Lucrarea de față cu titlul ”Agresivitatea familiala,aspecte medico -legale,impact social și profesional”,are scopul de a analiza cazurile de… [628661]

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL IV
4.1. Scopul lucrării

Lucrarea de față cu titlul ”Agresivitatea familiala,aspecte medico -legale,impact social și
profesional”,are scopul de a analiza cazurile de agresivitate in cadrul familiei,a membrilor săi

înregistrați în Serviciu Județean de Medicină Legală din Consta nta pe o perioadă de trei luni
de zile (ianuarie,februarie,martie) în anul 2017,precum și modul in care s -a produs.Are scopul
de a cuantifica din punct de vedere medico -legal aspectele lezionale suferite de membrii
familiei ca și victime ale agresivității familiale.
4.2. MATERIALE ȘI METODĂ
Structura lotului investigat
Lucrarea de față a fost realizată prin metoda analizei descriptive retrospective după
studierea și procurarea datelor din rapoartele medico -legale înregistrate în anul 2017 la nivelul
Serviciului Județean de Medicină Legală din Constanța.Cazurile incluse în studiu sunt
victimele agresivității familiale,ce au avut loc în raza județului Constanța.
Astfel au fost analizate 230 de rapoarte medico -legale,dintre care 53 au reprezentat viole nță
domestică.
Criterii de includere :
-victimele cu leziuni apărute în cadrul membrilor familiei
-violență domestică
Criterii de excludere :
-victime în cadrul accidentelor rutiere,în diverse alte locații la serviciu,la școală
-agresivitatea în afara membrilor familiei,în alt context decât cel al violenței domestice.

În această lucrare mi -am propus analiza cazurilor de agresivitate familială folosind analiza
statistică,urmărind parametrii menționați mai jos:
-sexul;
-vârsta;
-mediul de pr oviniență;

-studii;
-ocupație;
-venituri;
-stare civilă;
-frecvența agresiunii;
-număr de copii în întreținere;
-demersuri legale;
-localizările cele mai frevcente ale leziunii;
-mijloace de atac;
-modul în care s -a produs traumatismul;
-localizările cele mai frecvente ale traumatismelor;
-severitatea traumatismelor analizată după numărul de zile necesare îngrijirii medicale;

CAPITOLUL V
5.1.REZULTATE ȘI DISCUȚII:
5.1. Structura pe sexe a victimelor:
Analizând datele din Tabelul 1 și figurile de mai jos referitoare la distribuția victimelor
pe sexe,observăm că din totalul celor 55 de cazuri de agresivitate familială,46 de cazuri sunt
de sex feminin( 85%) și 8 sex masculin ( 15%).

SEX IANUARIE FEBRUARIE MARTIE

FEMININ 22 14 11
MASCULIN 2 4 2
Tabel.1.Analiza cazurilor în funcție de sexul victimei

Figura 1.Distribuția în funcție de sexe ,raportat la numarul de cazuri pe cele 3 luni.

0 5 10 15 20 25
feminin masculin ianuarie
februarie
martie
feminin
85% masculin
15%

Figura 2.Distribuția pe sexe în cadrul agresivității familiale.

5.2 Structura pe grupe de vârstă:

Din datele de mai jos se observă că incidența cea mai mare a fost între 35 -45 de
ani,urmand apoi grupa de vârstă 18 -25 de ani.Acest lucru se poate faptului că în jurul vârstei
de 35 -45 de ani majoritatea adulților fiind căsătoriti și având copii apar primele greutăți in
familie, probleme casnice legate de împărțirea treburilor în casă,dar și din cauze
materiale,precum și infidelitate în cuplu.
Agresivitate faimilială apare și în perioada 18 -25 de ani,aceasta fiind o perioadă mai
vulnerabilă,reprezentând adultul tânăr.Acest lucru aduce un impact negativ societății.
Cea mai tânără victimă are vârsta de 7 ani,iar cea mai bătrână de 75 de ani.

SEGMENT DE
VÂRSTĂ IANUARIE FEBRUARIE MARTIE
0-14 ani 3 3 2
14-18 ani 0 1 0
18-25 ani 5 4 2
25-35 ani 1 2 5
35-45 ani 6 2 4
45-55 ani 2 3 0
55-65 ani 5 3 0
Peste 65 ani 1 1 0

Tabel nr 2.Repartiția în funcție de segmentul de vârstă afectat.

