VALORIFICAREA TURISTICĂ A PEISAJULUI MEDI EVAL CULTURAL ÎN RUPEA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : Lect. Dr. Săndulache Marius Iulian Asist. Dr. Vișan Mircea… [628650]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
VALORIFICAREA TURISTICĂ A PEISAJULUI
MEDI EVAL CULTURAL ÎN RUPEA
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Dr. Săndulache Marius Iulian
Asist. Dr. Vișan Mircea Cristian
BUCUREȘTI
2018
2
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1: CONSIDERAȚII GENERALE
1.1. Istoricul cercetărilor
1.2. Metodologia de lucru
Capitolul 2: CADRUL NATURAL CA SUPORT AL ACTIVITĂȚILOR
SOCIO -ECONOMICE
2.1. Așezarea geografică și limitele
2.2. Relieful
2.3. Clima
2.4. Rețeaua hidrografică
2.5. Vegetația
2.6. Fauna
2.7. Solurile
Capitolul 3: PARTICULARITĂȚI GEODEMOGRAFICE
3.1. Evoluția numerică a populației
3.2. Mișcarea naturală
3.3. Mișcarea migratorie
3.4. Bilanțul total
3.5. Densitatea populației
3.6. Structura pe grupe de v ârstă și sexe
Capitolul 4: AȘEZĂRILE UMANE. POTENȚIALE CE NTRE DE
POLARIZARE A TURISMULUI
Capitolul 5: ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ROLUL SĂU ÎN
CONSOLIDAREA FENOMENULUI TURISTIC
Capitolul 6: RESURSE TURISTICE
6.1. Resursele turistice naturale
6.2. Resursele turistice antropice
6.2.1. Resurse antropice cu caracter cultural -istoric
6.2.2. Resurse antropice cu caracter religios
3
6.2.3. Resurse turistice cu caracter etno -folcloric
6.2.4. Alte resurse turistice antropice
Capitolul 7: INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
7.1. Căile de comunicație
7.2. Structurile de primire turistică
Capitolul 8: TIPURILE ȘI FORMELE DE TURISM
8.1. Tipuri de turism
8.2. Criteriile de clasificare și particularitățile formelor de turism
Capitolul 9: CIRCULAȚIA TURISTICĂ
Capitolul 10: STUDIU D E CAZ: P ERCEPȚIA TURIȘTILOR CAZAȚI ÎN
UNITĂȚILE DE CAZARE DIN ORAȘUL RUPEA ASUPRA TURISMULUI
ÎN ZONA RUPEA
Capitolul 11: POSIBILITĂȚI ȘI DIR ECȚII DE VALORIFICARE A
POTENȚIALULUI TURISTIC
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
4
INTRODUCERE
Realizarea unei lucrări cu tematică turistică nu trebuie să se rezume numai la simpla
prezentare a principalelor obiective turistice, ci trebuie să ofere soluții la dezvoltarea turistică a
unei localități, regiune sau țară, să găsească posibilitățile prin care turismul ca și activitate
economică poate să revitalizeze o comunitate locală și de ce nu o regiune sau o țară.
În alegerea acestei teme, a contat foarte mult pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă turism,
pornind de la resursele turistice și terminând cu turismul ca ramură a economiei nați onale. Am ales
orașul Rupea , pentru că îl consider destul de bogat î n numeroase obiective turistice, dar subapreciat
din acest punct de vedere, resurse care nu sunt încă valorificate corespunzător și sper ca într-o bună
zi acest potențial să fie în primul rând protejat și apoi inclus în circuitele turistice.
Scopul acestei lucrări este valorificarea potențialului turist ic a peisajului cultural
medieval din orașul Rupea și găsirea unor soluții pentru punerea în valoare și ocrotirea durabilă
a acestuia .
Lucrarea are de asemenea, trei obiective principale care sunt expuse în tabelul de mai jos
la care se adaugă cel puțin o acțiune pentru fiecare dintre aceste obiective dar și rezultatele scontate
a fi atinse.
Obiectiv Activitate Rezultat scontat
1. Identificarea, centralizarea
și descrierea resurselor
turistice din cadrul orașului
Rupea și zona
administrativă. a. Studierea bibliografiei și a a
materialelor cartografice;
b. Utilizarea site -urilor
oficiale de pe Internet. I. Întocmirea unei evidențe
cu principalele obiective
turistice naturale ce prezintă
valoare turistică.
2. Aprecierea gradului de
conservare a potențialului
turistic și identificarea
principalelor probleme
legate de agresiunea
antropică. a. Studiu de teren, vizitarea
și fotografierea anumitor
obiective turistice și
aprecierea stării de
conservare.
b. Utilizarea informațiilor
din mass -media. I. Descoperirea unor
agresiuni umane asupra
elementelor turistice naturale
ce prezintă valoa re turistică
(defrișări, braconaj,
poluare).
3. Găsirea unor soluții
pentru valorificarea durabilă
a potențialulu i turistic din
localitatea Rupea. a. Studi erea unei bibliografii
selective, de specialitate și
compararea cu situații I. Valorificarea atentă și
neagresivă a acestei resurse
poate duce în timp la
5
similare din alte regiun i ale
țării sau din alte state. creșterea economică a
orașului Rupea .
Capitolul 1. CONSIDERAȚII GENERALE
Lucrarea este structurată în 11 capitole, care vor trata într -un mod cât mai concis temele
analizat e. Primul capitol, curent, are î n vedere, menționarea câtorva considerații de ordin științific,
metodologic dar și referitor la istoricul cercetărilor, capitolul secund analizează prin cele șapte
subcapitole ale sale elemente le de geografie fizică în timp ce, în cadrul celui de -al treilea capitol
sunt studiate particularitățile geodemografice ale localității. Capitolele patru și cinci, au în vedere
o abordare teoretică a orașelor ca centre de polarizare turistică dar și impact ul nivelului de
dezvoltare economic asupra activității de turism. Capitolul șase analizează potențialul turistic
natural și antropic în timp ce capitolul șapte este rezervat studierii infrastructurii turistice. Tipurilor
și formelor de turism li s -a rezerv at capitolul al optulea iar în cadrul capitolului nouă este abordată
circulația turistică cu studiul indicatorilor de specialitate. Dacă capitolul al zecelea este destinat
unui studiu de caz, în cadrul ultimului capitol al lucrării vor fi găsite soluții pe ntru valorificarea
corespunzătoare a resurselor turistice. Lucrarea se va încheia cu concluzii și bibliografie.
1.1. Istoricul cercetărilor
Cercetările arheologice întreprinse în cadrul Cetății Rupea, în diferite perioade de timp au
scos la iveală numeroase mărturii ale așezărilor din zona localității Rupea. Este vorba despre unelte
din piatră și fragmente ceramice, urne funerare, etc. datând din diferite perioade istorice (antică –
dacică, medievală, etc.) 1.
Foarte interesante sunt fișele de repertoriu din arhiva Cimec.ro, care s cos în evidență studii
arheologice timpurii în diferite zone, după cum urmează: așezarea de la ”Grădina Calului” – de
către: Teglas G. (1889) și Banner J. (1944); Dealul Cetății – de către: Teglas G. (1889); ”Valea
Florilor” – de către: Muller F. (1858), Tocilescu Grigore, Teglas G. (1887), Roska M. (1937),
Berciu D. (1942), Popescu D. (1943), Horedt K. (1944); tumul în apropiere de Rupea, de către
Roska M. (1941) . Alte situri au fost studiate în anul 1950 de către Canarache C. Toate cercetările
au scos la iveală diferite izvoare istorice foarte valoroase.
1 ***http://galatbn.ro/wp -content/uploads/2013/07/PDL -FINAL_varianta -initiala.pdf , accesat în data de
15.02.20 18, ora 18: 19.
6
În perioada 27 septembrie – 5 octombrie 2005 a avut loc o cercetar e arheologică preventivă
la Cetatea Rupea, efectuată de către arheologii Ioan Feodor Pascu și Cătălina Toma din cadrul
Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu.
În anii 2010 -2011, au avut loc sistematice cercetări arheologice pe Dealul Cohalmului –
Cetatea R upea, ce au vizat drumurile exterioare de acces, platoul din exteriorul cetății, Cetatea de
Jos, apoi, pe întreg parcursul anului 2011 ca parte a proiectului ”Reabilitarea și extinderea
infrastructurii orașului Rupea – județul Brașov” 2.
O monografie a ora șului Rupea a fost publicată în anul 2010, fiind scrisă de către Mariana
Borcoman, ”Așezări transilvane: Rupea”, editată de către Editura Academiei Române, Centrul de
Studii Transilvane din Cluj -Napoca (vezi fig. 1.1.). Această carte a fost o foarte bună s ursă de
informare pentru o broșură informativă turistică publicată în anul 2014 de către Primăria Rupea.
Fig. 1.1. -1.2. Monografia orașului Rupea din anul 2010 scrisă de către Mariana Bolcoman (stânga) și broșura
informativă tipărită în anul 2014 de către autoritățile locale.
Sursa: Primăria Rupea
Cu ocazia reabilitării Cetății Rupea au avut loc numeroase studii în paralel cu lucrările
propriu -zise, rezultatele obținute astfel se regăsesc în studii de specialitate dar și în cadrul muzeelor
locale, care găzduiesc obiectele descoperite.
1.2. Metodologia de lucru
Lucrarea reprezintă o îmbinare între geograf ie, istorie, turism, marketing, respectă normele
oficiale de redactare, a fost realizată prin îmbinarea muncii pe teren cu studiul la bibliotecă. Am
utilizat surse bibliografice din diferite perioade, chiar din perioada anilor 1950 -1960 dar și surse
bibliog rafice mai noi, recente și actuale. În anumite situații, am utilizat și surse de pe internet, dar
numai site -uri specializate, acolo unde pot fi analizate informații din surse științifice credibile și
verificate. Dintre metodele de lucru utilizate se pot m enționa:
2 ***http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4857 , accesat în data de 15.02.2018, ora 18:30.
7
Observația – a fost utilizată pentru a percepe cele mai valoroase aspecte naturale și antropice
din Rupea , dar și pentru a studia materialele bibliografice, hărțile și imaginile care mi -au
fost utile în realizarea lucrării;
Lucrul cu harta – a fos t una dintre metodele indispensabile extrem de u tile în lucrul la tema
de față; a u fost analizate numeroase hărți corespondente zonei de stud iu, unele dintre aceste
hărți vor fi incluse, sub formă d e imagini și în textul lucrării;
Problematizarea – implică ridicarea problemelor ivite de -a lungul cercetării, identificarea
cauzelor acestora și descoper irea modalităților de rezolvare a acestor derapaje; este o
metodă de cercetare;
Sintetizarea informațiilor – este o metodă foarte importantă, în condițiile în ca re, există
numeroase surse de informare (bibliografie selectivă, hărți de specialitate, internet,
imagini) este foarte utilă și necesară în egală măsură.
Comparația – va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice;
este folo sită pentru a descoperi anumite inadvertențe dar și pentru a afla mai multe opinii
despre un anumit fenomen, despre istoria unui obiectiv turistic sau despre anumite
evenimente istorice ;
Conservația și dialogul – sunt două metode active utilizate de către a utor pentru obținerea
de noi informații din diferite surse, mai ales în cadrul studiului pe teren, pentru identifica rea
anumitor aspecte de interes;
Caracterizarea – este o metodă foarte uti lă pentru analiza unor aspecte c e țin de un peisaj, o
formă de relief, un obiectiv turistic, și se materializează prin analiza analitică, din toate
punctele de vedere dar și analiza sistemică care implică o caracterizare sintetizată, bazată
pe sinteza informațiilor.
Descrierea – oferă posibilitatea autorului să prezint e direct realitatea geografică, să redea
imaginea unor obiecte, fenomene, procese din cadrul natural sau social;
Explicația: are în vedere dezvăluirea unor date noi pe ba za unei argumentații deductive, s e
enunță pentru început o definiție, o regulă, un pr incipiu, un fenomen, un termen nou, o
situație geografică, după care se analizează exemplele și argumentele (premise, cauze,
relații, sensuri, int erpretări, aplicații practice).
Deși reprezintă un cumul de metode, acestea nu au fost utilizate haotic ci fie care la timpul
ei, atunci când a fost necesar. Am pus foarte mult accentul pe imagini și pe verificarea informațiilor
din mai multe surse pentru o mai bună veridicitate. Am utilizat baze de date, cărți în format letric
și pe suport electronic. Am preferat notele de subsol pentru precizarea surselor, așa cum de altfel
se precizează și în ghidul de tehnoredactare.
8
Îmbinarea muncii pe teren cu studiul individual la bibliotecă m -a ajutat să remarc anumite
schimbări pozitive sau negative privind turismulu i din z ona geografică a orașului Rupea , elemente
care vor fi prezentate în această lucrare. Menționez că nu toate pozele sunt realizate de mine, am
utilizat și imagini din alte surse, în afară de arhiva personală, poze care au fost alese cu grijă și la
fiecare se va specific a autorul. Citatele sunt marcate corespunzător în text și întotdeauna cu
precizarea autorului. Au fost utilizate informații provenite și din diferite colecții muzeale, arhive
locale sau din alte localități (exemplu: biblioteca Facultății de Geo grafie din București).
Capitolul 2. CADRUL NATURAL CA SUPORT AL ACTIVITĂȚILOR
SOCIO -ECONOMICE
În ceea ce privește analiza cadrului natural se va ave a în vedere studierea elementelor
reprezentative legate de așezarea geografică, componenta relief (încadrarea într -o anumită unitate
de relief, tipuri și forme de relief, altitudini, roci, etc), aspecte climatice (temperatură, precipitații,
circulație atmosferică), r ețeaua hidrografică (ape subterane, cursuri de apă, lacuri, izvoare),
elemente de biogeografie (vegetație, faună, soluri) în legătură cu prezența unor zone protejate cu
un anume specific.
2.1. Așezarea geografică și limitele
Orașul Rupea este localizat aproximativ în centrul României, în provincia istorică a
Transilvaniei, județul Brașov, Regi unea de Dezvoltare Centru (vezi fig. 2.1) .
Coordonatele geografice matematice ale orașului sunt: 46°02′20″N 25°13′21″E .
Orașul este situat la o altitudine de 451 m deasupra nivelului mării, având o suprafață de
74,87 kmp. În cadrul teritoriului administrativ sunt incluse și localitățile componente Gara Rupea
(4 km) și Fișer (7 km).
Orașul Rupea se învecinează cu teritoriile administrative ale următoarelor localități: Cața
(la nord), Bunești (la vest), Jibert (la sud -vest), Ungra (la sud -est), Homorod (la est) 3.
Față de alte localităț i importante sunt următoarele distanțe pe calea rutieră: 248 km până la
București, 459 km până la Constanța, 347 km până la Iași și numai 64 km până la Brașov.
3 ***http://www.primariarupea.ro/index.html , accesat în data de 15.02.2018, ora 20:44.
9
Fig. 2.1. Poziția geografică a orașului Rupea în cadrul României și a județului .
Sursa: Ar hivă personală
10
2.2. Relieful
Fig. 2.4 Harta reliefului orașului Rupea
Sursa: Arhivă personală
Din punct de vedere geografic orașul Rupea este localizat pe rama estică a Podișului
Transilvaniei, în zona deluroasă cunoscută sub numele de Subcarpații Transilvaniei 4, mai exact
Subcarpații Odorheiului și Homoroadelor 5.
Subcarpații Transilvaniei reprezintă un sistem de dealuri și depresiuni care în peisaj se
aprop ie de unitățile naturale subcarpatice de la exteriorul Carpaților (vezi fig. 2.6.). Sunt alcătuiți
din depozite mio -pliocene cutate care se reflectă foarte bine în relief; pe unele dealuri sunt
aglomerate vulcanice.
Peisajul este cel deluros, colinar, cu înălțimi ce depășesc 700 m spre nordul orașului dar și
la sud de acesta (vezi fig . 2.5.). Se remarcă Dealul Mălini și Dealul Cohalmului ( 540 m altitudine,
stâncă de bazalt). Orașul propriu -zis este centrat pe luncile unor mici cursuri de apă: Valea Cozd
și pârâul Fiser, ape care traversează orașul.
4 Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005) România. Geografie fizică , vol.1. Editura Universitară, București, p. 236
5 ***http://www.profudegeogra.eu/wp -content/uploads/2011/05/depresiunea -colinara -transilvaniei.pdf , p. 35,
accesat în data de 15.02.2018
11
Fig. 2.5.-2.6. Relieful din zona orașului Rupea (stânga) și peisajul colinar.
Sursa: geocaching.com , accesat în data de 15.02.2018, ora 21:59
Relieful nu foarte accidentat, colinar, a reprezentat o premisă pentru dezvoltarea orașului,
zona fiind favorabilă locuirii d in cele mai vechi timpuri, constituindu -se astfel, ca un suport
favorabil apariției și dezvoltări i de localități pe aceste meleaguri .
2.3. Clima
Zona orașului Rupea se încadrează în cadrul climatului temperat continental – moderat,
specific dealurilor joase subcarpatice.
Factorii care influențează clima sunt: radiația solară globală (115-120 kcal/cmp), durata
de strălucire a soarelui (1 900 ore/an) 6, dinamica maselor de aer (predomină circulația vestică a
maselor de aer), componenta relief (prin dispunerea catenelor deluroase, altitudine, dispunerea
culoarelor de vale), alte componente (prezența cursurilor de apă, pădurilor și a unui centru urban –
influențe de ordin local).
Elementele climatice:
a) Temperatura aerului :
– Temperatura medie anuală: 8 grade C, dar în unii ani poate să depășească chiar 9 grade Celsius;
– Temperatura medie a lunii iulie: 18 grade C;
– Temperatura medie a lunii ianuarie: -4 grade C;
În tabelul 2.1. este prezentată evoluția temperaturilor medii pe luni în zona Rupea.
Tabel 2.1. Temperaturile medii lunare, orașul Rupea (grade C)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Tm -4 -3 2 8 12 16 18 16 14 8 3 -1
6 Ielenicz Mihai (2007 ), România. Geografie fizică , vol. 2. Editura Universitară, Bucureșți, p. 16
12
Sursa: Ielenicz Mihai (2007) Geografia României, vol. 2.
Zile cu temperaturi specifice: zile cu îngheț (120 -140/an), zile de iarnă (50/an), zile de vară
(20-50/an), zile tropicale (0 -20/an).
b) Umezeala aerului : media este de 76 -80%, vara variază între 60 -70%, iar iarna peste 80%;
c) Nebulozitatea aerului : în tabelul 2.2. este prezentat regimul mediu al nebulozității aerului:
Tabel 2.2. Regimul mediu al nebulozității pentru zona Rupea
Nebulozitatea (zecimi) Număr de zile cu cer:
Anuală Ianuarie Iulie Senin (sub
3,5 zecimi) Înnorat (3,6 –
7,5 zecimi) Acoperit
(peste 7,5
zecimi)
5,5 6,5 4,5 120 120-130 140
Sursa: Ielenicz Mihai (2007) Geografia României, vol. 2.
d) Precipitațiile:
În tabelul 2.3. este prezentat regimul precipitațiilor pentru zona orașului Rupea.
Tabel 2.3. Regimul precipitațiilor, zona Rupea
Media Ponderea precipitațiilor (%) Cantitatea precipitațiilor (mm)
600-800
mm Iarna Primăvara Vara Toamna IV-X XI-III Ianuarie Iulie
15 Peste 25 40 20 Peste
450 200-
250 Peste 40 80-100
Sursa: Ielenicz Mihai (2007) Geografia României, vol. 2.
