SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI FORMA: INVATAMANT LA DISTANTA DISCIPLINA: MANAGEMENTUL RISCURILOR FINANCIARE REFERAT DESPRE CREDITAREA UNEI SOCIETATI… [628655]

UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI
FORMA: INVATAMANT LA DISTANTA

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL RISCURILOR FINANCIARE

REFERAT DESPRE CREDITAREA UNEI SOCIETATI

STUDENT: [anonimizat]: SIMESCU DUMITRU – FLORIN
ANUL III

I. Introducere :
Societ ățile aflate într-o economie de pia ță întâmpin ă la un moment dat
dificult ăți financiare, dar și oportunit ăți care, în cele mai dese cazuri
sfâr șesc prin cheltuieli b ăne ști. Indiferent de forma de proprietate și de
profitul ob ținut într-un anumit exerci țiu financiar, fiecare societate a
înt ămpinat probleme de natur ă financiar ă atunci când procur ă, de ține sau
cesioneaz ă moned ă și titluri. Pentru a putea face fa ță pe pia ță , societatea
esre nevoit ă s ă finan țeze modernizarea utilajelor, echipamentelor si
tehnologiilor sale, precum și a altor inova ții care sunt constrânse de
strategia sa de dezvoltare.
Prin acordarea creditelor, b ăncile î și asum ă mai multe riscuri, aceste fiind
cauzate fie de calitatea societ ății pe care o crediteaz ă, fie de, dezvoltarea
economic ă general ă, fie de structura b ăncii. Succesul bancar are dou ă
dimensiuni: rentabilitate și risc, iar departamentul managementului
bancar dore ște maximizarea performan țelor prin minimizarea expunerii
la risc și încadrarea în procedurile de calitate și comportament pruden țial.
Astfel, luarea ȋn calcul a tuturor riscurilor este o necesitate imp ortant ă
pentru fiecare banc ă, dar în condi țiile amplitudinii etapei de recreditare,
cunoa șterea, prevenirea și îndep ărtarea lor este de o deosebit ă relevan ță la
nivel national.
Preocuparea major ă a b ăncilor din întreaga lume a fost și este, aceea de
protejare a acestora fa ță de riscuri, prin metode și strategii de management a
riscurilor cât mai eficiente. Strategiile bancare p erformante cuprind o serie
de programe și proceduri de gestionare a riscurilor bancare, car e vizeaz ă o
reducere a posibilit ăților de producere a acestor riscuri, urm ărindu-se
totodat ă o minimizare a pierderilor și a cheltuielilor suplimentare suportate
de banc ă.
Băncile și-au adaptat portofoliile de credite, procedând și la
redimensionarea re țelei și a num ărului de angaja ți.
II. Aspecte principale privind creditarea
Creditele sunt motoarele principale ale întregului mecanism economico-
social. Folosirea cu judecat ă a creditului m ăre ște puterea productiv ă a
capitalului și garanteaz ă cre șterea produc ției . Creditul admite
disponibilizarea de fonduri lichide pentru activit ăți curente sau investi ții.

Rolul b ăncilor comerciale const ă în principal în acordarea creditului și
efectuarea pl ăților între agen ții economici și persoanele fizice , astfel
contribuind la prosperarea economiei na ționale .
Băncile comerciale contribuie în mod substan țial și la sus ținerea nivelului
de trai al popula ției prin acordarea creditelor de consum, a creditel or
pentru educa ție , pentru procurarea , reconstruirea și repararea imobilelor.
În viziunea economistului American Mishkin F. siste mul financiar
cuprinde diverse tipuri de institu ții financiare , dup ă cum urmeaza : b ănci
, fonduri mutuale , companii de asigurari , compani i financiare si b ănci
investi ționale; toate acestea fiind riguros reglementate de guvern.
Principii și reguli generale privind activitatea de creditare
– Participan ții la raportul de credit;
– Promisiunea de rambursare;
– Scanden ță ;
– Dobânda.

