Banca Mondiala și Fondul Monetar Internațional [628675]

1

FACULTATEA DE DREPT

PROGRAMUL DE STUDII DREPT PRIVAT APROFUNDAT

LUCRARE DE DISERTAȚIE
DISCIPLINA:
Drept bancar
TEMA:
Banca Mondiala și Fondul Monetar Internațional

Coordonator științific:
Prof. univ. Carmen Adriana Gheorghe

Autor:
Sîrcu Simion

BRAȘOV
2020

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ……………………….
CAPIT OLUL I. FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL – ORGANIZAȚIE
INTERNAȚIONALĂ CU CARACTER MONETAR ȘI FISCAL ……………………
1.1 Orginile F.M.I ………………………….. ………………………….. ……………………
1.2 Obiectivele și statutul F.M.I ………………………….. ………………………….. …
1.3 Organizarea și funcționarea F.M.I ………………………….. …………………….
1.4 Sursele de finanțare ………………………….. ………………………….. ……………
1.5 Rolul F.M.I în economia mondială ………………………….. ……………………
CAPITOLUL II. BANCA MONDIALĂ – ORGANIZAȚIE DE DEZVOLTARE
PENTRU STATELE SĂRACE ………………………….. ………………………….. …….
2.1 Constituirea Băncii Mondiale ………………………….. ………………………….. .
2.2 Structura Băncii Mondiale ………………………….. ………………………….. …..
2.3 Funcțiile și obiectivele Băncii Mondiale ………………………….. ………………
2.4 Atragerea de fonduri ………………………….. ………………………….. …………..
2.5 Rolul Băncii Mondiale în economia globală ………………………….. ………..
CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI INSTITUȚIILE FINANCIARE BANCARE ……..
3.1 Evoluția economică a României ………………………….. ………………………..
3.2 Relațiile României cu Fondul Monetar Internațional …………………………
3.2.1 Contextul aderării României la F.M.I ………………………….. ………….
3.2.2 Asistența financiară acordată României ………………………….. …….
3.2.3 Acordurile încheiate între F.M.I și Românie ………………………….. .
3.2.4 Rolul F.M.I în economia României ………………………….. ……………
3.3 Banca Mondială și România ………………………….. ………………………….. ..
3.3.1 Aderarea României la Grupul Băncii Mondiale ………………………..
3.3.2 Strategia de asistență a României ………………………….. ……………
3.3.2 Proiectele Băncii Mondiale în România ………………………….. ……..
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………………

INTRODUCERE

3
Globalizarea este un termen din ce în ce mai des întâlnit, nu doar în
conversațiile sociologilor și economiștilor, ci și în discuțile de zi cu zi ale
oamenilor de rând. Nu există o definiție finală a acestui fenomen, deoarece
în funcție de domeniul despre care vorbim, există o formulă diferită. Însă
dacă m -aș raporta la tema lucrării mele, putem zice că globalizarea este
termen ul utilizat care descrie procesul de schimbare a economiei globale de
la una națonală – la una universală. Vorbind in linii largi, globalizarea
presupune că un eveniment de ordin economic , politic, cultural sau social
care, având loc în oricare colț al lum ii, are repercusiuni în tot restul globului.
În lucrarea mea, nu voi încerca să studiez acest proces complex al
globalizării, care după părerea mea nici dupa decenii de existență, nimeni
nu il p oate desluși pe deplin . În schimb, voi arăta cum procesul gl obalizării a
dus la nașterea a două organizații mondiale cu caracter economic, care au
rolul de a proteja economia lumii atât de fragilă. Desigur ma refer la Fondul
Monetar Internațional și Banca Mondială.
Am ales această temă deoarece cred că aceste două instituții
reprezintă linia subțire care delimitează viața cum o știm în prezent și haosul
total. După părerea experților, Banca Mondială și Fondul Monetar
Internațional au amplificat efectul de depedența a economiilor naționale de
economia mon dială, dar ironic, tot ele sunt cele mențin un oarecare echilibru
pe piața globală. Și asta mi se pare cea mai fascinantă latură a acestor
instituții.
În primele două capitoli ale acestei lucrări, voi analiza pe rând în ce
circumstanțe au apărut aceste or ganizații, pentru că neștiind istoria lor, nu
vom putea descifra rolul lor pentru planetă. De asemenea, voi analiza
obiectivele și modalitățile de organizare și funcționare ale Băncii Mondiale și
F.M.I, ca într -un final să pot arăta cum ele influențează vi ața a șapte miliarde
de oameni.
Capitolul final al acestei lucrări prezintă un interes deosebit petru noi,
cetățenii României, pentru că voi așeza pe hârtie diversele modalități prin
care aceste organizații internaționale influențează societatea noastră de
decenii. Într -un final, voi putea să răspund la întrebarea ce frământă mulți
români, este un fenomen pozitiv sau negativ implicarea acestor instituții în
politica națională sau poate totuși politica izolaționistă pre -decembristă era
una mai favorabilă.

4
CAPITOLUL I. FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL –
ORGANIZAȚIE INTERNAȚIONALĂ CU CARACTER MONETAR ȘI
FISCAL
1.1 Originile F.M.I.
Fondul Monetar Internațional a fost înființat în decembrie 1945, dată la
care voi reveni mai târziu, însă rădăcinile creării unei acestei organizații se
trag încă din Primul Război Mondial.
Odată cu încheierea celui mai dezastruos eveniment (la acea dată) din
istoria omenirii, marile economii europene erau în ruină. Mai grav, pe lângă
distrugirile de infrastructură, populația bătrânului continutent s -a diminuat cu
20-30 mlioane de suflete, majoritatea fiind populația muncitoare. Ca urmare,
Europa se afla î n cea mai profundă criză din istoria sa. Din Marele Război,
doar Statele Unite ale Americii a ieșit cu o balanță economică pozitivă,
devenind prima, și unica, super putere mondială.
Pe tot parcursul războiului, S.U.A a oferit ajutor aliaților, sub forma de
bani, armament, alimente, produse industriale etc, în valoare de 7 miliarde
de dolari, dintre care 3 miliarde erau sume dezinteresate (fără profit)1.
Această sumă este una astronomică pentru 2020, ce să mai zicem de 1918.
Ca umare, statele europene au i eșit din conflict puternic îndatorate Americii,
efectiv acestea devenind state client ale gigantului nord -american. În
următorul deceniu, toate ramurile economiei europene erau depedente de
economia americană.
De aceea, când în anul 1929 piața de capital americană s -a prăbușit,
treptat, s -a ruinat și economia mondială. Nu mă voi implica în cauzele Marii
Depresii, dar pot să zic că Marțea Neagră (29 octombrie 1929) a reprezentat
punctul de pornire a creării Fondului Monetar Internațional. În doar trei ani,
indicatorii economici mondiali au atins cote inimaginabil e. Economia S.U.A.
a scăzut cu aproximativ 60 %, Marea Britanie – 30%, Franța – 25% iar
Germania – 40%2. Pentru a ne imagina dimensiunile catrastrofei, criza
economica din 2008 a dus la diminuarea ec onomiei cu 5 -10% la nivel global.
Uite așa, dezastrul pe pe Wall Street a dus la ruinarea unui întreg glob.
În acel moment, în Statele Unite a apărut ideea de a crea un organism
economic internațional, care pe viitor să preîntâmpine dezastrul creat de
Marea Depresie. Atât de importantă era această problemă, încât nici
începutul celui de -Al Doilea Război Mondial nu a stopat munca la acest
proiect.
Astfel, din anul 1941, specialiști în economie did S.U.A și Marea
Britanie au început lucru la un proiect pent ru instaurarea noii ordini

