Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din [628484]

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

CUPRINS
CONCEPTUL DE MENTENA NȚA ………………………….. ………………………….. … 5
CAP.I SISTEME DE MENTENANȚ Ă A ECHIPAMENTELOR
TEHNOLOGIC E ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
I.1 MENTENANȚA CORECTIVĂ ………………………….. ………………………….. …. 5
I.2 ÎNTREȚINEREA FUNCȚIO NALĂ CURENTĂ ………………………….. ………. 5
I.2.1 ORGANIZAREA OPERAȚIEI DE CURĂȚIRE, ÎNDEPĂRTARE A
IMPURITĂȚILOR ȘI AGENȚILOR POLUANȚI ………………………….. …….. 6
I.2.2 ORGANIZAREA OPERAȚIEI DE LUBRIFIERE ………………………….. 6
I.2.3 ORGANIZAREA URMĂRIRII ZILNICE A COMPORTĂRII ÎN
FUNCȚIONARE A MIJLOACELOR FIXE ………………………….. ……………… 6
I.3 MENTENAN ȚA PREVENTIV Ă ………………………….. ………………………….. .. 5
I.3.1 ÎNTREȚINEREA FUNCȚIONALĂ PERIODICA DE TIP
PREVENTIV -PLANIFICAT ………………………….. ………………………….. ……… 6
I.3.1.1 ELEMENTE DEFINITORII SPECIFICE SISTEMULUI ………….. 6
I.3.1. 2 OPERAȚ IILE SPECIFICE SISTEMULUI ………………………….. …. 6
I.3.2 SISTEMUL DE REVIZII TEHNICE ȘI REPARAȚII ……………………… 6
I.3.2.1 REVIZIA TEHNICĂ ………………………….. ………………………….. ….. 6
I.3.2.2 REPARAȚIA CURENTĂ (Rc) ………………………….. ………………… 6
I.3.2.3 REPARAȚIA CAPITALĂ ………………………….. ………………………. 6
I.4 MENTENAN ȚA PREDICTIV Ă ………………………….. ………………………….. … 5
I.5 CRITERII DE ALEGERE A SISTEMULUI DE MENT ENAN ȚĂ …………… 5
CAP.II FIABILITATE SI MENTE NABILITATE ………………………….. …………. 6
II.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.3.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
II.3.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
II.4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.4.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
II.4.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
II.5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.7 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
II.7.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
II.7.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

II.7.3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
CAP. III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
III.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.7 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
CAP. IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
IV.1………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
IV.2………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
IV.3………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
IV.4………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
CAP. VI DISCU ȚII ȘI CONCLUZII ………………………….. ………………………….. . 69
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. …… 85

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

5

CONCEPTUL DE MENTENANȚĂ

Mentenan ța reprezint ă totalitatea activit ăților tehnico -organizatorice care au
ca scop menținerea în stare de funcționare, întreținerea și reparația sistemelor
industriale din cadrul unei organiza ții pentru asigurarea func ționării sistemului la
un grad c ât mai ridicat.
Prin activit ăți se pot in țelege opera țiile de întreținere a utilajelor, cl ădirilor,
infrastructurii sau SDV -urilor, menite s ă asigure func ționarea normal ă sau
dezvoltarea sistemului.
Cea mai important ă sarcin ă a mentenan ței este de a asigura disponibilitatea
pe termen lung a echipamentelor.
Dezvoltarea activității industriale, realizarea unor producții cât mai mari, la
calitate cât mai bună și cu costuri cât mai mici, au determinat orientarea
managementului firmelor și a experților în utilaje și echipamente spre elaborarea
unor măsuri organizatorice și tehnologii care să reducă opririle accidentale ale
utilajelor și reducerea timpilor de staționare în reparație, deci a costurilor de
mentenanță.

Fig. 1.1. Reprezentarea statistică a apariției defectelor la o mașină/echipament/sistem.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

6
CAP. I SISTEME DE MENTENANȚĂ A ECHIPAMENTELOR
TEHNOLOGIC E

Funcționarea în bune condiții a mijloacelor fixe din cadrul companiei este
strâns legată de activitatea de mentenanță.
Mentenanța reprezintă o combinare a tuturor acțiunilor tehnice si
administrative, inclusiv a acțiunilor de supraveghere, destinate menținerii sau
reducerii unui mijloc fix în starea care să -i permită îndeplinirea unei funcții cerute.
Activitatea de mentenanță are la bază organizarea logică a lucrări lor în
funcție de resurse, utilizarea mijloacelor automate de prelucrare a datelor,
reducerea costurilor de întreținere, reparații, stocaj, eliminarea opririlor accidentale
prin prevenirea unor deteriorări, dereglări, uzuri permanente etc.
Întreaga activit atea de mentenanță trebuie să se regăsească în sistemul de
calitate atât în Planul de mentenanță cât si în graficul detaliat de lucrări, activități si
servicii.
Echipamentele si utilajele din domeniile reglementate (ca de exemplu
recipientele sub presiune) se supun, în primul rând, reglementărilor specifice
legale.
În cadrul managementulu i activităț ii de mentenanță se deosebesc
următoarele sisteme de mentenanță:
– mentenanța corectivă;
– întreținerea funcțională curentă;
– mentenanța preventivă;
– mentenanț a predictivă.