Rolul creditelor și beneficiarii lui :
Creditul bancar reprezint ă o form ă de suport financiar, acordat ă de o institu ție
bancar ă unei personae fizice sau juridice aflate in dificu ltate financiar ă, ajutor
pl ătibil la anumit ă scaden ță de banc ă și, pentru care, se încaseaz ă dobânzi și
comisioane.
Rolul creditului este materializat în rezultatele o b ținute în economie prin
manifestarea rela țiilor de credit și în acela și timp este apreciat prin prisma
contribu ției creditului la îndeplinirea unor obiective de po litic ă economic ă dintre
care :
• Prin acordarea creditului, acesta conduce la m ărirea capitalului real, mai ales
când acesta este utilizat pentru finan țarea proiectelor de investi ții. Aceast
aport îi favorizea ă pe acei întreprinz ători care î și reînnoiesc adesea capitalul
fix și datorit ă acestui fapt ei vor fi privilegia ți în lupta cu concuren ța;
• Creditul strange fonduri b ăne ști și apoi le distribuie între ramuri, sectoare,
întreprinderi., astfel acesta contribuie la egaliza rea ratei profitului aferente
capitalului temporar disponibil în economie;

• Contribu ția creditului în intesificarea procesului de centra lizare a capitalului
face referire la faptul c ă firmele mici nu vor putea face fa ță pe pia ță din
cauza firmelor mari care vor avea acces mai rapid l a accesarea creditelor
bancare datorir ă st ării financiare ridicate putând achita dobânzi mai r idicate;
Cre șterea pie ței de capital și a opera țiilor cu hârtii de valoare sunt datorate
creditului deoarece se pot ob ține asemenea hârtii de valoare pentru a le revinde la
un curs mai mare.
RESURSELE CREDITARII

În activitatea des ăș urat ă de b ăncile comerciale o îndelungat ă vreme au fost
preponderente opera țiunile pasive: depozitele, reescontul, capitalul pr orpiu,
promele legate de capital, fondul de rezerva, dispo nibilit ățile clien ților aflate în
conturi.
Constituirea depozitelor bancare reprezint ăăuna din principalele func ții ale
băncilor. Acestea au un dublu caracter, primul presup unând obliga ția unor b ănci
fa ță de depun ători, rezultate din mobilizarea capitalurilor tempo rar disponibile,
reprezint ă c ăi importante de formare a resurselor de creditare a le b ăncii, al doilea,
pentru depun ători, depozitele bancare reprezint ă crean țe creditoare fa ță de banc ă,
mijloace de plat ă pe care ace știa le pot folosi în orice moment, cu prec ădere pentru
procesarea pl ăților c ătre ter ți, pentru operarea în cont.
Depozitele bancare sunt astfel o form ă de existen ță a banilor, respectiv a
disponibilit ăților din conturi sau scripturali, de altfel, aceste a devin principala
form ă de mobilizare a capitalurilor și a economiilor temporar disponibile.
Depozitele la vedere, reprezint ă o flexibilitate deoarece depun ătorii ii pot
folosi în orice moment pentru pl ăți în cont sau retrageri din cont. Evolu ția
disponibilit ăților din depozitele la vedere se caracterizeaz ă în mod util printr-o
anumit ă variatie a sumei soldurilor, în care de delimiteaz ă un anume sold mediu
permanent care exprim ă variantele de fructificare a depozitelor de c ătre banc ă prin
folosirea lor ca resurse de credirare.