1 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/intrarea -sua-in-primul -razboi -mondial
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_criză_economică

5
economice internaționale după încheierea ostilităților. Ca urmare a acestor
conferințe, John Maynard Keynes din Marea Britanie și Harry Dexter White
din Statele Unite, au ajuns la concluzia că tulburările economice interbelice,
care au dus în final la izbucnirea celui de -al Doilea Război Mondial, nu
trebuie să se mai repete, iar pentru asta e necesar instaurarea unei
stabilități economice perpetue. Ca rezultat, au apărut două planuri privind
repararea economie mondiale post belice : Planul Keynes și Planul White3.
Planul Keynes prevedea înființarea unei organizații internaționale de
tip bancar, care so poată gestiona masa monetară prin pr opria autoritate
astfel încât să acorde sprijin financiar statelor cu probleme. Pe de altă parte ,
Planul White prevedea înființarea unei instituții mondiale de cooperare
financiară, având ca sursă de finanțare contribuția statelor membre. În acest
mod, membrii organizației ar fi putut să ofere un control mai sever asupra
politicilor economice ale sta telor care ar fi beneficiat de ajutor financiar.
Într-un final, cei doi economiști au ajuns la un consens și au creat un
hibrid, care lua idei din ambele planuri. Astfel, viitoare organizație va fi de
timp bancar, care își va crea propria masă monetară obținută din cotizațiile
statelor membre, și va acor da ajutor temporar țărilor cu probleme, ajutor ce
va fi monitorizat strict de către membrii săi.
Astfel, în cadrul conferinței de la Bretton Woods(S.U.A) din 1 iulie
1944 au participat 44 delegații din tot atâtea țări4, care au discutat viitoare
ordine e conomică mo ndială. Delagația Marii Britanii a fost condusă de John
Keynes, iar cea americană – de Harry White. Aceștia au propus ansambleii
crearea unei organizații monetar -financiară internațională, pe care în prezent
o cunoaștem ca Fondul Monetar Interna țional sau F.M.I.
Nașterea de facto a organizației a avut loc în decembrie 1945, când
primele 29 de țări au semnat prevederile acordului de la Bretton Woods.
Aceștia au stabilit sediul instituției ca fiind capitala S.U.A Washington D.C. În
doar un an, org anizația număra 40 de membri, în prezent acest număr
ajugând la 188 .

1.2 Obiectivele și funcțiile Fondului Monetar Internațional
În cadrul Conferinței de la Bretton Woods, F.M.I -ului i s-a stabilit un
statut juridic, conform căruia, acesta are o deplină personalitate juridică, un
sistem de organe de conducere, un buget propriu și un mecanism
procedural de decizie și de interpretare a propriului statut5.

3 http://www.management. ase.ro/reveconomia/2005 -2/15
4 https://en.wikipedia.org/wiki/Bretton_Woods_Conference
5 R.M. Zaharia, Economia Mondială, Ed. ASE, București, p. 115

6
În același timp, membrii confer inței au convenit și principalele obiective
ale organizației care sunt în vigoare și în prezent. După cum urmează,
obiectivele F.M.I -ului sunt:
 să promoveze cooperarea monetară internațională prin intermediul
unei instituții permanente, care să constituie un mecanism de
consultare și colaborare cu statel e membre în problemele monetare;
 să ușureze expansiunea și majoararea comerțului internațional,
contribuind la promovarea și menținerea unui nivel superior de folosire
a capacităților de producție în toate ț ările membre;
 să promoveze stabilitatea cursurilor valut are și evitarea devalorizărilor;
 să incurajeze sporirea resurselor productive care să conducă la
creșterea venitului național;
 să contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de plăți în ceea ce
privește tranazcțiile curente dintre statele membre;
 să elimine restricțiile valutare care blocheză dezvoltarea comerțului
internațional;
 să pună la dispoziția țărilor membre fonduri valutare sub forma unor
credite pe termen scurt sau mijlociu, în vederea reducerii
dezechilibrului temporar din balanțele de plăți externe ale statelor
membre.6
În atingerea acestor obiective, Fondul Monetar Internațional
îndeplinește trei funcții principale:
1. supraveghere;
2. asistență tehnică;
3. creditare.
Prin funcția de supraveghere se întelege că fiecare stat membru al
F.M.I, la momentul aderării, se va supune pe viitor politicilor economice și
financiare ale organizației. Astfel, Fondul va putea exercita un control
nimejlocit asupra politicilor economice la nivel națion al, regional și global,
control ce se face în cadrul unor consultări regulate care deobicei au loc
anual. Aceste consultări pot fi atât bilaterale, cât și multilaterale.
Consultările bilaterale reprezintă examinarea situației financiare și
economice la niv el național și formularea unor recomandări generale
referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb și, în general, politicile
financiare si economice care trebuie urmate pentru asigurarea stabilității și
evoluției pozitive a indicilor economi nați onali ai statului cu care se
realizează consultările.7 Un alt tip de consultări bilaterale se realizează
atunci când se discută acordurile financiare și programele economice pe

6 Ebidem, p.116
7 https://bogdanmandru.wordpress.com/fondul -monetar -international -istoric -structura -si-functii/

7
care trebuie să le urmeze statul care va încheia respectivul acord, pentru a
exista siguranța respectării termenilor acordului cu F.M.I.
Funcția de supraveghere este îndeplinită și prin întocmirea unor
rapoarte de către organele F.M.I care se vor referi la perspectivele
economiei mondiale. Aceste rapoarte au la bază discuțiile periodice dintre
Fond și principalii actori de pe piața mondială ( membrii F.M.I, Banca
Mondială, B.I.R.D, Banca Europeană etc) , discuții ce se referă la evoluția
piețelor financiare internaționale. Aceste rapoarte sunt redactate în scris și
tipărite de multe ori în publicațiile periodice ale Fondului Monetar
Internați onal, cum ar fi ”IMF F&D Weekly Magazine”. Rapoartele respective
sunt întocmite de două ori pe an și sunt denumite World Economic Outlook .
Ele reprezintă o sursă importantă de date economice, disponibile publicului
larg, referitoare la toate regiunile si statele lumii.
Funcția de asistență tehnică se află în umbră, deobicei în sursele
mass media se vorbește despre acordarea de credite sau obligarea statelor
beneficiare de a implementa programe de ajustare economică , însă câți
dintre noi au auzit despre se rviciile F.M.I -ului în domeniul informării, formării,
asistenței și consilierii organizațiilor guvernamentale a statelor membre, în
special țările în curs de dezvoltare sau în tranziție, în categoria data fiind și
România.
Asistența tehnică se realizează prin:
 amplasarea unor echipe de experți pe teritoriul statelor vizate;
 acordarea unor burse și stagiaturi de formare la sediul F.M.I pentru
economiștii din țările vizate, deobicei vorbim despre state în curs de
dezvoltare sau în tranziție.
 desemnarea unui reprezentat permanent al F.M.I în statul vizat, ale
cărui sarcini vizează consilierea guvernului și a băncii centrale în
privința politicilor economice care trebuie urmate pentru a implementa
acordurile bilaterale dintre țara respectivă și F.M.I8
Prin fun cția de asistență tehnică indentificăm și caracterul fiscal al
Fondului Monetar Internațional, deoarece fondul se implică în politicile
fiscale și bugetare ale statelor membre. F.M.I prin echipele de experți sau
reprezentantul său, oferă consultări (care d eseori se transformă în obligații)
în domeniu le gislației fiscale, colectarea taxelor și impozitelor, legislația
vamală, controlul chel tuielilor publice, gestionarea datoriei publice și
finanțarea politicilor fiscale.
Funcția de creditare este desigur prin cipala funcție a Fondului Monetar
Internațional, ba mai mult, însăși scopul acestei organizații uriașe este de a
finanța statele aflate în dificultate financiară, finanțare ce se efectuiază prin

