Evaluarea impactului ș i relevan ței programelor de [628498]

DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚ Ă SOCIALĂ
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚ Ă SOCIALĂ
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Evaluarea impactului ș i relevan ței programelor de
dezvoltare personală (Bee Brave), asupra copiilor
din Centrele de Plasament din Bucure ști –
septembrie – august 2016- 2017

Profesori
LAZĂR Florin
GABA Daniela
Student: [anonimizat]

2019

1

Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………………………………………………………………… 2
Cadrul teoretic ……………………………………………………………………………………………………………………………. 4
Stabilirea întrebărilor de cercetare (pentru metodologia calitativă) ………………………………………………….. 6
Definirea și operaț ionalizarea c onceptelor ……………………………………………………………………………………… 7
Descrierea metodologiei de cercetare ……………………………………………………………………………………………. 8
Realizarea instrumentul de cercetare …………………………………………………………………………………………… 11
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 14

Introducere1

Prin lucrarea de fa ță, doresc să aduc în aten ția subiec ților interesa ți de via ța socială,
necesitatea evaluării programelor sociale, dar și de dezvoltare personală a căror activitate se
desfăș oară în Centrele de Plasament, și ai căror beneficiari direcț i sunt copiii, iar cei indirec ți sunt
familia (dacă există), institu ția interesată.
Lucrarea debutează cu prezentarea generală a eviden țierii importan ței și relevan ței temei
alese pentru societate, continuă cu o trecere în revistă a literaturii de specialitate, considerată a fi
relevantă pentru subiectul ales, apoi se aduc în vedere întrebările de cercetare. Ulterior se definesc conceptele cheie, se operaț ionalizează (av ându- se în vedere dimensiunile afectate ș i indicatorii
specifici), ț inându- se cont de obiectivele propuse, dar ș i de întrebările de cercetare.
Discutăm în continuare despre tipul de cercetare ales, în acest caz fiind calitativă –
longitudinală, metoda de cercetare propusă, tehnicile și instrumentele de cercetare propuse. Se vor
menționa atât limitele cercetării cât și universul acesteia.
Este din ce în ce mai clar că fac torii care stau la baza dez voltării armonioase a copilului
depind de cantitatea ș i calitatea interacț iunilor la care este expus de- a lungul dezvoltării sale.
1 Subiectul copiilor institu ționalizaț i poate fi regăsit interesant dezvoltat în Copiii abandonaț i ai României, Priva țiune,
dezvoltare cerebrală și eforturi de recuperare, Nelson, Charles, Fox, Nathan, Zeanah, Charles, Ed. Trei, 2014,
Bucure ști, traducere: Simona, Reghintovschi. Pentru lucrarea de fa ță, sugestie de consultare: Dezvoltarea
socioemo țională, p. 258
2

Interac țiunile timpurii confirmă teoriile dezvoltării sub aspect social2, Vygotsky
remarcând că procesele noastre mentale î și au baza în interacț iunile sociale timpurii, manifesta te
între persoana care îngrijeș te și copil.
„Evaluarea impactului ș i relevan ței programelor de dezvoltare personală (Bee Brave),
asupra copiilor din Centrele de Plasament din Bucure ști – septembrie – august 2016- 2017”
Prin evaluarea programelor înțelegem, însăș i procesul prin care sunt urmărite modalită țile
în care resursele de tip financiar, uman, material, de timp sunt utilizate. Ne interesează rezultatele
în urma activită ților desfă șurate, analiza efectelor, relevan ței și a impactului programului, în cazul
de faț ă a celui de dezvoltare personală asupra copiilor din Centrele de Plasament din Bucure ști.
În această etapă evaluativă se vor lua în considerare resursele individuale ale
beneficiarilor, mobilizate pentru obț inerea unor rezultate satisfăcătoare, atât în cadrul de referin ță
0, cât ș i în cadrul de referin ță 1.
Atunci când vorbim despre eficienț a unui program social, în acest caz de dezvoltare
personală, avem în vedere și factorul economic (analiză cost -beneficiu), pentru că ne inte resează
dacă resursele acordate au fost învestite corespunzător, dacă ar fi existat alte alternative mai puț in
costisitoare și dacă al ți beneficiari ar putea accesa acest tip de programe (extinderea programului
la un număr mai mare de beneficiari). Evaluar ea programelor de tip non -cognitive, răspunde
necesităț ii impactului ș i relevan ței avute asupra beneficiarilor pentru o perioadă mai mare de timp.
„Evaluarea este colectarea sistematică de informaț ii despre activită țile, caracteristicile
și rezultatele programelor pentru a fi utilizate de anumite persoane cu scopul de a reduce
nesiguranț ele, pentru a spori eficacitatea ș i a lua deciziile oportune în legătură cu programele
respective.” (Gârboan, 2007, p. 3)
Plusul în dome niu adus de acest tip de evaluări, se poate rezuma astfel:
• presupune îmbunătă țirea programului;
• presupune colectarea rezultatelor relevante în vederea replicării sale;
• utilizarea datelor colectate în vederea multiplicării sau închiderii programelor redundante;
• adaptarea programului la nevoile ș i interesele beneficiarilor.
Pe de altă parte, prin evaluarea programului putem afla care sunt „efectele neinten ționate
și nedorite, în vederea sprijinirii managementului organizării eficiente a intervenț iilor, a oferirii
unor informaț ii relevante ș i necesare pentru transparenț a și promovarea programului, a unor
2 Vezi Implications of Vygotsky's Zone of Proximal Development