Folosirea sumelor rezultate din depozitele la vede re necesit ă îns ă pruden ță ,
deoarece angrenarea resurselor din depozite în prop or ții m ărite ar putea provoca
dificult ăți b ăncilor, în cazul în care clien ții ar solicita disponibilit ățile din conturi.
Depozitele la vedere sunt cea mai sigur ă resurs ă a b ăncilor comerciale.
Conturile curente reprezint ă o form ă special ă de produse în servisarea
bancar ă a titularilor de cont. Acestea sunt folosite de c ătre agentii economici si
persoanele fizice pentru operatiuni bancare: virame nte, ordine de plat ă, cecuri și
opera țiuni de numerar, astfel din partea bancii se solici t ă un efort deosebit, iar
pentru beneficiar reprezint ă o degrevare esen țial ă a propriilor atribu ții
antreprenoriale. Astfel, b ăncile aplic ă un regim special soldurilor create in aceste
conturi, neaplicând doband ă sau acord ă o dobânda redus ă.
Depozitele la termen, pot fi retrase numai la atin gerea maturit ății conventie
in contract, astfel termenele sau celelalte condi ții de depunere formeaz ă o baz ă
sigur ă de fructificare în etapa de creditare, pe termene correlate cu natura și durata
acestor resurse.
Reescontul este o modalitate de g ăsire a unor noi resurse, prin cedarea
portofoliului de efecte comerciale, provenite din s contare, unei alte b ănci, b ăncilor
de scont, sau de regul ă, b ăncilor de emisie.
Banca de depozit apeleaz ă la reescontare în func ție de interesele sale de a avea
disponibilit ăți. Dac ă se apeleaz ă la reescontare, exact în aceea și zi în care s-a
efectuat scontarea, banca de depozit are un profit, ob ținut din diferen ța dintre
dobânda la care se sconteaz ă și taxa scontului, dobânda folosit ă de banca de
emisiune.
Asemeni reescontului, sunt opera țiunile de lombardare, împrumutul de
garan ții de efecte publice: obliga țiuni și bonuri de tezaur, opera țiuni prin care
banca de depozit prime ște de la banca de emisiune resurse pe termen scurt,
valorificându-și in acest mod de ținerile în hârtii de valoare.
Reescontul și opea țiunea de lombardare sunt procese exacte prin care a re loc
recreditarea, un process de ampl ă extindere și în continu ă evolu ție în economia din
zilele noastre. Aceste procese sunt folosite cu nec essitate pentru echilibrarea

bancar ă, pentru asigurarea operativ ă a acoperirii nevoilor de credite prin atragerea
surselor disperate din economie 1 .
Procesul de recreditare este condi ționat de garan țiile pe care le ofer ă
crean țele, mai exact, și de caracteristicile lor, prin urmare unele crean țe sunt
negociabile deci se vând, respectiv pot fi acceptat e, la cump ăearea de c ătre b ănci
sau al ți creditori, în timp ce alte crean țe nu se pot vinde.
Capitalul propriu și fondul de rezerv ă constituie din profitul brut o
contribu ție relativ redus ă în formarea resurselor de creditare. Marea majorit ate a
societ ăților pe ac țiuni î și formeaz ă capitalul propriu prin emisiunea și subscrierea
de ac țiuni.
În constituirea resurselor proprii, fondurile de r ezerv ă formeaz ă treptat, prin
repartizarea profiturilor anuale, o pondere relativ egal ă cu capitalul.Aceste
dimensiuni ale rezervelor sunt îndrept ățite prin multitudinea si periculozitatea
riscurilor ce apar în opera țiunile bancare.
Reglementarea depozitelor, având ca scop principal sc ăderea dobânzilor, au avut
un rol esen țial în reorientarea deponen ților c ătre alte variante de fructificare, în
principal modificarea disponibilit ăților destinate depunerii în capitalurile angajate
în rela țiile de credit obligatar, în economii financiare.
Fondurile comune de crean țe presupune în present o vaiant ă în continu ă și
ampl ă cre ștere a atragerii resurselor de c ătre b ănci prin titularizare, prin
automatizarea administr ării unor crean țe, în cadrul unui sistem specific 2.
Băncile pot înstr ăina unele crean țe, recuperând resursele investite, în scopul
oper ării alor procese de creditare. Se creeaz ă astfel condi ții de m ărire a raporturilor
de credit pe baza atragerii ample a resurselor, în condi ții stimulative de
remunerare, convenabile, pentru cei care de țin capitalul.