8 Ibidem

8
acordarea de credite. Anume creditarea statelor stârnește asu pra F.M.I -ului
valuri de critici, mulți considerând ca prin această metodă Fondul își supune
propriei voințe regiuni întregi. Chiar și așa, nu putem ignora rolul creditelor
organizației acordate statelor în dificultate finaciară, credite ce salvează
acest e țări de la un colaps total.
Fondul Monetar Inte rnațional deține în present mai multe tipuri de
facilități de care se pot bucura statele membre:
1. Împrumuturi pentru reducerea sărăciei și reluarea creșterii economice .
Acestea sunt imprumuturi cu dobândă subvenționată de 0.5%, cu
perioada de rambursare de 5 -10 ani. Rata dobânzii pentru aceste
credite este bonificată datorită resurselor mobilizate în cadrul ultimei
vânzări de aur a F.M.I -ului și împrumuturile acordate Fondlui de către
țările mem bre. Împrumuturile date au fost introduse în 1987 și sunt
acordate de obicei celor mai sărace state. 9
2. Acorduri de confirmare – numite și aranjamente stand -buy, au ca
obiectiv depășirea dificultăților temporare ale balanțelor de plăți. Tipul
dat de împrumut este cel mai utilizat de organizație și constă în
deschiderea unor linii de credit pe termen mediu. Perioada de
rambursare este de regulă de 3 -5 ani, cu posibilitatea de extindere
până la 10 ani. Dobânda acestor credite este în jur de 5%.
3. Împrumut uri de transformare sistematică. Acest tip de ajutor financiar
a fost introdus de către F.M.I în anul 1993 ca urmare a dizolvării
Uniunii Sovietice și lagărului comunist. Scopul acestor împrumutri este
de a asigura stabilitatea financiară a statelor care s e confruntă cu
dificultăți severe ale economiei, care s -au ivit datorită tranziției la
sistemul economiei de piață.
4. Finanțarea de tip tampon . Introdus în anul 1964, acest tip de finanțare
”permite țărilor în curs de dezvoltare care stochează produse prima re
în scopul reducerii ofertei de pe piețele internaționale să angajeze o
tranșă suplimentară de credite de până la 25% din cotele lor părți, cu
condiția ca aceste stocuri "tampon" să fie constituite conform
principiilor stabilite de O.N.U., care trebuie s ă guverneze relațiile
intergurvernamentale”10
5. Facilități de rezervă suplimentară . Această facilitate a fost introdusă în
anul 1997, ca urmare a pierderii încrederii în piețele emergente din
anii 90, care a determinat ieșiri masive de capital de pe aceste piețe.
Aceste tipuri de împrumuturi se acordă pe termen scurt, cu termen de
rambursare de 2ani și dobândă de 3 – 5%
6. Ajutorul de urgență . De aceste credite beneficiază statele care au
suferit o catastrofă naturală sau un conflinct armat. Acordarea acestor
imprumuturi se face după aceleași condiții ca și împrumuturile pentru

9 R.M:.Zaharia, op.cit, pag.120
10 Ibidem.

9
reducererea sărăciei, adică pentru o perioadă mai îndelungată, 5 -10
ani, și cu o dobândă subvenționată de până la 0.5%.

1.4 Organizarea Fondului Monetar Internațional
Cadrul instituțional al F.M.I a fosta încă din 1944, în cadrul conferinței
de la Bretton Woods, unde și s -a stabilitit statutul viitoarei organizații. De la
acea dată și până în prezent, modul de organizare a Fondului a suferit mai
multe schimbări, în prez ent fiind valabil cadrul instituțional adoptat în 1978.
Acesta este în vigoare și în zielele noastre, de atunci schimbându -se doar
numărul membrilor fiecărui organe de conducer, efect logic al măririi
numărului statelor membre.
În prezent, F.M.I -ul se org anizează în următorul mod:

Consiliul Guvernatorilor este format din reprezentanții țărilor membre
și este autoritatea supremă la luarea deciziilor Fondului. Acesta are același CONSILIUL
GUVERNATORILOR
CONSILIUL
EXECUTIV
DIRECTORUL
MANAGERIAL
DEPARTAMENTELE
F.M.I

10
rolul unei adunări generale ale acționarilor11. Fiecare stat membru al
organizației are câte un reprezentat în acest consiliu, deob icei această
persoană fiind Ministrul Finanțelor sau Guvernatorul Băncii Naționale.
Persoană în cauza va primi statut de Guvernator și va fi asistat de către un
Guvernator Adjunct. În prezent Con siliul Guvernatorilor numără 188 de
guvernatori, unul pentru fiecare stat membru.
Consiliul Guvernatorilor se întrunește anual cu ocazia Adunării
Generale a F.M.I și a Băncii Mondiale pentru a adopta politicile organizației
pentru viitor și deleaga Consiliul Executiv cu implementarea acestora.
Interesant este faptu l că chiar dacă fiecare Guvernator are drept de vot în
luarea deciziilor, greutatea acestui vot fiind diferită de la un stat la altul, în
funcție de cota -parte subscrisă. Regula este că fiecare țară dispune de câte
250 voturi la care se adaugă câte un vot pentru fiecare 100.000 de dolari
americani subscriși12. În prezent, cea mai mare cotă -parte de capital
subscris, și ca urmare cele mai multe voturi, au Statele Unite (16,75% din
voturi), Mare a Britanie (4.29%), Germania (5.81%), Franța (4.29 %),
Japonia(6.23%), Italia (3.81%) și China, care fiind a doua putere economică
a lumii (după părerea multora chiar prima), deține doar a șaptea cotă -parte
din voturi (3.65%).13
Toate deciziile importante ale Consiliului Guvernatorilor se iau cu o
majoritate d e 85% din voturi. A ici putem observa că cota Statelor Unite ale
Americii (16.75%) reprezintă mai mult din cele 15% din voturi rămase. Mai
mult decât atât, până în 2010, cota gigantului american reprezenta 20% din
voturi. Sub presiunea celorlate state membr e ale organizației, președintile
S.U.A de la acea vreme, Barack Obama, a hotărât micșorarea cotei la
16.75%, însă în continuarea, Statele Unite deține, de facto, un drept de veto
în luarea deciziilor. Această situație a fost critic ată dur de către Maurice
Allais, economist francez, laur eat al P remiului Nobel în economie, care scrie
următoarele: „Nimeni nu poate să recunoască că organizațiile mondiale ca
FMI-ul, Banca Mondială sau GATT (Acordul General pentru Tarife și
Comerț ) sunt dominate, dacă nu, manipulate, de Statele Unite” („Le
perversion monétaires” de Maurice Allais, Le Figaro , 23 iunie 1993).
Consiliul Executiv este organul executiv al Fondului Monetar
Internațional. Acesta pune în aplicare politicile organizației ado ptate de către
Consiliul Guvernatorilor. Consiliul Executiv este format din 24 de Directori
Executivi și un Director Managerial, care este și Președinte. Consiliul se
întrunește, de obicei, de trei ori pe săptămână, există și posibilitat ea
întrunirilor ex trordinare, de fiecare dată când este nevoie. Toate întrunirile
au loc la sediul central al Fondului din Washington D.C.

