Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei [628435]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTA TEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI
TEHNOLOGICĂ
DOMENIUL : INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDIU : INGINERIE
ECONOMICĂ ȘI MANAGEMENT ÎN AFACERI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVE NȚĂ

PROIECTARE, EXECUȚIE ȘI ASIGURAREA
CALITĂȚII LA MATRIȚE DE INJECTAT
MASE PLASTICE ÎN PLASTOR S.A.

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Prof.dr.ing . POP MIRCEA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ
Departamentul : INGINERIE ȘI MANAGEMENT
TEMA Nr.
Lucrare de finali zare a studiilor a student: [anonimizat]
1). Tema lucrării de finalizare a studiilor: PROIECTARE, EXECUȚIE ȘI
ASIGURAREA CALITĂȚII LA MATRIȚE DE INJECTAT MASE PLASTICE
ÎN PLASTOR S.A.
2). Termenul pentru predarea lucrării
3). Elemente inițiale pentru elaborarea lucrării de finalizare a studiilor
Prezentarea procesului de proiectare CAD -CAM, tehnol ogia de execuție respectiv asigurarea calității
matrițelor de injectat mase plastice executate de Plastor S.A.
4). Conținutul luc rării de finalizare a studiilor:
Introducere în domeniul matrițelor de injectat mase plastice
Utilizarea și fabricarea matrițel or de injectat pe plan mondial
Soft-uri utilizate la proiectarea matrițelor de injectat mase plastice
Prezentarea lanțului valorii pentru societatea Plastor S.A.
Proceduri avansate de concepție în cadrul companiei Plastor S.A
Măsură tori în execuția matrițelor de injectat mase plastice
Studiu de caz: Proiect area matriței de injectat antenă auto
Concluzii
Bibliografie
Anexe
5). Material grafic:
POSTER, DESEN DE ANSAMBLU MATRIȚĂ DE INJECTAT ANTENA AUTO,
DESENE DE EXECUȚIE REPERE
6). Locul de documentar e pentru elaborarea lucrării: UNIVERSITATEA DIN ORADEA,
PLASTOR SA.
7). Data emiterii temei 01. 10 . 2017

Director departament: Conducător științific:
Prof.dr. ing. POP MIRCEA Prof . dr. ing. POP MIRCEA

Absolvent: [anonimizat]2018 Cirtea Sergiu -Andrei

3
Nr…………../……………

DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
Autorul lucrării
___________________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii
examenului de diplomă / disertație organizat de către
Facultatea_____________________________________________ din cadrul
Universității din Oradea, sesiunea____________________ a anului universitar
___________
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume,
CNP)____________________________________________________
, declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost elaborată de către mine,
fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau
studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există i dei, tabele, grafice, hărți sau
alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale
privind drepturile de autor.

Oradea, Semnătura
________________
Data_______________

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

4
REZUMAT

Lucrarea are ca scop principal prezentarea procesului de proiectare, execuție și
măsuratori matrițe realizate în Plastor S.A.
În continuare sunt descrise o serie de aspecte referitoare la domeniul plasturgiei,
stadiul actual al dezvoltării plasturgiei, av antajele și dezavantajele utilizării materialelor
plastice precum si reciclarea materialelor plastice. Se prezintă de asemenea importanța
implementării sistemului CAD -CAM -CAE în domeniul realizării matrițelor de injectat mase
plastice.
De asemenea este pre zentată utilizarea și execuția matrițelor de injecta t mase plastice
pe plan mondial, precum și cele mai utilizate soft -uri CAD respectiv CAM de pe piață.
În lucrare este descris detaliat lanțul valorii pentru societatea Plastor S.A., etapele
derulării pr oiectului, precum și măsurătorile realizate în execuția matrițelor de injectat .
În cadrul lucrării s -a realizat proiectare unei matrițe de injectat antenă auto precum
realizarea întregii documentații tehnologice de realizare a acestei matrițe.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

5
CUPRINS

1. Introducere în domeniul matrițelor de injectat mase plastice …… …………………. ..6
1.1. Stadiul actual al dezvoltării injectării maselor plastice…. …..………….6
1.2. Avantajele și dezavantajele ut ilizării materialelor plastice …… …..…10
1.3. Reciclarea materialelor plastice …………………… …………… ..….11
1.4. Descrierea procesului de injectare…………………………………………….. ..12
2. Utilizarea și fabricarea matrițelor de injectat pe plan mondial .…………… ………24
3. Soft-uri utilizate la proiectarea matrițelor de injectat mase plastice………….. ……..27
4. Prezentarea lanțului valorii pentru societatea Plastor S.A. ………………………….. ….28
5. Proceduri avansate de concepție în cadrul companiei Plastor S.A …………… ….32
6. Măsură tori în execuția matr ițelor de injectat mase plastice ……………… ..……..34
7. Studiu de caz: Proiectarea matriței de injectat antenă auto ………………………….. ….36
8. Concluzii ……………………………………………… ……… ….………………. 41
9. Bibliografie …… ………………… ……………………………… …..……………. 42

