Special izare: Asistență Socială, anul al II -lea, seria II, grupa 3 [628686]

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Special izare: Asistență Socială, anul al II -lea, seria II, grupa 3
Ianuarie
2018

ASISTENȚA SOCIALĂ ÎN LUCRUL CU GRUPURILE
(Grup de suport pentru m ame minore)

Studenți : Regep Ioana
Sava Nicoleta
Simion Simona
Slăvescu Cătălina

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

2 1. Identificarea nevoii sociale a grupului. Cărei nevoi i se adresează inițiativa?
O sarcină neprevăzută pentru o minoră poate să o izoleze de rețelele sale sociale. Mamele
minore devenind un grup vulnerabil , ele fi ind supuse excl uziunii sociale :
 Din rândul f amiliei – de multe ori părinții minorei nu reacționează într -un
mod dezirabil, blamându -și copilul pentru deciziile iresponsabile, nu vor să
accepte situația, în unele cazuri impun avortul sau ca fata să plece de acasă.
 De către partener – acesta nu vrea să fie responsabil sub nici o formă sau să
contribuie la creșterea copilului.
 Din grupul de prieteni – grupul de prieteni ar putea să o judece, să nu știe
cum să reacționeze, să se comporte în cadrul acestei situații.
 Școala – este unul din locurile cele mai importante de socializare pentru un
minor, iar informațiile circulă foarte rapid, o fată însărcinată la o vârstă atât
de fragedă poate fi ridiculizată și judecată.
Nevoia a mamei este de a primi suport pentru a se reintegra în societate : să fie încurajată
să își continue studiile, să se medieze relația dintre aceasta și părinții ei, susținere psihologică
pentru a putea coopera cu situația și a înțelege clar ceea ce se întâmplă , suport socio -economic . De
asemenea, o altă nevoie extrem de importantă este ace ea de a oferi informații și a educa mamele
adolescente cu privire la protecție, sarcină, avort, creșterea copilului și cum să procedeze în viitor.

2. Justificarea nevoii sociale și descrierea contextului în care o întâlnim.
Conform Eurostat 1 din 10 copii primi născuți de mame adolescente sunt în România și
Bulgaria. Cea mai mare rată a nașterilor primi lor născuți la mame adolescente a fost înregistrate în
Romania, cu un procent de 12.3% în anul 2015.1
„Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este
unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Astfel, potrivit ultimei
analize a Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la
control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature.”2

1 Eurostat, 2017. Eurostat. Available at: https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products -eurostat –
news/ -/DDN -20170808 -1 [Accesat 13 Ianuarie 2019].

2 SalvațiCopiii, 2018. Salvați Copiii. Available at: https://www.salvaticopiii.ro/sci –
ro/files/02/02709a67 -83ca -4828 -a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf [Accesat 13 Ianuarie 2019].

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

3 „Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare
emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii
medicale constante. Astfel, datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete
sociologice de teren, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la
informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte d in zece nu au beneficiat
niciodată de planificare familială.”3

 Cauza: Așa cum am menționat anterior, lipsa de educație sexuală și
informare cu privire la sănătatea reproductivă reprezintă un fenomen des
întâlnit în România. (Cauză indirectă : sistemul de învățământ românesc
nu oferă ore de educație sexuală în școli).
 Problema: Lipsa informației are ca rezultat o sarcină neplănuită, acest fapt
afectează viața minorei pe mai multe planuri, ca de exemplu pe plan
psihologic (șocul veștii, stres, păstrarea ca secret sau nu față de părinți,
când ar fi momentul să le spună, ce ar putea să facă) sau social (pot apărea
probleme la școală, în grupul de prieten i, cu partenerul, cu părinții).

3 SalvațiCopiii, 2018. Salvați Copiii. Avail able at: https://www.salvaticopiii.ro/sci –
ro/files/02/02709a67 -83ca -4828 -a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf [Accesat 13 Ianuarie 2019].

