CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ [628566]

CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA: ASISTEN ȚA ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂ ȚI

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

COORDONATOR ȘT IINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV. DR.: IOAN ȘTEFAN TOHĂTAN HORINCAR SILVANA ANDRADA

Baia Mare
-2020 –

CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ
SPECI ALIZAREA: ASISTEN ȚA ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂ ȚI

ASISTEN ȚA SOCIALĂ A CORDATĂ PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂ ȚI

COORDONATOR ȘTI INȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]: Ioan Ștefan Tohătan Horincar Silvana Andrada

– 2020 –

CUPRINS

Introducere ………… ………………………………………………………………………… ……… … 1

Capitolul I: Considerații introductive ……………………………………………………… ………… 3
1.1. Noțiunea de asistență social ă ……………………………………………….…………… …………… . 3
1.2. Noțiunea de persoană vârstnică …………………………………………………………… ……… .. 5
1.3. Noțiunea de dizabilitate …………………………………………………………………… ………. . 7

Capitolul II: Cadre legislative al e asistenței sociale a perso anelor vârstnice cu dizabilități ……… 9
2.1. Principiile sistemului de asistență socială acordată persoanel or vârstnice cu dizabilită ți
…………………… ………………………………………………………… ……………………………………………… 9
2.2. Reglementări internaționale ……………………………………………………………… ………… 11
2.3. Regleme ntări interne. Cadru legislativ în România ……………………………………… ……… .. 13
2.4. Analiza rea sistemului național de asisten ță socială acordată persoanel or vârstnice cu
dizabilități ……………… …… ………………………………………………………………………… . 17

Capitolul III : Prezentare descriptivă a persoanelor vârstnice ………………………………… …. 22
3.1. Considerații generale – persoane vârstnice ………………………………………………… ……… 22
3.2. Caracteristici sociale ………………………………………………………………………… ……. 23
3.3. Caracteristici profesionale …………………………………………………………………… …… 24

Capitolul IV: Instituții de stat – asistența socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități …… …. 27
4.1. Comisii de Eval uare a Persoanelor Adulte cu H andicap …………………………………… ……. 27
4.2. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București – prin
intemediul Comisiilor de E xperti ză Medicală, din cadrul Caselor Teritoriale de P ensii
…………… …………… ………………………………………………………………………………………………. . 27
4.3. Direcțiile G enerale de Asistență Socială ……………………………………………………… ….. 27
4.4. Centrele de instituționalizare ………………………………………………………………… ….… 29

Capitolul V: Măsuri de asistență socială acordate persoanelor vârstnice cu dizabilități …………… 30
5.1. Acordarea unor indemnizații ………………………………………………………………… ……. 36
5.1.1. Acordarea pensiilor de invaliditate …………………………………………………… …….. 36
5.1.2. Acordarea indemnizației de handicap ………………………………………………… …….. 38
5.1.3. Acordarea ajutorului social conform Legii 416/20 01 ………………………………… …….. 38
5.2. Instituționalizarea persoanelor vârstnice cu dizabilități …………………………………… ……….. 39
5.3. Alternative ale măsurii de instituționalizare ………………………………………………… …… 40

Capitolul VI: Sugestii cu privire la îmbunătățire a sistemului de asistență socială a persoanelor
vârstnice cu dizabilită ți ………………………………………………………………… ……………. 42

Capitol ul VI I : Cercetare metodologică cu privire la persoanele vârtnice cu dizabilități
beneficiare de pensie de invaliditate …………………………………………………………………. 43

Anchetă socială. Fișă de evaluare medico -socio -profesională ……………………………………… 48

Cercetare metodologic ă. Studiu de caz ……………………………………………………………… 52

Concluzii ………………………………………………………………………………………… …… 59

Bibliografie ……… ……………………………………………………………………………………. 60

Curriculum Vitae …………………………………………………………………………… ……….. 62

Declarație autencitate ………………….. ……………………………………………………. …………………… …………. 64

1 INTRODUCERE
"Toate bolile se adună în una, bătrânețea. " – Ralph Waldo Emerson
"Un bătrân este de doua ori copil." – Euripide
"A fi invalid nu ar trebui să însemne a fi descalificat de la a avea acces la fiecare aspect al vieții. " –
Emma Thompson

Analizând citatele de mai sus, descoperim și motivația alegerii tematicii lucrării; cuvintele
exprimate prin intermediul acestora descriu într -un mod atât de f rumos o categorie de persoane
vulnerabile, prezentă atât în viețile noastre, cât și în sifletele noastre; și anume persoanele vârstnice,
persoanele cu dizabilități.
"Bătrânețea nu este decât un jurnal al întregii vieți a cuiva "1, după cum spune Muhhammad Ali;
referindu -ne la citatul lui Ralph Waldo Emorson, putem spune că, toate bolile se adună într -una singură,
și anume bătrânețea. De asemenea, dau dreptate și poetului greu Euripide; un bătrân este de două ori
copil, persoanele vârstnice au nevoie de spri jinul și ajutorul nostru, acestea având nevoie, uneori de mai
multă atenție decât un copil mic, deoarece bătrânețea nu vine din păcate, niciodată singură, ci vine cu
diferite stări, diferite invalidități și dizabilități, sau cu diferite nevoi.
Cu toate ace stea, persoanele vârstnice nu trebuie date uitării sau marginalizate, deoarece " a fi
invalid nu ar trebui să însemne a fi descalificat de la a avea acces la fiecare aspect al vieții. "
( Emma Thompson) , ci dinpotrivă, persoanele vârstnice cu dizabilități a u nevoie de atenți a și sprijinul
nostrum, atât ca persoane, cât și ca societate. Totodată, acestea au anumite drepturi și libertăți care
trebuie respectate.
Într-o lume în care , la momentul actual, informația și comunicarea joacă un rol foarte important
în formarea atitudinilor individuale a le cetățeanului și a evoluți ei societății, atâr respectarea , cât și
promovarea drepturilor omului reprezintă o temă de mare interes.
Statul are obligația , prin instituțiile sale publice , să respecte drepturile fiecăre i persoane prin
intermediul aplic ării tuturor măsurilor necesare, să îndeplinească drepturile cetățenilor prin măsuri
legislative, administrative, bugetare, judiciare, sociale sau prin intermediul unor politici de sănătate.

1 Citat Muhhammad Ali

2 Am ales să abordez această temă deoarece sunt de părere că bătrânii au fost întotdeauna o
categorie defavorizată, atât de către instituțiile statului, cât și de către familiile acestora, din păcate.
Această categorie de persoane vulnerabile nu a reprezentat o prioritate în oferirea de s ervicii și prestații
sociale. De fapt, asistența social ă acordată persoanelor vârstnice cu dizabilități este relativ redusă ca
mijloace, măsuri și resurse.
Asistența socia lă, ca profesie, este pregătită, având dorința de a se adapt a la noile nev oi ale
societății, odată cu descoperirea acestora.
Având în vedere aspectele menționate și faptul că îmi desfășor activitatea în domeniul asistenței
sociale a persoanelor vârstnice cu invalidități, actvând ca asistent social în cadrul Comisiei de Experti ză
Medicală a Capacității de Muncă Maramureș , am ales ca tematică pentru lucrarea de disertație –
Asistența socială a cordată persoanelor vârstnice cu dizabilități.

3
Capitolul I
CONSIDERA ȚII INTRODUCTIVE

1.1. Noțiunea de asistență social ă

Asistența social ă este considerată ca fiind o artă, la baza căreia se află cunoașterea științei
relațiilor umane , a deprinderilor de relaționare interumane ; este folosită în vederea mobiliz ării unor
capacități deja existente în orice individ, astfel încât acesta să aibă capacitatea de a se adapta într -o
mainieră mai bună la stresul vieții cotidine .
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care
statul, reprezen tat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă
interv in pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea sau combaterea efectelor temporare ori permanente ale
situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea s ocială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților.2
În cadrul reglementărilor Legii nr. 292/2011 întâlnim „definiția profesiei , domeniul ui de
interven ție, comunitățile și grupurile țintă, precum și principiile de interven ție în asistența socială .
Legea asistenței sociale, î n form ă reluat ă și completat ă în anul 2011, este în acord cu principiile și
politicile Uniunii Europene cu privire la protec ția social ă și cu principiile unei societ ăți democratice,
bazate pe respectul fa ță de fiin ța uman ă și respectarea drepturilor sale inalienabile .”3
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale și a celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de
dificu ltate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și
creșterii calității vieții.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în
funcție de specificul activi tății derulate și de nevoile particulare fiecărei categorii de beneficiari.4

2 Legea 292/2011, art. 2, alin. 1
3 Legea nr. 292/2011
4 Legea 292/2011, art. 27, alin. 1 -2

4 Asisten ța social ă, ca și „component ă a sistemului na țional de protectie social ă, cuprinde
serviciile și presta țiile sociale acordate cu scopul dezvolt ării capacităților individua le sau colective
pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și
incluziune social ă.”5
Conform cadrului legislativ în vigoare la momentul actual, u nul dintre principalele obiective ale
asistenț ei sociale este acela de a sprijini persoanele vulnerabile, în cazul de față persoanele vârtnice cu
dizabilități, să obțină cond ițiile minime necesare un ui trai decent , care să le permită asigurarea
condițiilor minime de subsistență , ajut ându-i să își dezv olte noi capacități și copmetențe proprii.
Sprijinul acordat persoanelor vulnerabile prin intemediul sistemul ui de asi stență și protecție
social ă este precizat într-o mainera sumară , în cadrl legislației în vigoare; pentru ca mai apoi să fie
cercetat și aprofundat prin intermediul unei analiz e individuale a cazurilor, fapt pentru care este nevoie
de anchete și cercetări sociale efectuate de către speciali ști.
Astfel încât sistemul de asistență socială , prin intermediul asistentului social să:
 acorde beneficiarilor sprijinul necesar în vederea obținerii resursel or necesare pentru asigur area unui
nivel de subsistență decent
 facilit eze accesul persoanelor vulnerabile la servicii sociale adecvate
 stimuleaz e institu țiile competente pentru a le oferi p ersoanelor vulnerabile servicii adecvate nevoilor
acestora
 susțină îmbunat ățirea rela țiilor beneficiarilor cu sisteme le de care depinde integrarea social ă a
acestuia
 aibă o influență asupra relațiilor organismele administrative implicate în activita țile de asistență
socială în vederea obținerii bune colabor ări în favoarea beneficiarilor
 analizeze politicil e sociale , să susțină apari ția unor legi sau m ăsuri care să aducă un plus stemului
Printre drepturile beneficiarilor, putem enumera :
 dreptul de a le fi respecta te drepturil e și libert ățile fundamentale, demnitatea și intimitatea
 dreptul de a avea acces la informație și de a fi puși în temă, cu privire la drepturil e sociale și posibile
situații de risc
 dreptul de a participa analizarea situației și de a lua decizii în legătura cu persoana lor
 dreptul de a le fi asigurată confidentialit atea datelor personale
Pe lângă drepturile pe care le au beneficiarii, aceștia au și obligații precum:

5 Conform legii nr. 292/2011

5  obligația de a furniz a informa ții corecte privind identitatea, situația familial ă, situația medical ă și
cea economic ă
 obligația de a lua parte în mod activ la procesul de interven ție
 obligația de a cotiza la plata serviciilor, dac ă se impune
Câteva dintre scopur ile practicii asistenței sociale sunt:
 de a ajuta persoanele vulnerabile să identifice, să găsească soluții sau s ă soluționeze problemele
care apar ca urmare a unor dezechilibre dinte ei și societate
 de a identific a potențiale cauze ale dezechilibr elor di ntre ei și societate , în vederea preveni rii
apari ției acestora
 de a cerceta , identific a sau dezvol ta poten țialul persoanelor vulnerabile6

1.2. Noțiunea de persoană vârstnică

Persoanele vârstnice reprezintă o cat egorie de populație vulnerabilă, cu nevoi aparte , datorită
limitărilor fiziologice și fragilității caracteristice fenomenului de îmbătrânire a populației .
Persoanele vârstnice, în funcție de situațiile lor de natură socio -economică, medicală și
fiziologică în care se află , beneficiază de măsuri de asistență socială, în completarea prestațiilor de
asigurări sociale pentru acoperirea riscurilor de bătrânețe și de sănătate.7
Definiția bătrâneții și clasificarea acesteia – din punct de vedere medical și social:
„În prezent , criteriul în baz a căruia un individ este plasat în categoria bătrânilor, este unul
exclusiv cronologic; formal o persoana este considerată bătrână, după ce împlinește vârsta de 65 de
ani. Acest criteriu este totuși , destul de arbitrar, motiv pentru care a generat și gener ează încă , multe
dezbateri și confruntări de idei ”.8
„Potrivit unei o pinii, în lume se utilizează două criterii pentru a considera că o persoană este
vârstnică: biologic și cronologic ; cel de -al doilea este cel mai frecvent utilizat ”9
„Drept c onsecință, dacă avem în vedere vârsta de pensionare, o persoană este calificată ca fiind
vârstnică abia după ieșirea sa la pensie pentru munca depusă și anume limita de vârstă .” 10

6 https://www.prostemcell.ro/articole -prestatii -sociale/asistenta -sociala.html
7 Legea 292/2011, art. 92, alin.1 -2
8 Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
9 V. Miftode, Dimensiuni ale asistenț ei sociale , Editura Eidos, Botoșani, 1995, pag. 189.

6 Din moment ul în care bătrânii au devenit «pensionari », au intervenit ma i multe inovații
semantice pentru de redefini frontierele:
 „vârsta a treia”
 „persoanele în vârstă dependente”
 „seniori”
În lucrarea sa bazată pe cercetarea persoanelor de vârsta a treia, D. Gîrleanu -Șoitu afirmă faptul
că „sintagma «vârsta a treia » a cunoscut, în țările europene, o largă difuziune în anii 1970, o dată cu
universitățile pentru vârsta a treia, cu cluburile pentru vârsta a treia și turismul specific. Această nouă
sintagmă, a vehiculat o etică activistă a pensionării, fiind definită în opoziție cu bătrânețea. Vârsta a
treia devenea, astfel, o nouă tinerețe. ”11
Diferiți autori au pus bazele construcției sociale a acestei noi categorii, deși unii identifică și
piedici. Spre exemplu, demograful român Vl. Trebici, în cartea sa cu privire la Genocid și demografie
anunță „ca fiind eufemistică denumirea «vârsta a treia » pentru populația care cuprinde cohortele cu
vârste de peste 60 de ani .” 12
În anul 1985, Adunarea Generală O.N.U. a elaborat și recomandat o clasificare a persoa nelor în
funcție de vârstă , după cum urmează :
– adulți – cu vârte între 45 – 59 ani
– persoane vârstnice – cu vârste între 60 – 64 ani
– persoane bătrâne – cu vârste între 65 – 90 ani
– persoane foarte bătrâne – cu vârste peste 90 de ani
D. Enăc hescu afirmă faptul că „în preze nt, Organizația Națiunilor Unite recomandă vârsta de
65 de ani drept vârsta limită de la care o persoană este consider ată vârstnică .”13
Este cunoscut faptul că bătrânețea vine însoțită de modificări semnificative la niv elul
organismului, ca și cauză a uzurii generale organismului , această stare fiind asociată cu diverse boli .
Bătrânețea vine adeseori însoțită de lipsa veniturilor suficiente și a sprijinului din partea familiei. Acest a
este de fapt principala cauză a pro blemelor sociale asociate persoanel or vârstnice cu dizabilități , iar
aceste probleme au posibilitatea de a prezenta diferite particularități influențate de condiții specifice. De
aceea, categoria persoanelor vârstnice cu dizabilități , care prezintă o lipsă a venitu lui minim garantat și

10 V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement , Nathan, Paris, 2001, pag. 20
11 D. Gîrleanu -Șoitu, Vârsta a treia , Editura Institutul European, Iași, 2006, pag. 22 -23.
12 Vl. Trebici , Genoci d și demografie , Editura Humanitas, București, 1991, pag. 133
13 D. Enăchescu, M. G. Marcu, Sănătate publică și management sanitar , Editura All, București, 1995, pag. 118 -119

7 a unor susținători sau a persoanelor cu boli cronic e, nu pot beneficia de sprijinul familie i, au fost
reglementate o serie de servicii și prestații a sistemului de asistenț ă social ă.
O trăsătura aparte a aceste categori i de persoane vulnerabile, este aceea că este delimitată ăntr-o
manieră clară; altfel încât , vârsta minimă a bătrane ții este cea de 65 ani, iar vârsta maximă nu poate fi
stabilită, aceasta fiind în momentul actual desemnată ca fiind vârsta celui mai longev iv om de pe
pământ.
„Pe de altă parte, întrucât există diferențe enorme între un individ de 65 de ani și unul de 100
ani, s -a impus împărțirea persoanelor în vârstă în următoarele 3 subgrupuri , după cum urmează : ”14
 bătrânii tineri – cu vârste cuprin se între 65 și 75 d e ani
 bătrânii medii – cu vârste cuprinse între 75 și 85 de an i
 bătrânii bătrani – cu vârst e de peste 85 de ani.
Este clar faptul că incidența bolilor și dizabilitătilor cre ște dramatic la bătranii medii și, mai ales,
la bătr ânii bătrâni.
În ci uda definițiilor și studiilor e fectuate pe această temă, există diferite opinii cu referire la
delimitarea termenului de persoană vârstnică; astfel încât sunt persoane care susțin faptul că bătrânețea
nu depinde de o vârstă an ume, ci de modul în care persoana se simte; cu alte cuvinte vârsta este doar un
număr.