PRINCIPALELE TIPURI DE CREDITE ACORDATE DE CATRE
RAIFFEISEN BANK SI PRINCIPAELE LOR CARACTERISTICI

Raiffeisen Bank ofer ă agen ților economici produse de creditare care au scopul de a
satisface nevoile clien ților. Astfel politica de creditare a b ăncii are drept atribute
principale simplitatea și rapiditatea cu care produsele de creditare pot fi ob ținute de
clientii s ăi.
Principalii agen ți economici are pot beneficia de credite Raiffeisen Bank se
clasific ă astfel:
• Întreprinderi mici și mijlocii ( IMM ) – acestea sunt întreprinderile c are au
cifra de afaceri pe ultimul an de activitate mai mi c ă de 5 000 000 EUR care
se impart în:
– clien ți IMM MICRO – întreprinderi cu cifra de afaceri pe utlimul an
de activitate mai mic ă de 1 000 000 EUR, indiferent de num ărul de
anagja ți;
– clien ți IMM MEDII – întreprinderi cu cifra de afaceri pe ultimul an de
activitate între 1 000 000 EUR și 5 000 000 EUR, indiferent de
num ărul de angaja ți;
• Corpora ții medii și mari cu cifra de afaceri pe ultimul an de activit ate de peste
5 000 000 EUR și care î și desf ăș oar ă activitatea în România.
Credite pentru clien ții IMM MICRO

Overdraft

Majoritatea companiilor au nevoie de o linie de cre dit intr-un anumit moment al
desfasurarii activitatii, pentru fluidizarea fluxul ui de numerar sau dar pentru a
preintampina nevoile curente de capital de lucru. D e asemenea, facilitatea de
credit ofera posibilitatea companiilor sa emita scr isori de garantie bancara
pentru participarea la licitatii sau scrisori de bu na executie.
Caracteristici:

– Suma minima / maxima : 2 000 EUR, maxim 30% din c ifra de afaceri pe
ultimul an financiar incheiat;
− Perioada de rambursare: maxim 12 luni;
− Modalitate de rambursare: la sfarsitul perioadei de creditare clientul are
posibilitatea de prelungire fara a fi necesara ramb ursarea;
− Valuta: RON, EUR, USD;
Garantii: ipoteca, gaj pe masini si echipamente

Credite pentru Capital de lucru
Produsul de finantare pentru capital de lucru poat e fi utilizat pentru achizitia
de stocuri, plata datoriilor la bugetul de stat sau plata furnizorilor de servicii.
Destinatia acestui credit poate fi pentru valorific area unor oportunitati de sezon sau
planificarea certa a unor varfuri de activitate baz ate pe scadente determinate.
Caracteristici:
– Suma minima / maxima : 2 000 EUR;
− Perioada de rambursare: maxim 36 luni;
− Modalitate de rambursare: rate lunare sau trimestri ale;
− Valuta: RON, EUR;
− Garantii: ipoteca, gaj pe masini si echipamente.

Credite pentru Investitii
Creditul de investitii poate fi utilizat pentru achizitiile de bunuri, imobile,
autoturisme, echipamente, cu directa implicare asup ra dezvoltarii afacerii.
Caracteristici:
− Suma minima : 3 000 EUR;
− Perioada de rambursare: maxim 120 luni;
− Modalitate de rambursare: rate de capital egale ( l unare sau trimestriale) sau
anuitati;
− Perioada de gratie: maxim 60 luni;

− Valuta: RON, EUR;
− Garantii: ipoteca, gaj pe masini si echipamente, bu nurile achizitionate.

Credite Flexi
Acest tip de credit poate fi utilizat pentru de zvoltarea obiectului de activitate
al companiei: realizarea de lucrari in regie propri e sau achizitia de echipamente,
masini sau imobile, fara a justifica destinatia fin antarii.
Caracteristici:
− Suma: MICRO: minima 2 000 EUR, maxim 300 000 RON;
SMALL: minima 30 000 Eur, maxim 150 000 EUR;
− Perioada de rambursare: pana la 120 luni;
− Avans: Nu se solicita;
− Valuta: RON, EUR;
− Garantii: ipoteca ( pentru perioade de rambursare d e peste 5 ani, ipoteca
trebuie sa includa si un spatiu rezidential).