11 R.M:.Zaharia, op.cit, pag.117
12 Ibidem, pag. 118.
13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Internațional

11
Și aici nu este valabil principiul 1 stat – 1 vot. În prezent, doar S.U.A,
Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, China, Rusia și Arabia Saudită
au câte un reprezentat personal, numit Director Executiv, în cadrul
Consiliului Executiv. Restul statelor sunt grupate în 16 regiuni diferite,
fiecare fiind reprezentantă de către un Director Executiv . Și aici nu suntem
fără controverse, deoarece din 2011, Rusia, Arabia Saudită și China au
primit ”fotolii individuale” în Consiliu, iar țări ca Italia sau Canada, state care
dețin cote -părți de capital subscris mai mari decât cele trei țări menționate
mai sus, sunt obligate să se regăsească în grupuri regionale. Glumind, se
pare că petrolul și rachetele nucleare reprezintă un tip de „nepotism” la nivel
înalt.
Directorul Managerial este numit de membrii Consiliul Executiv. Acesta
este președintele consiliul ui dat și conduce activitatea F.M.I sub îndrumarea
Consiliului Executiv. Directorul Managerial, ca și ceilalți directori executivi,
sunt numiți pentru un mandat de cinci ani . Acesta este asistat de un Prim
Director Managerial Adjunct și doi Director Manage riali Adjuncți14.
În celelalte departamente ale Fondului Monetar Internaționale
activează angajați ordinari din toate colțurile lumii. Angajații F.M.I sunt
funcționari internaționali care nu reprezintă autoritatea națională a țărilor din
care provin. În pre zent, organizația are aproximativ 3000 de angajați din
peste 130 de țări, majoritatea fiind experți în diferite domenii ale economiei (
fiscal, financiar, bancar, vamal, comercial etc). Departamentele F.M.I sunt
conduse de către un director care activeză sub controlul Directorului
Managerial. 80% din personalul angajat al F.M.I își desfășoară activitatea la
sediul central din Washington D.C, restul activând în oficiile F.M.I din Tokyo,
Paris, New York și Geneva15.

1.3 Sursele de finanțare ale F.M.I
Bugetul Fondului Monetar Internațional este constituit, în principal, din
contribuțiile pe care trebuie să le verse fiecare stat pentru a putea deveni
membru al organizației. Acest vărsământ este numit cotă-parte .
Mărimea cotei de participare a fiecărui me mbru al F.M.I este calculată
după o formulă, stabilită la conferința de la Bretton Woods. Astfel, cota parte
a fiecarui membru este suma dintre 2% din venitul național + 5% din rezerva
de aur + 10% din media importului + 10% din variața maximă a exportului +
procentul exportului mediu față de venitul național.
Odată la cinci ani, cotele părți sunt revizuite pentru ca acestea să
reprezinte cât mai exact realitatea economică a statelor membre. În cadrul

14 Petre Brezeanu, Dorina Poanta, Organisme Financiare Internaționale , Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 141.
15 Ibidem

12
stabilirii cotei de participare, ponderea cea mai mare o are comerțul
internațional a țării. De aceea, marile puteri economice ale lumii sunt
favorizate, ele dețin cele mai mari cote, cote ce le oferă ”greutate” în luarea
deciziilor organizației. Așa se explică ”fotoliile individuale” ale unor state în
Consiliu l Executiv sau ”dreptul de veto” al Statelor Unite în Consiliul
Guvernatorilor. Până în prezent, revizuirea cotelor de participare a dus
mereu la mărirea cuantumului cotelor părți, efect vădit al creșterii comerțului
internațional. Interesant este faptul că până în prezent, orice revizuire a fost
făcută în așa fel, încât primele cinci economii ale să dețină cel puțin 40% din
ponderea totală a voturilor în Consiliul Guvernatorilor.16
O altă sursă de finanțare a F.M.I -ului reprezintă împrumuturile de la
membr ii Fondului cu economii puternice, de la instituții private sau alte
organizații internaționale cu caracter financiar, de exemplu Banca
Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Aceste împrumuturi
sunt făcute la cererea expresă a F.M.I pentru a credita statele membre
aflate în dificultate financiară deosebită. De exemplu, prin această metodă ,
F.M.I, în 1995, a mobilizat suma de 12.1 miliarde DST pentru a împrumuta
Mexicul, iar în 1997, Fondul a împrumutat Coreea de Sud cu 15.5 miliarde
DST.17 Cel mai recent caz este împrumutul de 23 miliarde DST, acordat
Greciei în 2012, la majoritatea sumei contribuind marile puteri ale U.E.
Din anul 1944, cotele părți trebuiau vărsate în proporții de 25% în aur
și restul – în moneda națională. În ianuarie 1975, s-a renunațat la contribuția
în aur, fiind introdus DST -ul sau Dreptul Special de Tragere. Astfel, din
1975, cota de 25% putea fi vărsată în DST sau într -o altă monedă
internațională: dolar american, yenul japonez, marca germană, lira britanică
sau francul francez. Din 2002, francul și marca au fost înlocuite cu moneda
unica europeana Euro. În pr ezent, totalul cotelor părți se ridică la 311
miliarde dolari americani18 sau aproximativ 226 miliarde DST.
Fondul Monetar Internațional utilizează, pentru evidența operațiunilor
și resurselor sale, o unitate valutară proprie, numită Drept Special de
Tragere sau DST. Inițial, F.M.I folosea drept unitate de cont dolarul
american, însă în urma pierderii poziției p e piața internațională a acestuia,
Fondul a introdus în 1970 DST -ul ca monedă de rezervă internațională.
Inițial, 1 DST era achivalentul a 1 dolar american, însă din 1975 valoarea
unui DST se calculează în depedență de valutele internaționale. Astfel, în
perioada 1975 -2002, 1 DST se calcula în felul următor: 42% dolar american
USD, 19% marca germana DM, 12% francul francez FRF, 12% lira britanică
GBP și 15% yenul japonez JPY. Din 2002, euro -ul a înlocuit francul și

16 https://bogdanmandru.wordpress.com/fondul -monetar -international -istoric-structura -si-functii/
17 http://www.imf.rog/external/np/exr/chron/chron.asp
18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Internațional

13
marca, la moment DST se calculează în func ție de dolarul american (44%),
euro (34%), yenul japonez (11%) și lira sterlină (11%).19
În prezent, un Drept Special de tragere se convertește astfel:

1 DST 1,37 USD
1,23 EUR
1,11 GBP
5.98 RON

DST-urile nu pot reprezenta o monedă internațională completă, întru –
cât ele nu pot fi folosite ca mijloc de plată direct (doar dacă sunt convertite în
alte valute). De asemenea, DST -ul este utilizat doar într -un cerc restrâns de
beneficiari, cum ar fi organizațiile internationale cu caracter financiar ( Banca
Mondială, BIRD) sau băncile naționale, particularii neavând acces la DST.
Însă, DST -urile prezintă un șir de avantaje care înclină balanța în favoare
lor, cum ar fi:
 DST-ul este mai stabilit ca orice monedă naț ională, deoarece acesta
se raportează la patru monede diferite. Pentru a se afla în dificultate
este necesar devalorizarea celor patru, eveniment deosebit de rar;
 DST-ul este emis de o organizație internațională, astfel el este
indepedent de situația econo mică a unui anumit stat , așa cum era
dolarul american;
 DST-ul este un mijloc mai efectiv de acumulare a unor rezerve
monetare internaționale, deoarece emisiunea de DST este strict
monitorizată de F.M.I, în funcție de nevoile efective ale pieței
mondiale.