Figura 3.Distribuția pe grupe de vârstă

Figura 4.Distribuția în lunile analizate în funcție de vârstă(minori,majori)
18%
2%
24%
18% 27% 11% 0-14 ani 14-18 ani 18-25 ani 25-35 ani 35-45 ani 45-55 ani
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
ianuarie februarie martie minori sub 18 ani
peste 18 ani

5.3.Analiza cauzisticii legată de mediul de proveniență:
Analizând Tabelul 3 și Figura 4 ,observăm faptul că în perioada ianuarie -martie
2017,numărul victimelor din mediul urban este mai ridicat, având valoarea de 80% și numai
20% în mediul rural.
În mediul urban raportul la suprafață pe cap de locui tori este mult mai mare,față de cel
rural,acesta putând fii unul din motivele procentelor mai ridicate în mediul urban.

Mediul ianuarie Februarie Martie
Urban 17 18 10
Rural 6 0 3

Tabelul 3.Mediul de proveniență a victimelor

Figura 5.Mediul de proveniență a persoanelor agresate.
urban
80% rural
20%

Figura 6.Raportul agresiunilor în funcție de mediul din care provin în lunile analizate

5.4. Analiza cauzisticii d upă nivelul de instruire:
După cum putem observa în tabelul 4 și în figura 5,există o prevalență pentru persoanele
cu studii medii(liceu terminat) de 45%,fiind urmat de persoanele cu studii generale(clasele V –
VIII)26 %,apoi de cele cu studii superioare cu un procentaj de 22%.

Nivel de instruire Ianuarie Februarie Martie
Studii
primare(clasele I -IV) 0 1 3
Studii
generale(clasele V –
VIII) 6 5 3
Studii medii(liceu
finalizat) 13 7 4
Studii superioare 4 5 3
Fără studii 0 0 0

Tabelul 4. Analiza persoanelor agresate în relație cu nivelul de instruire.

0 5 10 15 20 25
ianuarie februarie martie rural
urban

Figura 7.Raporturile bazate pe nivelurile de instruire e persoanelor agresate.

Figura 8.Raportul persoanelor agresate în funcție de studiile pe care le are ,în lunile
analizate
studii
primare(clasele I -V)
7%
studii
generale(clasele V –
VIII)
26%
studii medii(liceu)
45% studii superioare
22%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
ianuarie februarie martie studii superioare
studii medii
studii generale
studii primare

5.5.Structura persoanelor agresate în funcție de ocupație:
Conform datelor obținute în tabelul 5 și în figura 6,se observă un procent foarte ridicat în
rândul persoanelor angajate(88%).Atât în luna ianuarie,cât și in februarie și martie persoanele
angajate au reprezentat majoriatea persoanelor abuzate.La polul opus se află persoanele
șomere care nu au înregistrat niciun caz pe tot parcursul stu diului.

Ocupație Ianuarie Februarie Martie
Angajat/patron/liber
profesionist 12 9 9
Șomer 0 0 0
Pensionar 2 1 0
Fără ocupație 10 7 4

Tabelul 5.Analiza victimelor în funcție de ocupație

Figura 9. Procentele privind ocupația persoanelor agresate

88% 0% 9% 3% angajat/patron/liber profesionist șomer pensionar fără ocupație

5.6 Analiza persoanelor agresate în funcție de veniturile obținute:
Din analiza veniturilor persoanelor agresate raportate în tabelul 6 și figura 7 se
observă,predominența persoanelor cu venit între minim și mediu(29%),apoi cu un procent
egal fiind cele beneficiare de alocații sau ajutor social și cele cu venituri peste un salariu
mediu pe economie(20%).16% repezintă persoanele fără venit,iar 15% persoanele cu venit
sub sal ariul minim pe economie

.
Venituri ianuarie februarie Martie
Sub salariul minim
pe economie 5 2 1
Între salariul minin și
salariul mediu pe
economie 6 5 5
Peste salariul mediu
pe economie 4 4 3
Fără venituri 5 2 2
Beneficiar de alocații
sociale sau ajutoare
sociale 4 5 2

Tabel 6.Analiza veniturilor persoanelor agresate

Figura 10.Procentele în funcție de veniturile persoanelor agresate.