– Număr de zile cu strat de zăpadă: 60 -100/an;
– Număr de zile cu ninsoare: 30/an;
e) Vânturile: predomină vânturile din direcția vestică cu o viteză medie de 2 -3 m/s.
În tabelul 2.4. este prezentată ponderea fenomenelor meteorologice și intervalul în care
acestea au loc.
Tabel 2.4. Fenomene meteorologice și intervalul de timp, zona Rupea
Brumă
Nr.zile/
interval Chiciură
Nr.zile/
interval Polei
Nr.zile/
interval Viscol
Nr.zile/
interval Ceață
Nr.zile/
Interval Oraje
Nr.zile/
interval Rouă
Nr.zile/
interval Grindină
Nr.zile/
interval
40-45
IX-V 4-7
III-VI 2-3
XII-III 1
I-II 50-60
I-XII 25-30
III-X 120-130 2-3
IV-VIII
Sursa: Ielenicz Mihai (2007) Geografia României, vol. 2.
În urma modificărilor climatice globale se observă și în cazul orașului Rupea, anumite
dereglări de ordin climatic, plecând de la veri neobișnuit de calde, scăderea cantitativă a
13
precipitațiilor atmosferice căzute, reducerea stratului de zăpadă, furtuni pu ternice vara și episoade
de ger iarna.
2.4. Rețeaua hidrografică
În privința apelor subterane , sunt pânze bogate de ape la mică adâncime în glacisurile
piemontane, în luncile largi și la unele terase, debitele fiind condiționate și de aportul dinspre
munte 7.
La poalele Cetății Rupea se află un număr de 7 izvoare minerale care sunt captate într -o
fântână, destinate exclusiv uzului extern 8. Capacitatea lor zilnică este de aproximativ 20 000 litri
zilnic. O analiză efectuată în anul 1914 de către un specialist german indică o concentrație mare
de clorură de sodiu pentru ca studiile anilor ”70, să le plaseze în categoria apelor sulfuroase 9.
Valea Cozd și pârâul Fiser sunt apele curgătoare care traversează teritoriul administrativ
al orașului Rupea, ambele fac parte din bazinul hidrografic al râului Olt.
2.5. Vegetația
În cadrul teritoriului administrativ al orașului Rupea se încadrează în zona pădurilor de
foioase (vezi fig. 2.6.), astfel se întâlnesc următoarele etaje de vegetație:
– Etajul pădurilor de stejar : precumpănește stejarul pedunculat ( Quercus robur ), alături de care
se asociază în proporții variate ulmul ( Ulmus ), paltinul ( Acer platanoides ), frasinul ( Fraxinus
excelsior ), carpenul ( Carpinus betulus ), teiul ( Tilia ); stratul arbustiv este reprezentat de porumbar
(Prunus spinosa ), alun ( Corylus avelana ), soc ( Sambucus nigra – vezi fig. 2.7. ), corn ( Cornus mas );
stratul ierbaceu este bogat și variat cu graminee, asociații de mull (mierea ursului, vinarița), rariște
(fragi, măceș) iar în locurile cu umezeală mare ( mur și lăcrămioare);
Fig. 2.6. -2.7. Păduri de foio ase în zona orașului Rupea (stânga) și socul – un arbust des întâlnit.
7 Ielenicz Mihai (2007 ) România. Geografie fizică , vol. 2. Editura Universitară, Bucureșți, p. 89
8 ***Strategia de dezvoltare a orașului Rupea – 2012, Primăria Rupea
9 Ujvari I. (1972) Geografia apelor României . Editura Științifică
14
Sursa: www.rupeaturistica.ro , accesat în data de 16.02.2018, ora 23:09
– Etajul pădurilor de gorun : este prezent mai mult sub forma pădurilor mixte, gorun cu stejar,
cer, ulm, paltin, tei; stratul arbustiv este alcătuit din alun, gherghinar, corn, măceș, soc, etc; parterul
ierbos este deosebit de bogat cu vinariță, urzică, mierea ursului, firuță, horș ti, rogoz, etc.;
– Etajul pădurilor de fag : prezintă o extinderea importantă în zona orașului Rupea, mai ales pe
cele mai mari înălțimi; se asociază cu gorun, paltin, ulm, mesteacăn; arbuștii sunt reprezentați de
soc, alun, corn, sânger iar vegetația ierbo asă este variată, cu vinariță, ferigi, floarea paștilor, etc.
– Vegetația azonală: pe terenurile inundate (rogozul – Carex, papura – Typha, stânjenelul de baltă ),
în apele curgătoare (alge, diatomee, plante cu frunze plutitoare, brădiș, broscăriță).
2.6. Fauna
Lumea animală a pădurilor de stejar și a celor de gorun este reprezentată de: veverițe, pârși,
iepuri, căprioare, vulpi, mistreți, păsări (mierla, potârnichea, ciocârlia, pițigoi, gaiță), reptile și
insecte. În cazul pădurilor de fag, există și aic i multe mamifere rozătoare (veverițe, pârși, șoareci)
se adaugă lupi, jderi de pădure, mistreți, căprioare, numeroase păsări (ierunci, cocoșul de
mesteacăn), insecte concentrate mai ales în litieră și substrat.
Fig. 2.8. -2.9. Pârsul (stânga) și mierla sunt des întâlnite în zona Rupea.
Sursa: www.zooland.ro , accesat în data de 16.02.2018, ora 23:34
În apropierea apelor curgătoare sunt mai ales păsări (pescărelul albastru, prigoarea,
lăstun ul, mierle, privighetori, cuci, dumbrăveanca, șoim, etc.), în timp ce fauna din apele
curgătoare este reprezentată de nevertebrate, broaște, pești (scobar, clean, moiaga, lipan, oblete).
2.7. Solurile
În zona administrativă a orașului Rupea se po t delimita următoarele tipuri de soluri:
– Pseudorendzine (Molisol): substrat marno -argilos, sub păduri de cvercinee; sunt propice
pădurilor, pășunilor iar pe suprafețe netede (terase), fânețe și diverse culturi;
15
– Brune, argilo -iluviale (Argiluvisol): fa vorabile livezilor, fânețelor, pădurilor de cvercinee,
vizează mai ales zonele unde se menține o cantitate mai mare de apă ce a dus la iluvierea argilei.
Capitolul 3. PARTICULARITĂȚI GEODEMOGRAFICE
În analiza particularităților geodemografice vor fi analizate elemente legate de evoluția
numerică a populației localității Rupea, mișcarea naturală și migratorie, bilanțul total, calculul
densității populației și structura pe grupe de vârstă și sexe. Datele vor fi preluate în cea mai mare
parte din baza de date a Institutului Național de Statistică, vor fi inserate în grafice și tabele urmate
apoi de o scurtă interpretare a rezultatelor.
3.1. Evoluția numerică a populației
Pentru analiza evoluției numerice a populației orașului Rupea vor fi analizate date statistice
de la Recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și populația după domiciliu la data de 1
iunie a anului 1992, 2002, 2011, dar și anii 2013, 2015, 2017, pent ru a observa tendințele de
creștere sau scădere a numărului de locuitori.
Grafic 3.1 . Evoluția numerică a populației orașului Rupea pentru perioada 1930 -2017.
Surse: Recensămintele Populației din anii 1930, 1956, 1966, 1977 ; tempo -online INSSE (1992 -2017, populația după
domiciliu la 1 iunie) .
Din graficul 3.1. rezultă un trend general ascendent pentru perioada 1930 -1977, care s -a
continuat și imediat după anul 1990 (Recensământul din anul 1992). Astfel, de la numai 2 800
locuitori (1930), popu lația orașului Rupea va crește într -un ritm alert, ajungând la peste 6 000
locuitori în anul 1966. Deși în perioada celui de -al Doilea Război Mondial, datorită efectelor
acestuia numărul de locuitori va cunoaște o scădere, creșterea nivelului de trai din p erioada 2809469162736640 66806462 6314 6285 6229 6152
010002000300040005000600070008000
1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2013 2015 2017Număr de locuitori
Anii
Număr de locuitori
16
interbelică și descoperirile din domeniul medical vor duce la o creștere semnificativă a numărului
de locuitori. Politica pro -natalistă a stat la baza unei creșteri numerice lente dar sigure care s -a
menținut până după anul 1990, când, datorită mai multor factori (migrații, liberalizarea avorturilor,
etc.), numărul de locuitori va continua să scadă lent, deși, analiza numărului de locuitori după
domiciliu se va menține peste 6 000 și în anul 2017.
3.2. Mișcarea naturală
Analiza mișcării naturale a numărului de locuitori are în vedere studierea natalității
(numărul de nă scuți vii la mia de locuitori într -un an) și mortalitatea (numărul de decese la mia de
locuitori într -un an).
În graficul 3.2. este prezentată evoluția natalității și a mortalității în mod comparativ, acești
indicatori fiind calculați prin analiza datelor preluate de la Institutul Național de Statistică.
Grafic 3.2. Mișcarea naturală. Sursa: Tempo -online, INSSE, accesat în data de 17.02.2018, ora 16:32
Analiza datelor privind numărul născuților vii într -un an și al deceselor, toate raportate la
numărului de locuitori din anul respectiv, indică o evoluție oscilantă atât a natalității cât și a
mortalității. Cu toate acestea, din grafic se observă că natalitatea s -a mențin ut, în majoritatea
cazurilor mai ridicată decât mortalitatea, ceea ce transferă principala cauză a scăderii numărului
de locuitori către migrații. Natalitatea a oscilat între valori de 8 -12%o, uneori, peste 12%o, totuși,
cu o ușoară tendință de scădere spr e finalul perioadei analizate ca o consecință firească a plecărilor,
uneori definitive care au afectat mai ales populația tânără dar și datorită condițiilor grele de trai
imediat după anul 1990. Mortalitatea s -a menținut, de regulă între 7 -10%, fiind la fe l de oscilantă
de-a lungul perioadei analizate.
10.3411.2114.35
9.48 9.6110.8
8.2712.13
10.549.74 9.7
8.339.95
8.84
7.048.7510.379.41
0246810121416
1992 1995 2000 2002 2005 2008 2011 2013 2016%o
Anii
Natalitate (%o) Mortalitate (%o)
17
3.3. Mișcarea migratorie
Implică analiza ponderii persoanelor care au plecat definitiv din orașul Rupea dar și al celor
care și -au stabilit domiciliul în această localitate. Pentru a obține rezultate cât mai fidele și
relevante vor fi analizatele datele tot pentru anii vizați în cazul mișcării naturale a populației.
În graficul 3.3. este prezentată evoluția ponderii celor plecați și celor sosiți în cadrul
orașului Rupea pentru perioada 1992 -2016.
Grafi c 3.3. Ponderea imigranților și a emigranților (inclusiv migrația externă), în cazul orașului Rupea (1992 -2016).
Sursa: Tempo -online, INSSE , accesat în data de 17.02.2018, ora 17:01
Datele din graficul 3.3. indică destul de clar, o tendință de emigrare, care se va accelera
spre finalul perioadei analizate. În afară de anii 2000 și 2005, ponderea celor care au plecat a fost
mai mare decât a celor care s -au stabilit cu domiciliul în orașul Rupea. O posibilă explicație pentru
cei doi ani, ar fi, mai ales că, ponderea sosirilor a fost chiar de două ori mai mare decât a plecărilor,
facilitățile oferite, temporar, pentru cei care se stabilesc cu domiciliul sau apariția unor oportunități
de ordin economic. Cu toate acestea, ultimii ani ai perioadei analizate, ind ică în mod evident o
tendință de părăsire a orașului, mai ales că, în cadrul acestei analize este inclusă și migrația externă.
3.4. Bilanțul total
Bilanțul total al populație i se calculează scăzând din ponderea natalității adunată cu cea a
imigranților tot ceea ce înseamnă scădere (mortalitate și emigranți) , pentru anii analizați. În tabelul
3.1. este prezentată situația bilanțului total al populației pentru anii analizați.
Tabel 3.1. Bilanțul tot al al populației orașului Rupea (%o) perioada 1992 -2016
14.99 14.743.98
11.1928.96
18.01
11.77 11.01 11.5217.9921.83
17.4419.12
14.2719.8918.61 17.7221.09
05101520253035404550
1992 1995 2000 2002 2005 2008 2011 2013 2016
Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul
18
Anul Bilanțul natural (N+I) Bilanțul migratoriu (M+E) Bilantul total
N I M I Bt
1992 10,34 14,99 9,74 17,99 – 2,40
1995 11,21 14,7 9,7 21,83 – 5,62
2000 14,35 43,98 8,33 17,44 32,56
2002 9,48 11,19 9,95 19,12 – 8,40
2005 9,61 28,96 8,84 14,27 15,46
2008 10,8 18,01 7,04 19,89 1,08
2011 8,27 11,77 8,75 18,61 – 7,32
2013 12,13 11,01 10,37 17,72 – 4,95
2016 10,54 11,52 9,41 21,09 – 7,99
Sursa: Prelucrare personală după datele preluate de la Institutul Național de Statistică
Din cei nouă ani analizați, în șase, bilanțul total a fost negativ, cu valori cuprinse între – 2
și – 8,5%o. Cu toate acestea anii cu un bilanț pozitiv au reprezentat o pondere pozitivă importantă,
astfel, anul 2000, cu un bilanț total de peste 32%o dar ac est lucru datorându -se aproape exclusiv
ponderii mari a stabilirilor cu domiciliul, fapt repetat și în anul 2005, dar la o scară mai mică (peste
15%o).
3.5. Densitatea populației
Densitatea populației reprezintă un indicator demografic ce măsoară repar tiția medie a
populației într -o anumită zonă, țară, continent, etc.; se poate exprima la fel de bine ți în cazul
așezărilor umane. Se calculează foarte simplu, împărțind numărul de locuitori la suprafața
exprimată, se măsoară în locuitori/kmp. În tabelul 3 .2. este prezentată evoluția densității populației
pentru anii analizați și în cazul celorlalți indicatori demografici:
Tabel 3.2. Densitatea populației orașului Rupea, pentru perioada 1992 -2016, (loc/kmp)
Anul Număr de locuitori Suprafața (kmp) Densitatea populației
(locuitori/kmp)
1992 6 680 70,13 95,25
1995 6 595 70,52 93,51
2000 6 479 71,42 90,71
2002 6 431 71,84 89,51
2005 6 457 72,90 88,57
2008 6 384 73,21 87,20
19
2011 6 285 74,05 84,87
2013 6 263 74,55 84,01
2016 6 163 74,87 82,31
Sursa: Prelucrare personală după datele preluate de la Institutul Național de Statistică
Din datele înscrise în tabelul 3.2. rezultă o scădere a densității populației de la peste 95
loc/kmp, valoare comparabilă cu media națională în acel moment la numai 82 loc/k mp pentru anul
2016, scăderea fiind determinată de scăderea numărului de locuitori în contextul unei extinderi
lente a suprafeței orașului Rupea.
3.6. Structura pe grupe de vârstă și sexe
În analiza datelor privința structurii pe grupe de vârstă vor fi p relucrate datele disponibile
cele mai recente, în speță, cele din anul 2017. În graficul 3.4. este prezentată situația pe grupe de
vârstă, pentru anul 2017, în cazul orașului Rupea, după cum urmează: grupa tânără (0 -19 ani),
grupa adultă (20 -59 ani), grupa vârstnică (peste și egal cu 60 ani).
Grafic 3.4. Structura pe grupe de vârstă a populației orașului Rupea pentru anul 2017.
Sursa : Prelucrare personală după datele preluate de la Institutul Național de Statistică
Pentru anul 2017, se observă o pondere echilibrată între grupa tânără și cea vârstnică,
ambele depășesc 1 400 persoane, cu un ușor avans pentru grupa cuprinsă între 0 -19 ani. Acest
lucru relevă o tendință de îmbătrânire a populației, este de presupun că, dacă declinul demografic
va continua, po nderea vârstnicilor să o depășească pe cea a tinerilor.
În privința structurii populației pe sexe, vor fi prelucrate date tot din anul 2017, care vor fi
incluse în graficul 3.5.. 14273623
1406
05001000150020002500300035004000
Grupe de vârstă, anul 2017Număr de persoane
0-19 ani 20-59 ani 60 ani și peste
20
Grafic 3.5. Structura pe grupe de sexe a populației orașului Rupea pentru anul 2017.
Sursa : Prelucrare personală după datele preluate de la Institutul Național de Statistică
Se observă din graficul 3.5. o ușoară predominare a populației feminine (3 125 persoane),
față de populația masculină (3 020 persoane), cauzele fiind: supramortalitatea masculină, plecările
definitive ce au vizat mai mult bărbații, bolile specifice, mai a les cele profesionale, cu un impact
mai mare în rândul populației masculine, etc.
Capitolul 4
AȘEZĂRILE UMANE. POTENȚIALE CE NTRE DE POLARIZARE A
TURISMULUI
Atât orașele, cât și satele, prin caracteristicile lor istorico -geografice, prin potențialul
turistic natural și antropic deținut dar și prin infrastructura generală și specifică, de turism, se pot
constitui în centre de po larizare a fluxurilor turistice, astfel ele devin localități și centre turistice.
Localitatea turistică este o așezare mică (s at dar și un oraș mic) în care există unul sau mai multe
obiective turistice 10 dar lipsesc sau sunt reduse componentele de bază ale echipamentului turistic
(amenajări la un nivel accesibil unor servicii bune) care să permită desfășurarea unor activități
turistice de durată. Frecvent ceea ce există este favorabil vizitelor de câteva ore și mai rar
staționărilor pentru odihnă, recreere. Există locuri de campare neamenajate sau cu cazare la
localnici apoi puncte de servicii pentru masă de nivel mediu și cu ofe rtă limitată. În cadrul
localităților turistice s -au impus în ultimul deceniu prin dotări două subtipuri (localități
agroturistice și balneare de interes local). Spre deosebire de localitatea turistică, centrele turistice
sunt acele așezări urbane sau mai rar rurale unde există o ofertă turistică care concentrează mai
multe obiective turistice, au un echipament suficient (infrastructură, hotel sau motel, camping,
unități de alimentație și pentru diverse servicii. Importanța centrului este determinată de mai mulți
10 Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006) România. Potențial turistic . Editura Universitară, București, pp.58 –
60
30203125
Populație masculină Populație feminină
21
factori: valoarea și numărul obiectivelor turistice, posibilitățile de valorificare, ponderea
activităților turistice în cadrul realizărilor economice, calitatea componentelor echipamentului
turistic și a serviciilor, gradul de polarizare pentru act ivitățile turistice).
Dintre factorii care au determinat intensificarea circulației turistice pot fi enumerate:
explozia demografică (cel puțin teoretic, acest fapt pune la dispoziție o mult mai mare masă de
persoane dispuse să călătorească), explozia ur bană, dezvoltarea căilor și mijloacelor de transport
11- cele mai importante dintre acestea converg către marile centre urbane.
Specific orașelor este turismul urban, care, cel puțin în România, reprezintă o formă de
turism mai nouă. În cazul orașelor, un element de atractivitate deosebit, poate fi reprezentat de
centre vechi ale acestora 12. Multe dintre orașele din România au apăr ut și s -au dezvoltat în timp
și spațiu pe vechi vetre de locuire umană. În decursul secolelor de evoluție istorică și culturală,
multe orașe au păstrat mărturii de civilizație și viață spirituală. Dezvoltarea funcției turistice, la
nivelul marilor orașe, e ste legată de calitatea managementului urban. Aceasta pentru că serviciile
edilitare și de transporturi trebuie foarte bine organizate, la un înalt nivel calitativ. Este necesar ca
serviciile turistice să fie diversificate pentru segmente largi de turiști, iar instituțiile culturale și
muzeale, monumentele de arhitectură să se găsească în forme de conservare și funcționare optimă.
