foarte importantă descoperirea acesteia cât mai precoce.
Prin gimnastică corectivă, evitarea atitudinilor vicioase și a alto r factori externi se poate ajunge
la a trăi o viață sănătoasă.
În situații mai puțin norocoase deformitatea poate avansa din ce în ce mai grav, până ce
aceasta ajunge la 40 -50 grade Cobb. În asemenea cazuri tratamentul conservativ nu își are sensul
și se r ecurge la operație corectivă.
Această operație determină o mare schimbare pentru corpul persoanei în cauză, însă are
capacitatea de a -i schimba calitatea vieții. Pacientul va trebui să reînvețe totul înc epând cu
ridicarea din pat până la mers, va fi necesa ră întărirea masei musculare, îmbunatățirea
flexibilităii. Pentru a ajunge la o vindecare cât mai bună pacientul va trece printr -o recuperare
medicală îndelungată. Totuși, recuperarea nu se termină după câteva luni sau un an, indivizii vor
urma un plan de tratament kinetoterapeutic întreaga lor viață.

5
PARTEA GENERALĂ – FUNDAMENTARE TEORETICĂ
CAPITOLUL I
I.1. Motivația alegerii temei
În primul rând am ales prezenta temă din cauza experienței personale, trecând printr -o
operație de corectare a scoliozei. Î n al doilea rând vreau să atrag atenția oamenilor, cât de
important este să ducem o viață sănătoasă, pentru că, până la urmă acest fapt contează cel mai
mult în viața oricui.
În cazul meu, după efectuarea evaluărilor specifice, medicii au ajuns la concluz ia că
această scolioză este moștenită congenital. Cu această operație calitatea vieții mele s -a schimbat
radical, astfel am fost determinată să profundez această temă. În unele cazuri operația poate fi
exclusă, însă dacă ne aflăm în fața necesității unei o perații de corectare a scoliozei , vreau să
demonstrez prin lucr area de față, cum se poate trăi cu o implantație de tije în coloana vertebrală o
viață cât mai bună și fără dureri.
I.2. Actualitatea temei
Omul de astăzi trăiește o viață sedentară, întotdeau na este ocupat, nu are timp de mișcare.
Trage atenția lui la lucrurile de făcut și se uită de atitudinea lui corectă.
Scolioza idiopatică este cel mai frecvent pe lista deviaț iilor coloanei vertebrale (80%) [5].
Oamenii numai atunci amintesc, care este mai important între sănătate și securitate financiară,
când au pierdul primul dintre ei. Din cauza aste este foarte important tragerea atenției către
formarea, corectarea calității vieții.

6
CAPITOLUL II
II.1. Constituția anatomică a coloanei vertebrale
Coloa na vertebrală are funcții multiple: reprezintă un element esențial de susținere
structurală, asigură un mare grad de mobilitate și reduce comoția craniului în axul vertical.
Coloana vertebrală este alcătuită din două stâlpuri. Stâlpul anterior, reprezentând
elementul de susținere fiind alcătuit din corpurile vertebrale și articulațiile dintre acestea. Acesta
prezintă un grad mai mare de rezistență , dar este mai puțin mobil și are mai puține inserții
musculare. Stâlpul posterior, este elementul de mișcare și este reprezentat de arcurile vertebrale,
apofizele acestora și articulațiile dintre acestea. El este mai puțin solid dar mai mobil și prezintă
numeroase inserții musculare.
Coloana vertebrală este alcătuită din 33 -34 vertebre. Ea este segmentat ă în felul următor:
7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale fuzionate
embriologic și 4 -5 coccigiene care se fuzionează complet sau parțial pe măsură ce individul
inaintează în vârstă. Între vertebre se află 23 dis curi intervertebrale care mențin cu rburile
coloanei vertebrale și readuce coloana în starea de echilibru. Discul intervertebral este alcătuit
dintr -un inel fibros care este dispus la periferie, alcătuit din fibre conjunctive și un nucleu pulpos
care se afl ă în interior și este mai gelatinos. Acesta este puțin deformabil având un mare conținut
de apă. [1]
”Măduva spinării este o structură cilindrică, ușor apla tizată, cu o lungime de 42 -45
centimetri la adulț i și cu un diametru mediu de circa 2,5 centimetri . Începe ca o continuare a
bulbului rahidian, extremitatea inferioară a trunchiului cerebral, la nivelul găurii occipitale.
Pornește apoi în jos, pe lungimea gâtului și a spatelui, prin canalul vertebral, protejată de
vertebrele osoase care alcătuiesc coloan a vertebrală. Ea este calea de comunicare dintre creier și
corp. Permite impulsurilor nervoase să coboare și să controleze activitatea corpului și să urce
pentru a informa creierul în legătură cu ce se întâmplă în corp. ” (Prof. Peter Abrahams, 2011.)
[2]
II.2. Anatomia funcțională
Curburile coloanei vertebrale iau formă într -un timp îndelungat. Curburile încep să se
formeze din momentul în care nounăscutul își ridică capul până când acesta deprinde mersul.

7
Când bebelușul începe să se rostogolească pe burtă și ridică capul, se formează lordoza cervicală.
Cu ridicarea în șezând se formează cifoza toracică. În timpul mersului se formează lordoza
lombară și cifoza sacrală.
Dacă privim coloana vertebrală în plan sagital, putem grupa curburile în două feluri:
curburile primare, denumite cifoze și curburile secundare, care sunt lordozele. În plan frontal
apar scoliozele. Denumirea de scolioză nu se referă la patologia coloanei ci definește curbura
fiziologică. [3]
II.3. Biomecanica coloanei vertebrale
În total exis tă 120 mușchi proprii ai coloanei vertebrale, 220 ligamente și 100 de
articulații. Acestea ajută coloana să -și păstreze forma verticală dar asigură și un mare grad de
mobilitate. De fapt, coloana vertebra lă este o articulație triaxială, prin urmare permite mișcările
de flexie -extensie, înclinare laterală, rotație și răsucire. [3]
II.4. Profilaxie pentru atitudinea corectă a omului
Generația tinerilor din zilele de azi este cunoscută de atitudinea vicioasă a posturii
acestora, ținuta ei “lejeră” și din cauza acestui fapt mulți tineri acuză dureri de spate sau sunt
diagnosticați cu boli în care este afectată coloana vertebrală. Pentru a preveni apariția acestor
boli, este important să știm cum putem să ne desfășurăm activitățile zilnice pentru a ne menține
un spate sănătos.
În primul rând trebuie să ne formăm un stil de viață sănătoas ă, care include practicarea
unui sport în fiecare zi, câte trei mese pe zi care să conțină următoarele substanțe: glucide,
proteine, grăsimi, vitamine, săruri minerale, apă.
Perioa da când trebuie acordată o mare atenție la atitudinea corectă a posturii este
copilăria, când corpul se află în perioada de creștere. În perioada copilăriei articulațiile coloanei
vertebrale încep să își definească forma, dar, de asemenea copii încep să îș i definească atât
comportamentul cât și în atitudinea. Din acest motiv adulții din jur ul lor (părinții, educatorii,
medicii) sunt cei care pot frâna evoluția atitudinilor vicioase ale posturii. În timpul pubertății
fetele iși ascund sânii prin ducerea umer ilor înainte. Tot în pubertate, băieții cresc în înălțime
într-un timp foarte scurt. Acesta reprezintă o mare schimbare pent ru ei, ducând la atitudinea de