1.3. Noțiunea de dizabilitate

Definim d izabilitatea ca fiind termenul generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții
în participare, în co ntextul interacțiunii dintre individul care are o problemă de sănătate și factorii
contextuali în care se regăsește, respectiv factorii de mediu și personali.15
Termenul de dizabilitate este definit în diferite maniere; așadar majoritatea institu țiilor ne-o
definesc într -o manieră proprie și foarte diferită .
Conform precizărilor din cadrul Organizației Internațional e a Persoanelor cu Dizabilități
„noțiunea de dizabilitate este definită ca fiind rezultatul interacțiunii dintre o persoan ă care are o
infirmitate și barierele ce țin de mediul social și atitudinal de care ea se poate lovi . ”16

14Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
15 Legea 292/2011, art. 6, lit. h
16 Definiție dizabilitate conform DPI – prostemcell.ro

8 Organizația Mondială a Sănătății definește dizabilitatea ca reprezentând „orice restricție sau
lipsă (rezultată în urma unei infirmități) a capacității de a îndeplini o activitate în maniera și la nivelul
considerate normale din punct de vederea al perspectivei sociatății pentru o ființă umană . ”17
Organizația Națiunilor Unite, în baza Convenției cu privire la drepturile persoanelor cu
dizabilități susține faptul că: „persoanele cu dizabilități include acele persoane care au deficiențe fizice,
mentale, intelectuale sau senzoriale de durată; deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere
întâlnite în societate sau viața cotidiană , pot îngrădi participarea deplină și afectivă a persoanelor în
societate, în condiții de egalitate față ceilalți indivizi. ”18
Putem afirma faptul că, conform Hotărârii de Guvern nr. 203/2018 „persoanele cu dizabilități
sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, sen zoriale, psihice sau
mentale asociate, le împiedică total sau le limitează accesul la egalitatea de șanse în viața societății,
necesitând aplicarea unor măsuri de protecție socială în spriinul integrăr ii și incluziunii sociale .”19
Confrom studiilor de cercetare a calității vieții, „dizabilitatea este un a dintre cauzele
semnificative de diferen țiere social ă în societăț ile moderne, marcată semnificativ de influen ța unor
ideologii. Modul în care o soci etate exclude anumite grupuri sau indivizi implic ă procese de încadrare
în categorii, pun ându -se accentul pe aparț ia unor incapacit ăți, pe aspectele inferioare și inacceptabile
ale unei persoane. Aceasta apare ca o problem ă de drepturi umane și implic ă lupta pentru justi ție
social ă și participare. ”20
La nivelul întregii lumi se afirm ă necesitatea integr ării sociale ș i se explic ă ritmul lent al
progresului procesului de integrare din cauza barierelor arhitecturale, financiare, tehnice, psihologice și
sociale prezente în societățile moderne .

17 Definiție dizabilitate conform OMS – prostemcell.ro
18 Definiție dizabilitate conform ONU –prostemcell.ro
19 Hotărârea de Guvern nr. 203/2018 – https://hcl.usr.ro/ps1/2018/h203
20 Institutul de cercetare a c alității vieții – http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2006.1 -2.a04.pdf

9 Capitolul II
CADRE LEGISLATIVE ALE ASISTENȚEI SOCIALE
A PERSOANELOR VÂRSTNICE
CU DIZABILITĂȚI

2.1. Principii le sistemului de asistență socială acordată persoanele vârstnice du
dizabilită ți

Principiile care „stau la baza Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Sistemului de Asistență
Socială pentru persoanele vârstnice cu dizabilități se fundamentează pe principiile enunțate de
Organizația Națiunilor Unite, precum și pe cele care guvernează con strucția sistemului de servicii
sociale „21 ; iar acestea sunt următoarele:
 solidaritate socială –comunitate a trebuie să ia parte la acțiunile de sprijinire a categoriilor de
populație care necesită ajutor, măsuri și servicii de protecție și asistență socia lă
 subsidiaritate – în cazul în care persoana aflată în situație de risc sau familia acesteia nu are
posibilitatea de asigura integral nevoile sociale, intervin e colectivitatea locală și structurile sale,
pentru a finanța aceste servicii
 unive rsalitate – orice persoană are dreptul la servicii de asistență socială, dacă este cazul
 respectarea demnității umane – fiecărei persoane îi este garantată libera dezvoltarea a personalității,
statutul individual și social , dreptul la intimitate și protecție social ă
 abordare individuală – măsurile de asistență socială sunt adaptate fiecărui beneficiar în parte, luându –
se în consederare caracterul și cauza unor situații de urgență, nivelul de integrare socială a persoane i
și situația de risc a acesteia
 parteneriatul – totalitatea autoritățile publice competente, relaționează și se aliază în vederea
soluționării preblemelor sociale ; își stabilesc obiective comune și cooperează în vederea asigurării
unor condiții de viață decente

21 Legea nr. 292/2011

10  participarea beneficiarilor – benefici arii participă întrun mod activ la elaborarea, implementarea
politicilor care au un impact direct asupra lor
 transparența – creșter ea gradului de responsabi litate a administrației publice, stimularea participării
active a beneficiarilor la procesele și apl icarea măsurilor care îi privesc
 nediscriminarea – fiecare persoană vulnerabilă sau aflată în situație de risc, beneficiază în mode gal
de asistență socială, eliminându -se fenomenul de discriminare socială, indiferent de forma acesteia
 eficacitate – utilizarea resurselor publice acând ca scop obținerea unui rezultat cât mai bun
 eficiența – utilizarea resurselor publice se bazează pe raport ul cost -beneficiu
 respectarea dreptului la autodeterminare – fiecare persoană are dreptul de a face propriile alege ri, cu
condiția ca aceste alegeri să nu influențeze sau afecteze alte persoane
 activizare – scopul aplicării măsurilor și serviciilor sociale stabilite este încurajarea ocupării
 unicitatea dreptului la beneficiile de asistență socială – pentru aceeași nev oie se poate acorda doar un
singur beneficiu de același tip
 proximitate – serviciile și măsurile sunt organizate în proximitatea beneficiarului pentru a facilita
accesul acestuia la ele
 complementaritate și abordare integrată
 concurența și competitivitat ea – furnizorii de servicii sociale trebuie să urmărească o permanentă
creștere a calității serviciilor sociale oferite
 egalitatea de șanse – beneficiarii au acces în mode gal la serviciile și prestațiile de asistență socială
 confidențialitate – respectare a vieții și informațiilor private ale beneficiarului
 echitate – beneficiarii care au aceleașo nevoi, dispun de aceleași tipuri de servicii sociale,
nediferențiându -se între ele
 focalizare – serviciile de asistență socială se focalizează pe categoriile cel e mai vulnerabile, care au
nevoie imediată de sprijin
 dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii – beneficiarul sau reprezentantul său legal are
dreptul de a alege într -o manieră libe ră furnizării de servicii sociale .22

22 Legea 292/2011, art. 5, lit. a -v

11 2.2. Reglementări inter naționale

În lucrarea sa, Nicolae Roș susține faptul că „protecția socială a persoanelor vârstnice trebuie să
asigure respectarea drepturilor precum sunt reglementate în tratate și convenții internaționale.
România, pentru a ratifica art. 23 refer itor la drepturile persoanelor vârstnice din Carta Socială
Europeană revizuită și pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 13 cu referire la dreptu l la
asistență socială și medicală, și -a asumat deja atât prin Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea C artei
sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, cât și în calitate de țară membră
ONU; trebuie să promoveze măsuri adecvate destinate persoanelor vârstnice cu dizabilități pentru a
permite acestora să rămână membri cu drepturi și eg alități deplin e ai societății în care trăiesc . ”23
Tot Nicolae Roș, în aceeași lucrareface referire la Declarația de la Viena din anul 1998 – „A
îmbătrâni în Europa: Solidaritatea între generații – bază a coeziunii sociale24, prima Adunare Generală
a Națiunilor Unite consacrată îmbătrânirii stabilea necesitatea elaborării unor politici globale
referitoare la îmbătrânire și la persoane le vârstnice, aceasta fiind privită ca fiind un răspuns și o
șansă de dezvoltare demografică și o condiție a mențineri i și cosolidării coeziunii sociale. ”25
În luna aprilie 2002, la Madrid, cea de -a doua Adunare Generală a Națiunilor Unite consacrată
îmbătrânirii a elaborat și adoptat Planul Internațional de Acțiune cu privire la Îmbătrânirea și Declarația
Politi că. Documente le adoptate cupri nzând recomandări cu privire la implementarea măsurilor capabile
să răspundă atât oportunităților, cât și provocărilor in puse de fenome nul de îmbătrânire a populației.
Principalul scop al acțiunilor sociale selectate este promova rea unei societăți pentru toate
categoriile de vârstă . Bătrânețea a este percepută ca fiind un risc cu un grad tot mai mare de dependență
și de excluziune socială. În consecință , asistența și protecția socială a persoanelor vârstnice cu
dizabili tăți este abordată ca fiind o prioritate în documentele Comisiei Europene , avându -se ca scop
elaborarea de noi obiective și planuri de ăntevenție sau de acțiune socială.
La elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sistemului de Asistență Socială pentru
persoanele vârstnice s -au luat în considerare , pe lângă Planul Internațional de Acțiune privind
Îmbătrânirea , Declarația Politică de la Madrid; o serie de documente programatice, recoman dări și
angajamente, precum :

23 N. Roș – Protecția socială a persoanelor vârstnice din România
24 Declarația de la Viena, anul 1998
25 N. Ro ș – Protecția socială a persoanelor vârstnice din România

12  „Carta Socială Europeană r evizuită ” – reglement ând un set de drepturi sociale fundamentale,
printre care:26
Art. 13. Dreptul la asistența socială și medical ă 27
Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale 28
Art. 23. Dreptul persoanelor vârstnice la asistența socială 29
Art. 3 0. Dreptul la protecție împotriva săr ăciei și a excluderii sociale 30
 Codul European de Securitate Socială – prevede garantarea prestațiilor care se ad resează
riscului de bătrânețe31
 Tratatul de la Amsterdam32
 Carta Drepturilor Fundamentale proclamată la Nis a în anul 2000 – „eliminarea oricăror forme
de discriminare legate de vârstă ”33
 Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R(87) – „constituirea Grupului de legătură pentru
depistarea și supravegherea problem aticii persoanelor vârstnice ”34
 Recomandarea Consili ului Europei nr. 92/442/CCE – „convergenței obiectivelor și pol iticilor
de proiecție social ă”35
 Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R/(94) – „politicile coerente și integrate ”36
 Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999) – „Viitorul cetățenilo r vârstnici: protecție,
participare și promovare ”37.
Documentele și recomandări le menționate mai sus aduc în atenția organelor competente
propun erea unei serii de măsuri care au ca și țintă dezvoltarea serviciilor și pestațiilor sociale acordate la
domiciliul beneficiarilor , promovarea accesului la servicii de sănătate ublică , îmbunătățirea măsurilor de
prevenire și combatere a stării de dependență, diversificarea serviciilor și prestațiilor sociale adresate
preven irii și combaterii riscului de ma rginalizare sau excludere socială și a creșterii calității vieții
persoane lor vârstnice cu dizabilități .

26 Carta socială europeană revizuită, 3 mai 1996
27 Idem – art.13
28 Idem – art. 14
29 Idem – art. 23
30 Idem – art. 30
31 Codul European de Securitate Socială
32 Tratatul U.E. – Amsterdam
33 Carta dreptur ilor fundamentale, Nisa, 2000
34 Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R(87)
35 Recomandarea Consiliului Europei nr. 92/442/CCE
36 Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R/(94)
37 Recom andarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)

13 Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) cu privire la dependenț ă, adoptată de Comitetul de
Miniștri ai Statelor membre la data de 18 septem brie 1998, „subliniază în conținutul său necesitatea ca
opinia publică să fie sensibilizată în privința importanței problematicilor legate de situația de
dependență, precum și urgenț ei orientării măsurilor politice și legi slative asupra acestui domeniu .”38
Acest document recomandă statelor membre să elaboreze legislația în domeniu, luând în
considerare reglementări cu privire la :
 definiția dependenței
 principii generale în favoarea persoanelor dependente
 măsuri în favoarea persoanelor dependente de ajutor
 îngrij itori fără statut profesional
Textul în cauză a fost elaborat pe baz textel or adoptate care tratează aspecte legate de situația de
dependență, fiecare dintre acestea făcând referire la un element anume al asisteței sociale, cum ar fi:
 Recomandarea nr. (87) – depistarea și supraveghe rea în cazul persoanelor vârstnice
 Recomandarea Nr. (90 ) – protecți a sănătății mintale a persoanelor vulnerabile
 Recomandarea nr. (91) – securitatea socială a lucră torilor fără statut profesional
 Recoma ndarea nr. (92) – politica coerentă în materie de readaptare a persoanelor cu dizabilități
 Recomandarea nr. (84) – securitatea socială referitor la măsurile preventive

2.3. Reglementări interne. Cadru legislativ în România

Persoanele vârstnice a u dreptul la asistență socială în raport cu situația socio -medicală și cu
resursele economice de care dispun. Asistența socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin
intermediul servicii lor și prestații lor sociale.39
Beneficiază de prevede rile legii 40 persoana vârstnică aflată în una din următoarele situații:
– nu are familie
– nu se află în întreținerea un or persoane obligate din punct de vedere legal la această faptă
– nu are locuință

38 N. Roș – Protecția social ă a persoanelor vârstnice din România
39 http://varstnici.ro/?news=details&n_id=61
40 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007.