Satul românesc – prin specificul etnocultural și etnograf ic, prin originalitate și bogăț ia
resurselor proprii spațiului geografi c aferent – poate să se constituie ca un produs turistic inedit,
care să satisfacă o gamă largă de motivații în turismul organizat și pe cont propriu, intern și
internațional. Un număr mare de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinații pentr u
turismul de sejur, turismul de cunoaștere, balneoturism, sport, etc. Așezările rurale de interes
turistic sunt prezente și s -au dezvoltat pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul Mării
Negre și Delta Dunării până în zona montană, fiind grupat e pe baza specificului în câteva tipuri
majore (peisagistice și climaterice, balneare, pentru practicarea sporturilor de iarnă, pescărești și
de interes vânătoresc, pastorale, cu obiective de interes științific, cu monumente istorice,
etnofolclorice, de cr eație artistică și artizanală).
Un loc distinct în cadrul așezărilor umane cu caracter de centre turistice sunt stațiunile
turistice 13. Acestea sunt diverse categorii de așezări, precum orașele, sate mari sau cartiere aflate
în afara acestora și uneori la distanțe de mai mulți kilometri. Cea mai mare parte a veniturilor sunt
obținute din activități de turism. În funcție de specificul dominant al activităților ele se pot grupa
în stațiuni climaterice (recreere, odihnă, activități sportive) și balneoclimater ice (precumpănesc
tratamentele medicale). În raport cu gradul de dotare și dinamica turiștilor se separă: stațiuni de
11 Neguț Silviu (2004) Geografia turismului . Editura Meteor Press, București, pp.8 -9.
12 Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001) România. Potențial turism și turism. Editura
Universității din București, p. 217.
13 Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006) România. Potențial turistic . Editura U niversitară, București, pp.60
22
rang internațional, național, județean și se pot adăuga și cele de nivel local. Stațiunile mai pot fi
grupate în funcție de poziția în cad rul unităților de relief (montane, de deal și podiș, de câmpie, de
litoral); în funcție de intervalul de timp sunt sezoniere și temporare.
Așezările urbane reprezintă prin însăși caracteristicile lor poli de atragere a forței de muncă,
a investițiilor di n aproape orice ramură economică, orașele moderne devenind treptat principale
furnizoare de servicii diverse, în rândul cărora, serviciile turistice încep și dețină o pondere din ce
în ce mai mare.
Așezările rurale, deși nu se bucură de elementul de polarizare decât într -o foarte mică
măsură au și ele atuurile lor, prin caracteristicile geografice, istorice și etnoculturale, care, în foarte
multe cazuri sunt mult mai valoroase decât în cazul orașelor . Astfel, satele, mai ales cele cu resurse
turistice apreciate (cele balneare mai ales, sau cele care dețin un obiectiv turistic reprezentativ –
mănăstirile din Bucovina, de exemplu) se constituie în așezări umane ce pot atrage fluxuri turistice.
Prin car acteristicile lor de centre ale vieții cotidiene, economice, politice, administrative,
așezările umane, orașele mai ales, se constituie în centre de interes pentru activitatea de turism, în
cadrul lor existând numeroase elemente de infrastructură specifică , de turism.
Funcția turistică, într -o proporție ridicată, în orașele țărilor dezvoltate, care dispun de o
infrastructură complexă, un nivel de viață mai elevat și timp disponibil pentru odihnă, recreere,
agrement sau tratament balneo -climateric 14. Orașele cu funcție turistică sunt, în general, mici, cu
o pondere sporită a populației inclusă în activitățile turistice. Variatele forme de turism vizează
stațiunile litorale pentru cura heliomarină și sporturile nautice, situate în apropierea orașelor mari,
generatoare de turiști, în apropierea ariilor dens populate. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt
orașele: Miami, Long Beach, Gold Coast, Biarritz, Napoli, Sharm el Sheik, Rhodos, Katerini,
Canakkale, Antalya, Izmir, Dubrovnik, Split, Zlatni Pjasac i, Eforie, Benidorm, Cannes, Skiathos,
Capri, Sevastopol, etc.
Orașele cu un număr mare de locuri de cazare și număr mic de locuitori prezintă o pondere
importantă a funcției turistice. Prin urmare, aceste orașe, dispun de o bază tehnico -materială
comple xă, cu unități de cazare și deservire a turiștilor, spații verzi, locuri de agrement, o rețea de
căi de comunicație bine organizată și unități comerciale . În această categorie se includ orașele –
stațiuni maritime de pe litoralul Mării Negre, între Năvodari și Mangalia, orașele stațiuni de munte
(Bușteni, Sinaia, Predeal), orașele cu turism curativ (terapeutic), pentru refacerea sănătății și pentru
odihnă (Borsec, Sângeorz -Băi, Băile Tușnad, Vatra Dornei, Covasna, Sovata, Băile Herculane,
orașele cu funcție t uristică din zonele de deal și câmpie, mici ca număr de locuitori și capacități de
cazare de nivel mediu sau redus (Govora, Olănești, Călimănești, Sovata, Buziaș, etc.).
14 Ilinca Nicolae (2011) Geografia așezărilor urbane , Editura CD Press, București, p. 238 .
23
Orașele multipolare și polinucleare sunt mari aglomerații urbane cu atuuri naturale, istorice
și tehnice deosebite, ce cunosc un nivel distinct al frecvenței turistice: București, Brașov,
Timișoara, Cluj -Napoca, Iași, Constanța, etc. Analiza frecvenței turistice face posibilă
identificarea unor nuclee/noduri privilegiate: cartiere istoric e, cartiere culturale, cartiere
rezidențiale și socio -culturale , cu densitatea mai mare a frecvenței și a primirii turistice. Pe de altă
parte, orașele unipolare și monocelulare sunt mici și mijlocii, cu spații turistice limitate, fiind
focare ale turismul ui zonal sau național: Curtea de Argeș, Alba Iulia, Sighișoara, Giurgiu, unde
sejurul turiștilor este mai scurt. Aceste orașe sunt etape în dezvoltarea turistică și nu pun problema
unui necesar de dezvoltare a unor centuri hoteliere periurbane sau pentru s porirea capacității de
cazare. Orașele mici și mijlocii, poziționate în regiunile de câmpie, dispun de un patrimoniu turistic
mult mai limitat, mai ales în cazul celor declarate orașe și lipsite de un fond turistic de durată.
Stațiunile montane, cu resurse climatice, recomandate pentru excursii și alpinism, odihnă și
agrement, au o funcție turistică evidentă, având populația ocupată dominant în activități de servire
a turiștilor amatori de schi și alte sporturi albe. Sunt mai frecvente în munții Alpi, Tatra , Carpați,
Appalachi , unde se află stațiunile Innsbruck, Davos, Baden Baden, Chamonix – Mont Blanc,
Cortina d Ampezzo, Zakopane, Predeal, Lake Placid, Garmishpartenkirchen, etc.
Capitolul 5. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ROLUL SĂU ÎN
CONSOLIDAREA FENOMENULUI TUR ISTIC
Operațiunile turistice influențează, atât la credit cât și la debit, balanța comercială, balanța
servi ciilor și balanța capitalurilor 15.
Turismul și balanța comercială
În cadrul poziției mă rfuri din balanța de plăți sunt cuprinse – la debit – toate produsele (de
consum sau bunuri de echipament) importate pentru a satisface cererea turistică. pentru țările,
regiunile primitoare, este important să se reducă acest import, favorizând o politică de turism intern
sau internațional orientată spre utilizarea și vânzarea produselor locale, care, dacă ar deveni
exclusivă, ar putea să aibă drept consecință, descurajarea turișt ilor de a vizita țara atunci când
consumul lor are de suferit pe plan calitativ.
De aceea, prin int ermediul unei politici de preț nuanțate, o țară sau chiar o regiune dintr -o
țară, poate atinge un dublu obiectiv: reducerea cheltuie lilor cu importurile în cadrul balanței
comerciale și dezvoltarea activității turistice generatoare a unei creșteri a export urilor de turism.
la creditul balanței comerciale sunt înscrise toate produsele vândute turiștilor: produse alimentare,
băuturi, suveniruri, artizanat și orice alte produse prelucrate.
15 Cristureanu C. (1992), Economia și politica turismului internațional . Editura Abeona, București, pp.208 -209
24
Volumul acestor vânzări este evaluat pornind de la bugetele de cheltuieli ale turiștilor în
balanța comercială turistică atât volumul exporturilor cât și cel al importurilor de mărfuri destinate
turismului.
Turismul în balanța serviciilor
De obicei, cheltuielile și încasările legate de turism sunt cuprinse la poziția călătorii .
Totuși, cheltuielile turistice se referă și la alte activități, deci și la alte posturi din balanța de plăți:
transporturi, venituri din tran sferuri private și transferuri de capital. la poziția călătorii , sunt
cuprinse cheltuielile călătorilor străini în țara primitoare de exemplu. Acestea sunt incluse la
creditul balanței, în timp ce cheltuielile călătorilor naționali care se deplasează ăn străinătate sunt
incluse la debitul balanței respective. Cheltuielile și încasări le cuprind cazarea și transportul intern,
alte consumuri de servicii, exclusiv transporturile interne și internaționale. pentru cheltuielile și
veniturile legate de transporturi, este elaborat un post special în cadrul balanței de plăți. Acesta
cuprinde ve niturile obținute de casele de transport naționale prin serviciile prestate pentru turiști.
Soldul balanței transporturilor interne sau internaționale modifică substanțial veniturile
nete ale balanței turistice.
O serie de localități și chiar regiuni din interiorul statelor, recurg la importul de forța de
muncă calificată, pe care o angajează pentru activități turistice. veniturile obținute de forța de
muncă exterioară fac obiectul transferurilor private care măsoară dimensiunea import ului respectiv
și sunt cuprinse în balanța de plăți. De asemenea, pentru formarea și calificarea personalului din
turism, sunt angajați specialiști care instruiesc forța de muncă locală în diferite specialități:
gestiune hotelieră, prestări de diverse serv icii de agrement etc. Pentru țările sau regiunile care
furnizează forța de muncă importată, transferurile private intră în balanța de plăți. Pentru
completarea imaginii economice a legăturii dintre turism și balanța de plăți este necesar a fi
prezentat și modul în care turismul influențează balanța capitalurilor.
Turismul și balanța capitalurilor
Mișcarea capitalurilor legate de finanțarea infrastructurii turistice este deosebit de
importantă. Deși în balanța de plăți importul de cap ital este înscris la creditul acesteia, cheltuielile
generate de import sunt înregistrate la debit, cu ocazia returnării capitalului importat sau a
creditului acordat. Aceste ieșiri valutare se extind pe o perioadă mai lungă fiind incluse în balnța
plățilo r curente din mai mulți ani consecutivi.
Modalitățile de integrare a turismului în balanța de plăți sunt numeroase și variate. Aici pot
fi incluse și cheltuielile care se fac de către regiunea, localitatea primitoare pentru publicitatea și
promovarea turistică, cheltuielile făcute cu plata intermediarilor, a agenților de voiaj. Toate aceste
cheltuieli valutare sunt trecute la debitul balanței de plăți, iar pentru țările în care ele reprezintă
încasări valutare, evidența lor se face la creditul balanței de plăți. dacă am prelua toate cheltuielile
25
și toate veniturile incluse în balanța serviciilor, balanța comercială, balanța capitalurilor și balanța
transferurilor și balanța tran sferurilor private se poate realiza o balnanță turistică detaliată 16.
Una dintre caracteristicile turismului și mai ales a turismului internațional este reprezentată
de stabilitatea semnului soldului balanței turistice, care se modifică la intervale mari de timp, deși
dimensiunea sa variază frecvent. Din punctu l de vedere al semnului soldului balanț ei turistice,
țările pot fi grup ate în țări cu sold cronic pozitiv și țări cu sold cronic negativ.
Din acest punct de vedere, se pot delimita grupa localităților cu sold turistic cronic pozitiv , cu
soldurile curente turistice pozitive permit ameliorarea soldului pozitiv al balanței de bunuri și
servicii, reducerea soldului negativ al acesteia sau chiar transformarea soldului ei negativ în sold
pozitiv.
Impactul turismul asupra economiei unei țări sau regiuni poate fi redat astfel:
– Turismul are un aport semnificativ la crearea PIB;
– Turismul antrenează și stimulează activitatea din celelalte ramuri ale economiei;
– Turismul reprezintă un mijloc de diversif icare a structurii economiei un ei țări;
– Turismul reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse;
– Turismul poate să absoarbă forța de muncă rezultată în urma disponibilizărilor;
– Turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate;
– Turismul asig ură o circulație echilibrată a capitalurilor;
– Efectul multiplicator , direct prin creșterea veniturilor din sectorul turistic și indirect prin
impactul creșterii cheltuielilor asupra pentru serviciile turistice asupra altor ramuri producătoare
de bunuri de consum pentru turism; efect indus asupra întregii economii național e.
Rezultatele de ordin economic, sunt în mare măsură influențate de nivelul de dezvoltare al
bazei materiale și al serviciilor ce pot fi asigurate într -un spațiu mult mai larg decât cel în care
turistul ajunge dar și în timp. De aici o diversitate de a specte care conduc la împliniri graduale ale
cerințelor, aspirațiilor turistului dar și la nivele de participare a turismului la dezvoltarea unor
regiuni. Acest ultim este de altfel determinat nu numai de valoarea resurselor naturale care
capacitează turiș tii ci și tot ceea ce se face (infrastructură, dotări și servicii) pentru ca acestea să
poată fi valorificate cât mai bine și organizat 17.
În graba unui profit imediat se pot produce daune de multe ori ireparabile în sistemul
natural sau pot conduce la co ndiții de disconfort pentru localnici și pentru vizitatori. De aici
necesitatea ca turismul să capete un caracter ecologic bazat atât pe reglementări dar și pe o educație
adecvată și cu caracter de masă. Totodată, diversitatea activităților ce dau conținut prestației
turistice, ca și prezența unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei (transport,
16 Cristureanu C. (1992), Economia și politica turismului internațional , Editura Abeona, București, p. 210
17 Cristureanu, C. (1992), Economia și politica turismului internațional , Editura Abeon a, București , p. 214
26
alimentație publică, tratament balneo -medical), conferă turismului caracterul unei ramuri de
interferență. De aici, amploarea și complexitatea legătu rilor ce se dezvoltă între turism și celelalte
ramuri ale economiei.
De exemplu, pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din alte ramuri ca:
materialele de construcție, sticlă, lemn, metalurgie, industrie chimică, energe tică, alimentară; de
asemenea, turismul întreține legături directe cu transporturile, telecomunicațiile, gospodăria
comunală, cultura și arta. La rândul său, prin produsele pe care le oferă, contribuie nemijlocit la
asigurarea consumului și sănătății popul ației, împărțind această sarcină cu ocrotirea sănătății și
comerțul. În acest caz, dezvoltarea turistică, poate să antreneze dezvoltarea altor ramuri industriale .
În corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element
dinamizator al sistemului economic global. Desfășurarea turismului presupune o cerere specifică
de bunuri și servicii.
Cererea turistică determină o adaptare a ofertei, ce se materializează printre altele, în
dezvoltarea bazei tehnico -materiale a acestui sector și indirect prin stimularea producției ramurilor
participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de
drumuri, realizarea unor mijloace de transport, de instalații pentru agrement. Turismul apa re și ca
un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activități sau ramuri proprii
acestuia (industria agrementului, spațiile de voiaj) sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre
cele existente. Dezvoltarea turismului exercit ă influență pozitivă și asupra utilizării forței de
muncă, în sensul înființării de noi locuri de muncă 18.
Turismul are efecte benefice și asupra nivelului de calificare și instruire a forței de muncă,
lucrătorul în turism trebuie să aibă un ori zont cultural – științific larg, să cunoască o limbă de
circulație internațională, să fie un bun psiholog, să știe să recomande un produs turistic.
În calitatea sa de consumator de bunuri și servicii, turismul are consecințe și asupra
utilizării forței de muncă în alte ramuri ale economiei: agricultura, industria alimentară, industria
ușoară și construcțiile. Turismul este o activitate complexă, capabil să determine mutații și în
dezvoltarea în profil teritorial; din acest unghi, el este considera t o pârghie de atenuare a
dezechilibrelor interregionale, privite la scară națională. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe
plan local a diferitelor resurse, a disponibilităților de forță de muncă.
Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de
instruire, cultură și civilizație a oamenilor. Are un rol deosebit în utilizarea timpului liber al
populației și reprezintă una din principalele destinații ale timpului liber de la sfârșitul săptămânii
sau al vacanțelor.
18 Cristureanu, C. (1992), Economia și politica turismului internațional , Editura Abeon a, București, p. 219.
27
Capitolul 6. RESURSE TURISTICE
În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul
Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, culturale și socio -economice 19. Potențialul turistic exprimă posibilitățile
de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie
premise pentru dezvoltarea activităților de turism . Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă
interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice,
resurse care în urma amenajării pot fi puse în valoare.
În viziunea lui Mihai Ielenicz (2006), potențialul turistic reprezintă ansamblul de elemente
naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând a realizarea unor
activități turistice 20. Mihai Ielenicz propune o nouă clasificare a potențialului turistic în geosituri
și antroposituri 21. În multe științe (istorie/arheologie, geografie, turism) este folosit conceptul de
sit care cunoaște diferite conceptualizări. Termenul de sit , din limba engleză, înseamnă loc, pe
care I. Mac (2000) îl definește ca „ o porțiune d e teritoriu (spațiu) de o anumită formă care are un
conținut material, energetic, și informațional” 22.
6.1. Resursele turistice naturale
În cadrul resurselor turistice naturale sunt incluse urmă toarele elemente ce prezintă un
anumit grad de valorificarea turistică : obiective turistice oferite de către relief ( vârfuri principale,
chei, defilee, forme de relief carstic, vulcanic sau glaciare, etc.), geologice (anumite tipuri de roci,
cariere, puncte fosilifere, etc.), hidrologice (izvoare miner ale, lacuri glaciare sau vulcanice, etc.),
biogeografice (pădurile, parcurile dendrologice, arbori seculari, rezervații botanice, faunistice,
prezența unor specii endemice, etc.).
a) Relieful și elementele cu valoare turistică .
Perimetrul geografic al or așului Rupea se caracterizează printr -un relief deluros, nu foarte
spectaculos, dar uneori apar măguri din roci vulcanice, dure, cum este cazul Dealului Cohalmului
19 Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T. (2001), România – Potențial turistic și turism , Editura U niversității din
București , p. 17.
20 Ielenicz, M., Comănescu, L. (2007), România – potențial turistic și turism , Editura Universitară, București , p.
8.
21 Ielenicz , M., Simoni , S. (2011), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4),
București, 2011, p.41 -48.
22 Ielenicz , M., Săftoiu , L. (2011), De la obiectiv turistic la turistosituri , Terra, vol. I, Editura CD Press, București .
28
pe care se află cetatea Rupea, fapt care înlătură monotonia reliefului local. Zona deluroasă se
caracterizează prin atenuarea contrastelor și fragmentării, reducerea varietății petrografice, fapt
care se reflectă și asupra potențialului turistic al formelor de relief, mai modest decât cel din zona
de munte, de complexitate medie 23 (vezi fig. 6. 1.-6.2.).