1.4 Rolul F.M.I în economia mondială
Rolul Fondului Monetar Internațional în plan mondial este de multe ori
subapreciat. În ultimii 75 ani de funcționare, Fondul a întreținut relații
economice cu fiecare dintre membrii săi. Desigur, statele înalt dezvoltate au
alte scopuri față de țările din lumea a doua și a treia, acestea contractând
împrumuturi cu F.M.I , mai degrabă , pentru a -și spori și mai mult parametrii
economici , decât să înlăture efectele unei crize economice. De aceea,
marile puteri ale lumii își deschid linii de credit la F.M.I, beneficiind de credite
anual și respectiv, rambursând credite mai vechi, desigur cu dobânzi.
Această metodă sporește resursele F.M.I fără a depinde de vărsările de
capital ale statelor membre. Sa zicem că, în anul 2019, Gr ecia a înapoiat

19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_speciale_de_tragere

14
prima tranșă a imprumutului de 28 miliarde de USD de la F.M.I, tranșă în
valoare de 2.7 miliarde de dolari. Dobânda acestei tranșe a fost suma
astronomică de 70 milioane de USD20. Acest exemplu modest oferă
răspunsul la dilema despre origin ea resurselor F.M.I, în circumstanțele în
care cota de participare a statelor membre se varsă o singură dată și nu
anual .
Important este ca Fondul să analizeze situația macroeconomică a
fiecărui beneficiar și să se asigure că acesta va beneficia de resurse
sufieciente pentru a înapoia sumele împrumutate. Este important de știut că
Fondul Monetar Internațional nu se ocupă cu „acte de caritate”, orice
împrumutut trebuie rambursat la un moment dat, chiar și împrumuturile
destinate statelor afectate de dezastr e naturale sau conflincte militare, doar
că în cazul dat vorbim despre o dobândă minimă și un termen mai
îndelungat.
F.M.I -ul este preocupat în special de inflație, doarece dacă un stat
aflat în dificultate financiară, își compesează deficitul bugetar cu e misiune
masivă de bancnote, efectele pot fi fatale. Prăbușirea valutei naționale va
ruina economia întreagă, care în perspectivă poate afecta regiuni întregi. De
exemplu, inflaț ia masivă din Venezuela din perioada recentă a dus la revolte
sociale, transformate în răzvoi civil. Ca rezultat, pentru a -și apăra interesele
regionale. s-au implicat state precum S.U.A sau Rusia, lucru ce a amplificat
”războiul rece al sec. XXI” și a dus la tensiuni militare. Vedeți cum un stat
aflat în celălat capăt al lumii, afectat de o criza economică, poate arunca tot
globul într -un nou război mondial. Cazul Venezuela reprezintă un eșec al
F.M.I -ului, care nu s -a implicat suficient de rapid pentru a preântâmpina
dezastrul economic.
Însă acest eșec al F.M.I este contrabalasat de nenumărate situații în
care implicare a Fondului a salvat state, sau chiar regiuni întregi, de la un
colaps economic. A nii 1990 au fost extrem de tulburi, crizele economice,
conflinctelele militare și schimbările politic e majore au pus la grea încercare
Fondul. În anul 1995, criza din America Centrală a dus economia Mexicului,
cea mai importantă economie a regiunii, în pragul colapsului. Ca rezultat,
F.M.I -ul a aprobat cel mai mare pachet financiar, până la acea dată, din
istoria sa. Mexico a beneficiat de un împrumut de 17.8 miliarde USD, care
avea scopul să stabilizeze situația financiară și să oprească emigrația
masivă a populației (doar în 1995, aproximativ 3 milioane de mexicani au
emigrat în S.U.A, 2.5% din populație21).

20 https://www.zf.ro/business -international/grecia -ramburseaza -anticipat -un-imprumut -de-2-7-mld-de-euro -de-la-
fmi
21 https://en.wikipedia.org/wiki/Emigration_from_Mexico

15
Fondul Monetar Internațional s -a implicat și în eliminarea efectelor
crizei economice din Asia din anul 1998. F.M.I a ajutat cele mai afectate
state din regiune cu sume importante de bani:
 Coreea de Sud – 11.2 miliarde USD;
 Thailanda – 4 miliarde USD;
 Indodezia – 3.8 miliarde USD.
Împrumuturile erau acordate sub condiția adoptării unor programe de
reformă a economiei, implementate sub supravegherea F.M.I. În acest scop,
în 1998, la Tokyo a fost înființat un birou permament al F.M.I pentru
regiunea Asie i și Oceaniei.
Începând cu anul 196222, Fondul ajută statele membre care au suferit
dezastre naturale. În 1997, F.M.I a ajutat Ban gladesh cu suma de 138.2
milioan e USD pentru a înlătura consecințele celor mai mari inundații din
istoria țării. În 1998, de împrumuturile F.M.I au beneficiat țările din America
Centrală, grav afectate de Uraganul Mitch: Republica Dominicană (55.9
milioane USD), Haiti (21 milioane), Hon duras (65.6 milioane) și Insulele Kitts
și Nevis (2.3 milioane). În urma cutremurului din 1999, Turcia a beneficat de
un imprumut de 500 milioane USD, cel mai mare împrumut pentru asistență
de urgență din istoria organizației. Pentru a susține economia locală, grav
afectată de secetă , Malawi a beneficat de un credit de 23 milioane USD.23
Din câte observăm, Fondul Monetar Internațional este principalul for
internațional de coordonare și susținere a politicilor monetare și fiscale
naționale. F.M.I se implică activ în evoluția economică a membrilor săi, în
special în politica statelor aflate în tranziție. Din exemplele oferite de mai
sus, indiferent de cauzele problemelor financiare (criză economică, inflație,
dezastru natural etc), putem sublinia că F.M.I are un rol fundamental în
asigurarea unui proces benefic de determinare a problemelor statelor
membre, analiza cauzelor acestora și stabilirea celei mai adecvate strategii
de soluționare a acestor probleme.