Lipsa informației•efecte
Sarcină neplănuită •problemă
-mamă minoră
-pericol de abandon
școlar
-excluziune socială
•cauză

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

4  Efecte: Avem o mamă minoră, care poate fi exclusă social, în pericol de
abandon școlar, fără suportul financiar și moral necesar creșterii unui copil.

3. Argumentați alegerea grupului: De ce este potrivit un astfel de grup pentru
beneficiarii săi direcți? Există b eneficiari indirecți: care sunt aceștia și cum
sunt ei influențați?
Un astfel de grup este benefic pentru o minoră care are nevoie de suport emoțional și
informațional în legă tură cu situația ei. Echipă de profesioniști este cea care le ghidează pe
tinerel e mame în luarea celor mai bune decizii pentru ele și pentru viitorul lor în funcție de
nevoile acestora.
De asemenea, tinerele nu se vor simți singure în situația în care se află deoarece vor
interacționa cu alte persoane care se află în aceeași situație. Se vor dezvolta sentimente de
solidaritate și încredere care vor ajuta echipa de specialiști .
Ca beneficiari indirecți ar putea fi: familia minorei , relația dintre părinți și minoră poate fi
mediată prin consiliere pentru ca cele două părți să ajungă la u n consens și să își ofere suportul.
Un al doilea beneficiar indirect va fi viitorul copil, dacă minora decide să păstreze copilul va
beneficia de informații cu privire la creșterea copilului ei, deci implicit și acesta va beneficia de pe
urma grupului crea t.

4. Structura echipei: Care este echipa de specialiști care se ocupă de grupul
propus și care este rolul fiecărui membru?
Echipa de specialiști care s -ar putea ocupa de grupul propus ar fi formată din: psiholog,
asistent social, personalul din centrele mat ernale și echipa medicală.
Rolul psihologului este de a susține moral și informațional mamele tinere în devenire, le
poate ajuta să clarifice situația unei posibile incertitudini cu privire la continuarea sau nu a
sarcinii, se ocupa de abilitarea/reabilita rea psihologică a tinerelor.
Asistentul social are rolul de a colabora cu alte instituții/servicii care au drept beneficiari –
țintă mamele minore, a încerca prevenirea abandonului școlar al tinerelor, a le oferi informații cu
privire la drepturile, responsa bilitățile și obligațiile pe care le au sau le vor avea ca viitoare mame,
a le expune alternativele privind copilul și viitorul acestuia, a informa tinerele despre beneficiile și
serviciile care le sunt din punct de vedere legal disponibile în calitatea de viitoare mame, a le ajuta
să se reintegreze în societate și pe piața muncii, înt r-un viitor apropiat.
Intervenția și rolul personalului din centrele maternale se axează pe perioada post -natală și
se centrează pe formarea/deprinderea de abilități a viitoarei mame, pe formarea adolescentei drept
o mamă capabilă să poată satisface nevoile de bază necesare ale copilului.

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

5 Echipa medicală se bazează pe partea instrumentală reprezentată prin: consult ginecologic,
îngrijire pre și post -natală, consult pentru copii, informare cu privire la metodele de
contracepție/prevenirea unei viitoare sarcini (în cazul în care nu se mai dorește o alta).