8
“cocoașă”, își ascund mâinile în buzunar și își duc umerii în sus. Dacă aceste atitudini devin
obișnu ințe, cresc factori de risc pentru formarea unor deviații ale coloanei vertebrale.
În ortostatism trebuie să fim atenți la coloana vertebrală, care dacă se află într -o linie cu
capul și bazinul, distribuția greutății corpului va vi excelentă.
Poziția șezân d este cea mai comodă, este bine dacă ne ridicăm și ne mișcăm la fiecare
treizeci de minute. Așa amortizăm încărcătura din bazin și ajutăm circulația sanguină. Un alt
element important este scaunul. Este bine dacă are spătar și braț pentru că altfel ședare a devine
incomodă după un timp. Picioarele individului ating pământul. Scaunul, pe cât se poate, îl ducem
sub masă. [4]
Multe persoane nu știu cum se pot ridica din pat în așa fel încât să nu amortizeaze
coloana vertebrală. Procesul este simplu și mult mai sănătos pentru spate decât ridicarea din
decubit dorsal. Așadar, prima dată ne rotim în lateral, spre marginea patului, apoi cu ajutorul
membrului superior ne împingem corpul și îl ducem vertical.
În activitățile de ridicare sau cărare a unor greutăți ind ividul trebuie să aibă grijă, cum
ține greutatea. Dacă ține greutatea îndepărtat de trunci, crește mai mult încărcarea în coloana
vertebrală . Cărând greutatea respectiv cât mai aproape posibil de corp , duce la reducerea stării de
încărcare a coloanei. [5]
II.5. Deviațiile coloanei vertebrale
Dacă ținuta incorectă a posturii devine o obișnuință, după un timp se va forma deviația
coloanei. În aceast fel nu doar coloana vertebrală dar și coastele sunt afectate, presând cele două
organe vitale: inima și plămâni i. Acesta înseamnă respirație mai dificilă, îngreunarea circulației
sanguine, scăzând condiția fizică a indivudului.
II.5.1. Cifoza
Atunci putem vorbi despre cifoză, când cineva stă gârbovit, ”cocoșat”. Acesta constă în
accentuarea curburii cifotice, o con vexitate într-un ax sagital . Pentru compensare capul și gâtul
se înclină înainte, omoplații se desprind de torace, iar osteotoracele se înfundă. Mușchii spatelui
sunt mai largi și cei abdominale mai scurți.

9
Corectarea acestei deviații, trebuie făcută prin exerciții de redresare, care lungesc mușchii
toracelui și se scurtează musculatura spatelui, precum și exerciții respiratorii.
II.5.2. Lordoza
Lordoza înseamnă accentuarea curburii lordotice, în plan sagital, cu convexitata orientată
anterior. Atitudinea t rage capul și gâtul înainte, umerii sunt căzuți, omoplații desprinși de pe
torace, abdomenul este proeminent, bazinul înclinat înainte, iar membrele inferioare sunt în
hiperextensie. În cazul acestei atitudini vicioase mușchii abdominali sunt mai scurtți f ață de
musculatura omului sănătos, și cei ai spatelui sunt mai lungi.
Pentru corectare trebuie făcute exerciții care alungesc mușchii lombari, față de mușchii
abdominali, care trebuie scurtați și întăriți. În afară de exerciții este necesară formararea
atitudinii corecte a corpului.
II.5.3. Cifolordoza
Accentuarea curburilor fiziologice. Prima dată se formează curbura primitivă, apoi cea de
compensație. Corectarea lor se face în ordinea în care s -au format.
II.5.4. Spatele plan
Aici coloana vertebrală este aproape dreaptă, curburile sunt șterse. Există o limitare a
mobilității trunchiului. Coloana își pierde din proprietatea de a amortiza presiunile.
Ca și tratament vor fi alese exerciții pentru combaterea rigidității, care măresc mobilitatea
articulară, ela sticitatea musculară și exerciții de respirație.
II.5.5. Scolioza
Este încurbarea coloanei în plan frontal. Această deviație în majoritatea cazurilor se
formea ză în prepubertate, între vârstele 7-9 ani și 12 -15 ani. Se datorește unor atitudini greșite –
poziții greșite a trunchiului, purtatea genții/greutății numai pe o parte a trunchiului, sau a unor
boli antecedente, ca și platfus unilateral, luxație congenital de șold. Umerii sunt asimetrici,
spatele este cocoșat, șoldul, pe o parte este ieșit din relief. [6]
Pentru corectarea acestei deficiențe trebuie făcute exerciții care tonifiază,
decontracturează musculatura. Este importantă formarea deprinderii de atitudine corectă. Pentru
acesta, de ex emplu ajută transportul unor obiecte pe cap [11].

10
II.6. Scolioza idiopatică – problematica certetării de față
Scolioza idiopatică este cea mai frecventă (80%), se poate dezvolta din cauza ținutei
corporale greșite, unor boli antecedente sau se poate moșteni , dar cauza exactă acestui deviații nu
este pe deplin cunoscută medicilor. De obicei se formează între vârstele 7-9 ani și 12 -15 ani, în
timpul creșterii rapide a corpului. Coloana vertebrală se încurbă în plan frontal, corpurile
vertebrale se răsuc esc în jurul axului lor. În urma acestui proces nici coastele nu rămân la locul
lor, se formează o cocoașă pe partea toracică a spatelui, și șoldul, pe o parte este ieșit din relief.
II.6.1. Simptome și complicații
O caracteristică a fiecarei deformități a le coloanei vertebrale este că dacă nu se stopează
încurbarea, se poate forma o deformitate foarte gravă care conduce la micșorarea suprafeței de
respirație a plămânului, sângele circulă mai greu în plămâni, și munca inimii se îngreunează.
Apare o insufici ență cardiacă, omul îș i pierde condiția fizică, apar modificări cosmetice grave.
II.6.2. Tratament
În cazul scoliozelor este foarte importantă descoperirea acesteia cât mai precoce. În
cazuri mai ușoare este de ajuns gimnastica corectivă, dar în cazuri mai grave este necesar
tratamentul conservativ (kinetoterapie, purtarea unui ham de memorie/corset). În cazurile, în care
tratamentul conservativ nu este de ajuns, deformitatea devine mai gravă, se recomandă operația
corectivă.
II.6.3. Când este recomandată o perația corectivă?
În cazul tinerilor, dacă scolioza despășește mai mult de 50 grade Cobb, este recomandată
operația. Între 40 -50 grade Cobb este evidentă agravarea deformității.
În cazul adulților este nevoie de operație când durerea nu dispare în cursul tratamentelor
conservative, deformitatea este mai mare de 50 grade Cobb și acesta se agravează. [7]
Unghiul Cobb
Gradul de deformitate a scoliozei poate fi hotărât pe o radiografie cu ajutorul unghiului
Cobb. Acesta înseamnă unghiul format din intersectare a a două linii, una paralelă cu suprafața
superioară a primei vertebre afectate și alta paralelă cu suprafața inferioară a ultimei vertebre
afectate. [8]