22 R.M.Zaharia, op.cit, pag.1 19
23 Sursă www.imf.org , citată de R.M.Zaharia

16
CAPITOLUL II. BANCA MONDIALĂ – ORGANIZAȚIE DE DEZVOLTARE
PENTRU STATELE SĂRACE
2.1 Constituirea Băncii Mondiale
Istoria Băncii Mondiale coincinde cu cea a Fondului Monetar
Internațional. Crizele economice și politice din perioada interbelică au
degenerat în ce -Al Doilea Război Mondial. Era clar că situația dată nu
trebuie să se mai repete, astfel că S.U.A și Marea Britanie s -au angajat într –
un vast proces de regenerare a planetei, puternic afectată de război. Ca
urmare, acest proces a dus la crearea unor instituții internaționale precum
O.N.U sau N.A.T.O, însă ce mă interesează e desigur Fondul Mondul
Monetar Internațional și Banca Mondială.
Astfel, în cadrul confenrinței de la Bretton Woods (1 -22iulie 1944), s -a
luat decizia de a înființa F.M.I și Banca Mondială, organizații care și în
prezent mai sunt numite ”Instituțiile Bretton Woods”. Aceste 2 organizații
surori, create sub egida Statelor Unite și Marii Britanii, au fost concepute să
se completeze una pe alta. Scopul imediat al Băncii Mondiale a fost de a
acorda împrumuturi pentru reconstrucția și restaurarea statelor europene,
grav afectate de al Doilea Război Mondial.
În primii ani ai existenț ei sale, Banca Mondială s -a confruntat cu mai
multe dificultăți. În primul rând, Banca ducea lipsă acută de fonduri pentru a –
și pune în aplicare planurile. Acest lucru era agravat și de relația încordată
dintre președintele Băncii, John McCloy, și Secretar ul de Stat al S.U.A,
George Marshall. Acesta din urmă e considerat creatorul Planului Marshall,
care a avea același scop ca și B.M, ajutorul statelor europene afectate de
război. Ca urmare a intrării în vigoare a Planului Marshall, majoritatea țărilor
de pe bătrânul continent au accesat fonduri direct de la S.U.A.
Prima țară care a beneficat de un împrumut de l a Banca Mondială a
fost Franța, care a fost aleasă de Președintele Băncii, John McCloy, în
detrimentul Poloniei și Republicii Chile. Împrumutul era în valoare de 250
milioane USD, jumătate din cât solicitase guvernul francez. Creditul venea la
pachet cu un rând de condiții stricte. Guvernul francez se obliga să prioriteze
rambursarea creditului, în defavoarea altor creditori. În plus, înainte de a fi
aprobat împrumutul, guvernul american ceruse președintelui francez, Vicent
Auriol, să înlăture din componența guvernului membrii partidului comunist.
Ca rezultat, guvernul fra ncez a exclus din executiv Coaliția Social –
Comunistă, așa numitul Tripartid. În doar câteva ore, împrumutul Băncii
Mondiale a fost a fost aprobat. 24
Acest caz particular a reprezentat motivul principal al îndepărtării
Băncii Mondiale de Europa, deoarece st atele europene se temeau de

24 https://en.wikipedia.org/wiki/World_Bank

17
repercusiuni din parte U.R.S.S, pe teritoriul multora încă staționând armata
roșie. Ca rezultat, Banca Mondială și -a îndreptat atenția spre America
Centrală și de Sud. Astfel, deja în 1948, Banca a aprobat primul împrumut
destin at Republicii Chile.

2.2 Structura Băncii Mondiale
Banca Mondială nu este un organism individual, ci este compus din
mai multe organizații, care împreună sunt cunoscute ca Grupul Băncii
Mondiale. Din acest grup fac parte:
1. Banca Internațională pentru Recon strucție și Dezvoltare (BIRD) –
aceasta a fost inființată și este cunoscută public ului larg ca Banca
Mondia lă;
2. Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) – a fost înființată în
anul 1960, cu scopul de a ajuta statele din lumea a III -a, care nu pot
îndeplini condițiile necesare pentru a obține împrumuturi BIRD
(împrumuturile AID se întind pe termene lungi de 30 -40 ani);
3. Corporația Financiară Internațională (CFI) – înfiinaț ată în 1956,
aceasta se ocupă cu creditarea societățile comerciale și investițiile de
capital ;
4. Centrul Internațional pentru Reglementarea Disputelor privind
Investițiile – are rolul de a media disputele dintre creditorii și investitorii
internaționali, centrul a fost fondat în 1966;
5. Agenția de Garantare Multirlaterală a Inve stițiilor (AGMI) – agenția ,
inființată în 1988, oferă garanții în sprijinul invenstițiilor străine din
marile economii ale lumii.25
Organul superior de conducere a Băncii Mondiale este Consiliul
Guvernatorilor, care reunește câte un guvernator și un suple ant din fiecare
țară membră. Consiliul se întrunește odată pe an, când are are lo c ședința
comună cu Consiliul Guvernatorilor al F.M.I Guvernatorul este numit de
guvernul fiecărei țări și este, de regulă, ministrul de finanțe. Acesta este
numit pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de a fi reales. Pierderea
fotoliului de ministru în țara de origine nu presupune și pierderea cal ității de
guvernator. În prezent, Consiliul Guvernatorilor B.M numără 188 membri.
Atribuțiile Consiliului Guvernatorilor sunt:
 aprobarea măririi sau micșorării capitalului organizației ;
 încheierea acordurilor de colaborare, respectiv cooperare cu alte
organizații internaționale;
 determinarea modului de distribuire a venitului net al Băncii;

25 R.M.Zaharia, op.cit, pag.121

18
 deciderea asupra încheierii operațiuniunilor BIRD;
 adoptarea de reguli și reglementări de funționare a Băncii.

Consiliul Directorilor Executivi, numit și Consiliul de Administrație, este
format din 24 de administratori /directori executivi, numiți pentru o perioadă
de 2 ani, și reprezentă organul executiv al Băncii Mondiale. Cei mai influenți
acționari ai Băncii (S.U.A, China, Japonia, Marea Britanie, Franța și
Germania) numesc câte un director executiv, iar ceilalți directori reprezintă
interesele unui grup de state. Acest consiliul se întrunește de două ori pe
săptămână, luând deciziile cu cel puțin jumătate din totatul voturilor.
Ca și în cazul F.M.I, nu ne aflăm în p rezența principiului 1 țară – 1 vot,
și aici fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor sau Consiliului de
Administrație deține un număr de voturi proporțional cu capitalul subscris.
Ponderea voturilor este următoarea:
1. Statele Unite ale Americii – 358,49 8 voturi sau 15.85%;
2. Japonia – 166,094 voturi sau 6.84%;
3. China – 107,244 voturi sau 4.42%;
4. Germania – 97,224 voturi sau 4%:
5. Franța și Marea Britanie – fiecare câte 87,241 voturi sau 3,71%.26
Consiliul Directorilor Executivi alege și Președintele Băncii Mondiale,
pentru o perioadă de 5 ani. Prin ”tradiție”, președintele B ăncii este un
cetățean american, excepție făcând Kristalina Georgieva din Bulgaria, care
la momentul numirii în funcție era Comisarul European pentru Buget și
Resurse Umane. Aceasta a deț inut funcția timp de doi ani 2017 -2019.
Președintele are funcția de prezidare a Consiliului de Administrație, este
managerul general al Băncii și reprezintă interesele instituției pe plan
internațional. În prezent, Președintele Băncii Mondiale este David Malpas.
Din câte se observă, modalitatea de organizare a Băncii Mondiale
coincide aproximativ cu cea a Fondului Monetar Internațional. Însă, B.M are
în componența sa alte două organisme neprezente în cadrul F.M.I, și anume
Coinsiliul Consultativ și Comitet ele de Împrumuturi.
Consiliul Consultativ este format din 7-10 consilieri BIRD, desemnați
de către Consiliul Guvernatorilor, dintre specialiștii de seamă din domeniul
bancar, industrial, comercial, din agricultură sau din sfera serviciilor.
Tradițional, fi ecare consilier este originar dintr -un stat cu o bogată istorie în
domeniul respectiv și nu se numesc doi consilieri din aceeași țară, pentru a
reprezenta cât mai larg zonele geografice ale lumii. Evident, rolul consiliului