1.1 MENTENANȚA CORECTIVĂ

Mentenanța corectivă este mentenan ța efectua tă după detectarea unui defect
și destinată readucerii mijlocului fix într -o stare care să -i permită îndeplinirea unei
funcții cerute.
Ea reprezintă ansamblul de măsuri ce se iau de către furnizorii si beneficiarii
de mijloace fixe care prin aplicarea lor asigură îmbunătă țirea constructivă si
funcțională a acestora, precum si înlăturarea unor defecte ce țin de fiabilitat ea și
mentenabilitatea lor.
Îmbunătă țirea constructivă se face prin reproiectarea unor piese ș i
subansambluri ce nu corespund exigen țelor practice, se uzează repede, au consum
mare de piese de schimb, au ac ționare incomodă, produc zgomot mare, vibra ții
puternice, etc.
Îmbunătă țirea func țională se aplică mijloacel or fixe care, din anumite
considerente, func ționează sub parametrii proiecta ți și, de obicei, această situa ție se

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

7
remediază prin proiectarea unor accesorii auxiliare, a unor SDV -uri cu func ții
multiple, etc.
Deficien țele ce țin de fiabilitatea ș i mentenabi litatea maș inii, utilajului sau
instala ției ies în eviden ță, de obicei, în perioada de garan ție, dar ș i cu ocazia
întreținerii ș i reviziilor periodice.
Mentenan ța corectivă se aplică pe toată durata de garan ție prevăzută de
constructorul mijlocului fix, în perioada de punere în func țiune ș i apoi, pe baza
înțelegerii și a comportării în timp.

1.2 ÎNTREȚINEREA FUNCȚIONALĂ CURENTĂ

Întreținerea funcț ională curentă a mijloace lor fixe la parametrii tehnici ș i
tehnologici proiectaț i repr ezintă o componentă a funcției de producț ie cu rol
important în creș terea eficienței economice ș i o comp onentă a sistemului de
mentenanță în vederea menț inerii în stare de funcț ionare a d otării, cu cheltuielile
minime ș i productivitate maximă.
Sistemul are la bază ansamblul de măsuri ce se iau de factorii de răspundere
pentru a se executa, în g eneral, zilnic o serie de operații specifice în vederea
funcț ionării normale a mijlocului fix.
Întreținerea funcț ională curentă se bazează pe operaț ii specifice fiecărui
mijloc fix. Principalele operații și verificări de întreținere sunt:
a) curăț irea, îndepărtarea impurităților și a agenților poluanț i la mijlocele
fixe din dotare. Aceste operaț ii se pot face de către fiecare muncitor
deservent, în cazul utilajelor de tip universal, ș i de personalul de
specialitate, în cazul utilajelor complexe.
b) lubrificarea sau ungerea mijloacelor fixe.
Aceste operații se aplică mijloacelor fixe de tip utilaje dinamice.
Operaț iile constau în completarea uleiurilor, vaselinelor, gresarea punctelor
de gresaj și se poate face descentralizat, de fiecare muncit or care deserveste utilajul
sau centraliza t, de personal de specialitate, în cazul utilajelor complexe.
Schimbarea uleiurilor se face numai centralizat, de către personal de
specialitate ș i sincronizat c u intervenț iile preventiv -planificate verific ări periodice
(Vp), revizii parț iale (Rp ), revizii tehnice (Rt), reparaț ii curente (RC1, RC2) si
repara ții capitale (RK).
c) urmărire a zilnică a comportării în funcț ionare a mijloacelor fixe.
Pentru realizarea oper ațiilor de întreținere funcțională curentă trebuie să se ia
anumite măsuri de natura tehnică, organizatorică și economică, și anume:
– fiecare muncitor deservent să fie instruit de către personalul de
specialitate d e la compartimentul de mentenanță asupra mo dului de
realizare a operaț iilor specifice;

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

8
– fiecare mijloc fix trebuie să pose de instrucț iuni de realizare a operațiilor
de întreț inere curente, programe si scheme de ungere, specificându -se
când se execută, cum se execută, cu ce mijloace se execută ș i de către
cine se execută;
– muncitorii deservenți, care execută aceste operaț ii, să posede materialele
și tot inventarul necesar operaț iilor specifice sistemului;
– fiecare muncitor deservent va urmări zilnic comportarea în exploatare a
mijlocului fix și va anunț a responsabilul de mentenanță din unitate, sau
chiar secția de reparaț ii mecano -energetică, funcț ie de organiza re, în
cazul în care apar defecțiuni ș i nu se pot remedia prin reglaj, strângeri,
limitări de curse, etc;
– fiecare mijloc fix să fie ziln ic controlat de responsabilul de mentenanță
asupra realizării concrete a întreț inerii curente;
– fiecare mijloc fix trebuie să posede bugetul său lunar de cheltuieli pentru
întreținerea funcțională curentă ș i la finele fiecărei luni se analizează
încadrarea în buget, luându -se măsuri de corecț ie.