11
PARTEA SPECIALĂ – STUDIUL
CAPITOLUL III
III.1. Tipul studiului
Studiul cu privire la recuperarea postoperatorie în scolioză este un studiu clinic, analitic și
observațional .
III.2. Ipoteza de lucru
Aplicarea unui program coerent de exerciții fi zice terapeutice, prin Metodele Klapp,
Niederhoffer, Schroth, va favoriza o evoluție pozitivă a statusului so matic la pacienți
diagnosticați cu scolioză idiopatică. Totodată, m etodele kinetoterapeutice implementate vor
aduce o îmbunătățire a condiției fizice.
III.3. Scopul lucrării
Îndrumarea subiecților să mențină și să dezvolte forța musculară paravertebrală .
Menținerea și îmbunătățirea unei vieți cât mai active și sănătoase și implicit creșterea
calității vieții.
Favorizarea și îmbunătățirea calității vieții.
III.4. Sarcini
 Documentarea din bibliografică națională și internațională.
 Alegerea lotului de subiecți.
 Alegerea materialelor și metodelor de lucru .
 Pregătirea și punerea în practică unor programe kinetice personalizate.
 Alegerea și aplicarea unor teste de evaluare.
 Analiza rezultatelor.
 Formularea concluziilor.
III.5 Locul și perioada de desfășura re a studiului
Centrul ” Szivárvány ”, Miercurea Ciuc și la domiciliul subiecților. Perioada de
desfășurare a studiului a fost octombr ie 2015 – mai 2016.

12
III.6. Material și metodă
Beneficiarii studiului nostru au fost pacienți diagnosticați cu scolioză idiop atică.
În studiul nostr u au fost implementați Metodele Klapp, Niederhoffer , Schroth .
III.6.1. Metoda Klapp
Dr. Rudolf Klapp, medic chirurg german a descoperit că mersul patruped la mamifere
creează o situație mult mai favorabilă pentru secțiunile lombare și sacrale. În poziția partupedă
este redusă starea de încărcare a coloanei vertebrale osoase, ajută stabilitatea și plasticitatea
coloanei vertebrale prin activitatea dinamică a mușchilor. Metoda constă din extensia coloanei în
anumite poziții, menținerea acestor poziții și revenirea în poziția inițială, relaxare . Deplasarea se
poate face lucrâ nd simetric , târârea înainte sau înapoi .
III.6.2. Metoda von Niederhoffer
Această metodă este recomandată pacienților cu scolioză folosind contracția izometrică a
musculaturii oblice -transversale a trunchiului cu scop de tonizare corectivă. Tonifierea se
adresează musculaturii concave, în special în vârful curburii, pentru că la acest nivel asimetria
este cea mai mare. Metoda recomandă în paralel cu exercițiile specif ice și
III.6.3. Metoda Schroth
Metoda Katherine Schroth este „ o gimnastică ortopedică” car e pune accentul pe
respirație, pentru a asigura alinierea, detorsiunea coloanei și modelarea toracică coloanei.
Esențialul exercițiilor este să se efectueze o alongație maximum posibilă în mod activ și prin
intermediul respirației tridimensionale să ajută corecția toracelui. Cu ajutorul acestor exerciții
este posibilă îndepărtarea curburilor scoliotice, deplasarea segmentelor răsucite în direcția
corectă și acti varea zonelor pulmonare, care aveau o activitate mai redusă. [9]
III.6.1. Lotul de subiecți
Lotul de subiecți a fost alcătuit din 3 femei, care au fost operate cu scolioză idiopatică
între vârstele de 15 -17 ani.
III.6.2. Criterii de includere
 Diagnostic medical de scolioză idiopatică.
 Intervenție chirurgicală între vârstele 15 -17.

13
 Sex feminin.
 Recomandarea medicului specialist pentru recuperarea kinetică.
 Acordul subiectului de a participa la acest studiu.
III.7. Variabila dependentă: prezentarea subiecți lor
III.7.1. Subiectul 1
Nume: S. E.
Sex: Feminin
Vârstă: 22 ani
Ocupație: Studentă
Activitate sportivă: Nu practică sport.
Diagnostic: Scolioză idiopatică toracală sinistroconvexă operată în anul 2010.
Istoricul bolii: Boala a fost diagnosticată după naștere. Între vârstele 12 și 14 ani a purtat
corset. A făcut gimnastică medicală înt re vârstele 11 -15 ani. În anul 2010 s-a diagnosticat o
curbură de 55 grade Cobb (Radiografia III.1.1) . Din cauza deformității progre sive a fost
programată la operație core ctivă la Centrul Național de Reabilitare a Coloanei Vertebrale din
Budapesta, Ungaria .
Data operației: 21. 07. 2010.
Tipul operației: T2-L4 spondylodesis corectivă (Radiografia III.1.2.) .

14
Radiografia III.1.1 Imaginea radiografică Radiografia III.1.2. I maginea radiografică
Subiectului 1. înainte de operație Subiectului 1. după operație

Kinetoterapie preoperatorie: Subiectul 1 a făcut gimnastică respiratorie înainte de
operație cu două zile. Exercițiul consta în suflarea unui balon, favorabil în cursul zilei.
Recuperarea postoperatorie: Kinetoterapia postoperatorie a început în următoarea zi
după operație. Kinetoterapeuții au făcut exerciții pasive și pasivo -active. Subiectul 1 a reînvățat
cum să se ridice din pat în mod corect, să nu forțeze spat ele operat. Subiectul s -a ridicat din
decubit ventral în șezând și a stat acolo pentru câteva minute, până la apariția durerii de spate. A
continuat gimnastica respiratorie.
Primele șapte zile – secția de ATI
După două zile f ață de operație, s ubiectul a făcut exerciții active.
Model de exerciții fizice efectuate în primele șapte zile la secția de ATI
Obiective: Mobilizarea și creșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 1.
Exercițiul 1:
Poziția iniți ală: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt în abducție de 90 grade. Membrele
inferioare întinse pe pat.
Timpul 1: R idicarea membrelor superioare pe o distanță de 10 -15 centimetri de la nivelul patului .
Timpul 2: C ircumducția membrului superior de 10 ori .

15
Timpul 3: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 5 repetări.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare
întinse pe pat.
Timpul 1: F lexia membrului inferior din articulația șoldului. Membrul inf erior se ridi că numai de
circa 20 centimetri de pe pat .
Timpul 2: F lexia membrului inferior din articulația șoldului și genunchiului, aproape de piept.
Timpul 3: Revenire în poziția inițială.
Dozare: 5 repetări pe fiecare parte.

Zilele 8 -28 postoperatorie
Starea s ubiectului 1 s -a stabilizat, s -a întors în camera de spital. A continuat exercițiile sub
controlul kinetoterapeutului.
Model de exerciții fizice efectuate în zilele 8 -28 postoperatorie
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de
spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 1.
Exercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt înflectate cu sprijinul pe pat.
Timpul 1: E xtensia membrului inferior stâng, aproape de pat și împingerea înainte a membrului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: E xtensia membrului inferior drept, aproape de pat și împingerea înainte a membrului .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări pe fiecare parte.
Exercițiul 2:
Poziția iniț ială: D ecubit lateral. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului .
Timpul 1: R idicarea membrului inferior. Genunchiul rămâne înflectat.
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări la fiecare membru.