5.7. Analiza victimelor în funcție de starea civilă:
Conform datelor obținute după cum se observă în tabelul 7 și în figura 8,persoanele
căsătorite sunt în procentul cel mai mare și anume 64%,urmat de persoanele divorțate cu un
procent de 18 %,apoi de persoanele necăsătorite cu 13% .Cu procentul cel mai scăzut de află
persoanele în stare de concubinaj. Analiza s -a putut realiza doar pe 45 de cazuri,restul de 9
cazuri reprezentând minori cu agresiuni familiale la care starea civilă nu poate fi precizată.

Stare civilă ianuarie Februarie Martie
Căsătorit(ă ) 11 10 8
Necăsătorit(ă) 4 1 1
Relație consensuală 2 0 0
Divorțat(ă) 4 2 2

Tabelul 7.Analiza victimelor în funcție de starea civilă
15%
29%
20% 16% 20% sub minim pe economie între minim și mediu pe economie
salariu peste mediu pe economoe fără venit
beneficiar de alocații sau ajutor social

Figura 11.Distribuție în funcție de starea civilă

5.8 Analiza persoanelor agresate în funcție de numărul de copii aflați în
întreținere:
În urma analizei persoanelor agresate care au sau nu copii în întreținere prezentate în
tabelul 8 și în figura 9,se observă un procent ridicat pentru cele care au un singur copi l în
întreținere.Cu procentul cel mai scăzut sunt persoanele cu mai mult de doi copii în întreținere.

Nr de copii aflați în
întreținere Ianuarie Februarie Martie
Niciunul 11 4 1
Unul 9 14 5
Doi 3 0 6
Mai mulți de doi 0 1 1

Tabelul 8.Distribuția victimelor în funcție de numărul de copii aflați în întreținere
64% 13% 5% 18% căsătorit(ă) necăsătorit(ă) relație consensuală divorțat(ă0

Figura 12.Procentul persoanelor agresate cu număr de copii aflați în întreținere.

Figura 13.Raportul în lunile analizate în funcție de numărul de copii afla ți în îngrijire

5.9.Analiza persoanelor agresate după natura agresiunii:
Conform datelor din tabelul 9 si figura 10,reiese ca cele mai multe agresiuni sunt de natură
fizica (98%),un singur caz de tip sexual(2%).Abuzul sexual este cazul unei minore de 9 ani
abuzată sexual de vărul ei. 29%
51% 16% 4% niciunu unul doi mai mulți de doi
0 5 10 15 20 25
ianuarie februarie martie mai mulți de doi copii
doi copii
un copil
niciunul

Natura agresiunii ianuarie Februarie Martie
Fizică 23 18 13

Psihologică 0 0 0
Economică 0 0 0
Socială 0 0 0
Sexuală 1 0 0

Tabel9.Repartiția după natura agresiunii

Figura14.Analiza cazurilor după frecvența agresiunii

5.10 Analiza agresiunilor familiale în funcție de frecvența acestora:
Conform datelor din tabelul 10 și figura 11,raportat la cazurile analizate vom observa că
majoritatea au raportat agresiuni mai rar decât lunar .

Frecvența agresiunii Ianuarie Feruarie Martie fizică sexuală psihologică economică

Zilnică 0 2 1
Saptămânală 3 2 2
Lunară 1 2 4
Mai rar decât lunară 20 12 6

Tabel 10.Prezența agresiunilor în funcție de frecvența acestora

Figura 15.Procentul agresiunilor după frecvență

Figura 16.Raportul în funcție de frecvența leziunilor zilnic
5%
saptamânal
13%
lunar
13%
mai rar decât lunar
69%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
ianuarie februarie martie zilnic
săptămânal
lunar
mai rar

5.11.Analiza cazurilor în funcție de demersuri le legale pe care persoana
agresată a realizat -o:
Conform datelor din tabelul 11 și figura 12,mersurile legale cele mai frecvente sunt
reprezentate de emiterea certificatului medico -legal urmat apoi, de plângere la Poliție.Foarte
puține cazuri și -au retras apoi, plângerea de la Poliție.
În perioada analizată niciun caz nu a acționat în Instanță,nu a depun ordin de resticție și
nici nu au existat divorțuri.15 cazuri dintre aceastea au ceritificat medico -legal și au depus și
plangere la Poliție.

