COLEGIUL DE ADMINISTRA¸ TIE PUBLIC ˘A LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Conf.univ.dr. TUDOREL TOADER Absolvent:… [628632]

Licență

COLEGIUL DE ADMINISTRA¸ TIE PUBLIC ˘A LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Conf.univ.dr. TUDOREL TOADER Absolvent:… [628632]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DANUBIUS
COLEGIUL DE ADMINISTRA¸ TIE PUBLIC ˘A
LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL
Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc:
Conf.univ.dr. TUDOREL TOADER
Absolvent:
T˘ATARUCLAUDIUS CONSTANTIN
CAPITOLUL I.
SEC¸ TIUNEA I.
ASPECTE GENERALE.
1.Cadrul general al problemei;
2.Infrac¸ tiunea contra libert ˘a¸ tii persoanei;
3.Obiectul juridic;
4.Obiectul material;
5.Subiectul;
6.Latura obiectiv ˘a;
7.Latura subiectiv ˘a;
8.Desf˘a¸ surarea activit ˘a¸ tii infrac¸ tionale;
9.Sanc¸ tionarea;
10.Forme agravante;
SEC¸ TIUNEA A–II–A
1.Precedente legislative
CAPITOLUL II
LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL
1.No¸ tiune ¸ si deﬁni¸ tie;
2.Obiectul juridic ¸ si obiectul material al infrac¸ tiunii ;
3.Subiectul ac¸ tiunii
4.Locul ¸ si timpul s ˘avâr¸ sirii infrac¸ tiunii;
5.Struntura ¸ si con¸ tinutul juridic al infrac¸ tiunii;
6.Forme modalit ˘a¸ ti sanc¸ tiuni;
CAPITOLUL III
1

ASEM˘AN˘ARI,DEOSEBIRI, LEG˘ATURICUALTEINFRAC¸ TIUNI.
CONCLUZII
CAPITOLUL I
SEC¸ TIUNEA I
ASPECTEGENERALE
CADRUL GENERAL ALPROBLEMEI.
Preocup˘arile
privindocrotireadrepturilor ¸ si libert ˘a¸ tilorfundamentalealeomuluiseaﬂ ˘a dinceîn cemaimultînaten¸ ti
opiniei publice mondiale, persoana omului ﬁind ocrotit ˘a, prin toate mijloacele, inclusiv prin cele de
drept penal. Ocrotirea penal ˘a a persoanei se realizeaz ˘a prin incriminarea faptelor care aduc atingere
drepturilor ¸ si intereselor ei legitime, fapte care datori t˘a pericolului lor social, constituie infrac¸ tiuni.
În respectarea drepturilor ¸ silibert ˘a¸ tiloromului,o semniﬁca¸ tieaparteo are
respectareadreptuluicet ˘a¸ tenilor,dreptuluirevenindu-iunrolimportantînadopt areaunorlegimateriale.
Respectarea
drepturilor ¸ si libert ˘a¸ tilor fundamentale ale omului reprezint ˘a îns˘a ¸ si principala preocupare a O.N.U.,
ﬁind obiectivul esen¸ tial înscris în Cartea Organiza¸ tiei Na¸ tiunilor Unite semnat ˘a la San Francisco la data
de 26 iunie 1945, în Declara¸ tia Universal ˘a a Drepturilor Omului, proclamat ˘a la Adunarea Generar ˘a, la
10 decembrie 1948 ¸ si în alte rezolu¸ tii ale Adun ˘arii Generale ¸ si ale Consiliului Economic ¸ si Social.
Aceast˘a problem ˘aprezint˘ainteres ¸ sipentru numeroaseorganiza¸ tiicu caracter reg ionalcum
ar ﬁ: Consiliul Europei, autor al Conven¸ tiei Europene a Dre pturilor Omului în anul 1950; Organiza¸ tia
Economic ˘aAmerican ˘aautoareaaConven¸ tieiInter-americaneaDrepturilorOmu luiînanul1969¸ sialtele.
Respectarea
cuadev˘aratadrepturilor¸ silibert ˘a¸ tilorfundamentalealeomuluiesteasigurat ˘aînprimulrânddecapitolul
IIIdinConstitu¸ tiedara¸ sacumar ˘atammaisusdreptulpenalasigur ˘aceamaienergic ˘aocrotireîncalitatea
sa de instrument de normare ¸ si reglementare a celor mai impo rtante rela¸ tii sociale legate de persoan ˘a.
F˘acând
distinc¸ tie între faptele de pericol social îndreptate împ otriva drepturilor absolute privitoare la existen¸ ta
ﬁzic˘a ¸ si la principalele atribute ale ﬁin¸ tei ¸ si personalit ˘a¸ tii umane, pe de o parte ¸ si la faptele de pericol
social îndreptate împotriva altor drepturi ¸ si interese al e persoanei, pe de alt ˘a parte legiuitorul a inclus
pe cele dintâi într-o categorie distinct ˘a de infrac¸ tiuni sub denumirea “ infrac¸ tiuni contra perso anei “.
2.Infrac¸ tiuni contralibert˘a¸ tiipersoanei.
Dreptullalibertatereprez-
int˘a al˘aturi de dreptul la via¸ t ˘a, la integritate corporal ˘a ¸ si s˘an˘atate, un drept fundamental al persoanei.
F˘ar˘a dreptul
la libertate personalitatea omului nu-¸ si poate g ˘asi aﬁrmarea, iar toate celelalte drepturi, inclusiv drept ul
2

la via¸ t˘a, la integritate corporal ˘a ¸ si s˘an˘atate, î¸ si pierd considerabil valoarea, deoarece numai în m˘asura în
care este liber, omul se poate bucura deplin de via¸ t ˘a cât ¸ si de celelalte drepturi care îi sunt recunoscute.
Dreptullalibertateestedreptuldeavaloriﬁcaînpractic ˘atoateînsu¸ sirile,atributele,interesele¸ sidorin¸ tel e
legitime ¸ si ra¸ tionale ale omului care impune respectul da torat aceluia¸ si drept recunoscut semenilor s ˘ai.
Corespunz ˘atorcerin¸ telorﬁre¸ sti, deaﬁrmare
a personalit ˘a¸ tii,Declara¸ tia Universal ˘aa DrepturilorOmuluidin anul 1948 proclama inviolabilita teaper-
soaneiînart.9,adomiciliului,coresponden¸ tei,reputa¸ tiei ¸ sionoareiînart.4 ¸ siinterdic¸ tiasclavieiînart.5 .
Dreptullalibertatecareprezint ˘anumeroase ¸ sivariateaspecteesteocrotit
¸ si prin incriminarea faptelor ce îi aduc atingere. Aceste f apte constituie infrac¸ tiunile contra libert ˘a¸ tii ¸ si
c˘arora legiuitorul le-a consacrat capitolul al II-lea din ti tlu con¸ tinând infrac¸ tiunile contra persoanei.
Prin infrac¸ tiunicontralibert ˘a¸ tiipersoaneiseîn¸ telegacelefaptedepericol social,p rin
care se aduc atingere în mod grav libert ˘a¸ tii sau inviolabilit ˘a¸ tii persoanei, de c ˘atre orice alt ˘a persoan ˘a.
3.Obiectul juridic.
Infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoanei au caobiect
juridicrela¸ tiilesocialereferitoareladreptulpersoan eilalibertate. Libertateapersoanei,cavaloaresocial-
juridic˘a, pus˘a sub protec¸ tia legii penale, trebuie privit ca un drept pe c are orice persoan ˘a îl poate spune
tuturor celorlal¸ ti oameni ¸ si în virtutea c ˘aruia se poate pretinde s ˘a îl respecte ¸ si s ˘a se ab¸ tin ˘a de la orice
act prin care s-ar aduce vreo atingere, îngr ˘adiresau ¸ stirbireoric ˘areia dintreformele libert ˘a¸ tiipersonale.
Înc˘alc˘arile st˘ariideliberateale
omuluiﬁind variate,legeapenal ˘ad˘ao adev˘arat˘areglementarefaptelorprincare acestea potﬁ s ˘avâr¸ site.
Starea delibertatepoateﬁ negat ˘atotal,poateﬁ suprimat ˘a,prin lipsireaomuluideoricedrepturi
civile ¸ si politice, prin transformarea lui din subiect de d repturi în obiect al dreptului de proprietate, prin
subordonarea complet ˘a ¸ si necondi¸ tionat ˘a a unei persoane fa¸ t ˘a de alt˘a persoan ˘a, prin înlocuirea st ˘arii
de libertate cu cea de sclavie.Legea noastr ˘a penal˘a incrimineaz ˘a în art.190 infrac¸ tiunea de sclavie.
Asigurarealibert ˘a¸ tii
individuale implic ˘a dreptul pentru ﬁecare persoan ˘a de a-¸ si alege o munc ˘a corespunz ˘atoare preg ˘atirii, ¸ si
aptitudinilorsale. Libertatea individual ˘asub aspectul alegerii muncii ¸ si a modului de prestare a ace steia
este ocrotit ˘a prin incriminarea faptei de supunere la munc ˘a for¸ tat˘a ¸ si obligatorieîn art. 191 Cod penal.
Legeaocrote¸ sterela¸ tiilesociale
a c˘aror existen¸ t ˘a ¸ si bun˘adesf˘a¸ surare suntcondi¸ tionatedemanifestarea ne¸ stirbit ˘aa libert˘a¸ tiidedeplasare
¸ si ac¸ tiunea persoanei prin incriminarea faptei de lipsir ede libertateîn mod ilegal( art.189 Cod penal ).
Dac˘a încazul infrac¸ tiunilormen¸ tionateesteocrotit ˘aîns˘a¸ sistareadelibertateapersoanei casubiect de
drepturi în societate, considerat ˘a în complexul aspectelor sale, privit ˘a în general, libertatea individual ˘a,
poate ﬁ lovit ˘a numai în una sau alta din componentele sale. Legea acord ˘a ocrotire ¸ si aceste cazuri
Potrivitart.27din Constitu¸ tienimeninupoatep ˘atrundesau r ˘amâneîn domi-
3

ciliul ori re¸ sedin¸ ta unei persoane f ˘ar˘a învoirea acesteia decât în cazurile ¸ si condi¸ tiile prev ˘azute de lege.
Inviolabilitateadomiciliuluiapare
ca o problem ˘a a libert ˘a¸ tii ﬁzice de mi¸ scare ¸ si manifestare liber ˘a a persoanei în societate. Domiciliul
este locul unde persoana î¸ si tr ˘aie¸ ste sub aspectul cel mai intim existen¸ ta, î¸ si g ˘ase¸ ste lini¸ stea, fericirea
vie¸ tii de familie, î¸ si are secretele sale, î¸ si organizea z˘a via¸ ta personal ˘a, independent de amestecul altora.
Împotriva faptelor de mixtiune a altora în domiciliul altei persoane, de natur ˘a ai v˘at˘ama libertatea de al
utiliza cum vrea, legea penal ˘a incrimineaz ˘a infrac¸ tiunea de violare de domiciliu, ( art.192 Cod penal ).
Al˘aturidelibertateaﬁzic ˘a, cet˘a¸ tenilorleesteocrotit ˘alibertateamoral ˘a(psihic˘a). R˘apirea
libert˘a¸ tii psihice creeaz ˘a în con¸ stiin¸ taomului o stare de team ˘a, de îngrijorare, care î¸ si g ˘ase¸ ste reﬂectarea
în actele pe care le s ˘avâr¸ se¸ ste ¸ si în comportamentul s ˘au, în sensul c ˘a nu mai este în m ˘asur˘a s˘a ac¸ tioneze
ﬁresc ¸ si cu voin¸ taliber ˘a în ceea ce trebuie s ˘a fac˘a. Legea penal ˘a ocrote¸ ste persoana împotrivaactelor de
constrângereprivindlibertateasamoral ˘a,denatur ˘aa-iceeaostaredetemerec ˘aunanumitr ˘auis-arputea
întâmpla, prin incriminarea faptelor de amenin¸ tare ( art. 193 Cod penal ) ¸ si ¸ santaj (art.194 Cod penal ).
Libertatea persoanei se manifest ˘a ¸ si în dreptul acesteia de a comunica cu al¸ tii
prin coresponden¸ t ˘a, telefon, telegraf, etc. , în condi¸ tiile în care s ˘a-i ofere garan¸ tia c ˘a
este ferit ˘a de imixtiunea nelegitim ˘a nelegitim ˘a a altuia ¸ si secretul comunica¸ tiilor este asig-
urat. Legea incrimineaz ˘a fapta de violare a coresponden¸ tei în art.197 Cod penal ocr otind
rela¸ tiile sociale privind secretul coresponden¸ tei ¸ si l ibertatea de a comunica cu al¸ tii.
Legea asigur ˘a ¸ si inviolabilitatea secretului datelor, pe care o persoa n˘a le încredin¸ teaz ˘a
anumitor profesioni¸ sti sau func¸ tionari obliga¸ ti de a nu le divulga ( medici, farmaci¸ sti, avoca¸ ti, arhitec¸ ti,
ingineri, exper¸ ti, func¸ tionari ai C.E.C., ai circumscri p¸ tiilorﬁnanciare etc.). Sunt ocrotite rela¸ tiilesocial e
privind încredin¸ tarea de secrete c ˘atre anumi¸ ti profesioni¸ sti sau func¸ tionari la care o per soan˘a e silit˘a
uneori s˘a apeleze. Legea incrimineaz ˘a fapta de divulgarea secretului profesional în art.196 Cod penal.
Prin incriminarea faptelor care constituie infrac¸ tiuni c ontra libert ˘a¸ tii persoanei s-
a urm˘arit, în unele cazuri, în afar ˘a de ocrotirea rela¸ tiilor sociale referitoare la unul sau a l-
tul dintre aspectele dreptului de libertate ¸ si ocrotirea î n subsidiar a unor rela¸ tii referitoare la
alte valori sociale cum ar ﬁ cele privind via¸ ta, integritat ea corporal ˘a sau s˘an˘atatea persoanei,
onoarea, avutul persoanei, rela¸ tiile de familie sau de ser viciu etc. Astfel, de exemplu prin in-
criminarea ¸ santajului s-a urm ˘arit, în principal, ap ˘ararea rela¸ tiilor sociale referitoare la libertatea
moral˘a a persoanei ¸ si în subsidiar, ap ˘ararea rela¸ tiilor sociale referitoare la patrimoniul ace steia.
Obiectul material.
Întrucât urm ˘arileac¸ tiuniisau inac¸ tiuniiprincare serealizeaz ˘a infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tii
se r˘asfrâng asupra unui drept subiectiv al persoanei – dreptul d e libertate – de cele mai multe ori, în
cazul acestorinfrac¸ tiuni, nu întâlnimun obiect material . Totu¸ sila uneledininfrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tii
persoanei sau la unele din modalit ˘a¸ tile lor de realizare poate s ˘a apar˘a ¸ si un obiect material. Astfel, de
exemplu,încazulinfrac¸ tiuniidesclavie,întrucâtperso anaesteredus ˘alaunsimpluobiectaldreptuluide
proprietate, ea devineprin aceasta chiar obiect material a l infrac¸ tiunii. Întâlnim, de asemenea, un obiect
4

material în cazul viol ˘arii secretului coresponden¸ tei, dac ˘a fapta se realizeaz ˘a prin deschiderea, f ˘ar˘a drept
a unei coresponden¸ te adresate altuia, sau prin sustragere a, distrugerea sau re¸ tinerea unei coresponden¸ te,
constând în coresponden¸ ta care a fost deschis ˘a f˘ar˘a drept sau care a fost sustras ˘a, distrus˘a sau re¸ tinut ˘a.
În sfâr¸ sit,în cazul unor
infrac¸ tiunicalipsireadelibertateînmodilegal, ¸ santa jul,exist˘aunobiectmaterialatuncicândfolosindu-
se violen¸ ta, urm ˘arileacestei ac¸ tiuni s-au r ˘asfrânt asupra corpului unei persoane sau asupra unor bunur i.
5.Subiectul
Infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoaneisunt
infrac¸ tiuniîncazulc ˘aroralegeanuceresubiectuluivreocalitatespecial ˘a. Înconsecin¸ t ˘a,acesteinfrac¸ tiuni
potﬁs˘avâr¸ sitedeoricepersoan ˘acareîndepline¸ stecondi¸ tiilegeneralecerutesubiectu luiuneiinfrac¸ tiuni.
Participa¸ tiapenal ˘aesteposibil ˘a,
în cazul acestor infrac¸ tiuni, atât în forma coautorului câ t ¸ si în forma instig ˘arii sau a complicit ˘a¸ tii.
6.Laturaobiectiv˘a
Infrac¸ tiunile
contralibert ˘a¸ tiipersoaneisuntinfrac¸ tiuniomisive;eleserealizea z˘adinpunctdevedereobiectiv,printr-o
ac¸ tiune ( ac¸ tiuneaprin care o persoan ˘a estelipsit ˘ade libertate, în cazul lipsiriidelibertateîn modilegal,
ac¸ tiunea prin care o persoan ˘a este pus ˘a în stare de sclavie, în cazul sclaviei, ac¸ tiunea de a p ˘atrunde în
locuin¸ tauneipersoane,încazulviol ˘ariidedomiciliu,ac¸ tiuneadeconstrângere,încazul¸ san tajuluietc. ) .
Unadintreaceste
infrac¸ tiuni – lipsirea de libertate în mod ilegal – de¸ si se s˘avâr¸ se¸ ste, de regul ˘a, printr-o ac¸ tiune poate ﬁ
totu¸ sicomis ˘a,înunelecazuri, ¸ siprintr-oinac¸ tiune,(nepunereaînl ibertate,dup ˘aîns˘an˘ato¸ sire,apersoanei
care, suferind de o maladie contagioas ˘a, a fost internat ˘a pentru tratament împotriva voin¸ tei sale ).
În cazul ﬁec ˘arei dintreinfrac¸ tiunilecontralib-
ert˘a¸ tii persoanei, ac¸ tiunea prin care se realizeaz ˘a elementul material al infrac¸ tiunii secaracterizeaz ˘a prin
anumitetr ˘as˘aturi, indicateîn textulde incriminare, tr ˘as˘aturi în lipsac ˘arora fapta nu constituierespectiva
infrac¸ tiune. Astfel, de exemplu, p ˘atrunderea în locuin¸ ta unei persoane constituie infrac¸ t iunea de violare
de domiciliu, numai dac ˘a aceast˘a p˘atrundere se face f ˘ar˘a drept ¸ si f ˘ar˘a consim¸ t ˘amântul acelei persoane.
La fel, amenin¸ tarea unei persoane constituie infrac¸ tiun ea cu aceea¸ si denumire, numai dac ˘a se refer ˘a la
s˘avâr¸ sirea unei infrac¸ tiuni sau a unei fapte p ˘agubitoare ¸ si numai dac ˘a este de natur ˘a s˘a alarmeze etc.
Infrac¸ tiunile
contra libert ˘a¸ tii persoanei au ca urmare periculoas ˘a o stare de înc ˘alcare a acestui drept sub unul dintre
aspectele sale ( o stare de înc ˘alcare a libert ˘a¸ tii de mi¸ scare a persoanei, în cazul lipsirii de libertat e în
mod ilegal, o stare de înc ˘alcare a libert ˘a¸ tii morale a persoanei, în cazul amenin¸ t ˘arii, a ¸ santajului etc.).
Întreac¸ tiuneaf ˘aptuitorului ¸ sistarea deînc ˘alcareadreptuluipersoanei
la libertate trebuie s ˘a existe un raport de cauzalitate. De cele mai multe ori, în ca zul acestor infrac¸ ti-
uni, raportul de cauzalitate este atât de evident, încât sta bilirea lui nu ridic ˘a nici un fel de diﬁcultate.
5

7.Laturasubiectiv ˘a
Infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoanei suntinfrac¸ tiuniinten¸ tionate. Dac ˘a
asemeneafaptesunts ˘avâr¸ sitedinculp ˘a,eleauuncaracterpenal. Inten¸ tia,încazullor,poateﬁd irect˘asau
indirect˘a, dup˘a cum f˘aptuitorul, prev ˘azând urmarea ac¸ tiunii sale, a urm ˘arit sau acceptat producerea ei.
Deregul˘a,existen¸ tainfrac¸ tiunilorcontralibert ˘a¸ tiipersoanei nuestecondi¸ tionat ˘ade
vreunmotivsauscopspecial. Excep¸ tiefacenumai¸ santaju l,infrac¸ tiuneac ˘areilatur˘asubiectiv ˘aincludeîn
scopuldobândiriiînmodinjustaunuifolospentrusinesaup entrualtul. Întoatecelelaltecazuri,motivul
¸ si scopul constituie numai împrejur ˘ari de care se ¸ tine seama la individualizarea judiciar ˘a a pedepsei.
8.Desf˘a¸ surarea activit˘a¸ tiiinfrac¸ tionale.
Infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoanei, ﬁind infrac¸ tiuni
omisive s ˘avâr¸ site cu inten¸ tie, sunt susceptibile de acte de preg ˘atire ¸ si tentativ ˘a. De regul ˘a, în cazul
acestorinfrac¸ tiuninusuntsanc¸ tionateniciacteledepr eg˘atire¸ sinicitentativa. Excep¸ tiefacnumailipsirea
de libertate în mod ilegal ¸ si sclavia, infrac¸ tiuni în cazu l c˘arora legea prevede sanc¸ tionarea tentativei.
Infrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoanei seconsum ˘aîn
momentul ˘ancareseproduceurmareapericuloas ˘aafaptei,adic ˘astareadeînc ˘alcarealibert ˘a¸ tiipersoanei.
9.Sanc¸ tionarea
Acesteinfrac¸ tiunisunt
prev˘azutecu pedeapsaînchisorii,corespunz ˘atorgraduluidepericol social. Lainfrac¸ tiunilede viola rede
domiciliu,amenin¸ tare,violareasecretuluicoresponden ¸ tei,pedeapsaînchisoriiestealternativ ˘acuamenda.
Pedeapsa complementar ˘aainterzicerii unordrepturiesteprev ˘azut˘adoarîncazul infrac¸ tiuniidesclavie.
Ac¸ tiuneapenal ˘asepuneîn mi¸ scarelaplângereaprealabil ˘aapersoanei v ˘at˘amate
în cazul infrac¸ tiunii de violare de domiciliu în forma simp l˘a, în cazul amenin¸ t ˘arii, a viol ˘arii secretului
coresponden¸ tei, ¸ siadivulg ˘ariisecretuluiprofesional,iarîmp ˘acareap˘ar¸ tilorînl ˘atur˘ar˘aspundereapenal ˘a.
10.Formeagravate
Uneleinfrac¸ tiunicum arﬁlipsireadelibertateînmod
ilegal,violareadedomiciliu,¸ santajulsuntprev ˘azutedelegeatâtînform ˘asimpl˘acât¸ siînform ˘aagravat˘a.
SEC¸ TIUNEA AII-A
PRECEDENTE LEGISLATIVE
Infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal pe care o trat˘am, se reg ˘ase¸ ste
în toate reglement ˘arile noastre vechi legislative. În acest sens explic ˘am Pravila lui Vasile
Lupu din 1646; Pravila lui Matei Basarab din 1652; Cronica lu i Andronache Donici din 1814;
Codul lui Caragea din 1826; Condica Criminal ˘a a lui Barbu Dimitrie Stirbei din 1850.
În aceste actesearat ˘ac˘a r˘apireadefat ˘asau defemeieconstituieo infrac¸ tiune
grav˘a. Întemeindu-se pe pravil ˘a, domnia considerat r ˘apirea ca vin ˘a grav˘a ( fapte mari ) a c ˘arui judecat ˘a
a rezervat-o domnului. Pedeapsa putea ﬁ moartea, dar era îng ˘aduit ¸ si r˘ascump˘ararea vinei prin gloab ˘a.
6