Credit Professionals Start-up
Creditul Professionals Start-up finanteaza nevoile curente si de investitii ale
clientilor PROFI ce au mai putin de 12 luni de exp erienta de la data infintarii.
Caracteristici:
− Suma minima – 500 EUR , maxima: 5 000 EUR pentru n egarantate
,respectiv 10 000 Eur;
− Perioada de rambursare: negarantat pana la 6 ani; g arantat pana la 8 ani;
− Avans: Nu se solicita;
Credit capital negarantat
Aceasta forma de creditare se adreseaza IMM Medii c e activeaza in industriile
tinta, acopera nevoia de finantare pe termen scurt aparuta datorita ciclului de
exploatare sau a sezonalitatii.
Un client care a avut acest produs va fi eligibil p entru accesarea lui ulterioara doar
in urmatoarele conditii cumulative:

− facilitatea credit negarantat acordata anterior a f ost rambursata integral;
clientul beneficiaza/solicita alte produse de credi tare garantate la Raiffeisen Bank
sau clientul si-a respectat clauza de rulaj impusa la aprobarea anterioara si nu are
expuneri garantate in alte banci
Credit Professionals Term Loan Ivest
Creditul Profi Invest are ca destinatie finantarea investitiilor imobiliare, achizitiile
de autoturisme sau echipamente specializate.
Caracteristici:
− Suma minima / maxima : 2 000 EUR/ 200 000 EUR;
− Perioada de rambursare: pana la 15 ani;
− Avans: intre 0-20% din valoarea totala a investitie i;
− Valuta: RON, EUR;
− Garantii: ipotecare sau gaj asupra autoturismelor s au echipamentelor.

III. DESPRE CREDITAREA UNEI SOCIETATII:
Documentele necesare analizei creditului:
• Ultimele trei bilan țuri , dac ă acestea exist ă , înso țite de recipisele de
depunere;
• Ultimele dou ă balan țe de verificare, declara țiile privind plata TVA-ului și a
impozitului pe profit aferente;
• Analitice conturi furnizori și clien ți la balan țele din ultimii doi ani;
• Acordul scris pentru interograrea la CRB;
• Între cinci și opt poze afacere;
• Actul Constitutiv , înscrierea de men țiuni de la Registrul Comer țului ,
Certificat Constatator;
• Contract de comodat sau dovada existen ței spa țiilor de desf ăș urare a
activita ții;
• Studiu de fezabilitate pentru creditele pe termen l ung;
• Situa țiile analitice ale crean țelor si datoriilor cu specificarea vechimii
acestora;

• Reflec ții ale evolu ției de numerar și ale contului de profit și pierdere pe
perioada de creditare;
• Scrisori de recomandare de la furnizori și clien ți;
• Originalul dup ă contractile de leasing, de împrumut și dup ă alte contracte de
garan ții, dac ă este cazul;
• Dovada achit ării a contractelor de vânzare – cump ărare a garan țiilor propuse
pentru a fi aduse sau acte de dona ție, facturi;
• În cazul garan ției pentru cash – colateral – dovada disponibilului ;
• Orice alt ă informa ție cu privire la desf ăș urarea activit ății pe care solicitanul
creditului sau banca consider ă a fi necesare;
Analiza situa ției economice în contextul pie ței
• Analiza economic ă face referire la importan ța pe care o are societatea și
activitatea acesteia pe pia ță .
• Fischer International ocup ă o pozi ție important ă în contextual economic
na țional. Aceasta de ține un num ăr relativ mare de clien ți din Bucure ști, cel
mai important client fiind Consiliul Britanic . Ast fel societatea se situeaz ă
printre cei mai importan ți furnizori de import, promovare și distribui ție de
carte str ăina.
Analiza financiar ă:
Analiza financiar ă urm ăre ște rezultatele economico-financiare a desf ăș ur ării
activit ății firmei pe parcursul ultimului exerci țiu financiar.
Pentru o imagine de ansamblu se folosesc mai mul ți indicatori de performan ță ,
utiliza ți de banc ă in vederea analiz ării acord ării creditului:
• Lichiditate imediat ă = Active circulante – stocuri / Datorii TS X 100 =
=2 790 601 – 1 508 271 / 3 829 893 x 100=34 %
• Lichiditate curent ă= Active circulante / Datorii curente x 100 =
= 2 790 601 / 3 829 893 x 100 = 73%
• Solvabilitatea patrimonial ă = Capitaluri proprii / Pasiv x 100 =
= 420 692 / 3 976 699 x 100 = 10.57%