1.2.1 ORGANIZAREA OPERAȚIEI DE CURĂȚIRE, ÎNDEPĂRTARE A
IMPURITĂȚILOR ȘI AGENȚILOR POLUANȚI

Realizarea obiectivului operației de curățire, îndepărtare a impurităților și
agenților poluanți presupune următoarele:
– întocmi rea de către responsabilul cu mentenanța ai unității a
instrucțiunilor pentru realizarea operației;
– nominalizarea personalului tehnic, responsabili cu mentenanța ai unității
pe specializări, care au atribuțiile în domeniile întreținerii curente de
natură m ecanică, electrică, electronică și altă natură și instruirea acestui
personal cu elemente de bază;
– instruirea practică a personalului deservent de către responsbilii cu
mentenanț a sau centraliza t de compartimentul de mentenanț ă pentru a
realiza în bune con diții operația de curăț ire, îndepărtare a impurităților și
a agenților poluanț i.
Responsabilii cu menten anța răspund de starea tehnică și buna întreținere ș i
depanare a mijloacelor fixe, urmăresc practic realizarea oper ației de curăț ire,
îndepărtarea impurităților și agenților poluanț i, care trebuie să se facă cu mijloace
adecvate pentru fiecare tip de mijlo c fix conform instrucț iunilor si graficul de
realizare.
Programul fixat este permanent si valabil în măsură egală pentru orice
muncitor deser vent, responsabilul cu mentenanț a din unitate sau de la nivel de
sucursală.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

9
Dotarea muncitorilor deservenț i cu inve ntarul necesar operaț iei se face de
responsabilii de mentenanț ă care răspunde de îndeplinirea acestor acțiuni.

1.2.2 ORGANIZAREA OPERAȚIEI DE LUBRIFIERE

Realizarea operaț iei de lubrifiere presupune:
– stabi lirea consumurilor de lubrifianți pe tipuri ș i sortimente de mijloace
fixe;
– întocmirea schemelor de ungere pentru fiecare mijloc fix;
– nominalizarea perso nalului tehnic la nivelul unităț ii, responsabil cu
lubrefierea, care au atribuț ii în domeniul lubrefierii mijloacelor fixe;
– responsabilul cu lubrefierea va fi instruit de resp onsabilul cu mentenanț a
al unităț ii de specializare mecanic ă, conform schemelor de ungere ș i a
programului fixat;
– schimbările de ulei care se fac sincronizat cu intervenț iile planificate vor
fi programate de responsabilul cu lubrifierea;
– lubrifierea de completare si gresare se face descentralizat si prin grija
responsabilului cu lubrifierea;
– determinarea numărului re sponsabililor cu lubrefierea pe unitate;
– nominalizarea mijloacelor fixe de care răspunde responsabilul cu
lubrefierea;
– instruirea practică a personalului deservent în cazul realizării de către
acesta a gresării ș i completărilor cu uleiuri;
– dotarea muncitor ilor deservenți cu dispozitive, vase ș i accesorii de
ungere, conform cerinț elor tehnice;
– organizarea aprovizionării, primirii, depozită rii, conservării, distribuirii ș i
gestionării uleiurilor și unsorilor noi ș i a recuperării celor uzate;
– stabilirea frecve nței de ungere după grafic;
– afisarea schemelor de ungere pentru fiecare mijloc fix;
– organizarea activităț ii de ungere astfel încât pierderile de uleiuri, unsori ș i
alte elemente să fie minime;
– repartizarea sarcinilor de ungere pe fiecare muncitor deservent pentru
completări de uleiuri si gresări (când este cazul).

1.2.3 ORGANIZAREA URMĂRIRII ZILNICE A COMPORTĂRII ÎN
FUNCȚIONARE A MIJLOACELOR FIXE

Realizarea urmăriri i zilnice a comportării în funcț ionare a mijloacelor fixe
presupune următoarele:
– nominalizarea parametrilor de urmărire a comportării în exploatare;

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

10
– stabilirea parametrilor de control, limitele de referință ș i întocmirea
schemelor cu parametrii urmăriți ș i limitele acestora;
– dotarea cu AMC -uri si SDV -uri de control;
– instruirea practică a personalului deservent în cazul realizării de către
acesta a urmăririi comportării în exploatare;
– instruirea practică a mecanicilor sau reglorilor de către responsabilii de
mentenanț ă, în vederea realiză rii operaț iei de urmărire zilnică.
Responsabilul de m entenanță din unitate urmărește și controlează în
permanenț ă :
– dacă personalul deservent își urmăreș te mijlocul fix în exploatare;
– dacă lucrează cu dereglări, disfuncții de ordin tehnic sau funcț ional;
– dacă mijlocul fix este fo losit la limita normală de fu ncționare;
– dacă reglo rii sau mecanicii urmăresc funcț ionarea normală a mijlocelor
fixe în limitele admise.
Orice abatere constatată de la exploatarea normală a mijloacelor fixe, a
folosirii lor peste limita admisă sau cu defecțiuni la diferite mecanisme es te pe loc
corectată sau reme diată de personalul de mentenanță sau de reparaț ie.
Urmărire a zilnică a comportării în funcț ionare a mijloacelor fixe din dotare
este o bligatorie atât pentru deservenț i cât si pentr u întregul personal de
mentenanț ă.