3

feedbackuri utile pentru replicarea programului în alte locaț ii, în alte domenii de interven ție sau
pentru alte categorii de beneficiari.” (Cojocaru, 2000, p. 14)
Modalitatea prin care evaluarea este formulată și utilizată ne ajută să găsim noi modalită ți
de cunoa ștere, explicare ș i înțelegere a fenomenelor care au loc în timpul ș i după desfă șurarea
programului. În cazul selectat de mine, putem afla informa ții despre modelele teoretice folosite în
cadrul programului, efectele rezultate, interacț ionând cu diverse categorii de beneficiari în situa ții
sociale multiple.
„Testarea teoriilor generale (Conrad ș i Buelow, 1990), prin compararea modelelor
observate cu modelele teoretice sau conceptuale predictive (Mark, 1990, p. 38) este considerată
un proces pentru dezvoltarea unor noi teorii.” (Cojocaru, 2000, p. 16)
Obiective generale :
• conștientizarea capacit ății copilului de a se adapta activ la viața socială după terminarea
programului de dezvoltare personală;
• capacitatea copilului de a face faț ă în situa ții de dificultate;
• evaluarea impactului ș i relevan ței programului de dezvoltare personală Bee Brave asupra
copiilor din Centrele din Plasament din Bucure ști martie -decembrie 2017.
Obiective specifice:
• identificarea schimbărilor la nivelul adaptării psiho -sociale a copiilor după ie șirea din
sistem;
• evidenț ierea importan ței accesului beneficiarilor în cadrul programului de dezvoltare
personală pentru însuș irea aptitudinile non- cognitive urmărite.
Cadrul teoretic
• Cojocaru, Ș tefan – Evaluarea programelor de asistenț ă socială, ed. Polirom, 2000, Ia și
• Dumitrana, Magdalena, Copilul institu ționalizat , Ed. Didactică și Pedagogică, 1998,
Bucure ști
• Gârboan, R ., Evaluarea programelor , articol în Transilvana . Review of Admin . Sciences,
19/2007, p. 134-
144, http://www.politicipublice.ro/uploads/Analiza_politicilor_publice_si_evaluarea_programel
or.pdf
• Golea, M., Bódi, D., C., The evaluation of a profess ional development program in social
work. Using SWOT anal ysis as an evaluation method, articol în Bulletin of the Transilvania
4