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

6
Capitolul 1
Introducere în domeniul matrițelor de injectat mase
plastice

Materialele plastice au apărut în prima jumătate a secolului al XIX -lea, o dată cu
descoperirea vulcanizării cauciucului. Începând cu secolul al XX -lea au fost descoperite
materialele plastice din polimeri naturali modificați (celuloidul rezultat din plastifierea
nitrocelulozei, ca și galalitul, produs obținut din cazeină modificată chimic). În ultimele două
decenii, materialele plastice au luat o astfel de dezvo ltare încât s -a ajuns la clasificarea lor în
cadrul materialelor clasice. În comparație cu produsele neferoase, materialele plastice au atins
un stadiu avansat din punct de vedere al utilizării.
În 1908, chimistul Jacques Brandenberger descoperă celofanul, a cărui denumire o
patentează în 1912. În 1909, belgianul Leo Baekeland inventează prima materie plastică
sintetică, care avea să îi poarte numele: bachelita.
Fritz Klatte brevetează, în 1913, polimerizarea unui gaz, clorura de vinil, și obține
policlorur a de vinil (PVC). Datorită proprietăților sale (rezistență chimică, greutate mică și
preț redus) PVC -ul a avut un puternic impact în domeniul tehnologiei conductelor și
instalațiilor.
1.1. Stadiul actual al dezvoltării injectării maselor plastice .
În ultimii a ni, materialele plastice au început să ocupe un loc din ce în ce mai
important, acoperind domenii de aplicație tot mai numeroase:industria constructoare de
mașini, industria electrocasnicelor, industria IT, industria materialelor de construcție, pielărie
și încălțăminte, textile, ambalaje, bunuri de larg consum etc. Acest proces se explică prin
următoarele avantaje:
– aspect plăcut;
– posibilități de prelucrare ușoară și utilaje relativ simple, productive;
– baze de materii prime accesibile;
– prețuri r elativ scăzute.
După cantitatea în care se produc masele plastice ocupă primul loc printre materialele
polimere. Avantajele pe care le prezintă au determinat utilizarea lor în diverse ramuri ale
econo miei naționale, tehnicii și în viața de zi cu zi. Pe plan mondial industria maselor

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

7
plastice se dezvoltă având asigurate piețe de desfacere pe cele cinci continente. În China
această industrie a depășit producția din Europa și America de Nord, fiind în acest moment
partener comercial pentru Japonia, Co reea de Sud și Taiwan, Uniunea Europeana situându -se
pe locul al doilea. Necesarul de mase plastice al Chinei se prevede ca se va ridica în anul 2015
la 25% din consumul mondial. În diferite părți ale lumii, produsele de mase plastice
dobândesc o importanț ă deosebită ca urmare a creșterii nivelului de trai al populației. Pentru a
face față necesarului utilizării de produse ale industriei de mase plastice, în domeniul
ambalaje, electronică și IT se prevede o creștere anuală de cel puțin 10%, potrivit prognoz ei
Asociației Europene a Producătorilor (Plastics Europe). În anul 2005 au fost produse în
întreaga lume 230 milioane tone de mase plastice, din care aproximativ 87% (200 milioane
tone) de mase plastice destinate procesării ulterioare. Cantitatea totală (d e 230 mil. tone)
corespunde unei creșteri cumulate a producției de 9,9% (pe an) din anul 1950 și până în 2005.
Din datele preliminare pentru 2006 s -a putut observa o tendință crescătoare a producției
mondiale de mase plastice. De la sfârșitul anului 2 001, prețurile maselor plastice standard
(PE, PP, PVC, PS și PET) comunicate de organizația germană abilitată aproape s -au
dublat.

Fig. 1.1. Evoluția producției mondiale de materiale plastice [18]
Masele plastice sunt materiale produse pe bază de po limeri, capabile de a căpăta la
încălzire forma ce li se dă și de a o păstra după răcire. Se caracterizează printr -o rezistență
mecanică mare, densitate mică, stabilitate chimică înaltă, proprietăți te rmoizolante și
electroizolante. Masele plastice se fabr ică din materii prime accesibile, din ele pot f i
confecționate ușor diferite tipuri de articole. Aproape toate masele plastice conțin, în afară de
-5050150250350450
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000
2005
2010Milioane toneEvoluția producției mondiale de
materiale plastice

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

8
polimeri, componenți care le conferă anumite calități. Un material plastic este constituit din
materialul de umplutură care îi reduc costul și îi îmbunătățesc proprietățile mecanice,
plastifianți (de exemplu esteri cu punct de fierbere ridicat), care le sporesc elasticitatea, le
reduc fragilitatea, stabilizatori (antioxidanți, fotostabilizatori), care contribuie la păstrarea
proprietăților maselor pla stice în timpul proceselor de prelucrare și în timpul utilizării,
coloranți, care le dau culoarea necesară și alte substanțe.
Proprietățile care caracterizează materialele plastice depind de structura și forma
molecul elor, de forțele intramoleculare și capacitatea lor de formare. Utilizarea pe scară largă
a maselor plastice și cucerirea diferitelor domenii de utilizare se datoresc multiplelor
proprietăți: densitate mică, stabilitate chimică, conductibilitate termică et c. Densitatea maselor
plastice variază între 0,9 și 2,2 [g/cm3 ], în comparație cu metalele uzuale, masele
plastice sunt mul t mai ușoare și au o rezistență mărită. Datorită acestor avantaje, se realizează
mari economii de ener gie și de material în construcția avioanelor, navelor, autovehiculelor
etc. În comparație cu metalele care trebuie protejate împotriva coroziunii chimice, unele
materiale plastice prezintă o stabilitate chimică completă față de acțiunea acizilor și alcaliilor.
În construcția un or aparate chimice supuse procesului de coroziune, se întrebuințează cu
succes următoarele materiale plastice: polietilena, poliizobutilena, polistirenul și policlorura
de vinil.
Toate materialele plastice prezintă proprietăți dielectrice; unele dintre ele prezintă
proprietăți speciale, legate de curenții cu frecvențe înalte și se utilizează în radiocomunicații,
televiziune, radiolocație etc. Astfel de materiale sunt cele pe bază de polietilenă, polistiren etc.
În electrotehnică se utilizează ca mase plast ice fenoplastele, melaminoplastele etc.
Rezistența mecanică este variată în funcție de structura materialului plastic,
domeniul de utilizare ș.a. Astfel masele plastice pot fi rigide, flexibile și extensibile. Cele
rigide stratificate prezintă rezisten țe mecanice excepționale. Cele flexibile și extensibile
prezintă proprietăți mecanice bune, în funcție de temperatura de utilizare. La temperaturi
joase, unele materiale plastice devin casante; la temperaturi înalte (peste temperatura de
curgere), material ele flexibile și extensibile devin plastice. Unele materiale plastice cu
structură microcristalină (polietilena, policlorura de viniliden etc.) prezintă proprietăți
asemănătoare cu cele ale maselor plastice rigide și ale maselor plastice moi. Ele sunt stab ile
temperaturi înalte și joase. Materialele plastice cum sunt fenoplastele stratificate pe suport
textil din lemn, azbest și țesături din fibre de sticlă, prezintă proprietăți de fricțiune redusă.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