Pravileledinsec. al XVII-lea au
generalizat pedeapsacumoarteaiaraverear ˘apitoruluieradat ˘afemeiir ˘apite. Pravilahot ˘arac˘a“r˘apitura”
era mai grav ˘a când se s ˘avâr¸ sea asupra unei fete de boier mare ( IL gl.259, zac.25;C R,gl.32,zac.25 ).
Aceea¸ si pravil ˘acerea pentru existen¸ tainfrac¸ tiunii transportarea r ˘apitei dintr-unloc în altul ¸ si necinstirea
ei prin violen¸ t ˘a. Când necinstirea se f ˘acea cu voia femeii r ˘apirea se pedepsea dup ˘a voia judec ˘atorului.
De¸ si pedeapsa obi¸ snuit ˘a era gloaba domnia p ˘astra dreptul s ˘a aplice pravila dac ˘a a¸ sa g˘asea de cuviin¸ t ˘a.
Cronicarelateaz ˘ac˘asubdomnialuiConstantinDuca(1700-1703)C ˘apitanulGruiadelaCovurluiafost
decapitat”cu pravila pentru c ˘aci au r˘apitur˘a fata logodnica altuia …. ¸ si bucatele lui înc ˘a au dat fetii “.
R˘apirea apare ¸ siîn CondicaluiAndronacheDonici ˘an capitolulXI: desprer ˘apiresau alt ˘atru-
peasc˘a v˘at˘amarepricinuit ˘adin ur˘a, pizm˘asau sfad ˘a ¸ si în capitolulXII: R ˘apirea fecioarei ¸ si preacurviei.
Condicacriminaliceasc ˘acu procedura eidin anii1820 ¸ si 1826,prevedec ˘ar˘apirea fecioarei prin
sil˘asepedepse¸ stecub ˘ataiepeuli¸ t ˘a,înzestrareafetei,iardac ˘anuopoateînzestra,mergelatemni¸ t ˘apeun
an iar boierul înzestreaz ˘a fata ¸ si se duce la închisoare vremelnic ˘a ( art.225 ). R ˘apitorul de fecioar ˘a sau
logodnic˘a se bate sau se globe¸ ste, iar dac ˘a îi r˘ape¸ ste fecioria prime¸ ste pedeapsa de mai sus (art.226 ).
Condicacriminal ˘aaluiBarbu Dimitrie ¸ Stirbei din1850prevede
“r˘apire de nevârstnici“. În art.224 searat ˘a c˘a: cei care cu vicle¸ sugsau prin silnicie,vorr ˘api ori vorface
s˘a se r˘apeasc˘a nevârstnicii îi vor lua ori str ˘amuta sau vor face a se lua ori str ˘amuta din locul unde sunt
a¸ seza¸ ti de aceea sub a c ˘aror st˘apânire sunt ori încredin¸ ta¸ ti, se vor pedepsi cu închisoa rea Snagovului.
Dac˘apersoanar ˘apit˘aestefat˘amai
mic˘a de 16 ani, vinovatul va ﬁ pedepsit cu închisoarea Snagovulu i nu mai pu¸ tin de 15 ani ( art.285 ).
Condicacriminaliceasc ˘acu procedura
ei s-a aplicat pân ˘a la introducerea codului ¸ si procedurii penale ale lui Ioan Alexandru I.Cuza. Chiar sub
regimulregulamentuluiorganicaceast ˘aprocedur ˘acucodulei ¸ si-aavutaplicareapotrivitart.318,capitol ul
VIII din Regulamentul organic al prîn¸ tipatului Moldovei d in 1846 unde se zice : “Hot ˘arârile în pricini
criminalice¸ sti se vor da dup ˘a Condica criminaliceasc ˘a, alc˘atuit˘a în anul 1820 piplicarisit ˘a la 1826 “.
În codulpenal dela1864,lipsireadelibertateîn modilegal era prev˘azut˘asub
denumirea de “sechestrarea de persoane“ în art.272, iar în a rt.273 erau prev ˘azute modalit ˘a¸ tileagravate.
Pentru modalit ˘a¸ tilesimple
pedeapsa era închisoarea pân ˘a la doi ani, iar pentru modalit ˘a¸ tileagravate, rechiziunea de la 5 la 10 ani.
În art.274era prev ˘azut˘ao atenuaredepedeaps ˘a, când lipsireadelibertateaîncetatînaintede10 zile.
În art.275era prev ˘azut˘aseparat infrac¸ tiuneader ˘apiredeminori.
Codulpenal dela1936prevedea
lipsirea de libertate în mod ilegal, tot sub denumirea de sec hestrare de persoane, în art.492 ¸ si 493.
Origineaart.492esteîn art.272al Coduluipenal din1864,c u o redactarediferit ˘a. Originea
art.493 este în art.273 al Codului penal din 1864, completat cu câteva cazuri de agravare a pedepsei.
Înart.492 eraprev ˘azut˘ainfrac¸ tiuneatip,iarînart.493 seprevedeamodalit ˘a¸ tileagravate.
7

Pedeapsa pentrumodalitateasimpl ˘a
era de la 3 la 6 luni închisoare ( art.492 ) , iar pentru modalit ˘a¸ tileagravate, închisoare de la 5 la 10 ani.
În ceeace prive¸ steprivarea
de libertate prin r ˘apire, codul penal de la 1936 con¸ tinea incrimin ˘arispeciale în dispozi¸ tiileart.456 – 459
( titlul privitor la delicte contra familiei ), cu pedepse va riind de la 6 luni pân ˘a la 12 ani închisoare.
Codul penal adoptatladatade21 iunie1968,intratîn vigoar ela1 ianuarie1969,con¸ tinedis-
pozi¸ tiiasem ˘an˘atoare cu celedin codulpenal dela1936, privindinfrac¸ tiu nilecontra libert ˘a¸ tiipersoanei.
În codul
penal de la 1968 este incriminat ˘a fapta de lipsire de libertate a unei persoane în mod ilegal î n art.189.
Între
reglementarea codului penal de la 1968 ¸ si cea din codul pena l de la 1936 exist ˘a urm˘atoarele deosebiri:
Dintrecircumstan¸ teleagravantealeinfrac¸ tiuniidesec hestrare depersoane,
prev˘azut˘a la art.493 din codul penal anterior, noul cod penal ( art.18 9 ) nu prevede durata sechestr ˘arii
mai mare deo lun ˘a, calitateade rud ˘aapropiat ˘aa victimei,transportareapestegrani¸ t ˘a acelui sechestrat.
În schimb,noulcodpenal prevedeuneleîmpre-
jur˘ari agravante noi, care prezint ˘a o mare frecven¸ t ˘a sau sunt ne natur ˘a a atribui faptei un grad sporit de
pericol social: S ˘avâr¸ sireafaptei dec ˘atredou˘asau maimultepersoane;pretindereaunuifolosmaterialîn
schimbuleliber ˘arii;s˘avâr¸ sireafapteiasupraunuiminor;punereaînpericolavi e¸ tiisaus˘an˘at˘a¸ tiivictimei.
Printrecircumstan¸ teleagravante
ale infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, a fo st prev˘azut˘a ¸ si s˘avâr¸ sirea faptei prin r ˘apire.
În cazul când sau produs ¸ siv ˘at˘am˘aricorporale,
infrac¸ tiuneadelipsiredelibertatevaintraînconcurscu infrac¸ tiuneadev ˘at˘amareaintegrit ˘a¸ tiicorporale.
Din analizaincrimina¸ tiilorcuprinseîncodul
penalanteriorestedeobservatc ˘aincriminareadinalin.2alart.492privindemisiuneadead ucelacuno¸ st-
in¸ t˘a autorit˘a¸ tilor faptul re¸ tinerii îndrept ˘a¸ tite a unei persoane, nu a mai fost p ˘astrat˘a în noul cod penal.
Prin decretul-legenr112/1990afost modiﬁcatart.189din c odulpenal.
S-au
prev˘azut sanc¸ tiuni severe “ dac ˘a pentru eliberarea persoanei se cere în orice mod, ca statul , o persoan ˘a
juridic˘a, organiza¸ tieinterna¸ tional ˘a interguvernamental ˘asau un grup de persoane s ˘a îndeplineasc ˘asau s˘a
nu îndeplineasc ˘a un anumit act”. O atare fapt ˘a este sanc¸ tionat ˘a cu pedeapsa închisorii de la 5 al 15 ani.
“Dac˘a faptaaavut caurmaremoarteavictimei,pedeapsaestedela 10la20 ani”.
Deasemenea, potrivitlegii,“
tentativa faptelor prev ˘azute în alin.1 –3 se pedepse¸ ste. Constituie tentativ ˘a ¸ si producerea sau procurarea
mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de m ˘asuri în vederea comiterii faptei prev ˘azute la alin.3”.
O modiﬁcarerecent ˘aaart.189 aavutlocprinlegeanr.140/1996.
8

Legeamodiﬁc ˘asanc¸ tiuniledelaalin.1,2,4,prev ˘azând laalin.1
închisoareadela1la5ani,laalin.2închisoareadela5la12 ani,¸ silaalin.4închisoareadela15la20ani.
Constitu¸ tiaRomânieireglementeaz ˘alibertateaindividual ˘a
înart.23. Libertateaindividual ˘a,încon¸ tinutulart.23dinConstitu¸ tie,prive¸ steliber tateaﬁzic ˘aapersoanei
dreptuls˘audeaseputeacomporta ¸ simi¸ scaliberdeanuﬁ¸ tinutînscl aviesauînoricealt ˘aservitute,dea
nu ﬁre¸ tinut,arestat sau de¸ tinutdecât încazurile ¸ si dup ˘aformeleexpresprev ˘azutedeConstitu¸ tie ¸ si legi.
CAPITOLUL II
LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL
[1.]No¸ tiune¸ sideﬁni¸ tie.
Dreptul lalibertatecare este, dup ˘a cum s-amai ar ˘atat, un drept fundamentalal persoanei,
presupune, înainte de toate, posibilitateaacesteia de a se deplasa ¸ si a ac¸ tiona în raport cu propria voin¸ t ˘a
ceea ce constituie o condi¸ tie absolut necesar ˘a manifest ˘arii sale active în rela¸ tiile din cadrul societ ˘a¸ tii.
Privareauneipersoanedeaceast ˘aposibilitate,împiedicareaeideasedeplasa¸ siac¸ tiona înconformitatecu
voin¸ tasa¸ siintereselecareîisuntocrotitedelege,cons tituie,deaceea,ofapt ˘acareprezint ˘apericolsocial.
Fapta de lipsire de libertate a unei persoane în mod ilegal pr ezint˘a peri-
col social, deoarece vat ˘am˘a un atribut însemnat al persoanei ﬁzice ocrotit de lege,
nesocote¸ ste o valoare social ˘a în ap ˘ararea c ˘areia societatea este direct interesat ˘a.
Pericolul social al faptei este eviden¸ tiat ¸ si de faptul c ˘a privarea de libertate provoac ˘a un
sentiment de incertitudine ¸ si nesiguran¸ t ˘a, atât pentru rela¸ tiile individuale cât ¸ si pentru cele so ciale.
Fapta de lipsire de libertate în mod ilegal este incriminat ˘a prin dis-
pozi¸ tiile art.189 Cod penal potrivit c ˘arora: “ Lipsirea de libertate a unei per-
soane în mod ilegal se pedepse¸ ste cu închisoarea de la 1 la 5 a ni.
În cazul în care fapta este s ˘avâr¸ sit˘a prin simulare de calit ˘a¸ ti oﬁciale, prin r ˘apire de o per-
soan˘a înarmat ˘a, de dou ˘a sau mai multe persoane împreun ˘a sau dac ˘a în schimbul eliber ˘arii se cere un
folos material sau orice alt avantaj, precum ¸ si în cazul în c are victima este minor ˘a sau este supus ˘a unor
suferin¸ te ori s ˘an˘atatea sau via¸ ta îi sunt puse în pericol, pedeapsa este înch isoarea de la 5 la 12 ani.
Dac˘a pentru eliberarea persoanei, se cere în orice mod, ca statu l, o persoan ˘a ju-
ridic˘a, o organiza¸ tie interna¸ tional ˘a interguvernamental ˘a sau un grup de persoane s ˘a îndeplin-
easc˘a sau s˘a nu îndeplineasc ˘a un anumit act, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.
Dac˘afaptaaavutcaurmaremoarteavictimei,pedeapsaesteînch isoareadela15la25ani.
Tentativa faptelor prev ˘azute în alin.1-3 se pedepse¸ ste. Con-
stituie tentativ ˘a ¸ si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumente lor
sau luarea de m ˘asuri în vederea comiterii faptei prev ˘azute în alin.3.
[1.]Obiectul juridic¸ siobiectul
9

material alinfrac¸ tiunii
[1.][I.] Obiectul juridicgeneric.
Obiectul juridic generic ap ˘arut îl constituie rela¸ tiile sociale a c ˘aror formare ¸ si desf ˘a¸ su-
rare este legat ˘a de persoana ﬁzic ˘a ¸ si drepturile personale ale acesteia. Obiectul juridic g eneric este
comun tuturor infrac¸ tiunilor îndreptate împotriva perso anei. Infrac¸ tiunile contra persoanei sunt fapte
îndreptate împotriva unei persoane, luat ˘a în considerare în mod individual, împotriva unor drepturi
care sunt indispensabil legate de existen¸ ta ﬁzic ˘a ¸ si de personalitatea ei drepturi f ˘ar˘a de care aceasta
nu ar putea ﬁ conceput ˘a: dreptul la via¸ t ˘a, la integritate corporal ˘a ¸ si s˘an˘atate, dreptul la libertate,
dreptul la demnitate. Aceste drepturi esen¸ tiale au un cara cter absolut ¸ si sunt opozabile tuturor.
Rela¸ tiile sociale referitoare la dreptul la via¸ t ˘a, la integritate corporal ˘a ¸ si s˘an˘a-
tate, dreptul la libertate ¸ si demnitate, rela¸ tii în care ﬁ ecare persoan ˘a, luat˘a în considerare
în mod individual, apare ca titular al acestor drepturi, iar celelalte persoane apar cu obli-
ga¸ tia de a le respecta, constituie obiectul juridic comun i nfrac¸ tiunilor contra persoanei.
[1.][I.] Obiectul juridicspecial
Infrac¸ tiunea are ca obiect juridic special rela¸ tiile soc iale referitoare la libertatea ﬁz-
ic˘a a persoanei, adic ˘a la dreptul acesteia de a se deplasa ¸ si ac¸ tiona în conformi tate cu propria
sa voin¸ t˘a. În afara acestor rela¸ tii sociale, prin s ˘avâr¸ sirea faptei în anumite împrejur ˘ari prev˘azute
ca circumstan¸ te agravante, sunt puse în pericol sau înc ˘alcate ¸ si alte rela¸ tii sociale, care, consti-
tuie în felul acesta, obiectul juridic secundar al infrac¸ t iunii (rela¸ tiile sociale referitoare la integri-
tatea corporal ˘a ¸ si s˘an˘atatea persoanei, dac ˘a fapta a pus în pericol s ˘an˘atatea victimei, rela¸ tiile so-
ciale referitoare la dreptul la via¸ t ˘a al persoanei, dac ˘a fapta a avut ca urmare moartea victimei ).
[1.][I.] Obiectul material
Întrucâturm ˘arileac¸ tiuniisauinac¸ tiunii,princareses ˘avâr¸ se¸ stefaptadelipsiredelibertate
înmodilegal,ser ˘asfrângasupraunuidreptsubiectivlegatdepersoanavicti mei,seadmite,îngeneral,c ˘a
nu exist˘a un punct material. Totu¸ si, un asemenea obiect material al infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în
mod ilegal, constând în corpul victimei, apare în cazul unei forme agravate a infrac¸ tiunii ( de exemplu,
cândvictimaestesupus ˘aunorsuferin¸ te),deciîncazulcândinfrac¸ tiuneaare¸ si unobiectjuridicsecundar.
[1.]Subiec¸ tii ac¸ tiunii[I.]
1. 1. (a) (a) (a) 1. (a)Subiectulactiv
Întrucât legea nu condi¸ tioneaz ˘a existen¸ ta infrac¸ tiunii de vreo calitate spe-
cial˘a a f˘aptuitorului, subiectul activ nemijlocit poate ﬁ orice per soan˘a. Dac ˘a subiec-
tul activ are îns ˘a vreo calitate care a înlesnit s ˘avâr¸ sirea faptei, f ˘ar˘a s˘a-i schimbe în-
cadrarea juridic ˘a, se va ¸ tine seama de aceasta la individualizarea pedepsei ( de ex-
emplu: so¸ t, so¸ tie, p ˘arinte, creditor, adversar într-o competi¸ tie sau într-un proces ).
10

Participa¸ tia penal ˘a este posibil ˘a, atât în forma coautorului, cât ¸ si în forma in-
stig˘arii sau a complicit ˘a¸ tii. Dac ˘a fapta este s ˘avâr¸ sit˘a de dou ˘a sau multe persoane împre-
un˘a, infrac¸ tiunea este mai grav ˘a, încadrându – se în disp. art.189 alin.2 Cod penal.
[1.][I.] Subiectul pasiv
Subiectul pasiv este persoana care a fost pe nedrept lipsit ˘a de libertate. Vic-
timei nu i se cere îndeplinirea vreunei calit ˘a¸ ti anume, oricine putând ﬁ subiect pasiv.
Când victima este un minor, fapta se s ˘avâr¸ se¸ ste în condi¸ ti-
ile unei circumstan¸ te agravante, prev ˘azute în alin.2 al art.189 Cod penal.
Cuprivirelavictim ˘anuseva¸ tineseamaderela¸ tiilecareexistauîntreacesta ¸ sisubiectulac-
tiv.
În practica judiciar ˘a s-a re¸ tinut c ˘a fapta inculpatului care într-o sear ˘a, în jurul
orei 20.00, v ˘azând în fa¸ ta blocului în care locuia, patru, minori în vârs t˘a de 7-11 ani, i-
a chemat în apartamentul s ˘au, unde dup ˘a ce a închis u¸ sa i-a privat de libertate timp de
6 ore, silindu-i s ˘a-i spun˘a unde se aﬂ ˘a ﬁul s˘au ¸ si cum a cheltuit banii fura¸ ti de acas ˘a,
constituie patru infrac¸ tiuni de lipsire de libertate în mo d ilegal, aﬂate în concurs real.
Exist˘a ¸ si p˘areri potrivit c ˘arora în materia infrac¸ tiunii contra persoanei, plurali-
tatea subiec¸ tilor pasivi implic ˘a chiar în cazul unit ˘a¸ tii de ac¸ tiune un concurs de infrac¸ tiuni ¸ si
nu o infrac¸ tiune continuat ˘a sau o infrac¸ tiune simpl ˘a, în forma unit ˘a¸ tii naturale colective.
Dar când aceste infrac¸ tiuni multiple s-au s ˘avâr¸ sit ca în spe¸ t ˘a printr-o singur ˘a ac¸ ti-
une, care a produs o pluralitate de rezultate ( câte unul asup ra ﬁec˘arui subiect pasiv ) concursul nu
poate ﬁ decât ideal ¸ si nu real, ﬁind îndeplinite toate condi ¸ tiile prev ˘azute de art.33 lit.b Cod penal.
Cu privire la subiectul pasiv, legea nu face nici o deosebire în ceea ce prive¸ ste sexul,
condi¸ tia victimei sau starea ﬁzic ˘a a acesteia. Oricât de neputincioas ˘a ar ﬁ, nimeni nu are drep-
tul s˘a o priveze de libertate (de exemplu o persoan ˘a î¸ si manifest ˘a dorin¸ ta de a ﬁ primit într-un in-
ternat ¸ scolar sau s ˘a ﬁe internat ˘a într-un spital ). Consim¸ t ˘amântul trebuie s ˘a ﬁe dat liber, anterior
priv˘arii de libertate ¸ si s ˘a se emit ˘a de la o persoan ˘a capabil ˘a. Persoana care a consim¸ tit la pri-
varea de libertate are dreptul s ˘a cear˘a s˘a i se redea libertatea. Din acest moment continuarea lip-
sirii de libertate devine ilegal ˘a. Faptul c ˘a subiectul pasiv, având de ales dintre dou ˘a locuri de
deten¸ tie, alege unul dintre acestea, temându-se de ceva ma i r˘au, nu constituie consim¸ t ˘amânt.
[1.]Locul¸ sitimpuls˘avâr¸ sirii infrac¸ tiunii.
Nu exist˘a cerin¸ te speciale cu privire la locul ¸ si timpul s ˘avâr¸ sirii infrac¸ tiunii. Spa¸ tiul
¸ si timpul, ca elemente de corela¸ tie în care se desf ˘a¸ soar˘a orice ac¸ tiune ¸ si se produce orice ur-
mare, nu condi¸ tioneaz ˘a caracterul de ilicit penal al faptei de lipsire de libertat e în mod ilegal.
Locul ¸ si durata s ˘avâr¸ sirii faptei pot înrâuri gravitatea acesteia.
[1.]Structura ¸ sicon¸ tinutul juridicalinfrac¸ tiunii
11