University of Bra șov, seria VIII, Social Sciences, Law, edi ția 9 (58), numărul 2,
2016, http://webbut.unitbv.ro/BU2016/Series%20VII/BULETIN%20I/19_Bodi.pdf
• Karóly, Mike, Ș andor, Dan, Sorin et al., Analiza politicilor publice ș i evaluarea
programelor în administraț ia publică, articol în Transilvania Review of Administrative
Sciences, p. 58- 63, http://webbut.unitbv.ro/BU2016/Series%20VII/BULETIN%20I/19_Bodi.pdf .
• Neacș u, Ion, Mare ș, Rodica (coordonatori), Managementul calităț ii în protec ția socială a
copilului, tânărului ș i familiei, Ed. Semn E, 2002, Bucure ști
• Neam țu, C., C., Gheruț , A., Psihopedagogie specială, Ed. Polirom, 2000, Ia și
• Neam țu, George (coord.), Tratat de asisten ță socială, cap . „Construc ția metodologică a
asisten ței sociale” , autor: Alina Hurubean , Editura Polirom, Ia și, 2003
• Opre, A., Beng, O, Apolzan, E., Analiza practicilor psihoeducaț ionale privind dezvoltarea
abilită ților non- cognitive la copii ș i adolescen ți, ed. Alpha Mdu, 2018,
Buzău , www.unicef.ro/wp -content/uploads/RaportFinalC.pdf
• Pânișoară, Ion, Ovidiu, Dobridor, Negre ț, I., Știința învăț ării de la teorie la practică, Ed.
Polirom, 2008, Ia și
• Petrescu, Claudia, Evaluare componentelor de bază a programelor sociale , articol în
Revista de Sociologie, ed. Mica Valahie, 2004,
Bucure ști, https://books.google.ro/books?id=_kwbDgAAQBAJ
• Posavac, Raymond G. Carey, Program evaluation: methods and case studies , edi ția 5,
1997, https://trove.nla.gov.au/ work/9180912
• Preda, M., Duminică, Gelu, Cace, Sorin, Evaluarea programelor pentru comunităț ile de
romi din România, Programul Na țional pentru Dezvoltarea României,
2005, www.agentiaimpreuna.ro/files/…/Evaluare_programe_romi.pdf
• Scriven, Michael , The methodology of evaluation, 1996, https://eric.ed.gov/?id=ED014001
• SOS Satele Copiilor, Suport de curs – dezvoltare personală, București,
2016, https://www.sos -satelecopiilor.ro/wp -content /uploads/2016/09/Dezvoltare –
personala.pdf
• SOS, Satele copiilor, Material tradus în cadrul proiectului „ International Child
Development Program – strategie de prevenire a inegalităț ilor, violen ței sociale ș i
familiale” ,https://www.sos -satelecopiilor.ro/wp -content/uploads/2015/03/Ce -ne-au-invatat –
cercetarile.pdf
• Tayebeh Fania, Farid Ghaemi, Implications of Vygotsky’ s Zone of Proximal Development
(ZPD) in Teacher Education: ZPTD and Self -scaffolding, www.sciencedirect.com ,
5

• Ulrich, Cătălina, Evaluarea impactului după implementarea programelor de formare ,
2009, https://www.academia.edu/4316358/Evaluarea_impactului_dup%C4%83_impleme
ntarea_programelor_de_formare_Ulrich_and_Voicu_2009
• Yin, K., Robert, Case Study Research Design and Methods , 5th edition, articol în Canadian
Journal of Program Evaluation, 2014 (postat în martie
2016) https://www.researchgate.net/publication/308385754_Robert_K_Yin_2014_Case_
Study_Research_Design_and_Methods_5th_ed_Thousand_Oaks_CA_Sage_282_pages

Pentru a eviden ția relevan ța resurselor citate anterior, mă voi opri asupra câtorva exemple,
după cum urmează:
 „Evaluarea programelor este o nouă și foarte interesantă știință socială
aplicată. Misiunea sa este de a sprijini îmbunătăț irea calită ții serviciilor umane. Ea
este o colecț ie de metode, abilită ți, capacităț i și sensibilită ți necesare pentru a
determina dacă un anumit serviciu social este necesar și dacă este posibil ca el să fie
utilizat, dacă se depun suficiente eforturi pentru a satisface ne voile sociale identificate ,
dar nesatisfăcute încă, și dacă serviciile oferite satisfac nevoia la un nivel rezonabil al
costurilor în raport cu efectele lor.” (Posavac, 1997)
 În mod obi șnuit, studiile de caz se construiesc având în vedere metode
precum interviul, observa ția, studiul documentelor sociale. Cercetarea se poate extinde
pe un interval mai mare de timp, astfel încât impactul unor servicii, programe, dar ș i
efectele lor pot fi urmărite în timp real. Prin metoda studiului de caz, refacem firul istoriei împreună cu beneficiarul sau cu un grup de beneficiari. (McLeod, 2017)
 „Descoperirea identită ții vine prin impulsul vocilor, prin abilitatea
ascultării propriei esenț e, prin reac țiile lor ș i prin ce se întâmplă în interior. După
Maslow, este un mod experimental de educaț ie care nu va conduce către altă instituț ie
educa țională paralelă, ci este un alt fel de ș coală. ” (Pânișor, 2008, p. 143)
Stabilirea întrebărilor de cercetare (pentru metodologia calitativă)
a. Care sunt criteriile ș i metodele utilizate pentru a selecta beneficiarii grupului ț intă?
b. În ce măsură activităț ile programului de dezvoltare personală răspund priorită ților/nevoilor
grupului ț intă?
c. Ce impact a avut programul asupra beneficiarilor?
6