1.3 MENTENANTA PREVENTIVĂ

Ansamblu de activități specific de mentenanță care sunt efectuate pe
echipamente, sisteme, instalații, înainte de apariția unei defecțiuni, în scopul de a le
proteja, de a le preveni sau de a elimina / reduce orice risc de defectare / degradare
reprezintă mentenanța preventive.
Mentenanța Preventivă se realizează la intervale de timp predeterminate
sau conform unor criterii prestabilite cu scopul de a reduce probabilitatea de
defectare sau degradare a funcției in proces și limitarea consecințelo r unor
eventuale degradări.
Timpul de mentenanță preventivă este parte din timpul de mentenanță, pe
durata căruia, asupra unui mijloc fix , este executa tă o mentenanță preventivă ,
incluzând întârzierile tehnice și logistice, inerente mentenanței preventive .
Mentenanța preventivă cuprinde următoarele sisteme de mentenanță:
– întreținerea funcțională periodică de tip preventiv -planificat;
– sistemul de revizii tehnice si reparații preventiv -planificate.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

11
1.3.1 ÎNTRETINEREA FUNCȚIONALĂ PERIODICĂ DE TIP
PREVENTIV -PLANIFICAT
1.3.1.1 ELEMENTE DEFINITORII SPECIFICE SISTEMULUI

Sistemul de întreținere funcț ională periodică de tip preventiv -planificat se
interpune, în anumite situații , pentru anumit e mijl oace fixe, între sistemul
întreținerii funcț ionale curente ș i cel de revizii tehnice si rep arații .
El are ca scop prevenirea defecț iunilor cu o anumită probabilitate, care
permite cunoașterea, înainte de apariț ia avariilor, a pieselor car e trebuie înlocuite,
creându -se astfel posibilitatea dimensionării stocurilor d e piese de schimb, a
înlocuir ii lor când se impune ac est lucru, dar înainte de apariț ia defecte lor sau de
producerea avariilor .
Sistemul de întreținere funcț ională de tip preventiv -planificat deplasează
intervenț iile “înainte“ de defectarea mijloacelor fix e. Accentul în acest sistem se
pune pe “prevenirea“ nu pe înlăturarea defectelor .
Obiectivele sistemului de întreținere funcț ională d e tip preventiv -planificat
sunt:
– evitarea îmbătrânirii mijloacelor fixe ș i prelungirea duratei lor de viața ;
– menț inerea ra ndamentului mijloacelor fixe la parametrii dați de
constructor ;
– eliminarea opririlor accidentale ;
– reducerea costurilor de reparații a mijloacelor fixe ;
– continuitatea în funcționare a mijloacelor fixe ;
– creșterea calității producției ;
– mărirea siguranței în funcționare a mijloacelor fixe ;
– crearea de st ocuri limită de piese de schimb , evitându -se stocurile cu
mișcare lentă sau fără miș care
– crearea unor sectoare put ernice de reconditionare piese ș i rentabilizarea
acestora după recondiționare ;
– diminuarea consu murilor de energie, carburanti și lubrifianți ;
– utilizarea echilibrată a forței de muncă .

1.3.1.2 OPERAȚIILE SPECIFICE SISTEMULUI

Sistemul de întreținere funcț ională periodică de tip preventiv -planificat are
următoare le operaț ii specifice distincte :

a) Verificarea periodică a mijloacelor fixe (Vp)
Această operaț ie are ca scop depistarea la timp a posibilității apariț iei unei
avarii accidentale, a unor gripări, jocuri ma ri, dereglări, slăbiri de piese , etc.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

12
Operaț ia de veri ficare constă în a privi, a simț i, a asculta sau a măsura
mijlocul fix supus controlului în vederea detectării defectelor.
Verificarea are ca bază indicaț iile din c artea tehnică a mijlocului fix ș i se
face utilizând aparate de măsură ș i control specializate.
Pe baza indicaț iilor din cartea tehnică a mijlocu lui fix ș i a normelor în
vigoare se întocmesc instructiuni interne de verificare de către responsabilii cu
mentenanț a.
Operaț iile de verificare se e xecută de personalul deservent ș i se verifică de
responsabilii cu mentenanț a.
În cazul semnalării un or abateri, se iau măsuri de remediere, fie imediat,
dacă abaterea influenț ează calitatea produsului sau conduce la uzarea rapidă a unor
piese sau subansamble, fie se consemnează în registru, se iau mă suri de pregătire a
pieselor de schimb sau a reparaț iei mijlocului fix.
Personalul care se ocupă cu verificarea periodică trebuie să cunoască bine
mijlocul fix, modul lui de funcț ionare si reglare.
Operaț ia de verificare periodică se face, de obicei, fără oprirea utilajelor sau
instalaț iilor sau cu oprirea min imă ce nu depăseste o oră.
Se execută conform instrucțiunilor interne în funcție de coplexitatea
mijlocului fix. Verificarea periodică se face fără oprirea mijlocului fix.