În structura infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod il egal, con¸ tinutul juridic al in-
frac¸ tiunii are aceea¸ si component ˘a ca ¸ si con¸ tinutul constitutiv. Acesta este ar ˘atat de dispozi¸ ti-
ile normei incriminatoare, care prev ˘ad anumite condi¸ tii obiective ¸ si subiective ale infrac¸ t iunii.
[1.][I.] Laturaobiectiv˘a
Infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal are latu ra obiectiv ˘a alc˘atuit˘a din
cele trei componente: elementul material, urmarea cerut ˘a de lege, leg ˘atura de cauzalitate.
[1.][I.] [A.] Elementul material
Lipsirea de libertate în mod ilegal presupune sub aspectul l aturii obiective, o
fapt˘a prin care o persoan ˘a este lipsit ˘a de libertate ﬁzic ˘a, adic˘a de posibilitatea de a se de-
plasa ¸ si ac¸ tiona în conformitate cu propria voin¸ t ˘a. Elementul material const ˘a în s˘avâr¸ sirea
unei ac¸ tiuni sau inac¸ tiuni, care are ca rezultat lipsirea unei persoane de libertate.
Dispozi¸ tia legal ˘a nu face o enumerare a modalit ˘a¸ tilor de fapt care
duc la lipsirea unei persoane de libertate, astfel c ˘a orice ac¸ tiune sau inac¸ ti-
une, ce a produs acest rezultat, va constitui elementul mate rial al infrac¸ tiunii.
De cele mai multe ori fapta prin care o persoan ˘a este lipsit ˘a de libertate se
s˘avâr¸ se¸ ste în forme variate ¸ si condi¸ tii diverse. Divers itatea deriv ˘a din speciﬁcul ac¸ tiunii omi-
sive, care reprezint ˘a în toate cazurile o abuziv ˘a împiedicare ( de exemplu f ˘aptuitorul închide per-
soana într-o înc ˘apere ) sau obligarea ( silirea ) unei persoane de a se deplasa , contra voin¸ tei
sale ( de exemplu, f ˘aptuitorul urc ˘a o persoan ˘a într-un vehicul silind-o s ˘a se deplaseze ).
Lipsirea de libertate a persoanei poate ﬁ total ˘a, când victima este lipsit ˘a complet de lib-
ertatea de mi¸ scare ( de exemplu este legat ˘a de calorifer ) sau par¸ tial ˘a, când i se las ˘a o oarecare lib-
ertate de mi¸ scare ( este încuiat ˘a într-un apartament având posibilitatea de a se deplasa din tr-o camer ˘a
în alta ).Legea nu cere nu cere o împiedicare absolut ˘a de mi¸ scare a victimei, adic ˘a restrângerea to-
tal˘a care prive¸ ste libertatea de mi¸ scare a acesteia, ci se poa te înf˘a¸ ti¸ sa ¸ si ca o restrângere par¸ tial ˘a,
în raport de o activitate, de o ac¸ tiune determinat ˘a pe care victima vrea s ˘a o realizeze ( de exem-
plu, f˘aptuitorul împiedic ˘a victima s ˘a se duc ˘a la o întrunire la care aceasta vroia s ˘a ia parte ).
Lipsirea de libertate trebuie s ˘a ﬁe efectiv ˘a, indiferent dac ˘a victima era
con¸ stient˘a sau nu c ˘a i s-a paralizat ori restrâns libertatea de mi¸ scare. Eroar ea vic-
timei asupra st ˘arii în care se aﬂ ˘a nu echivaleaz ˘a cu consim¸ t ˘amântul acesteia.
Pentru existen¸ ta infrac¸ tiunii nu intereseaz ˘a locul ¸ si nici tim-
pul s˘avâr¸ sirii faptei. O persoan ˘a poate ﬁ lipsit ˘a de libertate în propria sa
locuin¸ t˘a, într-un loc public sau privat, în timpul zilei sau în timpu l nop¸ tii.
Lipsirea de libertate se poate produce în orice mod ¸ si cu ori ce mijloace susceptibile s ˘a
conduc˘a la acest rezultat. Procedeul utilizat nu condi¸ tioneaz ˘a existen¸ ta elementului material, ci ﬁxeaz ˘a
doarspeciﬁculac¸ tiuniis ˘avâr¸ site. Ac¸ tiuneadelipsiredelibertateesterealizat celmaiadeseaprinfolosirea
12

violen¸ tei ﬁzice, amenin¸ t ˘ari, am˘agiri, r˘apire, distrugere sustragere sau chiar prin ac¸ tiuni apare nt licite la
începutul efectu ˘arii lor ( ascunde cheia pentru ca victima s ˘a nu poat ˘a ie¸ si; îi fur ˘a sau îi ascunde hainele
pentruanuseputeaîmbr ˘aca;îiîn¸ teap ˘acauciucurilelama¸ sin ˘apentruanuputeaajungeîntimputilunde
prezen¸ ta sa era necesar ˘a; inducerea în eroare pentru a nu p ˘ar˘asi locul unde se aﬂ ˘a ). Autorul poate s ˘a
recurg˘alaac¸ tiunidirecte,cumarﬁconstrângereaﬁzic ˘a(victimaestelegat ˘adeunpom,punând-oînim-
posibilitatedeasemi¸ sca)oriadministrareaunorsubstan ¸ tecareparalizeaz ˘avoin¸ tavictimei(îid ˘aalcool,
stupeﬁante etc. ) ori recurge la ac¸ tiuni indirecte ( intern area victimei într-un ospiciu prin prezentarea
eronat˘aast˘ariidefapt înfaptautorit ˘a¸ tii). Elementulmaterialalfaptei esteautorizat atunci când victima
se aﬂ˘a imobilizat ˘a sau numai ¸ tinut ˘a împotriva voin¸ tei sale într-un loc oarecare, precum ¸ si a tunci când
ea este împiedicat ˘a s˘a mearg˘a acolo unde ar ﬁ dorit s ˘a se aﬂe (de exemplu, o persoan ˘a este împiedicat ˘a
sistematic sau într-un anumit moment s ˘a intre într-o institu¸ tie unde are acces, spre a face în timp util o
reclama¸ tie sau s ˘a depun˘ao cerere )sau f ˘aptuitorulcu pistolulîn mân ˘a sile¸ stevictimas ˘ase îndrepteîntr-
un anumitloc;am ˘agind-oc ˘aestea¸ steptat ˘adeo rud ˘a,o determin ˘as˘a-lurmeze, sau victimaaﬂându-se pe
acoperi¸ sul casei, sustrage scara pe care urma s ˘a coboare ¸ si exemplelemijloacelorfolositepot continua.
Dac˘a mijlocul folosit de f ˘aptuitor constituie prin el însu¸ si infrac¸ tiune se aplic ˘a reg-
ulile referitoare la concursul de infrac¸ tiuni. În practic a judiciar ˘a s-a decis, c ˘a r˘aspunde atât pen-
tru infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cât ¸ si pentru infrac¸ tiunea de omor, incul-
patul care urm ˘arind s˘a lipseasc ˘a de libertate pe concubinul surorii sale, pentru ca aceasta s˘a-¸ si
poat˘a lua lucrurile din locuin¸ ta lui, l-a lovit cu pumnii ¸ si pic ioarele în abdomen ¸ si torace, dup ˘a
care, pe când victima se aﬂa în stare de incon¸ stien¸ t ˘a, a legat-o de un copac; în urma lovi-
turilor primite care i-au provocat rupturi ale ﬁcatului ¸ si pl˘amânilor victima a încetat din via¸ t ˘a.
În raport cu aceast ˘a stare de fapt, în spe¸ t ˘a exist˘a un concurs de infrac¸ tiuni, deoarece
procedeele folosite de inculpat pentru imobilizarea victi mei au dus în cele din urm ˘a, la moartea
ei, iar inculpatul a acceptat posibilitatea producerii rez ultatului (omor cu inten¸ tie indirect ˘a ).
S-a re¸ tinut de asemenea c ˘a fapta celor trei inculpa¸ ti, care dup ˘a ce au aplicat persoanei
v˘at˘amate lovituri pân ˘a au adus-o în stare de incon¸ stien¸ t ˘a, au legat-o de un pom ¸ si au l ˘asat-o astfel, pân ˘a
când alte persoane au dezlegat-o ¸ si i-au redat libertatea, iar prin loviturileaplicate i-au pricinuitvictimei
lovituri pentru care au fost necesare 21 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrune¸ ste ele-
mentele infrac¸ tiunilor de lipsire de libertate în mod ileg al ¸ si v˘at˘amare corporal ˘a, prev˘azute ¸ si pedepsite
de art.189 alin.2 Cod penal ¸ si art.181 Cod penal cu aplicare a dispozi¸ tiilor art.33 lit. a Cod penal.
Când inculpa¸ tii au re¸ tinut victima închis ˘a în cas ˘a timp de 15 ore ¸ si
au constrâns-o s ˘a aib˘a raporturi sexuale cu ei, au s ˘avâr¸ sit infrac¸ tiunea prev ˘azut˘a de
disp.art.189 alin.2 Cod penal în concurs cu cea de viol. Lips irea de libertate în
acest caz nu se absoarbe în infrac¸ tiunea de viol, a¸ sa cum au solicitat inculpa¸ tii.
S-are¸ tinut ¸ sifaptainculpatului,careaîntâlnitpestra d˘apeparteav ˘at˘amat˘a ¸ siainvitat-oîn
parcsubpretextulc ˘avreas˘a-icomuniceceva. Înparc,amenin¸ tând-ocucu¸ tituli-ace ruts˘amearg˘apân˘ala
margineaora¸ sului,într-op ˘adure,undeaavutcueaprinconstrângereraportsexualrepe tat. Încontinuare,
13

i-a cerut tot sub amenin¸ tarea cu¸ titului, s ˘a-l urmeze într-o comun ˘a situat˘a în apropierea ora¸ sului ¸ si în
locuin¸ ta unei persoane, unde a r ˘amas peste noapte, a constrâns din nou victima s ˘a aib˘a raport sexual cu
el, de mai multe ari, iar diminea¸ ta i-a permis s ˘a mearg˘a acas˘a. În spe¸ ta de fa¸ t ˘a, inculpatul a s ˘avâr¸ sit
infrac¸ tiunea de viol, prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.197 alin.1 Cod penal cu aplicarea prevederilor art. 41
alin.2Codpenal ¸ silipsireadelibertateînmodilegal,pre v˘azut˘a ¸ sipedepsit ˘adeart.189alin.1Codpenal.
În practica judiciar ˘a s-a mai re¸ tinut spe¸ ta: doi inculpa¸ ti au urcat cu for¸ ta o fe-
meie în ma¸ sin ˘a ¸ si dup˘a ce au lovit-o de câteva ori cerându-i s ˘a tac˘a, au continuat drumul pen-
tru a g˘asi un loc unde s ˘a aib˘a cu ea raporturi sexuale. La un moment dat îns ˘a victima a
s˘arit din ma¸ sin ˘a. Prima instan¸ t ˘a a re¸ tinut tentativ ˘a la infrac¸ tiunea de viol, considerând c ˘a în-
treaga activitate infrac¸ tional ˘a a tins la realizarea acestei infrac¸ tiuni ¸ si nu la privare a de libertate.
Tribunalul Suprem crezând sentin¸ ta primei instan¸ te cu mo tivarea c˘a re¸ tinerea p ˘ar¸ tii v˘at˘a-
mate a fost f ˘acut˘a prin violen¸ t ˘a ¸ si în mod nelegal, inculpa¸ tii ac¸ tionând con¸ stien¸ ti d e rezultatul ac-
tivit˘a¸ tii lor. Împrejurarea c ˘a au conceput s ˘avâr¸ sirea acestei infrac¸ tiuni ca un mijloc de realizare a
violului este f ˘ar˘a relevan¸ t ˘a în condi¸ tiile în care ei nu au s ˘avâr¸ sit aceast ˘a infrac¸ tiune ¸ si nici o alt ˘a
fapt˘a penal˘a în care s ˘a se absoarb ˘a ca element constitutiv, fapta priv ˘arii de libertate. Prin urmare în-
cadrarea judiciar ˘a a faptei descris ˘a mai sus este cea prev ˘azut˘a de art.189 alin.2 din Codul penal.
Uneori, elementul material al faptei se s ˘avâr¸ se¸ ste prin inac¸ tiune, atunci când privarea de
libertate a fost la început legal ˘a, dar la exprimarea situa¸ tiei pentru care intervenise, pe rsoanei nu i se d ˘a
drumul. Din momentul în care privarea de libertate nu-¸ si ma i g˘ase¸ ste justiﬁcare, încetând temeiul le-
gal omisiuneaprelungit ˘ade a reda persoanei libertatea de mi¸ scare echivaleaz ˘a cu realizarea elementului
material al faptei ( de exemplu, la încetarea carantinei sau cu ocazia unui sinistru mai multe persoane
sunt oprite s ˘a plece de la locul unde se aﬂ ˘a datorit˘a pericolelor la care s-ar expune din cauza nesig-
uran¸ tei c˘ailor de acces spre exterior dac ˘a îns˘a restric¸ tia se men¸ tine ¸ si dup ˘a restabilirea situa¸ tiei va ﬁ
s˘avâr¸ sit elementul material al faptei ). Autorul omi¸ tând s ˘a fac˘a ceea ce este obligat în cadrul atribu¸ ti-
ilor de serviciu sau legale ori ceea ce este în puterea sa, pen tru a pune cap ˘at lipsirii de libertate ¸ si
prelunge¸ ste ilegal de¸ tinerea unei persoane, care ini¸ ti al a fost legal privat ˘a de libertate, omi¸ tând s ˘a o
eliberezesaus ˘aanun¸ teorganelecompetente,s ˘avâr¸ se¸ steinfrac¸ tiuneadelipsiredelibertateînmodil egal.
Fapta prin care persoana este lipsit ˘a de libertate trebuie s ˘a aib˘a carac-
ter ilegal. Dispozi¸ tia incriminatoare con¸ tine o prevede re referitoare la caracterul ac¸ ti-
unii de privare de libertate, care pentru a constitui elemen tul material al infrac¸ tiu-
nii ¸ si a întregi latura obiectiv ˘a a acesteia, trebuie s ˘a ﬁe s˘avâr¸ sit˘a în mod ilegal.
Numai dac ˘a e neîng ˘aduit˘a de lege, ac¸ tiunea de lipsire de libertate, devine o fapt ˘a cu car-
acter penel. Aceast ˘a condi¸ tie de ilicitate, care este condi¸ tie esen¸ tial ˘a se justiﬁc ˘a prin aceea c ˘a sunt cat-
egorii de persoane a c ˘aror condi¸ tie personal ˘a impune luarea unor m ˘asuri de restrângere a libert ˘a¸ tii lor
dup˘a cum a numite restrângeri sunt implicit aduse libert ˘a¸ tii altor persoane din cauza activit ˘a¸ tii pe care
o desf˘a¸ soar˘a. Fa¸ t˘a de ace¸ stia, de¸ si are loc o restrângere a posibilit ˘a¸ tilor de liber ˘a mi¸ scare ¸ si ac¸ tiune, to-
tu¸ si infrac¸ tiunea nu va ﬁ comis ˘a ﬁindc˘a lipse¸ ste caracterul ilegal al ac¸ tiunii de privare de lib ertate. Nu
14

avem în vedere acele situa¸ tii în care lipsirea de libertate prive¸ ste persoane care au s ˘avâr¸ sit fapte penale
deoarece caracterul ilegal al lipsirii de libertate determ in˘a în asemenea situa¸ tii, existen¸ ta infrac¸ tiunii de
arestare nelegal ˘a (art.266 alin.1 Cod penal ). Este vorba de alte situa¸ tii cu m ar ﬁ : cea a persoanei
atinse de boli contagioase care pot ﬁ internate pentru trata ment împotriva voin¸ tei lor; cea a persoanei
carepotﬁre¸ tinuteîncarantin ˘a;amilitarilorre¸ tinu¸ tiîncazarm ˘a;ainfractoruluisurprinsînﬂagrantdelict,
care poate ﬁ prins de orice persoan ˘a ¸ si condus în fa¸ ta autorit ˘a¸ tilor; cea a p ˘arin¸ tilor sau a celor asimila¸ ti
lor, care în exercitarea drepturilor lor, pot lua m ˘asuri de restrângere a libert ˘a¸ tii copilului minor etc.
În ceea ce prive¸ ste p ˘arin¸ tii ¸ si cei asimila¸ ti lor ace¸ stia pot lua în exercita rea dreptului de
corec¸ tie, anumite m ˘asuri de restrângere a libert ˘a¸ tii copiluluiminor, dar numai atunci când aceste m ˘asuri
suntdeterminatedeinteresulîndrept ˘ariiminorului. Autoritateap ˘arinteasc˘atrebuies ˘aﬁeexercitat ˘a,astfel
încât s˘a ﬁe evitate m ˘asurile excesive nejustiﬁcate ( de exemplu, izolarea total ˘a a copilului ¸ si supunerea
acestuia la un regim care nu-i asigur ˘a dezvoltarea ﬁzic ˘a, intelectual ˘a, moral˘a normal˘a ). În alte cazuri
p˘arin¸ tii vor ﬁ r ˘aspunz˘atori pentru faptele s ˘avâr¸ site, dup ˘a caz, privind disp. din art. 189 Cod penal sau a
celor din art.306 Cod penal. Caracterul m ˘asurilor luate de p ˘arin¸ ti constituie o problem ˘a de fapt, l ˘asat˘a
la aprecierea instan¸ telor judec ˘atore¸ sti. Sunt asimila¸ ti p ˘arin¸ tilor, cei care exercit ˘a în locul lor, drepturile
¸ si îndatoririle acestora sau care printr-o activitate com plementar ˘a celei efectuate de p ˘arin¸ ti se ocup ˘a de
educarea minorilor ( tutorele, educatorul, profesorul, et c.). P˘arin¸ tii sau cei asimila¸ ti lor nu pot transmite
drepturilepecare leauasupraminorului,uneialtepersoan e,astfel încâtacestadinurm ˘a, nupoateluaîn
privin¸ taminorului,om ˘asur˘aderestrângerealibert ˘a¸ tii. Dac˘aînaceast ˘asitua¸ tie,persoanaiaînprivin¸ tami-
norului o m ˘asur˘a de restrângere a libert ˘a¸ tii, punându-i în primejdie grav ˘a dezvoltarea ﬁzic ˘a, intelectual ˘a
sau moral ˘a, r˘aspunderea penal ˘a se stabile¸ ste atât pentru infrac¸ tiunea de lipsire de lib ertate în mod ilegal
cât ¸ sipentru infrac¸ tiuneadereletratamenteaplicatemi norului,deoarece aceast ˘adinurm ˘ainfrac¸ tiunenu
absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal ca element cons titutivsau ca incriminare agravant ˘a. De¸ si nu
s˘avâr¸ sesc faptaincriminat ˘adeart.189 Cod penal ¸ si nusuntpasibilider ˘aspunderepenal ˘a, p˘arin¸ tiicare în
dorin¸ ta de a asigura educa¸ tia copilului îi supun pe ace¸ st ia la anumite priva¸ tiuni în care prive¸ ste lipsirea
lor de mi¸ scare ¸ si ac¸ tiune ( de exemplu, în aducerea la înde plinirea unui program armonios de dezvoltare
ﬁzic˘a, psihic˘a sau moral ˘a, p˘arin¸ tii pot interzice copiilor s ˘a plece de acas ˘a la ore nepotrivite, noaptea sau
înaintea preg ˘atirii lec¸ tiilor sau s ˘a-i opreasc ˘a de a avea leg ˘aturi de prietenie cu persoane nepotrivite ).
La fel, persoanele care particip ˘a la luarea m ˘asurii de internare, a unui bolnav,
suferind de o boal ˘a grav˘a ( de exemplu, o aliena¸ tie mintal ˘a, o boal ˘a epidemic ˘a etc.), care face
necesar˘a internarea sa, ori persoanele care duc la îndeplinire m ˘asurile de ¸ tinere în carantin ˘a
sanitar˘a a c˘al˘atorilor, nu r ˘aspund penal pentru actele efectuate în asemenea împrejur ˘ari.
Sunt anumite categorii de persoane, care datorit ˘a activit˘a¸ tii pe care o desf ˘a¸ soar˘a,
se g˘asesc supuse unui regim implicând restrângeri ale activit ˘a¸ tii. E cazul militarilor, al per-
sonalului ¸ stiin¸ tiﬁc care întreprinde cercet ˘ari în condi¸ tii de cvasiizolare un timp mai îndelungat a
sportivilor convoca¸ ti în cantonamente etc. Restrângerea libert˘a¸ tii în asemenea cazuri nu este rel-
evant˘a pentru legea penal ˘a, deoarece activit ˘a¸ tile pe care le genereaz ˘a sunt vitale sau admise în
via¸ ta social ˘a ¸ si cei care sunt angaja¸ ti în asemenea activit ˘a¸ ti satisfac o îndatorire general ˘a sau
15

consimt voluntar la restric¸ tiile de libertate ce le implic ˘a activitatea în care sunt angaja¸ ti.
De asemenea, privarea de libertate a agresorului în caz de le gitim˘a ap˘arare, prinderea in-
fractorilor de c ˘atre cet˘a¸ teni, în caz de infrac¸ tiune ﬂagrant ˘a, în cazul exercit ˘arii m˘asurilor preventive (
re¸ tinere, arestare ) sau în caz de stare de necesitate ( re¸ t inerea unui alienat sau be¸ tiv pentru a-l împied-
ica s˘a fac˘a r˘au ) nu constituie infrac¸ tiune dac ˘a privarea de libertate s-a f ˘acut potrivit legii ¸ si în forma
cerut˘a de aceasta. Dac ˘a privarea legal ˘a de libertate se face în alte condi¸ tii decât cele autorizat e de lege
( un nebun este internat într-o locuin¸ t ˘a, în loc s ˘a ﬁe predat autorit ˘a¸ tilor ) ori în alte scopuri decât cele
legale ( re¸ tinerea unui alienat ca r ˘azbunare pentru prejudiciile produse ) fapta va constitui i nfrac¸ tiune.
Privarea de libertate prin latura sa presupune o durat ˘a, implic˘a o desf˘a¸ surare în timp o
succesiune de momente. Legea nu con¸ tine nici o precizare în ceea ce prive¸ ste durata de timp în care
victima trebuie s ˘a ﬁe lipsit ˘a de libertate, pentru ca fapta s ˘a constituie infrac¸ tiune, ceea ce înseamn ˘a c˘a
aceast˘adurat˘apoateﬁcoprins ˘aînlimitefoartelargi. Lipsireadelibertatetrebuies ˘adurezeatâtcâtvictima
s˘a ﬁe împiedicat ˘a în mod efectiv de a se deplasa ¸ si a ac¸ tiona în conformitate cu voin¸ ta sa. O lipsire de
libertate cu o durat ˘a extrem de redus ˘a ( de câteva secunde sau minute ) nu va constitui infrac¸ tiun ea de
lipsire de libertate în mod ilegal, c ˘aci nu se poate vorbi de o lipsire efectiv ˘a a persoanei de posibilitatea
de se deplasa ¸ si ac¸ tiona în conformitate cu voin¸ ta sa. Tot u¸ si o lipsire de libertate cu o durat ˘a extrem de
redus˘a, vaconstituiinfrac¸ tiune,dac ˘avictima,avândefectuat unanumitactnul-apututîndeplin idatorit˘a
lipsiriieidelibertate(deexemplu,victimatrebuies ˘aseprezintelaunconcurs,careaînceputlaoanumit ˘a
or˘a, dar lipsit ˘ade libertate numai câteva minutea pierdut posibilitatead e a se prezenta la acel concurs.
Nu esteesen¸ tialpentru
existen¸ ta infrac¸ tiunii ca victima s ˘a ﬁ fost în imposibilitate absolut ˘a de a se auto elibera. Este suﬁcient
ca aceasta s ˘a nu ﬁ putut înfrânge, cu mijloace normale, obstacolul mater ial ori moral pe care autorul l-a
folosit. Nu intereseaz ˘a dac˘a victima cu mai mult ˘a abilitate, cu un plus de for¸ t ˘a ﬁzic˘a sau expunându-
se la unele riscuri ori la o condamnare din partea opiniei pub lice ar ﬁ putut s ˘a înfrâng ˘a obstacolul.
Nu inﬂuen¸ teaz ˘a existen¸ ta elementului material nici tratamentul la care este supus ˘a vic-
tima, mai blând sau mai riguros, dac ˘a victimei i s-au îng ˘aduit unele libert ˘a¸ ti sau nu ,
dac˘a a fost obligat ˘a s˘a munceasc ˘a sau nu, dac ˘a i s-au adus prejudicii materiale sau nu.
Fapta constituie infrac¸ tiune chiar dac ˘a tratamentul este deosebit de civilizat.Dac ˘a autorul
supune victima unor suferin¸ te ﬁzice sau morale ori dac ˘a s˘an˘atatea sau via¸ ta îi sunt prime-
jduite, va ﬁ sanc¸ tionat pentru forma agravat ˘a a infrac¸ tiunii. Dac ˘a victima va suferi
v˘at˘am˘ari corporale ori a fost ucis ˘a, ne vom aﬂa în situa¸ tia unui concurs de infrac¸ tiuni.
Exist˘a situa¸ tii în care lipsirea de libertate a unei persoane îns o¸ te¸ ste o alt ˘a infrac¸ tiune, ﬁind ab-
sorbit˘a în mod natural de aceasta. Astfel, violul nu poate ﬁ concepu t f˘ar˘a lipsirea de libertate a vic-
timei, deoarece numai în felul acesta poate ﬁ realizat prin c onstrângere raportul sexual. Violul ab-
soarbe în con¸ tinutul s ˘au numai lipsirea de libertate care este necesar ˘a realiz˘arii raportului sexual.
Lipsirea de libertate care dep ˘a¸ se¸ ste aceast ˘a necesitate realizeaz ˘a infrac¸ tiunea de lipsire de liber-
tate în mod ilegal, care intr ˘a în concurs cu infrac¸ tiunea de viol. În practica judiciar ˘a s-a de-
16