Definirea și opera ționalizarea conceptelor
În această etapă se definesc conceptele incluse în ipoteză(e) sau în întrebările de cercetare
și care au identi ficate deja prin consultarea literaturii de specialitate. Prin opera ționalizare se vor
stabili dimensiunile ș i indicatori pentru fiecare concept utilizat. Este important ca indicatorii să
reflecte conceptele (să fie în acord cu defini ția dată conceptului).
 evaluarea unui program – presupune măsurarea rezultatelor actuale în condi țiile unor
interven ții concrete; motiv pentru care explica țiile, descrierile evaluării pot fi utilizate în
vederea îmbunătă țirii, replicării, multiplicării sau închiderii programului. (Cojocaru, 2000)
 dezvoltare personală – se referă la o schimbare, la o îmbunătăț ire personală. Atunci când
vorbim despre dezvoltare personală, ne referim la competen țele de via ță, abilită țile socio –
emoționale, gestionarea stresului, creativită ții, motiva ției, rezilien ței, a muncii în echipă ș i
a timpului. „Conceptul de autocunoaș tere se referă la procesul de explorare și structurare
a propriilor caracteristici (de exemplu, abilităț i, emo ții, motiva ții, atitudini, credin țe,
mecanisme de apărare și adaptare etc.) în urma căreia rezultă imaginea de sine a
persoanei. Func ția eficientă în mediul socio -profesional contemporan este facilitată de
capacitatea de autocunoaș tere ș i autoreglare eficientă a persoanei.” (SOS, 2016, p. 5)
 evalu are de impact – se referă la beneficiile pe care le au participan ții în urma participării
în cadrul unui program, la rezultatele finale ale acestuia (care pot fi observate în
comportamentul non- cognitiv în acest caz) , dar ș i la efectele indirecte care se observă
asupra beneficiarilor indirec ți (familia, institu ția). Analiza de impact nu se focalizează doar
pe identificarea rezultatelor de ordin pozitiv ci ș i asupra celor negative neinten ționate.
 evaluarea relevan ței – se referă la măsura în care programul ș i activită țile sale răspund
concret nevoilor grupului ț intă. „Totodată, relevanț a se referă și la modul în care
programul evaluat răspunde nevoilor beneficiarilor și comunităț ilor din care fac parte
aceștia și la fel în care interven țiile realizate se poziț ionează în contextul mai general al
problematicii abordate ș i al priorită ților politicilor aplicate pentru rezolvarea
problemelor specifice grupului -țintă.” (Cojocaru, p. 25)
Operaț ionalizarea conceptelor cheie:
Nr.
Crt. Dimensiune Indicatori
1. Psihosocială • Capacitatea copiilor de a se adapta
satisfăcător la viaț a de după program;
7

(beneficiarii
direcț i) • Nivelul de toleran ță la frustrare și
situa ții stresante;
• Satisfacț ia beneficiarilor
programului;
• Abilită ți și deprinderi noi
dobândite;
• Starea de bine în general;
• Sănătatea mentală îmbunătăț ită;
• Creșterea calităț ii vie ții;
• Modificări comportamentale
(dezvoltarea și men ținerea relaț iilor interpersonale
pozitive, setarea unor scopuri personale).