26 https://en.wikipedia.org/wiki/World_Bank

19
este de a consulta celelate orga nisme ale organizației în adoptarea unor
programe de dezvoltare în diferite domenii ale economiei.
Comitetele de Împrumuturi au rolul de a analiza proiectele propuse de
solicitanții de împrumuturi și de a selecta cele mai viabile dintre ele. Odată
selectat proiectul, comitetul va întocmi un raport pe baza căruia va fi arobat
împrumutul. Comitetele de Îm prumuturi se crează pentru fiecare proiect
individual și este alcătuit din experți și tehnicieni ai BIRD. Guvernatorul care
reprezintă țara pe teritoriul căreia va fi realizat proiectul, numește un expert,
în timp ce restul membrilor sunt angajați ai BIRD.
În prezent, în cadrul Grupului Băncii Mondiale activează aproximativ
10.000 de angajați din toate colțurile lumii. Majoritatea dintre aceștia
activează la sediul central al Băncii din Washington D.C. dar în prezent
există alte 40 de oficii alei Băncii în întreaga lume (Londra, Berlin, Beijing,
Moscova etc), unde activează aproximat 5% din personalul total.

2.3 Obiectivele și funcțiile Băncii Mondiale
Ca și în cazul Fondului Monetar Internațional, obiectivul principal ale
Băncii Mondiale au fost stabilite în cadrul Conferinței de la Bretton Woods:
reconstrucția și dezvoltarea economică a lumii postbelice. Însă, din câte am
arătat mai sus, vectoru organi zației s -a schimbat rapid, Banca îndreptându –
și atenția spre susținerea țărilor slab dezvoltate. Odată cu evoluția societății
mondiale, Banca Mondială și -a mai stabilit obiective noi, devenind o
organizație care se implică în diverse domenii (sănătate, soc iologie , mediu ,
securitate ).
În prezent, Banca Mondială are următoarele obiective:
 promovarea dezvoltării economice statelor membre;
 susținerea reformelor în țările în curs de dezvoltare;
 finanț area programelor de dezvoltare în statele slab dezvoltate,
îndeosebi destinate dezvoltării infrastructurii: drumuri, căi ferate,
apeducte, austrăzi, echipemente portuare, sisteme de electrificare etc;
 încurajarea inverstițiilor străine în statele în curs de de zvoltare, Banca
acordânt garanții investitorilor contra riscurilor necomerciale prin
intermediul Agenției de Garantare Multilaterală a investițiilor ;
 acordarea de credite statelor foarte slab dezvoltate, care nu pot
accesa investiții străine din cauza situ ației economice și politice
precare, de exemplu Sudan sau Yemen ;
 promovarea egalității șanselor între sexe în toate domeniile economiei,
în prezent, 40% din personalul Băncii este de sex feminin;
 reducerea mortalității infantile, în special în Asia de Sud și Africa Sub –
Sahară;

20
 asigurarea unui mediu sănătos.
Principala funcție a Băncii Mondiale, prin care aceasta își îndeplinește
obiectivele, este de a acorda împrumuturi destinate finanțării proiectelor de
dezvoltare economică27. Pentru aceasta, Banca analizează fiecare proiect în
parte, pentru a avea certitudinea că țara beneficiară va putea returna
creditul în termenele stabilit. Astfel, Banca Mondială funcționează ca o
bancă de investiții, oferă lichiditățile necesare proiectului cu condiția ca țara
beneficiară să finanțeze din resurse proprii componenta internă a proiectului
(consumabile, salarii).
O altă funcție este de a căuta încontinuu noi surse de finanțare a
viitoarelor proiecte. Astfel Banca Mondială încurajează investitorii străini
(bănci naț ionale, bănci private, fonduri de investiții, organizații internaționale
ca F.M.I sau Banca Europeană de Dezvoltare și Investiții) pentru a
confinanța împrumuturile băncii.
Înteresant este faptul că, spre deosebire de Fondul Monetar
Internațional, în mome ntul în care un stat devine capabil să -și finanțeze
proiectele naționale din fonduri proprii, acesta nu mai rămâne în atenția
Băncii Mondiale. Astfel, B.M tinde a susține cât mai multe state, pentru a
uniformiza situația economică la nivel regional. În pre zent, peste 20 de state
membre ale Băncii, care în trecut au accesat fonduri de la Banca Mondială,
nu mai beneficiază de împrumuturile organizației. Cel mai elocvent exemplu
este Japonia, care tip de 14 ani (1975 -1989) a beneficiat de credite
subsanțiale, iar în prezent reprezintă a doua sursă de capital al B.M.28
Ca și F.M.I, Banca Mondială îndeplinește și funcția de asistență
tehnică. Aceasta, prin internmediul experților și tehnicienilor BIRD, oferă
consultații cu privire la diverse laturi ale proiectului : modul de alocare a
banilor împrumutați, tipul de echipement necesar, distribuirea resurselor
umane etc. De asemenea, Banca finanțează anual mai multe proiecte
destinate acordării asistenței specializate și perfecționării personalului. În
plus, Institutul de Dezvoltare Economică, care funcționeză pe lângă B.M, îi
învață pe liderii statelor în dezvoltare cum să deruleze programe de
dezvolare, să acceze fonduri nerambursabile, pentru a reduce cât mai mult
posibil gradul de îndatorare a statului respectiv.
Metodele de asistență a Băncii se clasifică în două categorii:
1. Asistență pentru infrastructură sau asistența hardware – de
exemplu studiile de fezabilitate din ingineria civilă;
2. Asistența instituțională sau asistența software – de exemplu
pregătirea managerială a experților locali.

27 https://administrare.info/economie/11424 -funcțiile -băncii -mondiale
28 Ibidem