16
Săpt ămânile 5 -14 postoperatorie
După patru săptămâni cusăturile s ubiectului 1 au fost îndepărtate, s -a reîntors la domiciliu. A
primit un complex de exerciții care a fost efectuat zilnic în domiciliu.
Model de exerciții fizice efectuate în săptămânile 5 -14
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare.
Mijloace: Pe o saltea.
Exercițiul 1.
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrele superioare sunt în flexie din articulația umărului,
membrele inferioare întinse pe saltea.
Timpul 1: E xtensia membrului inferior stâng și membrului superior drept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: E xtensia membrului inferior drept și membrului superior stâng .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrele superioare sunt înflectate din articulația cotului.
Mâinile sunt sprijinite pe saltea la nivelul dieptului.
Timpul 1: E xtensia membrului superior, împingând trunchiul sus .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.

Lunile 3 -12 postoperatorie
Pe data de 22. octombrie 2010 subiectul 1 s-a întors în spital pentru control medical. A primit un
complex nou de exerciții, care a fost executat zilnic acasă. Acesta fiind obligatoriu în primul an
postoperator.
Model de exerciții fizice efectuate în perioada de 3 -12 luni
Obiective: Creșterea și menținerea forței musculare. Creșterea mobilității articulare.
Mijloace: Exerciții executate pe o saltea. Gantere de un kilogram, bandă elastică.
Exercițiul 1:
Poziția ini țială: D ecubit ventral. Membrele superioare sunt în flexie din articulația umărului, cu
gantere în mâini. Membrele inferioare sunt întinse pe saltea.

17
Timpul 1: E xtensia membrelor superioare și membrului inferior stâng .
Timpul 2: R evenire în poziția inițial ă.
Timpul 3: E xtensia membrelor superioare și membrului inferior drept .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrele superioare sunt în flexie din articulația umărului, cu o
bandă el astcă în mâini. Membrele inferioare întinse pe saltea.
Timpul 1: F lexia membrului superior stâng din articulația cotului, și membrului inferior drept din
articulația genunchiului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: F lexia membrului superior drept din articulația cotului, și membrului inferior stâng din
articulația genunchiului .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.

III.7.2. Subiectul 2
Nume: S. K. N.
Sex: Feminin
Vârstă: 22 ani
Ocupație: Studentă
Acivitate sportivă: În anul 2000 a început să practică Taekwondo WTF (World
Taekwondo Federation) la nivel de performanță. A participat la competiții până în anul 2009. În
2010 a obținut printr -un examen centură neagră. În prezent este arbitru și sportivă la nivel de
performanț ă.
Diagnostic: Scolioză idiopatică toracală dextroconvexă, lombar sinistroconvexă operată
în anul 2009.

18
Istoricul bolii: Boala a fost diagnosticată, când fata avea 9 ani. A făcut gimnastică
medicală, a înotat, a purtat ham de memorie. După 2 -3 luni a continuat exercițiile singură în sala
de antrenament. Încurbarea coloanei verteb rale nu s -a oprit, în anul 2009 s-a diagnosticat o
curbură de 45 grade Cobb (Radiogradia III.2.1.) (Fotografia III.2.1.) . Din cauza deformității
progresive a fost programată la operație corectivă la Centrul Național de Reabilitare a Coloanei
Vertebrale din Budapesta, Ungaria.
Data operației: 15. 07. 2009.
Tipul operației: T3-L4 spondylodesis corectivă. (Radiografia III.2.2.) (Fotografia
III.2.2.)

Radiografia III.2.1 Imaginea r adiografică Radiografia III.2.2. Imaginea radiografică
Subiectului 2. înainte de operație Subiectului 2. după operație

19
Fotografia III.2.1 Fotografia Subiectului 2. Fotografia III.2.2. Fotografia Subiectului 2.
înainte de operație după operație

Kinetoterapie preoperatorie: Subiectul 2 a făcut gimnastică respiratorie înainte de
operație cu două zile. Exercițiul consta în suflarea unui balon, favorabil în cursul zilei.
Recuperarea postoperatorie: Kinetoterapia postoperatorie a început în următoarea zi
după operație. Kinetoterapeuții au făcut exerciții pasive și pasivo -active. Subiectul 2 a reînvățat
cum să se ridice din pat în mod corect, să nu forțeze spatele operată. Subiectul s -a ridicat din pat
și a plimbat o distanță de doi metrii, până la patu l de alături. A continuat gimnastica respiratorie.
Primele trei zile – secția de ATI
După două zile față de operație, s ubiectul a făcut exerciții active.
Model de exerciții fizice efectuate în primele trei zile la secția de ATI
Obiective: Mobilizarea și cr eșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 2.
Exercițiul 1.
Poziția inițială: D ecubit dorsal . Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare sunt
întinse pe pat .
Timpul 1: F lexia membrului superior din articulația umărului .
Timpul 2: F lexie plantară din articulația gleznei .
Timpul 3: Revenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.

20
Exercițiul 2.
Poziția inițială: D ecubit dorsal . Membrele superioare se află în flexie din articulația umărulu i,
membrele inferioare întinse.
Timpul 1: R idicarea membrului superior drept în vertical .
Timpul 2: R idicarea membrului inferior stâng în vertical .
Timpul 3: R evenire în poziția inițială .
Timpul 4: R idicarea membrului superior stâng în vertical .
Timpul 5: Ridicarea membrului inferior drept în vertical .
Timpul 6: R evenire în poziția inițială.
Dozar e: 10 repetări pe fiecare parte.
Zilele 4 -28 postoperatorie
Starea s ubiectului 2 s -a stabilizat, s -a întors în camera ei în spital. A continuat exercițiile sub
controlul kinetoterapeutului.
Model de exerciții fizice efectuate în zilele 4 -28 postoperatorie
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de
spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 2.
Exercițiul 1.
Poziția inișială: D ecubit dorsal . Membrul inferior drept este înflectat din articulația genunchiului,
sprijin pe talpa piciorului. Membrul inferior stâng este întins pe pat.
Timpul 1: F lexia membrului inferior stâng din articulația șoldului .
Timpul 2: A bducția membrului inferior stâng .
Timpul 3: Revenire în flexia membrului inferior stâng din articulația șoldului .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 5 repetări pe fiecare parte.
Exercițiul 2.
Poziția inițială: D ecubit dorsal, pe pat. Membrele su perioare sunt sprijinite pe pat, membrele
inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului, talpa piciorului sprijinit pe pat.
Timpul 1: R idicarea bazinului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.

21

Săptămânile 5 -14 postoperatorie
După patru săptămâni cusăturile s ubiectului 2 au fost scoase, s -a dus acasă din spital. A primit un
complex de exerciții care a efectuat zilnic în domiciliu.
Model de exerciții fizice efectuate în săptămânile 5 -14
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare.
Mijloace: Pe o saltea.
Exercițiul 1.
Poziția iniț ială: Decubit lateral . Partea dreaptă este sus. Membrele inferioare sunt înflectate din
articulațiile șoldului și genunchiului. Membrul superior stâng se a flă sub cap, membrul superior
drept este în flexie de 90 grade din articulația umerului.
Timpul 1: E xtensia membrului superior drept, corpul se rotește împreună cu umăru .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări pe fiecare parte.
Exerciț iul 2.
Poziția inițială: P atrupedie pe saltea.
Timpul 1: Extensia membrului superior drept și membrului inferior stâng .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: E xtensia membrului superior stâng și membrului inferior drept .
Timpul 4: R evenire în p oziția inițială.
Dozare: 20 de repetări.