cis c˘a fapta inculpatului, care dup ˘a ce a comis infrac¸ tiunea de viol a încuiat-o pe victim ˘a în
camer˘a ¸ si a plecat luându-i rochia ¸ si geanta cu actele de identit ate, pentru a nu putea ie¸ si, ceea
ce a avut ca urmare imobilizarea victimei în înc ˘apere, împotriva voin¸ tei sale, timp de 6 ore, con-
stituie infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod illega l, în concurs cu infrac¸ tiunea de viol.
Lipsireadelibertatenu-¸ si
pierde caracterul de infrac¸ tiune autonom ˘a în cazul în care infrac¸ tiunea în vederea comiterii c ˘areia a fost
s˘avâr¸ sit˘anuaavutloc¸ sif ˘aptuitorulnuas ˘avâr¸ sitvreoalt ˘ainfrac¸ tiuneînalc ˘aruicon¸ tinuts ˘aﬁeabsorbit ˘a.
B.Urmarea imediat˘a.
Latura
obiectiv˘a a infrac¸ tiunii se întrege¸ ste cu urmarea pe care ac¸ tiune a sau infrac¸ tiunea autorului trebuie s ˘a o
produc˘a, urmarececonst ˘aîntrecerea delastareadelibertatelastareaderestric¸ t iesau delipsaacesteia.
Urmareaimediat ˘a
este în acela¸ si timp un rezultat ¸ si o stare. Este un rezulta t, în sensul c ˘a victima este lipsit ˘a de libertate
ﬁzic˘a ¸ si este o stare, ﬁindc ˘a victima nu mai poate s ˘a se manifeste potrivit voin¸ tei sale tot timpul cât
dureaz˘aprivareadelibertate. Realizareaacesteiurm ˘aripresupunetrecereaunuioarecareintervaldetimp,
existen¸ ta unei continuit ˘a¸ ti de-a lungul c ˘areia victima s ˘a resimt˘a starea de restric¸ tie la care este supus ˘a
prin ac¸ tiunea f ˘aptuitorului. În ceea ce prive¸ ste timpul necesar, lipsire a de libertate poate varia de la o
perioad˘arelativscurt ˘adecâtevaceasuri,minutechiarpân ˘alaodurat ˘aîndelungat ˘adezilesauchiarluni.
Uneoriaceea¸ si ac¸ tiunes-au inac¸ tiunepoateproduce ¸ si alteurm˘ari pe
lâng˘a ceea de lipsire de libertate, sanc¸ tionate prin dispozi¸ t ii diferite de legea penal ˘a. În astfel de situa¸ tii
vor ﬁ aplicabile regulile concursului de infrac¸ tiuni. Dac ˘a lipsirea de libertate a victimei este absorbit ˘a
natural în urmarea imediat ˘a a unei alte fapte penale, va exista o singur ˘a infrac¸ tiune, cea absorbant ˘a.
C.Leg˘aturadecauzalitate.
Ultimulelement
allaturiiobiective esteleg˘aturadecauzalitate. Acestelementprive¸ steleg˘aturacetrebuies˘aexisteîntre
activitatea f˘aptuitorului ¸ siurmareaimediat˘aaacesteiactivit˘a¸ ti,concretizat ˘aînprivareadelibertate.
Întoatecazurileleg˘aturadecauzalitate trebuiedovedit˘a.Numaidac˘asestabile¸ ste, f˘ar˘adreptde
t˘agad˘a,leg˘aturadecauzalitate dintrecomportarea subiectului activ¸ siurmareailicit˘a,vaﬁînf˘aptuit˘a
laturaobiectiv˘a.Uneorileg˘aturadecauzalitate esteatâtdeevident˘a,încâtconstatarea einuprezint˘a
niciodiﬁcultate. Alteori,maialesînsitua¸ tiile cândf˘aptuitorul aac¸ tionatmijlocit, folosindu-se de
energiile str˘aine,stabilitatea leg˘aturiidecauzalitate presupune inelediﬁcult˘a¸ ti.Pentrucorectastabilire
acauzelorurm˘ariiilicite,trebuieavuteînvederenunumaicontribu¸ tiile nemijlocite legatedeurmarea
imediat˘a,citoatecontribu¸ tiile angrenate înprocesul deînf˘aptuiriaurm˘arii,deci¸ sicelemijlocite.
II.Laturasubiectiv ˘a.
O fapt˘aprev˘azut˘adelegeapenal ˘aconstituieinfrac¸ tiune,dac ˘a
17

ac¸ tiuneasauinac¸ tiuneacareconstituieelementulmater ialalfapteiestes ˘avâr¸ sit˘acuvoin¸ taînf ˘aptuitorului.
Atitudinea sa psihic ˘a relev˘a forma de vinov ˘a¸ tie prev˘azut˘a de norma de incriminare a faptei respective.
A.Elementul subiectiv.
F˘aptuitorul infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ile gal voie¸ ste
s˘a s˘avâr¸ seasc ˘a ac¸ tiunea sau inac¸ tiunea ¸ si are reprezentarea urm ˘arii acesteia, adic ˘a lipsirea victimei
de posibilitatea de a se deplasa ¸ si ac¸ tiona în mod liber. Li psirea de libertate se s ˘avâr¸ se¸ ste cu in-
ten¸ tie. Aceasta poate ﬁ direct ˘a sau indirect ˘a dup˘a cum f˘aptuitorul, prev ˘azând c˘a ac¸ tiunea sau inac¸ ti-
unea sa are ca urmare lipsirea de libertate a persoanei, a urm ˘arit sau a acceptat producerea acestui
rezultat. Inten¸ tia f ˘aptuitorului include cunoa¸ sterea caracterului ilegal al ac¸ tiunii sau inac¸ tiunii sale.
Dac˘a autorul faptei a crezut în mod gre¸ sit c ˘a se aﬂ˘a in una din situa¸ tiile în care legea îi d ˘a dreptul
s˘a lipseasc ˘a o persoan ˘a de libertate, fapta sa nu are caracter penal, deoarece eroa rea în care g ˘ase¸ ste
acesta îi înl ˘atur˘a nevinov ˘a¸ tia. S˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ile gal nu este posi-
bil˘a din culp ˘a. Eliberarea de bun ˘a voie a victimei de c ˘atre f˘aptuitor nu înl ˘atur˘a existen¸ ta infrac¸ tiuni.
Mobilul sau scopul priv ˘arii ilegale a victimei de libertate nu are, de asemenea, nic i o relevan¸ t ˘a pen-
tru existen¸ ta infrac¸ tiunii. Dac ˘a f˘aptuitorul a privat victima de libertate în vederea comiter ii unei in-
frac¸ tiuni (pe care a s ˘avâr¸ sit-o), acesta va r ˘aspunde pentru un concurs de infrac¸ tiuni, în afar ˘a de cazul
când lipsirea de libertate a victimei nu este absorbit ˘a natural în con¸ tinutul infrac¸ tiunii sau nu este pre-
v˘azut˘a ca element constructiv ori ca circumstan¸ ta agravant ˘a în con¸ tinutul unei infrac¸ tiuni complexe.
B.Consim¸ t˘amântul victimei.
Restrângereatemporal ˘aalibert˘a¸ tii
uneipersoanenuvaconstituiinfrac¸ tiune,dinmomentces- aob¸ tinutînprealabilacordulacelei persoane,
spre a ﬁ supus ˘a la unele restric¸ tii ce privesc libertatea sa. Consim¸ t ˘amântul trebuie s ˘a ﬁe valabil ; adic ˘a
s˘aﬁe dat˘adeo persoan ˘acon¸ stient ˘adesemniﬁca¸ tiarestric¸ tiilorpecarelevasuporta,iarv oin¸ taei trebuie
s˘a se manifeste liber. Revocarea consim¸ t ˘amântuluidat schimb ˘aimplicit ¸ si caracterul faptei. Men¸ tinerea
regimului de priva¸ tiune de libertate dup ˘a retragerea consim¸ t ˘amântului duce la s ˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii.
6.Forme,modalit˘a¸ ti,sanc¸ tiuni.
[I.]Formele infrac¸ tiunii.
A.Acteledepreg˘atire¸ sitentativ˘a.
Tentativafaptelorprev ˘azute
de art.189 alin. 1-3 se pedepse¸ ste potrivit dispozi¸ tiilo r generale din art.21 Cod penal. Legea asimileaz ˘a
tentativei ¸ si producerea sau procurarea mijloacelor, a in strumentelor sau luarea de m ˘asuri în vederea
18

comiterii faptei, dar numai în cazul modalit ˘a¸ tilor agravate prev ˘azute de articolul 189 aliniatul, 3 care
obi¸ snuit constituie doar acte preg ˘atitoare. Asemenea acte potrivit legii vor atrage r ˘aspunderea pentru
tentativ˘a la infrac¸ tiune, dac ˘a au fost comise în condi¸ tiile articolului 189 aliniatul 3 d in codul penal.
B.Consumarea.
Tentativainfrac¸ tiuniidelipsiredelibertateîn modileg alestepedepsit ˘adelege.
Consumarea infrac¸ tiunii are loc în momentul în care se prod uce urmarea faptei, adic ˘a momentul în care
persoanaestelipsit ˘adeposibilitateadeasedeplasa¸ tiac¸ tionaînconformita tecuvoin¸ tasa. Întrucâtstarea
de lipsire de libertate arepersoanei dureaz ˘a, se prelunge¸ ste în timp, prin natura faptei, pân ˘a intervine o
ac¸ tiune care îi pune cap ˘at, infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal este o infrac¸ tiune continu ˘a.
C.Epuizarea.
Caorice infrac¸ tiunecontinu ˘a,eaare ¸ siun momental epuiz ˘arii,care estemomentulîn
care, intervenind o infrac¸ tiune contrar ˘a celei ini¸ tiale, înceteaz ˘a starea de lipsiredelibertate a persoanei.
[I.]Modalit˘a¸ tileinfrac¸ tiunii. [A.]
(a) 1. 1. (a) i. 1. 1. (a) Modalit˘a¸ tinormative.
Dispozi¸ tia din aliniatul 1 a articolului 189 Cod penal incr imineaz˘a
fapta în modalitatea simpl ˘a (forma tipic ˘a) .În dispozi¸ tiile din aliniatul 2-4 sunt prev ˘azute modalit ˘a¸ ti
agravate ale infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod il egal. Acestea sunt particularizate prin an-
umite situa¸ tii care sporesc gradul de pericol social, ceea ce justiﬁc ˘a o în˘asprire a pedepsei. Legea
a re¸ tinut aceste împrejur ˘ari agravate deoarece de ﬁecare dat ˘a prezen¸ ta lor spore¸ ste gradul de peri-
col social al faptei În astfel de situa¸ tii este posibil din p unct de vedere legal ¸ si necesar din punt
de vedere practic, s ˘a se prevad ˘a circumstan¸ tele care modiﬁc ˘a modalitatea simpl ˘a, agravând-o.
Lacon¸ tinutultipical infrac¸ tiuniiau fostlegalata¸ sat e
din mul¸ timea de împrejur ˘ari sau situa¸ tii care ar putea înso¸ ti s ˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii, pe cele apreciate
ca ﬁind de natur ˘a a spori întotdeauna gradul de pericol social al faptei ¸ si r ˘aspunderea f ˘aptuitorului.
Modalit˘a¸ tileagravatedinarticolul2 privesc: ﬁe mijloacelesau p rocedeelefolosite(faptas ˘avâr¸ sit˘a
prinsimularedecalit ˘a¸ tioﬁciale,prinr ˘apire),ﬁepersoanaf ˘aptuitorului(cândacestaesteînarmatsaucând
dou˘a sau mai multepersoane comit fapta împreun ˘a) , ﬁe scopul urm ˘arit (ob¸ tinerea unui folos material )
,ﬁepersoanavictimei(cândacestaesteunminorsaucândest esupus˘aunorsuferin¸ teﬁzice). Re¸ tinerea
uneia dintre aceste modalit ˘a¸ ti atrage încadrarea faptei în dispozi¸ tiile din articol ul 2 al articolului 189
Cod penal. Când sunt re¸ tinute mai multe modalit ˘a¸ ti agravate, fapta ﬁind una singur ˘a, se va da acesteia
aceea¸ si încadrare. Aceast ˘a complexitate va ﬁ avut ˘a în vedere, eventual la individualizarea pedepsei.
O
variant˘a agravat˘a, dar de o gravitate sporit ˘a în raport cu cele de mai sus, ca statul, o persoan ˘a juridic˘a, o
organiza¸ tieinterna¸ tional ˘ainterguvernamental ˘asauungrupdepersoanes ˘aîndeplineasc ˘aunanumitarticol
(articolul 189 aliniatul 3 Cod penal ) , modalitatea agravat ˘a introdus ˘a prin legea num ˘arul 112/1990.
19

În sfâr¸ sit,prin dispozi¸ tiilerecente (articolul189ali niatul4Cod
penal ) a fost reglementat ˘a ca form ˘a agravat˘a, situa¸ tia în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.
[I.] [A.] Modalit˘a¸ tiagravate:[a.]
(a) i.S˘avâr¸ sirea fapteiprinsimularea decalitateoﬁcial˘a.
În aceast ˘a modalitate, împrejurarea agravant ˘a se refer ˘a la procedeul
folosi de f ˘aptuitor. Acesta simuleaz ˘a, adic˘a pretinde c ˘a are o calitate oﬁcial ˘a, pe care în re-
alitate nu o de¸ tine. Procedeul lezeaz ˘a ¸ si prestigiul autorit ˘a¸ tii publice, aducând atingere re-
la¸ tiilor sociale a c ˘aror desf ˘a¸ surare este asigurat ˘a prin normala activitate a acestei autorit ˘a¸ ti.
Prin calitateoﬁcial ˘aînsensullegii,trebuies ˘aîn¸ telegem
func¸ tia, în atribu¸ tiile c ˘areia intr ˘a dreptul de a lua m ˘asuri sau de a executa ordine privitoare la liber-
tatea persoanei. Numai invocarea unei asemenea func¸ tiies te susceptibil ˘ade a crea în con¸ stiin¸ tavictimei
convingereac ˘aseaﬂ˘aînfa¸ tauneipersoaneîndrept ˘a¸ tit˘as˘aoprivezedelibertate¸ sic ˘atrebuies ˘asesupun ˘a.
Asemeneaatribu¸ tiiapar¸ tin organelordeurm ˘arirepenal ˘a, organelorîns ˘arcinatecu
execu¸ tia mandatelor judiciare, anumitor organe sanitare de depistare a bolilor contagioase, unor unit ˘a¸ ti
militareetc. Decitrebuies ˘aseconstate,dac ˘as-ainvocatocalitateoﬁcial ˘a,careobiectivimplic ˘aatribu¸ tii
de efectuare a unor acte împotriva libert ˘a¸ tii persoanei. Nu are importan¸ t ˘a considera¸ tiile pentru care
victimaacrezut c ˘a f˘aptuitorulpoateîn mod legalefectua ac¸ tiuneade lipsired e libertate. Simulareaaltei
calit˘a¸ ti oﬁciale, ( de pild ˘a aceea de director al unei întreprinderi de stat ) nu atrage a plicare agravantei.
Aducerealacuno¸ stin¸ ta
victimei a calit ˘a¸ tii oﬁciale se poate face prin cele mai diverse procedee ( s e invoc˘a direct prin viu grai,
prin prezentarea calit ˘a¸ tii oﬁciale a f ˘aptuitorului de c ˘atre o alt˘a persoan ˘a ) .Nu are importan¸ t ˘a momentul
când s-a produs aceast ˘a simulare ¸ si nici când mijloacele folosite erau sau nu apte s˘a produc˘a inducerea
în eroare a victimei ori dac ˘a acesta s-a l ˘asat numai par¸ tial ori total ˘a indus˘a în eroare de f ˘aptuitor.
b).S˘avâr¸ sirea fapteiprinr˘apire.
Leg˘aturastrâns ˘a
dintrer˘apire¸ siinfrac¸ tiuneaprev ˘azut˘aînarticolul.189,adeterminatlegiuitoruls ˘anumaiprevad ˘adistinct,
¸ si s˘a transforme r ˘apirea într-o circumstan¸ t ˘a agravant ˘a a infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În aceast˘amodalitate,împrejurarea
agravant˘aconst˘aînprocedeulîntrebuin¸ tatdef ˘aptuitorlas ˘avâr¸ sireafaptei ¸ sianumeprinr ˘apireavictimei.
Este r˘apire, atunci când victima este ridicat ˘a (luat˘a) de la locul unde
se aﬂa ¸ si dus ˘a în alt loc, împotriva voin¸ tei sale, acolo unde vrea f ˘aptuitorul.
R˘apirea se face prin întrebuin¸ tarea violen¸ tei ﬁzice, amen in¸ tare, narcotice, am ˘agire.
Nu arenici o relevan¸ t ˘adac˘aloculundeafostdus ˘avictimaîieracunoscut
sau nu. Nu intereseaz ˘a dac˘a victima a opus total ˘a rezisten¸ t ˘a f˘aptuitorului sau numai par¸ tial ˘a, important
este c˘a transportul ei de la locul unde a fost lipsit ˘a de libertate s-a f ˘acut cu înfrângerea voin¸ tei sale.
20

Considerarea lipsiriidelibertateprin r ˘apirecao modalitatelegal ˘a
agravat˘aainfrac¸ tiunii,sejustiﬁc ˘aprinaceea,c ˘aaducerevictimeiînmodfor¸ tat(cuînc ˘alcareavoin¸ teisale
),acoloundeadecisf ˘aptuitorul,reprezint ˘aunactpericulosînsinecarespore¸ stegravitateafapteis imple.
Procedeul r ˘apiriiesteîntâlnitîn
cazulterorismuluidinsocietateacontemporan ˘a. Practicar ˘apiriiunorpersoane¸ si¸ tinerealorîncaptivitate,
având un grad de pericol social ridicat, se impune s ˘a ﬁe incriminate ¸ si sanc¸ tionate cu asprime de lege.
Nu exist˘ar˘apire, atunci
când persoana a consim¸ tit s ˘a mearg˘a la locul unde apoi a fost supus ˘a unei priv ˘ari de libertate sau atunci
când întâmpl ˘ator a ajuns în acel loc, f ˘ar˘a ca f˘aptuitorul s ˘a ﬁ efectuat acte care s ˘a constituie o r ˘apire.
c).S˘avâr¸ sirea fapteidec˘atreopersoan˘aînarmat˘a.
Aceast˘a modalitateexist ˘aatuncicând
faptaafosts ˘avâr¸ sit˘adec˘atreopersoan ˘a,careînmomentuls ˘avâr¸ siriiac¸ tiuniiinfrac¸ tionale,eraînarmat ˘a.
O persoan ˘aesteconsiderat ˘aînarmat ˘a,dac˘a
la comiterea faptei a avut asupra sa o arm ˘a. Nu este nevoie ca ulterior arma s ˘a se g˘aseasc˘a la f˘aptuitor.
În temeiuldispozi¸ tiilorarticolul151Cod penal,care exp lic˘atermenul
arm˘a, trebuie s ˘a în¸ telegem prin persoan ˘a înarmat ˘a, în primul rând, persoana care în momentul s ˘avâr¸ sirii
faptei,areasuprasauninstrument,pies ˘asaudispozitivdeclaratarm ˘aprimdispozi¸ tiilegale(articolul151
aliniat 1 Cod penal ) , iar în al doilea rând, persoana care în m omentul s ˘avâr¸ sirii faptei are asupra sa un
obiectdenatur ˘aaﬁfolositcaarm ˘a ¸ sipecareîlîntrebuin¸ teaz ˘alaatac(articolul151aliniat2Codpenal).
În primasitua¸ tie,pentruexisten¸ taagravantei,ﬁind vor badeoarm ˘apropriu-zis ˘a, este
suﬁcient ca f ˘aptuitorul s ˘a o aib˘a asupra sa. În literatura de specialitate potrivit unei opi nii arma trebuie
s˘a ﬁe vizibil ˘apentru victim ˘a, tinând seama deefectul intimidantpe care-l produce asup raacesteia.Dup ˘a
o alt˘a opiniela care ne raliem ¸ si noi agravant ˘a exist˘aindiferent dac ˘a victimavedesau nu arma.Persoana
careac¸ tioneaz ˘aavândasuprasaoarm ˘amanifest ˘aohot˘arâremaiferm ˘a,oîndr˘azneal˘amaimare, ¸ stiindc ˘a
areposibilitateas ˘aofoloseasc ˘aoricândîmpotrivavictimei. Înacestaconst ˘a¸ sipericolulsporitalfaptei ¸ si
al persoanei f ˘aptuitorului. De¸ si o arm ˘a vizibil˘a î¸ si produce efectul intimidant asupra victimei ducând la
înfrângerea mai u¸ soar ˘a a rezisten¸ tei acesteia, totu¸ si pericolul subzist ˘a pentru victim ˘a, ¸ si când f ˘aptuitorul
nu-i arat˘a arma, dar o poate folosi la nevoie. Arma trebuie s ˘a existe în mod real asupra autorului. Pre-
supunerea eronat ˘a a victimei în aceast ˘a privin¸ t˘a, nu atrage aplicarea agravantei. Agravanta va exista ¸ si
când f˘aptuitorul are asupra sa arma în virtutea func¸ tiei sau ocup a¸ tiei sale ( paznic, p ˘adurar, santinel ˘a ).
În cea deadouasitua¸ tie,ﬁind vorbadeo arm ˘aasimilat ˘a,estenecesarca f ˘aptuitorulcare are
asupra sa obiectul susceptibil de a ﬁ folosit ca arm ˘a, s˘a-l foloseasc ˘a în mod efectiv împotriva victimei.
Dac˘a obiectul nu este folosit la atac, acesta nu constituie arm ˘a în în¸ telesul legii penale ¸ si în consecin¸ t ˘a,
nu poate ﬁ vorba de o persoan ˘a înarmat ˘a ¸ si nici nu se poate socoti realizat ˘a modalitatea agravat ˘a.
Lipsireadelibertateînmodilegal,s ˘avâr¸ sit˘adeopersoan ˘a
înarmat˘aestemaigrav ˘adeoarecerelev ˘aungradsporitdepericolsocialalf ˘aptuitorului,acestaîn¸ telegând
s˘arecurg˘apentrus ˘avâr¸ sireainfrac¸ tiuniilamijloacedenatur ˘as˘a-iasigurereu¸ sitaintr-omaimarem ˘asur˘a.
21