21
2.4 Atragerea de fonduri
Ca și F.M.I -ul, Banca Mondială are două surse fundamentale de
proveniență:
1. fonduri proprii;
2. fonduri atrase.
Fondurile proprii ale Băncii Mondiale reprezintă aproximativ 10% din
capitalul total al organizației. Banca Mondială este organizată ca o societate
pe acțiuni, o acțiune are valoarea nominală de 100.000 USD. Statele care își
depun candidatura la aderare la Grup, trebuie să subscrie un anumit număr
de acțiuni, stabilit în urma consultărilor dintre B.M și respectivul stat .
Numărul acțiunilor este stabilit în funcție de situație economico -financiară a
țării, de asemenea, este luată în considerare și contribuția acesteia la
Fondul Monetar Internațional.
Din capitalul ce trebuie subscris, stabilit de comun acord cu Banca
Mondială, doar 10% trebuie vărsat imediat. Din aceste 10%, 1% se varsă în
aur, o valută internațională (dolar american, euro, liră sterlină) sau DST
(Drept Special de Tragere), iar 9% se varsă în moneda națională. Restul din
90% din capitalul subscris rămâne în posesia țării membre, el fiind solicitat
doar în momentul în care statul respectiv are nevoie de fonduri. Până la acel
moment, partea de 90% reprezintă o garanție pentru împrumuturile
contractete de Banca Mondială. Periodic, capitalul social al Băncii e ste
majorat, de regulă pe seama țărilor dezvoltate.
Capitalul propriu al Băncii Mondiale mai este alimentat și cu dobânzile
obținute de organizație în decursul unui an. Începând din 1949, când Băncii i
s-a rambursat prima tranșă a creditului oferit Franței , despre care am vorbit
mai sus, Banca Mondială a realizat venituri nete în fiecare an, fără excepții.
Profitul adițional este ulterior investit în proiectele organizației sau în
stingerea creditelor contractante de Bancă din exterior.
Interesant este fa ptul că, conform actului constitutiv al Băncii
Mondiale, surplusul de venit obținut în decursul unui an poate fi distribuit
membrilor B.M sub forma unor dividente. Însă până în prezent, Banca nu a
efectu at niciodată o astfel de distribuire.
Fondurile atras e reprezintă împrumuturile contractante de către Banca
Mondială de la investitori străini: bănci private, fonduri de investiții sau alte
organizații financiare. Ponderea acestor fonduri reprezinta aproximativ 90%
din capitalul total al Băncii. Faptul că ac este împrumuturi dețin o poziție
privilegiată în formarea resurselor organizației, produce două efecte
importante:

22
 Banca Mondială contractează împrumuturi pe sume
astronomice, cu dobânzi mai mici și termene mai mari. Ca rezultat,
B.M își permite să acorde credite statelor membre în condiții mai
benefice , dacă țara respectivă ar fi luat un împrumut direct de la
partenerul Băncii.
 Acordând împrumuturi din resurse externe, Banca
Mondială niciodată nu duce lipsă de fonduri. Aceasta se împrumută de
la partenerii străini în funcție de numărul creditelor aprobate statelor
membre. Banca se achită de obligațiile față de investitori cu banii
veniți din rambursarea împrumuturilor acordate statelor membre,
vânzarea activelor deținute de B.M și venitul net obținut din dobânzi .

2.5 Rolul Băncii Mondiale în sec. XXI
Din capitolul anterior, am aflat că scopul fundamental al Fondului
Monetar Internațional este de a preîntâmpina crizele financiare mondiale, ca
cauză principală a sărăcirii populației. Banca Mondială privește mai departe,
pentru organizație cauza problemelor economice a unei țări nu reprezintă
doar inflanția ridicată, scadența împrumuturilor sau prăbușirea pieții de
capital. O criză trebuie privită din toate părțile, lucru ce nu îl face F.M.I. După
părerea mea, Fondul ar trebuie să gestioneze crizele preocupându -se și de
comportamentul neeconomic al unei crize. În acest sens, Banca Mondială
este o instituție mai evoluată decât F.M.I, abordânt teme precum
dezvoltarea mediului rural, sanătatea publică, lupta cu HIV/SIDA.
În opinia mea, F.M.I este o instituție care îi face pe cei bogați și mai
bogați, ignorând interesele statelor sărace. Acordânt prioritate Europei,
Americii de Nord și As iei Răsăritene, sărăcia din regiuni precum Africa,
America de Sud sau Asia se adâncește. Aici trăiesc, sau mai bine spus –
supraviețuiesc, 60% din populație planetei, 90% din bolnavii de HIV, 70%
din analfabeții planetei. De aceea, atenția Băncii Mondiale î n acest secol
este întreptată spre aceste regiuni.
Astfel, în Adunării Generale ale O.N.U din 2002, a fost adoptată o
rezoluție, numită Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (în original – United
Nations Millennium Development Goals ). Acest act fără precedent, adoptat
cu votul a 189 de membri ONU, a stabilit obiectivele ce trebuie atinse pentru
o reducere drastică a sărăciei. Acest obiective sunt :
 Dezvoltarea învățământului primar universal;
 Eradicarea analfabetismului;
 Îmbunătățirea accesului la apă potabilă;
 Promovarea egalității între sexe;
 Reducerea mortalității infantile;

23
 Îmbunătățirea sănătății mentale;
 Combaterea HIV/SIDA și a malariei;
 Asigurarea unui mediu înconjurător durabil;
 Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare .29
Prin ating erea acestor obiect ive, O.N.U speră ca până în 203030 să
reducă numărul populației sărace de două ori. Pentru atingerea acestor
cifre, O.N.U a solicitat contribuția tuturor actorilor de pe piața mondială.
Astfel, în 2002, în Monterrey , Mexico, are loc Conferința Internațională
pentru Finanțarea Dezvoltării, urmată în scurt timp de Întrunirea Mondială
pentru Dezvoltare de Durată de la Johannesburg, Africa de Sud. La aceste
întâlniri, pe lângă delegațiile statelor lumii au participat și Banca Mondială,
Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Investiții, Organizația
Mondială a Comerțului, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică. Toate aceste conferințe de rang înalt, au primit în presa
internațională denumirea de ”As altul împotriva sărăciei”.
În acest scop, Banca Mondială a publicat un studiu numit „Vocile
Săracilor”, care dezvulaia cauzele sărăciei, spuse chiar de oameni. Studiul,
la care au participat aproximativ 60.000 oameni de pe toate continentele, a
dezvăluit c a pe lăngâ lipsa banilor, sărăcia e asociată cu sănătatea,
învățământuș, participarea la guvernare, corupția, infrastructura etc. Ca
rezultat, Banca Mondială a acordat o atenție sporită comunităților locale.
Astfel, Banca a aprobat împrumuturi care acordau grupurilor comunitare mai
multă autoritate în luarea deciziilor în ceea ce privește distribuția banilor.
De exemplu:
1. În Nicaragua, El Salvador, Honduras și Guatemala, Banca Mondială a
finanțat comitete de îmvâțământ local, unde părinții administrau direc t
fondurile școlii;
2. În câteva orașe din America de Sud (Sao Paolo, Recife și Caracas),
cu banii Băncii s -a finanțat curățarea mahalalelor, asa zisele favele.
Curățarea a fost efectuată de asociațiile de cartier, membrii societății,
civile sau firme comerci ale locale.
Exemplele de proiectele anti -sărăcie ale Băncii Mondiale subliniază
ideea ca progresul unei societăți depinde de acțiunile simultane în diverse
domenii. În 2015, Banca Mondială a facut public un raport care zice că în
perioada 2002 -2015, numărul populației sărace a scăzut cu 200 milioane de
persoane, mortalitatea infantilă cu 50% iar prezența fetelor la ș coală
aproape s -a dublat. Dat fiind faptul că resursele Băncii Mondiale sunt
limitate, progresul este unul încurajator. Însă în același timp, dacă ne
gândim că în lume în continuare 3.4 miliarde de oameni supraviețuiesc cu

29 https://sustaina bledevelopment.un.org
30 Word Bank. Comunicat de Pres ă Nr. 2019/044/DEC -GPV

24
mai puțin de 5 $ pe zi31, efortul Băncii de a eradica sărăcia este în continuare
necesar .

31 https://www.worldbank.org/ro/news/press -release/2018/10/17/nearly -half-the-world -lives -on-less-than -550-a-
day