Lunile 3 -12 postoperatorie
Pe data de 22. octombrie 2009 subiectul 2 s-a întors în spital pentru control medical. A primit un
complex nou de exerciții, care a executat zilnic acasă. Acesta era obligator în primul a n
postoperator.
Model de exerciții fizice efectuate în perioada de 3 -12 luni
Obiective: Creșterea și menținerea forței musculare. Creșterea mobilității articulare.
Mijloace: Exerciții executate pe o saltea. Gantere de un kilogram, bandă elastică.

22
Exercițiul 1:
Poziția inițială: Decubit ventral . Membrele superioare sunt în abducție de 90 grade, cu gantere în
mâini.
Timpul 1: E xtensia membrelor superioare .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: Decubit ventral . Membrele superioare sunt în abducție din articulația umărului,
se află o bandă elastică în mâini. Membrele inferioare sunt întinse.
Timpul 1: A dducția membrelor superioare și extensia membrului inferior stâng din articulația
șoldului.
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: A dducția membrelor superioare și extensia membrului inferior drept din articulația
șoldului .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
III.7.3. Subiectul 3
Nume: B. D. R.
Sex: Feminin
Vârstă: 24 ani
Ocupație: Lucrător comercial
Activitate sportivă: Nu practică sport.
Diagnostic: Scolioză idiopatică toracală dextroconvexă, lombar sinistroconvexă operată
în anul 2009.
Istoricul bolii: Boala a fost diagnosticată în vârsta de 10 ani. A purtat corset de la vârsta
de 11 ani timp de 18 luni. A făcut gimnastică medicală și masaj terapeutic. Contrar așteptărilor,
devierea coloanei vertebrale nu s -a oprit, în anul 2009 s -a diagnosticat o curbură de 62 grade

23
Cobb (Radiografia III.3.1.) (Fotografia III.3.1.) . A fost programată la operație corectivă la
Centrul Național de Reabilitare a Coloanei Vertebrale din Budapesta, Ungaria.
Data operației: 16. 07. 2009.
Tipul operației: T2-L4 spondylodesis corectivă. (Radiograf ia III.3.2.) (Fotografia
III.3.2.)

Radiografia III.3.1 Imaginea radiografică Radiografia III.3.2. Imaginea radiografică
Subiectului 3. înainte de operație Subiectului 3. după operație

24
Fotografia III.3.1 Fotografia Subiectului 3. Fotografia III.3.2. Fotografia Subiectului 3.
înainte de operație după operație

Kinetoterapie preoperatorie: Subiectul 3 a făcut gimnastică respiratorie înainte de
operație cu două zile. Exercițiul consta în suflarea unui balon, favorabil în cursul zilei.
Recup erarea postoperatorie: Kinetoterapia postoperatorie a început în următoarea zi
după operație. Kinetoterapeuții au făcut exerciții pasive și pasivo -active. Subiectul 3 a reînvățat
să se ridice din pat în mod corect, să nu forțeze spatele operat. Subiectul s -a ridicat din decubit
ventral în șezând și a stat acolo timp de 5 minute, până la apariția durerii de spate. A continuat
gimnastica respiratorie.
Primele trei zile – secția de ATI
După două zile față de operație, s ubiectul a făcut exerciții active.
Model de exerciții fizice efectuate în primele trei zile la secția de ATI
Obiective: Mobilizarea și creșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 3.
Exercițiul 1.
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare
întinse.

25
Timpul 1: F lexia membrului inferior drept din articulația șoldului și genunchiului, cât mai
aproape de piept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: F lexia membrului inferior stâng din art iculația șoldului și genunchiului, cât mai
aproape de piept .
Timpul 4: R evenire în poziția inișială.
Dozare: 10 repetări pe ambele părți.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: decubit dorsal. Membrele superioare în flexie din articulația umărului, membrele
inferioare întinse pe pat.
Timpul 1: R idicarea membrului superior stâng și membrului inferior drept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: R idicarea membrului superior drept și membrului inferior stâng .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări pe ambele părți.
Zilele 4 -28 postoperatorie
Starea s ubiectului 3 s -a stabilizat, s -a întors în camera ei în spital. A continuat exercițiile su b
controlul kinetoterapeutului.
Model de exerciții fizice efectuate în zilele 4 -28 postoperator ie
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare. Amortizarea durerilor de
spate.
Mijloace: Patul de spital al s ubiectului 3.
Ecercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare
întinse pe pat.
Timpul 1: F lexia membrelor superioare din articulația umărului și flexia membrului inferior
stâng din articulația genunchiului și șoldului, ajungând cât mai aproarpe de piept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: F lexia membre lor superioare din articulația umărului și flexia membrului inferior
drept din articulația genunchiului și șoldului, ajungând cât mai aproarpe de piept .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.

26
Dozare: 10 repetări la fiecare parte .
Exercițiul 2:
Poziția inițială: De cubit lateral, partea dreaptă este sus. Membrul inferior stâng este înflectat
pentru menținerea echilibrului, membrul inferior drept este întins. Membrul superior stâng este
sub cap, membrul superior drept se sprijină pe pat.
Timpul 1: A bducția membrului inferior drept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări pe fiecare parte.

Săptămânile 5 -14 postoperatorie
După patru săptămâni cusăturile s ubiectului 3 au fost scoase, s -a dus acasă din spital. A primit un
complex de exerciț ii care a efectuat zilnic în domiciliu.
Model de exerciții fizice efectuate în săptămânile 5 -14
Obiective: Creșterea mobilității articulare. Creșterea forței musculare.
Mijloace: Pe o saltea.
Exercițiul 1.
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrul inferior drept este în flexie din articulația genunchiului,
piciorul sprijină pe saltea. Membrul inferior stâng este în flexie fin articulația șoldului. Membrele
superioare sprijină pe saltea.
Timpul 1: R idicarea bazinului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări la fiecare parte .
Exercițiul 2:
Poziția inițială: P atrupedie. Membrul superior drept este în flexie din articulația umărului,
membrul inferior stâng este în extensie din articulația șoldului.
Timpul 1: F lexia membrului super ior drept di n articulația cotului, mâna ajunge lângă piept,
flexia membrului inferior stâng din articulația genunchiului, ajungând aproape de piept .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 5 r epetări pe fiecare parte.

27
Lunile 3 -12 postoperatorie
Pe data de 22 . octombrie 2009 subiectul 3 s-a întors în spital pentru control medical. A primit un
complex nou de exerciții, care a executat zilnic acasă. Acesta era obligator în primul an
postoperator.
Model de exerciții fizice efectuate în perioada de 3 -12 luni
Obiective: Creșterea și menținerea forței musculare. Creșterea mobilității articulare.
Mijloace: Exerciții executate pe o saltea. Gantere de un kilogram, bandă elastică.
Exercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
piciorul sprijină pe saltea. Membrele superioare sunt lângă corp, ținând în mâini o bandă elastică
care este tras peste bazin.
Timpul 1: R idicarea bazinului .
Timpul 2: A propierea bazinului de saltea.
Dozare: 10 repetări. Se relax ează bazinul numai după terminarea exercițiului.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrul superior drept este în extensie din articulația umărului,
membrul superior stâng este lângă corp. În ambele mâini se află un ganter.
Timpul 1: E xtensi a membrelor superioare .
Timpul 2: A dducția membrului superior drept și abducția membrului superior stâng .
Timpul 3: R elaxarea membrelor.
Dozare: 10 repetări.