• Viteza de rota ție a activelor circulante (nr. rota ții) = C.A. / Active circulante
= 2 955 185/ 2 790 601 = 1,06
Un nivel optim ar fi în situa ția în care acest indicator dep ăș ește valoarea 10, în
acest caz nu este o situa ție bun ă, societatea are capacitatea de î și transforma
activele sale circulante în cash, pentru a î și achita datoriile sale pe termen scurt, dar
având o activitate cu o vitez ă de rota ție de 1,06 , ar avea probleme în transformarea
imediat ă a stocurilor în lichidit ăți.
• Randamentul capitalului utilizat= Profit / Capital utilizat x 100 =
• = 386 640 / 751 441 x 100 = 52 %
Pentru acest indicator firma a înregistrat u n profit in valoare de 386 640 avand
venituri în valoare de 3 040 250 și cheltuieli în valoare de 2 653 610
• Randamentul activelor = C.A. / Capital utilizat x 1 00 =
= 2 955 185 / 751 441 x 100= 394%
• Marja profitului impozabil ( rentabilitatea financi ar ă în func ție de C.A. )
= Profit net / C.A. x 100 = 327 103/ 2 955 18 5 x 100 = 11 %
Societatea a investit foarte mult în stocuri , având o valoare de 1 508 271 Ron.
• Cheltuieli la 1000 Ron C.A. = Cheltuieli totale / C .A. x 1000 =
= 2 653 610/ 2 955 185 x 1000 = 900 %
• Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri = Cheltuieli / Venituri
= 2 653 610/3 040 250 x 100 = 88 %

Indicatori de nivel pentru societatea Fischer Inter national SRL
Elemente de Activ și Pasiv folosite în analiza financiar ă:

Evolu ția principalelor elemente de Activ și Pasiv folosite în analiza financiar ă
în perioada 2012 – 2014:

Principalii indicatori:

Evolutia Cifrei de afaceri:

Analiza ratelor financiare,
Analiza ratelor de profitabilitate:

Analiza ratelor de rentabilitate:

Analiza ratelor de lichiditate

Analiza ratelor de solvabilitate:
Indicatori 2 012 2013 2014
Rata solvabilit ății generale 115% 101% 120%
Rata solvabilit ății patrimoniale 100% 100% 37%

• Rata de acoperire a dob ȃnzii nu a putut fi determinat ǎ deoarece in anul 2012
– 2013 societatea nu a avut datorii pe termen lung, iar în 2014 reg ǎsim în
Bilan ț datorii pe termen lung, dar dob ȃnziile aferente vor fi pl ǎtite încep ȃnd
cu Ianuarie 2015.

Decizia de creditare:

• În urma indicatorilor calcula ți, societatea este apt ă financiar pentru ob ținerea
unui credit la Raiffeisen Bank, având o activitate rentabil ă, o bun ă situa ție
economico-financiar ă .
• Conform cerintelor clientului, banca îi va recomand a un credit de investi ții
pentru achizi ția de utilaje și echipamente de editare noi.
• Creditul va fi acordat pe o perioada de 120 luni, s ocietatea având
posibilitatea de a rambursa ratele lunar sau trimes trial.
• Garantia creditului va fi compus ă din ipotec ă, gaj pe ma șini sau
echipamente, iar avansul de 15 % din valoarea inves ti ției f ără TVA.
Accesarea acestei finan ță ri va conduce societatea spre dezvoltarea bazei mat eriale,
ceea ce presupune modernizarea, eficientizarea șicre șterea productivit ății.

IV BIBLIOGRAFIE:

– Cezar Basno, Dardac Nicolae. Moned ă, Credit, Bănci. – Bucure ști,
1996
– Mishkin F. The economics of money, banking, and
financial markets, 5 Ш Edition, Columbia University. –
USA,Addison-Wesley, 1999
– Șaguna, Dan Drosu: Tratat de drept financiar și fiscal, Ed. All Beck,
Bucure ști, 2001
– WWW.RAIFFEISENBANK.RO
– WWW.ZF.RO