5. Scopul grupului și obiectivele de lucru: Care este scopul grupului? Care sunt
obiectivele de lucru? Cum sunt ele s etate și ce valoare adăugată aduc acestea?
Scopul grupului este de informare cu privire la metodele de contracepție, responsabilitățile
și modalitățile de îngrijire/formare/educare a unui copil; consiliere, asigurându -se o bună sănătate
psihică a viitoarel or mame și dezvoltarea abilităților materne; monitorizare a sarcinii; asigurarea
dezvoltării personale a tinerei mame; deprinderea unor atribute necesare creșterii corespunzătoare
a copilului.
Ca obiectiv, pe termen scurt am putea considera sa tisfacerea nevoilor de bază ale
copilului și asigurarea că informațiile asupra modalităților de contracepție și prevenție au fost
explicate în mod clar și înțelese drept alternativă la o viitoare sarcină nedorită, iar ca obiectiv pe
termen lung, monitoriza rea pre și post -natală a mamei și a copilulu i cu scopul evitării/prevenirii
apariției unor disfuncționalități/riscuri (abandonul școlar, abandonul copilului, neimplicarea în
creșterea copilului .
Obiectivele sunt setate prin evaluarea necesitățil or tinerei mame, cu scopul de a îi rezolva
pe cât posibil lipsurile și a asigura o bună dezvoltare a acesteia alături de copil.
Valoarea adusă/adăugată în urma îndeplinirii obiectivelor de către beneficiari (mamele
minore) și a implicării specia liștilor mai sus menționați, constă în reușita unei bune conduite și în
deprinderea capacităților de a se descurca pe cont propriu în calitatea de mamă.

6. Durata: Care este perioada în care acest grup va exista?
Durata acestui grup ar putea fi una îndelunga tă atâta timp cât există și continuăm să
întâmpinăm tot mai multe cazuri ale mamelor tinere care sunt puse în fața faptului împlinit, nu
știu ce trebuie făcut și se simt neputincioase.
Dacă ne -am axa strict pe un număr relativ mic al tinerelor aparținând acestei categorii de
beneficiari, durata grupului ar putea scădea. Doar în cazul în care grupul a fost înființat având ca
scop monitorizarea sarcinii și deprinderea abilităților pentru a se descurca în viitorul apropiat.
Totuși, având în vedere statistica Eurostat privind rata mamelor minore din Europa, noi ca și țară
ocupăm primul loc, fiind urmați de Bulgaria. Luând în considerare acest fapt, este evidentă

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

6 necesitatea continuă unui astfel de grup în ajutorarea constantă a tinerelor aflate în ac eastă
situație.4

7. Membrii grupului: Cum sunt ei aleși și ce caracteristici au?
Membrii grupului sunt mame minore, care nu au î mplinit încă vârsta de 18 ani, cu vârsta
cuprinsă între 11 și 17 ani.
Membrii acestui grup vulnerabil, pot fi aleși in funcție de:
 Gravitatea situației în care se află ;
 Traum a psihologică cauzată de lipsa suportului moral;
 Vârsta ;
 Zona de proveniență ;
 Statutul economic și financiar al familiei ;
 Centre de plasament ;
 Comunitățile din care fac parte ;
 Apartenența la un grup etnic (român, rrom sau maghiar, orice alta etnie sau naționalitate).
Caracteristicile membrilor grupului: Majoritar, membrii grupului sunt caracterizați prin
situația socio -economică pe care o au, statutul economic scăzut al familiei, reședința în mediul
rural sau urba n, lipsa oportunităților socio -economice la nivel local.
Membrii grupului vulnerabil, pot proveni ș i din centre de plasament, (membrii acestui
grup prezintă un risc mai mare de a deveni mame la o vârsta fragedă ), lipsa suportului necesar din
partea familiei, școlii , lipsa modelului parental, membrii provin din familii vulnerabile (părinți
divorțați, plecați la muncă în străinătate ) duc o lipsă de afectivitate, de comunicare, victime ale
unui abuz, teamă de viitor , un potențial educațional scăzut (lipsa informațiilor, au din păcate prea
puțina școală sau nu au deloc), anturajul. Membrii acestui grup fiind foarte probabil excluși din
comunitate. (MihaiCoste, 2009)
Potrivit datelor UNICEF cu privire la situația lumii în 2013, s-au înregistrat aproximativ
13 milioane de copii născuți de mame cu vârsta sub 19 ani.5
În România, conform Institutului Național de Statistică, în peri oada 2009 -2012 au născut
aproxi mativ 90.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 12 -18 ani.6

4 Eurostat, 2017. Eurostat. Available at: https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products -eurostat –
news/ -/DDN -20170808 -1 [Accesat 13 Ianuarie 2019].