9
Întrucât aces te materiale se caracterizează printr-un coeficient de frecare redus și
printr -o uzură neînsemnată, sunt utilizate la construcția de lagăre și suveici, la fabricarea de
roți dințate și role, ca materiale pentru frâne etc.
Unele mase plastice, numite și sticle organice, prezintă proprietăți op tice mult
superioare sticlelor obișnuite. Ele se întrebuințează pe scară largă în optică și la construcția
aparatelor; deoarece au grad de transparență mărit și sunt incolore, se pot colora variat și pot
prezenta un indice de refracție corespunzător difer itelor utilizări.
Sticla organică se caracterizează printr -o mare transparență la razele din zona
ultravioletă a spectrului și printr -o mare rezistență mecanică, din această cauză fiind
întrebuințată la confecționarea parbrizelor. Materialele plastice care formează pelicule elastice
și flexibile se utilizează la lipit, la fabricarea geamurilor de siguranță din sticlă obișnuită și în
alte domenii.
În afară de proprietățile menționate, materialele plastice mai prezintă și alte
caracteristici care au contri buit, de asemenea la lărgir ea domeniului de utilizare. Astfel se pot
menționa:
– Aspectul exterior plăcut care nu se modifică în mediul ambiant de utilizare;
– Faptul că nu se vopsesc, nu se lăcuiesc și nu se lustruiesc;
– În procesul de fabricație se colorează ușor, iar produsele din materiale plastic e sunt
finisate în culori diferite prin galvanizare.
– Procedeele de prelucrare prin plastifiere au permis prelucrarea pe scară largă a
materialelor plastice, în forme variate, cu economii de materii prim e. La fabr icarea
produselor din mase plasti ce se obțin deșeuri recuperabile.
– Din punc t de vedere al materialelor utilizate, aceste produse prelucrate pot fi cu
umplutură, stratificate și cu umplutură stratificată.
– Ca substanțe de umplutură se utilizează talcul, ardezia, mica, azbestul, dioxidul de
titan, cojile de nucă, hârtia, bumbacul sau alte tipuri de fibre. Substanțele de umplutură trebuie
să fie susceptibile de a lega cu polimerii înalți, astfel încât să formeze un ansamblu unitar și
cu influențe favorabile asupra produsului finit.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

10
În afara produselor de umplutură, în fabricarea produselor din material plastic se mai
întrebuințează:
– plastifianți, care pot fi esteri fosforici și esteri ai acidului propionic și ai acizilor
grași;
– pigmenț i și coloranț i, care nu trebuie să prezinte toxicitate;
– stabilizatori care să asigure conservarea propri etăților sau înlăturarea eventualei
descompuneri a materialelor plastice în timpul prelu crării sau al exploatării, în domeniul de
utilizare a produsului finit; ca stabilizatori, se por folosi săpunurile m etalice, sărurile de
plumb , cadmiu, bariu, stronțiu, sărurile acizilor grași etc.
– lubrifianți sub fo rmă de acizi grași (acidul ste aric) sau sărurile lor, care să favorizeze
modelarea;
– catal izatori, ca acceleratori sau inhibitori ale unor reacții de polimerizare sau
policondensare.
1.2. Avantajele și dezavantajele utilizării materialelor plastice.
Avantajele utilizării materialelor plastice :
– prezintă o mare diversitate a caracteristicilor mecanice și chimice.
– materialele de sinteză posedă proprietăți ce nu se întâlnesc la materialele naturale și
plasticitatea lor permite realizări altădată imposibile;
– materialele plastice se caracterizează prin f acilitatea și diversitatea procedeelor de
prelucrare la cadențe de fabricare ridicate în raport cu materialele tradiționale. Se pot realiza
în serie mare și masă o serie largă de obiecte rigide sau suple, mici sau mari, volumice sau
cave, cu pereți subțiri sau groși, colorate sau transparente;
– materialele plastice se caracterizează prin cost energetic redus al sintezei și
transformării lor în produs;
– polimerii reprezintă densități reduse deci sunt considerați ușori în comparație cu
celelalte materiale;
– reciclarea materialelor este o operație ușoara și rentabilă. Materialul de reciclat se
toacă și se amestecă în proporție de 20 – 30% cu material brut.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

11
Dezavantajele utilizării materialelor plastice :
– cu câteva excepții prezintă proprietăți de rezistență mecanică relativ reduse, deci nu
se pot folosi la realizarea pieselor care sunt supuse la solicitări mecanice importante. Trebuie
reținut faptul că orice mașină are în componența sa un mare număr de piese ce nu au rol
funcțional și care pot fi r ealizate din materiale plastice;
– nu sunt biodegradabile, aceasta fiind o problemă din punct de vedere a protecției
mediului. Soluția este realizarea plasticelor fotodegradabile si hidrodegradabile.
– materialele plastice pot degaja produse toxice în timp ul arderii lor. Ca și lemnul și
hârtia, ce mai mare parte de materiale plastice se aprind foarte ușor. Acesta e un important
criteriu de alegere a materialelor pentru anumite utilizări ca: pentru decorațiuni interioare se
vor utiliza materiale plastice cu rezistență mare la aprindere și care nu degajă prin ardere gaze
toxice. În acest sens cercetările au fost și sunt foarte extinse, iar rezultatele nu întârzie să
apară.
1.3. Reciclarea materialelor plastice .
Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani
din cauza materialelor care îl alcătuiesc. Cu toate ca unele ma se plastice par a fi identice, î n
realitate sunt grupe de m ateriale diferite cu o structură moleculară diferită . Activitatea de
reciclare a mase lor plasti ce depinde de proc esul de a le separa pe fiecare î n parte. Utilizarea
materialelor plastice prezintă prob leme de identificare, separare ș i decontaminare.
Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificării acestor
materia le care, după procesare, sunt deseori folosite î n manufactura rea echipamentelor
electronice ș i electrice noi.
Activitatea de reciclare mase plastice rep rezintă cea mai mare provocare în realizarea
economică privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila.
Costul de colectare a materialelor în cantităț i mici de la o multitudine de s urse este principalul
obstacol î n dinamizarea progresului de recicla re a multor polimeri. In unele țări, politicile
administrative își asumă o m are responsabilitate în recuperarea de ambalaje și alte produse.
Această "responsabilitate" presupune dezvoltarea procesului de reciclare mase plastice prin
acoperirea unor elemente ale costu rilor comerciale tradiționale inițial prin manufacturare și
distribuire, și î n final de către consumator prin prețurile de producție ușor crescute.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