Demersuri legale Ianuarie Februarie Martie
Certificat medico –
legal 20 12 10
Plângere la Poliție 8 10 4
Plângere la Poliție
retrasă 1 1 1
Dosar penal 0 2 1
Acțiune în judecată 0 0 0
Începerea /derularea
procesului de divorț 0 0 0
Divorț pronunțat 0 0 0
Ordin de restricție
emis 0 0 0

Tabelul 11.Analiza demersurilor legale

Figura 17.Procentajul demersurilor legale

5.12 Analiza victimei în relație cu agresorul:
Din analiza conform tabelului numărul 12 și figuri nr.13 se observă un procent ri dicat a
persoanelor căsătorite cu agresorul și anume 55%.Relația consensuală,alt tip de relație și cea
parentală au procente apropiate respectiv 13%,14% și 11%.
Cel mai scăzut procent este cel în relație de logodnă.

Relația cu agresorul Ianuarie Februarie Martie
Căsătorie 10 12 9
Relație consensuală 4 2 1
Parentală 4 1 0
Logodnă 3 0 1
Alt tip de relație 3 3 2

Tabelul nr.12 Analiza relației victimei cu agresorul.
53% 37% 5% 5% 0% 0% 0% 0% certificat medico -legal plangere la poliție
plângere la poliție retrasă dosal penal
acțiune în judecată începerea/derularea divorțului
ordin de restricție divorț pronunțat

Figura 18.Procentul relației victimei cu agresorul

Figura 19.Raportul relațiilor între agresor și victimă în relație cu lunile analizate

5.13 Analiza gravității traumatismelor în funcție de numărul de zile
necesare îngrijirii medicale:
căsătorie
55%
relație
consensuală
13% parentală
11% logodnă
7% alt tip de
relație
14%
0 2 4 6 8 10 12 14
ianuarie februarie martie căsătorie
relație
părinte -copil

Conform datelor din tabelul 13 și fi gura 14 ,cele mai frecvente traumatisme din perioada
ianuarie -martie 2017 sunt cele minore în care numărul de zile necesare îngrijirii medicale sunt
de 7 zile.Cu procentajul cel mai ridicat se află,cel reprezentat de 2 -3 zile și anume 29%.Cu
aceleași proce nte se află și cazurile care nu necesită îngrijiri medicale.Urmatorul cu 16% este
cel cu traumatisme ce necesită îngrjiri doar 1 -2 zile,apoi cu 9% -6-7 zile,5% – 8-9 zile,4% 10 –
20 zile și 4 -5 zile.Cu procentul cel mai scăzut de 2% se află traumatismele medii /severe cu un
necesar de zile de 20 -30 de zile sau peste 30 de zile.

Număr zile îngrijiri
medicale Ianuarie Februarie Martie
Nu necesită îngrijire 7 4 5
1-2 zile 5 3 1
2-3 zile 5 9 2
4-5 zile 1 0 1
6-7 zile 4 0 1
8-9 zile 1 0 2
10-20 zile 0 1 1
20-30 zile 1 0 0
Peste 30 de zile 0 1 0

Tabelul 13.Analiza traumatismelor în funcție de numărul de zile necesare îngrijirii medicale

Figura 20.Procentajul numărul de zile necesar îngrijirii medicale

Figura 21.Raportul traumatismelor în funcție de severitatea acestora

29%
16%
29% 4% 9% 5% 4% 2% 2% nu necesită 1-2 zile 2-3 zile 4-5 zile 6-7 zile
8-9 zile 10-20 zile 20-30 zile peste 30 de zile
0 5 10 15 20 25
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE TRAUMATISME MINORE
TRAUMATISME MEDII
TRAUMATISME SEVERE

5.14 Analiza după localizarea leziunii în agresiunea familială:
Conform datelor din tabelul 14 și figura 15 ,analizând localizarea cea mai fre cventă în
agresiunea familială,se observă ca zona cervicală este zona cea mai predispusă și
afectată,având un procent de peste jumatate din totalul cazurilor(53%).Localizarea toracică și
cea a membrelor inferioare este a2 -a ca procentaj(9%), urmată de zona membrelor
superioare(7%).
Traumatisme mai severe având multiple zone afectate și anume zona cervicală+zona
toracică+zona abdominală se află în procent mai scăzut de 5% din totalul cazurilor.
Traumatisme afectând două zone concomitent: hemitorace stâng/drept + membru
superior/inferior stâng sau drept de aceeași parte , zona membrelor superioare + zona
membrelor inferioare ,ambele fiind în proporție de 4%.
Zonă mai rar afectată,este zona abdominală cu un procent de 3%,iar zona pelvină este cea
mai rară zonă afectată(2%).