Fig. 6.1. -6.2. Orașul Rupea și relieful colinar în care se încadrează (stânga) și Dealul Cohalmului, unde se află
cetatea Rupea.
Sursa: arhivă personală , fotografiat în data de 12.06.2018 .
În aceste condiții, valențele turistice sunt date de alternanța mult mai evidentă a unităților
deluroase cu zonele joase, depresionare și culoarele de vale dar și de punctele de belvedere oferite
de culmile deluroase, de unde pot fi admirate peisaje de la înălțime.
b) Clima – resursă turistică.
Zona orașulu i Rupea se încadrează în bioclimatul sedativ -indiferent de cruțare, caracteristic
zonelor de deal și podiș, dar și depresiunilor intramontane cu altitudini cuprinse între 200 -800 m,
climat specific dealurilor, covor vegetal variat, temperaturi medii anuale moderate (cuprinse între
6-9 grade Celsius), nebulozitatea și gradul de umiditatea mai mare decât în zonele de câmpie,
presiunea atmosferică, durata de strălucire a soarelui și vânturile, mai moderate.
Dintre formele de turism specifice climatoterapiei pot fi amintite:
aeroterapia ( baia de aer )- are un caracter sedativ și tonifiant fiind recomandată în
numeroase afecțiuni, implică expunerea parțială sau totală a corpului la acțiunea aerului;
se poate as ocia cu gimnastica medicală;
helioterapia ( băi de soare )- deși este specifică litoralului, poate fi practicată în toate
unitățile de relief; se bazează pe expunerea parțială sau totală a corpului la acțiunea radiației
solare directe, cu rol terapeutic în p rocesele de reglare ale organismului;
cura de teren – se bazează pe asocierea mișcării în aer liber cu băile de aer și de soare;
presupune un mers echilibrat, dozat pe trasee amenajate, cura de teren poate fi asociată și
cu jogging (alergare în pas mărunt).
c) Potențialul turistic al apelor curgătoare .
23 Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T. (2001), România. Potențial turistic și turism . Editura U niversității din
București , p. 34.
29
Deși cursurile de apă care traversează orașul Rupea sunt mici, acestea pot atrage turiștii
iubitori de plajă sau pescuit. Un loc aparte este deținut de sectoarele cu vegetație naturală.
Malurile joase ale cu rsurilor de apă acoperite cu pajiști de luncă oferă condiții excepționale
pentru campare, mai ales pentru cei care practică drumeția, turismul itinerat sau cel de week -end.
Faptul că, la baza Dealului Cohalmului, pe care este cetatea Rupea se află câteva i zvoare
minerale cu anumite caracteristici terapeutice pentru uzul extern (izvoarele sunt bogate în hidrogen
sulfurat și sunt indicate în tratarea reumatismului) 24 poate să determine și practicare unui turism
balnear chiar și la un nivel restrâns.
d) Poten țialul turistic al componentelor învelișului biogeografic.
Este puternic influențat de condițiile morfologice și climatice, particularitățile pedologice,
geologice și morfometrice care favorizează sau restrâng repartiția speciilor vegetale și faunistice.
Pădurea este ecosistemul natural dominant, în acest caz go runetele au cea mai puternică
extensiune, asociat cu alte specii de arbori, iar fagul este întâlnit în zonele cele mai înalte. Pe lângă
funcția economică, pădurea îndeplinește și alte funcții, cea recreativă – turistică ocupând un loc din
ce în ce mai impor tant. Pădurea constituie pentru turism un mediu ambiant cu evidentă valoare
recreativă, chiar terapeutică exercitând o puternică atracție.
Fauna se impune prin varietate și densitate, prezintă importanță prin valoarea sa estetică,
recreativ -cinegetică și științifică . Zona geografică a orașului Rupea este specifică pentru specii ca:
veveriță, iepure, lup, vulpe, pisică sălbatică sau mistreț; dintre păsări pot fi menționate: pițigoiul,
mierla, ciocănitoarea, etc, iar în cazul reptilelor se întâlnesc șarpele orb, șopârla de câmp și
gușterul.
e) Potențialul turistic al ariilor protejate
Deși există numai o singură arie naturală protejată, este vorba despre stânca bazaltică de
la Rupea , este o rezervație naturală de tip geologic (vezi fig. 6.3. )
Fig. 6.3. Stânca bazaltică de pe teritoriul administrativ al orașului Rupea și ruinele castrului roman Rupes .
Sursa: http://apmbv.anpm.ro/ .
24 Cioculescu Ș. (1967), România. Ghid turistic . Editura Meridiane, București , p. 77.
30
Declarată arie protejată prin Legea nr. 5/ 6.03.2000, ocupă o suprafață totală de 9 ha, și se
prezintă sub forma unui relief stâncos, din roci vulcanice (bazalte), pe care se află Cetatea Rupea
dar și ruinele unui castru roman, Rupes . Importanța este dată nu numai de prezența unor vechi
vestigii istorice dar și de caracteristicile reliefului, ale rocii și vegetației specifice.
6.2. Resursele turistice antropice
Potențialul turistic antropic s -a conturat în timp istoric, îmbogățindu -se treptat în urma
ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori. Deși mare parte a obiectivelor
turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în această
ipostază de resursă turistică treptat, iar în societatea modernă și contempo rană fenomenul s -a
amplificat. Principalele însușiri, atribute ale componentelor antropice, prin care acestea își definesc
atractivitatea sunt: unicitatea, singuralitatea (sporește atractivitatea turistică fie dacă a fost un
obiect -unicat sau a devenit unic de -a lungul timpului), dimensiunea ieșită din comun (polarizează
atenția și interesul turiștilor, de dimensiuni foarte mari sau foarte mici, anumite componente
antropice ale potențialului sunt admirate de mii și zeci de mii de turiști ), ineditul (natura
materialului de construcție, culoarea specifică, amplasarea obiectivelor în locuri insolite,
arhitectura deosebită), vechimea (trezește interesul turiștilor, fie că este vorba despre obiectele din
muzee sau de cele istorice diseminate î n spațiul geografic românesc), funcția/ funcțiile îndeplinite.
Există două mari categorii de obiective antropice: obiective cultural -istorice, etnoculturale
și etnofolclorice.
6.2.1. Resurse antropice cu caracter cultural -istoric
În această categorie sunt incluse monumente, ansambluri și situri cu valoare excepțională
din punct de vedere istoric, artistic, estetic, științific, antropologic. Sunt incluse bunuri mobile și
imobile. Bunurile mobile prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural,
religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico -științific. Bunurile mobile includ obiecte cu
valoare istorică și documentară, artistică, etnofolclorică, științifică și tehnică. Pe baza Ordonanței
de Guvern nr.68/26. 08.1994, confirmată prin Legea nr.41/1995. Au fost stabilite principalele
categorii de monumente: monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de
arhitectură, rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale,
monumente de artă plastică și comemorativă, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri și grădini
25.
25 Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T. (2001), România. Potențial turistic și turism . Editura Universit ății din
București, p. 10 2.
31
Delimitarea bunurilor culturale de patrimoniu e poate face în funcție de câteva criterii mai
importante: locul (variabil prin poziție și accesibilitate), g eniul tehnic (mijloacele prin care s -a
slujit artistul pentru a -și realiza operele), poziția etnologică (perioada preistorică, antică, evul
Mediu, romanicul, goticul, barocul, etc.), subiectul sau tema culturală (sursele de inspirație care
au stat la baza multor bunuri culturale și care poate caracteriza o anumită cultură; aici pot fi incluse
era, evul, secolul, etapa, filonul, perioada, faza, nucleul cultural), starea de conservare și păstrare
(are un rol major în valorificare, avantaje fiind evident obie ctivele cel mai bine conservate).
Pe teritoriul administrativ al orașului Rupea cele mai valoroase obiective turistice cultural –
istorice sunt:
Cetatea Rupea
Are o suprafață de 11 ha, cuprinde ziduri, turnuri și curți interioare.
Este o creație medievală, construită între secolele XIII – XVII 26, un complex arhitectonic
major (vezi fig. 6.1 .) cu mai multe niveluri de funcționare de -a lungul celor 500 ani de existență.
Anul atestării documentare este 1324, dar este sigur că cetatea a fost construită mai devreme, cel
puțin cu câteva zeci de ani 27.
Fig. 6.1. Cetatea Rupea, un complex arhitectonic major de origine medievală.
Sursa: http://www.primariarupea.ro/istorie -cetatea -rupea.html , accesat în data de 2.03.2018.
Cetatea este compusă din Cetatea de Sus (Nivelul I), Cetatea de Mijloc (Nivelurile II și
III), și Cetatea de Jos (Nivelurile IV și V), fiecare cu caracteristicile sale r eferitor la zidărie, tehnici
de construcție, sisteme de apărare.
Turnurile au și ele particularitățile lor, astfel există: Turnul Porții și Turnul Slujitorilor
(ambele în incinta a IV -a), Turnul Slăninii (inițial numit Turnul Nou dar pentru că aici comuni tatea
își depozita carnea și slănina a primit această denumire), Turnul Ungrei, Pentagonal (cel mai
spectaculos, a doua jumătate a secolului al XVI -lea, arhitectură specifică sistemelor defensive
militare transilvănene ale vremii) și Dieticilor, mai depart e, pe curtina de vest sunt Turnul
Cercetașilor, Capelei, Gros și Pulberăriei (ultimele două mai slab conservate).
26 Cucu V., Ștefan M., România. (1979), Ghid -atlas al monumentelor isto rice. Editura Sport -turism , p. 137.
27 ***http://www.primariarupea.ro/istorie -cetatea -rupea.html , accesat în data de 2.03.2018.
32
În interiorul zidurilor arheologii au descoperit numeroase mărturii ale locuirii cetății și mai
ales a rolului pe care aceasta îl îndeplinea, fragmente de soba, cahle, sticlă și ceramică atestă o
locuire continuă. Reținem căsuța din vârf (cu mențiuni documentare din anul 1664), Capela
(luterană, sobru decorată), Fântâna (terminată se pare în anul 1623), magazia militară și casuța
paznicului (su nt cele mai recente clădiri, datează din secolele XVIII -XIX), etc.
Cetatea Rupea nu a avut o istorie foa rte zbuciumată, doar în perioada 1432 – 1437 a suferit
câteva atacuri otomane iar în anul 1789, populația s -a refugiat în ea de teama unei invazii otoman e.
De fapt, ea a fost construită ca cetatea de refugiu și a fost considerată datorită planului special, în
spirală, una dintre cele mai puternice din Transilvania 28
După ce mult timp a fost lăsată de izbeliște, ruinată, chiar existența ei fiind pusă în per icol
de preocupările autorităților comuniste de a recicla bazaltul din care era construită, în perioada
2010 -2012 a fost renovată complet, devenind un obiectiv turistic deosebit de interesant și atrăgător
(vezi fig. 6.2. -6.3).
Fig. 6.2. -6.3. Vedere aeriană asupra Cetății Rupea, renovate complet (stânga) și interiorul Căsuței de sus.
Sursa: www.rupeaturistica.ro ( fig. 6.2 ), accesat în data de 2.03.2018.
Sursa: arhivă personală ( fig. 6.3 ), foto grafiat în data de 12.06.2018
Castrul roman Rupes
Este un castru auxiliar, construit din ziduri de piatră, numele de Rupes , provine din limba
latină și însemnă stâncă . Este cunoscut faptul că, orașul Rupea s -a dezvoltat pe locul așezării
dacice Rupes 29. Ruinele acestui castru se află pe stânca de bazalt unde se află cetatea Rupea.
6.2.2. Resurse antropice cu caracter religios
Din această categorie de obiective turistice antropice în orașul Rupea există biserica
evanghelică cu incintă fortificată . Construită în stil gotic în perioada secolelor XIV -XVI este un
ansamblu format din biserica propriu -zisă și zidul de incintă cu turnul – clopotniță (vezi fig. 6.4. ).
Dintre elementele de atractivitate ale acestei biserici se remarcă picturile decopertate recent de sub
28 Pascu M.I. (2003), România. Ghid auto -turistic . Editura Coresi, București , p. 301.
29 Ielenicz M., Comănescu, L. (2005), România. Potențial turistic . Editu ra Universitară, București , p. 365.
33
zidărie, ce prezintă oameni în mărime naturală, aflați în diferite ipostaze, în mișcare; picturile
prezintă anumite similitudini cu stilul oriental (pictura în stil naiv a figurilor) 30.
Altarul bisericii este din anul 1709, reali zat în stil baroc iar orga din anul 1726 (vezi fig.
6.5.), este păstrată în forma ei inițială, fiind considerată cea mai veche din Transilvania 31.
Fig. 6.4. -6.5. Biserica evanghelică din Rupea și orga din anul 1726.
Sursa: www.brasovultau.ro , accesat în data de 2.03.2018
Un frumos potir din argint foarte bogat ornamentat întregește zestrea bisericii. Mobilierul
este decorat în stilul tradițional săsesc. Colecția de covoare orientale a fost mutată la Biserica
neagră din Brașov dar au mai rămas câteva, cel mai vechi este de secol XVI. Stranele sunt din
lemn, din anul 1609, au pe ele semnele breslelor iar clopotul este din anul 1408.
Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din Rupea, a fost construită în perioada 1791 –
1794. Începuturile acestei biserici este legată de o familie de negustori din Șcheii Brașovului care
veneau la târgul de vite din Cohalm și erau nevoiți să asiste la slujbe aici, cum biserica era foarte
aglome rată au decis pe cheltuiala lor să ridice o alta mai încăpătoare 32. Din anul 1819 și până în
anul 1948 a fost biserica greco -catolică. Datorită degradării s -a pus chiar problema construirii unei
noi biserici dar comunitatea a luat apoi decizia de a o renov a pe cea deja existentă.
Fig. 6.6. -6.7. Biserica ortodoxă din Rupea a fost renovată și a devenit un obiectiv turistic al orașului.
Sursa: www.ziarullumina.ro , accesat în data de 2.03.2018.
30 Catalui , I. (2008) ”Biserici fortificate din judetul Brasov ”, Editura Orator, Brașov, p. 154.
31 ***http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=23 , accesat în data de 2.03.2018.
32 ***http://www.biserici.org/index.php?menu=BIBV&code=18595&criteria=&quick=&order=C.NAME ,
accesat în data de 2.03.2018.
34
Biserica a fost reno vată și consolidată fiind puse în valoare toate elemente unei biserici
vechi. În anul 2006, într -o anexă a fost amenajat un muzeu parohial unde se găsesc diferite
obiecte: icoane, costume populate, obiecte de cult, etc 33.
6.2.3. Resurse turistice cu caracter etno -folcloric
Cel mai important obiectiv turistic din punct de vedere etno -folcloric este Muzeul
Etnografic ”Gheorghe Cernea” . A fost înființat în anul 1957 34; după ce inițial a fost găzduit de
altă clădire, adăpostind atunci tablouri, obiecte d e cult, artă populară, arheologie, în această
formulă funcționează până din anul 1960. A avut și perioadă de un deceniu în care a fost închis
pentru ca apoi să funcționeze în actuala clădire, monument istoric din secolul al XIX -lea (vezi fig.
6.8.). În int eriorul muzeului, vizitatorul poate să admire costume populare, țesături de interior,
mobilier, unelte, icoane, ceramică, etc. (vezi fig. 6.10 .), scopul principal al acestei expoziții este de
a prezenta principalele ocupații avute de -a lungul timpului de l ocuitorii din zona Rupea.
Fig. 6.8. -6.9. Clădirea monument istoric în care este găzduit muzeul etnografic (stânga) și exponate din interior.
Sursa: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=154&imgord=2& -Muzeul -de-Etnografie -Gheorghe -Cernea –
RUPEA -Brasov
Obiceiuri și tradiții din zona Ru pea-Cohalm
Zona etnografică Rupea -Cohalm este una foarte bogată și valoroasă. Costumul popular
fiind cea mai de preț avuție din acest punct de vedere. Există multă mândrie în portul acestuia și
poate fi admirat mai ales la sărbători sau nunți.
Ansamblul Cohalmului , este alcătuit din 44 de persoane, care duc mai departe tradițiile și
portul popular al zonei. Recunoscut pentru dansurile și cântecele populare, este invitat periodic la
numeroase evenimente de profil 35.
Tradițiile și obiceiurile populare , și-au păstrat într -o bună măsură originalitatea. La
nivelul comunităților rurale viața social se desfășoară în concordanță cu un anume instrument de
măsurar e a timpului, care să pună în a cord varietatea preocupărilor umane cu fenomene constant
33 ***http://ziarullumina.ro/cum -a-renascut -vechea -biserica -din-rupea -26906.html , accesat în data de 2.03.2018.
34 ***http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=154 , accesat în data de 5.03.2018.
35 ***http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=31 , accesat în data de 5.03.2018.
35
ale mediului terestru și cosmic. Aceste legături sunt materializate prin multiple sărbători și ritualuri
specifice zonei Rupea -Cohalm (vezi fig. 6.10 .).
Fig. 6.10 . Ansamblul Cohalmului în port popular traditional. Sursa: http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=31 ,
accesat în data de 5.03.2018.
Întregul evantai al manifestărilor folclorice se bazează pe evidența a trei calendare: civil –
cu două solstiții și două echi nocții, bisericesc și popular.
În cadrul calendarului popular apar mai multe tipuri de manifestări:
1. Sărbătorile de iarnă : Crăciun, Anul Nou, Boboteaza; cele mai cunoscute practici sunt colindul,
uratul cu capra, ursul, teatrul popular al irozilor, str igărul prin sat;
2. Sărbătorile agricole ale primăverii : sunt legate de începutul anului agrar (Sântoader,
Sângeorgiu, Armindeni, Ramura Verde;
3. Sărbătorile pastorale ale primăverii : legate de adnuatul oilor și începutul pășunatului la munte
(Focul Viu, Tânjaua, Sâbra Oilor) sau coborâtul lor toamna (Sânmedru);
4. Sărbătorile verii : include manifestări legate de bogășia recoltelor (Sânziene, Paparudele);
5. Sărbătorile specifice muntelui : se desfășoară în așezările situate pe plaiurile montane sau la
poalele lor (Nedeile, Sântilie).
Sărbătorile legate de desfășurarea calendarului religios sunt cunoscute mai ales pentru
prăznuirea zilelor unr sfinți, arhangheli, apostolic, care reprezintă și hramul multor lăcașe de cult,
sărbătoarea de Crăciun sau Învierea Domnului, sau ceremoniile legate de evenimente din viața
omului . Alături de acestea se pot aminti și unele manifestări folclorice păstrătoare de multe
obiceiuri și datini: târgurile (locuri de schimb și vânzare a unor produse obținute din păstorit) și
festivalurile (manifestări artistice cu program variat, având caracter ocazional și care treptat și -au
pierdut din legăturile cu vechile ritualuri, devenind un eveniment artistic, distractive și de
spectacol).
Dacă cele prezentate mai sus sunt specifice și altor regiuni etnografice, specific pentru zona
Rupea -Cohalm sunt următoarele: nunta românească de la Rupea, balul portului popular, Festivalul
Cetăților, iar dintre obiceiurile specifice, șezătoarea cu bardahoaze.