12
Există șapte tipuri d iferite de materiale plastice. Î n vederea realizării unui corect
proces de reciclare mase plastice puteți determina tip ul plasticului privind aproape î n partea
de jos a recipientului. Acest număr corespunde gradului materialului din plastic. Gruparea
separata pe tip de material este obligatorie înainte de a recicla. Cele mai des întâlnite tipuri
sunt:
– PET( polietilen tereftalat)
– HDPE ( polietilena de înalta densitate)
– PVC ( policlorura de vinilin)
– LDPE (polietilena de joasă densitate)
– PP ( polipropilena)
– PS (polistiren)
Activitatea de recicla re mase plastice este importantă din punct de vedere al
conservării resurselor de țiței în țările Uniuni i Europene circa 60 % din totalul deșeurilor de
mase plastice colectate sunt valorificate energetic.
1.4. Descrierea procesului de injectare
Procesul de formare prin injecție constă în aducerea amestecului pe bază de polimeri
termoplastici în stare plastică, urmată de introducerea sa sub presiune î ntr-o matriță relativ
rece, în care trece în stare solidă . Prin injecție se pot prelucra aproape toți compușii
macromoleculari atât termoplastici cât ș i termorigizi. În mod curent se prelucrează materiale
termoplasti ce cum ar fi: polietilena,polipropilena, polistiren, policlorura de vinil, poliamida,
ABS, etc. Prin acest procedeu de prelucrare se pot obține în mod economic produse variate,
cu forme complicate ș i cu proprietățile dorite. Productivitatea mașinilor de in jecție este
ridicată , durata unui ciclu de injecție nu depășeste î n general 1 -2 minute, chiar la piesele cu
pereți groși și cu greutate mare. În acest proces tehnologic de fabricare se pot utiliza matrițe
cu un cuib sau cu mai multe cuiburi. Acest fapt con tribuie de asemenea la mărirea
productivității mașinii de injecție.
Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinzând mai multe
operații:

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

13
– alimentarea materialului (dozarea)
– încălzirea și topirea materialului î n cilindrul mașinii
– închiderea matriței
– introducerea m aterialului topit sub presiune î n matriță
– răcirea și solidificarea materialului din matriță
– deschiderea matriței
– eliminarea piesei injectate din matriță
Schematic, procesul de injectare a unei piese este prezenta t in fig. 1.4 .1.

Fig. 1.4.1. Schema de principiu a injectării [9]
a) injectarea materialului in matrița;
b) solidificarea si răcirea topiturii;
c) deschiderea matriței si aruncarea reperului din matrița;
1. Platanul mobil; 2. Matrița; 3.Platan fix; 4. Duza mașinii; 5.Cilindru; 6.Corp de
încălzire; 7. Melc; 8. Pâlnie de alimentare; 9.Sistem de antrenare in mișcarea de rotație;
10. Sistem de acționare in mișcarea de translație; 11. Piesa injectata
Materia prim ă sub formă de granule se introduce î n pâlnia de alimentare (8) de unde
cade î n cilindrul de injectare (5). Materialul plastic ajuns î n cilindrul de injectare este

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

14
transportat de către melcul (7) în timpul mișcă rii de rotație, spre capul cilindrului, unde se
găsește duza de injectare (4). Mișc area de rotație a melcului se realizează cu ajutorul
sistemului de antrenare (9). În timpul transportului, granulele ajung în stare de topitură ca
urmare a frecărilor , precum ș i a încălzirii cilindrului de către corpurile de încălzire (6).
Materialul plast ic topit este împins sub presiune î n matrița de injectat (2) de către melcul (7),
ca urmare a presiunii exercitate de sistemul de acționare 10. După solidificarea ș i răcirea
materialului î n matriță , platanul mobil (1) al mașinii de injectat se îndepartează de platanul fix
(3). Astfel, matrița se deschide ș i ca urmare a acționă rii sistemului de aruncare al matriței,
piesa injectata (11) este aruncată din matriță .
Reprezentând grafic mișcarea melcului ș i a matriței în cursul procesului de injectare
se obține diagrama fig. 1.4.2.

Fig. 1.4.2. Diagrama reprezentând deplasarea melcului și a matriței în procesul de
injectare [9]
Întregul proces de injectare poate fi cuprins î n următoarele trepte de proces:
– plastifierea
– umplerea matriț ei
– compactizarea
– răcirea
– demularea

Principalii factori care influențează procesul de formare a materialelor termoplastice
sunt:

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

15
1. Proprietățile chimice, fizice ș i tehnologice ale materialului termoplastic î n condiț iile
specifice procesului de injectare;
2. Regimul temperaturilor;
3. Regimul presiunilor;
4. Durata necesara formarii
1. Proprietățile chimice, fizice ș i termodinamice sunt determinante pentru desfăș urarea
procesului de inje ctare, pentru stabilirea corectă a parametrilor de lucru ai mașinii de injecț ie.
Proprietăț ile polimerilor sunt diferite, funcț ie de structura lor – amorfă sau cristalină .
2. Topirea materialului termoplas tic se face prin transmiterea că ldurii de la peretele
cilindrului la material s au prin transformarea prin fricț iune a energiei mecani ce în energie
termică . Cu câ t temperatura materialulu i termoplastic este mai ridicată cu atâ t acesta este mai
fluid, matrița se umple mai uș or, iar timpul de injectare se reduce. Temperatura matriței este
hotarâtoare în faza de ră cire – solidificare a repe rului. Presiunea din matriță ș i temperatura
materialu lui în momentul sigilă rii sunt direct influențate de temperatura matriței. Cu cât
temperatura matriței este mai joasă ,cu atat sigilarea mater ialului are loc la temperatură și
presiune mai î nalte. Ca atar e, presiunea recomandată va fi mai mare ș i deci o temp eratură mai
joasă a matriț ei va compensa parțial efectul dilatației termice. Î n timpul pro cesului de
injectare se dezvoltă o serie de forțe care exercită presiuni importante asupra materialului
termopla stic. Procesul poate fi urmarit simplificat in fig. 1.4.3.