b) Revizia par țială (Rp)
Revizia parț ială constă într -o examin are a pieselor, subansamblelor ș i
ansamblelor de bază care condiționează buna funcț ionare a mijlocului fix , precizia
și siguranț a în funcț ionare.
Prin revizia parț ială se înlătu ră zgomotele anormale, deficienț ele din
sistemul de ungere, se înlocuiesc rulmenț i, curele de transmisie deteri orate, piese
ce nu mai prezintă garanția funcț ionării, conducte fisurate, deteriorate, ambreiaje
uzate, disp ozitive de fixare, reglare, prelucrare uzate, se înlătură defectele din
sistemele electrice, hidraulice si pneumatice, etc.
Revizia parțială se face cu oprirea mijlocului fix.
Operaț ia se efectuează pe subansamble ș i ansamble. Se înlocuiesc unele
componente cu cele de rezervă astfel că timpul de staț ionare să fie redus la minim .
Revizia parț ială se planifică la intervale bine determin ate ș i numai pe linii
tehnologice sau agregate.
Operaț ia se caracterizează prin faptul că :
– se face numai la organele sau subansamblele uzate, degradate ;
– nu se efectuează nici o operație suplimentară ;
– se efectuează în pauzele tehnologice, de masă, în schimburile
neprogramate, astfel ca producția nu este afectată ;

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

13
– necesită o pregătire anticipată cu piese de schimb si chiar ansamble
complete ;
– scurtează timpul de intervenț ie ulterior .
Revizia parț ială a mijlocului fix se execută de către personalul speci alizat
pentru activitatea de mentenanță coordonați de responsabilii cu mentenanț a.

1.3.2 SISTEMUL DE REVIZII TEHNICE ȘI REPARAȚII

O altă componentă a mentenanț ei preventive îl constituie sistemul de revizii
tehnice si reparaț ii. Din cadrul acestui sistem fac parte :
– revizia tehnică (Rt) ;
– reparația curentă (Rc) ;
– reparația capitală (Rk) .
Sistemul de revizii tehnice și reparaț ii are următorul flux de activități
specifice ș i lucrări de pregătire :
– programarea reviziilor tehnice și reparațiilor conform normativelor ;
– programarea reviziilor tehnice și reparațiilor în funcție de orele de
funcț ionare și starea tehnică a mijlocului fix ;
– elabor area documentației tehnice ș i tehnologice necesare lucrărilor de
reparației, modernizări ș i automatizări;
– asigurarea cu piese de schimb, materiale specifice și accesorii ;
– lansarea comenzilor ferme de reparaț ie;
– preluarea mijloacelor fixe pentru re parație și întocmirea documentaț iei de
constatare ;
– organizarea locului de muncă în vederea executării lucrărilor de reparație ;
– aproviziona rea locului de muncă cu materiale;
– aprovizionarea cu lubrifianți ș i sincronizarea schimbării uleiului cu cea
de reparații ;
– întocmirea de grafice p entru revizii tehnice și reparaț ii;
– realizarea l ucrărilor conform programărilor ;
– recuperarea, reconditionarea și refolosirea pieselor uzate ;
– întocmirea documentelor de predare -primire, evidență și operare ;
– întocmirea period ică a listelor de disponibilități, transfer și casare .

1.3.2.1 REVIZIA TEHNICĂ

Revizia tehnică (Rt) este o lucrar e care cuprinde o sumă de operaț ii ce se
efectuează, de regulă, înaintea unei reparaț ii planificate (curente sau capitale), în
scopul determinării s tării tehnice a mijlocului fix ș i a lucrărilor ce urmează a se

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

14
efectua cu ocazia primei reparaț ii planificate, pentru a se asigura în con tinuare o
funcț ionare normală a acestuia.
Această revizie se execută cu oprirea mijlocului fix, cu demontarea numai a
unor subansamble ale acestora , conform normativului de operaț ii și în funcț ie de
starea tehnică a acestuia.
Revizia te hnică are următoarele obiective :
– verificarea stării de întreținere curentă ;
– verificarea efectuării la timp și de calitate a lubrefierii ;
– verificarea stării tehnice a mijlocului fix ;
– verificarea calității și calității ș i preciziei AMC -urilor specifice ;
– verificarea respectării re gimului de lucru .
Revizia tehnică are următoarele operaț ii specifice :
– examinarea subansamblelor și componentelor în funcționare ;
– examinare a pieselor supuse uzurii rapide ;
– efectuarea de reglaje ;
– înlocuirea de piese uzate de importa nță majoră în funcț ionarea utilajelor
care nu mai suportă amânare până la reparaț ia curentă ;
– reglarea dispozitivelor de siguranță și control ;
– efectuarea de probe practice .
În urma reviziei tehnice observaț iile se trec în registrul de constatări sau fiș a
de constatare ș i stau la baz a aprovizionării cu piese de schimb, înlocuirii imediată a
unor piese uzate, luării unor măsuri pentru pregăt irea anticipată a reparaț iilor. În
cadrul reviziei tehnice, în funcț ie de starea tehnică în care se află mijlocul fix, se
stabileș te dacă :
– reparaț ia se f ace după numărul de ore de funcț ionare prevăzut în normele
specifice ;
– reparaț ia trebuie făcută înainte de realizarea numărului de ore de
funcț ionar e prevăzut în normele specifice ;
– dacă mai poa te fi prelungit timpul de funcț ionare după expirarea aces tui
termen cu un numă r de ore ce se precizează în fiș a de constatare.
Revizia tehnică se execută de personal de specialitate.