În practicajudiciar ˘as-adecis c ˘afapta
unei persoane, care dup ˘a cea oprit un taxi particular a for¸ tat pe conduc ˘atorul acestuia, amenin¸ tându-l cu
un cu¸ tit, s ˘a-l transporte timp de dou ˘a ore în diverse zone ale municipiului Bucure¸ sti, constitu ie infrac¸ ti-
unea de lipsire de libertate în mod ilegal, prev ˘azut˘a de articolul 189 Cod penal, deoarece în condi¸ tiile
de mai sus, libertatea de mi¸ scare a victimei a fost grav înc ˘alcat˘a, prin fapta unei persoane înarmate.
d).S˘avâr¸ sirefapteidedou˘asaumaimultepersoane împreun˘a.
Cooperarea maimultorpersoanelas ˘avâr¸ sireafaptei
spore¸ ste gravitatea infrac¸ tiunii deoarece m ˘are¸ ste ¸ sansele de reu¸ sit ˘a ale f˘aptuitorului,care ac¸ tioneaz ˘a cu
maimult˘aeﬁcien¸ t˘aasupravictimei,anihilându-isaureducându-imultmaiu¸ sorposibilitateadeap ˘arare.
Prin s˘avâr¸ sireafaptei de
dou˘asaumaimultepersoaneîmpreun ˘aseîn¸ telege,dup ˘acums-amaiar ˘atat,s˘avâr¸ sireafapteidedou ˘asau
mai multe persoane în calitate de coautori, precum ¸ si s ˘avâr¸ sirea faptei de dou ˘a sau mai multe persoane
dintrecarecelpu¸ tinunaîncalitatedeauto,iarcealalt ˘asaucelelalteîncalitatedecompliciconcomiten¸ ti.
Nu
intereseaz ˘a dac˘a printre cei care coopereaz ˘a la s˘avâr¸ sirea faptei sunt ¸ si persoane care nu r ˘aspund penal.
Legeaaavut învederecooperarea material ˘a,care indiferentdeoricealt ˘aîm-
prejurare, u¸ sureaz ˘a comiterea infrac¸ tiunii ¸ si îi ridic ˘a periculozitatea social ˘a. Participantul care r ˘aspunde
penal este sanc¸ tionat pentru forma agravant ˘a a infrac¸ tiunii, chiar dac ˘a to¸ ti ceilal¸ ti participan¸ ti sunt ex-
onera¸ ti de r ˘aspunderea penal ˘a. Dac˘a fapta este s ˘avâr¸ sit˘a de cel pu¸ tin trei persoane împreun ˘a se aplic ˘a
numai agravantaspecial ˘a, nu ¸ si cea general ˘aprev˘azut˘aîn articolul75 literaaCod penal deoarece, în caz
contrar, arînsemnacaunacela¸ sitemeis ˘aatrag˘aodubl˘aagravareapedepsei,ceeacenuesteadmisibil.
Circumstan¸ taagravant ˘areferindu-se la
fapt˘a ¸ sinulapersoanaf ˘aptuitorului,instigatorii¸ sicompliciianteriori,care au ¸ stiutc˘afaptavaﬁs ˘avâr¸ sit˘a
de dou˘a sau mai multe persoane împreun ˘a, r˘aspund, de asemenea, pentru forma agravat ˘a a infrac¸ tiunii.
Infrac¸ ti-
unea de lipsire de libertate ﬁind o infrac¸ tiune continu ˘a, nu este necesar s ˘a existe în tot timpul s ˘avâr¸ sirii
acela¸ si num ˘ar de f˘aptuitori. Ace¸ stia pot ac¸ tiona succesiv, se pot substitu i, interven¸ tia lor f ˘acându-se la
aceea¸ si fapt ˘a, din moment ce se include în durata de timp în care persoana a fost lipsit ˘a de libertate.
În practicajudiciar ˘as-are¸ tinutfaptamaimultorb ˘arba¸ tideare¸ tinepartea
v˘at˘amat˘a în scopul de a avea cu ea în mod repetat raporturi intime cons tituie infrac¸ tiunea de lipsire de
libertate în mod ilegal prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘ade dispozi¸ tiaarticolului 198 aliniatul 2 Cod penal, într ucât
pentruoanumit ˘aperioad˘adetimpaceastaafostlipsit ˘adeposibilitateadeadispuneînmodliberdesine.
e).Cererea unuifolosmaterial sauaoric˘aruialtavantajînschimbul eliber˘arii.
Circumstan¸ taagravant ˘aconst˘a,a¸ sadar, încererea formulat ˘adef˘aptuitordeai
seda, înschimbuleliber ˘ariipersoanei,un folosmaterialsauoricarealt avantaj.P rinaceasta, infrac¸ tiunea
dovede¸ ste o periculozitate social ˘a sporit˘a, deoarece f ˘aptuitorul, urm ˘arind un folos material sau orice
alt avantaj, condi¸ tioneaz ˘a încetarea activit ˘a¸ tii sale infrac¸ tionale de realizarea acelui folos sau av antaj.
22

Nu intereseaz ˘avaloareafolosuluimaterial
¸ si nici natura avantajului. De asemenea, nu intereseaz ˘a dac˘a cererea a fost sau nu acceptat ˘a. Esen¸ tial
este ca f˘aptuitorul s ˘a ﬁ f˘acut aceast ˘a cerere. În sfâr¸ sit, este indiferent dac ˘a f˘aptuitorul a adresat cererea
victimei sau unei alte persoane, care, datorit ˘a rela¸ tiilor ei cu victima, ar putea satisface aceast ˘a cerere.
Infrac¸ tiuneadelipsiredelibertateîn aceast ˘aform˘aagravant ˘aabsoarbeinfrac¸ tiuneade ¸ santaj.
Estevorba, a¸ sadar, deo infrac¸ tiunecomplex ˘a,încare legiuitorul
a indus, ca circumstan¸ t ˘a agravant ˘a, fapta incriminat ˘a distinct în dispozi¸ tiile articolului 194 Cod penal.
f).S˘avâr¸ sirea fapteiasupraunuiminor.
Circumstan¸ taagravat ˘aserefer˘a lavictimainfrac¸ tiunii,care trebuie
s˘aﬁeunminor,adic ˘aopersoan ˘acarenuaîmplinitvârstade18ani. Periculozitateasporit ˘aainfrac¸ tiunii
decurge, în acesta caz, din aceea c ˘a victima, neﬁind înc ˘a pe deplin format ˘a din punt de vedere ﬁzic ¸ si
psihic, fapta poate avea consecin¸ te dintre cele mai grave î n ceea ce prive¸ ste dezvoltarea ei ulterioar ˘a.
Starea deminoritateavictimeitrebuies ˘aexisteînmomentulîn care
victimaestelipsit ˘adelibertate¸ sinuînmomentulîncaref ˘aptuitorulînceteaz ˘aactivitateasainfrac¸ tional ˘a.
Dac˘a ar ﬁ astfel, f ˘aptuitorul ar ﬁ încurajat s ˘a prelungeasc ˘a activitatea sa infrac¸ tional ˘a, pentru ca agra-
vanta s˘a nu-i ﬁe aplicabil ˘a. De asemenea, este necesar ca f ˘aptuitorul s ˘a ﬁ cunoscut sau s ˘a ﬁ acceptat
împrejurarea c ˘a victimaeste o persoan ˘acare nu aîmplinitvârsta de18 ani. Dac ˘a aceast˘a împrejurarenu
a fost cunoscut ˘a sau acceptat ˘a de f˘aptuitor, în momentul s ˘avâr¸ sirii faptei, agravanta nu este aplicabil ˘a.
g).Supunerea victimeiunorsuferin¸ te.
Lipsireadelibertateînmodilegaleste
maigrav˘acândvictimaestesupus ˘aunorsuferin¸ te. Acestesuferin¸ tepotconcordacumoment ullipsiriide
libertatesaupotsurvenimaitârziuîntimpulde¸ tineriivi ctimei¸ sipân ˘alaîncetareaactivit ˘a¸ tiiinfrac¸ tionale.
Suferin¸ telelacareestesupus ˘avictimapotﬁ ﬁzicesau psihice. Sunt suferin¸ teﬁzice : foa mea, setea,
imposibilitatea satisfacerii necesit ˘a¸ tilor primare etc. Sunt suferin¸ te psihice ( morale ) : pro vocarea unei
st˘aridegroaz ˘a,dedisperare,batjocorireademnit ˘a¸ tii,transmitereadeve¸ stieronatedelaceiapropia¸ tie tc.
Toateacestesuferin¸ teî¸ sig ˘asesccauzaîn ac¸ tiunea
f˘aptuitorului¸ ti sunt determinatede felul cum afost concep ut˘a ¸ si executat ˘aac¸ tiunea de lipsirenelegitim ˘a
delibertate,deregimullacareafostsupus ˘avictimaîntimpulpriv ˘ariidelibertate. Nuarerelevan¸ t ˘adurata
acestor suferin¸ te. Ele îns ˘a trebuie s ˘a existe obiectiv ¸ si s ˘a ﬁe de o anumit ˘a intensitate, deoarece astfel nu
sau justiﬁcat agravarea faptei ¸ si a r ˘aspunderii penale a f ˘aptuitorului (lipsirea de libertate în mod ilegal
presupune¸ siînformasimpl ˘aosuferin¸ t ˘aprodus˘avictimei).Suferin¸ telelacareafostsupus ˘avictimavorﬁ
stabiliteînﬁecarecaz,înraportcusitua¸ tiaconcret ˘a(b˘atrân,suferind,debil,minor,femeieetc.),¸ tinându-
se seama ¸ si de starea ﬁzic ˘a sau psihic ˘a în care sa aﬂat acesta în momentul s ˘avâr¸ sirii faptei, deoarece o
anumit˘a stare ﬁzic ˘a sau psihic ˘a ar ﬁ putut m ˘ari intensitatea suferin¸ telor la care a fost supus ˘a victima.
Legiuitorul,prev ˘azând agravanta, aavutîn vederenumaisupunerea
victimeiunorsuferin¸ te,nu ¸ sipricinuireavreunei v ˘at˘am˘ariaintegrit ˘a¸ tiicorporalesauas ˘an˘at˘a¸ tiiacesteia.
Dac˘a se produce o astfel de urmare, sunt aplicabile dispozi¸ tii le referitoare la concursul de infrac¸ tiuni.
23

În acest sens afostprezentat, dinpractica
judiciar˘a, concursul de infrac¸ tiuni format de lipsirea de libertat e în mod ilegal ¸ si v ˘at˘amare corporal ˘a.
Dac˘afapta
are caurmaremoarteavictimei,infrac¸ tiuneaprezint ˘ao alt˘aform˘aagravat˘a(art.189alin.4Cod penal ).
Supunereavictimeiunorsuferin¸ tespore¸ stegraduldeper icolconcretalfapteidelipsiredelibertateceeace
explic˘a,deceaceast ˘aîmprejurareesteconsiderat ˘adelegeapenal ˘acaomodalitateagravat ˘aainfrac¸ tiunii.
h).Punerea înpericolas˘an˘at˘a¸ tiisauavie¸ tiivictimei.
Circumstan¸ taagravant ˘aconst˘aîn aceea c ˘afaptadelipsiredelibertate
estes˘avâr¸ sit˘aînasemeneacondi¸ tiiîncâtsecreeaz ˘aostaredepericolpentrus ˘an˘atateasauvia¸ tavictimei.
Aceast˘amodalitate
agravant˘a se deosebe¸ ste de precedenta prin aceea c ˘a, în cazul suferin¸ telor, la care victima a fost supus ˘a,
acestea au fost suportate de ea, pe când la modalitatea de fat ˘a, regimul creat victimei creeaz ˘a o stare
de pericol sau s ˘an˘atate pentru starea acesteia. Dup ˘a cum s-a ar ˘atat deja suferin¸ tele la care este supus ˘a
victimapotprovenidindiferiteactecenupunîns ˘aînpericolvia¸ ta ¸ sis ˘an˘atateavictimei,cândpunîns ˘aîn
pericolvia¸ tasaus ˘an˘atateavictimei,atuncifaptaîmbrac ˘aspeciﬁculmodalit ˘a¸ tiidecareneocup ˘amacum.
Starea depericolpoaterezulta ¸ sidedataaceasta, dinmodu lcum afostexecutat ˘a
infrac¸ tiuneasaudinregimullacareafostsupus ˘avictimaîntimpulcâtafostlipsit ˘adelibertate(deexem-
plu,victimaeste¸ tinut ˘aîntr-op˘adureundesuntanimales ˘albatice,careartutea-oataca;victima,persoan ˘a
debil˘a,este¸ tinut ˘aîntr-olocuin¸ t ˘ainsalubr ˘a,neînc˘alzit˘a ¸ sif˘ar˘ahran˘asuﬁcient ˘aoriînpericolded ˘arâmare;
victima este închis ˘a într-o camer ˘a unde a stat o persoan ˘a suferind ˘a de o boal ˘a contagioas ˘a etc. ) .
Pericolultrebuies ˘aﬁeconcret
¸ si s˘a existe riscul ca victima s ˘a sufere o v ˘at˘amare a s ˘an˘at˘a¸ tii sau s˘a-¸ si piard ˘a via¸ ta. Trebuie deci s ˘a se
fac˘a dovada c ˘a dac˘a nu se intervenea la timp, v ˘at˘amarea s˘an˘at˘a¸ tii persoanei sau moartea s-ar ﬁ produs.
Nuestenevoieca stareadepericols ˘apersistetottimpulcât dureaz ˘a
lipsirea de libertate. Este de ajuns ca într-un moment din ac est timp s ˘a se ﬁ ivit prezen¸ ta pericolului.
Legiuitorulaavut învederenumaiexpunereavictimeideasu feri o v˘at˘amareaintegrit ˘a¸ tii
sau a s˘an˘at˘a¸ tii ori se a-¸ si pierde via¸ ta, dac ˘a victima sufer ˘a efectiv o v ˘at˘amare a integrit ˘a¸ tii corporale
sau a s˘an˘at˘a¸ tii, infrac¸ tiunea de lipsire de libertate intr ˘a în concurs cu infrac¸ tiunea de v ˘at˘amare corporal ˘a
( art.180 alin. 181 sau 182 Cod penal ), iar dac ˘a fapta are ca urmare moartea victimei, infrac¸ tiunea
de lipsire de libertate în mod ilegal prezint ˘a forma agravat ˘a prev˘azut˘a de art.189 alin. 4 Cod penal.
i).Cerereaca,înschimbul eliber˘arii,statulopersoan˘ajuridic˘a,oorganiza¸ tie interna¸ tional ˘a
interguvernamental ˘asauingruipdepersoane s˘aîndeplineasc ˘asaus˘anuîndeplineasc ˘aunanumit
act(art.189alin.3Codpenal).
Omodalitateagravant ˘a,
dar degravitatesporit ˘aîn raportcu cea demaisus, ainfrac¸ tiuniidelipsiredelib ertateînmodilegaleste
prev˘azut˘aînalin.3alart. 189Codpenalmodalitateagravat ˘aintrodus ˘aprinDecretul-Legenr.112/1990.
24

Ca ¸ siîn cazul agravanteiprev ˘azuteînalin.2ar art.189Cod penal astevorbadecondi¸ tion area
eliber˘arii persoanei lipsite de libertatea satisfacerii unei cer eri formulate de f ˘aptuitor. Obiectul cererii
formulate de f ˘aptuitor trebuie s ˘a ﬁe îndeplinirea sau neîndeplinerea unui act de c ˘atre stat, de c ˘atre o
persoan˘a juridic˘a, o organiza¸ tie interna¸ tional ˘a interguvernamental ˘a sau de c ˘atre un grup de persoane.
Nu intereseaz ˘amodulcuma fostf ˘acut˘acererea. Nuintereseaz ˘a deasemenea, înce
const˘aactuldeac ˘aruiîndepliniresauneîndepliniresecondi¸ tioneaz ˘aeliberareavictimei. Esen¸ tialestec ˘a
f˘aptuitorul s ˘a ﬁ f˘acut aceast ˘a cerere. Este indiferent dac ˘a cererea f ˘aptuitoruluia fost sau nu satisf ˘acut˘a.
j).Moartea victimeicaurmareafaptei
(atr.189alin.4Codpenal)
Prin Decretul – Legenr.
112/1990afostintrodus¸ sialin.4alart.189Codpenalprin caresereglementeaz ˘aomodalitateagravant ˘a,
de gravitate sporit ˘a fa¸ t˘a de alin.2 ¸ ti 3 ale infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. Circumstan¸ ta
agravant˘a se refer ˘a la producerea prin s ˘avâr¸ sirea faptei, a unui rezultat mai grav, constând în moa rtea
victimei. Acest rezultat mai grav nu a fost urm ˘arit de f˘aptuitor ¸ si nici nu a fost acceptat de acesta.
F˘aptuitorul,încondi¸ tiileconcreteîncare aac¸ tionat,ﬁe c˘al-aprev ˘azut,de¸ siputea ¸ sitrebuias ˘a-lprevad ˘a.
Pozi¸ tia subiectiv ˘a a f˘aptuitorului fa¸ t ˘a de moartea victimei se caracterizeaz ˘a prin praieterinten¸ tie, adic ˘a
inten¸ tiaîn ceea ce prive¸ stelipsireade libertateaperso anei ¸ siculpa în ceea ce prive¸ stemoarteaacesteia.
Dac˘a f˘aptuitorul a ac¸ tionat cu inten¸ tie ( indirect ˘a sau direct ˘a ), în ceea ce prive¸ ste moartea
victimei, infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ileg al intr˘a în concurs cu infrac¸ tiunea de omor.
[I.] [A.] Modalit˘a¸ tifaptice.
În concret, infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ile gal poate avea modal-
it˘a¸ ti variate. Unele din aceste modalit ˘a¸ ti de fapt privesc procedeul folosit de f ˘aptuitor în
comiterea infrac¸ tiunii, procedeu ce reprezint ˘a un indiciu important de evaluare a pericolului
social al faptei s ˘avâr¸ site, pericol de care trebuie s ˘a ¸ tin˘a seama instan¸ tele judec ˘atore¸ sti.
Astfel, ac¸ tiunea f ˘aptuitorului se poate s ˘avâr¸ si prin folosirea violen¸ tei ﬁzice. Constrângerea
ﬁzic˘a exercitat ˘a de f˘aptuitor reprezint ˘a de altfel o modalitate obi¸ snuit ˘a în s˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii. Vi-
olen¸ ta poate ﬁ realizat ˘a prin energia ﬁzic ˘a a f˘aptuitorului sau prin energii str ˘aine folosite de acesta.
Infrac¸ tiunea poate ﬁ s ˘avâr¸ sit˘a prin ac¸ tiuni care nu ating direct persoana victimei,
dar produc o stare de fapt, datorit ˘a c˘areia, acesta nu mai are putin¸ ta s ˘a ac¸ tioneze ¸ si s ˘a se
deplaseze liber (de exemplu, ac¸ tiunea de ascundere a cheii , ca persoana s ˘a nu poat ˘a p˘ar˘asi
casa; ac¸ tiunea de incuiere a hainelor, ca persoana care dor mea , s˘anu poat ˘a pleca, atunci când
se treze¸ ste; Ac¸ tiunea de defectare a ma¸ sinii folosit ˘a de victim ˘a în deplas ˘arile sale etc.).
Faptapoateﬁs ˘avâr¸ sit˘a ¸ sicu ajutorulconstrângeriipsihice,victimaﬁindameni n¸ tat˘a
cu un r˘au în fa¸ ta c ˘aruia î¸ si manifest ˘a voin¸ ta în condi¸ tii de constrângere (de exemplu, f ˘aptuitorul sub
amenin¸ tarea recurgerii la violen¸ t ˘a ﬁzic˘a, determin ˘a victima s ˘a r˘amân˘a un timp într-un anumit loc).
[I.]Sanc¸ tiuni.
25

Pentru modalitatea simpl ˘a ( forma tipic ˘a ) a infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod
ilegal este prev ˘azut˘a în dispozi¸ tia din alin.1 al art.189 Cod penal închisoarea de la 1 la 5 ani.
Pentru modalit ˘a¸ tile agravate pedeapsa prev ˘azut˘a în alin. 2
al art. 189 Cod penal, este închisoarea de la 5 la 12 ani.
Dac˘a infrac¸ tiunea se s ˘avâr¸ se¸ ste în condi¸ tiile alin. 3
al textului, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani.
Dac˘afaptaaavutcaurmaremoarteavictimei(alin. 4),pedeapsa esteînchisoaredela15la
25 ani.
Instan¸ ta poate aplica ¸ si pedeapsa complimentar ˘a a interzicerii unor drepturi, ori de câte
ori pronun¸ t ˘a ca pedeaps ˘a principal ˘a închisoarea de cel pu¸ tin 2 ani ( art.65 alin. 1 Cod penal ).
f).Aspecte procesuale.
Pentru infrac¸ ti-
unea de lipsire de libertate în mod ilegal, ac¸ tiunea penal ˘a se pune în mi¸ scare ¸ si se exercit ˘a din oﬁciu.
Acteledeurm ˘arirepenal ˘aseefectueaz ˘a dec˘atreprocuror(art.209Cod procedur ˘a penal˘a).
Judecarea
cauzei în prim ˘a instan¸ t˘a este de competen¸ ta Tribunalului (art.27 pct. 1 lit. a Cod p rocedur˘a penal˘a ).
CAPITOLUL III
ASEM˘AN˘ARI,DEOSEBIRI, LEG˘ATURICUALTEINFRAC¸ TIUNI.
Infrac¸ tiuneadelipsiredelibertateîn modilegal,inclus ˘aîntitlul
al-III-lea, seaseam ˘an˘acutoateinfrac¸ tiunilecontrapersoanei,avândcaobiect juridicgenericrela¸ tiileso-
cialeac˘arorformare ¸ sidesf ˘a¸ surareestelegat ˘adepersoanaﬁzic ˘a ¸ sidrepturilepersonalealeacesteia. Este
vorbadeacelerela¸ tiiîncadrulc ˘arora oricepersoan ˘aspunetuturorcelorlal¸ timembriaisociet ˘a¸ tii,dreptul
s˘au absolut de existen¸ t ˘a, s˘an˘atate integritate ﬁzic ˘a, libertate sau onoare ¸ si pretinde tuturor s ˘a se ab¸ tin ˘a
de la orice fapt ˘a prin care i s-ar putea suprima via¸ ta, atinge s ˘an˘atatea, r˘api libertatea, ¸ stirbi demnitatea.
Toateinfrac¸ tiunilecontrapersoanei
prezint˘a un ridicat grad de pericol social, determinat pe de o parte, de importan¸ ta rela¸ tiilor sociale ce
constituie obiectul protec¸ tiei penale ¸ si de gravele urm ˘ari care le pot avea pentru societate, iar pe de alt ˘a
parte, de faptul c ˘a infrac¸ tiunile contra persoanei se realizeaz ˘a de obicei prin folosirea unor mijloace
¸ si procedee violente ¸ si au deseori o frecven¸ t ˘a mai ridicat ˘a în raport cu alte categorii de infrac¸ tiuni.
Grupulinfrac¸ tiunilorcontrapersoanei,datorit ˘anum˘aruluiridicat defapte socialepericuloasecare
îl alc˘atuiesc, ofer ˘a un vast ¸ si pre¸ tios câmp de cercet ˘ari pe t˘arâm criminologic. Fenomenulinfrac¸ tional în
sfera infrac¸ tiunilor contra persoanei are ca tr ˘as˘atur˘a speciﬁc ˘a faptul c ˘a valorile sociale ocrotite de legea
penal˘aprivescdirect ¸ siintimomul,capersoan ˘aîncomplexitateaﬁin¸ teisale,a¸ sac ˘aacesteinfrac¸ tiunipun
fa¸ t˘a în fa¸ t˘a omul infractor cu omul victim ˘a, mai întâi ca exemplare umane ¸ si apoi ca elemente sociale.
Dac˘a prinobiectuljuridicgenericaceste infrac¸ ti-
uni se aseam ˘an˘a, prin obiectul juridic special se deosebesc. Obiectul jur idic special cuprinde rela¸ tiile
26