III.8. Variabila independentă: complex de exerciții kinetice în studiul nostru
Fiecare subiect a beneficiat zilnic de program de exerciții fizice terapeutice personalizat.
Această perioadă a început în luna septembrie 2015. până în luna iunie 2016.
În afară de exerciții în studiul nostru am evaluat și capacitatea lor fizică prin Proba
Ruffier.
Proba R uffier evaluează condiția fizică a subiecților. Proba începe după un repaus de
cinci munute. Apoi se măsoară frecvența cardiacă în 15 secunde (valoarea obținută va fi
înmulțită cu 4 pentru a primi frecvența cardiacă/minut) și valoarea obținută va reprezent a P1.

28
Efortul constă în executarea 30 genoflexiuni în 45 secunde. Imediat după efort subiectul se
așează și se ia din nou frecvența cardiacă între 0 -15 secunde (x4=P2). și între 45 -60
secunde(x4=P3) din primul minut post efort. Indicele Ruffier se calculea ză după formula:
IRuffier =[(P1+P2+p3) -200]/10
Interpretarea indice sub 0 = foarte bun
între 0 -5 = bun,
între 5 -10 = mediocru,
între 10 -15 = slab,
peste 15 = foarte slab. [10]
Pentru această evaluare, s ubiecții 1, 2, și 3 au fost testați de două ori:
 evaluarea inițială: la începutul perioadei st udiului nostru (septembrie 2015 )
 evaluarea finală: la sfârșitul perioadei studiului nostru (iunie 2016)
Între r ezultatele eva luărilor inițiale și finale se va face diferență pentru a afla cât de mult
s-a evoluat condiția fizică a subiecților.
III.8.1. Subiectul 1
Din luna septembrie 2015 până în iunie 2016 subiectul 1 a beneficiat zilnic de program
de exerciții fizice terapeutice.
Obiectivul a fost menținerea stilului de viață fără dureri de spate.
Programul kine toterapeutic la subiect ul s-a desfășurat astfel: a făcut exercițiile în fiecare
zi, la domiciliu.
Exemplu de complex de exerciții f izice terapeutice efectuate de s ubiectul 1 în studiul
nostru:
Mijloace: Exercițiile sunt executate pe o saltea. Gatere de un kilgram, bandă elastică.
Exercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare
întinse pe saltea.

29
Timpul 1: F lexia membrelor superioare din articulația umărului și flexia dorsală a membrelor
inferioare .
Timpul 2: R evenirea membrelor superioare în poziția inițială și flexia plantară a membrelor
inferioare.
Dozare: 10 repetări.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit lateral, partea dreaptă este sus. Membrul superior stâng este sub cap,
membrul superior dre pt sprijină pe saltea. Membrele inferioare sunt înflectate.
Timpul 1: Abducția membrului inferior drept și adducția membrului inferior stâng .
Timpul 2: E xtensia membrului inferior drept .
Timpul 3: F lexia membrului inferior drept.
Dozare: 10 repetări în 2 s erii. Membrele inferioare se relaxează după terminarea repetițiilor.
Exercițiul 3:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt în flexie de 90 grade din articulația
umărului, cu o bandă elastică în mâini. Membrele inferioare sunt în flexie d in articulația
genunchiului, piciorul sprijină pe saltea.
Timpul 1: E xtensia membrului superior într -un ax transversal, ridicarea bazinului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare. 10 repetări în 2 serii.
Exercițiul 4:
Poziția inițială: D ecubit dor sal. Membrele superioare se sprijină pe saltea lângă corp, cu câte un
genter în mâini și membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului, piciorul sprijină
pe saltea. Subiectul ridică membrul inferior stâng, ridică bazinul și numai după ter minarea seriei
îl lasă jos.
Timpul 1: Abdcția membrului inferior stâng și flexia ușoară și abducția membrului superior
drept .
Timpul 2: Revenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
Exercițiul 5:
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrul s uperior drept este în flexie din articulația umărului,
membrul superior stâng lângă corp, cu câte un genter în mâini.

30
Timpul 1: E xtensie ușoară din articulația umărului și flexia membrelor superioare din articulația
cotului, mâinile ajung la piept .
Timpul 2: E xtensia membrului superior stâng din articulația cotului, flexie din articulația
umărului și extensia membrului superior drept din articulația cotului, ajungând lângă corp .
Timpul 3: R elaxarea membrelor superioare.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
III.8.2. Subiectul 2
Din luna septembrie 2015 până în februarie 2016 s ubiectul 2 a beneficiat zilnic de
program de exerciții fizice terapeutice.
Obiectivele au fost întărirea masei musculare, creșterea condiției fizice.
Programul kinetoterapeutic la su biectul s-a desfășurat astfel: a făcut exercițiile în fiecare
zi, la domiciliu.
Exemplu de complex de exerciții f izice terapeutice efectuate de s ubiectul 2 în studiul
nostru:
Mijloace: Exercițiile sunt executate pe o saltea. Gantere de un kilogram.
Exercițiul 1:
Flotări
Dozare: 50 de repetări în 2 serii.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: ortostatism.
Timpul 1: G enuflexiuni .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: R idicarea membrului inferior drept până la nivelul toracelui .
Timpul 4: R evenire în poziția in ițială .
Timpul 5: G enuflexiuni .
Timpul 6: R evenire în poziția inițială .
Timpul 7: R idicarea membrului inferior stâng până la nivelul toracelui .
Timpul 8: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 50 de repetări în 2 serii.

31
Exercițiul 3:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioarele se sprijină pe saltea.
Timpul 1: R idicarea bazinului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 100 de repetări.
Exercițiul 4:
Poziția inițială: D ecubit dorsal . Membrele inferioare sunt în flexie de 45 grade din articulația
genunchiului, picioarele se sprijină pe saltea. Membrele inferioare sunt în flexie de 90 grade
dinarticulața umărului.
Timpul 1: R idicarea trunchiului până la 45 grade .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 50 repetări în 2 serii.
Exercițiul 5:
Poziția inițială: D ecubit ventral. Membrele superioare sunt în abducție de 90 grade, cu câte un
ganter în mâini.
Timpul 1: E xtensia membrelor superioare din articulația umărului .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 25 repetări în 4 serii.
III.8.3. Subiectul 3
Din luna septembrie 2015 până în martie 2016 s ubiectul 3 a beneficiat zilnic de program
de exerciții fizice terapeutice.
Obiectivul a fost menținerea stilului de viață fără dur eri de spate.
Progra mul kinetoterapeutic la subiectul s-a desfășurat astfel: a făcut exercițiile în fiecare
zi, la domiciliu.
Exemplu de complex de exerciții f izice terapeutice efectuate de s ubiectul 3 în studiul
nostru
Mijloace: Exercițiile sunt executate pe o saltea. O min ge cu diametru de 15 centimetri .