Fig. 1.4.3. Schema simplificată a injectării pentru punerea în evidență a presiunilor [9]
1. Matrița; 2. Cilindru; 3. Melc; 4. Cilindru hidraulic; P i –presiunea inferioară; P e –
presiunea exterioară; P h- presiunea hidraulică
3. Presiunea exercitată de melc transportă materialul plastic topit din camera
cilindrului mașinii prin duza și canalele matriței, până î n ma triță pentru umplerea cavităț ii

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

16
acesteia. Presiunea din matriță atinge valori maxime la sfârșitul cursei melcului și depinde de
forța exercitată de melcul piston, vâscozitatea polimerului și rezistența hidraulică a traseului.
Se definesc urmatoarele noț iuni:
– presiunea exterioară Pe care reprezintă presiunea exercitat ă asupra materialului
plastic în cilindrul maș inii de injectat.
– presiunea interioară Pi care reprezintă presiunea din cavitatea matriței. Presiunea
interioară este mai mică decât cea exterioară datorită pierderilor de presiune care apar la
trecerea mater ialului prin duza mașinii, duza matriței, rețeaua de injectare, pereț ii piesei
injectate.
– presiunea ulterioară Pue care reprezintă presiunea exercitată de melc asupra
materialului din cavitatea mat riței. Această presiune compensează contracția rezultată în urma
răcirii materialului.
– presiunea de sigilare Ps, definită ca presiune a exercitată asupra materialului plastic în
cavitatea matriței, în momentul solidificării culeii (corespunză tor punctului de sigilare).
– presiunea interioară remanentă Pr, care reprezintă presiunea din piesa injectată în
momentul începerii deschiderii matriț ei.
După sigilare, materialul se contractă, datorită răcirii și în consecință presiunea scade,
fără însă a atinge o valoare egală cu zero.
Prezentarea grafică a dependenței dintre presiunea din matriță și timpul de injectare,
definește curba caracteristică a ciclului de injectare fig. 1.4.4.

Fig. 1.4.4. Ciclu de injectare [9]
Ciclul de injectare se desfășoară după cele 4 stadii distincte: Umplerea matriț ei are loc
de la To la T2. Î n prima parte (0 – 1 ) presiunea rămâne constantă, iar apoi în momentul
umplerii creș te brusc la valoarea pi (porțiunea de curbă 0 – 2).

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

17
În stadiul de compactizare polimerul se răcește și volumul scade. Se aplică presiunea
ulterioară care determină introducerea unor noi cantități de topitură. Se ajunge până la o
valoare maximă a presiunii interioare Pi max., după care presiunea va scădea până la valoarea
presiunii de sigilare Ps (2-4). Răcirea se caracterizează printr -o scădere mai lentă a presiunii
ca urmare a solidificării (4 -5). La sfârșitul stadiului, matrița se deschide ș i obiectul este
evacuat din matriță. Presiunea remanentă în punctul 5 trebuie să fie mai mare decâ t presiunea
mediului pentru a asig ura dimensiunile obiectului. Obț inerea un or produse de calitate depinde
în cea mai mare măsură de presiunea și timpul de sigilare și în special de presiunea remanentă
care controlează contracț ia materialului.
4. Durata de formare depinde de caracteristicile polimerului, de dimensiunile
obiectul ui de injectat și de sistemul de răcire al matriței. Durata de formare determină
productivitatea mașinii ș i calitatea pieselor i njectate. Un element important î n determinarea
duratei de formare î l constituie raportul din tre greutatea piesei injectate ș i capacita tea de
plastifiere a agre gatului. La formarea prin injecție este necesar să fie cunoscute urmatoarele
caracteristici:
– Volumul mat erialului de injectat la o cursă completă dat de produsul dintre suprafața
pistonului ș i cursa pistonului , cmc.
– Greu tatea materialului de injecție dată de produsul dintre volum și densitatea
volumetrică a materialului sub forma de granule, g.
– Capacitatea de plastifiere, ce depin de de dimensiunile cilindrului ș i de cantitatea de
caldura ce se oț tine, kg/h
– Presiunea de injecție exercitată de piston, kgf/cmp (Mpa)
– Forța de închidere, este forța necesară pentru a menține matrița închisă , kN(Mpa).
– Ciclul de injecț ie este timpul necesar tuturor operațiilor pentru obținerea unui produs
prin injecț ie, sec.

El cuprinde 3 etape importante:
– injectarea materialului

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

18
– răcirea
– scoaterea piesei din matriță
Timpul de injecție (tu) include timpul necesar șnecului pentru a -și completa cursa de
înaintare ș i de repaus, un timp oarecare la cursa sa maximă .
Timpul de ră cire (tr) este timpul necesar ră cirii piesei pentru ca aceasta să fie scoasă
din matriță fără să sufere deformari.
Timpul de demulare (td) este timp ul necesar scoaterii din matriță a produsului.