14 – nu are posibilitatea să își asigur e prin forțe pr oprii condiții de loc uit decente
– nu realizează venituri proprii sau venituri ăn cuantum suficient pentru asigurarea îngrijirii necesare în
conformitate cu nevoile sale
– nu are posibilitatea de a se gospodări singură , prin forțe proprii
– sau îngrijir e specializată fie din punct de vedere medical, sau din punct de vedere social
– are imposibilitatea de își asigura nevoile socio -medicale, datorită unei boli, invalidități sau dizabilități
Aceste drepturi și facilități se acordă și în conformitate c u prevederile:
– „Hotărârea Guvernului României nr. 886/2000 41 cu pivire aprobarea Grilei naționale de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice cu dizabilități ”
– „Ordinului M.S.F. nr. 318/2003 cu privire la aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea
îngrijirilor la domiciliu și autorizarea persoanelor juridice și fizice care acordă aceste servicii ”42
– „Ordinului M.S.F. nr. 559/2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de evaluare pentru
acreditarea furnizo rilor de îngrijiri l a domiciliu ”43
Nevoi le și dependența din punct de vedere socio -medical sunt analizate, cercetate și determinate
prin realizarea unei anchet e social e de către asistenții sociali din cadrel instituțiilor competente, la
domiciliu l beneficiarilor, în conform itate cu prevederile grilei de evaluare a nevoilor persoanelor
vulnerabile.
Serviciile comunitare sunt:44
– îngrijirea tempora ră sau permanentă la domiciliu
– îngrijirea temporară sau permanentă într -un cămin pentru persoane vârstnice cu diza bilități
– îngrijirea în centre de zi sau locuințe socia le pentru îngrijire temporară
Conform Legii 17/2000 cu privire la asistența socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități,
serviciile comunitare la domiciliu constau în : 45
– servicii social e precum îngrijirea persoanei vulnerabile , prevenirea marginalizării și excluziunii
sociale, consilierea juridică , medicală și psihologică , sprijin în vederea plății unor servicii , îngrijirea
locuinței sau a gospodăriei, ajutor pen tru activități de menaj ș i de prepararea a hranei

41 Publicată în Monitorul Oficia l al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.
42 Ordin M.S.F. nr. 318/2003
43 Ordin M.S.F. nr. 559/2003
44 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007. 23 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.
45 idem

15 b) servicii socio -medicale precum realizarea igienei personale, adaptarea locuinței la nevoile persoanei
vârstnice din punct de vedere al facilitării viețuirii persoanei în acel spațiu , îngrijire în centre de zi,
aziluri de noapt e sau în orice alte tipuri de centre specializate
c) servicii medicale fie sub forma unor consultații medicale, fie îngrijiri medicale la domiciliu sau în
cadrul unor instituții acreditate de sănătate publică , consultații și îngrijiri stomatologice, administ rarea
de tratamente medicamentoase în conformitate cu prescripțiile medicilor specialiști , acordarea de
materiale sa nitare sau de dispozitive medicale
Conform cadrului legislativ cu privire la acordarea serviciilor și prestațiilor sociale în vigoare
„serviciile comunitare pentru îngrijirea la domiciliu se asigură fără plata contribuției persoanelor
vârstnice, care evaluate conform grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, fie nu
au venituri, fie veniturile lor sunt de 5 ori mai m ici decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la
stabilirea ajutorului s ocial pentru o singură persoană .”46
Totodată , „persoanele vârstnice pot beneficia și de servicii cu plata unei contribuții, care se
stabilesc de către consiliile locale. Îngrijirea temporară sau permanentă a persoanelor vârstnice la
domiciliu poate fi realizată doar cu consimțământul acesteia, de către o persoana fizică acreditată sau,
după caz , de către o persoană juridică cu atribuții în domeniu . ”47
Conform legi slației în vigoare, p ersoanele care au posibilitatea de a acorda îngrijirea pot fi :
– soțul /soția, rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă
– personal specializat de îngrijire angajat de către Consiliile Locale sau administrația public ă locală , prin
remunerarea cu ora, porțiuni normă sau normă întreagă
– pentru serviciile medico -sociale, Consiliile Locale pot asigura servicii sau prestații sociale în mod
direct sau pe baza unor convenții sau contracte încheiate cu O.N.G. -uri
Serviciile comunitare furnizate în cadrul cămine lor pentru îngrijirea persoanelor vârstnice cu
dizabilități sunt următoarele :
a) servicii sociale:
– asigurarea de personal pentru menaj
– asigurarea unei consilier i juridic e, administrativ e sau psihologice
– implementarea unor strategii de combate și de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale și
de reinserție socială a beneficiarilor

46 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007. 23 Publicată în Monitorul Oficial al Româ niei nr. 507 din 16 octombrie 2000
47 idem

16 b) servicii socio -medicale:
– ajutor în vederea recuperării capacităților fizice sau intelectuale
– sprijin în efectuarea igienei personal e a beneficiarilor
– programe de ergoterapie
c) servicii medicale:
– consultații medicale
– tratamente medicale
– servicii de asistență medicală
– asigura rea de medicamente le necesare, conform prescripției medicului curant
– asigurarea dispozitivelor medicale necesare, în funcție de afecțiunile beneficiarilor
Plata pentru serviciile comunitare de care beneficiază persoanelor vârstnice cu dizabilități în cadrul
cămine lor specializate se face după cum urmează :
– beneficiarii care dispun de venituri proprii semnificative, au obligația de a plăti lunar o cotizație de
întreținere, stabilită pe baza costului mediu lunar de întreținere și a venit ului persoanei , stabilite în
funcție de afecțiunile persoanei și de gradul de dependență
– cotizația lunară este stabilită de către conducerea căminului, în funcție de gradul de dependență al
persoanei vârstnice îngrijite și de costurile de îngrijire cu p rivire la materialele necesare acestui fapt
– obligația privind plata contribuțiilor menționate mai sus, se stabilește prin intermediul unui
angajament de plată, semnat de beneficiarul serviciilor furniyate de centru sau căminul specializat , sau
în cazul î n care aceasta este în afara facultăților mintale , de către reprezentantul său legal sau de către
persoana împuternicită
– normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreținere în cămine sunt prevăzute
în cadrul unei Hotărâ ri de Guve rn.
Căminul pentru persoane vârstnice este instituția de asistență socială cu personalitate juridică,
înființată și finanțată potrivit dispozițiilor Legii nr.17/2000.48
Criteriile de priorit izare aaccesul ui la îngrijire în cămin e sau centr e specializate sunt următoarele :49
– necesitatea de îngrijire medicală permanentă a persoanei
– îngrijirea nu se poate face la domiciliul persoanei
– persoana vulnerabilă nu are capacitatea de a se gospodări singură

48 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007.
49 idem

17 – persoana nu dispune de o locuință
– persoana în cauză nu realizează venituri proprii
– persoana vunerabilă nu are susținătorii legali , ori aceștia nu -și pot îndeplini obligațiile datorită unor
motive precum : situația financiară sau starea de sănătate
„Persoanele vârstnice care ben eficiază de asistență socială au dreptul și la alte forme de protecție
socială, în condițiile cadrului legislativ în vigoare . ”50

2.4. Analiza rea sistemului național de asistență socială acordată persoanel or vârstnice
cu dizabilități

Conform legi slației în vifoare cu privirea la asistența socială acordată persoanelor vârstnice cu
dizabilități, „ noua Strategie Națională de Dezvoltare a Sistemului de Asistență Socială a Persoanelor
Vârstnice și Planul național de acțiune social privind persoanele v ârstnice constituie modalități de
clarificare și reorganizare a sistemului de protecție socială a persoanelor vârstnice, conform
tendințelor de reformare instituțională și administrativă ” din România.51
Conform Hotărârii Guvernului României nr. 541 din 9 iunie 2005 , politica de protecție socială a
persoanelor vârstnice cu dizabilități poate viza acțiuni în următoarele planuri:52
− plan financiar – protejarea și augumentarea venitului beneficiarilor
− plan medical – îmbunătățirea calității serviciil or medicale și a serviciilor de îngrijiri e medical ă
− plan social socia l – pe mai multe sub-planuri , și anume:
– plan personal – crearea unor condiții necesare unui trăi demn și independent
– plan inter-relațional –spriji nirea și promovarea re integrării sociale
– paln al relați ilor vârstnic – instituții – plafonarea servicii lor sociale oferite, adaptarea acestora
la nevoile sociale ale persoanelor vârstnice cu dizabilități
În afara riscului de îmbătrânire controlat de către sistemul național de securitate socială prin
asigurarea unui venit minim garantat reprezentat de pensie ori indemnizații sociale , în cazul

50 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârs tnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007.
51 Conform Hotărârii Guvernului României nr. 541 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare
a sistemului de protecție socială a persoanelor vârstnice (2 005-2008), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 541
din 27 iunie 2005.
52 G. Poede, Politici sociale , Moldova, Iași, 2002, pag. 173.

18 beneficiarilor în persoana vârstni cilor cu dizabilități întâlnim o situație aparte , necesitând două tipuri de
support, și anume servicii sociale și servicii medicale. În această situație , acordarea acestor serviciilor și
supervizarea procesului de asistență socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități impun e o anume
politică unitară în acest domeniu, în vederea realiz ării performanței de menținere a persoanelor
vârstnice la domiciliu l acestora , iar dacă acest lucru nu este posibil, se va recurge la măsura de acordare
a sprijinului necesar în cadrul unei instituți i de asistență socială.53
Conform datelor statistice ale Institutului Național de Statistică, î n prezent în România,
funcționează:
– aproximativ 19 cămine specializate pentru îngrijirea persoane lor vârstnice cu dizabilit ăți, cu o
capacitate de aproximativ 2.121 de locuri
– aproximtiv 84 de centre specializate de îngrijire și asistență socială pentru persoanele adulte cu
handicap, cu o capacitate de aproximativ 10.230 locuri – acestea sunt în general foste cămine de bătrâ ni
și cămine de tip spital, aflate în coordonarea metodologica a Autorității Naționale pentru Persoanele cu
– un număr de aproximativ 17 instituții de asistență socială, reprezentând cămine pentru persoane
vârstnice cu dizabilități sau centre specializate de zi aflate în subordinea unor organizații
neguvernamentale, sub venționate de la bugetul de stat, cu o capacitate totală de aproximativ 776 locuri
– aproximativ 1 39 de servicii care acordă îngrijire la domiciliu l beneficiarilor, subvenționate de la
bugetul de stat.54
„Aceste instituții nu sunt singurele existente, în prezent , pe teritoriul țării noastre; o evaluare reală
a situației prezente privind totalitatea centrel or de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice și a
persoanelor vârstnice cu dizabilități , instituțiil or care oferă asistență și găzduire sau a serviciil or de
îngrijire la domiciliu, aflate în administrare publică sau privată, nu s -a putut realiza, deoarece au lipsit
coordonarea demersului, metodologia s pecifică de evaluare, precum și pârghiile legislative care să
oblige asigurarea de informații corecte și transmiterea acestora, de la nivel loc al spre administrația
centrală. ” 55
Sistemul actual de asistență socială pentru persoanele vârstnice se axează în principal pe:
– Acordarea unor ajutoare financiare către populație – ajutoare sociale , indemnizații sau pensii
– Beneficierea de facilități precum : gratuități și dreptul la rețete compensate , gratuități sau reduceri ale
costuri lor de tratame nt balnear, transport în comun sau interurban gratui, reduceri la texele de stat

53 http://cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/studiu_ingr_lg_dur.pdf
54 Raportul privind îndeplinirea programului de guver nare pentru perioada 2005 -2008.
55 Conform datelor statistice INS

19 – Acordarea unor s ervicii de îngrijire la domiciliu l persoanelor vârstnice cu dizabilități
– Acordarea de s ervicii sociale de supraveghere, asistare, îngrijire, recuperare, s uport și consiliere
acordate în cadrul unor instituții de asistență socială de tip rezidențial sau în cadrul centre lor de zi
– Dispunerea de p ersonal specializat pentru desfăș urarea activitat ății în domeniul asistenței sociale a
persoanelor vârstnice cu d izabilități , precum : asistenți sociali, profesioniști cu diverse calificări și
competențe, de exemplu cadre medicale, psihologi
– Descentralizare a
– Finanțare județeană și locală a serviciil or sociale acordate persoanelor vârstnice cu dizabilități , fie că
sunt acordate în cadrul intrituțiilor de asistență socială sau la domiciliu l beneficiarilor
– Parteneriat și solidaritate socială – în cazul în care, într -o perioadă de dezvoltare socio -economic ă,
statul are posibilitatea de a asigura un suport financi ar suficient, societatea prin intermediul formel or
sale organiza re, trebuie să participe în mod intens la dezvoltarea forme lor de suport în vederea
prevenirii și combaterii situații lor de risc la care sunt expuși beneficiarii, care ar putea conduce la
marg inalizare a și excluziune a socială
– Participarea beneficiarilor în mod activ la procese le cu privire la înființarea, organizarea, administrarea
și acordarea serviciilor și prestațiilor sociale specific nevoilor acestora
Câteva puncte slabe din cadrul sistemului de asistență și protecție socială a persoanelor vârstnice
cu dizabilități ar fi:
1. În raport cu organizarea sistemului :
– existența unor r esponsa bilități destul de mari la nivelul instituții lor competente, din cadrul sistemuui
de asi stență socială acordată persoanelor vârstnice cu dizbilități
– prezența unor r egulamente de organizare și funcționa re interioară ale instituțiilor care au la bază
acord area acelorași tipuri de servicii în vederea sprijinirii acelorași categorii de benefici ari
– misiunea instituțiilor prezintă o multitudine de neclarități
– alocarea personalului într -un mod disproporțional în raport cu complexitatea activității pe care acești o
desfășoară
– prezența unor multitudini de sisteme de evaluare a pierderii funcț ionale a capacității de autoîngrijire în
cazul persoanelor vârstnice cu dizabilități
– definirea raporturilor de coordonare într -o manieră neclară
– existența unui s istem managerial foarte slab dezvoltat

20 – sistemul nu deține capacitatea de a oferi o imag ine clară în raport cu numărul de beneficiari ai
serviciilor sociale și a serviciilor sociale disponibile;
– lipsa unor activități de control și inspecție în cadrul sistemului de asistență socială
2. În raport cu finanțarea acordată serviciilor social e:
– statul român nu alocă fonduri suficiente, atât financiare, cât și din punct de vedere al personalului
– sistemul este unul destul de rigid din punct de vedere al soluț ionării situații lor de criză
– instituțiil e de asistență socială sunt finanțate de către administrația locală, din bugetele locale
– legislația în vigoare și prevederile acestea referitoare la convențiile închei ate în vederea îngrijir ii unei
persoane într-un cămin situat în alt județ decât cel de domiciliu denotă faptul că administrația locală a
sistemului de asistență socială a județului de reședință este obligată să asigure cheltuielile necesare
asistării beneficiarului
– planificările din punt de vedere financiar nu se bazează p e nevoia socială și pe evoluția problemelor
sociale exist ente în societate
– modalitățil e de finanțare a serviciilor sociale sunt definite într -o manieră neclară
3. În raport cu resursele umane și apersonalului de specialitate :
– reducerea numărului de personal specializat la nivel național
– lipsa person alului calificat și specializat în cadrul serviciil or publice de asistență socială56
– vagi reglementări referitoare la nevoia de formare profesională și la criteriile de acreditare a
personalului specializat care activează în cadrul sistemului de asisten ță socială pentru persoane vârstnice
– acordarea unor diferite t itulaturi pentru personal ul care are atribuții similare precum asistent ul personal
sau îngrijitor ul la domiciliu
– sincopele sistemului cu privire la dezvoltare a activităților de formare cont inuă și dezvolt area de noi
competențe
– sincope cu privire la existența unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru
persoane vârstnice cu dizabilități , precum asistentul medical de geriatrie și gerontopsihiatrie, managerul
de caz, ter apeutul ocupațional specializat în recuperarea persoanelor vârstnice cu dizabilități
– prezența unor blocaje la nivelul dezvolt ării de noi specialității și competen țel în domeniul geriatriei și
gerontologie i

56 N. Neamțu, Managementul serviciilor de asistență socială , Editura Motiv, ClujNapoca, 2001, pag. 11 -12.

21 4. În raport cu profilul global al siste mului:
– existența unui număr redus de studii și cercetări referitoare la tendințele demografice, particularitățile
și problematicele specifice vârstnicilor România
– absența unui departament specializat pe elaborarea, evaluarea și monitorizarea politicil or sociale
– prezența unui număr mare de reglementări legislative elaborate de diferite instituții guvernamentale,
astfel producându -se situații de paralelism , confuzii și incoerențe la nivelul sistemului de asistență
socială
– îngrijirea persoanelor vârstnice cu dizabilități într -un cadru rezidențial sau la domiciliu l acestora este
decris și elaborat pe baza mai multor ideologii și metodologii
– măsuri le de asistență socială se acordă în baza câtorva criterii diferite: „evaluarea nevoilor
persoanelor vâr stnice este realizată de o echipă formată din medic și asistent social care aplică grila
națională de evaluare a persoanelor vârstnice și stabilește gradul de dependență; persoana vârstnică
cu dizabilități este evaluată de Comisia de expertiză a adultului cu handicap care încadrează persoana
într-un grad de handicap; este de subliniat faptul că legislația din țările europene consideră persoanele
care au dobândit o dizabilitate generatoare de pierdere funcțională la vârsta a treia, drept persoane
dependente și nu persoane cu handicap ” 57
– beneficiarii contribuie un cuantum diferențiat în diferite instituții care acordă aceleași servicii sociale
– instituțiile copmpetente se află într -o administrare diferențiată, funcționând după regulemanete de
organizare dif erite, în funcție de autoritatea în subordinea căreia se află
– existența unui număr redus de servicii sociale de îngrijire la domiciliu l beneficiarilor sau a centrelor
specializate de zi
– faptul că este inexistentă o activit ate de monitorizare și de control asupra sistemului de asistență și
protecție socială, bazată p e criterii și standarde foarte clar definite
– la momentul actual, sistemul național nu are capacitatea de a rezolva probleme sau situații personale
deosebit de grave

57 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 martie 2007.