1.3.2.2 REPARAȚIA CURENTĂ (Rc )

Reparaț ia curentă ( Rc) cuprinde ansamblul de operații prin care se
remediază toate defecț iunile apărute la mijloacele fixe în perioada exploatării, cu
excepția operaț iilor de remediere a defectelor care se efectuează în cadrul
reparaț iilor capitale.
Este intervenț ia care se realizează periodic, planificat, pentru înlăturarea
uzurii normale sau a unor deteriorări locale, prin repararea, recondiț ionarea sau

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

15
înlocuirea unor piese componente sau înlocuirea parț ială a unor subansambluri
uzate.
Reparaț ia cu rentă are următoarele obiective :
– Menținerea utilajului în stare de funcț ionare la pa rametrii tehnici
proiectați ;
– pregătirea anticipată a reparațiilor capitale ;
– eliminarea tuturor surselor de poluare.
Principalele operaț ii care se efectuează î n cadrul unei lucrări de reparaț ie
curentă sunt:
– demontarea p arțială a pieselor ș i subansamblelor cu uzură frecventă ;
– repararea, recondiț ionarea, înlo cuirea si ajustarea unor piese ș i
subansamble;
– înlăturarea jocurilo r care depăsesc limitele admise ;
– strângerea tuturor îmbinărilor ;
– curăț irea, gresarea si lubre fierea tuturor mijloacelor fixe ;
– verificarea funcț ionării tuturor subansamblelor din lanț ul cinematic al
mijlocului fix;
– repararea dispozitivel or de limitare, control, protecție și securitate a
muncii ;
– recondiționarea protecției anticoroz ive interioară si (sau) exterioară prin
vopsire .
Reparaț ia cur entă se face cu mijlocul fix oprit ș i presupune demontarea
pieselor sau subansamblelor care se înlocuiesc sau se repară.
În funcț ie de mărim ea intervalului de timp de funcționare între reparaț ii, de
importanța lucrărilor ce se realizează ș i valoarea piesel or și subansamblelor ce se
repară, recondiționează sau înlocuiesc, reparațiile curente se împart în :
– reparații curente de gradul 1 (Rc1) ;
– reparații curente de gradul 2 (Rc2) .
Repara ția curentă de gradul 1 (Rc1) are dr ept scop corectarea defectelor ș i
verificarea parț ilor componente principale ale mijloacelor fixe.
În cazul reparaț iei curente de gradul 1 se execută înlocuirea sau
recondiț ionarea pieselor de uzură rapidă (piese de etanșare, bucș e, rulm enți, etc.)
pentru a se asigura funcț ionarea lor no rmală până la următoarea reparaț ie
plani ficată, se verifică ș i se refac jocurile între piese, se co ntrolează circuitele de
ungere ș i răcire, se verifică funcț ionarea tuturor subansamblelor din lanțul
cinematic ș i ale dispo zitivelor de comandă, se repară dispozitivele de protecție, se
curăț ă complet de impurități mecanice piesele ș i subansambl ele demontate, se
reface protecția anticoroz ivă interioară ș i (sau) exterioară .
Repara ția curentă de gradul 2 (Rc2) are drept scop, pe lângă
recondiț ionarea sau înlocui rea pi eselor de uzură rapidă, recondiț ionarea sau

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

16
înlocuirea pieselor care au o uzură de frecvenț ă mijlocie, demontându -se complet
toate subansamblele. Celelalte operații sunt aceleaș i ca la repara ția curentă de
gradul 1.
Reparaț iile curente de gradul 2 se execută conform p lanului anual, în
principiu, la locul de exploatare a mijlocului fix, iar în caz ul utilajelor de gabarite
mici ș i usor transportabile, în atelierul mecanic.
Instalaț iile ele ctro-energetice de acț ionare (întrerupă tori automați ș i
electromo toare de putere mică) se demontează ș i se transportă la atelierul electric
pentru reconditionare, fie în timpul reviziilor generale, fie în afara acestora, dacă
există echipamente de rezervă.