sociale care privesc separat diversele atribute speciale a le persoanei, adic ˘a via¸ ta, s˘an˘atatea, libertatea.
În
func¸ tie de obiectul juridic special, infrac¸ tiunile cont ra persoanei sunt împ ˘ar¸ tite în subgrupe, cuprinse
în capitole separate iar succesiunea acestora este în ordin ea importan¸ tei valorilor sociale ocrotite.
Infrac¸ tiuniledincadrul aceluia¸ si capitolseaseam ˘an˘adatorit˘avalorilorsocialeocrotitedeacesta.
Infrac¸ tiunea delipsiredelibertateînmodilegalse
asem˘an˘acutoateinfrac¸ tiunilecontralibert ˘a¸ tiipersoanei,ceaucaobiectjuridicrela¸ tiilesociale referitoare
ladreptulpersoaneilalibertate¸ tisedeosebescdeaceste adeoarecedreptullalibertateprezint ˘amaimulte
aspecte ¸ si ﬁecare dintre infrac¸ tiunile contra libert ˘a¸ tii persoanei se ocup ˘a de unul dintre aceste aspecte.
Astfel uneledintreinfrac¸ tiunileîndreptateîmpotrival ibert˘a¸ tiipersoaneiîncalc ˘a
rela¸ tiile sociale referitoare la libertatea ﬁzic ˘a sau de ac¸ tiune a persoanei ( lipsire de libertate în mod
ilegal ), altele încalc ˘a rela¸ tiile sociale referitoare libertatea moral ˘a a persoanei ( amenin¸ tarea ¸ santajul ),
exist˘ainfrac¸ tiunicareîncalc ˘arela¸ tiilesocialereferitoarelaalteaspectealeacestu idrept(inviolabilitatea
domiciliului,încazulinfrac¸ tiuniideviolarededomicil iu,inviolabilitateacoresponden¸ teiîncadrulviol ˘arii
secretului coresponden¸ tei, inviolabilitatea secretulu i profesional în cazul divulg ˘arii acestuia etc. ) .
În continuare, vorprezenta asem ˘an˘ari,
deosebiri leg ˘aturi mai strânse ale infrac¸ tiunii de lipsire de libertate în mod ilegal cu unele infrac¸ tiuni.
Se poatevorbi
de informa¸ tiuneadelipsiredelibertateîn modilegal ¸ si î n cadrul infrac¸ tiuniide sclavie. Dac ˘a la infrac¸ ti-
unea de libertate în mod ilegal este ocrotit ˘a libertatea persoanei sub aspectul posibilit ˘a¸ tilor d mi¸ scare ¸ si
ac¸ tiune, la infrac¸ tiunea de sclavie este ocrotit ˘a îns˘a¸ si starea de libertate a persoanei luat ˘a în consider-
are în sensul cel mai larg , adic ˘a în totalitatea drepturilor pe care le implic ˘a, deoarece prin s ˘avâr¸ sirea
faptei, persoana este lipsit ˘a complet de acest atribut esen¸ tial al ei, care este liberta tea individual ˘a.
Exist˘a
asem˘an˘ari ¸ si deosebiri între infrac¸ tiunea de lipsire de liberta te în mod ilegal ¸ si infrac¸ tiunea de ¸ santaj.
¸ Santajul reprezint ˘ao
atingereadus ˘alibert˘a¸ tiiindividuale,manifestat ˘aînaspectuleiparticulardelibertateapsihic ˘a(moral˘a).
Scopul urm ˘aritdef˘aptuitor– ob¸ tinereaunuifolosinjust– caracterizeaz ˘a con-
strângerealibert ˘a¸ tiipsihicelacareestesupus ˘apersoanafa¸ t ˘adecareses ˘avâr¸ se¸ steinfrac¸ tiuneade ¸ santaj.
Faptaseasem ˘an˘a, subacest aspect cu formaagravant ˘aainfrac¸ tiuniidelipsiredelibertateînmodilegal
( art. 189 alin. 2 ) ,c ˘aci ¸ si aici atingerea adus ˘a libert˘a¸ tii se s˘avâr¸ se¸ ste în vederea ob¸ tinerii unui folos.
Infrac¸ tiuneadelipsiredelibertate
în mod ilegalse deosebe¸ stede ¸ santaj nu numaiprin faptul c ˘a libertateaindividual ˘aesteînc ˘alcat˘a înmod
diferit ( libertatea ﬁzic ˘a sau de mi¸ scare la infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal ¸ si libertatea
psihic˘a la infrac¸ tiunea de ¸ santaj ), dar ¸ si prin particularit ˘a¸ tile ﬁec˘arei infrac¸ tiuni în parte: la ¸ santaj nu
este necesar ca victima s ˘a ﬁe lipsit ˘a de libertatea ﬁzic ˘a, iar folosul nu este cerut ca pre¸ t al eliber ˘arii
27

victimei, cum se întâmpl ˘a la lipsirea de libertate în mod ilegal, apoi la ¸ santaj este de ajuns s ˘a ﬁe urm˘arit
unfolosinjust,pecândlainfrac¸ tiuneadelipsiredeliber tateînmodilegalfolosultrebuies ˘aﬁematerial.
Asem˘an˘ari exist˘a ¸ si întreinfrac¸ tiuneadelipsiredelibertateîn modileg al ¸ siopera¸ tiuneadeviolarede
domiciliu prev ˘azut˘a în aliniatul 2 al art. 192 Cod penal – s ˘avâr¸ sirea faptei de o persoan ˘a înarmat ˘a – are
aceea¸ sira¸ tiuneca ¸ siîncazullipsiriidelibertateînmo dilegal(art. 189alin. 2Codpenal),iarno¸ tiuneade
“arm˘a” are ¸ si încazul viol ˘ariidedomiciliu,sensulstabilitprindispozi¸ tiileart. 151alin.1 ¸ si 2Cod penal.
Tot
lafelagravanta,delainfrac¸ tiuneadelipsiredelibertat eînmodilegal–s ˘avâr¸ sireafapteidedou ˘asaumai
multe persoane împreun ˘a – art.189 alin.2 Cod penal este identic ˘a cu cea prev ˘azut˘a în cazul viol ˘arii de
domiciliu ¸ siareaceea¸ si ra¸ tiune. Easeaplic ˘aatuncicândviolareadedomiciliuestes ˘avâr¸ sit˘adedou˘asau
mai multepersoaneîncalitatedecoautori, oridedou ˘asaumai multepersoanedin carecel pu¸ tinunaare
calitateadeautor,iarcealalt ˘asaucelelalteaucalitatedecompliciconcomiten¸ ti. Dac ˘afaptaestes ˘avâr¸ sit˘a
de cel pu¸ tin teri persoane împreun ˘a, se aplic ˘a numai agravanta special ˘a (art.192 alin.2 Cod penal ).
Asem˘anarea exist ˘a ¸ si întrecircumstan¸ taagravant ˘adelainfrac¸ tiunea
de lipsire de libertate în mod ilegal – s ˘avâr¸ sirea faptei prin simulare de calit ˘a¸ ti oﬁciale ( art.189 alin.2
) ¸ si agravanta de la art. 192 alin. 2 Cod penal – s ˘avâr¸ sirea faptei prin calit ˘a¸ ti mincinoase. Cele dou ˘a
agravante seam ˘an˘a deoarece în ambele situa¸ tii este vorba de folosirea de c ˘atre f˘aptuitor a unor calit ˘a¸ ti
pe care nu le posed ˘a. Dar, în timp ce în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal , f˘aptuitorul simuleaz ˘a o
anumit˘acalitateoﬁcial ˘a,încazulviol ˘ariidedomiciliu,elfolose¸ steoricecalitatemincinoas ˘a(deexemplu,
calitatea de rud ˘a, calitatea de lucr ˘ator la telefoane, de la gaz, electricitate, calitatea de po li¸ tist etc.).
Leg˘aturaexist ˘aîntreinfrac¸ tiuneadelipsiredelibertateînmodilegal ¸ siinfrac¸ tiuneadeviol.
Infrac¸ tiuneadeviolare caobiectjuridicspecial rela¸ ti ilesocialereferitoare la
libertatea¸ siinviolabilitateasexual ˘aapersoaneidesexfeminin. Libertatea¸ siinviolabilitat eavie¸ tiisexuale
sunt aspecte ale libert ˘a¸ tiiindividuale ¸ si î¸ si g ˘asesc expresiaîn dreptul alienabil al persoanei, de a dispu ne
în mod liber de corpul s ˘au în rela¸ tiile sexuale, în limitele stabilite de normele d reptului ¸ si ale moralei.
Inviolabilitateasexual ˘aapersoaneiesteinseparabil ˘adeinviolabilitateaei ﬁzic ˘a.
Infrac¸ tiuneadeviolpresupuneunraport sexualcu o persoa n˘adesexfeminin,cetrebuie
realizat prin constrângere, sau proﬁtând de neputin¸ ta ace steia de a se ap ˘ara sau de a¸ si exprima voin¸ ta.
In primamodalitate,careare leg ˘atur˘acu lipsireadelibertatenelegitim ˘aapersoanei,
înc˘alcarealibert ˘a¸ tii ¸ siinviolabilit ˘a¸ tiisexualeapersoaneidesexfemininestes ˘avâr¸ sit˘aprinconstrângerea
acesteia la raportul sexual. Constrângerea poate ﬁ ﬁzic ˘a sau moral ˘a, dup˘a cum f˘aptuitorul urm ˘are¸ ste
înfrângerea rezisten¸ tei ﬁzice sau morale a victimei. Cons trângerea ﬁzic ˘a const˘a în folosirea for¸ tei ﬁz-
ice asupra persoanei de sex feminin, pentru a înfrânge rezis ten¸ ta ﬁzic ˘a a acestea ¸ si pentru a face astfel
posibil raportul sexual (de exemplu, imobilizarea bra¸ tel or ¸ si a întregului corp, legarea victimei etc. ).
Infrac¸ tiuneadeviolincludeîn
con¸ tinutulei,înmodnatural,lipsireadelibertateanece sar˘arealiz˘ariiraportuluisexualprinconstrângere.
28

Înpractica judiciar ˘as-are¸ tinutfaptainculpatului,care alegatmâinile
victimei de calorifer pentru a-i înfrânge rezisten¸ ta, iar dup˘a consumarea violului a p ˘ar˘asit locul faptei.
Victima a fost dezlegat ˘a la foarte pu¸ tin timp de c ˘atre o alt˘a persoan ˘a venit˘a în locuin¸ t ˘a. Fapta întrune¸ ste
elementele constitutiveale infrac¸ tiunii de viol, prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.197 Cod penal. Pentru a se
putea re¸ tine infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod i legal, prev ˘azut˘a de art.189 Cod penal în concurs
cu infrac¸ tiunea de viol, este necesar s ˘a se stabileasc ˘a o inten¸ tie speciﬁc ˘a în acest sens din partea incul-
patului,precum ¸ siocontinuare,oanumit ˘adurat˘aarestric¸ tieidelibertate,ceeaceînspe¸ t ˘anuestecazul.
Practicaastatuat
în mod gre¸ sit activitatea infrac¸ tional ˘a a inculpa¸ tilor ¸ si a fost disociat ˘a în dou˘a infrac¸ tiuni – de lipsire de
libertate în mod nelegal ¸ si viol – avându-se în vedere faptu l c˘a introducerea victimei în autoturism ¸ si
transportul acesteia la locul faptei erau indispensabile r ealiz˘arii scopului propus, de violarea acesteia.
Rezumatul spe¸ tei: În fapts-are¸ tinutc ˘a, ladatade26.05.1997,petimpdenoapte,
dup˘ace a agresat partea v ˘at˘amat˘apecare aindus-ocu for¸ taîn autoturism,inculpatulacirc ulat pe strada
Teilor pân ˘a pe raza comunei R ˘ate¸ sti unde a încercat s ˘a aib˘a cu aceasta un raport sexual prin violen¸ t ˘a.
Prin sentin¸ tapenal ˘anr. 3108din30.10.1997aJudec ˘atorieiPite¸ sti,inculpatula
fost condamnat lao pedeaps ˘arezultant ˘ade 7 ani de închisoarepentru s ˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunilorprev ˘azute
deart.189 alin.2Cod penal ¸ siart.20 înreferin¸ telaartic olul197 alin. Cu aplicarea art. 33-34Cod penal.
Hot˘arârea
instan¸ tei de fond a fost men¸ tinut ˘a de c˘atre Tribunalul Arge¸ s prin decizia penal ˘a nr.135 din 10.02 1998.
Prin deciziapenal ˘anr.293/ Rdin30.04.1998
a Cur¸ tii de Apel Pite¸ sti, a fost admis recursul inculpatul ui în sensul c ˘a a fost schimbat ˘a încadrarea ju-
ridic˘a din cele dou ˘a infrac¸ tiuni într-una singur ˘a ¸ si anume cea de tentativ ˘a de viol prev ˘azut˘a de art.20 în
referire la art. 197 alin.1 Cod penal aplicându-se inculpat ului o pedeaps ˘a de 3 ani ¸ si 8 luni închisoare.
O alt˘aproblem ˘adedrept legat ˘adeexisten¸ tainfrac¸ tiuniidelibertateînmod
ilegalafostrezolvat ˘aprindeciziapenal ˘anr. 27din29 ianuarie1998pronun¸ tat ˘adeCurteadeApel Ia¸ si.
Înfapt s-au re¸ tinuturm ˘atoarele:
În ziuade12.11.1996,inculpatulB.S. s-aîntâlnitcu
partea v˘at˘amat˘a, în compania c ˘areia a mers a mers în apartamentul proprietatea inculpatul ui A.M.D. .
Relatându-i
acestuia inten¸ tia de a între¸ tine raport sexual cu victima , inculpatul A.M.D. a plecat din apartament.
În acestecondi¸ tii
inculpatulB.S.,prinviolen¸ t ˘a¸ siamenin¸ tarecuuncu¸ tit,aîntre¸ tinutraportsexualc uparteav ˘at˘amat˘a. Apoi
acest inculpat a ascuns hainele p ˘ar¸ tii v˘at˘amate ¸ si a împiedicat-o pe aceasta s ˘a p˘ar˘aseasc˘a apartamentul.
Ulterior,a venitîn apartament ¸ si inculpatulA.M.B.precu m ¸ si al¸ titeri
inculpa¸ ti care, proﬁtând de imposibilitateavictimei de a se ap˘ara, au între¸ tinutraport sexual cu aceasta.
Prin sentin¸ tapenal ˘anr.131din 5iunie1997,
29

Tribunalul Ia¸ si i-a condamnat pe cei cinci inculpa¸ ti pent ru s˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii de viol prev ˘azut˘a de
disp. art.197alin.2lit.bdinCodpenallapedepsecuînchis oarea,pentruunuldininculpa¸ tire¸ tinându-i-se
în sarcin˘a ¸ si infrac¸ tiunea de lipsire ilegal ˘a de libertate prev ˘azut˘a de dispozi¸ tia art.189 alin.2 Cod penal.
Împotrivaacestei sentin¸ teau declarat apelinculpa¸ tii ¸ siparchetul.
Parchetul acriticatsentin¸ tapenal ˘apentru nelegalitate,sus¸ tinândc ˘a
gre¸ sit instan¸ tadefond nu l-acondamnat peinculpatulA.M .D. ¸ si pentru infrac¸ tiuneade lipsireilegal ˘ade
libertate,prev ˘azut˘adeart.189alin.2Codpenal,contândînaceeac ˘aapusladispozi¸ tieapartamentuls ˘au.
S-a re¸ tinutc ˘aacest motivdeapel nuestefondat.
Pentru asere¸ tine
în sarcina inculpatului infrac¸ tiunea de lipsire ilegal ˘a de libertate prev ˘azut˘a de art.189 alin.2 Cod penal,
constând în aceea c ˘a inculpatul s ˘a ﬁ exercitat o ac¸ tiune sau inac¸ tiune care s ˘a determine o restrângere
a libert˘a¸ tii de mi¸ scare a victimei. Acest inculpat nu a exercitat a stfel de ac¸ tiuni. Simpla împrejurare
c˘a inculpatul a pus la dispozi¸ tia celorlal¸ ti inculpa¸ ti ap artamentul proprietatea lui, în care s-a desf ˘a¸ surat
întreagaactivitateinfrac¸ tional ˘a,nuconstituielaturaobiectiv ˘aainfrac¸ tiuniidelipsireilegal ˘adelibertate.
Atâttimpcât inculpatul
nu a participat la re¸ tinerea obiectelor de îmbr ˘ac˘aminte a p ˘ar¸ tii v˘at˘amate ¸ si nu a împiedicat-o în nici un
mods˘aplecedinapartament,ac¸ tiunicesecircumscriulaturiio biective,însarcinaacestuianupoatere¸ tine
infrac¸ tiuneadelipsireilegal ˘adelibertate,neﬁindrealizateelementeleconstitutivea leacesteiinfrac¸ tiuni.
Lipsireadelibertatecaredep ˘a¸ se¸ stenecesitatearealiz ˘ariiraportuluisexualprinconstrângereî¸ sip ˘astreaz˘a
autonomia ¸ si constituieinfrac¸ tiunea de lipsirede liber tate în mod ilegal, cu care violulintr ˘a în concurs.
Exist˘aleg˘atur˘a ¸ si întreinfrac¸ tiuneadelipsiredelibertateîn modileg al ¸ siinfrac¸ tiuneadetâlh ˘ariesunt
Tâlh˘ariaestefaptapersoanei care pentrus ˘avâr¸ sireainfrac¸ tiuniidefurt sau
pentrup˘astrarealucrurilorfurateoripentruînl ˘aturareaurmelorfurtuluisaupentruînl ˘aturareapericolului
de a ﬁ prins ˘a, recurge la violen¸ t ˘a, amenin¸ t ˘ari ¸ si alte constrângeri îndreptate împotriva unei persoa ne.
Furtulconstituie
ac¸ tiunea principal ˘a, iar folosirea de violen¸ t ˘a, amenin¸ t ˘ari sau alte forme de constrângere constituie ac¸ ti-
unea adiacent ˘a. Obiectul juridic principal cont ˘a în rela¸ tiile sociale referitoare la patrimoniu, iar obie ctul
juridicspecialconst ˘aînrela¸ tiisocialereferitoarelavia¸ ta,integritateac orporal˘asaulibertateapersoanei.
Ac¸ tiuneaadiacent ˘adinalc˘atuireacomplex ˘aaelementuluimaterialal infrac¸ tiunii
de tâlh˘arie, const ˘a din întrebuin¸ tarea de violen¸ te sau amenin¸ t ˘ari ori punerea victimei în stare de incon¸ s-
tien¸ t˘a sau neputin¸ ta de a se ap ˘ara. Ac¸ tiunea adiacent ˘a va ﬁ realizat ˘a când violen¸ tele sau amenin¸ t ˘arile
folosite au fost s ˘avâr¸ site în condi¸ tiile ar ˘atate de articolul 180-182,189, 193 ¸ si 194 Cod penal.
Prin punereavictimeiîn neputin¸ tadeaseap ˘araseîn¸ telegeoriceac¸ tiunecarea
anihilat posibilitateade ap ˘arare de care victima ar ﬁ putut dispune (de exemplu imobiliz area victimei).
Problemacare sepuneîn practicajudiciar ˘a ¸ si înliteraturadespecialitateestedac ˘asuntemînprezen¸ ta
unui concurs de infrac¸ tiuni (tâlh ˘arie prev˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.211 Cod penal ¸ si lipsire de libertate în
30

mod ilegal, (prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.189 Cod penal ),sau în prezen¸ ta unei singure infrac ¸ tiuni com-
plexe, cea de tâlh ˘arie, care absoarbe în con¸ tinutul s ˘au infrac¸ tiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
Practica judiciar ˘a
a rezolvat aceste probleme, de drept prin pronun¸ tarea unor solu¸ tii de care ne vom ocupa în continuare.
Conﬁrmând încadrarea juridic ˘adat˘afaptelorprinrechizitoriu instan¸ ta
a condamnat pe inculpa¸ tii T.S.M. ¸ si G.F.M. la 3 ani ¸ si 6 lun i închisoare pentru s ˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii
de lipsire de libertate în mod ilegal, prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.189 alin.2 Cod penal ¸ si la câte 4 ani
închisoare pentru s ˘avâr¸ sirea infrac¸ tiunii de tâlh ˘arie, prev ˘azut˘a ¸ si pedepsit ˘a de art.211 alin.1 Cod penal.
F˘acândaplicareadispozi¸ tieiart.33¸ si34dinCodulpenals -adispuscontopireapedepseloraplicate,ace¸ stia
urmând s ˘a execute s ˘avâr¸ sirea pedepselor cele mai grele de 4 ani f ˘ar˘a aplicarea vreunui spor. Potrivit
dispozi¸ tiei art.71 din codul penal au fost interzise incul pa¸ tilordrepturile prev ˘azute de art.64 Cod penal.
Pentru ahot ˘arî astfelinstan¸ taare¸ tinuturm ˘atoareasitua¸ tiedefapt:
În diminea¸ tazileide23 octombrie1993,înjurulorei 500,dup˘ao în¸ telegereprealabil ˘a, cei doiinculpa¸ ti
au mers la domiciliul p ˘ar¸ tii v˘at˘amate I.A.M.. Cu consim¸ t ˘amântul acesteia cei doi inculpa¸ ti au p ˘atruns
în apartamentul p ˘ar¸ tii v˘at˘amate. La scurt ˘a vreme inculpatul T.S.M. a lovit cu pumnii partea v ˘at˘amat˘a
doborând-o,dup ˘acare împreun ˘acu inculpatulG.F.M.aulegat-odemâini ¸ sidepicioarecu n i¸ stefrânghii
pe care le aveau asupra lor, dinainte preg ˘atite ¸ si i-au pus un c ˘alu¸ s în gur ˘a. Dup˘a lovirea ¸ si imobilizarea
p˘ar¸ tii v˘at˘amate, inculpa¸ tii au luat din apartamentul acesteia bunur i mobile în valoare de 200000 lei.
Împotrivaacestei sentin¸ teafostdeclarat apeldec ˘atre parchetul de
pe lâng˘a Judec˘atoria Drobeta Turnu Severin cu motivarea c ˘a pedepsele aplicate inculpa¸ tilor sunt reduse
fa¸ t˘adegraduldepericolsocialalfaptelors ˘avâr¸ site. Re¸ tinândaceea¸ sisitua¸ tiedefapt ¸ siacelea ¸ siîncadr˘ari
juridice Tribunalul a admis apelul parchetului ¸ si a majora t pedepsele inculpa¸ tilor la 5 ani închisoare.
Împotrivadeciziei tribunaluluiadeclarat recurs inculpa tulI.S.M. care ulteriorafostretras.
Instan¸ tadefondcât ¸ si
cea de apel f ˘ar˘a o motivarespecial ˘a au re¸ tinut c ˘a faptele s ˘avâr¸ site de inculpa¸ ticonstituieinfrac¸ tiunilede
lipsire de libertate în mod ilegal ¸ si tâlh ˘arie, aﬂate în concurs, pentru care au aplicat pedepsele ami ntite.
Parchetul de
pe lâng˘a Curtea de Apel a formulat un memoriu pentru promovarea unui recurs în anulare, sus¸ tinând în
esen¸ t˘ac˘afapteles ˘avâr¸ sitedeinculpa¸ ticonstituienumaiinfrac¸ tiuneade tâlh˘arie,prev ˘azut˘a¸ sipedepsit ˘ade
art.211alin.1Codpena,careabsoarbeîncon¸ tinutuls ˘auinfrac¸ tiuneadelipsiredelibertateînmodilegal.
Acest punct devederea fostargumentatastfel:
“Executateînaceast ˘a cronologie(ceare¸ tinut ˘adeceledou ˘ainstan¸ te)actele deviolen¸ t ˘a,
prin care victima a fost imobilizat ˘a, preced ¸ si faciliteaz ˘a furtul. În contextul dat, imobilizarea acesteia
a fost necesar ˘a pentru realizarea furtului, constituind violen¸ tele car e materializeaz ˘a latura obiectiv ˘a a
infrac¸ tiunii de tâlh ˘arie. Întrucât scopul urm ˘arit a fost furtul ,aceste violen¸ te nu se pot autonomiza din
complexul infrac¸ tional ce alc ˘atuie¸ ste tâlh ˘aria, pentru c ˘a desprinse din acest complex, însu¸ si complexul
dispare ¸ si concursul ar apare în acest caz între lipsirea de libertate ¸ si furt, ceea ce nu poate ﬁ acceptat.”
31