22 Capitolul III
PRE ZENTAREA DESCRIPTIVĂ A
PERSOANELOR VÂRSTNICE

3.1. Considerații generele – persoane vârstnice

Conform autorului Verza, Schiopu în lucrarea sa „consider ă faptul că și vârste fragile, de
involuție, etapele de după vârsta de 65 de ani pun mai multe pro bleme clinice decât celelalte vârste.
Gerontologia, domeniul cunoștințelor despre bătrânețea umană, s -a născut în contextul filosofiei și al
medicinii, cu multă vreme înainte de epoca noastră. Observațiile comune, din viață socială, au permis
strângerea unor informații importante privind bătrânețea ca fiind un fel de vârstă a înțelepciunii,
anticamera morții și a bilanțurilor, de obicei cu tendințe de împăcare cu lumea . ”58
Cu toate acestea , „oamenii îmbătrânesc diferit și nu toți sunt sortiți să sufere de o boală anume,
care debiliteaza. Mulți bătrâni rămân sănătoși, într -un grad oarecum rezonabil. Mai puțîn de 1% sunt
țintuiți la pat, iar aproximativ 70% dintre persoanele cu o vârstă de peste 65 de ani afirmă că au o
sănătate bună . ”59
Discriminarea vârstelor este bazată oe justificarea tratamentului inegal, susținând ideea că „o
categorie de vârstă este inerent inferioară altor categorii de vârstă. Asemeni rasismului și sexismului,
fundamentul pentru această formă de discriminare își gă sește originea în caracteristicile fizice și
mentale . ”60
Pe plan social, a fost conturată ideea că bătrânețea și viață se supun unor legități, prelungirea vieții
fiind legic posibilă, dar numai în anumite limite și condiții prestabilite . În seria aportu rilor interesante
ale vremii, trebuie să ne referim și la cei al lui J. M. Charcot, care a efectuat lucrarea „Lecții clinice
asupra bolilor bătrânilor ” în anul 1867.61
Desconsiderarea bătrânilor este bazată pe o multitudine de stereotipuri. Termenul d e bătrân este
utilizat ăn descrierea unei categorii de persoane vulnerabile , astfel făcându -se distincție între bătrânii

58 Verza, Schiopu , 1987, pag. 306
59 idem
60 idem
61 J. M. Charcot, Lecții clinice asupra bolilor bătrânilor , 1867

23 care sunt sănătoși, atât din punct de vedere fizic, cât și din punt de vedere mental și cei care nu sunt în
deplinătatea capacităților cauzate de starea de sănătate . Adeseori stereotipuri le sunt folosite într -o
manieră subtilă; de exemplu , în cadrul mass -medi ei ni se prezintă doar persoane tinere, sănătoase în
cadrol reclame lor sau materialelor de plasări produse . Persoanele vârstnic e ne sunt prezentate în cadrul
mass -media doar în momentele în care se vrea crearea unui material cu plasareși promovare de produce
specifice categoriei lor de vâstă , în general ni se prezintă un produs pentru ameliorarea sănătății , de
genul medicamente lor. Prin faptul că se pune accentual pe tinerețe , mass -media ne sugerează faptul că
că bătrânețea și persoanele rstnice nu își mai au locul în societatea actuală . Aceast portret negative
asupra vârstnicilor creat de mass -media, tinde să se amelioreze systematic în ultim ul timp.

3.2. Caracteristici sociale

Pe lângă toate acestea, deși mulți vârstnici continuă să aibă o viață social desul activă, decesele din
rândul familiei și din cadrul cercurilor de prieteni provoacă o reduc ere drastic a cercurilor lor sociale.
Retragerea vârstnicilor din viața socială activă și problemele de sănătate apărute odată cu înaintarea în
vârstă poate duce la izolarea unora față de societate , total ă sau parțial ă. Majoritatea oamenilor au fobie
de singurătate, afirmând faptul că singurătatea este grea; pentru vârstnici , în secial pentru cei care au
probleme de sănătate , singurătatea poate fi extreme de demoraliza ntă; i zolarea socială poate fi și ea la
rândul său, devastatoare pentru persoanele vârstnice .
În ultima perioadă se observă o augumentare a gradului de preocupare față de persoanele
vârstnice, astfel încât pentru sporirea condițiilor culturale și ocupaționale ale acestora se fac eforturi c a,
pe lângă organizarea unui confort din punct de vedere material, o alimentare rațională, să se ofere în
cadrul căminelor de bătrâni și un confort din punct de vedere psihoafectiv, cu toate că familia este
singurul element care întreține în cazul persoanelor vârstnicilor condiția viabilă de identitate și
apartenența la conștiința de sine.
S-au efectuat progrese importante în geriatrie ; sanatorii de tratament general pentru bătrâni ; în țara
noastră există astfel de sanatorii, renumite pentru tratamentul original intensiv și complex.
În lucrarea sa, Goodman descrie cât de „interesantă este intrarea oamenilor de peste 60 ani în
universități. Astfel de intrări s -au inițiat încă în al cincelea deceniu al secolului trecut în S.U.A. și în
Franța, la Grenoble .62 În ani 1976 -1980 a existat și în România, la București un student, d e peste 60

62 Goodman , 1992, pag.112

24 de ani, c are se profila se pentru o licență în limba latină. Studenții în vârstă, sunt relativ mai detașați de
examene, de asemenea, sunt mai cumulativi și ordonați decât cei mai tineri . Adeseori, intră în
competiții strânse cu tinerii. Viață so cial-culturală a persoanele în vârstă este, de obicei, mai puțin
aptă de activități numeroase și variate. ”63

3.3. Caracteristici profesionale

Pentru mulți vârstnici , „vârstă duce la pensionare, ceea ce înseamnă o retragere dramatică din
activit atea care le -a dat vieții o direcție și un sens pe tot parcursul ei până în acel punct. Pensionarea,
bineînțeles, provoacă și o oarecare reducere a venitului . ”64
La această vârstă majoritatea persoanelor au nevoie de o mai multă și mai amănunțită îngrijire
medicală, acest fapt atrăgând după sine costuri din ce în ce mai mari. Pensia nu acoperă în tr-un mod
adecvat creșterea costului vieții în cazul persoanelor vârstnice cu dizabilități , diminuând puterea de
cumpărare sau de trai la anumite standarde a vârstnicilor. Pensionarea este , pentru persoanele vârstnice,
una dintre cele mai bariere întâlnite pe parcursul vieții. Semnificația acesteia fiind una copleșitoare
pentru toți cei care au dobândit o rutină de a -și defini utilitatea în termenii profesie i lor. Munc a le aduce ,
de asemenea, pe lângă activitatea profesională, interacțiune socială , iar pentru mulți indivizi , aceast
luncru constituie cea mai importantă pierdere. Munca le m ai oferă un scop personal în viață și un loc în
societate. Munca socială cu șomerii este recunoscută că fiind una extrem de importantă, majoritatea
dintre problemele pensionarilor sunt aceleași cu cele ale șomerilor. Lucrătorii sociali , în speță, asistenții
sociali, trebuie să aibă capacitatea de a înțelege semnificația pensi onării pentru persoanele vârstnice ,
dacă își doresc să-i ajute pe beneficiarii care par a traversa o criză acută , putând genera și o depresie
acută . Din punct de vedere socio -economic , pensionarea este percepută ca fiind un fenomen curios , greu
de înțeles din punct de vedere al stărilor sufletețti pe care le provoacă în rândul persoanelor vârstnice .
Pensionarea este percepută de multe persoane vulnerabile ca fiind o pierdere sau o schimbare
masivă în viață lor, fiind dați la o parte din viața cotidiană a societății și marginalizați, ba chiar excluși
din cadrul societății . Precum în cazul oricărei alte pierderi, problematicii pensionării trebuie să i se
găsească un sens, înainte că persoană în cauză să o depășească. Se pare că persoanele care se pregătesc
anterior de etapa pensinării , traversează din punct de vedere psihologic mai bine, mai usor acest
eveniment , însă o mare parte a educației premergătoare pensionarii, este atât insuficientă , cât și tardivă.

63 Goodman , 1992, pag.112 -115
64 Biberi citat de Bogdan, 1999, pag .23

25 Datorită faptului că situația dinanciară și cea medicală, sănătatea sunt principalii indicatori ai
satisfacției de viață raportându -ne la persoanele vârstnice cu dizabilități; în cazul pensionarii,
planificarea acesteia ar trebui să aibă loc, mult mai devreme, decât are loc în realitate . Cursurile de
planificare a vieți i adulte sunt în plină dezvoltare, dar pentru cei aproximativ 10 % dintre persoaele care
au experimentat aceste cursuri , acestea au tendința de a se limita la o săptămâna – două în jurul datei
programării pension ării.
Pentru un ele persoane excesul implicării în activitatea profesională sau apariția unei boli
invalidante, aduc pensionarea într-un manieră mai brusc ă. În cazul acesta , asistenții sociali pot veni în
ajutor ul beneficiarilor cu scopul de a da un alt sens acestei expe riențe. Este surprinz ător faptul că poate
căpăta o dimensiune atât de mare disperarea bărbaților sexagenari în mimentul în care realizează faptul
că o boală le va pune , în mod brusc , capăt viețîi active din munte puncte de vedere . Adesea , au tendița
de a n ega, pentru cp nu vor să -și îngrijoreze familiile , în aceste situații au mare nevoie de o persoană
stăină de intimitățile sale, calificat ă și specializată , față de care să -și dechidă sufletul, să seconfeseze și
să își expună grijile complexe, referitoare l a bani, problemele familiare sau la viitorul lor .
Este nevoie de un departament aparte de asistență socială , care să aibă o adevărată capacitate de a
înțelege a fenomenul de pierder e produs ă de o pensionare a bruscă, pentru a recunoaște controvers ata
nevoie de sfat uire într -o manieră sensibil ă. Pierderea speranțelor sau a planurilor de viitor sunt unele din
cele mai dureroase pierderi pe care oricare dintre noi le poate simți la un moment dat , pe parcursul
vieții . Pensionarea bruscă poate aduce du pă sine, renunțarea la totalitatea aspirațiilor și planurilor
personale.
Longevitatea creează condiții conform cărăra perioada post-pensionare, să devină din ce în ce mai
îndelungată , fapt ce trage după sine o serie de probleme care afectează dive rse planuri .
O primă problemă întâmpinată în acest caz se referă la faptul că, fondurile sociale de pensionare
devin insuficiente , neces itățile persoanelor vârstnice cu dizabilități cunosc o creștere treptată. .
A două problemă întâmpinat ă face referire la fondurile de asistență medicală , pentru că, în ciuda
faptului că există un număr mare de oameni în vârstă care nu prezintă existența unor probleme de
sănătate, etapele de depășire a vârstelor de peste 55 -60 de ani sunt mai prediscpuse la apariția unor boli
și cerințe de asistență și tratament socio -medical, față de alte perioade ale vieții.
În al treilea rând, se aduc în vedere probleme legate de constituirea cadrului social – ocupațional al
persoanelor vârstnice cu dizabilități , astfel încât să aibă posibilitatea de a duce o viață civilizată, iar
societatea să respecte o parte din obligațiile ce -i revin față de aceste categorii de vârstă . Nu putem

26 ignora faptul că persoanele și cuplurile pensionate resimt o scădere drastică a nivelului de trăi, în aceste
cazuri fiind asociată acestei situații material -economică, o situație de natură social -psihologică. Retrași
din muncă , în ciuda faptului că încă sunt capabili, disponibili intelectual, cultural și angajați într-o
manieră subiect ivă într -un proces de recuperare a componentelor personalității și a conștiinței de sine.
„Structura ego -ului, exprimată prin modul în care se exercită trebuințele și impulsurile persoanei
vârstnice în relațiile sale cu mediul, se confruntă cu un nou c ontext psihologic al mediului , astfel se
manifestă o intrare în criză a intereselor și a capacităților profesionale antrenate până la pensionare.
La acestea se adaugă o criză de prestigiu , criza intereselor se exprimă că o antrenare mai mare pe
primul plan a dorințelor latente culturale și de loisir -uri ”. 65

65 Goodman , 1992, pag. 113

27 Capitolul IV
INSTITUȚII DE STAT
ASISTENȚA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE CU
DIZABILITĂȚI

4.1. Comisii de Evaluare a Persoanelor Adulte cu H andicap

Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap „reprezintă acele instituții, organe de
specialitate fără personalitate juridică, aflate în subordinea Consiliilor Județene, respectiv a
Consiliilor Locale, ale cărei atribuții principale sunt stabilite prin lege ”.66

4.2. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă –
prin intemediul comisiilor de experti ză medicală, din cadrul caselor teritoriale de
pensii

Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de M uncă ( INEMRCM )
este definită ca fiind o instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică aflat ă în
subordinea Casei Naționale de Pensii Publice ( CNPP ) .
Domeniul de activitate al I nstitutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității
de Muncă constă în expertizarea medical a capacității de muncă, a persoanelor cu dizabilități/deficiențe,
în vederea acordării pensiei de invaliditate.
Activitatea I nstitutului Național de Expertiză Medicală și Recupe rare a Capacității de Muncă se
desfășoară pirn intermediul Comisiilor Teritoriale de Experti ză Medicală a Capacității de Muncă, din
cadrul Caselor Teritoriale de Pensii.