2. Economică
(furnizorii de servicii) • Utilizarea corespunzătoare a
resurselor;
• Volumul investi țiilor și rezultatele
reieș ite;
• Durata vieț ii programului;
• Scăderea unor cheltuieli, de sănătate
mentală spre exemplu;
• Beneficii în sfera educaț iei
cognitive;
• Numărul de persoane care au
beneficiat de formarea acestor abilităț i – non-
cognitive;

Descrierea metodologiei de cercetare
Cercetare evaluativă longitudinală (pentru a înț elege fenomenul, comportamentul
beneficiarului – impactul și relevan ța programului – trebuie să ne uităm în trecutul său de la timpul
0 până la timpul 1).
8

Studii de caz, analiza documentară, discuț ii cu beneficiarii direc ți – copiii, familia (dacă
există), dar ș i cu echipa furnizoare a programului de dezvoltare per sonală.
• Studiile de caz sunt utile în astfel de cercetări deoarece reuș esc să surprindă în ansamblul
lor complexitatea fenomenului, incluzând aici schimbările survenite într -o anumită
perioadă de timp și condi țiile contextului în care s -au produs. Yin menț ionează 2 (două)
motive pentru care acest tip de abordare este benefic în studiile de caz: aduc explicaț ii
asupra fenomenului; evaluarea principală va fi alcătuită din mai multe evaluări. Pe de altă
parte, studiul de caz ne oferă posibilitatea de a putea î nțelege dacă programul și activită țile
prezentate sunt suficient de bune ș i utilizează resursele corespunzător.
Am propus colectarea de date în urma realizării a aproximativ 10 studii de caz, având în
vedere următoarele:
 corelaț iile dintre obiectivele p ropuse ș i caracteristicile beneficiarilor selecta ți;
 adaptarea ofertei programului la nevoile subiec ților;
 armonizarea la cerin țele societăț ii (via ța de după dezinstituț ionalizare);
 percep țiile pe care le au beneficiarii faț ă de programul de dezvoltare personală;
 percep țiile pe care le au beneficiarii despre propria persoană;
Analiza/evaluarea programului de dezvoltare personală, va fi realizată în cadrul unui
demers care va cuprinde mai multe etape:
 etapa 1: analiza documentelor justificative (dinainte a începerii programului, din timpul
programului ș i după finalizarea programului);
 etapa 2: observa ții realizate în timpul interviurilor;
 etapa 3: interviuri individuale:
 cu beneficiarii direcț i (copiii selecta ți);
 cu furnizorii de servicii de dezvoltare non- cognitivă;
 etapa 4: interviuri focalizate pe grup:
 cu beneficiarii;
 cu furnizorii de servicii.
Rezultatele ob ținute, reprezintă o preocupare esenț ială deoarece evaluările de impact și
relevan ță utilizează mai multe date. Pentru a aprecia cu adevărat informa țiile surprinse, acestea
trebuie aflate direct de la subiecț ii implica ți.
• Interviul individu al = utilitatea acestei tehnici, în situa ția de faț ă se remarcă prin aceea
că: numărul subiec ților analiza ți este restrâns (10). Evaluatorul va urmări modalitatea în
9