De¸ sipunctuldevedereafostapreciat
ca ﬁind juridic exact s-a decis c ˘a nu este cazul s ˘a se declare recurs în anulare întrucât prin exercitarea
acestuia“nuarﬁposibils ˘aserealizeze,înparalelcuachitareainculpa¸ tilorpentr uinfrac¸ tiuneaprev ˘azut˘a
¸ sipedepsit ˘adeart.189alin.2Codpenal¸ siaplicareauneipedepsemais everepentruinfrac¸ tiuneaprev ˘azut˘a
¸ si pedepsit ˘a de art.211 alin.1 Cod penal, sanc¸ tionat ˘a mai blând cu totul nejustiﬁcat de c ˘atre instan¸ t ˘a.”
Secrede îns ˘a,c˘a neaﬂ˘am încazul în discu¸ tie,
în fa¸ ta infrac¸ tiunilor de lipsire de libertate în mod ileg al ¸ si tâlh˘arie, care formeaz ˘a un concurs ideal.
Acestpunct devederea fostargumentatastfel :
Prin natura ¸ si esen¸ tasa,tâlh ˘arianu absoarbe-n con¸ tinutuls ˘auobiectiv,decât acele ac¸ tiuni,pecare
legea le-a determinat f ˘ar˘a echivoc, indicându-le ﬁe prin denumirea acestora (art.18 0 alin.1 Cod penal,
cândv˘at˘amareaanecesitatpentruvindecareaîngrijirimedicalede celmult10zile¸ siart,193Codpenalîn
ipotezaprev ˘azut˘aîn alin.1)ﬁe prin indicarea textuluidelegecare leincrim ineaz˘adistinct(art.180 alin 2
Codpenal,cândvindecareaanecesitatpentruvindecareîng rijirimedicaledemaimultde10zilesauavut
vreuna din urm ˘arile prev ˘azute de art.101 ori 182 Cod penal, în ipoteza alin.2 din art. 211 Cod penal ).
Componentaadiacent ˘aal elementului
materialaltâlh ˘ariei,carenuesteprev ˘azut˘adelegeaﬁabsorbit ˘adeaceasta¸ sicareconstituieinfrac¸ tiuneî¸ si
p˘astreaz˘aacestatribut¸ sideciidentitateajuridic ˘a,exist˘a-nconcurscuacesta,f ˘ar˘as˘adevin˘aextrinsec ˘aei.
Infrac¸ tiuneadelipsiredelibertateînmodilegala uneipe rsoane, prev ˘azut˘a ¸ sipedepsit ˘adeart.189Cod
penal, în cazul când este s ˘avâr¸ sit˘a pentru realizarea tâlh ˘ariei, ﬁind numai una din modalit ˘a¸ tilede a pune
victima în neputin¸ ta de a se ap ˘ara ¸ si neﬁind enumerat ˘a prin dispozi¸ tiile art.211 Cod penal ca ﬁind ab-
sorbit˘adeelementulmaterialalacesteia, seaﬂ ˘aînconcurscuacesta, p ˘astrându-¸ siautonomiafa¸ t ˘adeea.
Solu¸ tiaesteimpus ˘a
¸ si de prevederile art.33 lit. b din Codul penal, potrivit ˘ac˘arora exist ˘a pluralitate de infrac¸ tiuni sub forma
concursului, când o ac¸ tiune sau inac¸ tiune s ˘avâr¸ sit˘a de aceea¸ si persoan ˘a, datorit˘a împrejur ˘arilor în care a
avut loc ¸ si urm ˘arilor pe care le-a produs, întrune¸ ste elementele constit utive ale mai multor infrac¸ tiuni.
În cazul adus îndiscu¸ tie,ac¸ tiuneadeaexercitaacte
de violen¸ t ˘a ¸ si punerea victimeiîn neputin¸ tade a se ap ˘ara, prin legareade mâini ¸ si de picioare ¸ si punerea
unuic˘alu¸ sîngur ˘a,comis˘aînvedereas ˘avâr¸ siriifurtului ¸ sipentrucaf ˘aptuitoruls ˘a-¸ siasiguresc ˘aparea, în-
trune¸ steelementeleconstitutivealeac¸ tiuniidetâlh ˘arie. Aceea¸ siac¸ tiune,unit ˘acuîmprejurareac ˘apunerea
victimei în neputin¸ t ˘ade a se ap ˘ara a fost realizat ˘a prin legarea acesteia ¸ si deci lipsireaei de posibilitate a
de a se mi¸ sca ¸ si cu urmarea speciﬁc ˘a – lipsirea de libertate, realizeaz ˘a îns˘a¸ si elementele infrac¸ tiunii
prev˘azute ¸ si pedepsite de art.189 alin. 2 Cod penal, ea ﬁind s ˘avâr¸ sit˘a de dou˘a persoane împreun ˘a.
Faptulc˘alipsireadelibertateilegal ˘aafostconceput ˘a ¸ sis˘avâr¸ sit˘adeinculpat,camijlocpentrucomiterea
infrac¸ tiuniidetâlh ˘arie,nuareconsecin¸ tapierderiiidentit ˘a¸ tiijuridiceacesteia ¸ sipentruc ˘apotrivitdispoz-
i¸ tiilor art.33 lit. a teza a – II –a Cod penal ”exist ˘a concurs chiar dac ˘a una din infrac¸ tiuni a fost comis ˘a
pentru s˘avâr¸ sireaalteiinfrac¸ tiuni“. Ori decâteori suntemîn pr ezen¸ tauneisingureac¸ tiunisau inac¸ tiuni,
conjugat˘aîns˘acuomultiplicitatedeurm ˘ari ¸ siîmprejur ˘ari,concursulesteideal. Componen¸ tamaterial ˘aa
32

infrac¸ tiunilor aﬂate în concurs ideal nu poate ﬁ realizat ˘a decât printr-o ac¸ tiune sau inac¸ tiune singur ˘a, ori
prin ac¸ tiuni sau inac¸ tiuni concomitente, întrunite într -un tot faptic. Dac ˘a în cazul concursului ideal s-ar
înl˘atura ac¸ tiunea sau inac¸ tiunea uneia din infrac¸ tiuni, ce alalt˘a ac¸ tiune în concurs ¸ si-ar pierde la rândul
s˘au ﬁin¸ ta, deoarece activitatea material ˘a ce st˘a la baza ambelor infrac¸ tiuni ﬁind unic ˘a, eliminarea aces-
teiafaces ˘adispar˘aelementulmaterialallaturiiobiectiveatuturorinfrac¸ tiunilorcecompunpluralitatea.
În cazul adus îndiscu¸ tie,a¸ sacum afostconceput ˘a ¸ sis˘avâr¸ sit˘ainfrac¸ tiunea,prin lovire ¸ silipsireilegal ˘a
delibertateavictimei,cares-ausuccedat neîntreruptpri ntr-ounitatedeac¸ tiune,suntemînprezen¸ taunui
concurs ideal de infrac¸ tiuni, prev ˘azute ¸ si pedepsite de art.211 alin. 1 ¸ si art.189 alin.2 Cod penal, astfel
încât instan¸ ta de judecat ˘a era datoare s ˘a re¸ tin˘a aceasta ¸ si s ˘a aplice prevederile art.33 lit.b Cod penal.
Într-o alt˘aopinie,numai
atunci când imobilizareavictimeiexcede ac¸ tiunilornece sare în desf ˘a¸ surarea laturii obiectiveinfrac¸ tiunii
de tâlh˘arie, ne aﬂ ˘am în fa¸ ta unei ac¸ tiuni de sine st ˘at˘atoare, respectiv lipsirea de libertate în mod ilegal.
Dinpracticajudiciar ˘as-are¸ tinutc ˘ainculpa¸ tiiB.D.
¸ si P.B. au fost condamna¸ ti printre altele ¸ si de lipsirede libertate prev ˘azut˘a de art.189 alin. 2 Cod penal.
S- re¸ tinutc ˘aînziuade7.09.1988,cei doiinculpa¸ ti
aup˘atrunsînlocuin¸ tap ˘ar¸ tiiv˘at˘amatedeundeausustrasdiferitebunuri. Când sepreg ˘ateaus˘ap˘ar˘aseasc˘a
imobilul, au v ˘azut c˘a partea v ˘at˘amat˘a se preg˘atea s˘a intre în cas ˘a. Atunci s-au ascuns într-o camer ˘a, iar
când partea v ˘at˘amat˘aaintrat, au imobilizat-o(i-au legatmâinile,i-au acoper it ochii ¸ si gura). Apoi prin
amenin¸ t˘ariaudeposedat-odesumade3000lei. Înaintedeap ˘ar˘asilocuin¸ ta,audezlegatparteav ˘at˘amat˘a.
Împotrivaacestei sentin¸ teafostdeclarat recurs dec ˘atreprocuratur ˘a, sus¸ tinându-se
printrealtelenelegalitateasentin¸ teimotivatdefaptul c˘ainculpa¸ tiiaucomisnumaiinfrac¸ tiuneadetâlh ˘arie
¸ si nu ¸ si aceea de lipsire de libertate, motiv pentru care s- a cerut schimbarea încadr ˘arii juridice a faptei.
Prin deciziapronun¸ tat ˘adec˘atretribunals-arespins recursulprocuraturii,
ar˘atându-se c ˘a în spe¸ t˘a, ac¸ tiunea de imobilizare a victimei excede necesarul ac¸ tiunii de tâlhari ¸ si poate
ﬁ considerat ˘a de sine st ˘at˘atoare, întrunindelementele constitutiveale infrac¸ tiu nii de lipsirede libertate.
Într-oopinie,
se sus¸ tine c ˘a atunci –mai rar-în locul obi¸ snuitelor violen¸ te, mijloc ul prin care se comite infrac¸ tiunea
complex˘aﬁgureaz ˘a tr˘as˘aturilealtei infrac¸ tiuni(lipsireadelibertate, ¸ santa jetc.) sepoatecreaaparen¸ tac ˘a
aceast˘ainfrac¸ tiunemijlocesteextrinsec ˘afaptuluicomplex¸ sideaceeapoateﬁpus ˘aînconcurscuaceasta.
Spe¸ taadnotat ˘aofer˘a unasemenea exemplu.
Atât organele de urm ˘arire cât ¸ si instan¸ tele de judecat ˘a au apreciat c ˘a lipsirea de libertate consecutiv ˘a
furtului comis de inculpa¸ ti, realizeaz ˘a con¸ tinutul infrac¸ tiunilor prev ˘azute de art. 211 alin. 1 ¸ si 189 alin.
2 Cod penal, aﬂate în concurs potrivit disp. art. 33 Cod penal . Împrejurarea de natur ˘a s˘a induc˘a în
eroare în cazul dat organelor juridice, a¸ sa cum a fost pus ˘a în eviden¸ t ˘a de decizia de casare, rezid ˘a în
aceea c˘a imobilizarea victimei a avut loc dup ˘a comiterea furtului, la realizarea c ˘areia nu ¸ si-a adus nici o
contribu¸ tie. Eradea¸ steptat,c ˘aînacestcaz,inculpa¸ tiis ˘aﬁecondamna¸ tipentrufurt ¸ silipsiredelibertate.
În realitate,fapta
33

comis˘adeceidoiinculpa¸ tiafostaceeadetâlh ˘arie. Potrivitart.211alin. 1Cod penal,aceast ˘ainfrac¸ tiune
se comite nu numai atunci când violen¸ tele servesc autorulu i drept mijloc pentru realizarea furtului ci ¸ si
atuncicânduzânddeviolen¸ t ˘a,autorulîncearc ˘as˘ap˘astrezebunulfuratoris ˘a-¸ siasiguresc ˘aparea. Înaceste
dou˘a cazuri, de¸ si posterioar ˘a ac¸ tiunii de luare a bunului, violen¸ tele transform ˘a furtul în tâlh ˘arie. Ori, în
spe¸ t˘a este probat c ˘a inculpa¸ tii când inten¸ tionau s ˘a plece cu bunurile furate, au observat partea v ˘at˘amat˘a
urcând sc ˘arile, ei ﬁind nevoi¸ ti s ˘a se ascund ˘a în dormitorul acesteia pentru a nu ﬁ observa¸ ti, recunoscu ¸ ti
¸ si prin¸ si, inculpatul P.D.X. ﬁindu-i nepot. Din aceast ˘a necesitate au prins în bra¸ te partea v ˘at˘amat˘a, i-au
legat mâinilei-au pus c ˘alu¸ s în gur ˘a ¸ si l-au legat cu o basma pesteochi. Dup ˘a aceste activit ˘a¸ tiaveau cale
liber˘a ( victima locuind singur ˘a ) , dar inculpa¸ tii nu au p ˘ar˘asit imobilul decât dup ˘a ce prin amenin¸ t ˘ari
au mai ob¸ tinut de la partea v ˘at˘amat˘a o sum˘a de bani pe care aceasta o avea asupra sa. Chiar ¸ si f ˘ar˘a
ultimul act, instantaneu puteau re¸ tine infrac¸ tiunea uni c˘a, complex ˘a, de tâlh ˘arie, din împrejurarea c ˘a in-
culpa¸ tii au folosit violen¸ ta, imobilizând victimapentr u a-¸ si asigura sc ˘aparea cu lucrurile furate, violen¸ ta
având nu numai o strâns ˘a leg˘atur˘a cu reu¸ sita furtului, dar ﬁind absolut indispensabil ˘a acestei reu¸ site.
Ceea ceparticularizeaz ˘a infrac¸ tiuneadetâlh ˘ariesolu¸ tionat ˘adeceledou ˘ainstan¸ te,este
mijlocul folosit de diferit de obi¸ snuitele violen¸ te. Pe p lan material imobilizarea victimei realizeaz ˘a pe
deplincon¸ tinutulinfrac¸ tiuniidelipsiredelibertate. Peplansubiectivserelev ˘avoin¸ ta¸ siscopulurm ˘aritde
autori, în sensul subordon ˘arii acestei activit ˘a¸ ti,reu¸ sitei furtului, conferindu-i un rol adiacent, de mijloc(
cale,procedeu),indiscutabilspreafacilitap ˘astrareafolosuluiob¸ tinutdinfurt¸ sisecuritateaperso nal˘a. Pe
m˘asur˘aceraportuldela-mijloclascop –estestabilit,cerin¸ tal egal˘aprincare sedeﬁne¸ stetâlh ˘ariaapare
satisf˘acut˘a, astfel încât cele dou ˘a componente nu mai pot ﬁ aduse în discu¸ tie, deoarece contop ite într-o
infrac¸ tiune nou ˘a, complex ˘a, au încetat s ˘a mai existe ca individualit ˘a¸ ti juridice distincte ¸ si autonome.
În spe¸ ta
comentat˘a, comportamentul ulterior al inculpa¸ tilor, care dup ˘a ce scot din cas ˘a geamantanul cu lucrurile
furate, dezleag ˘a la plecare mâinile p ˘ar¸ tii v˘at˘amate, de¸ si încuie u¸ sa pe din afar ˘a, demonstreaz ˘a c˘a ei au
urm˘arits˘aîntârzieeliberareavictimeiatâtcâteranecesarsprease puneînsiguran¸ t ˘a. Victimacu mâinile
dezlegate,de¸ siliber ˘aîncameraîncuiat ˘a,puteag ˘asialt˘acaledeap ˘ar˘asiînc˘aperea(aceastaaie¸ sitpefer-
eastr˘a),dartimpulpierdutcuaceast ˘aocazieafostsuﬁcientinculpa¸ tilorspreasepuneînsigur an¸ t˘a,lucru
de fapt urm ˘arit de ace¸ stia ¸ si care demonstreaz ˘a c˘a lipsirea de libertate a fost subordonat ˘a reu¸ sitei ﬁnale
a furtului – în rela¸ tia de la mijloc la scop – care d ˘a existen¸ t ˘a juridic˘a infrac¸ tiunii complexe de tâlh ˘arie.
În continuarevom
mai da dou ˘a alte exemple despre felul în care în practica judiciar ˘a au fost rezolvate astfel de probleme.
Într-o alt˘aspe¸ t˘a
s-are¸ tinutc ˘aînsearazileide3.03.1993,inculpatulap ˘atrunsînlocuin¸ tap ˘ar¸ tiiv˘at˘amatepentruasustrage
bunuri. Din cauza opunerii victimei, inculpatul a legat par tea v˘at˘amat˘a de piciorul mesei pentru a putea
sustrage o sum ˘a de bani din portofelul aﬂat sub pern ˘a. Inculpatul a fost trimis în judecat ˘a ¸ si condamnat
pentrus˘avâr¸ sireainfrac¸ tiuniidelipsiredelibertateînmodile gal ¸ sitâlh ˘arie,infrac¸ tiuniaﬂateînconcurs.
În modgre¸ sits-are¸ tinut
34

însarcinainculpatului,infrac¸ tiuneadelipsiredeliber tateînmodilegal,prev ˘azut˘a ¸ sipedepsit ˘adeart.189
Codpenal. Nusepoatesus¸ tinec ˘ainculpatulaurm ˘arits˘alipseasc ˘apevictim ˘adelibertateciadoritnumai
s˘a-iînfrâng ˘arezisten¸ tapentrua-¸ siputeaînsu¸ sibunul,victimadez legându-sedup ˘aplecareainculpatului.
Într-o alt˘a
spe¸ t˘as-are¸ tinutfaptulc ˘ainculpatul,dup ˘aceap˘atrunsîndomiciliulp ˘ar¸ tiiv˘at˘amatespreacomiteunfurt,
ﬁind surprins de acesta a trântit-o la p ˘amânt ¸ si, dup ˘a ce a lovit-o de mai multe ori, a împins-o mai întâi
pân˘a la u¸ sade acces în subsol¸ ti apoi pe scar ˘a, asigurând u¸ sacu foraib ˘arul aﬂat pe tocul u¸ sii;dup ˘aaceea
a revenit în locuin¸ t ˘a, unde ¸ si-a însumatmai multebunuri, în ﬁnal ﬁind prins de p oli¸ tieîn Gara de Nord.
Acestefapteau fostcaracterizate atât deprimainstan¸ t ˘a,cât ¸ si
de instan¸ tadeapel – care arespinsrecursul declarat deinc ulpatca tâlh ˘arie(art.211 alin.2Cod penal ).
Recursul prin care
inculpatul critic ˘a condamnarea sa pentru infrac¸ tiunea prev ˘azut˘a în art.189 Cod penal este nefondat ˘a.
Împrejurarea, invocat ˘adeinculpat,c ˘aparteav ˘at˘amat˘aareu¸ sits ˘aias˘asingur˘adin
subsolul imobiluluiprin for¸ tarea u¸ sii de acces, pe care a spart-o cu o bucat ˘a de lemn, este f ˘ar˘a relevan¸ t ˘a
pentruexisten¸ tainfrac¸ tiuniidelipsiredelibertateîn modilegal;ceeaceprezint ˘aimportan¸ t ˘a,dinpunctde
vedereobiectiv,esteîmprejurareac ˘ainculpatulaimobilizatvictimaînsubsol,împotrivavoin ¸ teiacesteia.
Deasemenea,
dinacela¸ sipunctdevedere,nuareimportan¸ t ˘aniciperioadadetimpcâtvictimaafostlipsit ˘adelibertate;
cert este c ˘a acest interval a fost suﬁcient inculpatului pentru a sustr age bunurile ¸ si a p ˘ar˘asi locul faptei.
CONCLUZII.
Respectarea drepturilor ¸ si libert ˘a¸ tilorfundamentalealeomului,reprezint ˘ao form˘a
a drepturilor na¸ tiunilor, o condi¸ tie esen¸ tial ˘a a men¸ tinerii ¸ si consolid ˘arii p˘acii ¸ si securit ˘a¸ tii mondiale.
În vremeadeazi, nu neputemimaginaomul,decât liber,nesti ngheritîn mi¸ scare ¸ si activit ˘a¸ tilesale.
Dreptullalibertate,care esteundrept fundamentalal pers oanei,
presupune înainte de toate, posibilitatea acestuia de a se d eplasa ¸ si de a ac¸ tiona cu propria sa voin¸ t ˘a,
ceea ce constituie o condi¸ tie absolut necesar ˘a manifest ˘arii sale active la rela¸ tiile din cadrul societ ˘a¸ tii.
O preocuparedeosebit ˘apentru drepturilor ¸ silibert ˘a¸ tilor
fundamentale ale omului o manifest ˘a ¸ si Comunitatea European ˘a acre a elaborat elementul cel mai im-
portant intitulat “Conven¸ tia European ˘a pentru libertatea omului ¸ si libert ˘a¸ tile fundamentale “ semnat ˘a la
Roma la data de 4 noiembrie 1950 ¸ si care a intrat în vigoare la data de 3 septembrie 1953.
De-alungultimpului,Conven¸ tiaafostmodiﬁcat ˘a ¸ sicompletat ˘aprin11 protocoaleadi¸ tionale,înscopul
puneriideacordatextuluiini¸ tialcuevolu¸ tiileulterio areinterveniteîntrerela¸ tiiledintrestatepecontinent .
Prin Protocolulnum ˘arul11
încheiat ladatade 11 mai1994 laStrasbourgh, s-au adus modi ﬁc˘ari s-au complet ˘ariimportantelatextul
ini¸ tialalConven¸ tiei,menites ˘acontribuielaîmbun ˘at˘a¸ tireamecanismelordeap ˘arareadrepturiloromului.
35