4.3. Direcțiile generale de Asistență Socială

Direcția Generală de Asist ență Socială este „o instituție publică specializată în administrarea și
acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, cu personalitate juridică, înființată în

66 Legea nr. 448/2006 republicata, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

28 subordinea Consiliului Județeam/Local , ca direcție generală de asistență socială, denumită în
continuare D.G.A.S. , cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției
copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri
sau comunități aflate în nevoi e socială. ” 67
Direcția Generală de Asistență Socială are ca principal „obiect de activitate asigurarea aplicării
politicilor și strategiilor de asistență socială și realizarea, la nivel teritorial, a măsurilor de protecție
socială și asistență soci ală în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu dizabilități precum și a oricăror persoane aflate în nevoie, prin servicii
specializate pentru categorii de persoane defavorizate (copiii străzii, m inori și tineri cu risc de
marginalizare socială, familii monoparentale, persoane adulte fără adăpost, persoane sau familii cu risc
de marginalizare socială și stare precară de sănătate, familii având în componență persoane cu
handicap, alte categorii prev ăzute de legi speciale) . ”68
În aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției și asistenței sociale a persoanelor vârstnice cu
dizabilități D.G.A.S. îndeplinește funcții precum :
– realizarea unei diagnoze sociale la nivel teritorial , prin interm ediul evaluării nevoilor sociale ale
persoanelor vulnerabile, în speță a persoanelor vârstnice cu dizabilități , realiz ării unor sondaje de opinie
și a unor anchete sociale
– coordonare a măsurilor de prevenire , combatere și prevenire a marginalizare și excl uziunii socia le în
cazul persoanelor vârstnice cu dizabilități
– elaborarea unor strategii, în vedere dezvoltării serviciilor și prestațiilor sociale , a planului de intevenție
– asigurarea mijloacelor necesare, atât umane (personal specializat) , cât și materiale sa financiare în
vederea acord ării și furnizării beneficiilor , prestațiilor și serviciilor de asistență socială
– administrare a resurselor financiare, materiale și umane aflate la dispoziția sa
– comunicare a și colaborare a cu alte servicii publie a parținătoare ale minis erelor sau altor autorități ale
administrației publice naționale , sau cu oricare alte instituții care asemeni D.G.A.S, au responsabilități în
domeniul asistenței sociale, prestând la rândul lor servicii publice asistență socială sau fiind reprezentanț i
ori furnizori privați de servicii și prestașii sociale, precum și cu benefic iarii sistemului
– promovare a drepturilor și libertățile omului
– promovare a unei imagini pozitive a pers oanelor vulnerabile , în speță, a persoanelor vârstni ce cu
dizabilități

67 Legea nr. 17/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007
68 idem

29 – reprezentare a unității administrativ -teritoriale în domeniul asistenței și protecției sociale

4.4. Centrele de instituționalizare

Căminele specializate de îngrijire a persoane lor vârstnice cu dizabilități sunt definite ca fiind
instituți ile de asistență socială , care au personalitate juridică proprie , înființat e, organizat e și finanțat e
potrivit prevederilor legislației în vifoare la momentul actual . Aceste cămine sau centre specializate
furnizează și asigură condiții cor espunz ătoare de găzduire, de oferire a hrănii , de furnizare de îngrijiri
medicale, recuperare și readaptare, participare la activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber,
furnizare de servicii și prestații de asistență socială și psihologică.
Centrele specializate pentru persoenele vârstnice cu dizabilități , căminele pentru îngrijirea acestora
și căminele pentru îngrijirea persoanelor vârstnicilor cu boli cronice , vor avea următoarea formă de
duncționare, fiind divizate în mai multe secții, astfel încât vor fi secții adresate individual, unor categorii
de beneficiari:
– persoane cu un nivel ridicat de dependență
– persoane cu un grad moderat de dependență
– persoane care au capacitatea de autoîngrijire într -o oarecare măsură
Cheltuielile aferente furnizării servicilor și pretațiilor de asistență socială din cadrul centrelor
specializate și a căminelor de îngrijire a persoane lor vârstnice cu dizabilități vor fi asigurate din venituri
extrabugetare sau vor beneficia de subve nții d in cadrul bugetul ui de stat.
Printre principalele obiective ale centrelor specializate de instituționalizare se enumeră
următoarele :
– asigurarea persoanelor vârstnice aflate în grija lor un grad ridicat de autonomie și siguranță
– oferire a unor condiții de îngrijire care să fie bazate pe respect area identitat ății, integritat ății și
demnitat ății beneficiarilor
– urmărirea menținerii sau amelior ării capacităților fizice și intelect uale ale beneficiarilor
– stimularea beneficiarilor de a participa la viața socială
– facilit area și să încuraj area relațiilor interumane, în special cu familiile beneficiarilor
– asigur area unei supravegher i și îngrijir i medical e adecvate , în conformitate cu nevoile beneficiarilor
– prevenirea și tratarea consecin țelor legate de procesul de îmbătrânire.69

69 Legea nr. 17/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007, art.18, 19

30 Capitolul V
MĂSURI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ACORDATE
PERSOANELOR VÂRSTNICE
CU DIZABILITĂȚI

„Îmbătrânirea populației accentuează o problemă resimțită deja în societatea românească:
persoanele vârstnice au ne voie de îngrijire medicală și asistență personală cu mult peste resursele de
care dispun atât ei, cât și sistemul de asistență socială. ” 70
„În domeniul protecției și asistenței sociale a populației, Consiliul Europei a adoptat, la 3 mai
1996, Cart a Socială Europeană, care vizează dreptul la protecția sănătății, la securitatea socială și
medicală, cât și dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnată de România la 15 mai
1997 și a fost ratificată prin L egea nr. 74/1999. ”71
Potrivit art. 23 al Cartei, articol care reglementează „dreptul persoanelor vârstnice la protecție
socială, statele semnatare ale Cartei se angajează să promoveze măsuri care să permită persoanelor
vârstnice să ducă o existență independentă în mediul lor obișnuit, atât timp cât doresc și cât este
posibil, măsuri privitoare în primul rând la îngrijirea sănătății persoanelor vârstnice și la serviciile de
sănătate de care acestea au nevoie. Una dintre cele mai importante măsuri guvernamentale întreprinse
în acest sens de România în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice constă în elaborarea
unui cadru juridic coerent, care s ă țină cont de normele europene .”72
Ulterior , a fost adoptată Legea nr. 17/200073 referitoarea la asistența social ă a persoanelor vârstnic
cu dizabilități e. Astfel încât, unt considerate ca fiind persoane vârstnice, coform legislației în vigoare ,
persoanele care au împlinit vârsta limită în vederea pensionării stabilită în temeiul legal actual . De
prevederile legii nr. 17/200, menționate mai sus, beneficiază persoanele vârstnice cu dizabilități, aflate,
conform art. 3 , într -una din următoarele situații : 74
o este singură, familie

70 https://www.pharma -business.ro/asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice/
71 Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, a fost
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 193 din 4 mai 1999.
72 Carta socială europeană, 1996, art. 23
73 Modificată prin Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor
vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 768 din 14 noiembrie 2008.
74 Legea nr. 17/2000 art. 3

31 o nu se află în întreținerea altei personae , obligată prin lege să o aibă în întreținere
o nu deține locuință proprie
o se află în imposibilitatea de a își asigura condițiile minime de trai, prin intermediul propriil or venituri
o nu realizează niciun fel de venituri , ori acestea sunt insuficiente asigurării unui nivel de subsistență
o nu are posibilitatea de a se gospodări singură
o necesită sprijin, îngrijire medico – socială specializată
o prezintă imposibilitate a de a-și asigura nevoile socio -medicale, datorită existenței unei boli, etc.
Asistența socială este acordată persoanelor vârstnice cu dizabilit ăți numai în cazul în carea aceasta
solicită acest lucru, sau este făcută o solicitare din partea reprezentantului legal , a instanței judecătorești,
a personalului de specialitate din cadrul administrației locale, a poliției sau a organizațiilor
neguvernam entale care au ca și obiect de activitate asistență socială a persoanelor vârstnice cu
dizabilități și furnizarea de prestații și servicii sociale pentru această categorie de persoane defavorizate.
Dreptul persoanelor vârstnice cu dizabilități la asist ență socială se stabilește în urma efectuării
unei anchete sociale sau a unei cercetări metodologice, care se efectuează avându -se în vedere și
luându -se în considerare toate datele privind afecțiunile c are necesită îngrijire specială, capacitatea
benefici arului de a se gospodări sau de a îndeplini anumite activități sau cerințe firești ale vieții
cotidiene, condițiile subsistență , condițiile de locuit , precum și veniturile efective sau potențiale
realizate de către beneficiari . Nevoile persoanelor vârstnic e care și -au pierdut în totalitate sau parțial
autonomia și capacitatea de autoîngrijire , pot fi de natura medicală, socio -medicală sau psiho -afectivă,
iar acestea se stabilesc bazându -ne pe prevederile grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice.
Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice a fost aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 886/200075 și cuprinde criteriile de încadrare în grade de dependență.
„Dependența, potrivit art. 1 alin. 3 din Hotărâre a Guvernului nr. 886/2000, reprezintă situația
unei persoane care, urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesită sprijin
sau îngrijire pentru a realiza activitățile de baza ale vieții sale de zi cu zi . În vederea încadrării în
grade de dependență, se realizează o evaluare a statusului funcțional, senzorial și psiho -afectiv al
persoanei vârstnice. Pe baza analizei situației sociale, economice și medicale a persoanei vârstnice,

75 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.

32 prin intermediul anchet ei social e se propune măsur a de asistență socială justificat ă de situația de fapt
constatată și potrivită pentru soluționarea problemelor identificate în cazul respectiv .”76
Serviciile comunitare prevăzute în cadrul Legii nr. 17/2000 constau în:77
o Ingrijire a beneficiarilor temporară sau permanentă la domiciliu l beneficiar ilor
o îngrijire a temporară sau permanentă în cadrul unui centru sau cămin specializat de asistență socială
pentru persoane vârstnice , cu dizabilități
o îngrijire a beneficiarilor în cadrul unor centre specializat e de zi
Serviciile comunitare care, potrivit legii în vigoar e78, se asigură persoanelor vârstnice la domiciliu
constau în :
 servicii sociale – constau în prevenirea , combaterea marginalizării și excluziunii sociale și sprijinirea
reintegrării socia le a beneficiarilor
 servicii socio -medicale – sprijinul la activități zilnice precum : realizarea igienei personale,
adaptarea locuinței la nevoile persoanei vârstnice , facilitarea traiului acesteia
 servicii medicale – consultații și îngrijiri medicale l a domiciliu l beneficiarilor, consultații
stomatologice, administrarea de medicamente în conformitate cu prescripțiile medicale , acordarea de
materiale sanitare și de dispozitive medicale necesare în funcție de afecțiunile beneficiarilor
Organizare a serviciilor s ociale și socio -medicale revine administrației locale, acestea fiind
asigurate fără plată din partea persoanelor vârstnice care nu au venituri proprii sau ale căror venituri
sunt mai mici de 5 ori decât nivelul stabilit în conformitate cu le gislația în vigoare .
Serviciile medicale menționate mai sus sunt acordate în baza reglementărilor legale în vigoare cu
privire la asigurările sociale de sănătate, respectiv în baza L egii nr. 95/200679 referitoare la reforma în
domeniul sănătății ș i a Contractului Cadru din anul 2006 cu privire la condițiile acordării asistenței
medicale în cadrul sistemului național de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1842/200680 și modificat prin intermediul Ho tărârii Guvernului nr.
634/200781.
„Medicamentele de care pot beneficia asigurații și beneficiarii de prestații sociale , deci implicit și
persoanele vârstnice, sunt cuprinse în lista de medicamente aprobată prin Ordinul Președintelui C asei

76 Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 , art. 1, alin. 3
77 Legea nr. 17/2000
78 idem
79 Modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 227/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 2
din 5 ianuarie 2009.
80 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1034 din 27 decembrie 2006.
81 Hotărârea Guvern ului nr. 634/2007

33 Naționa le de Asigurări de Sănătate nr. 578/2006 și modificată prin Ordinul Președintelui Casei
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 124/2007. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul -cadru cu
privire la anul 2007, procentul de compensare a medicamentelor p revăzute în sublista A este de 90%
din prețul de referință, pentru cele cuprinse în sublista B este de 50%, iar pen tru cele cuprinse în
sublista C este de 100%. Prețul de referință reprezintă prețul cel mai mic corespunzător unității
terapeutice aferente aceleiași forme terapeutice și pentru fiecare concentrație . ”82
În vederea asigurării în grijirilor medicale la domiciliul persoanelor vârstnice , administrațiile locale
pot angaja personal de îngrijire specializat. „Autorizarea persoanelor fizice și juridice care acordă
servicii de îngrijiri la domiciliu este reglementată de n ormele elaborate cu privire organizarea și
funcționarea îngrijirilor la domiciliu, precum și autorizarea persoanelor juridice și fizice care acordă
aceste servicii, aprobate pri n Ordinul nr. 318/2003. Potrivit art. 4 din aceste n orme, beneficiază de
îngrijiri medicale la domiciliu pers oanele cu afecțiuni acute sau cronice, care prezintă un oarecare
nivel de dependență și o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară în vederea asigurării
îngrijirilor amb ulatorii recomandate de medici. ”83
Îngrijirea la domiciliu se efectuează doar la indicați ile medicilor specialiști sau a medicilor curanți
ai beneficiarilor de servicii și prestații sociale , furnizorii de servicii și prestații sociale, îngrijiri medicale
având obligația de a le comunica medi cilor curanți care a u recomandat pentru beneficiari aceste servicii
situația evoluției stării de sănătate a beneficilor .
Îngrijirea persoanelor vârstnice cu dizabi lități în cămine și centre specializate reprezintă o măsură
de asistență socială care se dispune numai cu titlu de excepție. Accesul unei persoane vârstnice în tr-un
cămin sau centru specializat se face avându -se în vedere criterii priorita re precum :
– necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, aceasta neputând să fie asigurată la domiciliu, din
lipsa anumitor echipamente medicale necesare
– nu are capacitatea de a se gospodări singură , fără sprijin
– nu dispune de susținători legali sau aceștia nu p ot să își îndeplinească obligațiile datorită unor
inconveniente precumstarea materială sau starea de sănătate
– nu deține o locuință
– nu realiz ează niciun fel de venituri proprii
În cadrul căminelor sau centrelor specializate pentru îngrijirea persoane lor vârstnice cu dizabilități
sunt asigurate condiții corespunzătoare de locuire și de alimentație , îngrijiri medicale, activități de

82 Ordin CNAS nr. 124/2007
83 Ordinul nr. 318/2003, art. 4

34 recuperare , readaptare și reitegrare socială , activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber,
asiste nță socială și consultație psihologică.
Serviciile medicale furnizate în cadrul unui cămin sau centru specializat constau în:
 consultații și tratamente oferite în cadrul unui cabinet medical, în cadrul unor instituții medicale de,
profil
 servic ii de îngrijire sau de infirmerie
 asigurarea tratamentului medicamentos conform prescripției medicale a medicilor curanți
 asigurarea dispozitive lor medicale necesare în funcție de afecțiunile beneficiarilor
 consultații , îngrijiri și intervenții de natură stomatologic ă
Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii și sunt îngrijite în cadrul unor cămine sau
centre rezidențiale , ori susținătorii legali ai acestora, au obligația de a plăti lunar o cotizație de
întreținere stabilită pe baza cost ului mediu lunar de întreținere, raportat la nivelul de dependență al
beneficiarului și la nevoile acestuia.
În cazul persoanelo r vârstnice care nu dispun nici de venituri proprii și nu au nici susținători legali
sau rude , contribuția de întreține re est e asigurată din bugetele locale.
Căminele pentru persoanele vârstnice cu dizabilități se încadrează în categoria unităților de
asistență medico -social ă, organizare a și funcționare a acestora și totodată finanțare a lor fiind
reglementată în ca drul Normel or din data de 2 aprilie 2003, aprobate prin H.G. nr. 412/200384 și prin
Instrucțiunile nr. 1/507 din data de 28 iulie 2003 de aplicare a acestor Norme.
„O măsură specială de protecție socială luată de către statul rom ân a fost aceea d e a subvenționa
din bugetul de stat sau, după caz, din bugetele locale, asociațiile și fundațiile române care înființează
și administrează unități de asistență socială. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 34/199885 cu
privire la acordarea unor subven ții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care
înființează și administrează unități de asistență și protecție socială . ”
Potrivit Normelor Metodologice elaborate în 2001 , cu privire la aplicare a reglementărilor Legii
nr. 34/1998, au posibilitatea de a beneficia de subvenții de la bugetul de stat asociațiile și fundațiile
române care acordă de cel puțin 12 luni servicii de asistență socială în tr-un cadru organizat, respectiv în
cadrul unei unități de asistență medico -social ă. 86