32
Exercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele superioare sunt lângă corp, membrele inferioare sunt
în flexie din articulația genunchiului, picioarele se sprijină pe saltea.
Timpul 1: E xtensia membrului inferior drept din articulația genunchiului și flexie din articulația
șoldului .
Timpul 2: F lexie plantară a membrului inferior drept .
Timpul 3: F lexie dorsală a membrului inferior drept .
Timpul 4: R evenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări din flexia dor sală și plantară a piciorului, s ubiectul numai atunci revine în
poziția inișială. Exercițiul se execută la fiecare parte.
Exercițiul 2:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioa rele se sprijină pe saltea.
Timpul 1: Izometria mișchi lor fesieri timp de 10 secunde .
Timpul 2: relaxare.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
Exercițiul 3:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioarele se sprijină pe saltea.
Timpul 1: R idicarea bazinului .
Timpul 2: R elaxare.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.
Exercițiul 4:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioarele se sprijină pe saltea. Între genunchi se află o minge.
Timpul 1: strângerea mingei cu genunchii
Timpul 2: relaxare.
Dozare: 10 repetări în 2 serii.

33
Exercițiul 5:
Poziția inițială: decubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioar ele se sprijină pe saltea. Între genunchi se află o minge. Membrele superioare sunt în
abducție de 90 grade.
Timpul 1: R otirea membrelor inferioare spre stânga .
Timpul 2: R evenire în poziția inițială .
Timpul 3: R otirea membrelor inferioare spre dreapta .
Timpul 4: Revenire în poziția inițială.
Dozare: 10 repetări.

Din luna martie 2016 programul kinetoterapeutic a fost întrerupt, motivul fiind situația
specială a subiecului, i s -a confirmat de către medicul specialist ginecolog existența sarcinii.
Din luna m ai 2016, adi că pe o per ioadă de 30 de zile s ubiectul 3 a beneficiat de un
program de exerciții de respirație.
Exemplu de complex de exerciții de respirație efectuate d e subiectul 3 în studiul
nostru
Mijloace: Exercițiile sunt efectuate pe un scaun și pe saltea.
Exercițiul 1:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioarele se sprijină pe saltea.
Executare: Subiectul închide ochii, se relaxează. Inspiră adânc pe nas, ține aerul inspirat pentru
3-5 secunde și expiră lent pe gură.
Dozare: E xercițiul se execută favorabil, timp de 1 -5 minute.
Exercițiul 2:
Piziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiulu i,
picioarele se sprijină pe saltea. Membrele superioare sunt lângă corp, cu mâini în pronație.
Timpul 1: Î mpingerea mâinilor și picioarelor pe saltea, însoțit cu un inspir adânc pe nas .
Timpul 2: R elaxare, însoțit cu un expir lent pe gură.
Dozare: 10 repe tări.

34
Exercițiul 3:
Poziția inițială: D ecubit dorsal. Membrele inferioare sunt în flexie din articulația genunchiului,
picioarele se sprijină pe saltea. Membrele superioare sunt lângă corp, cu mâini în supinație.
Timpul 1: Î mpingerea mâinilor și picioarelo r pe saltea, însoțit cu un inspir adâncpe nas .
Timpul 2: R elaxare, însoțit cu un expir lent pe gură.
Dozare: 10 repetări.
Exercițiul 4:
Poziția inițială: Ș ezând pe scaun. Mâinile se sprijină pe coapse.
Timpul 1: Î nsoțit cu un insir adânc pe nas, se trage î nspate umerii, spatele este drept .
Timpul 2: Însoțit cu un expir lent pe nas, se relaxează umerii și spatele.
Dozare: 20 de repetări.

35
CAPITOLUL IV
IV.1. Rezultatele obținute
IV.1.1. Subiectul 1
Pe baza raportării după terminarea perioadei studiului nostru, au dispărut durerile de
spate al subiectului 1. Are mai multe energie, este mai activă.
IV.1.1.2. Rezultatele Probei Ruffier
Evaluarea capacității de efort s ubiectului 1 în Proba Ruffier în testarea iniți ală este
prezentată în Tabelul IV .1.

Tabel IV .1. Evaluarea cap acității de efort s ubiectului 1 în Proba Ruffier în testarea inițială
Pulsul înainte de
efort
(P1) Pulsul 0 -15 secunde
postefort
(P2) Pulsul 45 -60 secunde
postefort
(P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
58 154 102 11,4
Calificativ Slab

Evaluarea capacității de efort subiectului 1 în Proba Ruffier în testarea fin ală este
prezentată în Tabelul IV .2.

Tabel IV .2. Evaluarea capacității de efort subiectului 1 în Proba Ruffier în testarea finală
Pulsul înainte de
efort
(P1) Pulsul 0 -15 secunde
postefort
(P2) Pulsul 45 -60 secunde
postefort
(P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
60 130 88 7,8
Calificativ Mediocru

36
Diagramul IV.1. prezintă în paralel rezultatele obținute evaluărilor inițiale și celor finale
al subiectului 1 în Proba Ruffier .

Diagram IV .1. Prezentarea grafică a evaluarea capacității de efort subiectului 1 în Proba
Ruffier

IV.1.2. Subiectul 2
Pe baza raportării după terminar ea perioadei studiului nostru, subiectul 2 are o condiție
fizică mai bună, a obținut rezultate mai bune la competiții (a luat locul II. la Campionatul
Național de ”Poomsae”, organizat de Federația Română de Taekwondo WTF) . Este mai activă,
se obosește mai încet, nu are dureri de spate.
IV.1.2.1. Rezultatele Probei Ruffier
Evaluarea capacității de efort subiectului 2 în Proba Ruffier în testarea iniți ală este
prezentată în Tabelul IV .3.

020406080100120140160
Evaluarea
inițială Evaluarea
finală58 60 154
130
102
88 Diagram IV .1. Prezentarea grafică a evaluarea
capacității de efort subiectului 1 în Proba Ruffier
Pulsul înainte de efort (P1)
Pulsul 0-15 secunde postefort
(P2)
Pulsul 45-60 secunde
postefort (P3)

37

Tabel IV .3. Evaluarea capacității de efort subiectului 2 în Proba Ruffier în testarea inițială
Pulsul înainte de
efort
(P1) Pulsul 0 -15 secunde
postefort
(P2) Pulsul 45 -60 secunde
postefort
(P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
68 120 72 6
Calificativ Mediocru

Evaluarea capacității de efort subiectului 2 în Proba Ruffier în testarea fin ală este
prezentată în Tabelul IV .4.

Tabel IV .4. Evaluarea capacității de efort subiectului 2 în Proba Ruffier
Pulsul înainte de
efort
(P1) Pulsul 0 -15 secunde
postefort
(P2) Pulsul 45 -60 secunde
postefort
(P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
62 108 68 3,8
Calificativ Bun

Diagramul IV.2. prezintă în paralel rezultatele obținute evaluăril or inițiale și celor finale
al subiectului 2 în Proba Ruffier.

38
Diagram a IV.2. Prezentarea grafică a evaluării capacității de efort subiectului 2 în Proba
Ruffier

IV.1.3. Subiectul 3
Pe baza raportării după terminar ea perioadei studiului nostru, subiectul 3 rezistă mai ușor
timpul de sarcină, nu are dureri de spate foarte grave.
IV.1.3.1. Rezultatele Pr obei Ruffier
Evaluarea capacității de efort subiectului 3 în Proba Ruffier în testarea iniți ală este
prezentată în Tabelul IV .5.