Aceast˘aconven¸ tieafostprimulin-
strument de drept interna¸ tional care a organizat ap ˘ararea individului în fa¸ ta propriului stat, garantându-i
drepturile ¸ si libert ˘a¸ tile fundamentale. În felul acesta, a fost creat un mecani sm regional eﬁcace pen-
tru protec¸ tia drepturilor omului, statele membre angajân du-se nu numai s ˘a-¸ si asume obliga¸ tiile, dar s ˘a
recunoasc ˘a faptul c ˘a indivizii dispun de drepturi proprii reglementate într-o legisla¸ tie interna¸ tional ˘a.
Cea mai mare parte a drepturilor ¸ si libert ˘a¸ tilor ocrotite de Conven¸ tie au un car-
acter civil sau politic. Dintre ele amintim: dreptul la via¸ t˘a, dreptul la libertatea ¸ si sigu-
ran¸ ta persoanei, dreptul la respectarea vie¸ tii private ¸ si de familie, a domiciliului ¸ si al corespon-
den¸ tei, dreptul la libertatea de expresie, dreptul la educ a¸ tie, anumite drepturi electorale ¸ s.a…
Conven¸ tia recunoa¸ ste c ˘a cea mai mare parte a acestor drepturi nu ar putea ﬁ nelimitat e
într-o societate democratic ˘a ¸ si c˘a este justiﬁcat ˘a restrângerea lor în numele siguran¸ tei publice sau al
securit˘a¸ tii na¸ tionale, al interesului economic al ¸ t ˘arii, al s˘an˘at˘a¸ tii publice ¸ si al moralei, al drepturilor
¸ si libert˘a¸ tilor acestuia, al prevenirii dezordinii ¸ si delicven¸ t ei. De asemenea, ea permite statelor în an-
umite condi¸ tii, ca obliga¸ tiile lor s ˘a ﬁe suspendate în caz de r ˘azboi sau de alt pericol care amenin¸ t ˘a
via¸ ta na¸ tiunii ( art.15 paragraf 1 ) .Dar chiar în aceste îm prejur˘ari, nici un stat nu se poate sustrage
obliga¸ tiei de a respecta dreptul la via¸ t ˘a de la obliga¸ tia interzicerii torturii, a sclaviei ¸ si a ne retroactiv-
it˘a¸ tii legilor penale ( aceste dispozi¸ tii ale Conven¸ tiei s unt, conform art.15 paragraf 2, inderogabile ).
Parlamentul României ratiﬁcat Conven¸ tia, precum ¸ si prot ocoalele adi¸ tionale la aceasta
( protocoalele 1-10 ), prin Legea nr.30/1995, publicat ˘a în Monitorul Oﬁcial al României partea I
nr.147 din 13 iulie 1995. Totodat ˘a, România a ratiﬁcat ¸ si protocolul nr.11 prin legea nr. 79/ 1995.
Preocup˘ari privinddrepturileomuluis-au manifestatîn
româniaînstrâns ˘aleg˘atur˘acuprocesulînf ˘aptuiriiaspira¸ tiilorromânilorsprelibertate¸ siunita tena¸ tional ˘a.
Astfel, înTransilvania,înc ˘adetimpuriu,subinﬂuen¸ tarena¸ steriiau ap ˘arut ¸ si
s-audezvoltatideiumanisteînopereleluiNicolausOlahus ,M.Halici,IoanHonterus,OpreaDiacul ¸ s.a..
Însecolul alXVI-lea ideiuman-
iste ¸ si-au f ˘acut sim¸ tite prezen¸ ta ¸ si în celelalte dou ˘a provincii române¸ sti Moldova ¸ ti ¸ Tara Româneasc ˘a,
ele reg˘asindu-se în operele lui Iacob Heraclid ( Despot Vod ˘a ), Neagoie Basarab, Petru Cercel.
Secolul al XVIII-lea ¸ siînceputulceluiurm ˘atormarcheaz ˘a
celemai vechiactedeorganizarepolitic ˘aa¸ t˘arilorromâne¸ sti,care con¸ tinreferiri ¸ siladrepturile omului.
Dintreacesteaamintimdoar
un titlu de exemplu: a¸ sez ˘amintele lui Constantin Mavrocordat, din 1740 – 1743, pravi lniceasc˘a condic˘a
tip˘arit˘a în 1780 , legiuirea Caragea, din 1818, Suplex Libellux Vala chorum redactat în 1791, memo-
riul Carvunarilor ( 1822 ) ¸ si Regulamentul organic adoptat în 1813 în Muntenia ¸ si 1832 în Moldova.
În România
problematica drepturilor omului ¸ si a libert ˘a¸ tii fundamentale a început s ˘a capete conturul ei modern în
contextul revolu¸ tiei de la 1848, în documentele programat ice ale acesteia marcate puternic de inﬂuen¸ ta
36

Revolu¸ tiei franceze. Amintim aici în special proclama¸ ti a de la Islaz (9/12 iunie 1848 ) care cuprinde
prevederile referitoare la egalitatea cet ˘a¸ tenilor, la libert ˘a¸ tile democratice, alegerea parlamentului etc..
Ulterior, problematicadrepturiloromuluiacunoscuto evo lu¸ tiedinamic ˘a
în¸ taranoastr ˘a,prinelaborareaunorinstrumentejuridicebazatepeocon cep¸ tieumanist ˘a,prininstitu¸ tion-
alizarea drepturilor cet ˘a¸ tene¸ sti, atât în constitu¸ tia din 1866 cât ¸ si cea din 192 3,care ¸ si prin dezvolt ˘arile
teoretice în materie ale unei str ˘alucite pleiade de juri¸ sti, diploma¸ ti ¸ si istorici din pe rioada interbelic ˘a.
Multedinprevederilelegislativeadoptateînacest ˘a perioad ˘a
cum ar ﬁ Codul Civil (1862 ) , Codul Penal (1865 ) , Codul de Proc edur˘a Penal˘a ¸ si altele au consacrat
principiiînaintateprecum arﬁcelal legalit ˘a¸ tiipedepsei,dreptullaap ˘arare, alegalit ˘a¸ tiiînfa¸ talegiietc..
Înciudamultiplelorabateri, înfapt, delaprincipiilepri vitoareladrepturileomului,legisla¸ tiaan-
terioar˘aanului1989învigoare ¸ siast ˘aziaconsacrat ¸ siuneleprincipiiunanimadmiseînaceast ˘amaterie.
Exemplu,art.190dinCodul penalpedepse¸ stecu închisoare a
¸ si interzicerea unor drepturi, punerea sau ¸ tinerea unei p ersoane în stare de sclavie precum ¸ si traﬁcul de
sclavi. De asemenea, este incriminat ˘a, supunerea la munc ˘a for¸ tat˘a sau obligatorieîn art.191 Cod penal.
Dup˘a2decembrie1989 afostcreat
InstitutulRomân pentru Drepturileomului(Legea nr.9/ 199 1 )precum ¸ si o serie deasocia¸ tiicum ar ﬁ:
Asocia¸ tia pentru Ap ˘ararea Drepturilor Omului în România Liga Ap ˘ar˘arii Drepturilor Omului.
Un rolînsemnat,îlare apari¸ tia
publica¸ tieiintitulat ˘a“DrepturileOmului”,revist ˘aeditat˘adeInstitutulRomânpentruDrepturileOmului.
A¸ sacumrezult ˘adinproblemele
de drept tratate, infrac¸ tiunea de lipsire de libertate a fo st analizat ˘a de teoreticieni ¸ si practicieni, de multe
ori exprimându-se puncte de vedere diferite, îns ˘a în lucrarea de fa¸ t ˘a am încercat s ˘a prezent ˘am în mod
special acele hot ˘arâri care au solu¸ tionat în mod unitar diferite probleme de drept ap˘arute în practic ˘a.
Apreciem c ˘adiferiteleinstitu¸ tiialedreptuluitrebuiemereu regân dite
¸ si confruntatecu aspectelerealit ˘a¸ tiiîn vederea adopt ˘ariiunorsolu¸ tiicorespunz ˘atoarecerin¸ teloractuale.
BIBLIOGRAFIE.
[1.] V.Dongoroz, S Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N. Iliescu, C .Bulai, R.St ˘anoiu,
V.Ro¸ sca, Explica¸ tii teoretice ale Codului penal român, P artea special ˘a, vol.III , Ed.
Academiei R.S.R., Bucure¸ sti,. 1971. T.Vasiliu, D.Pavel, G.Antoniu,D.Lucinescu,
V.Papadopol,V.R ˘amureanu, Codul penal comentat ¸ si adoptat, Partea special ˘a, vol.I ,
Ed.¸ Stiin¸ tiﬁc ˘a ¸ si Enciclopedic ˘a, Bucure¸ sti, 1975.O.A.Stoica, Drept penal, Partea speci al˘a,
Ed.Didactic ˘a ¸ si Pedagogic ˘a,Bucure¸ sti, 1976 C.Bulai, Curs de drept penal, Partea spe ci-
a¸ s˘a, vol. I , Bucure¸ sti,1975. O.Loghin, Drept penal român, Pa rtea special ˘a, vol.I, Ed.
¸ Sansa,1994. O.Loghin,A.Filipa¸ s,Dreptpenalromân,Par teaspecial ˘a,San¸ sa,Bucure¸ sti1992
C.Barbu, Ocrotirea persoanei în dreptul penal al R.S.R., Ed . Scrisul Românesc, Craiova 1977
V.Dongoroz, Gh.D ˘arâng˘a, S.Kahane , D.Lucinescu, A.Neme¸ s,A.Petrovici, P.Sârbu lescu,
37

A.Stoican, Noul Cod penal ¸ si Codul penal anterior, prezent are comparat ˘a, Ed.Politic ˘a, Bu-
cure¸ sti,1968.I.Gheorghiu – Br ˘adet, Drept penal român, Partea special ˘a vol.I , Ed. Europa
Nova,Bucure¸ sti1994 Gh.Nistoreanu,I.Molnar,Al.Boroi, V.Dobrinoiu,I.Pascu,V.Laz ˘ar,Drept
penal,Partespecial ˘a,Ed.ContinentXXI,Bucure¸ sti1995. M.Basarab,L.Moldov an,V.Suian,
Drept penal,Parte special ˘a, Vol.I Cluj , 1985. V.Papadopol,M.Popovici, Repertoriu a lfa-
betic de practic ˘a judiciar ˘a în materie penal ˘a pe anii 1969 – 1975, Ed.¸ Stiin¸ tiﬁc ˘a ¸ si Enciclo-
pedic˘a, Bucure¸ sti,1977. V.Papadopol,Culegere de practic ˘a judiciar ˘a penal˘a pe anul 1992
Tm.Bucure¸ sti Casa de editur ˘a ¸ si pres˘a “San¸ sa” SRL Bucure¸ sti, 1993T.Toader Drept penal
român, Partea special ˘a, Culegere de probleme din practica judiciar ˘a , Ed. “San¸ sa” S.R.L.
Bucure¸ sti, 1996 H.Diaconescu, Exist ˘a concurs între infrac¸ tiunile de tâlh ˘arie ¸ si lipsire de
libertate în mod ilegal , în ”Dreptul” nr.9 / 1995I.Li¸ t ˘a ,”Tâlh˘arie. Elemente constitutive
ale laturii obiective. Lipsire de libertate”, în “Dreptul” nr.4/1990I.Zl ˘atescu,Despre drep-
turile fundamentale ale omului, în “Dreptul”Anul III, seri a a III-a, nr.7 – 8 /1991C.Bulai,
Infrac¸ tiuneasimpl ˘acaform ˘aaunit˘a¸ tiinaturaledeinfrac¸ tiuni,“Studii ¸ sicercet ˘ari juridice”
nr.1/1985V.Papadopol.D.Pavel,Formeleunit ˘a¸ tiiinfrac¸ tionaleîn dreptulpenal român, Casa
de editur˘a ¸ si pres˘a “San¸ sa” Bucure¸ sti, 1993 I.C.Terchi, Istoria dreptului românesc,vol.1,
Ed.Academiei R.S.R.Bucure¸ sti 1980 Gh.Antoniu, M.Popa,S t.Dane¸ s,Codul penal pe în¸ te-
lesul tuturor,Ed.Politic ˘a, Bucure¸ sti 1972M.V.Dvoracek , Istoria dreptului române sc vol.I
Ed.Funda¸ tiei “Chemarea” Ia¸ si 1992 I.Muraru, Dreptul con stitu¸ tional ¸ si institu¸ tii politice
vol I Ed.Antami, Bucure¸ sti 1995 Tr.Iona¸ scu, Persoana ﬁzi c˘a în dreptul R.P.R., Bucure¸ sti
1963 Andronacki Donici ,Codul criminal ,Ed. a-IV-a Ia¸ si 18 38 St.Gr.Bereghet, Cronica
criminaliceasc ˘a cu procedura ei din 1820 ¸ si 1826, Tipograﬁa “Dreptatea”, C hi¸ sin˘au 1928
St.C.Burki,Condica penal ˘a cu procedura ei, Tipograﬁa lui St. Rasidescu,Bucure¸ sti 1 862
Constitu¸ tiaRomâniei, Bucure¸ sti 1991Codulpenal al Româ niei,Ed.Romfel,1993Decret-Lege
nr.112/30.03.1990publicatîn M.Of.48/12.01.1990
Legea nr 140/1996 publicat ˘a în M.Of nr.289/14- XI-1996.
O.A.StoicaOp. cit. p.III
C.Barbu,op.cit.p.181
C.Barbu, op.cit.p.183
O.Loghin,Drept penalromân, Parteaspecial ˘a, vol.I,Ed. ¸ Sansa, 1994,p.122;
V.Dongoroz, S. Kahane, ¸ s.a.,op.cit.,vol III,p.299
I.C.Terchi, Istoria dreptului românesc,vol.1, Ed.Academ iei R.S.R.Bucure¸ sti 1980 p.441;
M.V.Dvoracek,Istoria dreptului românesc vol. I Ed. Funda¸ tiei “Chemarea” Ia¸ si 1992
p.161 – 308; Cartea româneasc ˘a de înv ˘a¸ t˘atur˘a Ed. Academiei 1965, p. 32,33,34.
M.Costin,În cronicaromân ˘avol. IIp.48;GheorgheAntoniu,M.Popa, St. Dane¸ s, Codulp enal pe
în¸ telesultuturor,Ed.Politic ˘aBucure¸ sti 1972,p.179.
38

AndronacheDonici,Codul criminaledi¸ tiaa– 4 –aIa¸ si 1838 Cap.XI –XII.
St.Gr.Berechet, Cronicacriminaliceasc ˘acu proceduraei, dinanii1820 ¸ si 1826,tipograﬁaDreptate a,
Chi¸ sin˘au 1928,p.39.
St.Burki, Condicapenal ˘acu proceduraei. Tipograﬁalui StophanRasidescu, Bucure¸ sti, 1862,p.93.
St.Gr.Berechet,op.cit.,p.9
V.Dondoroz,S.Kahane, ¸ s.a.,op.cit.vol. IIIp.296;Codul penalCarol al II-leaedi¸ tieoﬁcial ˘a, Bucure¸ sti
1940, p.155.
V.Dongoroz, S.Kahane,¸ s.a.,op.cit.volIII, p.296;V.Don goroz,Gh.D ˘arang˘a,S,Kahane, D.Lucinescu,
A.Neme¸ s,A.Petrovici,PSârbulescu,A.Stoica, NoulCod pe nal ¸ siCodul penalanterior, prezentare
comparat ˘a, Ed.Politic ˘a. Bucure¸ sti 1968,p.120-121;Codul penal alR.S.R., Ed. Po litic˘aBucure¸ sti 1968
art.189
I.Muraru Dreptul constitu¸ tional ¸ siinstitu¸ tiipolitic e,volI, Ed. Actami,Bucure¸ sti, 1995,p.228.
Tr.Iona¸ scu,Persoana ﬁzic ˘aîn dreptulR.P.R., Bucure¸ sti,1963,p.428
T.Vasiliu,D.Pavel,G.Antoniu,D.Lucinescu,V.Papadopol ,V.R˘amureanu, Codulpenal comentat ¸ si
adnotat, Parteaspecial ˘a, vol.I,Ed.¸ Stiin¸ tiﬁc ˘a ¸ sienciclopedic ˘a, Bucure¸ sti,1975,p.163;V.Dongoroz,
S.Kahane, ¸ s.a.op.cit.vol.III,p.285;O.Loghin,A.Filip a¸ s,op.cit.p.57;Gh.Nistoreanu,I.Molnar,Al.Boroi,
V.Dobrinoiu,I.Pascu, V.Laz ˘ar, Drept penal ,Partea special ˘a, Ed.ContinentXXI, Bucure¸ sti, 1995,p.134
Trib.Bucure¸ sti,dec.pec nr.127/1992
C.Bulai, Infrac¸ tiuneasimpl ˘aca form ˘aaunit˘a¸ tiinaturaleainfrac¸ tiunii,“ Studii ¸ sicercet ˘ari juridice”
nr.1/1985;V.Papadopol,D.Pavel,Formeleunit ˘a¸ tiiinfrac¸ tionaleîn dreptulpenal român,Casa deeditur ˘a
¸ si pres˘a“San¸ sa” Bucure¸ sti,1993,p.46;D.Pavel Not ˘aladeciziapenal ˘anr.845/1975aTribunalului
Tg.Mure¸ sR.P.D.nr.8/1977,p.141.
NotedeV.Papadopol,Culegeredepractic ˘ajudiciar ˘apenal˘a1992,SAN¸ SA SRL Bucure¸ sti 1993,p.199
Dec.pen 1630/1973aTrib.Jud.Timi¸ s,R.P.D.3/1974
T.Toader, Drept penalromân, Parteaspecial ˘a, Culegeredeproblemedinpracticajudiciar ˘a, Ed. San¸ sa
S.R.L.Bucure¸ sti 1996,p.33;Trib.Jud.Timi¸ s,deciziape nal˘anr.1306din 29.10.1973,R.R.D. nr.3/1974,
p.150
Trib.Supremsec¸ t.pen.decizianr.2127/1972R.R.D.2/197 3,p.170
T.Toaderop.cit.p.33;Trib. Suprem sec¸ tiapenal ˘adecizia1935 din11.09.1981R.R.D.
nr.7/1982,p.91-92.
T.S. sc¸ t. Pen.dec.nr.4192/1970R.R.D.nr4/1971p.142
O.Loghin,op.cit.vol.I,p.126
V.Dongoroz, S. Kahane, ¸ S.A.op.cit.vol.III,p.281;T.Vas iliu,D.Pavel, ¸ S.A.,op.citvolI,p.165
O.Loghin,op.cit.vol.I,p127
T.Vasiliu,D.Pavel, ¸ s.a.,op.cit.vol.I,p.165
39

O.Loghin,op.cit.vol.I,p.125;T.Vasiliu,C.Pavel, ¸ s.a. op.cit.vol.I,p.165
O.Loghin,op.cit.vol.I,p.125;T.Vasiliu,C.Pavel, ¸ s.a. op.cit.vol.I,p.165
O.Loghin,op.cit.vol.I,p.127;Dec.pen.43/1976,aT.S.V. Papadolol,M.Popovici,Repertoriul alfabeticde
practic˘a juridiciar ˘aînmateriepenal ˘a1969-1975,p.240
Dec.pen. 41/1992aT.S.
C.Barbu, op.cit.p.188;V.Dongoroz,S.Kahanes.a. op.cit. vol.III,p288
V.Dongoroz, S.Kahane ¸ s.a.,op.cit.vol.III,p.209;O.Log hin,op.vol.Ip.128
Decret Legenr. 112/1990publicatînM.Of. 48/12.04.1990
Text introdusînCodul penal prinD.Lege112/1990
V.Dongoroz, S.Kahane¸ t.a. op.cit. vol.III,p291.
C.Barbu ,op.cit.,p189
V.Dongoroz, S.Kahane;¸ s.a.,op.,cit.vol.III,p.292;
Gh.Nistoreanu,I.Molnar, ¸ s.a.op.cit.p.136
T.Vasiliu,D.Pavel, ¸ s.a.,op.cit.vol.,p.167;M.Basarab ,L.Moldovan,V.Suian,Dreptpenal partespecial ˘a
vol I,Cluj1985,p.116
TribunalulBucure¸ stidec.pen. 592/1992V.Papadopol,op. cit.p200
Dec.13/1965aPlen.T.S.,C.D.1965,p.67
Avantajuldeoricefel, ca alternativ ˘aafolosuluimaterial,afost introdus ˘aîn textprinDecretul Lege
112/1990.
V.Dongoroz, S.Kahane;¸ s.a.,op.,cit.vol.III,p.293;T.V asiliu,D.Pavel, ¸ s.a.,op.cit.vol.I
T.Vasiliu,D.Pavel, ¸ s.a.,op.cit.vol.I,p.168;
TribunalulJude¸ tuluiTimi¸ sdec. pen. Nr. 1306din29 oct19 73,RRDnr.3/1974,p.150.
O.Loghinop.cit.vol.I,p132
V.Dongoro ,S.Kahane;¸ s.a.,op.,cit.vol.III,p.295;
Legeanr.140/1996publicat ˘aîn M.O.nr289/14.11.1996
V.Dongoroz, S.Kahane;¸ s.a.,op.,cit.vol.III,p.298;O.L oghinop.cit.vol.I,p133
V.Dongoroz, S.Kahane;¸ s.a.,op.,cit.vol.III,p.323;
Dec deîndr. 13/1965aplen.T.S.C.D.1965,p.67
D.2015/1979a T.S.RRD 7/1980,p53
O.Loghin,op.cit.vol.I,p.143
T.S.Sec¸ t.pen.dec.nr.2255/1984,RRDnr.4/1987,p78
T.S.Sec¸ t.pen. RRD,nr.7/1982, p.91-92
V.Dondoroz,S. Kahane ¸ s.a.op.cit.vol.III,p.487
40

O.Loghin,op.cit.vol.I,p.241
Judec˘atoriaDrobetaTurnuSeverinsen.pen.nr.860din martie199 3
TribunalulMehedin¸ ti,dec.pen.nr.632din15.12.1993.
Dec.162 din5 aprilie1994aCur¸ tiideApel Craiova.
H.Diaconescu înstudiul“Exist ˘aconcurs întreinfrac¸ tiuniledetâlh ˘arie ¸ silipsiredelibertateîn mod
ilegal? ”,RevistaDreptul nr. 9/1995,p.64 -68
Judec˘atori B˘aile¸ sti,sent. Penal ˘a 596/1988.
TribunalulJud. Dolj,dec.pen.101/1989.
I. Nu¸ t˘a, „Tâlh˘arie. Elementeconstitutivealelaturiiobiective. Lipsir edelibertate,Rev.Decretul”
nr.4/1990.p.61-63.
O.Stoica, Drept penal, Parteaspecial ˘a, Ed. ¸ Stiin¸ tiﬁc ˘a,Bucure¸ sti, 1976,p.160
C.A. Constan¸ ta,dec.pen.104/1993, RRD nr.1/1994,p.140
C.A. Bucure¸ sti,Sec¸ t. a-II-a pen. Dec. nr. 12/1994,RDP nr . 2/1994,p.131/132.
VictorDuculescu“ Protec¸ tiajuridic ˘aadrepturiloromului“Ed.LuminaLex,Bucure¸ sti 1994,p.1 9
D.Ionescu ¸ s.a. ,Dezvoltareaconstitu¸ tional ˘aa statuluiromân,Bucure¸ sti, 1957
Constitu¸ tiadin1866esteinspirat ˘adinconstitu¸ tiabelgian ˘adin1831. Eaconsﬁn¸ te¸ steprincipiul
separa¸ tiei puterilor,recunoa¸ sterea drepturiloromulu i ¸ sicet˘a¸ teanuluietc.
Constitu¸ tiadin9.09.1923a fostorientat ˘anemijlocitsprecerin¸ teledezvolt ˘ariisociet ˘a¸ tiiromâne¸ sti
într-un statdedrept
4
41

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: COLEGIUL DE ADMINISTRA¸ TIE PUBLIC ˘A LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Conf.univ.dr. TUDOREL TOADER Absolvent:… [628632] (ID: 628632)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

COLEGIUL DE ADMINISTRA¸ TIE PUBLIC ˘A LIPSIREA DELIBERTATE ÎNMODILEGAL Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Conf.univ.dr. TUDOREL TOADER Absolvent:… [628632]

Copyright Notice

Specializarea: Construcții Civile, Industriale și Agricole [305862]

Licenta Aproape Gata Converted(4) [607880]

Clauzele abuzive în contractel e de credit, între extazul lui Zenit și [621499]

Mobilitatea rielii eѕte variabila. Ѕcade in rroceѕele de ѕcleroza (cicatrici, ѕcleroze ѕecundare, ѕclerodermii ѕecundare). [303738]

Productivitatea muncii, importanta si semnificatia 6 [310445]

Comunicare publică. Relații publice [615906]

Copyright Notice

Similar Posts