Nunta tradițională de la Rupea , se ref eră la nunta cu călărași, un obicei foarte vechi,
datând de sute de ani și respectat cu strictețe. Este un moment important al vieții, se îmbracă portul
popular iar evenimentul este marcat de dansuri și cântece tradiționale care evocă bucuria.
36
Balul Port ului Popular , este un eveniment în care se poartă din nou cu mândrie portul
popular, de fapt, o carte de vizită a regiunii. Găzduit de cele mai multe ori în incinta cetății, a fost
inaugurat în urma cu 38 de ani, din dorința de a nu se pierde din valorile populare ale zonei ( vezi
fig. 6.11 ).
Fig. 6.11 . Balul portului popular din Rupea. Sursa: youtube.com , accesat în data de 5.03.2018.
Plugarul , este un obiectiv specific primăverii, are loc a doua zi de Paști, cu origini
ancestrale, pre -creștine. După slujba religioasă, tinerii merg la casa unuia dintre ei, cel care va juca
rolul plugarului, se vor cânta cântece populare și se va dansa. Plugarul costumat într -un anume fel
va fi purtat apoi prin sat, aruncat în apă, deghizat el va stropi din nou pe toată lumea cu apă.
Evenimentul este însoțit de dansuri și cântece populare.
Sărbătoarea cununii (Kronenfest) , este o ceremonie specifică de vară, caracteristică
comunităților săsești, constă în împletirea unor cununi din flori viu colorate, ornată cu panglici și
pusă în grădina casei parohiale. După slujbă, sătenii îmbrăcați în straie populare merg în jurul
cununii și cântă diferite melodii. Este o sărbătoare care marchează trecerea de la primăvară la vară,
apariția vegetației abundente și a soarelui.
Șezător ile, vizează fetele și femeile, se țin de regulă în postul Crăciunului în casa unei fete
necăsătorite, sunt structurate în funcție de vârstă, dar au acces și tinerii feciori, fiind o foarte bună
ocazie de a cunoaște viitoarea soție. Se cântă și se toarce c ânepă, lână sau se țese.
Festivalul Cetăților la Rupea , are loc în localitățile ce au pe teritoriul lor cetăți din diferite
perioade istorice. Cu această ocazie sunt invitate ansambluri folclorice renumite. Mai este numit
și Festivalul Fortăreței , are loc din anul 1968, iar la Rupea nu a lipsit în nici un an. Festivalul
cuprinde printre altele: paradă a costumelor populare, prosoape tradiționale făcute manual sunt
arborate la geamuri, cântece și dansuri interpretate de artiști din diferite zone folclorice dar și
reprezentanții unor minorități naționale (vezi fig. 6.12 .). Festivalul se va încheia cu un marș la care
participă toți reprezentanții orașelor iar retragerea se va face sub lumina torțelor , este un spectacol
care poate atrage turiștii, mai ales dacă este cunoscut prin diferite mijloace (mass -media).
37
Fig. 6.12. Festivalul Cetății la Rupea, 2016. Sursa: http://galatbn.ro/index.php?L=0 , accesat în data de 5.03.2018.
Foșnic , este o sărbătoare de la începutul lunii ianuarie, este un obicei săsesc dar cu rădăcini
mult mai adânci în istorie, se pare chiar din perioada romanilor. Se serbează Unirea Principatelor,
se cântă și se dansează Hora Unirii, dans, cântec și port popular.
6.2.4. Alte resurse turistice antropice
Alte obiective turistice vizează localitățile care aparțin administrativ de Rupea, astfel, în
Fiser există o biserică fortificată . Biserica este decorată cu picturi renascentiste, fiind ridicată
între secolele XV -XVI. Biserica nu are o suprafață mare și este înconjurat de ziduri cu turnuri
(vezi fig. 6.13. -6.14.).
Fig. 6.13. -6.14. Biserica Evanghelică Fortificată din Fiser. Sursa: www.rupeaturistica.ro , accesat în da ta de
5.03.2018.
Construcția are o poziție strategică, în vârful unui deal din nordul satului, fiind formată
dintr -o sală de mici dimensiuni și un cor. Zidul de apărare are o formă neregulată și urmărește
denivelările terenului. De precizat că o piesă ori ginală din altar a fost furată dar a fost descoperită
în anul 1990, acum se află la Sibiu.
În orașul Rupea, alte obiective turistice de natură antropică sunt: ștrandul Rupea (în prezent
nu este funcțional), Parcul Central (destinat agrementului și relaxării), Biserica Catolică, elemente
care intră în categoria potențialului turistic latent.
38
Capitolul 7. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
Infrastructura turistică reprez intă sistemul economic de servire a turiștilor, de asigurare a
tuturor condițiilor pentru atingerea unui sejur cât mai reușit, implicând toate serviciile turistice
angrenate în cadrul consumării produsului turistic. Serviciile de cazare, materializate prin baza de
cazare existentă, servicii de servire a mesei concretizate prin prezența unităților de profil, servicii
de transport, tratament, dar și cele auxiliare – complementare, dintre care cele mai importante sunt
cele de informare turistică.
7.1. Căile de comunicație
Sistemul căilor de comunicații la care este racordat orașul Rupea, este reprezentat din
drumuri care brăzdează văile largi ale reliefului colinar sau pe cel al Podișului Hârtibaciu, axat și
pe văile secundare care asigură conexiunea între localități.
În privința căilor rutiere, orașul Rupea, este foarte avantajat de situarea pe drumul
european E60 (Brest – Basel – Bregenz – Rosenheim – Budapesta – Oradea – Cluj Napoca – Constanța).
În privința căilor ferate, orașul este situat pe Magistrala 300 (București Nord – Brașov –
Sighișoara – Teiuș – Cluj Napoca – Oradea – Ungaria), localitatea fiind deservită de o gară în acest
sens.
Fig. 7.1. -7.2. E60 aproape de Rupea (stânga) și poziția orașului Rupea pe Ma gistrala 300 (culoare galben)
Sursa: www.motoroute.ro , accesat în data de 6.03.2018.
Din punctul de vedere al traficului aerian, orașul Rupea poate fi deservit de două
aeroporturi din apropiere, cel de la Târgu Mureș și Sibiu .
Cursele locale se fac prin intermediul companiilor de transport prestatoare de servicii de
transport, sunt puse la dispoziția turiștilor, autobuze sau microbuze, există și o linie directă cu
orașul Brașov. Orașul Rupea urmează și fie legat astfel și de orașul Făgăraș prin Jipert (4 5 km) dar
și cu localitatea Homorod (8 km pe sens) tur și retur. La nevoie există și posibilitatea de a lua un
taxi.
39
7.2. Structurile de primire turistică
În cadrul structurilor de primire turistică un rol primordial revine serviciilor de cazare .
Astfel, conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, în orașul Rupea, în anul
2017, au fost înregistrat 4 unități de cazare (1 hotel, 2 moteluri, 1 pensiune turistică), reprezentând
o capacitate totală de cazare de 172 locuri 36.
Dintre unitățile de cazare existente, cel e mai bine este clasificate sunt: Pensiunea Michael
s House ***- dintre serviciile oferite pot fi menționate: Wi -Fi gratuit, parcare privată gratuită,
facilități pentru grătar, baie privată cu cadă sau cabină de duș, uscător de păr, bucătăria este comună
complet utilată și zonă de relaxare; Hotel Dumbrava ***- localizat la 5 km de centrul orașului,
oferă acces Wi -Fi gratuit, restaurant cu specific tradițional românesc, camere cu TV cu ecran plat,
mini-frigider, baie pr ivată cu cabină de duș, bar cu terasă, iaz de pescuit, parcare privată gratuită;
este situat la numai 2,5 km de Cetatea Rupea și la 10 km de Biserica Fortificată de la Viscri 37
Fig. 7.3. -7.4. Pensiunea Michael s House (stânga) și Hotel Dumbrava, ambele din Rupea.
Sursa: www.booking.com
Sursa: arhivă personală ( fig. 7.4 ) , fotografiat in data de 12.06.2018
Motelul Rupea ** este o altă unitate de cazare din localitate la numai 2 km de cetate. Oferă
acces Wi -Fi gratuit, TV prin cablu și parcare gratuită, camere au balcon și baie privată cu duș.
Serviciile de alimentație, sunt asigurate de Restaurantul Dumbrava din cadrul hotelului
omonim (cat. I, 150 locuri, bucătărie tradițională și internațională) și de restaurantul Casa del
Gusto. La câțiva km în afara orașului, spre Homorod se află un alta restaurant Casa Românească.
36 ***http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat în data de 6.03.2018.
37 ***https://www.booking.com/hotel/ro/hotel -dumbrava.ro.html ?, accesat în data de 6.03.2018.
40
Fig. 7.5. -7.6. Casa del Gusto (stânga) și Restau rant Dumbrava. Sursa: http://www.hotel -dumbrava.ro
Principala activitate de agrement turistic este drumeția. Din Rupea pornesc numeroase
trasee turistice care trec prin diferite localități unde pot fi vizitate valoroase obiective turistice ( vezi
fig. 7.7 .).
Fig. 7.7. Trasee turistice cu plecare din orașul Rupea. Sursa: http://www.rupeaturistica.ro/harti -si-circuite -turistice/ ,
accesat î n data de 10.03.2018.
41
Traseul 1: Rupea – Ungra – Ticușu Vechi – Cobor – Jibert – Dacia (prin Felmer și Văleni)
– cazare: Rupea;
– durată: 1 zi;
– mijloace de transport: autoturism, parțial curse locale, pe jos, bicicleta;
– distanță: 60 km (DJ 132, DJ 105 A);
– obiective: Cetatea și Biserica Evanghelică din Rupea, Biserica Evanghelică Fortificată din
Ungra, Biserica Evanghelică Fortificată din Ticușul Vechi, Biserica Evanghelică Fortificată din
Cobor, Biserica Evanghelică Fortificată din Jibert, Biseri ca Evanghelică Fortificată din Dacia.
Traseul 2: Rupea – Hoghiz – Racoș (prin Bogata Olteană și Dopca)
– cazare: Rupea;
– durată: 1 zi;
– mijloace de transport: autoturism, parțial curse locale, tren (Rupea – Racoș), pe jos, bicicletă;
– distanța: 45 km (DJ 132, DN13/E60, DJ 131 D, DJ 131 C);
– obiective: Hoghiz (Biserica Reformată și Unitariană, Castelele Haller și Kalnoky), Pădurea
Bogății, Racoș (Castelul Sukosd -Bethlen, coloanele de bazalt, lacul Brazi, fostul vulcan, vârful
Ticușului).
Traseul 3: Rupea – Viscri – Bunești – Criț- Meșendorf – Roadeș – Fișer
– cazare: Rupea;
– durată: 1 zi;
– mijloace de transport: autoturism, curse locale – parțial, pe jos, bicicletă;
– distanța: 36 km (DJ 132, DJ 132 B, DJ 137 A);
– obiective: Biserica Evanghelică Fortificată d in Viscri, Biserica Evanghelică Fortificată din
Buneșți, Biserica Evanghelică Fortificată din Criț, Biserica Evanghelică Fortificată din Meșendorf,
Biserica Evanghelică Fortificată din Roadeș, Biserica Evanghelică din Fișer, stejarii seculari de la
Fișer.
Traseul 4: Rupea – Homorod – Mercheașa – Jimbor – Ionești – Drăușeni – Cața – Beia – Homorod
(prin Ocland și Sânpaul)
– cazare: Rupea;
– durată: 1 zi;
– mijloace de transport: autoturism, parțial tren (Rupea – Cața);
– distanța: 65 km (DJ 132, DJ 131, DJ 133, DJ 13 2 B, DJ 137 A);
– obiective: Biserica Evanghelică Fortificată din Homorod, Biserica Evanghelică Fortificată din
Mercheașa, Cetatea și Biserica Evanghelică din Jimbor, Biserica Evanghelică Fortificată din
Drăușeni, Biserica Unitariană Fortificată din Ioneșt i, Biserica Evanghelică Fortificată din Beia,
Biserica Evanghelică Fortificată din Cața.
42
Informarea și promovare turistică se face prin diferite mijloace dar cele mai utilizate
sunt: promovarea online, site -ul www.rupeaturistica.ro (vezi fig. 7.8 .), și prin mijloace pe suport
letric, mai ales cele comercializate la târgurile de turism ( vezi fig. 7.9 .).
Fig. 7.8. -7.9. Site -ul de promovare turistică www.rupeaturistica.ro (stânga) și standul zonei turistice Rupea la Târgul
de Turism de la București, anul 2016. Sursa: www.rupeaturistica.ro , accesat în data de 10.03.2018 .
În cadrul promovării turistice o cont ribuție semnificativă o are mass -media locală și
națională , pe rețele de so cializare sau prin intermediul agențiilor de voiaj turistic.
43
Fig. 7.10 Harta obiectivelor turistice , orașul Rupea
44
Capitolul 8. TIPURILE ȘI FORMELE DE TURISM
Numeroasele posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor
tipuri și forme de turism principale din care ulterior au derivat și alte forme secundare, care au
cunoscut traiectorii de dezvoltare proprii. Există mai multe criterii după c are se pot clasifica
tipurile de turism, dar cele mai importante sunt cele după proveniența turiștilor, după durata
sejurului, după volumul fluxului turistic, după vârstă, stare civilă, profesie, stare socială, etc.
8.1. Tipuri de turism
În funcție de a numite criterii pot fi clasificate tipurile de turism pe care practică pe teritoriul
administrativ al orașului Rupea:
1. Criteriul provenienței turiștilor :
– Turism intern : reprezentat de populația proprie a unei țări care se deplasează la nivelul
teritoriului național pentru sejururi și vacanțe; în statele cu o puternică industrie turistică (Franța,
Spania, Germania, Olanda, Cehia, Polonia, etc.), turismul intern reprezint ă 60-80% din totalul
circulației turistice. Rolul turismului intern se manifestă mai ales în perioadele când fluxul turistic
internațional este mai scăzut. Turismul intern permite ca cetățenii șă-și cunoască propriile valori.
– Turismul internațional : reprezintă deplasarea turiștilor în afara granițelor țării de origine pentru
mai mult de 24 de ore. Turismul internațional prezintă câteva motivații din care se pot menționa:
dorința de a cunoaște locuri noi, de a trăi experiențe noi, aglomerația existentă în stațiunile turistice
interne sau lipsa de servicii de calitate în țara de origine, prețurile atractive practicate de multe
state cu potențial turistic ridicat, existența unor obiective naturale și culturale înscrise în
Patrimoniul Cultural Mondial. La niv elul unei țări se pot înregistra două direcții de bază a
fluxurilor turistice: flux turistic de sosiri și flux turistic de plecări. Turismul internațional joacă un
rol esențial în echilibrarea balanței de plăți valutare.
2. Criteriul volumului de participa nți
– Turismul individual: este practicat de persoane izolate, cu posibilități materiale bune, de familii
sau în grupuri de maxim 4 persoane; turiștii folosesc de regulă mijloacele personale de deplasare
sau mijloacele comune.
– Turismul de grup: este mult mai solicitat, practicat de un număr mare de turiști care pot
beneficia de o serie de înlesniri financiare.
3. Criteriul modului de desfășurare
– Turism organizat și semiorganizat : pentru aceste două forme de turism, agențiile de turism
sunt preocupate în a asigura în condiții cât mai bune, cu servicii complete și atractive a produselor
45
turistice vândute clienților; prin facilitățile atractive, comoditatea serviciilor și prin buna utilizare
a capacităților de cazare și alimentație, acest tip de turism ca a vea întotdeauna bune perspective de
dezvoltare.
– Turismul neorganizat : acest tip de turism s -a dezvoltat mai ales în ultimele trei decenii ca
urmare a creșterii duratei vacanțelor și a veniturilor individuale; clientul are libertatea de a -și alege
propriu l circuit sau destinația turistică, mijlocul de transport folosit iar turiștii care practică acest
tip de turism duc venituri mult mai substanțiale țării de primire.
4. Criteriul sezonalității:
Sezonalitatea este determinată de factorii climatic i și de dotarea, respectiv calitatea
serviciilor turistice.
– Turismul continuu (permanent): practicat în stațiunile balneare cu dotări ce permit un regim
permanent și în marile centre urbane, unde spațiul citadin oferă toate facilitățile de vizitare și s ejur.
– Turismul discontinuu (sezonier): practicat îndeosebi în stațiunile montane pentru sporturi de
iarnă, în cele balneare de interes local cu regim sezonier, cele de litoral, fiind de fapt împărțit în
turism de vară și turism de iarnă; în cadrul aceste i forme de turism este inclus și turismul practicat
la sfârșit de săptămână.
– Turism liber (de circumstanță): se derulează în funcție de propriile motivații ale turiștilot, sau
în funcție de anumite evenimente științifice, culturale, sportive.
5. Criteriul duratei de sejur:
Durata de sejur este în funcție de timpul liber al turiștilor, venituri acestora și atractivitatea
și accesibilitatea destinației turistice, se pot adăuga astfel trei tipuri de turism:
– Turism de lungă durată: se practică în stațiunile balneare și montane îndeosebi, de turiștii de
vârsta a treia sau de către tineri și copii în cadrul vacanțelor; se pot include sejururi de 30 zile și
chiar mai mult; presupune servicii de foarte bună calitate, la prețuri atractive, ca re să permită
fidelizarea clientelei.
– Turism de durată medie: se practică până la 30 de zile dar cel mai des pentru o perioadă de 21
de zile care corespunde tratamentelor balneare; la nivelul celorlalte tipuri de stațiuni turistice sau
localități există posibilitatea unor sejururi mai lungi cu condiția ca serviciile de agrement și
divertisment, animația să fie bine organizate și variate.
– Turism de scurtă durată : se desfășoară pe perioada de 2 -3 zile mai ales la finalul săptămânii
sau cu prilejiul unor manifestări culturale, sportive, sărbători religioase (pelerinaje).
6. Criteriul mijloacele de transport folosite
Atragerea unui număr cât mai ma re de turiști este mult influenț ată de rețeaua de căi de
comunicați e cu care este dotată fiecare ța ră. Densitatea acestora, înzestrarea tehnică, modernizarea
mijloacelor de transport, diversitatea și calitatea serviciilor oferite constituie un punct forte în
46
determinarea turiștilor pentru alegerea unei destinații turistice. Turiștii, în funcție de posibil itățile
materiale, timp disponibil, folosesc toate categoriile de transport existente: feroviar, rutier, aerian,
naval sau pedestru. În acest moment cele mai folosite mijloace de transport folosite sunt cele
feroviare și rutiere.
7. După gradul de mobilitate al turiștilor se detașează:
– Turismul de sejur : când turiștii își petrec în același loc mai multe zile de vacanță sau concediu
care se poate desfășura de la 30 de zile la o săptămână;
– Turismul de circulație : implică programe complexe, ce incl ud circuite, excursii tematice cu
popasuri de 1 -2 zile într -o localitate turistică;
– Turismul de tranzit : cuprinde turiștii care se găsesc în tranzit printr -o anume regiune sau țară,
având un impact redus asupra încasărilor turistice.
8. Criteriul structu rii pe vârste și stare civilă
În funcție de vârsta turiștilor există un turism practicat de copii în tabere școlare, sau de
tineret în tabere de profil sau stațiuni dedicate lor și un turism destinat cu precădere vârstei a treia,
specializat, în s tațiunile balneare.