care resursele programului au fost utilizate, astfel concentrându -se asupra impactului ș i a
relevan ței.
Interviul este un important instrument de culegere a datelor, având drept scop înț elegerea
și explicarea fenomenelor sociale ș i umane.
Ghidul de interviu reprezintă „un ansamblu organizat de teme, subteme și indicatori,
care structurează activitatea de ascultare și de interven ție a investigatorului în procesul
comunicării.” (George Neamțu (coord.), 2003, p. 303)
• Analiza documentară = „este sursa de informa ții cel mai adesea exploatată de către
evaluatori, mai ales din motive de economie de resurse: timp, bani, personal.” (Karóly,
s.a., p. 60) Datele vor fi colectate atât din arhiva Centrelor de Plasament, cât ș i din arhiva
furnizorilor de servicii.
• Observa ția = ca tehnică de culegere a datelor empirice, se aplică în acest caz în mediul de
viață a copilului. În general, presupune contactul vizual cu beneficiarii, cu ajutorul cărora
putem obț ine următoarele tipuri de date: manifestările de conduită (comportamentul
individual), aspecte legate de comportamentul interpersonal (limbajul verbal ș i non- verbal,
calitatea și claritatea transmiterii mesajului), aspecte referitoare la mediul social (re țeaua
de relaț ii).
Datele ob ținute trebuie notate imediat într -un jurnal urmând a fi analizate ulterior; datele
pot fi extrem de importante pentru proces. Evaluatorul se va concentra ș i asupra colectării unor
serii de date prin analiza activită ților specifice programului. De exemplu, în cazul în care observă
o atitudine de mirare a copiilor atunci când ace știa intră în sala de activită ți practice, acesta poate
investiga ulterior condi țiile în care ei realizează jocurile propuse prin program, în vederea
dezvoltării personale.
• Focus grupul = este considerat a fi deseori o metodă calitativă, deoarece presupune
interacț iunea dintre participan ți. În această situa ție ne interesează informaț iile pe care
aceștia ni le livrează, dar și modalitatea de discutare. Focus grupul este constituit și aplicat
structurat asupra grupului special constituit, pe o temă dată, în vederea aflării informa țiilor
despre impactul ș i relevan ța programului de dezvol tare personală Bee Brave.
Se vor selecta aproximativ 10 tineri din diferite Centre de Plasament din Bucure ști care
au beneficiat de programul de dezvoltare personală Be e Brave. În acest sens, propun e șantionarea
neprobabilistică cu scop predefinit (pentru că ne interesează percep ția asupra impactului ș i
relevan ței programului de dezvoltare personală). Unitatea de analiză fiind cei aproximativ 10 copii
10

din Centrele de Plasament din Bucure ști, iar unitatea de înregistrare fiind copilul beneficiar al
programului de dezvoltare personală Bee Brave.
Limite: poate fi dificil de măsurat; rezultatele trebuie utilizate cu precau ție, pentru că se
focusează pe cazuri particulare; din cauza faptului că descriem realitatea subiectului, nu ne vom
putea folosi nic iodată de ipoteze; documentele avute ar putea să nu con țină datele corecte în
totalitate, mai ales cu privire la rezultatele programului. Deoarece obiectivul principal al cercetării a fost evaluarea impactului ș i relevan ței programului de dezvoltare personală Bee Brave dedicat
copiilor din Centrele de Plasament din Bucure ști, lipsa evaluării cu acelaș i instrument al altor
centre unde acelaș i tip de program este desfă șurat, cu acelaș i tip de activită ți, pe acelaș i număr de
subiec ți, cu caracteristici similare, pe o perioadă de timp similară – ca modele de comparaț ie,
determină imposibilitatea generalizării rezultatelor investiga ției la popula ția institu țiilor de
asisten ță socială de tip Centru de Plasament.
Pe viitor ar fi interesantă și realizarea unei comparaț ii a impactului ș i relevan ței cu
institu ții de tip centru de plansament care oferă programe similare.
Realizarea instrumentul de cercetare
În această etapă se vor construi instrumentele sau instrumentul de cercetare
corespunzătoare/ -tor metodelor de cercetare alese. Instrumentele de cercetare trebuie să fie
elaborate în concordan ță cu etapele anterioare stabilirii metodologiei cercetării (obiectivele
cercetării, ipoteze/întrebări de cercetare, operaț ionalizare).
Ghid de interviu semi -structurat (Atkinson, 2006, p. 72)
A. Ghid de interviu semi -structurat pentru copiii beneficiari ai programului Bee Brave
(durată: maxim 50 minute)
Vârsta interlocutorului_______ Sexul/genul____
Dată ZZ/LL/AAAA

Bună ziua, numele meu este__________________________
Scopul acestui interviu este să aflăm părerea Dvs. cu privire la programul de dezvoltare
personală Bee Brave, unde ați fost selectat în perioada septembrie -august 2016- 2017. Sunt
interesat/ă de problemele pe care le- ați întâmpinat, dar ș i de rezultatele pozitive din prezent.
11

Dacă sunte ți de acord, doresc să înregistrez această discu ție, pentru a evita orice denaturare
a informa țiilor oferite. Discu țiile purtate vor rămâne sub prot ecția confiden țialită ții. Doar un scurt
rezumat va fi publicat, fără menț ionarea datelor cu caracter personal.
Semnătura_______________
Înțeleg ș i sunt de acord cu____________________
Cercetător____________________________ Director de institu ție_________________________________
Număr de acces ___________________