5 SalvațiCopiii, 2018. Salvați Copiii. Available at: https://www.salvaticopiii.ro/sci –
ro/files/02/02709a67 -83ca -4828 -a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf [Accesat 13 Ianuarie 2019].

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

7
8. Regulile și p rincipiile grupului: care sunt regulile grupului? Care sunt
principiile de funcționare ale grupului? Care este valoarea adăugată a acestor
reguli și principii?
Regulile: Ajutorarea reciprocă, sprijinirea fiecărui membru al grupului, comunicarea,
respectare a valorilor, respectarea drepturilor omului, respectarea confidențialității, dreptul la
libera exprimare, dreptul la opinie, apartenența la grup, interacțiunea între membrii grupului.
Principii:
o Conform Legii asistenței sociale 292/2011, capitolul I, arti colul 5, punctul i
nediscriminarea presupune ca „persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri și
acțiuni de protecție socială fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală,
vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV
sau apartenență la o categorie defavorizată ”.
o Solidaritatea – acordarea de sprijin.
o Prietenia .
o Loialitatea .
o Încrederea .
o Respect .
o Integritate .
o Sprijini rea fiecărui membru al grupului – „masurile de asistență socială trebuie
adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ ”.7
o Motivarea grupului .
o Colaborarea – în grup și cu grupul.

6 Boia, M., 2016. Revista Română de Pediatrie. Available at:
https://rjp.com.ro/articles/2016.1/Pedia_Nr -1_2016_Art -4-ro.pdf [Accesat 13 Ianuarie 2019].

7 Parlamentul României , 2011. Legea asistenței sociale.

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

8 9. Care sunt punctele forte/slabe ale grupului și care sunt
oportunitățile/amenințările funcționării grupului (SWOT) ?

Puncte tari Oportunități
– Oferă sprijin și îndrumare pentru
mamele minore
– Le oferă sentimentul de siguranță
– Oferirea de informații astfel încât să
se conștientizeze factorii ce pun în
pericol sănătatea, securitatea,
dezvoltarea morală, educația și
integrarea socială a copilului
– Respectarea principiilor și drepturilor
umane ( principiu nediscriminării și
universalități , dreptul la viață )
– Sprijinirea mamelor minore aflate în
dificultate pentru a beneficia de
sprijinul familiei și al comunității – Posibilitatea de a continua studiile
– Deprinderea informațiilor necesare
referitoare la educația sexuala și
metodele de contracepție
– Dezvoltarea abilităților de creștere și
educare a copilului
– Apartenența la un grup si dezvoltarea
relațiilor interpersonale

Puncte slabe Amenințări
– Lipsa personalului de specialitate
– Lipsa/distribuirea greșită a fondurilor
interne și europene – Incapacitatea personalului de a
răspunde la nevoile beneficiarului
– Refuzul minorei de a participa la
activitățile propuse

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

9 10. Activitățile:
Activități Resurse
disponibile Resurse
interne/externe,
modul de
atragere Perioada Responsabil Observații

Monitorizarea
sarcinii

Doctor
ginecolog
Fonduri
necesare
pentru
monitorizarea
sarcinii fiecă rei
mame in parte .

1 – 9 luni

Sistemul medical În cazul în care
există complicații
sau are nevoi
speciale va exista
un fond de
rezervă .

Analize
medicale
pentru mamă

Asistent
medical

Colaborarea cu
C.N.A.S sau
O.P.S.N.A.J

1 an

Sistemul medical O dată la 6 luni:
prima analiză
pentru a verifica/
remedia starea de
sănătate a mamei
și a copilului , iar a
doua analiză
pentru asigurarea
menținerii stării de
sănătate adecvate .
Ședințe de
consiliere Personal
specializat
în
Psihologie Pe perioada
apartenențe
i la grup Consilier/psiholog
Cursuri de
instruire în
vederea
abilităț ilor de
creștere a
copilului
(alăptare,
îngrijire, etc.)