Tabel IV .5. Evaluarea capacității de efort subiectului 3 în Proba Ruffier în testarea inițială
Pulsul înainte de
efort
(P1) Pulsul 0 -15 secunde
postefort
(P2) Pulsul 45 -60 secunde
postefort
(P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
58 128 78 6,4
Calificativ Mediocru

020406080100120
Evaluarea
inițială Evaluarea
finală68 62 120
108
72 68 Diagrama IV .2. Prezentarea grafică a evaluării
capacității de efort subiectului 2 în Proba Ruffier
Pulsul înainte de efort (P1)
Pulsul 0-15 secunde postefort
(P2)
Pulsul 45-60 secunde
postefort (P3)

39
Evaluarea capacității de efort a l subiectului 3 în Proba Ruffier în testarea finală nu s -a
putut realiza, motivul fiind situația specială a subiecului, i s -a confirmat de către medicul
speciali st ginecolog existența sarcinii.

În urma Probelor Ruffier următoarele centralizatoare prezintă rezultatele subiecților la
evaluarea inițială (Tabel IV.6), respectiv evaluarea finală (Tabel IV. 7.).

Tabel IV .6. Centralizator cu rezultatele la evaluarea inițială a subiecților
Subiecți Pulsul înainte
de efort
(P1) Pulsul 0 -15
secunde
postefort (P2) Pulsul 45 -60
secunde
postefort (P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
1 58 154 102 11, 4 – slab
2 68 120 72 6 – mediocru
3 58 128 78 6, 4 – mediocru

Tabel IV .7. Centralizator cu rezultatele la evaluarea finală a subiecților
Subiecți Pulsul înainte
de efort
(P1) Pulsul 0 -15
secunde
postefort (P2) Pulsul 45 -60
secunde
postefort (P3) Indicele Ruffier
IRuffier
[(P1+P2+P3) -200]/10
1 60 130 88 7,8 – mediocru
2 62 108 68 3,8 – bun
3 0 0 0 0

40
IV.2. Concluzii
În urma aplicării studiu lui de față, s -au constatat urmă toarele:
 Subiectul 1 , fiind o persoană, care nu practică sport și după perioada ”obligatorie”
de recuperare, adică după primul an postoperator și -a încetat să mai practice exercițiile fizice ,
după un timp au apărut dureri de spate, s -a obosit foarte repede. În urma reluării exercițiilor
fizice kinetice aplicate în studiu, aceste dureri de spate au dispărut. Condiția ei fizică s -a
îmbunătățit .
 Fiind o sportivă, subiectului 2 ne aplicasem un program kinetic cu exerciții pentru
dezvoltarea forței musculară globală. Din cauza că, subiectul 2 este studentă la un alt oraș, nu a
putut să practice sport în mod regulat. Cu exercițiile fizice kinetice a menținut condiția ei fizică.
 Situația subiectului 3 este specială. În prima perioadă a studiului nostr u a avut un
complex de exerciții care se axează la dezvoltarea forței musculare paravertebrale. După
diagnosticul medicului ginecolog exercițiile au fost întrerupt, Subiectul 3. fiind gravidă. După 12
săptămâni a început să practice exerciții respiratorii. Mulțumit ă exercițiilor din prima perioadă a
studiulu i musculatura paravertebrală a subiectului 3 s-a dezvoltat, în prezent are mai puține
dureri de spate, rezistă mai ușor timpul de sarcină.
În urma programului coerent de exerciții fizice terapeutice se p oate constata, că fiecare
subiect a atins un nivel mai ridicat a condiției fizice, mobilitatea, forța si rezistența musculară
este mai bună. Prin Metodele Klapp, Niederhoffer, Schroth, ne -am favorizat o evoluție pozitivă a
statusului somatic la subiecții d iagnosticați și operați cu scolioză. Metodele kinetoterapeutice
implementate au adus o îmbunătățire a condiției fizice. Subiecții și -au constatat că datorită
exercițiilor fizice kinetice aplicate în studiul nostru se simt mai bine, și pentru menținerea
calității vieții este necesară continuarea mișcărilor fizice.
IV.3. Recomandări
Dacă ținuta incorectă a posturii devine o obișnuință, după un timp se va forma deviația
coloanei. Scolioza se formează din cauze multiple, apare o insuficiență cardiacă, omul își pierde
condiția fizică, apar modificări cosmetice grave.
Nimeni nu ar trebui să lase să ajungă până aici. Cu atenționarea copiilor la ținuta corectă,
dacă mișcările fizice de fiecare zi devin definitive, putem anticipa deviațiile coloanei vertebrale.

41
BIBLI OGRAFIE
1. Conf. Dr. Constantin Enciulescu, Conf. Dr. Klara Brânzaniuc, Șef lucr. Dr. Florin
Butilcă, Anatomie. Generalități -membre. Ediția a II -a revizuită. V ol. I. Târgu Mureș.
2004. Paginile 54, 56.
2. Prof. Peter Abrahams, Atlasul corpolui uman . Structura și funcțiile organismului.
Traducere de Adriana -Eugenia Tudor. Editura Corint, 2011. Pagina 90.
3. Conf. Dr. Constantin Enciulescu, Conf. Dr. Klara Brânzaniuc, Șef lucr. Dr. Florin
Butilcă, Anatomie. Generalități -membre. Ediția a II -a revizuită. V ol. I. Târgu M ureș.
2004. Paginile 62, 63.
4. Luigi Ceragioli, Gerinctorna a fțjdalom ellen . Editura ”Sziget”, 2010. Paginile 22, 23.
5. *** Tehnici de manevrare a bolnavului . Note de curs. Editura Universității din
Oradea, 2011 , Pagina 9.
6. Vasile Marcu , Masaj și kinet oterapie . Editura Sport -Turism, București, 1983.
Paginile 127 -130.
7. Sursă web: http://ogk.hu/gerincbetegsegek/gerincferdules -szkoliozis
8. Sursă web: http://www.slideshare.net/tmihaescu/implicatiile -functionale -ale-
scoliozei -metode -de-evaluare
9. Vasile Marcu, Mirela Dan, Kinetoterapie/Physiotherapy . Editura Universității din
Oradea, 2006. Paginile 104 -108.
10. Simona Făgăraș, Nicolae Neagu (coord onator), Protocoale și tehnici de evaluare în
fizioterapie și educație fizică și sport . EdituraUniversitatea de Medicină și Farmacie
din Tîrgu Mureș, 2014. Pagi na 140.
11. Dr. Erbszt Andr ás, Gedő László, „ Gerinc fájdalom nélkül” Editura Alexandra, 2013.
Paginile 78, 79.

42
ENGLISH SUMMA RY
The title of my thesis is Contribution on postoperative recovery in scoliosis . On the one
hand, what made me choose this topic is personal experience. On the other hand, I would show
people how valued is a wholesome life, because, after all, this is what really matters.
After the diagnostics, the doctors said I had a congenital idiopathic scoliosis. After the
operation, my life chang ed completely. This determined me prefunding this topic. In most cases
the facilities of operation can be excluded, but if the corrective surgery of the spine is necessary,
I want to show with my paper how someone can live a healthy, whole life with a spin e
implantation.
The paper is divided into two main parts: a fundamental part and a special part.
The fundamental part contains general documentation about the vertebrae, deviations of
the spine in the literature and medical books in the subject.
In the sp ecial part, starting with Chapter 3, I write about the materials and methods, I
present the location and the duration of the study, and those 3 subjects, which were included in
this study.
Finally, in Chapter 4 all those results of the study are interprete d, which confirm my
hypothesis: applying therapeutic exercises will ameliorate a harmonious physical growth and
development, and the implemented kinetotherapeutic program will improve the fitness condition.

43
ANEXE

44