84 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 15 aprilie 2003.
85 Hotărârea Guvernului nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legi i nr.
34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și
administrează unități de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 noiembrie 2001.
86 Legea nr. 34/19 98

35 „O altă prevedere foarte importantă a Legii nr. 17/2000, cu privire la activitățile de protecție a
persoanelor vârstnice, este reprezentată de art. 30, potrivit căruia persoana vârstnică va fi asistată, la
cererea sa ori din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros
sau gratuit, a bunurilor ce -i aparțin, în scopul întreținerii și îngrijirii sale, de un reprezentant al
autorității tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică
respectivă . ”87
Prin intermediul Legii nr. 16/2000 a fost înființat Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice ca
organism autonom, consultativ, de interes public, care are următoarele atribuții:
– sprijinirea instituțiilor st atului în vederea aplicării reglementărilor „Adunării Mondiale a Persoanelor
Vârstnice ”
– urmărirea aplicării reglementărilor legale referitoare la persoanele vârstnice cu dizabilități
– sesizarea organelor competente despre abaterile sau orice fel de n ereguli constatate în cadrul
sistemului
Pentru soluționarea problematicii persoanelor vârstnice cu dizbilități , în cadrul fiecărei direcții de
asistență socială , este desemnată o persoan ă care are rolu l de a asigur a o permanentă colaborare cu
admi nistrațiille locale.
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, principiile aflate la baza funcționării
sistemului național de asistență socială ar fi:
– universalitatea
– respectarea demnității umane
– solidaritatea socială
– subsidiaritatea
Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale existente în domeniul protecției și asistenței sociale
acordate persoanelor vârstnice cu dizabilități , autorițățiile locale au dispus la înființarea și organize area
unor servic ii publice de asistență socială, care se vor afla în subordinea lor.
„Referitor la jurisdicția sistemului național de asistență socială, decizia de sta bilire a dreptului la
servicii și prestații sociale poate fi contestată la comisia de mediere social ă. Comisia de mediere
socială este obligată a se pronunța în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii,

87 Legea nr. 17/2000

36 printr -o decizie, aceasta din urmă putând fi, deasemena, atacată la rândul său, în termen de 30 de zile
de la data emiterii, potriv it Legii nr. 554/200488 a contenciosului administrativ. ”89
Cu toate acestea , referitor la legislația în vigoare la momentul actual cu privire la protecți a socială,
se recunosc progrese considerabile și dezvoltarea vizibilă a cadru lui legislativ care conține prevederile
și reglementățile privind protecția socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități. O problemă foarte
importantă rămâne aceea de a pune în practică și de a aplica totalitatea instrumentelor de asistență și
protecție socială create, acest fapt este datorat disfuncționalitățil or existente în cadrul sistemul ui de
protecție și asistență socială a vârstnicilor cu dizabilități .
Având în vedere faptul că, în țări cu un grad de dezvoltare socială mai ridcat decât cel al României
protecția socială a vârstnicilor cu dizabilități nu este adaptată și nu se pliază în totalitate la nevoil e
acestora , la nivel național se impune asigurarea protecției sociale și a asistenței sociale a persoanelor
vârstnice cu dizabilități , pentru ca acestea să aibă posibilitatea de a beneficia de securitatea socială
necesară.

5.1. Acordarea unor indemnizații
5.1.1. Acordarea pensiilor de invaliditate

Conform legii 263/201090, pensia de invaliditate constă într -o indemnizație, acordată de către
Casele Teritoriale de Pensii, care se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de
pensionare pentru limită de vârstă , care și -au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de
muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiil e legii.
Beneficiarii pensiei de invaliditate sunt persoanele care au efectuat un stagiu minim de cotizare de
cel puțin o lună ( vechime în muncă) și care suferă de anumite boli invalidante, sau care creeayă o
deficiență/dizabilitate; astfel încât persoanele vârstnice pot beneficia de această indemni zație până la
împlinirea vârstei legale și îndeplinirea condițiilor de pensionare de limită de vârstă.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, conform reglementărilor Legii nr. 263/2010
invaliditatea este:
• de gradul I – pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire

88 Modificată prin Legea nr. 100/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 375 din 16 mai 2008
Dragoș D. C., Procedura contenciosului administrativ , Editura Al l Beck, București, 2002, pag. 3
89 prof. Tudor Drăganu în lucrare a sa Introducere în teoria și practica statului de drept , Editura Dacia, Cluj -Napoca,
1992, pag. 11
90 Legea nr. 263/2010 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010

37 • de gradul II – pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrar ea capacității de autoîngrijire
• de gradul III – pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o
activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumă tate din timpul normal de muncă
Cuantumul pensiei de ivaliditate, diferă de la individ la individ, fiind influențat de mai mulți factori
precum:
– gradul de invaliditate î n care persoana este încadrată
– vechimea în muncă
– categoria de boală, invaliditate a persoanei.
Spre exemplu, un beneficiar de pensie de invaliditate de gr. I, poate beneficia pe lângă cuantumul
pensiei în sine, de o indemnizație de însoțitor în valoare de 1060 lei. Însă, dacă persoană beneficiază de
pensie de invaliditate de gr. I și de indemnizație de handicap tot de gr. I; aceasta are obligația de a alege
de la care dintre autorități dorește s ă beneficie ze de indemnizația de însoțitor, legislația în vigoare
prevede faptul că o persoanăpoate beneficia de indemnizația de însoțitor doar de la o singură autoritate,
astfel încât persoane fie alege indemnizație de insoțitor aferentă pensiei de inval iditate în valoare de
1060 lei, fie alege indemnizația de însoțitor aferentă indemnizației de handicap, în valoare de 1200 lei.
Beneficiarii pensiei de invaliditate, pe lângă beneficiile bănești pe care le au și a calității de
asigurat al sistemu lui național de sănătate, au și anumite îndatoriri:
– obligația de a se prezenta la revizuirea periodică a dosarului medical de pensie de invaliditate
– obligația de a efectua investigațiile medicale, solicitate de către medicul expert al asigurărilor soci ale,
menționate pe decizia medicală asupra capacitățiii de muncă; pentru revizuirea medicală periodică.
Un dezavantaj al pensionarilor de invaliditate este faptul că, aceștia trebuie să achite
contravaloarea tuturor investigațiilor medicale solic itate de către medical expert, statul roman
nefinanțând aceste investigații.

5.1.2. Acordarea indemnizației de handicap

Indemnizația de handicap reprezintă un ajutor financiar acordat de către „Comisiile de Evaluare a
Persoanelor Adulte cu Hand icap” aflate în subordinea administrației publice locale, cuvenite tuturor
persoanelor care prezintă boli invalidante sau deficiențe/dizabilități.
Asemeni pensiei de invaliditate, indemnizația de handicap se poate clasifica în mai multe grade de
handicap, după cum urmează:

38 o Handicap ușor
o Handicap mediu
o Handicap accentuat
o Handicap grav
Spre deosebire de pensia de invaliditate, indemnizația de handicap constă într -un cuantum
prestabilit în funcție de gradul de handicap în care persoana este încadrată; astfel încât cuantumul
indemnizației este:
 60 lei – handicap ușor
 350 lei – handicap mediu
 500 lei – handicap accentuat
 500 lei + ind. insoțitor în valoare de aprox. 1200 lei – handicap grav
O altă deosebire față de pensia de invalidita te, beneficiarii indemnizației de handicap, au mai
multe benefici, pe lângă obligația de a se prezenta la revizuirea periodică a documenteției de încadrare
în grad de handicap și obligația de a efectua investigațiile medicale solicitate de către medicul ex pert;
precum :
 scutirea de la plata anumitor taxe și impozite
 beneficierea de anumite reduceri
 beneficierea de locuri de parcare gratuite, special amenajate, pe teritoriul administrației locale
 calitatea de asigurat al sistemului public de sănătate
 diverse ajutoare oferite de administrația locală

5.1.3. Acordarea ajutorului social conform Legii 416/20 01

Conform legii 416/2001, ajutorul social este o indemnizație, cuvenită persoanelor cu boli
invalidante sau dizabilități, car e nu au un stagiu de co tizare (vechime în muncă ) astfel încât să poată
beneficia de o pensie de invaliditate. Ajutorul social conform legii 416/2001, este ascordat prin
intermediul autorităților locale, și anume a primăriilor.91
Indemnizația este oferită persoanelor car e suferă de boli invalidante și deficiențe/dizabilități, astfel
încât se află în incapacitatea de a efectua numărul de muncă în folosul comunității pentru a avea
calitatea de beneficiari ai L.416/2001.

91 Legea nr. 416/2001 – Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 20 iulie 2001

39 Pentru a putea beneficia de această indemniz ație, fără a efectua orele de muncă în folosul
comunității, o persoană trebuie să obțină de la medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Comisiei
de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, un certificate constatator de încadrare în grad de
inval iditate. Asemeni pensiei de invaliditate, aceste certificate trebuie revizuit periodic și se eliberează
pe baza unor documente medicale și investigații solicitate.
Pe lângă cuantumul indemnizației, beneficiarii Legii 416/2001 au de asemenea și ca litatea de
asigurați ai sistemului public de sănătate.

5.2. Instituționalizarea persoanelor vârstnice cu dizabilități

Conform legii asisteței sociale, î ngrijirea în cadrul centre lor rezidențiale a persoanelor vârstnice cu
dizabilități poate fi d ispusă decât în cazul în care îngrijirea la domicili ul beneficiarului nu este posibilă.
Centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice pot fi organizate ca:
– centre de îngrijire a persoanelor vulnerabile cu caracter temporar
– centre de î ngrijire a persoanelor vulnerabile pe perioadă nedeterminată
– locuințe protejate sau alte tipuri de centre92
„Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligația de a plăti o contribuție lunară
pentru asigurarea serviciilor de îngr ijire personală la domiciliu și pentru asistarea și îngrijirea în centre
rezidențiale, stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau furnizorii privați care le
administrează, cu respectarea condiț iei prevăzute la art. 91 alin.2. ”93
În cazul în care persoana vârstnică nu dispune de venituri proprii sau nu are posiilotatea de a
achita integral contribuția lunară, contribuțiea se va asigur a de către susținătorii legali ai acesteia ,
Persoanele vârstnice care nu dispun nici venituri și nici susținători legali nu datorează contribuția
lunară, aceasta fiind asigurată și subvenționată din bugetele locale, în limitele hotărâte de autoritățile
administrației publice locale.94
Serviciile medicale acordate beneficiarilor sis temului național de asistență social ă în cadrul
centrel or rezidențiale și a căminelor de îngrijire în regim de zi se finanțează din bugetul fondului
național unic al asigurări lor sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și a

92 Legea 292/2011 – art. 101
93 Legea nr. 292/2011, art. 91, alin. 2
94 Legea 292/2011 – art. 102

40 Contractului -cadru cu privire la condițiile de acordare a asistenței sociale și medicale din cadrul
sistemului public de asigurări sociale de sănătate.
Furnizorii serviciilor de îngrijire în centre rezidențiale ori în cadrul centre lor de zi asi gură, prin
fondurile lor proprii , medicamente care au posibilitatea de a fi administrate și eliberate fără prescripți a
medicală a unui medic specialist , materiale și echipamente sanitare necesare îngrijirii beneficiarilor în
persoana vârstnicilor cu dizabi lități, care nu figurează în programul de finanțare a Fondul ui național
unic al asigurări lor sociale de sănătate în cadrul programel or elaborate de către Ministerul Sănătății.95

5.3. Alternative la instituționalizare

Alternativele măsurii de i nstituționalizare a persoanelor vârstnice cu dizabilități sunt prezentate în
cadrul strategiei elabaorate pe baza principiilor de de înlocuire treptată și focalizată a instituțiilor
rezidențiale de acordarea a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstni ce cu dizabilități; cu servicii
alternative de sprijin, care au menirea de a asigur a beneficiare șanse egale la serviciile furnizate cu
privire la protecți a prin integrare, potențial curativ conform modelul ui familial, păstrarea și promovarea
autonomiei in dividuale.96
La momentul actual, în legislația aflată în vigoare serviciile alternative de suport furnizate
persoanelor vârstnice cu dizabilități sunt structurate în patru categorii , astfel încât, distingem :
 servicii de support i ntermediare:
– centre de zi adresate persoane lor cu dizabilități
– centre de recuperare adresate persoanelor vârstnice cu handicap psihomotor
– centre specializate adresate îngrijir ii persoanelor vârstnic e cu dizabilități de natură psihic ă sau
psihologic ă
 servicii de supo rt complementare:
– ateliere protejate aflate în cadrul instituțiilor de tip rezidențial – închise
 servicii de suport a lternati ve măsurilor de instituționalizare:
– asociații ale persoanelor vârstnice precum CASPEV, în cadrul cărora aceștia îsi desfășoar ă
diverse activități
– centre de zi adresate persoane lor vârstnice cu dizabilități

95 Legea 292/2011 – art. 137
96 M. E. Sorescu, I. Berilă, Asistența socială – sistem și profesie , Editura Universitaria, Craiova, 2005, pag. 10 -11.

41 Raportul juridic cu privirea la relați onarea din punct de vedere social , este considerat ca fiind o
componentă integrantă a unui sistem de legături sau contacte so ciale care au menirea de a defin i
individul ca și ființă socială.97

97 Corina Buzdugan, Obiectul raportului juridic , Editura Argonaut, Cluj -Napoca, 2005, pag. 12.

42 Capitolul VI
SUGESTII CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIRE A
SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂ ȚI

Reforma sistemului național de asistență socială are rolul de a urmă ri totalitatea direcțiilor de
dezvoltare de tip global privind politicil e sociale fundamentale di n domeniu l asistenței și protecției
sociale a persoanelor vârstnice cu dizabilități , acestea având în vedere:
– respectarea drepturilor și libertăților omului
– respectarea libertăților fundamentale cu privire la persoanele vârstnice cu dizabilități
– susținerea ideii de vieță sănătoas ă, active, sigure și împlinite, cu un nivel de trai decent și demn
– promovarea siste melor naționale de tip coerent și integrat de asistență socială a persoanelor vârstnice
cu dizabilități
– promovarea acțiunilor de combatere a riscului de excluziune și marginalizare socială a persoanelor
vârstnice cu dizabilități și de augumentare a calității vieții beneficiarilor
– modificarea prevedirelor la nivel administrativ , instituțional și legal, în vederea îmbunătățirii acestora
la nivel național
– modificarea cadrului legislativ în vigoare referitor la domeniul asistenței sociale a vârstnicilo r cu
dizabilități , în vederea îmbunătățirii acestuia
– elaborarea unui sistem public de finanțare cu posibilitatea de a asigur a o mai bună dezvoltare a
măsurilor de asistență, protecție și incluziune socială acordate persoanel or vârstnice cu dizabilităț i
– diversificarea și augumentarea serviciilor și prestațiilor sociale
– Susținerea implicării active a persoanelo r vârstnice, cu dizabilități în viața societății
– efectuarea unor acțiuni cu rol de sensibilizare a societății , în vederea combater ii stereotipurilor
referitoare la persoanele vârstnice cu dizabilități
Având în vedere multitudinea de relații sociale reglementate prin intermediul normel or drepturilor
administrativ e, evoluția lor și modul în care acestea sunt reglementate, putem afirm a faptul că această
ramur ă a dreptului administrativ este considerată ca fiind cea mai dinamică din cadrul sistemul național
de drept , în vigoare la momentul actual .98

98 Elena M. Fodor , Drept administrativ , Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008, pag. 9 -10.

43 Capitolul VII
CERCETARE METODOLOGICĂ CU PRIVIRE
LA PERSOANELE VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚ I
BENEFICIARE DE PENSIE DE INVALIDITATE

Datorită faptului că, în prezent activez ca asitent social în cadrul Casei Județene de Pensii
Maramureș – Compartiment expertiză medicală a capacității de muncă; am ales ca pentru partea de
cercetare și st udiu de caz a lucrării de disertație, să mă axez pe studiul pensionarilor de invaliditate.
La nivelul județului nostrum există un număr de aproximativ 18.000 de beneficiari de pensie de
invaliditate. Aproximativ 35 -40 % dintre acesția sunt vârsnici ; restul fiind persoane care prezintă
invalidități în unrma unor accidente de muncă, accidente rutiere sau boli invalidante din naștere sau
dobândite la vârsta maturității.
35%65%
Persoane vârtnice Alte categorii de vârstă

Raportându -ne strict la numărul de persoane vârstnice beneficiare de pensie de invaliditate și la
localitatea de domiciliu a acestora; putem spune că există câteva localități din județul nostrum,

44 representative, unde cea mai mare parte a locuitorilor sunt beneficiari ai pensiei de invaliditate sau a
indemnizației de ajutot social conform Legii 416/2001.