Campanii de
promovare

1 lună

Personalul
specializat în
astfel de cursuri

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

10 Medierea
relației
minorei cu
părinții săi Asistentul
social si
psihologul
1 – 6 luni Asistentul social
si psihologul

11. Evaluarea riscurilor: care sunt principalele riscuri și cum sunt acestea
adresate?
Descrierea riscului Aprecierea
riscului (1 -4,
1 probabilitate
mică, 4
probabilitate
mare) Soluții pentru
prevenire Responsabil Observații
Abandonul școlar 4 – Minora sa
beneficieze de ajutor
din partea
școlii,profesorilor – asistentul
social – O cooperare mai bună
între echipa
multidisciplinară și
părinți pentru minora în
a-și continua studiile
Abandonarea copilului
într-un spital/centru de
plasament 3 – Consilierea
psihologică a
minorei
– Consilierea
părinților
– Grupuri de suport
organizate de că tre
psiholog – asistentul
social
– psihologul – Supravegherea minorei

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

11 12. Evaluarea grupului: care sunt criteriile pentru a evalua dacă activitatea pe care am
desfășurat -o este de succes? Cum sunt colectate informațiile de care avem nevoie?
Propuneți un plan succint de monitorizare și evaluare .
Pentru a vedea dacă activitatea pe care am desfășurat -o în cadrul grupului a avut succes
trebuie mai întâ i să evaluăm funcționalitatea membrilor grupului ca individualitate pentru a ne da
seama cât de mult a evoluat fiecare benef iciar î n parte , după care evaluăm funcționalitatea
membrilor ca grup pentru a ne da seama cum s -ar încadra beneficiarul în comunitate, iar în ultimă
parte influențele mediului exterior asupra membrilor din grup. Așa ne vom da seama de reacția
persoanelor d in exterior când beneficiarii vor încheia activitățile și despre mediul în care este
încadrat beneficiarul și dacă este benefic pentru el.
Folosim mai multe metode de colectare ( fie vorbim cu membrii familiei sau ne adresăm
direct beneficia rului sau persoa nelor apropiate, cum ar fi prietenii , fie pe parcursul procesului de
suport ). Structurăm datele importante pentru a eficientiza procesul. Iar în cazul în care suntem
prea subiectivi implicăm membrii grupului pentru a împiedica acest lucru.
Planul de monito rizare și evaluare pe care îl propunem este acela de a face vizite la
domiciliul beneficiarului pen tru a vedea cum se descurca fă ră suportul grupului.

Universitatea București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare: Asistență Socială, anul al II-lea, seria II, grupa 3

12 Bibliografie
Boia, M., 2016. Revista Română de Pediatrie. [Interactiv]
Available at: https://rjp.com.ro/articles/2016.1/Pedia_Nr -1_2016_Art -4-ro.pdf
[Accesat 13 Ianuarie 2019].
Eurostat, 2017. Eurostat. [Interactiv]
Available at: https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products -eurostat -news/ -/DDN -20170808 -1
[Accesat 13 Ianuarie 2019].
MihaiCoste, C., 2009. Institutul De Formare Economică și Socială. [Interactiv]
Available at: https://www.ifes.ro/docs/MihaiCoste -Christiana -Cluj-Napoca.pdf
[Accesat 14 Ianuarie 2018].
Parlamentul, R., 2011. Legea asistenței soc iale, s.l.: s.n.
SalvațiCopiii, 2018. Salvați Copiii. [Interactiv]
Available at: https://www.salvaticopiii.ro/sci -ro/files/02/02709a67 -83ca -4828 -a0fa-
f9ce8f1d8cb8.pdf
[Accesat 13 Ianuarie 2019].

Ce parți a realizat fiecare student:
Regep Ioana 7, 8, 11
Sava Nicoleta 9, 10, 12
Simion Simona 1, 2, 3
Slăvescu Cătălina 4, 5, 6