1.3.2.3 REPARAȚIA CAPITALĂ

Reparația capitală (Rk ) repezintă complexul de luc rări ce se execută
periodic, în mod planificat, asupra mijloacelor fixe, după e xpirarea fiecărui ciclu
de funcț ionare prevăzut în normativele tehnice ș i care are d rept scop să asigure
readucerea caracteristicilor tehn ico-economice la parametrii iniț iali și
preîntâmpinarea ieș irii mijlocului fix din funcț iune înainte de termen.
În cadrul reparaț iei capitale se efectuează înlocu irea totală sau parț ială a unor
elemente structurale deteriorate ca urmare a uzurii fizice. De asemenea, în cadrul
reparaț iilor capitale se pot executa modernizări menite să îmbunătăț ească starea
tehnică a instalaț iei sau să ridice cali tatea parametrilor tehnico -funcț ionali.
Odata cu reparț iile capitale se execută și lucrările de reparație ș i revizie
curentă necesare, valoarea lor cuprinzându -se în documentația pentru reparaț ia
capitală.
Reparaț ia capitală se face cu mijlocul fix oprit, deco nectat de la sursele de
energie și de la facilităț i.
Obiectivele urmărite prin reparaț ia capitală s unt:
– readucerea la parametrii proiectați a mijloacelor fixe ;
– recuperarea, recondiționarea și refolosirea pieselor uzate ;
– moderni zarea mijloacelor fixe reparate .
Lucrările care se execută în ca drul reparaț iilor capitale sunt :
– demontarea parț ială sau totală a mijlocului fix ;
– recondiționarea sau înl ocuirea parț ială sau totală a pieselor uzate ,
respectiv a unuia sau mai multor agregate sau subansamble ale fondului
fix, care nu mai pot funcționa în condiții de siguranță și precizie ;
– remontare a mijlocului fix ;
– refacerea protecției anticorozive prin vops ire;
– probe și rodaj mecanic ;
– verifica rea parametrilor după reparaț ie.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

17
Reparaț ia capitală se execută, la locul de exploa tare a mijlocului fix, cu
excepț ia unor utilaje, care se pot demont a și care se pot transporta la atelierul
mecanic.
Unele utilaje speciale (mijloace de transport auto, util aje de constructii,
locomotive, vagoane cisternă, maș ini unelte, cazane de abur, etc.) s e repară capital
de către unităț i specializate.
Reparaț iile cap itale se pot planifica ș i realiza în conformitate cu prevederil e
legale.
Reparațiile capitale la clădiri și construcț ii speciale se planifică în
conformitate cu Normativul tehnic P95 -77, elaborat de Inst itutul de Cercetări în
Construcții ș i Economia Constr ucțiilor .

1.4 MENTENANTA PREDICTIVA

Conceptul de mentenanț ă predi ctivă pleacă de la ideea că un echipament
trebuie supraveghiat continuu sau periodic , cu scopul de a detecta orice început de
defecț iune în orice parte a echipamentului.
Se recomandă monitorizarea continuuă a mijlocului fix și pe această bază se
poate realiza o planificare eficientă începând chiar când defectul este depistat
timpuriu, cu mult înainte de a atinge limita maximă admisă.
În această situaț ie repararea se reduce la înlocuirea numai a componentelor
defecte, celelalte nefiind afectate. Procedân d în acest fel, la reporniri, pluritatea
defectelor este mult redusă în i ntervalul imediat după pornire. Mentenanț a
predictivă se aplică ech ipamentelor, utilajelor cu funcț ie majoră în cadrul
sistemului, aș a numitele utilaje “cheie”, critice, conducătoare.
Activitatea de predicție impune existenț a unor analize de cheltuieli, inclusiv
pentru piesele de schimb.
Rezultă că întreț inerea predic tivă a mijloacelor fixe în funcț ionare permite
intervenț ia numai când măsurător ile și analiza funcț ionării pe baze comp lexe
indică această necesitate.
Statistica pe plan mondial arată că 85% din defectele constatate la
echipamente, utilaje sunt predictive, restul de 15% putându -se datora unor erori de
proiectare nesesizabile, unor defecte ascunse sau unui control nedist ructiv aplicat
necorespunzător, etc.
Prin folosirea predicției de înaltă calitate, alături de alte componente ale
mentenanței, timpul de funcț ionare între două o priri planificate pentru reparaț ii
poate creste semnificativ. Acest lucru este posibil numai pe ba za unor studii
specifice, măsurări corecte , analize pertinente ș i concluzii logice.
Programul de mente nanță predictivă are trei etape :
a) acumularea si actualizarea datel or prin monitorizare permanentă ;

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

18
b) analizarea, diagn ozarea, stabilirea concluziilorșsi propunerilor ;
c) implementarea si menț inerea programului, inclusiv îmbunătăț irea lui.

a) Acumularea si actualizarea datelor obținute în urma monitorizării
permanente a mijlocului fix

Mentenanț a predictivă începe cu înregistrarea , înmagazinarea datelor privind
defectarea, ava rierea, cauzele acestora, evoluț ia defectelor, efectele defectării,
avarierii, inclusiv stocare a datelor privind cheltuielile ș i costurile realizate.
Aceasta se face cu ajutorul tehnicii de calcul avansa te, cu soft -uri
performante, de ultimă generație. Se stochează ș i se analizează arbo ri de defecte,
modurile de soluț ionare a defectelor ș i avariilor .
Din baza de date pentru mentenanț a predictivă tr ebuie să facă parte și
situaț ia înlocuirilor, moderni zărilor ș i a retehnologizărilor .