Fig. 1. 4.5. Ciclul de injectare [9]
La prelu crarea prin injectare trebuie să se îndeplinească exigenț e pri vind calitatea
pieselor precum ș i preocuparea de r educere a costurilor de fabricaț ie.
Realizarea acestor deziderate este în mod hotărâtor influențată de maș ina de injectat.
Pentru prelucrarea materialelor termoplastice au fost realizate o mare varieta te de tipuri
constructive de maș ini de injectat.
Imbunătățirile aduse permanent mașinilor de injectat vizează creșterea preciziei,
creșterea fiabilității, economicitatea constructivă și posibilități sporite de automatizare.
Mașinile de injectare cuprind sistemul de alimentare cu mat erial, sistemul de plastifiere ș i
sistemul de injectare fig. 1.4.6.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

19

Fig .1.4.6. Părțile principale ale unei mașini de injecție cu un singur melc [9]
1. Batiu; 2. Unitate de închidere; 3. Unitate de injectare; 4. Tablou de comenzi
electrice; 5. Bloc hidraulic de comandă
Unitatea de injectare cuprinde sistemul de alimentare cu mat erial, sistemul de
plastifiere ș i sistemul de injectare.
Unitatea de î nchidere r ealizează mișcările de deschidere și închidere a matriței de
injectat. Cele mai răspâ ndite sunt masinile de injectat cu un singur cilindru de injectare.
Mașinile de injectat se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1. Dupa sistemul de acț ionare masinile pot fi:
– manuale – Acestea sunt utilizate în general î n laborator
– pneumatice – Sunt mașini de capacitate mică la care pistonul de injectare este
acționat pneumatic
– electro mecanice – Sunt considerate depăș ite tehnic
– electrohidraulice – Sunt cele mai r ăspândite mașini, la care acționarea, atât a injectării
cât și a închiderii, este hidrostatică .
2. După direcția de lucru, maș inile de injectat se pot clasifica î n:
– orizontale – Sunt mașini la care axele unității de injectare ș i de inchidere s unt
orizontale
– verticale – Sunt mașini având unitatea de injectare și de î nchidere cu axul vertical

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

20
– mașini cu unitatea de închidere orizontală ș i unitatea de injectare verticală
– mașini cu unitatea de închidere verticală ș i unitatea de injectare orizo ntală
– mașini cu unitatea de închidere orizontală ș i unitatea de injectare orizontală așezată
în unghi de 90°
3. După tipul unităț ii de plastifiere – injectare, maș inile pot fi:
– cu piston
– cu melc piston
– cu piston si extruder auxiliar de plastifier e.
4. După numărul matrițelor , mașinile se clasifică î n:
– mașini normale cu o singură matriță
– mașini cu mai multe matrițe, aș ezate pe un carusel care le aduce pe rând în fața
unităț ii de injectare.
Injectarea m aterialelor plastice este condiționată, în afară de cara cteristicile mașinii de
injectat ș i caracter isticile materialului plastic, și de caracteristicile matriț ei de injectat. Matriț a
este subansamblu mecanic care are rolul de a imprim a materialului plastic o anumită formă cu
dimensiuni bine deter minate. Ele sun t constituite î n principiu din 2 parti principale:
– semimatriță din partea duzei de injectare
– semimatriță din partea aruncă rii (fig.1. 4.7)

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

21

Fig. 1.4.7. Matriță de injectat cu două cuiburi [9]

Datorită varietăț ii foarte mari a formelor pieselor i njectate, a seriilor de fabricaț ie largi,
a sistemelor constructive dezvoltate pentru injectare, aruncare, etc., clasificarea matritelor se
face după mai multe criterii:
– După numărul de cuiburi matrițele se clasifică î n:
– matriț e cu un singur cuib
– matriț e cu 2 cuiburi
– matriț e cu mai multe cuiburi
– După sistemul de injectare :
– cu injectare directă prin culee
– cu injectare punctiformă

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

22
– cu injectare cu canale de distribuț ie
– cu injectare cu canale încă lzite
– cu injectare cu canal tunel ( camera de acumulare ) etc.
– După modalitatea de acț ionare a sistemului de aruncare:
– cu aruncare mecanică
– cu aruncare pneumatică
– cu aruncare hidraulică
– După modalitatea constructivă de realizare a matriței, în funcț ie de forma piesei:
– simple
– cu bacuri
– cu deș urubare
– cu mai multe plane de separaț ie
Pentru realiza rea unei piese injectate în condiții optime de calitate și eficiență , pe lângă
o mașină de injecție performantă și o matriță corespunzătoare, este necesa ră și o alegere bună
a materialului termoplastic care să țină seama de comportarea acestuia în condiț iile de
prelucrare, precum și de condiț iile impuse piesei injectate.
Factorii care ț in de tehnologie impun materialul ui termoplastic mai multe condiț ii
printre care semnalam:
– uniformitatea granulelor în vederea unei dozări uniforme în cilindrul maș inii de
injectat
– conținutul de apă redus în granule, prezenț a apei determin ând evaporă ri in cilindrul
mașinii, ceea ce produce perturbări în procesul de injecț ie.
– stabilitatea termică și chimică
În timpul procesului de prelucrare în cilindrul mașinii și din matriță , materialul pl astic
este supus unor presiuni și temperaturi î nalte, într -o perioadă mai lungă de timp. Materialul

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

23
trebuie să rămână stabil, să nu se degradeze termic și să nu se descompună î n timp . Un
material plastic degradat în cilindru și injectat în matriță face să se obțină piese injectate cu
defecte ș i cu rezist ența mecanică slabă . Un material plastic instabil termic se descompune în
componenț i volatili, de foart e multe ori agresivi chimic, atât în cilindrul mașinii, cât și în
matriță .
– prezența agenților volatili, cu miros greu ș i agresivitate, pot ridica probl eme la
deservirea maș inii de injectat.
– contracț ii mici
– pentru a realiza o prec izie dimensională și de formă a piesei injectate
Pentru realizarea prin injectare a unei piese se alege materialul termoplastic î n funcție
de urmă torii factori:
– durata de viață a piesei injectate
– configuraț ia piesei
– calități optice și de transparență
– solicitări termice î n exploatare
– solicită ri mecanice
– solicitări de natură electrică
– solicitări de natură chimică
– costul materialului.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

24
Capitolul 2
Utilizarea și fabricarea matrițelor de injectat pe plan mondial

Producția de matrițe pe plan mondial este într -o continuă expansiune, fiind fabricate
tot mai multe repere din material plastic. Aproximativ 90% din reperele realizate pe plan
mondial sunt manufacturate din material plastic utilizând diferite procedee de o bținere și
anume: injectare, suflare -extrudare, laminare, termoformare.
În figura 2.1 se prezintă un grafic în care este prezentată principalele țări producătoare
de matrițe pe plan mondial, complexitatea acestora și precizia dimensională de obținere a
matrițelor, respectiv potențialul de dezvoltare a producției de matrițe în fiecare țară.