1. Pentru început, vă rog să îmi spune ți cum a ți fost selectat/ă să faceț i parte
din program?
2. Cine v -a influen țat cel mai mult ș i de ce?
3. Menționați-mi activitatea Dvs. preferată și de ce?
4. Ce instrumente, materiale utiliza ți de regulă pentru desfă șurarea
activită ților?
5. Descrieț i-mi o zi care v -a marcat pozitiv, atunci când desfă șurați diverse
activită ți.
6. Descrieț i-mi pe scurt un moment care v -a marcat negativ.
7. Cum a ți colaborat cu echipa pr ogramului?
8. Care consideraț i că sunt punctele Dvs. forte după terminarea programului?
Vă rog să îmi explica ți de ce le consideraț i astfel.
9. Care au fost activităț ile în care v -ați implicat cel mai mult?
10. Care sunt abilită țile, deprinderile Dvs.?
11. Care vă sunt limitele?
12. Ce abilită ți/deprinderi vă sunt necesare ș i vă lipsesc?
13. Spune -mi câteva lucruri pe care nu ați vrea să le uitați acum că programul s –
a sfârșit .
14. În loc de final, vă rog să îmi spune ți ce anume aț i schimba la acest program?
Motiva ți vă rog.

Vă mulțumesc !

12

B. Ghid de interviu semi -structurat pentru echipa programului (maxim 35
minute)
1. În ce măsură activităț ile realizate sunt adaptate nevoilor membrilor grupului
țintă?
2. Care sunt criteriile ș i metodele utilizate în vederea selectării grupului ț intă?
3. În ce măsură personalul implicat în derularea programului s -a asigurat de
selectarea copiilor?
4. Cum s -a îmbunătă țit calitatea vie ții beneficiarilor?
5. Ce impact a avut programul ș i activită țile desfăș urate nu doar asupra
beneficiarilor direcți ci și asupra instituției ?
6. Ce factori externi/interni au încetinit ob ținerea rezultatelor?
7. Există rezultate neaș teptate? Detalia ți vă rog.
8. Care sunt dovezile pe care le putem utiliza pentru a demonstra că rezultatele
sunt efectele activităț ilor desfă șurate?
9. Care au fost activităț ile în care beneficiarii s -au implicat cel mai mult?
10. În ce măsură programul poate fi replicat și altor beneficiari din aceeași
categorie și cu același caracteristici?
11. Cum s -au modificat comport amentele beneficiarilor după terminarea
programului?
12. Ce anume aț i modifica în cadrul acestui program?
Vă mulțumesc !

13

Bibliografie

Cojocaru, Ș., Evaluarea programelor de asistenț ă socială, Polirom , Bucure ști, 2000
SOS, satele copiilor, Suport de dezvoltare personală, Bucure ști, 2016 [Online] https://www.sos –
satelecopiilor.ro/wp -content/uploads/2016/09/Dezvoltare -personala.pdf [Accesat: 0 4.2019]
Gârboan, R., Evaluarea programelor , Transylvanian Review of Administrative Sciences , Volumul 19,
2007, p. 134 -144
[Online] http://cache.oalib.com/cache?m=26866B9A17 53986C7C2E4870BBE56E46.pdf , [Accesat:
04.2019]
George Neam țu (coord.), Construcț ia metodologică a asistenț ei sociale în: Tratat de asisten ță socială,
Polirom, Iași, 2003
Karóly, M. Ș. D. S., s.a. Analiza politicilor publice și evaluarea programelor în administraț ia publică.
Transilvania Review of Administrative Sciences , pp. 58 -63,
[Online] http://www.politicipublice.ro/uploads/Analiza_politicilor_publice_si_evaluarea_programelor.p
df, [Accesat: 04.2019]
McLeod, S., 2014, [Online] https://www.simplypsychology.org/case -study.html, [Ac.: 04.2019]
Posavac, E. J. R. G. C., Program evaluation : methods and case studies, 1997
[Online] https://trove.nla.gov.au/work/9180912 , [Accesat: 04.2019]

14