9. Criteriul particularităților sociale ale cererii
– Turismul particular : include persoanele cu venituri mari, care solicită servicii turistice de lux
sau cu înalt grad de confort și care practică forme mai deosebite de turism (vânătoare, croziere,
artă și cultură);
– Turismul social : este destinat celor cu venituri modeste și a celor care beneficiază de sistemul
asigurărilor sociale; turiștii cu venituri modeste și cei cu familii, tinerii care pot să beneficieze de
anumite faci lități și gratuități;
– Turismul de masă : practicat în zilele de sfârșit de săptămână, în concedii sau vacanțe, în unități
de confort modest sau mai redus, pe toată durata anului.
10. Criteriul motivației:
Se referă la cauzele ob iective sau subiective care determină deplasările turiștilor dintr -o
țară în alta sau dintr -o regiune în alta. Astfel, în cazul zonei Rupea există:
– turism de recreere și odihnă;
– turismul cultural – istoric;
– turism balnear și de sănătate;
– turism rec reativ – sportiv;
– turism pentru tineret;
– turism cultural – religios și de pelerinaj;
– turism de afaceri și reuniuni;
– turism științific și ecologic.
47
8.2. Criteriile de clasificare și particularitățile formelor de turism
În România s -au dezvoltat, în timp și spațiu, tipuri și forme de turism tradiționale, clasice,
reprezentate prin turismul montan, litoral, balnear, cultural -itinerant, cu evoluția ulterioară a unor
subtipuri. La nivelul orașului Rupea se practică și sunt p racticabile câteva tipuri de forme de
turism. Acestea sunt reprezentate în principal de:
Turismul balnear
Are cea mai bună reprezentare în teritoriu, ca urmare a bogăției de resurse balneare. Prin
stațiuni sunt valorificate aproape toate tipur ile de ape minerale, mofetele, nămolurile organice și
anorganice, climatul salinelor și calitățile terapeutice ale litoralului.
Pe teritoriul României se găsesc circa 1/3 din resursele balneare europene. Dintr -un total
de 160 stațiuni balneare , doar 25 sunt de interes național, restul având un rol secundar pe piața
turistică internă și europeană. Cele mai cunoscute sunt: Covasna, Tușnad, Călimănești, Olănești,
Buziaș, Sinaia, Băile Felix, Neptun, Eforie Nord. Un număr de 7 stațiuni sunt cunoscu te și pe piața
turistică internațională: Băile Herculane, Băile Felix, Călimănești – Căciulata, Covasna, Băile
Tușnad, Slănic Moldova, Vatra Dornei. La nivel național, stațiunile balneare dispun de 16% din
capacitatea de cazare și 60% din cererea turistică internațională.
În cazul orașului Rupea, potențialul turistic balnear este mult limitat numai la izvoarele
minerale ce apar la baza stâncii de bazalt pe care se află cetatea, conțin hidrogen sulfurat și de
aceea pot fi utilizate numai pentru tratamente ex terne și într -un cadru neorganizat.
Turismul cultural -istoric, itinerant
Are mai multe subtipuri: religios, pelerinaj, etnografie, arheologie, etc. Se axează pe un
număr ridicat de monumente, dar care nu au fost valorificate la același nivel. Se remarcă dispersia
lor mare în teritoriu fapt ce necesită o rețea de căi de comunicație bine pusă la punct.
Prezența unor obiective turistice, cum sunt Cetatea Rupea sau obiectivele de factură
religioasă pot să se constituie în puncte de atracție turist ică așa cum deja Cetatea Rupea este cel
mai important obiectiv turistic din acest perimetru.
Turismul urban
Este o formă nouă de turism, axată pe centre istorie vechi. Acestea păstrează încă mărturii
de civilizație și viață spirituală pe vechi vetre istorice. Dezvoltarea funcției turistice, la nivelul
marilor orașe este legată de calitatea managerială urbană. Este nevoie ca instituțiile culturale și
muzeale, monumentele de arhitectură să se gă sească în anumite forme de conservare și funcționare
optimă. Principalele orașe românești care îți pot dezvolta o funcție turistică sunt: Suceava, Iași,
Constanța, Brașov, Râmnicu -Vâlcea, Sibiu, Cluj -Napoca, Arad, Oradea, Baia Mare, T imișoara,
Drobeta Turnu -Severin dar și Rupea se poate alinia în cadrul aces tei forme de turism.
48
Turismul de afaceri și congrese
Formă de turism mult neglijată înainte de anul 1989, a devenit una dintre cele mai practicate
forme de turism în prezent odată cu racordarea României la diversitatea problemelor
internaționale , creșterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru România dar și datorită
expansiunii acestui tip de turism pe piața turistică internațională. Aceste întruniri se axează pe
servicii turistice de lux (4 -5*), introducerea unor trenuri de mare vitez ă, modernizarea
aeroporturilor, realizarea electronică a rezervărilor, conectarea la marile sisteme de transport.
Există câteva localități, multe și cu funcție turistică care s -au specializat în această formă de turism:
Sinaia (Hotel Mara, Palace), Mangali a (Hotel President), București (Hotelurile București, Athene
Palace, L ebăda, Parc, World Trade Center, Centrul de Conferințe – Snagov.
Turismul rural
A avut o evoluție inconstantă în perioada 1960 -1989 determinată de politica privind
regimul circulației turiștilor străini, când puține sate au fost integrate în anumite circuite turistice
(13 localități rurale). Constituirea A.N.T.R.E.C. și a altor asociații turistice non -guvernamentale a
determinat dezvoltarea acestei forme de turism. Astfel, î ntr-un număr de 31 de județe integrate în
catalogul rural, există circa 2 000 de gospodării și ferme agricole dispuse să primească turiști,
oricum o cifră mică față de cele 6 milioane de gospodării sătești. În cazul orașului Rupea se poate
practica în loca litățile rurale aflate sub administrarea orașului Rupea.
Turismul de tineret
A apărut încă de la începutul secolului XX, mai ales pentru drumețiile montane, când au
fost construite și primele cabane. Ulterior, în anul 1968, a luat ființă B.T.T (Biroul de Turism
pentru Tineret) care între timp s -a modificat în Biroul de Turism și Tranzacții. Baze pentru acest
tip de turism mai există încă la Pârâul Rece, Costinești, Bușteni, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul
Mureșului, campingul Roșu -Delta Dunării.
Turismul de sfârșit de săptămână
Este o formă de turism cu o anumită tradiție, fiind legată de nivelul mai redus la turiștilor
care își pot permite vacanțe scurte de numai 2 -3 zile. Cele mai solicitate rămân zonele de recreere
și odihnă, stați unile turistice din apropierea principalelor centre urbane. Sunt necesare noi
investiții, modernizări prin care zonele periurbane să ofere servicii turistice de calitate,
ecologizarea zonelor respective și protecția spațiilor verzi.
Agroturismul
Se conturează ca o activitate capabilă să va lorifice excedentul de cazare c are există în
numeroasele gospodării țărănești; ca un ansamblu de bunuri și servicii oferite direct de
gospodăriile țărănești spre consumul persoanelor care, pe o perioadă de timp determinată, vin în
așezările rurale pentru odihnă, recreere, agrement sau chiar pentru cură bal neară, afaceri, studii.
49
Capitolul 9: CIRCULAȚIA TURISTICĂ
În graficul 9.1 este prezentată situația circulației turistice din orașul Rupea pentru peri oada
2009 -2016. Analiza indică un trend general ascendent, astfel se observă o creștere importantă din
anul 2009 (4 535 sosiri) în anul 2010 (7 565 sosiri) după care numărul se va menține oarecum
constant timp de trei ani pentru ca din 2013 în 2014 creșter ea să ceva mai consistentă de aproape
1 000 sosiri turistice odată cu deschiderea cetății care a fost modernizată și inclusă în circuitul
turistic intern și chiar internațional.
Grafic 9.1. Sosiri turistice în oraș ul Rupea, perioada 2009 -2016
Sursa: http ://statistici.insse.ro/shop/
După anul 2013, rezultatele investițiilor în infrastructura turistică se reflectă și în numărul
sosirile care a crescut la aproape 10 000 sosiri în anul 2015, urmat de o scădere la 8 567 sosiri
pentru anul 2016, fapt determinat cel mai probabil de fa ptul că cetatea a devenit deja un obiectiv
cunoscut iar politicile de promovare nu au mai fost chiar atât de susținute.
În graficul 9.2. este prezentată situația sosirilor turistice pe tipuri de cazare în orașul Rupea
pentru anul 2016. Spre deosebire de majoritatea localităților unde ponderea celor care preferă
Grafic 9.2. Sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare în orașul Rupea , anul 2016
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ 4535756568587396 736382379971
8567
020004000600080001000012000
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Nr. sosiri turistice
Anul de referință
Număr sosiri turistice
65781861128
Motel Hotel Pensiune turistică
50
hotelul este precumpănitoare, în cazul orașului Rupea, peste 75% preferă motelul, acest lucru
datorându -se faptului că există două unități de acest tip care oferă în primul rând servicii la tarife
mai mici. În oraș există numai un singur hotel care atras n umai 1 861 sosiri turistice în anul 2017.
Pensiunile turistice au o pondere redusă din acest punct de vedere dintr -un motiv foarte clar, există
o singură unitate.
În graficul 9.3 este prezentată situația sosirilor turistice pe luni, în orașul Rupea, pent ru
anul 2017. Graficul indică o evoluție destul de oscilantă care tinde spre un vârf în luna august
(peste 1 500 sosiri). Luna cu cele mai puține sosiri este decembrie (439).
Grafic 9.3. Sosiri turistice pe luni, anul 2017, orașul Rupea
Sursa: http://sta tistici.insse.ro/shop/
Ponderea ceva mai mare din luna aprilie, chiar mai mare decât luna mai, poate fi explicată
prin participarea turiștilor la sărbătorile pascale . Mai greu de explicat este scăderea numărului de
sosiri din iunie (1 211) în iulie (924), probabil pe baza unor evenimente culturale care au loc în
Rupea în luna iunie.
Graficul 9.4. indică numărul de înnoptări turistice în orașul Rupea pentru perioada 2009 –
2016. Analiza datelor indică o evoluție aproape similară cu cea a sosirilor turistice .
Grafic 9.4. Înnoptări turistice în orașul Rupea, perioada 2009 -2016
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ 474756
603924
6761211
9241532
6841341
494439
020040060080010001200140016001800
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Sosiri turistice
72151003712638
11009117571328715951
13568
05000100001500020000
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr.înnoptări turistice
51
Cele mai multe înnoptări cu scop turistic au fost înregistrate în anul 2015 (aproximativ 16
000) iar cele mai puține în anul 2009 (7 215). Și în cazul înnoptărilor, creșterea este semnificativă
odată cu deschiderea cetății, de la 11 009 în anul 2012 la aproximativ 16 000, în anul 2015. Odată
cu scăderea sosirilor din 2016, a scăzut ca o consecință logică și numărul de înnoptări, în acest caz
la aproximativ 13 500.
Graficul înnoptărilor turistice din orașul Rupea, anul 2016, comparativ cu preferința
sosirilor pentru același an indică o scădere a ponderii celor care au preferat cazare pentru mai multe
nopți în cadrul celor două moteluri și o creșt ere ușoară a celor care au preferat hotelul pentru un
număr ceva mai mare de înnoptări.
Grafic 9.5. Înnoptări turistice pe tipuri de unități de cazare în orașul Rupea, anul 2016
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Numărul de înnoptări pe luni, în orașul Rupea, pentru anul 2017, redat în graficul 9.6 indică
o evoluția foarte apropiată de cea a sosirilor. Luna august este în continuare luna preferată pentru
sosiri și înnoptări datorită mai ales faptului că este luna concediilor și vacanțelor școlare iar resursa
de timp este mai mare.
Grafic 9.6. Înnoptări turistice pe luni, anul 2017, orașul Rupea
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ 94643830274
Motel Hotel Pensiune turistică
11111059
8051456
13291856
12792114
10982075
716776
05001000150020002500
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Înnoptări turistice
52
Un fapt interesant este relevat de numărul destul de mare de sosiri și înnoptări din luna
octombrie. Se poate exp lica prin faptul că luna octombrie este preferată pentru team -buildinguri,
cursuri, stagii de pregătire, iar numărul firmelor, corporațiilor, multinaționalelor este din ce în ce
mai mare iar necesarul de pregătire a resursei umane este tot mai actual.
În tabelul 9.1. este reprezentată durata medie a sejurului în orașul Rupea, pentru perioada
2009 -2016. Este un indicator extrem de important, redă gradul de satisfacție al turiștilor pentru
produsele și servici ile turistice din oraș. O durată mai mare a sejur ului este evident un indicator
pozitiv. Durata medie a sejurului oferă anumite indicii în legătură cu anumite tipuri și forme de
turism practicate în cadrul orașului Rupea. Se calculează împărțind numărul de nopți la numărul
de sosiri turistice.
Tabel 9.1. Durata medie a sejurului, orașul Rupea, perioada 2009 -2016
Anul Înnoptări Sosiri turistice Durata medie a
sejurului
2009 7 215 4 535 1,59
2010 10 037 7 565 1,32
2011 12 638 6 858 1,84
2012 11 009 7 396 1,48
2013 11 757 7 363 1,59
2014 13 287 8 237 1,61
2015 15 951 9 971 1,59
2016 13 568 8 567 1,58
Sursa: Prelucrare personală (2018)
Datele indică faptul că, în nici unul dintre anii analizați, nu se va depăși 2 nopți de cazare,
de fapt, durata medie a sejurului este sub 1,60 nopți. În consecință, se observă predominarea
turismului de sfârșit de săptămână, de week -end, sau a celui de tranzit. În condițiile în care cetatea
este singurul obiectiv promovat și pus în valoarea corespunzător nu este suficient să prelungești
durata sejurului unui turist nu mai cu un singur obiectiv. Este nevoie de diversificarea ofertei de
agrement și promovarea potențialului turistic latent.
53
Capitolul 10: STUDIU DE CAZ: P ERCEPȚIA TURIȘTILOR CAZAȚI
ÎN ORAȘUL RUPEA ASUPRA TURISMULUI ÎN ZONA RUPEA
Metodologia cercetării
Un chestionar este un instrument destul de eficient de investigare daca este reali zat
corespunzător, conform normelor de investigare. A fost inventat de Sir Francis Galton și constă în
aplicarea de întrebări pentru acumularea de inform ații. Chestionarul prezintă câteva avantaje
importante: implică în general un cost redus, spre deosebire de ancheta prin telefon, implică mai
puțin efort, răspunsurile sunt standardizate și astfel ușor de acumulat datele.
Cu toate acestea există și anumite dezavantaje din care se pot menționa: rigiditatea
răspunsurilor standardizate și faptul că re spondenții trebuie să fie capabili să citească și să răspundă
întrebărilor
Chestionarele sunt de două mari categorii: c hestionare c u variabile cu măsură separate și
chestionare cu întrebări care sunt agregate într -o măsură, un index.
În general un chestionar este format dintr -un număr de întrebări care au un format fix dar,
la rândul lor, întrebările pot să fie: închise – când respondent ul alege un răspuns din cele existente
și întrebări deschise – respondentul formulează un răspuns propriu.
Pentru întrebările cu răspuns înch is există 4 scale de referință: dihotomică (două variante
de răspuns), nominală -politomă (două variante de răspuns într -o anumită ordine), ordinală –
politomă (două variante de răspuns comandate), mărgini t (respondentului i se oferă o scară mai
largă de răspunsuri). În cazul întrebărilor deschise unui respondent i se cere să completeze o
propoziț ie, astfel apar anumite probleme și î n privința sincerității răspunsului 38. Astfel pentru mai
bune rezultate, pentru fidelizarea chestionarului, întrebările trebuie să decurcă logic una din
cealaltă, pentru o bună rată de răspuns întrebările trebuie să dec urgă de la cele mai puțin sensibile
la cele mai dificile, de la cele generale la cele specifice 39.
Iată câteva reguli de construcție a întrebărilor 40: utilizarea declarațiilor în caz că persoanele
intervievate au alte opinii în afar a celor incluse în chestionar, existența unei lis te cu alte răspunsuri
posibile, utilizarea numai a declarațiilor pozitive sau negative, nu se recomandă ut ilizarea celor
duble -negative, presup unerile sunt excluse, formulare clară, ușor de înțeles pentr u toate nivelurile
educaționale, construcția întrebărilor trebuie să fie corectă gramatical, cu semne de punctuație;
38 Foddy, W. H. (1994). Constructing questions for interviews and questionnaires: Theory and practice in social
research (New ed.). Cambridge, UK: Cambridge University Press
39 Gillham, B. (2008). Developing a questionnaire (2nd ed.). London, UK: Continuum Internationa l Publishing
Group Ltd.
40 Mellenbergh, G. J. (2008). Chapter 10: Tests and questionnaires: Construction and administration. In H. J.
Adèr & G. J. Mellenbergh (Eds.) (with contributions by D. J. Hand), Advising on research methods: A
consultant's companion (pp. 211 –234). Huizen, The Netherlands: Johannes van Kessel Publishing
54
Administrarea chestionarului 41: intervievare orală, fața în față; pe suport de hârtie;
chestionar computerizat.
În realizarea unui studiu de acest tip se va ține cont de anumite aspecte de organizare și
pregătire a realizării chestiona rului: natura populației de referință și posibil itățile de definire ale
acesteia, informația disponibilă , natura și volumul eșantionului , precizia rezultatelor , criteriile
impuse de limitel e economice și de timp, costul. În realizarea unui sondaj există o strânsă
interdependență între cost și precizia realizării sondajului 42. Timpul de realizare este de -asemenea
un factor extrem de important.
Premisa cercetării
Turismul este cu siguranță un element modern din cadrul economiei actuale,
contemporane, moderne. Pentru realizarea acestui chestionar a fost nevoie de o resursă de timp
însemnată din diferite perioade ale anului, din plin sezon turist ic dar și din extrasezon. Consultarea
bibliografiei a fost primul pas pentru o mai bună cunoaștere a locurilor care urmau a fi vizitate.
Informațiile și datele statistice au fost analizate cu multă atenție mai ales acolo unde apăreau
anumite diferențe și n epotriviri. Sursele cu baze de date oficiale de la nivel regional și național,
prezintă anumite neconcordanțe cu realitatea, fiind utilizate datele alături de informațiile obținute
prin metoda interviului și a anchetei de teren. Interviurile nu au fost rea lizate selectiv prin alegerea
unor eșantioane, aleator ci au fost realizate la nivelul fiecărei unități de cazare existente.
Datorită perioadei limitate de timp atribuite cercetării temei, a suprafeței destul de mari
pentru cercetare, dar mai al es a multitudinii de elemente definitorii pentru tema cercetării, datele
rezultate au suferit câteva modificări, dar cont de rapiditatea evoluției (pozitive și negative) a
fenomenului turistic rural, se impun chiar modificări lunare.
Ancheta de teren, interviurile cu localnicii, cu factorii de decizie locali (primari, poliție,
cadre didactice) și numărul mare de fotografii m -au ajutat să cunosc situația reală a zonei turistice
din orașul Rupea și să definitivez concluziile și propunerile.
În cadrul analizei și cercetării, colectarii acestor date necesare pentru tratarea subiectului
prezentei lucrări, au apărut, inevitabil, dificultăți, probleme de neconcord anță în informațiile
colectate. Cercetarea de teren a fost însoțită de o documen tare bibliografică importantă ca număr,
solicitând în același timp corelarea cu date statistice și oficiale, astfel am constatat diferențe între
informațiile teoretice și reale, din partea persoanelor chestionate și din bazele de date existente.
Datorită s uspiciunii instalate în momentul chestionării, datele obținute de la persoanele respective
au și o notă de neveridicitate.