Fig. 2.1. Producția de matrițe pe plan mondial

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

25
Cele mai importante 20 de state producătoare de matrițe sunt prezentate în fig. 2.2.

Fig. 2.2. Cele mai importante stat e producătoare de matrițe
Țările în care se produc cele mai precise matrițe sunt prezentate în fig. 2.3

Fig. 2.3. Țările în care se produc cele mai precise matrițe

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

26
Producția de matrițe pe plan mondial este prezentată în fig. 2.4.

Fig. 2.4. Producția de matrițe pe plan mondial
Potențialul de dezvoltare a fiecărei țări în parte se prezintă în fig. 2.5.

Fig. 2.5. Potențialul de dezvoltare a fiecărei țări în parte

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

27
Capitolul 3
Soft-uri utilizate la proiectarea matrițelor de injectat mase plastice

În domeniul injectării materialelor plastice se utilizează o gamă diversificată de soft –
uri în funcție de cerințele clientului, a preciziei de obținere a matrițelor și de valoarea
costurilor ce se doresc să se obțină în proiectarea de matrițe.
În fig. 3.1. se prezintă cele mai utilizate soft -uri CAD pe plan mondial și procentul
acestora pe piață.

Fig. 3.1. Soft -uri CAD utilizate pe plan mondial pentru anul 2017
În fig. 3.2. se prezintă cele mai utilizate soft -uri CAM pe plan mondial și procentul
acestora pe piață.

Fig. 3.2. Soft -uri CAM utilizate pe plan mondial pentru anul 2017

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

28
Capitolul 4
Prezentarea lanțului valorii pentru societatea Plastor S.A

Analiza lanțului valorii oferă posibilitatea firmelor să identifice și să înțeleagă
operațiunile care creează valoare. O firmă obține profituri peste nivelul mediu când valoarea
rezultată este mai mare decât costurile necesare obținerii acestei valori. Analiza activităților
permite evidențierea domeniilor în care aceasta are potențialul de a creea valoare.
Lanțul valoric leagă activitățile unei firme cu părțile sale funcționale și încearcă să
facă o evaluare a contribuțiilor pe care fiecare parte le aduce la valoarea adăugată a
organizației. Porter folosește conceptul de ,,lanț de valori”, ca instrument de analiză a
avantajului concurențial, descompunând întreprinderea în activități relevante din punct de
vedere strategic, pentru a înțelege mecanismul costurilor și sursele de diferențiere.
Nivelul relevant pentru construirea lanțului valoric este cel al activitățil or firmei dintr –
o anumită ramură. Diferențele dintre lanțurile valorice ale concurenților sunt o sursă esențială
de avantaj concurențial. Lanțul valoric al unei firme poate varia pentru articole diferite din
linia sa de produse. Lanțul valoric arată valoar ea totală și se compune din activități valorice și
marjă valorică.
În fig. 4 .1. se prezintă schema de flux matrițerie în care se prezintă etapele de
implementare a unui proiect pentru realizarea unei noi matrițe.
Etapele principale sunt:
– Proiectare Produs,
– Proiectare Matriță,
– Execuție Matriță
– Optimizare Produs.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

29

Fig. 4.1. Schema de flux matrițerie

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

30
În fig. 4 .2. se prezintă schema flux reparație și mentenanță matrițe. Mentenanța
reprezintă verificarea unei matrițe din punct de vedere a func ționării și al geometriei părților
active ale acesteia după un ciclu de producție de sute de mii sau peste un milion de piese
injectate. Ciclul de producție este indicat în faza de proiectare și de execuție a matriței, acesta
reprezintă numărul de piese in jectate ce se pot executa până la intervenția de mentenanță.

Fig. 4.2. S chema flux reparație și mentenanță matrițe
În fig. 4 .3. se prezintă matricea responsabilităților în care se arată departamentele
implicate în fiecare tip de acțiune din companie.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

31

Fig. 4.3. Matricea responsabilităților

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

32
Capitolul 5
Proceduri avansate de concepție în cadrul companiei Plastor S.A

În cadrul companiei Plastor S.A. se utilizează două soft -uri de proiectare: Creo
Parametric și Cimatron. Creo Parametric este u n soft de proiectare CAD -CAM utilizat pe
scară mondială în domeniul proiectării mecanice, iar soft -ul Cimatron este un soft CAD -CAM
specializat în domeniul proiectării de matrițe utilizând biblioteci dedicate.
Schema procesului de pro iectare este prezentat în fig. 5 .1.

Fig. 5.1. Schema procesului de proiectare

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

33
Procesul de proiectare asistată de calculator (CA D-Computer Aided Design) este un
proces complex, în cadrul căruia, proiectantul folosește o serie de unelte specializate, care pot
accelera ritmul de proiectare, să minimizeze erorile și să valorifice rezultatele.
În cadrul procesului de proiectare se ține seamă de următoarele elemente definitorii:
– Forma și dimensiunile piesei de injectat
– Materialul piesei de injectat
– Complexitatea piesei de inje ctat, numărul și dimensiunile bacurilor și a calelor
– Numărul de cuiburi
– Dimensiunile și caracteristicile mașinii de injectat în care se va folosi matrița
În cadrul proiectării de matrițe se utilizează elemente comerciale și tipizate de la marii
producă tori de tipizate și comerciale: Meusburger și Hasco.
Etapele derularii proiectului sunt următoarele :
1. Comanda lansare proiect
2. Înscriere în registru ( alocare număr )
3. Part and mold history
4. Tema tehnică
5. Tool concept
– Elaborare
– Validare internă
– Validare cu clientul
6. Analiză desen 2D + decizii de corecții
7. Analiză istoric intervenții + corecții
8. Elaborare proiect 3D
9. Comandă oțeluri
10. Elaborare desene 2D (desen ansamblu + desene elemente )
11. Plăcuțe identificare

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

34
Capitolul 6
Măsurători în execuția matrițelor de injectat mase plastice

Componentele unei matrițe de injectat se împart î n 3 categorii:
Carcasa reprezintă suma plăcilor ce formează structura matriței incluzând pachetul de
aruncare ș i sistemul de ridicare .
Părțile active reprezintă componentele matriț ei care dau forma produsului injectat .
Tipizatele reprezintă elemente standartizate cu rol functional .

Fig. 6.1. Structura unei matrițe de injectat mase plastice
Mai jos sunt prezentate modalitățile de control dimens ional a diferitelor tipuri de
elemente geometrice ce se găsesc în structura matriței.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

35

Fig. 6.2. Harta elementelor ce se verifică

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

36
Capitolul 7
Studiu de caz: Proiectarea matriței de injectat antenă auto

O antenă este un dispozitiv electric ce transformă curenții electrici variabili în unde
radio și invers. Aceasta este utilizată de obicei ca emițător, sau receptor radio. În transmisie,
un emițător radio furnizează un curent electric variabil cu o frecvență din domeniul radio la
bornele ante nei, iar antena radiază energia curentului electric sub formă de unde
electromagnetice (unde radio). La recepție, antena captează o parte din energia unei unde
electromagnetice, pentru a produce o mică tensiune la terminalele sale. Aceasta se aplică unui
receptor, pentru a fi amplificată.
Desenul de execuție antenă:

Fig. 7.1. Desen de execuție antemă
Matrița proiectată este cu 2 cuiburi. În această matriță se injectează simultan 2 inserții
de antenă.
Inserția este introdusă în cuibul matriței după care urmează procesul de injectare.
Inserția este prezentată în imaginea de mai jos:

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

37

Fig. 7.2. Inserție antenă
Modelul 3D al matriței proiectate este prezentat in imaginile de mai jos

Fig. 7.3. Partea mobilă a matriței

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

38

Fig. 7.4. Partea fixă a matriței
În fig. 7.5. este prezentat planul de separație vizibil pe piesa injectată

Fig. 7.5. Planul de separație vizibil pe piesa injectată

Plan de separație

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

39
În fig. 7.6. sunt prezentate punctele de injectare la fiecare cuib al matriței.

Fig. 7.6. Punctele de injectare la fiecare cuib al matriței
În fig. 7.7. sunt prezentați aruncătorii ce sunt dispuși pe culee respectiv sunt prezentați
tijele readucătoare ale părții mobile ale matriței.

Fig. 7.7. Poziția aruncătorilor și ale tijelor readucătoare

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

40
În fig. 7.8. sunt prezentate zonele în care se introduce marcajul. Se marchează cuibul
matriței respectiv se utilizează un dator de lună și an.

Fig. 7.8. Poziția marcajului pe piesa injectată

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

41
Capitolul 8
Concluzii

Proiectul de disertație reprezintă o sinteză a întregii activități ce se realizează în
departamenul de proiectare a oricărei matrițerii din țară și din lume.
Această lucrare a prezentat întreg procesul de proiectare de matrițe începând cu
modelul de piesă venită de la client, ur mând cu procesul de analiză, documentare, cercetare,
realizare documentație 3D respectiv 2D, programe de frezare CNC.
Proiectul de disertație a pus în evidență facilitățile oferite de programele de proiectare
asistată de calculator (CAD) și programele de proiectare asistată a procesului de fabricație
(CAM).
În lucrare sunt prezentate țările în care se produc cele mai multe matrițe respectiv ce le
mai precise și complexe matrițe. De asemenea sunt prezentate cele mai utilizate soft -uri de
proiectare CAD, respectiv soft -uri de manufacturare CAM.
În lucrarea de disertație este prezentată lanțul valorii pentru compania Plastor S.A. în
procesul de pr oiectare respectiv mentenanță matrițe.
În continuare sunt prezentate procedurile avansate de concepție și manufacturare
matrițe din Plastor S.A. prezentându -se o schemă logică după care funcționează acest proces
complex.
În finalul disertației este preze ntat modul de proiectare a unei matrițe ce injectează
reperul antenă auto, capitol în care sunt puși in evidență toți pașii prezentați anterior în
lucrare.
În realizarea proiectării acestei matrițe s -au folosit c omponentele tipizate ce au fost
preluați din cataloage electronice ale firmelor producătoare și inserate în proiect. Cei mai
importanți producători din domeniul matrițelor de injectat mase plastice sunt Meusburger,
Hasco, Labourdin respectiv FCPK.
Pentru realizarea documentației tehnice s -a folosit programul de proiectare Creo
Parametric 2.0, program ce conține atât modul de proiectare 3D, asamblare 3D, realizare
documentație tehnică 2D, modul de lucru în suprafețe, respectiv modul de mașinare CAM.
În concluzie, proiectul de disertație pune în evidență modul în care interacționează
toate elementele din acest proces pentru a se realiza produsul finit și anume piese injectate
pentru diferiți clienți din domeniul auto, tehnic sau casnic.

Proiect de disertație -2018 Cirtea Sergiu -Andrei

42
Bibliografie

[1] Amza Gh., s.a. Tratat de Tehnologia materialelor, Editura Academiei Române,
București, 2002 .
[2] Dale C., Precupețu P . Desen tehnic industrial pentru construcții de mașini, Editura
Tehnica, București, 1990.
[3] Drăghici, G. Tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1984 .
[4] Georgescu S. Îndrumător pentru ateliere mecanice. Editura tehnică București 1978 .
[5] Lucaciu I., Blaga F., Miloș L, Teoria Proceselor de Sudare, Editura Universității din
Oradea, 2002.
[6] Mihăilă Stefan Tehnologia prelucrării maselor plastice. Note de curs.
[7] Stănășel I Bazele proiectării tehnologice asistate de calculator. Note de curs.
[8] Șereș Ion Materiale termoplastice pentru injectare, tehnologie, încercări. Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea, 2001.
[9] Șereș Ion Matrițe de injectat, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999.
[10] Culegere de STAS -uri
[11] *** https://www.meusburger.c om/
[12] *** https://www.hasco.com/
[13] *** https://www.rabourdin.fr/
[14] *** https://www.fcpk.pl /
[15] *** https://www.traceparts.com/en
[16] *** https://b2b.partcommunity.com/community/
[17] *** https://grabcad.com/
[18] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_plastic%C4%83