Câteva exemple de localități ar fi:

NR.
CRT. LOCALITATE BENEFICIARI PENSIE
INVALIDITATE PROCENT PERSOANE
VÂRSTNICE
1. VIȘEU DE SUS 441 45 %
2. POIENILE DE SUB MUNTE 383 60 %
3. SEINI 240 30 %
4. VIȘEU DE JOS 172 50 %
5. LĂPUȘ 166 25 %
6. REPEDEA 139 35 %
7. RUSCOVA 109 40 %
8. PETROVA 67 55 %

050100150200250300350400450
NR. DE BENEFICIARIVIȘEU DE SUS
POIENILE DE
SUB MUNTE
SEINI
VIȘEU DE JOS
LĂPUȘ
REPEDEA
RUSCOVA
PETROVA

45 În localitățile mai sus menționate, majoritatea persoanelor doresc să fie beneficiari ai pensiei de
invaliditate, datorită faptului că în zonă nu există locuri de muncă, iar oamanii nu au nicio sursă de
venit; spre deosebire de tineri, care au posibilitatea să plece la muncă în străinătate.
Majoritatea persoanelor vârstnice, își depun documentele necesare pentru a fi beneficiari ai pensie
de invaliditate, pentru ca mai apoi să poată beneficia și de pensia de bătrânețe; având în vedere faptul că
majoritatea dintre aceștia nu au realizat stagiul complet de cotizare la sitemul național de pensii publi ce
( cel puțin 15 ani vechime ăn muncă ).
Aprofândând cercetarea, ne vom axa pe o singură localitate, și anume Poienile de Sub Munte,
aceasta fiind din punctual meu de vedere localitatea cu cei mai mulți beneficiari ai pensiei de
invaliditate, ca număr raportat la numărul de locuitori.
Localitatea Poienile de Sub Munte este localizată la o distanță de 110 km față de Baia Mare și la o
distanță de 58 km față de Sighetu Marmației; localitatea are o așezare geografică de zonă de munte,
astfel încât locuitorii nu prea pot efectua activități agrilcole. Localitatea are un num ăr circa 10.000 de
locuitori , conform ultimului recensământ al populației și un număr de aproximativ 383 de beneficiari de
pensie de invaliditate, dintre care sunt un procent de aproximativ 60 % sunt persoane vârstnice.
40%
60%
Persoane vârstnice
Alte categorii de vârstă

Cele mai dese întâlnite diagnostice în această zonă sunt pa raliziile, problemele psihice ( retard
mentel, schizofremie, tulburări depressive sau tulburări de persnonalita te, oligofrenie ), problem ele
dobândite la naștere (hidrocefalie, epilepsie, etc. ) și în ultima perioadă sunt foarte des întâlnite în

46 această zonă neoplasmele ( cancerul – indifferent de localizare – chiar la vârste înaintate, nu doar la
vârstnici ).
Pe lângă faptul că, o mare parte a populației este beneficiară a pensiei de invaliditate ; o altă
problemă destul de importantă a localității Poienile de Sub Munte este faptul că populația rămasă este
relativ îmbătrânită. Acest lucru este cauzat de faptul că majoritatea tinerilor au plecat din localitate, fie
în orașe mai mairi ale țării, fie la muncă în străinătate, astfel încât vârstnicii au rămas acasă. Acest lucru
este un motiv în plus care să susțină faptul că populația acestei localități are nevoie d e servicii și
prestații de asistență socială.
Am elaborat o analiză SWOT referitoare la persoanele vârstnice cu dizabilități, beneficiare de
pensie de invaliditate din localitatea Poienile de Sub Munte, după cum urmează :

PUNCTE FORTE PUNCTE SLAB E

– benificierea de statutul de asigurat al
sistemului național de sănătate

– beneficierea de un venit pentru asigurarea
unui trai cotidian decent

– cuantumul pensiei de invaliditate relativ mic

– obligațiile pe care beneficiar ii le au pentru
revizu irea perio dică a pensiei de invaliditate
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

– facilitarea accesului la tratamente, acțiuni sau
servicii medicale

– facilitarea accesului la tratamente, acțiuni sau
servicii medicale

– majoritatea vârstnicilor trăiesc singuri

– având în vedere așezarea geografică a
localității, beneficiarii întâmpină multiple
probleme, de diferite tipuri

În calitate de asistent social în cadrul Compartimentului de Expertiză Medicală a Capacității de
Muncă al Casei Județene de Pensii Maramu reș, una dintre cele mai importante atribuții este aceea de
a efectua cecetarea metodologică și ancheta socială necesară în vederea întocmirii dosarului necesar
pentru a ajuta beneficiarii să obțină de la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recupe rare a a
Capacității de Muncă București, potrivit Legii nr. 263/2010, art. 79, alin. (1), lit. a), dreptul de a se
încadra la categoria NEREVIZUIBIL, astfel încât să nu mai aibă obligația de a se prezenta periodic
la revizuirea medicală, pensia de invalidi tate devenind una permanentă.

47 În efectuarea cercetării metodologice aferente acestui demers este necesară deplasarea
asistentului social la domiciliul beneficiarului, în vederea întocmirii unei anchete sociale elaborate,
avându -se în vedere statutul social al beneficiarului, statutul economic al acestuia și în special,
asistentul social se va axa pe statutul beneficiarului din punct de vedere medical.
După analizarea situației din teren, asistentul social va întocmi formularul de cercetare
meto dologică sau de anchetă socială, menționând în cadr ul acesteia cât mai multe aspecte legate de
starea beneficiarului din punct de vedere fizic, mental, psihic și psihologic a, analizând restantul
funcțional și capacitatea de autoîngrijire a persoanei în cau ză.
Cercetarea asistentului social, împreună cu dosarul medical au un rol foarte important în
obținerea dreptului de a se încadra în categoria NEREVIZUIBIL a beneficiarului.
Spre exemplificare, am elaborat un model de anchetă socială, în con formitatea cu activitatea
serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă , redactat în cadrul acestuia și aprobată de
către medicii experți ai asigurărilor sociale și un studiu de caz, ambele axate pe studiul persoanelor
vârstnice cu dizabilități, beneficiare a pensiei de invaliditate.

48

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MARAMUREȘ
COMPARTIMENT EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
CABINET MEDICAL BAIA MARE nr. ____________________

ANCHETĂ SOCIALĂ
FIȘĂ DE EVALUARE MEDICO -SOCIO -PROFESIONALĂ99

PERSOANA EVALUATĂ :

Nume: POPOVICI
Prenume : PARASCA
B.I.: seria MM , nr. 625871 , eliberat de SPCLEP POIENILE DE SUB MUNTE
CNP: I 2 I 5 I 7 I 1 I 2 I 0 I 6 I x I x I x I x I x I x I
S A A L L Z Z N N N N N C
Sex: [ _] M [ X] F
Adresă: str. -, nr. 1772 , localitatea POIENILE DE SUB MUNTE , județ MARAMUREȘ
Telefon : ––
Studii : [_] Fără [ X]Generale/Gimnaziale [ _] Medii/L iceu [_] Superioare
Stare civilă : [ X]necăsătorit/ă [_] căsătorit/ă [ _] văduv/ă [ _] divorțat/ă [ _] concubinaj
Copii : [ _] DA [ X] NU
Nr. dosar medical: 23725

PERSOANĂ DE CONTACT:

Nume: CUTH
Prenume: ANUȚA
Calita tea: SORĂ
Data și locul nașterii: 05.09.1962 – loc. POIENILE DE SUB MUNTE
Adresă: str. – localitatea POIENILE DE SUB MUNTE , județ MARAMUREȘ , nr. 1769
Telefon: 0767 xxx xxx

99 Redactată în totalitate în cadrul compartimentului de expertiză medicală a capaci tății de muncă Maramureș, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare

49
EVALUARE SOCIALĂ:

Locuință : [ X] casă [_]apartament [_]garsonieră
Situată la: [ X] parter [ _] etaj (cu/fară lift)
Se compune din : – nr. de camere 2
– bucătărie DA
– baie NU, duș NU, WC DA ( situat e în interior /exterior)
Încălzire: [_] fără [_] centrală [ X] cu l emne/cărbuni [_] gaze
Apă curentă : [_] DA [X] NU [_] rece [_] caldă
Condiții de locuit : – luminozitate: [X] adecvată [_] neadecvată
– umiditate: [X] adecvată [_] neadecvată
– igienă: [X] adecvată [_] neadecvată
Locuința este prevăzută cu aparate electrocasnice : [ X] DA [_]NU
Rețea de familie :
Trăiește: [ _] singur/ă [_] cu soț/soție [ X] cu alte rude [ _] cu alte persoane
Una dintre persoanele cu care locuiește este: [ _] bolnavă [ _] cu dizabilități [_] dependent de
alcool [ X] nici una
Este ajutat/ă de familie : [ X] DA [ _] NU [ X] cu bani [ X] cu mâncare [ X] cu activități
de menaj
Relațiile cu familia sunt: [ X] bune [ _] cu probleme [_] fără relații
Relații le cu vecinii/apropiații sunt: [ _] bune [ _] cu probleme [ X] fără relații
Există risc de neglijare: [ _] DA [ X] NU

EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE SĂNĂTATE:

Diagnostic clinic:

F 20 – Schizofrenie
F07 – Retard mental moderat G – 55 kg
G40 – Epilepsie Î – 170 cm
F33 – Tuburare depresivă recurentă
G96 – Paraplegie, tetraplegie
S90 – Traumatism, fractură de șold dr.

Stare genarală alterată, stare de decompensare moderată, în prezent imobilizată la pat.

EVALUAR EA SITUAȚIEI ECONOMICE:

Venit lunar propriu reprezentat de : – Pensie: 704 lei
– Ajutor social: 350 lei
– Alte venitu ri: …………………………………

50
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ:

Evaluarea autonomiei Nu necesită îngrijire
sau ajutor Necesită supraveghere
temporară și/sau
ajutor parțial Necesită ajutor și
supraveghere
permaneta
EVALUAREA STATU TULU I FUNCȚIONAL
ACTIVITĂȚI DE BAZ Ă ÎN VIAȚA COTIDIANĂ
Igienă corporală ( toaletă general,
intimă, specială)
X
Posibilitatea de a se
îmbrăca/dezbrăca, de a avea un
aspet îngrijit X
Posibilitatea de a se servi și hrăni
singur X
Igiena eliminărilor (continență) X
Mobilizarea (t recerea de la o
poziție la alta) X
Deplasarea în interior (deplasarea
în interiorul camerei în care trăiește
cu sau fără ajutorul bastonului,
cadrului sau fotoliului rulant)

X

Deplasarea în exterior (deplasarea
în exteriorul camerei fără mijloace
de transport) X
Comunicare ( utilizarea mijloacelor
de comunicare la distanță în scopul
de a alerta: telefon, alarmă,
sonerie, etc.)

X
ACTIVITĂȚI DE TIP INSTRUMENTAL
Prepararea hranei X
Activități de menaj X
Gestiunea și administrarea
buget ului și a bunurilor X
Efectuarea cumpărăturilor X
Respectarea tratamentului medical
(posilibilitatea de a respecta
recomandările medicale)

X

Utilizarea mijloacelor de transport X
Activități pentru timpul liber
(persoana are activități cultur al,
intelectuale, fizice, etc., solitare
sau de grup)
TV, RADIO

EVALUAREA STATU TULUI FUNCȚIONAL
Completă (se descurcă Parțială (necesită Pierdută în totalitate

51 singur/ă) ajutor parțial) (necesita ajutor
permanent)
Acuitate vizuală X
Acuitate a uditivă X
Comunicare/Deficiență de vorbire X
Orientare X
Memorie X
Judecată X
Coerență X
Comportament X
Tulburări afective (prezența
depresiei) X

CONCLUZII :

În urma efectuării anchetei sociale la domiciliu, s -a constatat fap tul că dna. POPOVICI
PARASCA și -a pierdut capacitatea de autoîngrijire, în prezent fiind imobilizată la pat;
necesitând sprijin și supraveghere permanentă.
Bolnavă cunoscută cu schizofrenie, retard mental moderat, epilepsie, tulburare depresivă
recurentă, paraplegie, tetraplegie și fractură a șoldului drept; se adresează către CEM MM în
vederea stabilirea restantului funcțional. În urma expertizării medicale de către medicul expert al
asigurărilor sociale, se constată faptul că pacienta se încadrează, conf orm criteriilor, în gradul II
de invaliditate. Totodată, intenționăm trimiterea prezentului dosar medical către INEMRCM
București în vederea obținerii încadrării la categoria NRA, conform Legii nr. 263/2020, . 79,
alin. (1), lit. a).
Din punct de vedere ps ihic și psihologic, pacienta prezintă astenie, adinamie, facies
depresiv, privire anxioasă și uneori fixistă, stări anxioase, stări de agitație psihotică, halucinații
vizuale și auditive, pierderi de momerie, momente de incapacitate de a recunoaște persoan e,
refuzul de a comunica cu alte persoane, uneori comportament agresiv și ideație delirantă.
Pacienta prezintă dese crize epileptice, în care redă o privire haotică, paloare a feței cu aspect
cianotic, tegumente palide, umede și reci cu aspect cianotic, crizele au o durată medie între 2 -5
minute, trecând de la sine.
Raportându -ne la diagnosticul de schizofrenie, retard mental și tulburare depresivă, putem
spune că unul dintre motivele declanșării acestor boli este faptul că pacienta nu a fost căsătorită
niciodată, neavând totodată nici posibilitatea de a fi mamă; fiind singura dintre frați care nu s -a
căsătorit.
În urmă cu aproximativ, pacienta a suferit o fractură a șoldului drept, suferind în urma
acesteia o intervenție chirurgicală. Prezintă plagă post o peratorie, în curs de vindecare. În urma
incidentlui, pacienta a rămas imobilizată la pat.
În prezent pacienta se află la sora sa, pentru îngrijiri; necesitând sprijin și supraveghere
permanentă, nedispunând de capacitatea de autoîngrijire. Pacienta își pe trece majoritatea timpului
în casă, sora acesteia neavând poșibilitatea de a o scoate afară, la aer, datorită plăgii post –
operatorii.