41 Leung, W. C. (2001). How to conduct a survey. StudentBMJ, 9, 143 -5.
42 Jemna D.V. (2005 -2006) Criterii de alegere a unei metode de sondaj , Analele științifice ale Universității
Alexand ru Ioan C uza din Iași, Științe economice
55
Grupul -țintă a fost reprezentat de persoane care au petrecut cel puțin o noapte de cazare în
orașul Rupea , au fost cole ctate 100 chestionare valide , aceasta fiind și cifra propusă la începutul
activității. S -au urmărit maxim 4 obiective generale transpuse în 10 întrebări .
Scopul cercetării
Scopul principal al acestei cercetări este stabilirea motivației pentru turiștii care vizitează
zona turistică Rupea și modul în care turismul din această zonă geografică poatre să devină un
factor de dezvoltare regiona lă. Se vor măsura următoarele aspecte : tipul de turism care reprezintă
principala motivație a turiștilor pentru a vizita această zonă turistică; valoarea turistică a cadrului
natural ca motivație pentru turiștii care vizitează Rupea ; determinarea unei motivații turistice ;
identificarea elemen tului turistic de ordin antropic care poate fi motivațional un factor generator
de sosiri turi stice; m odul în care cadrul cultural din regiune poate să susțină un flux turistic și să
devină pe viitor un element care să susțină motivația turistilor de a viz ita Rupea , și aici se pot
menționa, elemente de ordin folcloric, port popular, tradiții și obiceiuri arhaice, etc.
Obiectivele generale
Obiectivele generale vor fi numai în număr de maxim 3, astfel încât să fie construite un
număr de 10 întrebări care să aibă ca principală țintă, modul în care turismul rural se poate constitui
într-o reală șansă de dezvoltare economică locală, iată care sunt obiectivele generale propuse.
Obiectivele generale propuse
O1. Identificarea principalului element de motivație turistică care determină sosiri turisti ce în
zona turistică Rupea ;
O2. Perfor manța mediului cultural în desfășurarea activității de turism și importanța lui ca
factor motivational;
O3. Descoperirea premiselor turistice care pot genera motivații în plus potențialilor turiști
pentru a vizita orașul Rupea.
Ipotezele cercetării. Ipotezele de lucru se axează pe fiecare obiectiv prin realizarea
întrebărilor reportate la obiectivele propuse. Astfel pentru primul obiectiv este de așteptat ca
ponderea celor care au o atitudine pozitivă față de turism să una destul de mare în favoarea
practicării turismului, pentru că vorbim despre persoane care se află chiar într -o deplasare turistică,
deci ne putem aștepta ca să avem cifra zero în dreptul persoanelor care afirmă că nu practică deloc
turismul. Este interesant de văzut apoi ce fel de turism preferă cei intervievați, apreciez că în
această zonă majoritatea celor intervievați vin pentru tu rismul de agrement sau religios.
În ceea ce privește cunoașterea potențialului turistic este de apreciat că majoritatea din cei
intervievați cunosc bine regiunea, inclusiv obiective turistice naturale și antropice din regiune. Tot
în această privință, se poate măsura gradul de satisfacție a turistilor în privința stării de conservare
ale acestor obiective turistice. O stare de conservare bună, funcționează ca o premisă pentru
56
atragerea turiștilor în această regiune dar și crește valoarea obiectivului în sine iar nivelul de
satusfacție al t uriștilor este mai mare. În acest caz consider că vor exista și păreri critice,
nemultumiri în privința stării în care se află anumite obiective turistice.
De asemenea este presupus să se confirme următoarele idei:
Destinația turistică a fost aleas ă datorit ă factorilor culturali – istorici ;
Profilul turiștilor care vizitează zona turistică Rupea nu diferă de cel al altor turiști care
vizitează alte regiu ni turistice asemănătoare din România (de exemplu: Sighișoara) ;
Venitul reprezintă încă un element important în alegerea destinației turistice dar și pentru
tipul de turism ales.
Rezultatele cercetării
Iată și întrebările propuse turiștilor pentru atingerea acestor 3 obiective:
1. Ce tip de turism apreciați că este mai b ine promovat în orașul Rupea ?
a) Cultural; b) Religios; c) De agrement; d) Istoric ; e) Balnear; f) Altele (care).
2. Care sunt factorii care v -au determinat să decideți să vizitați orașul Rupea ?
a) Ineditul locului; b) Facilitățile oferite de unitățile de cazare; c) Publicitatea; d) Recomandările
rudelor (prietenilor); e) Experiența proprie; f) Alți factori (care).
3. Care este motivația alegerii domneavoastră?
a) Agrement; b) Recreere și odihnă; c) Confort; d) Dorința de cunoaștere; e) Alt motiv (care)
4. Care considerați că este principalul atuu, promovat, din punct de vede re turistic al orașului
Rupea ?:
a) Tradițiile etnofolclorice; b) Prezența unor obiective turistice naturale; c) Prezența unor obiective
turistice antropice; d) Infrastructura turistică; e) Legendele și poveștile locale; g) Gastronomia
locală.
5. Care atracție turistic ă din zona orașului Rupea considerați că este cel mai bine promovat
din punct de vedere turistic:
a) Cetatea Rupea ; b) Biserica evanghelică cu incintă fortificată ; c) Biserica o rtodoxă Sf. Nicolae ;
d) Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea ; e) Biserica Fortificată din Fiser ; f) Festivalul Cetăților
Medievale; g) Biserica Catolică ; h) Castrul roman Rupes ; i) Parcul și ștrandul Rupea .
6. În care dintre materialele promoționale ați descoperit aceste obiective turistice?
a) Broșurile agențiilor de turism; b) Site -urile autorităților locale de pe Internet; c) Publicitate
mass -media; d) Ofertele promovate la târgurile de turism; e) Bannere și plăci de informare pe
șosele; f) Alte surse (care?).
7. Cine considerați că ar trebui să se implice mai mult în promovar ea turistică a orașului Rupea ?
a) Autoritățile locale; b) Agențiile de turism; c) Unitățile de prestări servicii turistice; d)
Administratorii obiectivelor turistice;
57
8. Care dintr e elementele cultural e specifice zonei apreciați că este cel mai reprezentativ pentru
a fi promovat ca simbol cultural a zonei?:
a) Cântecele populare; b) Dansurile; c) Sărbătorile populare ocazionate de anumite evenimente de –
a lungul anului; d) Portul popular; e) Arhitectura specific caselor populare.
9. Ce v -a impresionat cel mai mult în urma sejurului în Rupea ?
a) Obiectivele turistice naturale; b) Peisajel e; c) Obiective le turistice cultural -istorice; d) Trecutul
și vestigiile istorice; e) Monumentele de arhitectură; f) Monumentele religioase; g) Amenajările
de agrement.
10. Cum considerați că turismul poate să contribuie la dezvoltarea economică a localității ?
a) Stop area depopulării; b) Îmbu nătățirea condiți ilor de viață; c) Crearea de noi locuri de muncă;
d) Veni turi suplimentare non -agricole; e) Impl icarea tinerilor și a femeilor; f) Altele (care?)
Rezultatele vor fi prezentate mai întâi sub forma unui tabel apoi sub forma unui grafic
pentru a put ea fi reprezentate mai fidel, iar interpretarea va fi realizată în subcapitolul următor
unde se va face o analiză mai detaliată a rezultatelor, se vor trage concluziile de rigoare.
Rezultatele chestionarului
Tabel 10 .1. Rezultatele înregistrate la întrebarea 1 Ce tip de turism apreciați că este mai b ine
promovat în orașul Rupea ?
Istoric 34
Agrement 20
Cultural 14
Religios 12
Balnear 11
Altele 9
Business 7
Sportiv 2
Grafic 10 .1. Rezultatele înregistrate la întrebarea 1 . Ce tip de turism apreciați că este mai b ine
promovat în Rupea ?
0510152025303540
Istoric Agrement Cultural Religios Balnear Business SportivNr. răsp.
Tip turism
58
Tabel 10 .2. Rezultate înregistrate la întrebarea 2 Care sunt factorii care v -au determinat să
decid eți să vizitați orașul Rupea ?
Publicitatea 28
Ineditul locului 19
Recomandările rudelor (prietenilor) 15
Experiența proprie 13
Facilitățile acordate de unitățile de cazare 13
Altele 12
Misterul acestor locuri 12
Grafic 10 .2. Rezultatele înregistrate la întrebarea 2 Care sunt factorii care v -au determinat să
decideți să vizitați orașul Rupea ?
Tabel 10 .3. Rezultate înregistrate la întrebarea 3 . Care este motivația alegerii domneavoastră?
Agrement 29
Recreere și odihnă 27
Dorința de cunoaștere 20
Confort 14
Alt motiv 10
Aer curat, nepoluat 7
Studiu geografic 3
Grafic 10 .3. Rezultatele înregistrate la întrebarea 3 Care este motivația alegerii domneavoastră?
051015202530
Publicitatea Ineditul locului Recomandările Experiența
proprieFacilitățile Misterul locurilorNr. pers.
Răspunsuri
05101520253035
Agrement Recreere-
odihnăCunoaștere Confort Aer curat Studiu geograficNr. răsp.
Motivație
59
Tabel 10 .4. Rezultate înregistrate la întrebarea 4 Care considerați că este principalul atuu,
promovat, din punct de vede re turistic al orașului Rupea ?
Prezența unor obiective turistice antropice 21
Tradițiile etnofloclorice 20
Prezența unor obiective turistice naturale 18
Altele 17
Descoperirile arheologice 17
Legendele și poveștile locale 15
Gastronomia locală 8
Infrastructura locală 1
Grafic 10 .4. Rezultate înregistrate la întrebarea 4 Care considerați că este principalul atuu,
promovat, din punct de vede re turistic al orașului Rupea ?
Tabel 10 .5. Rezultate înregistrate la întrebarea 5. Care atracție turistică din zona orașului
Rupea considerați că este cel mai bine promovat din punct de vedere turistic
Cetatea Rupea 89
Festivalul Cetății 10
Biserica Evanghelică 1
Grafic 10 .5. Rezultate înregistrate la întrebarea 5 Care atracție turistică din zona orașului
Rupea considerați că este cel mai bine promovat din punct de vedere turistic
0510152025
Obiective
antropiceTradiții etno Obiective
naturaleArheologie Legende
localeGastronomia InfrastructuraNr.răsp.
Atuuri ale orașului
020406080100
Cetatea Rupea Festivalul Cetății Biserica EvaghelicăAxis Title
Obiectiv
60
Tabel 10 .6. Rezultate înregistrate la întrebarea 6. În care dintre materialele promoționale ați
descoperit aceste obiective turistice?
Site-urile autorităților locale de pe Inte rnet 29
Publicitate mass -media 18
Ofertele promovate la târgurile de turism 16
Bannere și plăci de informare pe șosele 13
Broșurile agențiilor de turism 12
Altele 12
Pliantele din cadrul unităților de cazare 12
Grafic 10 .6. Rezultate înregistrate la întrebarea 6. În care dintre materialele promoționale ați
descoperit aceste obiective turistice?
Tabel 10 .7. Rezultate înregistrate la întrebarea 7. Cine considerați că ar trebui să se implice mai
mult în promovar ea turistică a localității ?
Autoritățile locale 57
Unitățile de prestări servicii 17
Agențiile de turism 15
Administratorii obiectivelor turistice 11
Grafic 10 .7. Rezultate înregistrate la întrebarea 7. Cine considerați că ar trebui să se implice
mai mult în promovar ea turistică a localității ?
05101520253035
Site-uri locale Publicitate Oferte targ de
turismBanner, plăci de
infoBrosuri ale
agentiilorPliantenr.răsp.
Materiale promo
0102030405060
Autoritățile locale Unități de prestări servicii Agențiile de turism Administratorii ob.tur.Nr. răsp.
Instituții
61
Tabel 10 .8. Rezultate înregistrate la întrebarea 8. Care dintre elementele culturale
apreciați că este cel mai reprezentativ pentru a fi promovat ca simbol cultural a zonei?
Portul popular 23
Cântecele populare 22
Dansurile 19
Arhitectura specifică caselor populare 18
Sărbătorile populare 18
Grafic 10 .8. Rezultate înregistrate la întrebarea 8. Care dintre elementele culturale
apreciați că este cel mai reprezentativ pentru a fi promovat ca simbol cultural a zonei?
Tabel 10 .9. Rezultate înregistrate la întrebarea 9 Ce v-a impresionat cel mai mult în ur ma
sejurului în Rupea ?
Obiectivele turistice cultural istorice 27
Trecutul și vestigiile istorice 19
Obiectivele turistice naturale 15
Monumentele religioase 14
Peisajele 11
Amenajările de agrement 10
Monumentele de arhitectură 4
Grafic 10 .9. Rezultate înregistrate la întrebarea 9 Ce v-a impresionat cel mai mult în ur ma
sejurului în Rupea ?
0510152025
Port popular Cântece populare Dansurile Arhitectura caselor Sărbătorile populareNr.răsp.
Elemente culturale
051015202530
Ob.tur. Cult-
istVestigii
istoriceObiectivele
naturaleMonumente
religiioasePeisaje Amenajări pt
agrementArhitecturaNr. răsp.
Atracții turistice
62
Tabel 10 .10 Rezultate înregistrate la întrebarea 10. Cum considerați că turismul poate să
contribuie la dezvoltar ea economică localității ?
Crearea de noi locuri de muncă 32
Altele 28
Protecția obiectivelor turistice 28
Îmbunătățirea condițiilor de viață 21
Implicarea tinerilor și a femeilor 10
Venituri suplimentare non -agricole 8
Stoparea depopulării 1
Grafic 10 .10. Rezultate înregistrate la întrebarea 10. Cum considerați că turismul poate să
contribuie la dezvoltar ea economică a localității ?
Analiza rezultatelor cercetării
Analiza rezultatelor cercetării se va face pe fiecare întrebare.
În cazul primei întrebări, principal formă de turism cel mai bine promovată de c ei care
vizitează orașul Rupea este turismu l istoric , iar acest lucru nu este neapărat o surpriză ținând cont
de prezența Cetății Rupea . Pe locul secund în privința tipului de t urism promovat este cel de
agrement , datorită noilor echipamente si evenimente care au apărut cu ocazia reabilitării cetății ,
iar a treia formă de turism, este turismul cultural , specific acestei localități.
La cea de -a doua întrebare, publicitatea a fost cea care a atras un număr de 29 de persoane
din cele 100 intervievate pentru a vizita Rupea iar 19 au vorbit despre ineditul locului ca fiind
principalul motiv pe ntru care au fost determinați să viziteze aceste locuri iar un număr de 15
persoane au sosit aici datorită recomandărilor prietenilor, rudelor, colegilor, etc.
În cazul întrebării a treia, un număr de trei motivații turistice se desprind ca fiind preferate
în rândul turiștilor, agrementul este preferat de un număr de 29 persoane ca principal motivație de
vizitație a zonei turistice iar destul de aproape, 27 persoane au menționat faptul că recreerea și
odihna iar un număr de 20 de persoane au vizita t zona turistică pe baza motivației de cunoaștere a 05101520253035
Locuri de muncă Protecția ob.tur. Condiții mai
bune de viataImplicare tineri-
femeiVenituri
suplimentareStoparea
depopulăriiNr.răsp
Consecințe
63
locurilor interesante, fiind recunoscut faptul că aici există numeroase locuri misterioase, unele prea
puțin explorate, altele cu trecut istoric extraordinar destul de bogat și valoros.
În cazul înt rebării cu numărul patru, din punctul de vedere al celor întrebați, cel mai bine
sunt promovate din punct de vedere turistic, obiectivele turistice antropice (21) în timp ce, la foarte
mică distanță cu 20 de răspunsuri se află tradițiile etno -folclorice, foarte bogate, interesante și
expresive, mărturii arhaice ale unui trecut care este în opinia a o cincime dintre cei întreabați un
atu al zonei, obiectivele turistice natural sunt în opinia celor întrebați o resursă care ar putea fi
promobată și valorifica tă corespunzător.
Întrebarea a cincea încearcă să identifice care dintre obiectivele turistice din Țara
Făgărașului este mai bine promovată turistic și care ar putea să devină un simbol, o imagine
turistică a zonei geografice. Din acest punct de vedere, nu există semne de îndoială, Cetatea Rupea
este cu adevărat un simbol turistic cu 89 de voturi din 100 de persoane intervievate.
În privința întrebării a șasea, turiștii care au vizitat orașul Rupea au afirmat că au aflat de
existența obiectivelor turistice mai ales de pe internet, de la târgurile de turism dar și din
publicitatea din mass -media.
Întrebarea a șaptea tratează problema implicării autorităților locale, care în opinia a 57 din
cei 100 intervievați au afirmat că tr ebuie să se implice mai mult pentru dezvoltarea turismului din
orașul Rupea .
În problema simbolurilor culturale ale orașului Rupea se constată un echilibru, astfel, por tul
popular și cântecele populare sunt considerate ca fiind cele mai îndreptă țire simboluri etno –
culturale ale zonei fiind urmate de dansurile populare, arhitectura caselor, sărbătorile populare.
Cel mai bine apreciate de către turiștii care au vizitat orașul Rupea sunt monumentele
cultural – istorice cu 27 opțiuni, după c are urmează obiectivele vestigiile istorice și cele natural e,
acestea trei fiind cel mai bine apreciate în topul atracțiilor turistice ale zonei.
În cazul ultimei întrebări, 27 din cei intervievați consider ă că importanța turismului rezidă
în primul rând din crearea de locuri de muncă, urmat de protecția eficientă a obiectivelor turistice
și creșterea calității vieții din l ocalitățile din Rupea .
64
Capitolul 11
POSIBILITĂȚI ȘI DIR ECȚII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI
TURISTIC
Principalul obiectiv este reprezentat de creșterea atractivității și a accesibilității localității
prin dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor în vederea
promovării dezvoltării durabile, corespunzător categoriilor de infrastructură prezente în oraș .
Strategia pentru dezvoltarea turistică a orașului Rupea trebuie să prezinte câteva etape
firești:
Etapa I – Analiza contextului actual
Evaluarea nevoilor și priorităților de dezvolta rea strategică a orașului Rupea pe categorii;
Consultarea și implicarea tuturor actorilor strategici în dezvoltarea turismului pe teritor iul
orașului Rupea .
Etapa II – Planificarea strategică
Stabilirea unei viziuni de dezvoltare;
Definirea priorităților de dezvoltare a turismului.
Etapa III: Monitorizare și evaluare
Se propune astfel un set de măsuri, după cum urmează:
1. Dezvoltarea și modernizar ea infrastructurii de transport ;
2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de utilități și servicii publice;
3. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii pentru turism, sport, patrimoniul natural și cultural,
activități recreative;
4. Dezvoltarea infrastructurii informaționale și de telecomunicații;
Domenii de acțiune :
a) Dezvoltarea demografică : stimularea natalității prin diferite mijloace (acordarea anumitor
beneficii materiale și sociale tinerelor familii); atenuarea unei natalității actuale reduse prin
evoluția pozitivă a nupțialității și a divorțialității;
b) Sănătate și servicii sociale : atenuarea diferenței dintre urban și rural în privința calității
serviciilor medicale; echilibrarea numerică a ponderii personalului medical pe medii de rezidență;
echilibrarea balanței p ensionari -salariați prin scăderea numărului de șomeri și alocarea de noi
locuri de muncă;
c) Educație -Cercetare -Dezvoltare : atenuarea disproporționalității teritoriale a unităților școlare;
creșterea ratei de cuprindere școlară; atenuarea ratei mari a pers oanelor analfabete prin sporirea
numărului de cadre didactice angajate.