Localizarea leziunii Ianuarie Februarie Martie
Zona cervicală 12 10 7
Zona toracică 3 0 2
Zona abdominală 1 1 0
Zona pelvină 1 0 0
Membre superioare 2 1 1
Membre inferioare 2 1 2
Zonă
cervicală+tocacică+abdominală 2 1 0
Zonă cervicală+toracică 1 1 0
Hemitorace stg/dr + membru
sup stg/drept 0 1 1
Membre superioare +
inferioare 0 2 0
Tabelul 14.Analiza localizărilor traumatismelor în urma agresiunii familiale

Figura 22.Procentul localizărilor traumatismelor
5.15 Analiza după modul în care s -a produs traumatismul:
Conform datelor din tabelul 15 și figura 16 ,analizând modul de producere al
traumatismelor,reiese că cele mai frecvente sunt cele prin lovire cu corp dur(82%).
7%-sunt produse prin mecanism multiplu: lovire cu corp dur și comprimare digitală.
5%-sunt reprezentate de plăgile tăiate,folosind obiecte tăioase,ascuțite(cuțit).
2%- sunt traumatismele prin împingere,cădere de la aceeași înălțime, cele fără violență
obiectivă și cele prin comprimare manuală.
0%- sunt traumatismele prin zgâriere,acestea nefiind leziuni unice.Zgârieturile sunt
prezente frecvent în mecanisme multipl e asociate cu lovire cu corp dur sau prin comprimare
manuală.

Modul în care s -a
produs traumatismul Ianuarie Februarie Martie 53%
9% 3% 2% 7% 9% 5% 4% 4%
4% cervical toracic
abdominal pelvin
membre superioare membre inferioare
cervical+taoracic+abdominal cervicală+toracic
hemitorace stg/dr +memru stg/dr membre superioare+inferioare

Lovire cu corp dur
15
12 8
Comprimare digitală 1 0 0
Lovire cu pumnul 2 1 0
Zgârietură 0 0 0
Plagă
tăiată(cuțit,obiecte
ascuțite) 0 1 1
Împingere(cădere de
la aceeși înălțime) 1 0 0
Mușcătură umană 0 0 1
Lovire cu corp dur +
zgâriere 3 1 1
Lovire cu corp dur +
comprimare digitală 1 2 1
Fără violență
obiectivă 1 1 1

Tabelul 15.Analiza modului în care s -a produs traumatismul/traumatismele

Figura 23.Procentajul modului de producere al traumatismului
Capitolul VI
6.1.CONCLUZII
82% 2% 7% 0% 5% 2% 2% lovire cu corp dur comprimare cu mâna
pumn zgârietură
plagă tăiată împingere
mușcătură umană lovire cu copr dur +zgâriere
lovire cu corp dur + comprimare digitală fără violență oiectivă

1.În ceea ce privește sexul victimelor agresate,sexul feminin prezintă valori sem nificative din
punct de vedere statistic
2.Principalele grupe de vârstă agresate sunt între 18 -25 de ani ,respectiv 35 -45 de ani.
3.Referitor la studiile pe care le au agresații,cele mai multe persoane au studii medii(liceul).
4.Din studiul analizat,cu valori semnificative sunt persoanele are au o ocupație,respectiv sunt
angajate cu un procent extrem de ridicat de 88%.
5.Din totalul de 55 de cazuri analizate,54% au un copil în îngrijire.
6.Din punct de vedere al stării civile ,64% sunt căsătoriți.
7.În c eea ce privește veniturile persoanelor agresate,cele cu venituri mici spre medii sunt cele
mai frecvente.
8. Din punct de vedere statistic,frecvența agresiunilor în cadrul unui cuplu,sunt rare ,peste 1
lună.
9.Din totalul cazurilor,53% au ca demers legal,e vidențierea de certificat medico -legal.
10.Din punct de vedere al gravității traumatismelor,cele mai frecvente sunt cele minore,care
necesită îngrijiri mai puțin de 7 zile ,respectiv fără a necesita nicio zi de îngrijire.
11.Referitor la localizarea cea ma i frecventă a traumatismului,zona cervicală este cea mai
reprezentativă.
12.Principalul mecanism prin care s -a produs traumatismul este lovire de sau cu corp dur.