b) Analizar ea, diagno zarea, stabilirea concluziilor ș i propunerilor

Această activitate reprezint ă esenț a sistemului de mentenanț ă predictivă.
În faza de analiză se pot detecta defectele în stadiu in cipient care, în starea în
care se află, nu împiedică funcț ionarea, la nivelul de securitate stabilit, dar care
prezintă totusi un prim semnal de alarmă .
Odată cu detec tarea unui defect se realizează :
– replanificarea inter valului de colectare a datelor ș i transmiterea lor celor
în drept ;
– diagnosticarea cauzelor care au dus la defectare, cauze ce pot fi mult mai
ușor elim inate în totalitate sau parț ial.
Analiza ș i diagn oza implică un complex de operații laborioase care necesită :
– cunoștințe de specialitate ;
– experiență în domeniu ;
– probitate profesională ;
– perseverența personalului implicat .
Concluziile, care reprezintă rezultatul unei munci în echipă, ca ș i
propunerile, sunt transmis e la compartimentul de mentenanț ă.
Aceste concluzii ș i propuneri stau la baza deciziilor privind:
– reactu alizarea graficului de mentenanță ;
– lucrările de îmbunătățire ;
– lucrările și activităț ile de înlocuire, modernizări, retehnologizări.

c) Implementarea și menținerea programului de mentenanț ă predictivă

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

19

Pentru a implementa sistemul de mentenanț ă predictivă se parcurg
următoarele etape :
– studierea cărților tehnice și documentaț iei tehnice ale mijloacelor fixe ;
– selecț ionarea punctelor, zonelor, echipamentelor ce trebuie monitorizate,
analizate periodic și supuse mentenanț ei predictive;
– selecționarea și achiziț ionarea logisticii, inclusiv a softurilor de
întreț inere care trebuie să cupr indă programul de monitorizare ș i
diagnosticare.
Parcurgerea acestor etape permite specialistilor în domeniu să se ocupe de
unele problem e dificile, importante de întreț inere dar și de elementele de corecție,
îmbunătăț ire și modernizare.

1.5 CRITERII DE ALEGERE A SISTEMULUI DE
MENTENANȚĂ

Alegerea sistemului de mentenanț ă pentru mijloa cele fixe din dotare sau
pentru anumite grupe ale acestora este o activitate foarte importantă.
La alegerea sistemului de mentenanță se va ț ine co nt de indicaț iile
furnizorilor, pentru mijloacele fi xe la care acest lucru este menționat .
În prezent, în cadrul companiei, se aplică sistemul de mentenanț ă
preventivplanificată care are avantaje ș i dezavantaje.
Dat fiind faptul că perioadele la care se intervine asupr a mijlocului fix sunt
constante și planificate în timp permite as igurarea din timp cu materiale și piese de
schimb ș i o bună organizare a activității .
Dezavantajul major al acestui siste m este că nu ț ine cont de starea tehnică a
mijlocului fix și permite reparaț ii inoportune (când m ijlocul fix este în bună stare ș i
mai poate funcț iona sau acesta cedează înainte de termen).
Ca al ternativă, sistemul de mentenanț ă predictivă elimină o parte din
dezavantajele mentenanț ei pre ventiv -planificată.
Mentenanț a predictivă presupune urmărirea în timp a mijlocului fix,
efectuarea unor măsurători ș i diagnosticări care să indice cân d trebuie să se facă o
intervenție ș i ce amploarea are. În acest fel se are în vedere, în primul rând, sta rea
tehnică a utilajului, perioadele la care se intervine asupra lui fiind variabile. Prin
acest sistem se conferă o mai mare siguranț ă în funcționare ș i reducerea volumului
de înlocuiri.
Standardul actual permite trecerea de la sistemul de mentenanț ă preventiv –
planificată la sistemul de mentenanț ă predictivă.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

20
Această trecere se poate face, într -o primă etapă, la mij loacele fixe la care
furnizorii indică acest lucru ș i la mijloacele fixe import ante din sistemul
tehnologic, aș a-zisele mijloace fixe “chei e”.
Mijloacele fixe care se pretează la aplicarea menten anței predictive în afara
celor considerate “cheie” pot fi ș i cele cu valoare mare de înlocuire.
Pentru întreaga dotare a companiei, solu ția optimă o reprezintă o îmbinare
armonioasă între mentenanța preventivă ș i cea predictivă.
Se poa te întâmpla ca în cazul aceluiaș i tip de mijlo ace fixe, la unele să se
aplice sistemul de mentenanț ă preventivă iar la altele sistemul de mentenanț ă
predictivă, după cum o impune procesul tehnologic sau dotarea fiecăruia .
O folosire numai a mentenanț ei predictive (fără cea pr eventivă) conduce la
reacț ii de tip invers, câ nd costurile ar fi foarte mari și ar conduce la funcț ionarea
până la “cădere”, situaț ie inacceptabilă.
Stabilirea acestora se face de către beneficiar împ reună cu persoane fizice
și/sau juridice care pot fi constructori, p roiectanț i, verificatori, experț i.

Implementarea și susținerea planului de mentenanță a echipamentelor și sistemelor electromecanice din
domeniul utilajelor și instalațiilor portuare și marine

21
CAP. II FIABILITATE SI MENTENABILITATE