65
d) Forță de muncă -Șomaj -Formare continuă : sprijinirea angajărilor în toate domeniile de
activitate (agricultură, servicii, construcții -industrie); găsirea unor soluții de stopare a ple cării
forței de muncă.
e) Competitivitatea economică : deficiențele legate de o infrastructură învechită și incompletă au
dus la o performanță scăzută a producției agricole; valorificarea potențialului economic legat de
prezența resurselor de sare și nu num ai; realizarea unor comunități de afaceri; creșterea investițiilor
productive (rezumate în prezent numai la comerț, industrie ușoară, transporturi și construcții).
f) Agricultura : revigorarea ramurilor agricole și mai ales a industriei alimentare; se impun măsuri
pentru eficientizarea agriculturii; angajarea unei resurse umane calificate în domeniul agricol;
gruparea micilor fermieri în asociații și grupuri de producători; găsirea unor soluții imediate pentru
revigorarea sistemului de irigații; promovarea d e campanii de informare și educare a micului
fermier în concordanță cu noile realități din sistemul agricol.
g) Transport și infrastructură tehnică : peste j umătate din drumurile din zona Rupea au nevoie de
reabilitare; investiții pentru crearea nevoilor d e infrastructură; valorificarea poziției geostrategice
a orașului; rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu apă a zonelor limitrofe, la fel și în
cazul distribuției gazelor.
h) Turismul și agrementul : valorificarea corespunzătoare a obiectivelor tur istice naturale și
antropice prin protejarea lor, promovarea prin panouri informative, includerea lor în circuitele
turistice; înființarea unui organism care să se ocupe exclusiv de promovarea turistică a orașului
Turda; stimularea activității culturale p rin organizarea de evenimente; combaterea unei puternici
sezonalități estivale generate de și de o lipsă aproape totală a ofertelor turistice de iarnă;
Propunerile care trebuie făcute pentru îmbunătățirea activității tur istice din cadrul orașul ui
Rupea , trebuie corelate cu punctele slabe identificate, în consecință, pentru optimizarea turismului
se pot implementa următoarele măsuri:
Punerea la punct a unei strategii corespunzătoare de promovarea a activității
turistice din cadrul orașului Rupea , identificarea celor mai cunoscute și valoroase
obiective turistice și promovarea acestora cu ocazia târgurilor de turism interne și
internaționale, înscrierea acestora în cadrul programelor turistice, pe cataloagele
agențiilor de turism;
Modernizarea infr astructurii rutiere, modernizarea drumurilor, pentru ca căile de
acces să poată asigura accesibilitatea la principalele obiective turistice și centre
turistice;
Privatizarea unităților de cazare, atragerea investitorilor pentru a investi în turism,
constru irea de noi unități de cazare și diversificarea serviciilor de agrement;
66
Modernizarea infrastructurii de comunicație, instalarea anumitor relee de
comunicație mai ales în cazul zonelor izolate cu atenția cuvenită impactului asupra
elementelor mediului natu ral;
Mărirea capacității de cazare în localitățile cu obiective turistice antropice și cu
resurse turistice naturale, îmbunătățirea serviciilor de alimentație și diversificarea
serviciilor de agrement;
Pe baza existenței resurselor turistice, este necesară demararea unor programe
turistice care să aibă un impact deosebit asupra mediului turistic, circuite și
programe care să stârnească interesul pieței prin includerea celor mai interesante
obiective turistice, tipuri și forme de turism.
În consec ință, dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico -materiale existente corespunde
punctului trei din cadrul setului de măsuri asumat, dar în privința sistemelor de transport de care
depinde în mare măsură activitatea turistică prezintă interes toate punctele.
Se are în vedere reabilitarea și modernizarea infrastructurii de acces astfel se urmărește ca
traseele să devină cât se poate de atractive, cu un bun carosabil, trotuare amenajate, poduri de bună
calitate, panouri informative, care să permită t uriștilor identificarea tuturor obiectivelor și a
punctelor turistice.
Valorificarea resurselor turistice se poate realiza prin diferite programe, excursii, circuite
sau alte acțiuni turistice. Astfel , orașul Rupea , prin destinațiile sale turist ice, își poate alcătui un
set de programe turistice care se pot derula la scara națională, regională și locală.
De asemenea se pot realiza programe turistice pentru turismul intern, care să valorifice mai
ales obiective turistice mai puțin cunos cute, iar prin acest lucru valoarea acestora va crește treptat
dar și programe turistice destinate turismului internațional prin care să fie puse în valoare punctele
tari ale orașului Rupea , mă refer aici la Cetatea Rupea și zona imediat apropiată, practic tot ceea
ce însemnă agrement turistic, inclusiv plimbări cu mijloace motorizate care vor pune în valoarea
potecile turistice, anumite trasee de anduranță dar și peisajele deosebite. Dintre programele
turistice care pot fi realizate având ca bază resursele turistice disponibile în orașul Rupea pot fi
menționate:
– Cetatea Rupea – misterele trecutului ;
– Pe urmele cavalerilor medievali ;
– Rupea , legende și mistere din Evul Mediu .
Pe lângă realizarea unor astfel de programe turistice care să pună în valoare obiectivele
turistice ale localității pe lângă cerințele prezentate mai sus se mai adăugă și altele pentru o
valorificare corespunzătoare a potențialului turistic:
67
Modernizarea infrastructurii generale și a celei turistice : ca pârghie principală în
facilitarea accesului către principalele puncte de interes turistic; se impune modernizarea
transporturilor și a dotărilor tehnico – edilitare;
Lărgirea gamei de oferte turist ice pentru reducerea sezonalității turistice, acest lucru se
poate realiza prin dezvoltarea unor servicii turistice complementare;
Practicarea unor tarife diferențiale la începutul și la finalul sezonului turistic;
Dezvoltarea strategiei atracției multiple pentru alte tipuri de turism , este vorba despre
turism de afaceri, turism de reuniuni, festivaluri periodice sau ocazionale, manifestări
specifice anotimpurilor sau unor evenimente istorice; acest lucru va duce în timp la
diversificarea activităților turi stice;
Realizarea unor centre de animație organizate de profesioniști în domeniu;
Valorificarea cursurilor râurilor prin activități de pescuit, vânătoare, cercetare științifică,
arheologice, etc.
i) Capacitatea administrativă : creșterea gradului de absorți e a fondurilor europene la nivel local;
îmbunătățirea asociativității; realizarea unor proiecte integrate la nivelul mai multor comune;
utilizarea expertizei comune existente; atragerea experților din București sau Brașov ;
îmbunătățirea comunicării dintre primării și mediul de afaceri prin alocarea unor resurse umane și
materiale existente (parteneriate publice și private, angajarea unor experți pregătiți în acest sens);
colaborarea eficientă cu cetățenii prin implicarea acestora în dezbateri pe teme majore (investiții,
infrastructură); proiecte, pentru îmbunătățirea capacității de management local; o colaborarea mai
strânsă cu managementul local, intensificarea colaborărilor și concretizarea la nivel de proiecte
comune.
Celelalte ramuri ale economiei sunt influențate de sezonalitatea activității turistice fie
direct, prin solicitări suplimentare față de unele domenii, ca: transporturi, industria alimentară,
agricultură, comerț, fie indirect, prin efectele ocupării periodice și limitate a unei mase înse mnate
de angajați, cu redistribuirea lor din alte sectoare sau zone ale țării. Transporturile, care se pot
adapta prin suplimentarea numărului mijloacelor, sunt totuși cele mai afectate, deoarece în
momentele de vârf capacitățile sunt supraîncărcate pe dir ecția destinațiilor de vacanță și
subîncărcate în restul destinațiilor, determinând, pe ansamblu, un coeficient redus de utilizare, și
o accelerare a deteriorării echipamentelor. Asupra forței de muncă are efecte de dezechilibru în
alte ramuri, datorate cr eșterii numărului angajaților în turism pe perioada sezonului și de asemenea,
ocuparea temporară influențează negativ psihicul angajaților și nivelul de pregătire profesională al
acestora, cu efecte asupra calității serviciilor și eficienței muncii.
Cele prezentate atestă multitudinea și profunzimea implicațiilor sezonalității turistice și
reacțiile în lanț pe care le dezvoltă, argumentând necesitatea atenuării ei.
68
Mijloace de diminuare a sezonalității
Atenuarea sezonalită ții înseamnă, în principal, reducerea intensității cererii din perioadele
de vârf, prelungirea sezonului și a momentelor de pre – și post sezon, reducerea parțială sau totală
a extrasezonului și creșterea solicitărilor în această perioadă. Aceste mutații se pot realiza prin
acționarea atât asupra ofertei, cât și asupra cererii, încercându -se atragerea segmentelor de
populație care pot călători și în afara sezonului, cum sunt: participanții la congrese, pensionarii,
tinerii de 18 -30 de ani fără familie.
Problemele legate de diminuarea implicațiilor provocate de concentrarea sezonieră a
activității turistice în anumite perioade ale anului și respectiv, ale prelungirii sezonului sunt tot atât
de vechi ca și turismul însuși. Fenomenul de concentare a activității turistice și necesitatea atenuării
curbei sezonalității în turism nu s -au manifestat însă niciodată atât de acut ca în zilele noastre. La
aceasta contribuie, pe de -o parte, creșterea considerabilă a numărului de turiști care călătoresc în
perio adele sezonului plin, iar pe de altă parte, eforturile prestatorilor, care sunt menite să ducă la
prelungirea sezonului.
Printre cele mai eficiente metode de reducere a sezonalității se regăsesc :
– dezvoltarea și diversificarea ofertei de pro grame și servicii;
– practicarea unor prețuri diferențiate în funcție de etapele sezonului și acordarea de facilități;
– intensificarea eforturilor promoționale;
– etalarea vacanțelor.
Se poate încerca atragerea în circuitul turistic a noi obiective din oraș, prin amenajări
suplimentare care să valorifice varietatea patrimoniului turistic. De asemenea, prin diversificarea
serviciilor de agrement se pot realiza programe turisti ce complexe, care să compenseze absența
unor condiții naturale propice, sporind atractivitatea localității în extrasezon.
Diferențierea tarifelor pe sezoane sau acordarea unor facilități favorizează prelungirea
perioadelor de maximă intensitate prin atragerea anumitor categorii de turiști, cum ar fi cei cu
venituri mai reduse, cei care călătoresc pentru schimbarea decorului, cei care au ca scop de vacanță
odihna.
O mare importanță o au și acțiunile de promovare și publicitate, pentr u că aduc la
cunoștința publicului consumator ofertele din perioada de extrasezon și stimulează în general
nevoia de turism.
S-au constatat rezultate favorabile prin folosirea următoarelor metode :
Generalizarea vacanțelor luate fracționat, o parte vara și o parte iarna, înmulțirea vacanțelor
de scurtă durată, planificarea vacanțelor angajaților pe perioada întregului an ;
Organizarea și desfășurarea manifestărilor științifice, cultural – artistice, expoziționale, în
perioada de extrasezon.
69
CONCLUZII
Cetățile de pe teritoriul României, reprezintă una dintre cele ma i importante resurse
turistice de tip antropic de care dispunem destul de mult din punct de vedere numeric și al
potențialului acestora . Din păcate, sunt puține cetăți care sunt valorificate corespunzător din punct
de vedere turistic, una dintre cauzele slabei valorificări este faptul că, în timp, acestea au fost
distruse de factorii naturali, factorul timp, de exploatarea materialului de construcție , monumentele
au avut de suferi t și în urma unor poluării, pagubelor produse de către căutătorii de comori,
neglijenței și nepăsării.
Un element pozitiv al cetăților este faptul că, de cele mai multe ori sunt situate în zone
înalte, ce pot servi ca puncte de belvedere. Amenajarea în cad rul lor a unor mici muzee istorice,
expoziții, spații pentru diferite activități educatve, activități științifice care cresc foarte mult
numărul de sosiri turistice. La toate acestea se adaugă un marketing foarte bine pus la punct care,
în cazul Cetății Ru pea a dus -o pe aceasta din urmă în topul sosirilor într-un obiectiv turistic din
România în anul 2016.
Din punct de vedere istoric dar și turistic, cetățile sunt foarte importante mărturii ale
trecutului, prin ineditul lor, turistul se simple copl eșit de faptul că se află la o anumită înalțime de
peste 200 -1 000 m și poate trăi noi experiențe . Pentru po porul roman, pentru anumite comunități
locale, atestând practice chiar locuirea umană în unele cazuri.
Valorificarea turistică a acest or situri presupune mai multe aspecte:
Găsirea fondurilor necesare renovări, rea bilitării și echipării cetăților ;
Reclădi rea anumitor sectoare din cad rul cetăților , conform datelor tehnice și izvoarelor
istorice ;
Asigurarea protecției cetăților împotriva distrugerilor naturale generate de diferiți factori
naturali;
Delimitarea perimetrelor funcționale și marcarea acestora cu panouri informative, inclusiv
cele mai interesante informații tehnice și istorice;
Asigurarea de ghidaj, plasarea unui mag azine de suveniruri, realizarea unui mic muzeu
care să cuprindă vestigii arheologice descoperite în cadrul sitului extins .
În mare, aceste lucruri au fost realizate numai în câteva cetăți (Rupea, Deva și partial
Rășnov și Prejmer ). În unele cazuri , prob lema este legată de exploatarea turistică , iar în altele de
slaba implicare a autorităților locale și de indiferența lor.
În egală măsură, se pot realiza parteneriate cu inspectoratele scolare, astfel ca elevii să
poată să viziteze aceste obiecti ve, ca le cții în subteran despre geografie , istorie, cultură , etc. Sunt
vizate nu numai școlile sau liceele ci și mediul universitar.
70
BIBLIOGRAFIE
a) Literatură de specialitate
1. Catalui, I . (2008) ” Biserici fortificate din judetul Brasov ”, Editura Orator, Brașov ;
2. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001) România. Potențial turism și
turism. Editura Universității din București;
3. Cioculescu Ș . (1967), România. Ghid turistic . Editura Meridiane, București;
4. Cristureanu C . (1992), Economia și politica turismului internațional . Editura Abeona,
București ;
5. Cucu V., Ștefan M ., (1979) România . Ghid -atlas al monumentelor istorice . Editura Sport –
turism ;
6. Foddy, W. H. (1994). Constructing questions for interviews and questionnaires: Theory and
practice in social research (New ed.). Cambridge, UK: Cambridge University Press ;
7. Gillham, B. (2008). Developing a questionnaire (2nd ed.). London, UK: Continuum
Internationa l Publishing Group Ltd.;
8. Neguț Silviu (2004) Geografia turismului . Editura Meteor Press, București ;
9. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005) România. Geografie fizică , vol.1. Editura Universitară,
București ;
10. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006) România. Potențial turistic . Editura Universitară,
București ;
11. Ielenicz Mihai (2007 ), România. Geografie fizică , vol. 2. Editura Universitară, București ;
12. Ielenicz , M., Simoni, S . (2011), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări
Științifice, seria I, vol. XIV(4), B ucurești;
13. Ielenicz , M., Săftoiu, L. (2011), De la obiectiv turistic la turistosituri , Terra, vol. I, Editura
CD Press, București ;
14. Ilinca Nicolae (2011) Geografia așezărilor urbane , Editura CD Press , București ;
15. Jemna D.V. (2005 -2006) Criterii de alegere a unei metode de sondaj , Analele științifice ale
Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Științe economice ;
16. Leung, W. C. (2001). How to conduct a survey. StudentBMJ ;
17. Mellenbergh, G. J. (2008). Chapter 10: Tests and questionnaires: Construction and
administration. In H. J. Adèr & G. J. Mellenbergh (Eds.) (with contributions by D. J. Hand),
Advising on research methods: A consultant's companion (pp. 211 –234). Huizen, The
Netherlands: Johannes van Kessel Publishing;
18. Pascu M.I. (2003), România. Ghid auto -turistic . Editura Coresi, București ;
19. Ujvari I. (1972) Geografia apelor României . Editura Științifică ;
71
20. ***Strategia de dezvoltare a orașului Rupea – 2012, Primăria Rupea ;
21. ***Recensămintele Populației din anii 1930, 1956, 1966, 1977 ;
b) Webografie
1. *** www.hartaromanieionline.ro , accesat în data de 15.02.2018, ora 20:28 ;
2. *** www.zarnesti.net , accesat în data de 15.12.2018, ora 20:37 ;
3. ***www.geocaching.com , accesat în data de 15.02.2018, ora 21:59 ;
4. *** www.rupeaturistica.ro , accesat în data de 16.02.2018, ora 23:09 ;
5. *** www.zooland.ro , accesat în data de 16.02.2018, ora 23:34 ;
6. ***www.brasovultau.ro , accesat în data de 2.03.2018 ;
7. ***www.ziarullum ina.ro , accesat în data de 2.03.2018;
8. *** www.booking.com , accesat în data de 2.03.2018;
9. ***tempo -online INSSE (1992 -2017, populația după domiciliu la 1 iunie) ;
10. ***http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4857 , accesat î n data de 15.02.2018, ora 18:30;
11. ***http://www.primariarupea.ro/index.html , accesat î n data de 15.02.2018, ora 20:44;
12. ***http://galatbn.ro/wp -content/uploads/2013/07/PDL -FINAL_varianta -initiala.pdf , accesat
în data de 15.02.2018, ora 18: 19;
13. ***http://www.profudegeogra.eu/wp -content/uploads/2011/05/depresiunea -colinara –
transilvaniei.pdf , p. 35, accesat în data de 15.02.2018 ;
14. *** http://apmbv.anpm.ro/. accesat în data de 15.02.2018;
15. *** http://www.primariarupea.ro/istorie -cetatea -rupea.html , accesat în data de 2.03.2018;
16. ***http://www.primariarupea.ro/istorie -cetatea -rupea.html , accesat în data de 2.03.2018;
17. ***http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=23 , accesat în data de 2.03.2018;
18.
***http://www.biserici.org/index.php?menu=BIBV&code=18595&criteria=& quick=&order=C.
NAME , accesat în data de 2.03.2018;
19. *** http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=154&imgord=2& -Muzeul -de-Etnografie –
Gheorghe -Cernea -RUPEA -Brasov :;
20. ***http://ziarullumina.ro/cum -a-renascut -vechea -biserica -din-rupea -26906.html , accesat în
data de 2.03.2018;
21. ***http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=154 , accesat în data de 5.03.2018;
22. ***http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=31 , accesat în d ata de 5.03.2018;
23. *** http://www.rupea -cohalm.ro/index.php?id=31 , accesat în data de 5.03.2018;
24. *** http://www.hotel -dumbrava.ro , accesat în dat a de 5.03.2018 ;
25. ***http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat în data de 6.03.2018;
72
26. ***https://www.booking.com/hotel/ro/hotel -dumbrava.ro.html ?, accesat în data de
6.03.2018 ;
27. ***http://www.rupeaturistica.ro/harti -si-circuite -turistice/ , accesat în data de 10.03.20 18;
c) Instituții
1. Institutul Național de Statistică ;
2. Primăria Rupea .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: VALORIFICAREA TURISTICĂ A PEISAJULUI MEDI EVAL CULTURAL ÎN RUPEA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : Lect. Dr. Săndulache Marius Iulian Asist. Dr. Vișan Mircea… [628650] (ID: 628650)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.