52 CERCETARE METODOLOGICĂ
STUDIU DE CAZ

1. Istoric social :
 Date priv ind identificarea beneficiarului :
Nume, prenume : AXIUC ALEXA
CNP : 1540125244244
Data nașterii : 25 ianuarie 1954
Locul nașterii : loc. POIENILE DE SUB MUNTE
Domiciliu : loc. POIENILE DE SUB MUNTE, nr. 2562
Studii : GENERALE
Religie : ORTODOXĂ
Naționalitate/etnie: ROMÂNĂ

 Date privind familia minorulu i:
Calitatea Nume CNP Domiciliu
SOȚIE AXIUC ILEANA 2580512244245 loc. POIENILE DE SUB MUNTE
FIU AXIUC FEDOR 2710820244244 străinătate – ITALIA
FIU AXIUC IOAN 2750311244243 străinătate – ISRAEL
FIICĂ CIN ANA 2800105244244 loc. POIENILE DE SUB MUNTE

 Date privind evoluția beneficiarului :
o Informații medicale :
Dl. AXIUC ALEXA este un bolnav cunoscut cu HTA II, diabet zaharat insulino -dependent,
retard mental moderat, tulburare depresivă anxioasă, prezența varicelor la nivelul membrelor inverioare,
ulcer varicos și stare post -AVC ischemic. Bolnavul s -a adresat serviciului nostru în vederea stabilirii
restantului funcțional, expertizării medicale și încadrării în grad de invaliditate în anul 2010. Principală

53 cauză a invadidității a fost faptul că în anul 2010 a suferit un AVC ischemic; în prezent prezentând
sechele post -AVC, pe lângă alte afecțiuni.
Pacientul prezintă astenie, adinamie, facies depresiv, stări depresive, privire haotică ș anxioasă,
pierderi de memorii, prezența halucinațiilor v izuale și auditive, ideație delirantă, uneori comportament
agresiv, stare de neliniște și agitație psiho -motorie.
Din punct de vedere a stării fizice, pacientul prezintă tegumente palude, umede și recei cu
aspect cianotic, paloare a feței, formațiun e de gușă, obezitate de gr. I (120 kg), ulcer varicos la nivelul
membrelor inferioare cu aspect cianotic, cu răni cu vindecare în evoluție; îngreunată de prezența
diaețului zaharat; dificultăți de exprimare, mers dificil, legănat, dispnee de efort și durer i la nivelul
membrelor inferioare.
În trecut, post -AVC, pacientul a fost imobilizat la pat, în momentul de față, după efectuarea
unor tratamente de recuperare, are posibilitatea de a se deplasa, destul de greu; obezitatea și restul
bolilor de care suferă, îngreunând acest lucru.

 Situație materială/financiară :
 Locuință/proprietăți :
Beneficiarul locuiește în localitatea Poienile de Sub Munte, într -o zonă greu accesibilă, zonă de
deal înalt, cu drum de acces în condiții proaste. Locunța este în condiții nesatisfăcătoare, fără acces la
anumite utilități. Pacientul locuiește împreună cu soția sa, de asemenea beneficiară a pensiei de
invaliditate, cunoscută cu neocarcinom mamar, radio -chimio tratat, pe lângă alte boli invalidante.
Aceștia nu benefi ciază de ajutorul copiilor.

Da Nu
Curent electric X
Apă curentă rece X
Apă curentă caldă X
Gaz metan X -doar butelie de gaz
Încălzire X – improvizație cu lemne

54 Aragaz X
Frigider X
Mobilă X
Baie, toaletă X – WC în curte
Televizor X
Haine X
Încăltăminte X
Mâncare gătită X

 Surse de venit:
Singura sursă de venit a familiei constă în cuantumul pensiilor de invaliditate ale soților, ambele
în valoare de 704 lei.
Soția mai are ca sursă de venit, sezonier, vânzarea de afi ne.

2. Climatul familial :

Climatul familial este unul tensionat, beneficiarul locuind doar cu soția sa, neavând niciun
contact cu copii, doi dintre aceștia fiind plecați în străinătate și nepăstrând legătura cu ei; iar fiica cea
mai mică fiind că sătorită în localitate, însă relațiile cu aceasta s -au răcit în urma căsătoriei.
Beneficiarul nu primești niciun fel de ajutor din partea familiei, nici din punct de vedere financiar,
nici din punct de vedere psiho -social.

3. Probleme identificate :

Printre principale probleme indentificate în cazul prezentat se enumeră:
 Veniturile relativ mici ale familiei
 Lipsa condițiilor necesarea asigurării unui trai cotidian decent

55  Lipsa utilităților
 Accesul limitat la serviciile medico -sociale
 Îngreunarea ac cesibilității la domiciliu, din cauza situării locuinței
 Faptul că și soția are probleme de sănătatea
 Singurătatea
 Traumele cauzate de faptul că nu păstrează legătura cu copiii săi

4. Genogramă :

Genograma reprezintă o tehnică sau un instrument de cercet are în domeniul psiho -social
presupunând culegerea datelor necesare creării unei reprezent ații grafice a structurii familiei
beneficiarului asem eni unui arbore genealogic.

AXIUC
DUMITRU ANIȘOREAC
VASILE AXIUC
VASILENA ANIȘOREAC
MARIA
AXIUC
ALEXA AXIUC
ILEANA
AXIUC
FEDOR AXIUC
IOAN CIN ANA

56
5. Scala resurselor familial e :
Aceast a reprezintă tehnică de evaluare a modul ului în care sunt administrate resursel e familiale
precum timpul, bani i și energi a în strânsă legătură cu nevoile familiei nevoile individuale ale fiecărui
membru al familiei în parte.
Beneficiar ul va răspunde la întrebarea : „În ce măsură următoarele resurse vă sunt suficiente
dumneavoastră și familiei dvs.?”.
Am aplicat această tehnică și am obținut următoarele rezultate:
In ce masura urmatoarele
resurse sunt suficiente pentru
dumneavoastra? Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
intotdeauna suficiente Suficiente
Mâncare pentru 2 mese
pe zi
X
Locuință X
Bani pt. necesități X
Haine suficiente X
Încălzire X
Apă curentă
Bani pentru cheltuielile
lunare X
Slujbă bună X
Pensie suficientă X
Îngrijire medicală X
Transport garantat X
Mobilier X
Timp de odihn ă
suficient X
Timp pt dvs înșivă X
Timp pentru reuniuni
familiale X
Timp pentru copii X
Timp pentru so ș/soție X
Acces la telefon X
Dadacă pt copilul dvs X
Îngrijire pe timpul zilei
pt copilul dvs . X
O persoana cu care s ă
comunicați X
Asistență stomatologică
pentru familia dvs . X
Bani pentru
echipamente/obiecte
specifice pt copiii dvs . X

57 Timp pentru socializare X
Timp pentru intreținere
si îngrijire X
Jucării pentru copi i X
Bani pentru
divertismentul familiei X
Bani pentru economii X
Timp pentru vacanțe X

5. Obiective generale :

 Asigurarea unui venit minim garantat
 Facilitarea accesului la serviciile și prestațiile sociale
 Facilitarea accesului la servicii medicale
 Obținerea dreptului de încadrare la categoria NRA, în cazul pensiei de inval iditate

6. Ghid de interviu:

În cadrul interviului luat dlui. Axiuc Alexa s -au regăsit următoarele întrebări:
 Cum vă simțiți azi ?
 În ce an ați suferit AVC ?
 Unde ați lucrat în trecut ?
 Ce tratament medicamentos urmați ?
 Câte kilograme aveți în pre zent ?
 Câte unități de insulină vă administrați pe zi ?
 Când ați fost internat în spital ultima dată ?
 Cine este medicul dvs. de familie ?
 La ce medici specialiști mergeți pentru constroalele periodice ?
 Cu ce vă deplasați la medic ?
 Cine face cumpărăturil e ?
 De ce servicii sociale beneficiați, pe lângă pensia de invaliditate ?
 Care este cuantumul pensiei de invaliditate ?
 Păstrați legătura cu familia, copiii sau alte rude ?
 Ați fost în ultima perioadă să vorbiți cu un psiholog ?

58 7. Concluzii și recomandări :

Având în vedere situația nefavorabilă socio -economică a familiei și a stării de sănătate a dlui.
AXIUC ALEXA, a stării generale alterate și a stării de decompensare moderate, se recomandă
încadrarea în categoria NEREVIZUIBIL, conform legislației în vigoare și implementarea unui plan de
acțiuni sociale în vederea reinserției sociale a acestuia. Printre măsurile posibile se enumeră și
consilierea psihologică, având în vedere și diagnosticul de retard mental moderat și TDR al
beneficiarului.

59 CONCLUZII

În urma cercetării făcute în vederea elaborării prezentei lucrări, am constata faptul că sistemul de
asistență socială din țara noastră, are anumine sincope, atât de elaborare a programelor și serviciilor de
asistență socială, cât și de punere în aplicare a acestora.
După părerea mea, în România nu se pune accentul pe asistența socială a persoanelor vârstnice cu
dizabilități, acestea nebeneficiind de o multitudine de serviii și preta ții sociale. Pe langă indemnizațiile
de care aceste persoane beneficiază; al cărăr cuantum este oarecum scăzut, nefiind suficient pentru
asigurarea unui trai de zi cu zi sau a unei subzistențe decete, având în vedere faptul că persoanele
vârstnice cu dizab ilități au anumite nevoi speciale precum achziționarea unor tramatente
medicamentoase care nu sunt compensate de cărtre Sistemul Național de Sănătate, achiziționarea unor
echipamente medicale sau achitarea unor investigații medicale.
Din punctul m eu de vedere, o importantă problemă cu privire la persoanele vârstnice cu dizabilități
este faptul că, în țara noastră nu există suficiente centre rezidențiale gratuite pentru persoanele vârstnice
cu dizabilități; majoritatea persoanelor din această catego rie fiind singure, fără rude și fără venituri care
să le permită achitarea sumelor solicitate de centrele private rezidențiale.
În concluzie, părerea mea este că statul și sistemul de asistență socială ar trebui să elaboreze noi
programe, prestați i și servicii sociale susținerea persoanelor vârstnice cu dizabilități. Există necesitatea
acordarea unor subvenții din bugetul țării noastre, în vederea creării mai multăr cămine rezidențiale sau
centre specializate de îngrijire a persoanelor vârstnice cu dizabilități.

60 BIBLIOGRAFIE

Note de curs – prof. universitar Ioan Ștefan Tohătan, 2020
Acte normative:
 Legea 292/2011
 Legea 263/2010
 Declarația de la Viena – 1998
 Carta social europeană, revizuită – 1996
 HG nr. 886/2000
 Legea nr. 17/2000
 HG nr. 5 41/2005
 Legea 448/2006
 Legea 74/1999
 Legea 270/2008
 Legea 416/2001
Dicționare, Lucrări științifice:
 Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
 V. Miftode, Dimensiuni ale asistenței sociale, Editura Eidos, Botoșani, 1995, pag. 189.
 V. Caradec, Sociologi e de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, pag. 20.
 D. Gîrleanu -Șoitu, Vârsta a treia, Editura Institutul European, Iași, 2006, pag. 22 -23.
 Vl. Trebici, Genocid și demografie, Editura Humanitas, București, 1991, pag. 133
 D. Enăchescu, M. G. Marcu, Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București, 1995, pag.
118-119
 Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
 G. Poede, Politici sociale, Moldova, Iași, 2002, pag. 173.
 N. Neamțu, Managementul serviciilor d e asistență socială, Editura Motiv, ClujNapoca, 2001, pag. 11 -12.
 Verza, Schiopu, 1987, pag. 277
 M. E. Sorescu, I. Berilă, Asistența socială – sistem și profesie, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pag .
10-11.
 M. Popescu, coord. Pop L . M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002, pag. 105 -106.
 Corina Buzdugan, Obiectul raportului juridic, Editura Argonaut, Cluj -Napoca, 2005, pag. 12.
 Elena M. Fodor, Drept administrativ, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008, pag. 9 -10.

61  Goodman, 1992, pag.112

Mijloace de informare electronică:
 https://lege5.ro/Gratuit/gi4diobsha/asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice -lege-292 2011?dp=gu4tinbsgiytg
 https://www.scrigroup.com/sanatate/asistenta -sociala/LUCRARE -DE-LICENTA -ASISTENTA -S94271.php
 http://oaji.net/articles/2015/2064 -1432808111.pdf
 http://cnpv.ro/wpco ntent/uploads/2020/03/Protectia_sociala_a_persoanelor_varstnice_si_drepturile_acestora.
pdf
 https://www.prostemcell.ro/articole -prestatii -sociale/asistenta -sociala.ht ml
 https://lege5.ro/Gratuit/gi3dmnbx/legea -nr-17-2000 -privind -asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice
 https://www.pharma -business.ro/asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice/

62 CURRICULUM VITAE

INFORMAȚII PERSONALE Silvana Andrada Horincar

str. Melodiei, nr. 9/12, 430376 Baia Mare (România)
0753704248
silvanna.andrada@gmail.com
Sexul Feminin | Data nașterii 28/08/1996 | Naționalitatea română

STUDIILE PENTRU CARE
SE CANDIDEAZĂ MASTERAT – Asistența și incluziunea socială a persoanelor vârstnice cu
dizabilităță
EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

15 Mai 19 –Prezent Asistent social
Casa Județeană de Pensii Maramureș – Compartiment Experti Ză Medicală
a Capacității de Muncă
str. Hortensiei, nr. 1A, – Baia Mare (România)
www.pensiimaramures.ro
Tipul sau sectorul de activitate Administratie publică și apărare; asigurări
sociale obligatorii
1 Feb 16 –1 Oct 18 Funcționar documentare
SC BIRO THEC SRL, Baia Mare (România)
– Prelucrare documente
– Recondiționa re documente
– Arhivare documente
– Gestionare arhivă
EDUCAȚIE ȘI FORMARE

1 Oct 20 –Prezent MASTERAT – Asistența și incluziunea socială a persoanelor
vârstnice cu dizabilități
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar de Nord Bai a Mare, Baia Mare (România)
1 Oct 15 –1 Iul 18 LICENȚĂ – Asistență socială
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar de Nord Baia Mare, Baia Mare (România)
15 Sept 11 –15 Iun 15 LICEU
Colegiul Național Mihai Eminescu Baia Mare, B aia Mare (România)

63

15 Sept 05 –15 Iun 11 GIMNAZIU
Școala Gimnazială cu clasele I -VIII George Coșbuc Baia Mare, Baia Mare (România)
COMPETENȚE PERSONALE

Limba(i) maternă(e) română

Limbile străine ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
engleză B1 B1 B1 A2 B1
franceză B1 B1 B1 B1 B2
italiană B2 B2 B1 B1 B1
Competențe lingvistice – BACALAUREAT
spaniolă B1 B1 B1 B1 B1

Competențe de
comunicare – Bune abilități de comunicare
Competențe
dobândite la locul de
muncă – capacitatea de a munci în echipă
– rezistența la situații solicitante
Competențele digitale AUTOEVALUARE
Procesarea
informației Comunic
are Creare
de
conținut Securitat
e Rezolv
area de
proble
me
Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
independent Utilizator
independen
t

Competențe digitale – BACALAUREAT
Permis de conducere B

64

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnata HORINCAR SILVANA ANDRADA, legitimată cu CI seria MM nr. 757732,
CNP 2960828245034, absolventă a Universită ții Tehnice din Cluj -Napoca, Centrul Universitar de Nord
din Baia Mare, Facultatea de Litere, programul de studii MASTERAT – ASISTEN ȚA ȘI
INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE CU D IZABILITĂ ȚI, promoția 2020,
declar pe proprie răspundere că am redactat lucrarea de finalizare a studiilor de disertație cu respectarea
regulilor dreptului de autor, conform actelor normative în vigoare. ( Legea nr. 329/2006 ).
Pentru eli minarea acuzațiilor de plagiat _
 Am executat lucrarea personal, nu am copiat -o și nu am cumpărat -o, fie în în întregime, fie parțial ;
 Textile din surse românești, precum și cele traduse din alte limbi au fost prelucrate și sintetizate,
rezultând un text original;
 In cazul utilizării unor fraze citate exact, au fost indicate sursel e bibliografice corespunzătoare
imediat după frazele respective.
Am luat la cunoștință că existențaunor părți nereferențiale sau întocmite de alte persoane
poate cond uce la anularea diplomei de master.

Data : 01.07.2020 Semnătura: