ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [628418]
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC
SPECIALIZAREA
ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC
TITLUL LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
“Percepția studenților din ASE cu privire la încrederea în instituțiile
publice ”
Profesor coordonator:
Prof.univ.dr. Profiroiu Alina Georgiana
Masterand: [anonimizat] 2019
2
CUPRINS
1. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
2. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
3. Stadiul actual al cunoașterii ………………………….. ……………………….. 6
3.1 Stadiul cunoașterii în literatura de specialitate ……………………….. 6
3.2 Stadiul cercetărilor științifice în domeniu ………………………….. .. 15
4. Prezentarea și explicarea problemei de cercetare …………………….. 21
5. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. …………………. 22
6. Ipoteze și variabile ………………………….. ………………………….. ……… 23
7. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. … 24
8. Colectarea și sistematizarea datelor ………………………….. …………… 26
9. Analiza datelor și principalele re zultate ………………………….. ……… 29
10. Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………. 43
11. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………. 44
12. Concluzii ………………………….. ………………………….. …………………… 45
13. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………… 46
14. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
3
1. Rezumat
Încrederea în guvern este din ce în ce mai mult văzută ca o componentă cheie a
democrației. Ca urmare, instituțiile s -au concentrat din ce în ce mai mult asupra creșterii
gradului de încredere a cetățenilor în instituțiile publice. Întrucât există o creștere a
sentimentului de declin al încrederii în sectorul public, această lucrare abordează o temă de
cercetare referitoare la modul în care membrii societății ci vile percep conceptul de încredere
în instituțiile publice și gradul lor de încredere în instituțiile publice.
Lucrarea de față își propune să investigheze încrederea în instituțiile publice și să vadă
care este percepția studenților din cadrul Academie i de Studii Economice din București, cu
privire la încrederea în instituțiile publice.
Lucrarea s -a fundamentat pornind de la șase obiective specifice: (1) de a măsura
gradul de încredere în instituțiile publice, al studenților din cadrul ASE București, (2 ) de a
identifica factorii care stau la baza încreder ii în instituțiile publice, (3) de a analiza relația
dintre încrederea și satisfacția acestora în raport cu serviciile oferite de instituțiile publice, (4)
de a identifica cele mai importante elemente ale încreder ii în instituțiile publice și (5 ) de a
analiza gradul de acces acces la informațiile de interes public a cetățenilor din cadrul celor 8
instituții publice alese spre analiză: Guvern, Parlament, Administrația Prezidențială, Curtea
Constituțional ă, ANAF, SRI, DNA, BNR.
Pentru atingerea obiectivelor s -a lucrat pe ipoteze de cercetare, care prin intermediul
metodelor de cercetare utilizate (metoda chestionarului și metoda analizei documentelor) și
prin intermediul instrumentelor de sistematizare și analiză a datelor au fost verificate și
validate. Grupul țintă a fost format din 101 studenți ai Academiiei de Studii Economice din
București, care prin participarea la cercetare au ajutat la verificarea ipotezelor de lucru.
JEL : L4; L40; L44; I3.
Termeni cheie : încredere publică, transparență decizională, responsabilitate publică,
comunicare publică, participare activă, strategii de comunicare publică, acces la informați i
publice, calitatea guvernării.
4
2. Introducere
“Încrederea este "nucleul capitalului social" și una dintre resursele -cheie pentru
dezvoltarea societăților moderne. Un înalt nivel de încredere socială promovează o societate
incluzivă și deschisă, crește probabilitatea investițiilor în viitor, promovează dezvoltarea
economică și favorizează fericirea societății și un s entiment general al bunăstării.”
(Stadelmann -Steffen, Freitag și Bühlmann , 2007, p. 9 ) De aceea, încrederea cetățenilor a fost
o chestiune importantă în administrația publică și în științele politice și mulți cerce tători au
abordat de -a lungului timpului acest concept.
Totodată, încrederea în instituțiile publice este foarte importantă și pentru funcționarii
publici, deoarece aceasta este condiția esențială necesară sprijinirii dezvoltării și punerii în
aplicare a p oliticilor publice, dar și pentru a dezvolta o administrație publică eficientă. Dacă
cetățenii au un grad ridicat de încredere în funcționarii publici, aceștia își vor putea folosi
abilitățile și autonomia pentru a -și spori eficiența, capacitatea de reacți e la nevoile societății,
precum și eficacitatea. (Gordon, 2000, p. 257)
Un eurobarometru realizat de Comisia Europeană în anul 2017 arată că, în România,
încrederea în instituțiile publice este una la cotă de avarie, iar Parlamentul, Guvern și partidele
politice scad tot mai mult în ochii românilor. Conform eurobarometrului, doar 21% dintre
români au încredere în Guvern. De asemenea, în Camera Deputaților au încredere doar 18%,
în timp ce partidele politice sunt la cote avarie și beneficiază de un grad de încredere de doar
13%.În cadrul eurobarometrului este prezentat și trendul la nivel celorlalte state din Uniunea
Europeană. În medie, la nivelul UE, guvernele naționale se bucură de o încredere de 36%,
parlamentele naționale de 35%, în timp ce partidele po litice ajung la 18%.Se remarcă, așadar,
o diferență foarte mare între România și restul țărilor europene, diferență care arată falimentul
actualelor partide politice din România. Aceste valori sunt îngrijorătoare și ar trebui să atragă
atenția liderilor pol itici și instituțiilor publice în sensul în care va trebui să demareze acțiuni
care să aducă creșteri semnificative în ceea ce privește încrederea în instituțiile publice.
În contextul actual fiecare cetățean se întreabă dacă ar trebui să fie precaut în pr ivința
încrederii acordate instituțiilor publice, fapt cauzat de tentația de a abuza de puterea prea
mare pe care acestea o dețin. Studiile arată, de asemenea, că unul dintre cei mai importanți
factori care creează neîncredere este corupția și, implicit lipsa responsabilității funcționarilor
publici . Astfel apare fenomentul de corupție, un fenomen social grav care erodează principiile
unei administrații eficiente și credibilitatea cetățenilor în instituțiile publice.
5
Încrederea în instituțiile publice ține cont de o multitudine de factori, precum
comunicarea , transparența, participarea activă, responsabilitatea, deschiderea față de cetățeni
și multe altele. De aceea, necesitatea unei bune comunicări, a respectării principiul
transparenței, dar și a par ticipării efective a cetățenilor la procesul de luare al deciziilor,
devine indispensabilă creării unui grad înalt de încredere public ă. Această necesitate derivă
din accentul din ce în ce mai mare pus de instituțiile europene pe existența unei administraț ii
publice eficiente, moderne, transparente și deschise în relația cu cetățenii. Administrația
publică din România trebuie să aibă cu cetățenii săi o comunicare publică eficientă și datorită
faptului că aceasta trebuie să își îndeplinească obligațiile pe care și le -a asumat la nivel
european prin Strategia Europa 2020 și prin Strategia pentru consolidarea administrației
publice la nivel național .
Lucrarea de față își pr opune să investigheze încrederea în instituțiile publice și să vadă
care este percepția studenților din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cu
privire la încrederea în instituțiile publice. Înainte de a face acest lucru, această cercetare
începe cu o examinare atentă a definițiilor teoretice ale conceptului de încredere și a f actorilor
care afectează semnificativ încrederea publică. Lucrarea se bazeză pe rezultatele sondajului
realizat în privința încrederii în instituțiile publice și pe rezultatele acestuia, pentru a arăta
diferiții factori determinanți ai încrederii, precum ș i a arăta de ce încrederera este o problemă
crucială cu care se confruntă guvernele actuale.
Principalele întrebări ale acestei cercetări sunt următoarele:
1. În ce măsură au încredere studenții în instituțiile publice?
2. Care sunt instituțiile publice în ca re studenții au cea mai mare încredere?
3. Ce factori afectează semnificativ încrederea studenților în instituțiile publice?
4. Este corupția fenomenul principal determinant al neîncrederii în instituțiile publice?
5. Cum se poate construi încrederea în instituțiile publice?
6. Care este relația dintre satisfacția cetățenilor și încrederea publică?
6
3. Stadiul actual al cunoa șterii
Literatura de specialitate analizată se bazează pe dezbaterile conceptuale referitoare la
încrederea în instituțiile publice, elementele și dimensiunile compone nete ale acesteia,
factorii care stau la baza încrederii în instituțiile publice , dar și variabile care pot influența
percepția cetățenilor asupra autorităților publice și modurile în care guvernământul își poate
întări relațiile cu cetățenii .
3.1 Stadiul cunoa șterii în literatura de specialitate
Încrederea este un concept nebulos și a reprezentat obiectivul central de studiu în
multe discipline, zeci de ani. O multitudine de cercetători din domeniul psihologiei,
sociologiei, economiei și multe altele, au încercat să înțeleagă cum afectează încrederea,
legitimitatea guvernelor. "Democrațiile sunt concepute ca regimuri de conflict politi c
reglementat și instituționalizat. ” (Dunn, 1998, p. 25) Atât în statele dezvoltate, cât și în cele
aflate în curs de dezvoltare se joacă un joc politic de delegare a puterii cu rezultate nesigure.
Acest lucru este cauzat în principal de faptul că motivați ile și acțiunile liderilor politici nu pot
fi cunoscute în avans cu certitudine. Astfel apare încredere a, ca una dintre cele mai importante
componente pe care se construiește legitimitatea și sustenabilitatea sistemelor politice.
Nyhan(2000) este de părere că încrederea poate fi privită atât dintr -o perspectivă
organizațională internă, cât și dintr -o perspectivă exterioară. În ultimul timp, există relații
externe în ceea ce privește încrederea și puterea în guvern, în instituții le publice și în
produsele lor . Creșterea încrederii externe este evidențiată la nivelul central și local.
Încrederea interpersonală rămâne un domeniu important de cercetare în domeniul științei
sociale, însă există puține cercetări privind dinamica încrederii interpersonale în cadrul
instituțiilor publice.
În ultimii ani, încrederea se regăsește din ce în ce mai mult în literatura de specialitate
ca factor cheie în creșterea performanței publice. Aceasta este legată de comportamentul
uman individual și de funcționarea eficientă a grup ului și a organizării în numeroase studii.
Cu toate acestea, după cum relatează Creed și Miles (1996) , în ciuda interesului arătatpentru
conceptul de încredere, nu există o definiție exactă a conceptului de încredere. Încrederea este
conceptualizată într -o varietate de moduri. Ace asta este adesea asociat ă cu situații care
implică conflicte personale, incertitudinea rezultatului și rezolvarea problemelor. Ea este
7
caracterizată ca o "forță pozitivă din care derivă cooperarea" (Scott, 1980, p. 158 ). Luhmann
(2017) consideră că în crederea reprezintă nivelul de respect pe care un individ îl are față de
altul în vederea acționării într-o manieră echitabilă, etică și previzibilă. Culbert și
McDonough (1986) susțin că încrederea se referă la capacitatea unui individ de a valorifica și
de a demonstra respect față de nevoile individuale și colective care fac obiectul ac țiunii în
momentul de față. Carnevale și Wechsler (1992) constată că încrederea reprezintă așteptarea
unui comportament etic, echitabil, ne -amenințător și preocupare pentru drepturile altora .
Mishra (1996) afirmă că încrederea este dorința unei părți de a fi vulnerabilă față de
o altă parte bazată pe convingerea că partea din urmă este competentă, deschisă, intersată.
Această definiție a încrederii, ca dorință și credință, cuprinde componente cognitive și
emoționale. Acest autor este de părere că încrederea are patru mari dimeniuni : competența,
deschiderea, interesul și fiabilitatea.
1. COMPETENȚA
În cadrul organizațiilor, managerii dezvoltă relații cu subordonații lor și cu alți manageri pe
baza încrederii, în care încrederea este definită în termeni de competență. Liderii sunt astfel
caracterizați de cât de mult au încredere în urma lor să ia decizii compet ente. Astfel,
competența este o dimensiune a încrederii care există între indivizi și organizații.
2. DESCHIDEREA
Un aspect cheie al relațiilor de lucru între managerii și subordonații acestora este acela de
încredere, în care încrederea este definită în ter meni de percepții deschidere și onestitate.
Liderii în care ceilalți oameni se încred sunt mai eficienți în dobândirea de abilități, au mai
mult succes în a atrageadepți în promovarea schimbării și inovării. Deschiderea, dincolo de un
anumit nivel, poate să servească pentru a spori încrederea, însă fără a întrece anumite
limite.De exemplu, a spune cuiva adevărul complet, cu detalii exacte despre caracterul și
defectele sale poate duce la scăderea încrederii între cele două părți, adică o onestitate
extremă afectează nivelul general de încredere.
3. INTERESUL
Dimensiunea de interes a încrederii înseamnă că cel puțin una dintre părți consideră că nu este
corect să obțină un avantaj nedrept în detrimentul celelilalte părți, în acest caz fiind vorba
despre funcționarii publici.Trebuie să existe un echilibru între interesel proprii și interesul față
de bunăstarea celorlalți.
4. FIABILITATEA
Dimensiunea de fiabilitate a încrederii se referă la inconsistențele dintre cuvinte și acțiune
care conduc la o scădere a î ncrederii. Încrederea în funcționarii publici a fost astfel definită în
8
termeni de fiabilitate, pentru că de cele mai multe ori există o discrepanță vizibilă întreceea ce
aceștia predică și ce așteaptă cetățenii să practice.
Sunt de părere că î ncreder ea publică este o combinație a celor patru dimensiuni,
reprezentând o construcție multidimensională ce încorporeazăatât așteptări privind
competența funcționarilor publici, deschiderea acestora către cetățeni, precum și existența
interesului față de nevoile colectivității și proritizarea acestor nevoi.
Totodată, relațiile de colaborare dintre instituțiile publice și cetățeni pot con duce la
rezultate îmbunătățite și la sporirea încrederii publice.Liderii politici nu pot cere respectarea,
ci trebuie să găsească modalități de implicare a cetățenilor ca participanți activi în procesul de
luare a deciziilor.Instituțiile publice au nevoie de o strategie de cre ștere a nivelului de
încredere care să se bazeze peinformare, consultare și participare activă.
Gramberger (2001) este cel care vorbește despre modurile în care guvernământul își
poate întări relațiile cu cetățenii, și anume prin: info rmare, consultare și participare activă.
În cazul informării avem de a face cu un tip de relație uni -direcțională, precum acces
la documente publice, pagini web oficiale ale instituțiilor.
Consultarea este un tip de relație bi -direcțională limitată, pent ru că pe lângă faptul că
instituția oferă informații cetățenilor, aceasta dorește să primească un feedback din
partea cetățenilor. Relația este limitată deoarece instituția decide ale cui opinii sunt
relevante și asupra cărei probleme.
Participarea activă este un tip de relație bi -direcțională evoluată pentru că în acest
proces cetățenii devin parte la decizie, ei propunând soluții, alternative pe diverse
probleme.
Dacă guvernământul reușește să întărească relațiile cu societatea civilă atunci politicile
publice vor fi mai bune, va crește încrederea în guvernământ(acesta va avea o legitimitate mai
mare), și nu în ultimul rând democrația va fi mai puternică.
Gramberg er(2001) oferă instituțiilor 5 modalități de întărire a relațiilor cu cetățenii :
Construirea unui cadru general : referiri la drepturile legale ale societății civile la
informare, consultare și participare activă, politici guvernamentale și instituții care se
ocupă de aceste activități. În România există o legislație bine pusă la punct în ceea ce
privește liberul acces la informațiile de interes public, dându -le cetățenilor
posibilitatea de acces la aceste informații, dar prevede și excepții pentru a
contra balansa dreptul de acces la informație cu dreptul la viață privată sau cu nevoia
de a păstra anumite informații confidențiale care ar putea afecta interesul public.
9
Planificare și acționare strategică : guvernele trebuie ca de la început să gândească
ce vor să obțină, cum vor obține și cu ce. Acestea trebuie să îți stabilească obiective,
activități și mecanisme de atingere a obiectivelor. În dezvoltarea obiectivelor trebuie
ca guvernele să implice actorii interesați și grupurile țintă astfel vor dezvolta r elații
benefice.
Selectarea și utilizarea instrumentelor: instrumentele trebuie să fie adaptate, să se
potrivească cu echipamentul tehnic disponibil, cu personalul, cu ce poate guvernul să
cheltuiască. Mai mult decât atât instrumentele trebuie să fie sele ctate pe baza
obiectivelor care s -au stabilit, a resurselor și a grupurilor țintă, ci nu invers.
Utilizarea noii tehnologii a informației și a comunicațiilor : instituțiile trebuie să
utilizeze noile tehnologii care permit să facem mai mult, la o viteză mai mare și
pentru un număr mai mare de utilizatori, adică furnizarea informațiilor în mod mult
mai eficient și mai eficace.
Transpunerea principiilor în practică : grupul de lucru al Organizației pentru
Cooperare Economică și Dezvoltare a propus 10 principii pentru întărirea relației
dintre instituții și cetățeni:
1. Angajamentul: creșterea nivelului de conștientizare a rolului politicienilor în
promovarea deschiderii, transparenței instituționale
2. Drepturile: funcționarii publici din instituții cunosc și aplică c orect legea
privind dreptul cetățenilor la informații, la consultare și participare
3. Claritatea: obiectivele să fie formulate de la început clar și comunicate
cetățenilor, iar informațiile de interes public să fie oferite de instituții complet
4. Timpul: instituțiile trebuie să înceapă evaluarea nevoii de informare a
cetățenilor din timp și să identifice instrumentele de implicare a acestora la
procesul de luare al deciziilor la timp
5. Obiectivitatea: informația oferită de insituții să fie obiectivă, accesibilă ș i
completă
6. Resursele: alocarea resurselor umane, financiare, tehnice pentru ca procesul
de informare să fie eficient
7. Coordonarea: inițiativele de informare a cetățenilor să fie coordonate la
nivelul instituției prin site -uri, persoane desemnate a fi responsabile cu
activitățile de informare, consultare și particiăare activă
10
8. Responsabilizarea: instituțiile sunt răspunzătoare de input -ul primit de la
cetățeni, indiferent că acesta a rezultat din feedback, consultare publică sau
participare activă
9. Evalua rea: instituțiile trebuie să acorde o importanță deosebită procesului de
evaluare pentru că astfel acestea se vor putea adapta mai ușor noilor cerințe și
condiții în materie de informare
10. Cetățenia activă: instituțiile beneficiază de implicarea sporită în comunitate a
cetățenilor, iar încurajarea participării active atrage cu sine o încredere sporită
în administrație.
Hosu, Deac și Mosoreanu (2012) vorbesc despre importanța relației dintre autoritățile
locale și cetățeni.Aceștia consideră că de foarte multe ori autoritățile publice și instituțiile publice
sunt percepute în mod negativ de către comunitate, impresia acesteia fiind că funcționarul public
acționează doar pentru a -și îndeplini propriile interese și de a obține beneficii de pe urma altora.
Berman denumește acest comportament „cinism public” , definit ca „credința că politicile
guvernamentale și funcționarii publici sunt, din oficiu, corupți, incompetenți și axați pe dorința
de a profita de cetățeni” (Berman, 1997, p. 106). Autorii susțin că o altă c auză a acestei percepții
negative a cetățenilor asupra instituțiilor publice poate fi și asocierea imaginii autorităților
publice cu afilierea politică; cu cât organizațiile sunt văzute mai politice ca natură, cu atât mai
mult vor fi percepute ca fiind mai puțin etice și corecte.
Principalele aspecte ce țin de comportamentul de cetățean activ fac referire la cât de mult
cunosc cetățenii sistemul politic care îi guvernează, cât de satisfăcuți sunt de acest sistem și cum
evoluează rezultatele pe care sistem ul de guvernare le produce.Pe lângă acestea există o întreagă
serie de variabile care pot influența percepția cetățenilor asupra autorităților publice
precum: nivelul de dependență de servicii, calitatea serviciilor, comportamentul etic al
funcționarilor, factori socio -demografici, influența media, politicile organizaționale și satisfacția
legată de e -participare.
Irimieș (2005) este un autor care abordează tema comunicării în administrația publică,
însă acesta pune în prim plan activitatea de relații publice desfășurate de instituțiile publice.
Acesta definește relațiile publice ca fiind „procesul de cultivare a contactelor directe, într -un
mod constant și sistematic cu diverse categorii, cu mass -media, cu reprezentanți ai autorităților,
cu persoane speciale, lideri de opinie pentru a obține simpatia și sprijinul acelora cu care se
întrețin relații în prezent sau se vor stabili în viitor” . Mai pe scurt, relațiile publice sunt utilizate
în administrația publică pentru a obține și a menține simpatia, înțelegerea și sprijinul celor cu
11
care aceasta intră în contact, în special cu cetățenii . În primă fază se dezvoltă un sistem de relații
cu di verși parteneri, dar și cu cetățenii cu respectarea valorilor etice și morale, iar mai apoi se
ajunge la finele procesului de comunicare când se pune accent pe consolidarea reputației.
Imaginea instituției reprezintă chiar oglinda strategiei de comunicare, aceasta poate varia de -a
lungul timpul însă întotdeauna o strategie de comunicare bine realizată va aduce instituției o
reputație pe măsură.
Revenind la imaginea unei instituții sau autorități, autorul este de părere că întâlnim 3
tipuri de imagine: imagi nea reală, imaginea dobândită și imaginea dorită. Pentru a ajunge la
imaginea dorită, instituția trebuie să respecte 3 pași: autenticitatea, adaptabilitatea și seducția.În
primul rând, instituția trebuie să se bazeze pe un concept real, specific acesteia, autentic,
declinabil, puternic, energic pentru ca publicul să își creeze o imagine pozitivă despre instituție.
În acest fel instituția va reuși să își formeze o reputație bună, reputație întemeiată pe
comportamente și acțiuni concrete și corecte ale instit uției. Comunicarea poate fi considerată
fundația reputației, însă acțiunea este stâlpul care consolidează reputația .
Armstrong (2005) este autorul care abordează tema transparenței, integrității și
responsabilității în administrația publică. Aceste trei co ncepte au fost identificate de statele
membre al Națiunilor Unite pe când acestea puneau bazele principiilor administrației publice. În
administrația publică integritatea se referă la a fi onest în atribuțiile oficiale pe care le ai, a fi
împotriva corupți ei și a abuzului în serviciu . Transparența se referă la accesul neîngrădit la
informațiile de interes public, la deciziile luate în sectorul public. Responsabilitatea se referă la
obligativitatea funcționarilor publici de a face public modul în care sunt f olosite resursele
publice , de a -și asuma răspunerea pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Însă aceste concepte
sunt percepute în mod diferit de către fiecare țară, spre exemplu în Yemen, a fi integru se traduce
prin refuzul funcționarilor publici de a accepa orice tip de bun din partea cetățenilor pentru a -și
îndeplini atribuțiile; în Africa de Sud, transparența înseamnă a transmite informațiile în timp real,
a le face accesibile tuturor și a fi concrete, iar în Regatul Unit responsabilitatea este un st andard
al vieții publice, unde persoanele care dețin funcții publice sunt responsabili pentru deciziile
luate și acțiunile realizate. Aceste trei concepte sunt depente unele de altele , integritatea implică
transparență și responsabilitate. Transparența făr ă responsabilitate este nesemnificativă și devine
o bataie de joc în administrația publică. Responsabilitatea depinde de transparență sau de a avea
informațiile necesare, iar transparența și responsabilitatea fără integritate nu poate conduce la
servirea i nteresului general. Integritatea, transparența și responsabilitatea formează infrastructura
etică sau sistemul național de integritate care sprijină standardele legislative, structurile
instituționale și procedurile administrative care asigură faptul că fu ncționarii publici vor pune
12
interesul general mai presus de interesul propriu.
Transparency International (2009) abordează conceptul de încredere publică și afirmă
că fenomenul de corupție este un factor care influențează semnificativ gradul de încredere al
cetățenilor în instituțiile publice. Astfel descrie cei 9 piloni prin care instituțiile pot combate
corupția, și anume: executivul, societatea civilă, sectorul privat, reforma, sistemul judic iar,
agențiile interesate, media, organizațiile nonguvernamentale și parlamentul. Aceștia
influențează cele trei sfere ale regulilor și legilor, dezvoltării durabile și calității vieții.
Mai mult decât atât, valorile integrității, transparenței și respons abilității au cunoscut un
fenomen de renaștere în administrația publică în ultimele trei decenii.Cele trei concepte au
legătură și cu încrederea publică. Cetățenii se așteaptă ca funcționarii publici să îndeplinească
interesul public fără frică și să gesti oneze resursele în mod eficient. Serviciile publice eficiente și
corecte și implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor inspiră încredere cetățenilor,
ceea ce îi face să fie se implice în afaceri și să contribuie la creșterea economică. Corupț ia și
proasta administrare își au sursa în actele individuale ale funcționarilor publici, constituind
rezultatele unei slabe guvernări. Spre exemplu, corupția în construcții are implicații majore
asupra costurilor și asupra calității infrastructurii, aceas ta duce la investiții proaste, la distrugerea
mediului înconjurător, la moarte în unele cazuri și la o economie scăzută. Încrederea se câștigă
fiind integru, transparent și onest și aduce cu sine oameni valoroși în administrația publică care
să servească i nteresul general și să satisfacă nevoile societății.
Porumbescu, Park și Oomsels (2013) sunt cei trei autori care oferă
informații despre cum pot instituțiile publice să își atragă încrederea din partea cetățenilor ,
din perspectiva comunicării. Aceștia sunt de părere că p ercepțiile privind performanța
sectorului public pot fi evaluate la trei niveluri: micro -nivel, mezo-nivel și macro -nivel.
Percepțiile de performanță la primul "nivel micro" al sectorului public, pot fi considerate
drept percepții ale ce tățenilor cu privire la performanța persoanelor responsabile pentru
furnizarea de servicii publice cetățenilor, cum ar fi ofițeri de poliție sau profesori. Percepțiile
de performanță la cel de -al doilea nivel "mezo" al sectorului public se referă la instit uțiile
responsabile pentru furnizarea unui anumit serviciu. La aceste primele două niveluri ale
sectorului public, percepțiile cetățenilor pot să difere substanțial în cadrul diferitelor servicii și
domenii de guvernare. Percepțiile de perfor manță la nivelurile micro și mez o ale sectorului
public sunt considerate a fi puternic influențate de experiențele personale ale cetățenilor, de
simpatia cetățenilor față de misiunea unei anumite instituții publice, de sentimentele legate de
persoana particulară în sărcinată cu livrarea un serviciu sau o serie de factori supliment ari, în
13
primul rând individuali. Spre deos ebire de nivelurile micro și mez o, percepțiile cetățenilor
asupra performanței la nivel macro sunt mai puțin influențate de factori precum experiența sau
atitudinile față de un anumit serviciu și mai mult puternic influențată de informațiile
provenind de la mass -media, politicieni și sectorul public.
Oomsels, Porumbescu, Bouckaert și Tobin (2013) au abordat tema
încrederii publice în numaroase lucrăr i de cercetare. Cei patru autori și -au pus întrebarea dacă
este nevoie de mai mult sau mai puțin control pentru a construi încredere și au analizat relația
dintre controlul instituționalizat și încrederea administrativă.Autorii sunt de părere că
încredere a provine atât din cunoaștere cât și din afecțiune, este necesară în situații riscante sau
contingente, este caracterizată de dorința de a fi vulnerabil și se bazează pe așteptările pozitive
despre un omolog. Încrederea organizațională este definită drept "gradul de încredere acordat
membrilor unei organizații centrale în organizația parteneră". (Zaheer, McEvily și Perrone,
1998, p. 142) Controlul cuprinde mecanismele și instrumentele utilizate de guvern pentru a
influența intenționat deciziile și comportame ntul altor guverne sau parteneri privați pentru a
atinge obiectivele guvernamentale,. Instrumentele de control sunt, de obicei, incluse în
aranjamente instituționale. Datorită aplicării lor universale și stabilității lor relative, controlul
formal sau info rmal instituționalizat poate fi considerat "depersonalizat", spre deosebire de
controlul neinstituționalizat, care este văzut ca având o natură personală. Astfel, neîncrederea
devine depersonalizată atunci când este instituționalizată, oferind loc pentru a permite
dezvoltarea încrederii. În timp ce controlul neinstituționalizat poate fi perceput ca o expresie a
neîncrederii personale, controlul instituționalizat "depersonalizează" această neîncredere în
sistemele non -personale care pot deveni surse de încr edere la nivel macro.
Hakhverdian și Mayne (2012) analizează modul în care educația infleunțează gradul
de încredere instituțională, cu variații transnaționale în funcție de permeabilitatea corupției din
sectorul public. Această analiză se bazează pe două aspecte: în primul rând, cetățenii acordă și
rețin încrederea pe baza evaluării performanței acto rilor și instituțiilor guvernamentale, iar în
al doilea rând, cetățenii cu mai multă educație nu numai că au o probabilitate mai mare de a
identifica mai bine practicile care subminează buna funcționare a instituțiilor democratice, ci
și mai multe șanse de a fi tulburate în mod normativ de astfel de practici. Pe baza acestor
afirmații duble, cei doi autori presupun că încrederea politică este determinată de efectul
interactiv al nivelului de educație al unei persoane, pe de o parte, și de calitatea generală a
sistemului de guvernare democratică a țării lor, pe de altă parte.
Referitor la relația dintre încredere și corupție ca efect al neîncrederii în instituțiile
14
publice, autorii au constatat că în țările cu niveluri relativ ridicate de corupție educația
atenuează încrederea politică; în țările cu niveluri scăzute de corupție, educația sporește
încrederea politică. Mai mult, studiul autorilor a demonstrat, de asemenea, că efectul corupției
asupra încrederii politice depinde de nivelul de educație. Astfel c ă cetățenii cu cel mai scăzut
nivel de educație nu răspund la efectele corupției; pentru toți ceilalți cetățeni, efectele
corosive ale corupției asupra credibilității politice cresc cu educația.
Bouckaert și Van de Walle(2003) au construit un cadru teoreti c al încrederii în
instituțiile publice. Acesta se bazează pe relația dintre încredere și satisfacția cetățenilor fașă de
serviciile furnizate de administrație. Încrederea în instituțiile publice nu a dispărut niciodată din
agenda de cercetare, primind o atenție sporită în ultimii ani. Diferitele cadre teoretice oferă
diagnostice variate care duc la pierderea încrederii și remedii diferite pentru restabilirea acesteia.
Teoriile de management tind să explice lipsa de încredere în instituțiile publice, făcâ nd
referire la performanța slabă a sistemelor guvernamentale, astfel încât încrederea să poată fi
infleunțată de îmbunătățirea calității serviciilor. În lipsa performanțelor guvernamentale, cetățenii
își utilizează în mod sporit posibilitățile de ieșire (f olosind alte servicii, dacă este posibil, nu
plătesc impozite) sau voce (votând împotriva partidului de guvernământ, plângându -se). Dacă și
în ce măsură aceste două opțiuni vor fi utilizate, depinde gradul de loialitate față de guvern
(Hirschman, 1970).
Abordările administrației publice se referă, de asemenea, la performanță și la încredere.
Diferența este că performanța (rea) este cauzată de supraîncărcarea guvernului: guvernul nu este
(nu mai) poate să răspundă cererilor în creștere sau (în unele cazuri) cererile cetățenilor sunt pur
și simplu contradictorii. Remediul propus este, prin urmare, gestionarea așteptărilor: guvernul
poate stimula cetățenii să -și schimbe cerințele sau poate să indice natura contradictorie a
anumitor cerințe.
Teoriile sociologi ce văd neîncrederea ca fenomen societar în străinătate, ducând la o serie
de reacții, inclusiv proteste / voce / loialitate și anomie. Această abordare largă sugerează, de
asemenea, că există un remediu pentru a restabili încrederea și că nu este suficient să se schimbe
ordinea inactivă pentru a restabili încrederea în guvern.
Economiștii tind să abordeze problema tendinței din cadrul unui agent principal. În
funcție de prezența sau absența forței, va exista o cooperare sau o polarizare; în aceste condiții ,
participarea poate crea încredere deoarece identifică și, în cele din urmă, armonizează interesele
și acțiunile previzibile.
15
3.2 Stadiul cercet ărilor științifice în domeniu
Wang și Van Wart(2008) au demonstrat empiric faptul că o participare mai
semnificativă din partea cetățenilor este corelată cu un nivel mai ridicat de încredere. Autorii au
construit un model multi -factorial care explică existența a doi factori mediatori între variabila
„participare” și variabila „î ncredere”: „comportamente etice”și „competența serviciilor”. Cu alte
cuvinte, încrederea depinde de un nivel ridicat de participare, în cadrul căreia publicul trebuie să
se convingă de onestitatea și competența funcționarilor. Conform acelorași autori, tip urile de
participare care pot face parte din strategiile de creștere a încrederii sunt, în ordinea relevanței
selectate de către respondenți: audieri publice, întâlniri ale comunității în cartiere, un „board”
consultativ format din cetățeni, utilizarea int ernetului, întâlniri ale camerei de comerț, întâlniri
ale comunității de afaceri. Punctaje mai reduse obținute în urma sondajului apar în dreptul focus –
grupurilor cu cetățeni, al liniilor telefonice de tip hotline și al sondajelor de opinie.
Mossberger și Tolbert(2006) vorbesc despre două moduri de creștere a încrederii , și
anume: încrederea bazată pe proces și încrederea bazată pe instituții . Încrederea bazată pe
proces constă în crearea de legături, interacțiuni sau schimburi între administrația publică și
cetățeni , astfel ei vor participa direct la procesul de luare a deciziilor. Autorii spun că o
dimensiune a încrederii publice este tocmai percepția cetățenilor în privința acționării statului în
scopul satisfacerii cetățenilor. Cel de -al doilea tip de cre ștere a încrederii publice se referă mai
mult la a judeca acțiunile instituțiilor, ci nu la interacțiunea dintre acestea și societatea civilă .
Instituțiile sunt cele care trebuie să acționeze pentru binele comunității, să facă ceea ce este
corect, astfel î și vor contura o imagine bună care va spori încrederea cetățenilor.Un alt concept
asociat e -guvernării este acela al participării, pe langă cel al comunicării și cel al
transparenței.Informațiile puse la dispoziție cetățenilor prin intermediul paginilor we b permit
cetățenilor să înțeleagă mult mai bine politicile guvernamentale, să fie mult mai bine informați
cu privire la diverse probleme de ordin guvernamental. Acest lucru îi face pe cetățeni să fie mai
activi și să se implice în procesul de luare a deciz iilor. Beneficiile aduse de e -guvernare sunt
multiple, în primul rând pentru că statul devine mai deschis, mai accesibil, mai transparent, mai
eficient, iar cetățenii sunt mult mai implicați.
Încrederea publică implică și existența unei comunicări eficient e între instituțiile publice
și cetățeni, dar și respectarea principiului transparenței.
Mossberger și Tolbert(2006) vorbesc despre efectele e -guvernării asupra încrederii
cetățenilor în administrație . E-guvernarea a apărut ca răspuns la nevoia de îmbunătățire a
comunicării între administrația publică și cetățeni, implicit pentru a crește gradul de încredere al
16
cetățenilor în administrația publică. Autorii pornesc de la a -și pune întrebarea dacă e -guvernarea
este solu ția prin care va crește încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Autorii afirmă că prin
crearea unei administrații mai deschise, mai transparente și mai eficiente în oferirea de servicii
publice se poate recăpăta această încredere pierdută. E-guver narea se referă la transmiterea unor
informații de interes public (de către instituțiile publice) cu ajutorul Internetului și la punerea la
dispoziție a unor servicii publice online , dar poate servi și la implicarea politică online a
cetățenilor. Acest con cept al e -guvernării conduce în final la îmbunătățirea comunicării dintre
cetățeni și administrația publică, permițând participarea directă la procesul de luare a deciziilor.
Un studiu recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată c ă e-
guvernarea a devenit foarte populară, iar 80% dintre administrațiile locale dețin câte un site
oficial. Mai mult decât atât, studiul a arătat că e -guvernarea influențează comportamentul
societății civile. Prin accesarea site -urilor oficiale ale institu țiilor publice cetățenii citesc diverse
știri și informații, în urma cărora este generată o atitudine pozitivă în legătură cu activitatea și
imaginea instituției respective. În ceea ce privește încrederea în administrația publică, se poate
spune că aceasta a suferit un declin încă din anii 1960, când numai un procet de 20% din
populație avea încredere că instituțiile statului fac ceea ce e bine. Această încredere se traduce
prin a evalua acțiunile instituțiilor în concordanță cu nevoile societății. Această încredere scăzută
duce și la diminuarea legitimității statului, gradul înalt de cinism și neîncredere constituie motive
îngrijorătoare de negare a democrației. Lipsa încrederii în administrație poate fi cauzată de
schimbările economice, percepțiile asupra eficienței programelor realizate de administrație, și
chiar de imaginea individuală a politicienilor.
Mabillard și Pasquier(2016) au abordat conceptele de transparență și încredere
publică realizând un studiu comparativ pe 10 țări în perioada 2007 -2014 p e baza datelor din
rapoartele publicate de organizații internaționale. Cei doi autori afirmă că încrederea publică
trebuie să fie parte a sistemului democratic și are trei dimensiuni: capacitatea (sunt capabile
institu țiile publice să facă ceea ce au spus că vor face?), contractualitatea (instituțiile publice
îți vor încheia acordurile contractuale?) și bună voința (vor avea instituțiile publice inițiative
în vederea satisfacerii intersului general fără a avantaja pe cineva?) . Aceste dimensiuni sunt
consi derate de cei doi autori ca fiind trei tipuri de încredere diferite, deoarece se referă la
diverse așteptări. Cu toate acestea, alte abordări vorbesc despre alte dimensiuni ale încrederii
publice, precum capacitatea, bunăvoința și integritatea (Mayer et al ., 1995) sau dimensiuni
precum fiabilitatea, previzibilitatea și corectitudinea (Zaheer et al., 1998). Cele mai mulște
instituții (de exemplu, cele din Uniunea Europeană) nu iau în considerare toate aceste
dimensiuni.
17
Conform studiului, nivelul de încred ere în cele 10 țări studiate în perioada 2007 –
2014 a fost în creștere cu 1% pentru Regatul Unit, cu 8% pentru Germania, cu 12% pentru
Elveția și cu 4% pentru Noua Zeelandă, iar scăderi ale nivelului de încredere aui fost
înregistrate în Canada cu 18%, Irl anda cu 9%, Statele Unite cu 4%, India și Mexic cu 9% și
Australia cu 8%. Așadar, cea mai mare creștere a nivelului de încredere publică s -a înregistrat
în cazul Elveției, iar cel mai scăzut grad al încrederii în instituțiile publice s -a înregistrat în
Canada. Ceea ce se observă este faptul că nivelul încrederii publice este în scădere la nivel
global, însă încrederea depinde de foarte mulți factori, de context, de caracteristicile fiecărui
stat în parte.
După părerea mea, încrederea este un concept volat il, iar o analiză globală a
încrederii publice ar trebui să țină cont de factori economici, politici, sociali și individuali.
Determinanții încrederii sunt numeroși, iar aceștia nu au fost niciodată investigați în anchetele
efectuate la scară largă.
Insti tutul de cercetare a calității vieții (2018) a realizat o analiză a calității vieții în
România în context european, în perioada 2003 -2016. Datele utilizate provin din Sondajul
european privind calitatea vieții – European Quality of Life Survey (EQLS), o cercetare care
se realizează în toate țările Uniunii Europene și care are ca scop descrierea și explicarea
calității vieții pe toate dimensiunile sale. Conform acestui studiu, în România, încrederea în
instituțiile politice se situează la un nivel foarte r edus (scor mediu la nivel național: 3,7 pentru
încrederea în Parlament și 4,1 pentru încrederea în guvern). Aceste valori sunt apropiate de
cele consemnate în Polonia, Slovacia, Cipru, însă ușor mai ridicate comparativ cu cele
înregistrate în Croația, Bulg aria, Grecia, S lovenia, Spania sau Italia. Scoruri mai favorabile s –
au consemnat în ceea ce privește încrederea în autoritățile locale, în poliție, în știrile mass
media și în ONG -uri, fără însă ca mediile naționale să depășească semnificativ scorurile
calculate la nivel european. Situația la nivel european arată că România se plasează sub media
UE pentru majoritatea indicatorilor și cu o diferențiere puternică între scorurile medii obținute
în statele dezvoltate din Europa centrală și de nord, pe de o part e, și scorurile înregistrate în
sudul și estul continentului, pe de altă parte. Pe ansamblu, din punct de vedere al încrederii în
instituții, România este destul de asemănătoare cu Polonia, Slovacia, Cehia sau Letonia, fiind
caracterizată prin evaluări apr opiate de mediile europene, însă cu valori mai reduse pe
componenta încrederii în guvern, Parlament și aparatul de justiție. Bulgaria, Croația, Slovenia,
Italia, Spania, Cipru și Grecia, pe de altă parte, constituie grupul de state caracterizate prin
valor ile cele mai reduse ale încrederii în instituții, fie că ne referim la instituții politice, fie la
mass -media, bănci, justiție sau autorități locale. Țările cu nivelurile cele mai ridicate ale
18
încrederii în instituții sunt, în continuare, cele din nordul ș i vestul Europei (Suedia,
Danemarca, Finlanda, Olanda, Germania). În concluzie, România prezintă un profil moderat –
negativ în ceea ce privește încredrea populației în instituții, asemănător cu cel al altor state
fost comuniste din Europa Centrală, însă d iferit de cel al țărilor cu profil pronunțat – negativ
din Pensula Balcanică (Bulgaria, Grecia și Croația).
De Vries și Sobis (2018) combină raționamentul lui Hardin cu privire la natura
încrederii instituționale cu o analiză care arată că încrederea gene ralizată este un concept cu
mari implicații în încrederea instituțională. Aceștia sunt de acord cu Hardin și cu afirmația
acestuia că încrederea se referă la interese încapsulate și la capabilități, deoarece este o relație
tripartită a unui A care are încr edere în B că va face X. În ceea ce privește încrederea
instituțională, autorii susțin că este posibil să se facă distincția între administrația locală a
diferitelor orașe , pe baza îndoielilor pe care locuitorii lor le pot avea că aceste administrații
locale sunt înclinate să acționeze în numele lor. Aceste îndoieli se reflectă în nivelul actual al
încrederii localnicilor în administrațiile locale respective. În al doilea rând, autorii spun că
cetățenii sunt conștienți de "cunoașterea", măsura în care aște ptările lor de a trăi într -un oraș
sunt îndeplinite și deduc din aceste cunoștințe dacă administrația locală este capabilă să
realizeze aceste nevoi și așteptări.
Cei doi autori au comparat opiniile cetățenilor în perechi de orașe dintr -o țară pe
baza datelor din auditul urban. Auditul Urban a efectuat un studiu în iunie 2015 pentru a
măsura percepțiile locale asupra calității vieții în 79 de orașe din cele 28 de state membre ale
Uniunii Eur opene și din orașele din Islanda, Norvegia, Elveția și Turcia, printre care și
România. Pe baza acestui sondaj au construit două scale, fiecare cu câte 6 elemente. Prima
treaptă de satisfacție cu probleme ridicate de așteptări a fost construită în jurul a șase
elemente: facilități culturale, facilități sportive, serviciile medicale, transportul public, spații
publice cum ar fi piețe, piețe, zone pietonale .A două scală a fost construită pe alte 6 elemente,
pentru a vedea gradul de satisfacșie al cetățenilor față de: starea strazilor și a clădirilor din
cartier, c alitatea aerului, curățenie, nivel de zgomot, mă simt în siguranță în oraș, mă simt în
siguranță în cartier.
Acest studiu a relevat faptul că încrederea în administrație variază în funcție de
orașele capitale și de opiniile locuitorilor care trăiesc în capitală și în alte orașe decât
capitalele. În unele capitale, cum ar fi Roma, Madrid, Lisabona, București , Bratislava și
Slovacia, toate capitalele țărilor din Europa de Sud, încrederea în administrați e este
minimă . Spre deosebire de aceștia, marea majoritate a locuitorilor din Berlin, Bruxelles,
Paris, Stockholm, Amsterdam, Copenhaga, Helsinki, Londra și Wien (toate orașele de capital
19
din nord -vestul Europei) au încredere în administrația orașului lor. Deci, în acest sens, există o
diviziune de Nord -Vest de Sud -Est. Cu toate acestea, diferențele dintre țări sunt semnificative.
Acest fapt este vizibil în special în Bulgaria, Spania, România și Slovacia, cu peste 17 puncte
de distanță față de țările în ca re gradul de încredere este ridicat.
Comisia Europeană(2018) a efectuat în primăvara anului 2018 un Eurobarometru
privind opinia publică. Rezultatele acestui studiu au arătat că 42% dintre europeni au
încredere în Uniunea Europeană, mai mult decât procent ul care are încredere în parlamentul
lor național și guvernul lor național (34% pentru ambele instituții). Deși încrederea în
Uniunea Europeană a crescut ușor (+1 puncte procentuale din toamna anului 2017),
încrederea în guvernele naționale (34%, -2) și în parlamentele naționale (34%, -1) au pierdut
teren, pentru a doua oară consecutiv . La 42%, încrederea în Uniunea Europeană rămâne la cel
mai înalt nivel începând cu toamna anului 2010. Mai mult de jumătate din europeni nu se
încred în guvernele naționale (61% nu au încredere, +2% din toamna anului 2017) și
parlamentele naționale (60% , +2). De asemenea, ele nu au încredere în Uniunea Europeană,
dar într -o măsură mai mică (48%).
Wallace și Latcheva (2006) vorbesc despre efectele economiei informale în țările
post-comuniste din Europa Centrală și de Est asupra încrederii în administrația publică.
Economia informală este definită ca fiind economia "neagră", care este monetară în afara legii
(adesea ilegală), pe de o parte, și a economiilor "gospodării" și "sociale", care nu sunt
monetare și nelegale în sensul că sunt în afara legislației. Încrederea în instituții este scăzută
în Europa Centrală și de Est aceasta fiind moștenirea fostelor regimuri comuniste. C u toate
acestea, măsurându -se în timp, cei doi autori au constatat că încrederea este mai scăzută în
țările de est și sud -est. Prin urmare, tendința este de a merge spre o spirală negativă a
percepției crescânde a corupției, a creșterii informalității și a pierderii încrederii, pe de o parte,
și a pozitivului de creștere a formalizării, încrederea și declinul percepției corupției asupra
celuilalt, în funcție de regiunile. Autorii au testat această presupunere comparând țările din
Europa Centrală și de Est, iar rezultele au fost următoarele: respondenții care sunt implicați în
economia gospodăriei cred că nivelul de corupție comparativ cu nivelul în timpul
comunismului a crescut, în timp ce cei implicați în economia neagră cred că au scăzut. Pe de
altă parte, având în vedere încrederea în instituțiile juridice și politice, cei implicați în
economia neagră au mai puțină încredere în instituțiile publice, în timp ce cei implicați în
economia formală au mai multă încredere. Aceasta ar susține teza autorilor potri vit căreia
implicarea în economia informală are un impact asupra încrederii în aceste instituții. Este mult
mai puternică relația dintre percepția corupției și încrederea în instituții: acei care consideră
20
corupția în 1998 ca fiind în scădere față de perio ada comunistă tind să aibă încredere în
instituțiile politice și legale.
Prin urmare, s -ar putea detecta o legătură între încrederea și implicarea în economia
formală, pe de o parte, și alinierea dintre lipsa de încredere în instituții și implicarea ridicată în
economia neagră a celeilalte.
Savu(2002) a realizat o analiză a rezultatelor referitoare la gradul de încredere al
tinerilor în instituțiile publice. În primul rând, autorul afirmă că încrederea este un concept
complex care include mai multe elemente de percepție socială, atitudini și mentalități,
prejudecăți și stereotipuri de gândire, încărcătură afectivă.
În plan psihologic, se descrie următoarele aspecte: cognitiv – percepțiile,
reprezentările, cunoștințele, reactualizările exper iențelor anterioare și anticipările
interacțiunilor viitoare privind obiectul pentru care se exprimă încrederea, evaluarea
obiectului prin propriul mod de a gândi; afectiv – exprimarea încrederii față de un obiect este
asociată cu o trăire afectivă pozitiv ă față de acel obiect, cu sentimentul de securitate;
atitudinal – prin acordarea încrederii se exprimă o anumită atitudine; axiologic – obiectul
încrederii capătă valoare față de alte obiecte; trăsăturile de personalitate – există persoane
care acor dă cu ușurință încrederea și persoane suspicioase. Este implicat și planul psiho –
social, în care devin importante percepțiile sociale, reprezentările sociale, mentalitățile,
credințele.
În general, încrederea tinerilor în instituțiile publice se află la un nivel destul de
scăzut. Numai patru dintre instituțiile și organizațiile considerate în acest studiu reușesc să
atragă încrederea tinerilor. Mediile ponderate ale răspunsurilor se situează peste valoarea
teoretică 3, corespunzătoare răsp unsului „încredere potrivită”, dar în nici una din cele patru
situații nu se atinge valoarea 4 – „încredere mare”, nivelul încrederii acordate aflându -se
între aceste limite. Încrederea în celelalte instituții este „mică” sau „foarte mică” (situa ția
partidelor politice). În situația celorlalte nouă instituții, pentru care încrederea este mai
scăzută decât în cazul celor prezentate anterior, procentele semnificative sunt cele care
indică neîncrederea (încredere foarte mică sau mică). În o rdinea mediilor ponderate
corespunzătoare, aceste instituții sunt cele în care încrederea tinerilor este foarte scăzută:
Primăria, Poliția, Justiția, Asociațiile și fundațiile, Sindicatele, Administrația
prezidențială, Guvernul și Parlamentul. Încred erea cea mai scăzută este totuși exprimată față
de Partidele politice. Încrederea tinerilor în aceste instituții este în continuă scădere în
ultimii ani.
21
4. Prezentarea și explicarea problemei de cercetare
Problema propusă pentru cercetare se focalizează pe identificarea gradul ui de încredere în
instituțiile publice, al studenților din cadrul Academiei de Studii Economice din București, în
vederea formulării unor recomandări pentru îmbunătățirea relațiilor d intre instituțiile publice și
cetățeni.
Pornind de la argumentele susținute de autorii din literatura de specialitate, cu privire la
importanța creșterii gradului de încredere al cetățenilor în instituțiile publice, este de subliniat
faptul că este necesar ă o îmbunătățire a relației dintre instituțiile publice și cetățeni. Cu toate
acestea acest fapt implică o serie de măsuri referitoare la o creștere a transparenței decizionale, o
scădere a birocrației, un nivel crescut al calității guvernării, un nivel cr escut al calității serviciilor
oferite de instituțiile publice, respectarea conduitei de către funcționarii publici, o
responsabilitate crescută a funcționarilor publici, implicarea cetățenilor în elaborarea politicilor
publice, consultarea cetățenilor în p robleme în care sunt implicați direct, reducerea și, chiar
eradicarea corupției.
Actualitatea subiectului este argumentată prin următoarele aspecte identificat e, cu privire
la tema de cercetare: instituțiile publice se confruntă cu un grad de încredere ex trem de scăzut
cauzat de nivelul crescut al fenomenului de corpuție, calitatea slabă a servciilor oferite de
instituțiile publice, o responsabilitate publică scăzută a funcționarilor publici, precum și un
comportament neadecvat, transparență decizională re dusă, implicarea și consultarea cetățenilor
în problemele ce îi afectează în mod direct este aproape inexistentă. De aceea este necesar să se
identifice factorii care conduc la un grad de încredere scăzut al cetățenilor în instituțiile publice,
pentru ca ulterior să se poată lua măsuri de îmbunătățire a relației dintre instituțiile publice și
cetățeni.
Se urmărește să se identifice gradul de încredere în i nstituțiile publice, al studenților din
cadrul Academiei de Studii Economice din București și identifi carea factorilor de care depinde
încrederea, cercetarea urmărind să determine beneficiile rezultate din urma acestei implicări a
studenților p entru: instituțiile publice și memebrii societății civile.
22
5. Scopul și obiectivele cercet ării
Scopul acestui studiu este de a identifica factorii de care depinde încrederea cetățenilor în
instituțiile publice.
Obiectivul general al cercetării este identificarea gradul ui de încredere în i nstituțiile
publice, al studenților din cadrul Academiei de Studii Ec onomice din București, în vederea
formulării unor recomandări pentru îmbunătățirea relațiilor dintre instituțiile publice și cetățeni.
Obiectivele specifice vizate de studiul realizat sunt următoarele:
O1. Să măsoare gradul de încredere în instituțiile publice , al studenților din cadrul ASE
București
O2. Să identifice factorii care stau la baza încrederii în instituțiile publice
O3. Să analizeze relația dintre încrederea și satisfacția acestora în raport cu serviciile
oferite de instituțiile publice
O4. Să identifice cele mai importante elemente ale încrederii în instituțiile publice
O5. Să analizeze gradul de acces acces la informațiile de interes public a cetățenilor din
cadrul celor 8 instituții publice alese spre analiză: Guvern, Parlament, Administrația
Prezidențială, Curtea Constituțională, ANAF, SRI, DNA, BNR.
23
6. Ipoteze și variabile
Ipotezele de la care pornește cercetarea sunt:
Ipoteza 1: Studenții, masteranzii și doctoranzii de la programele de licență, masterat și
doctorat din cadrul ASE București au o încredere mai scăzută în instituțiile publice politice în
comparație cu instituțiile publice executive.
Variabile:
Nivel de educație(stu dii superioare) – variabilă independent
Tipul instituțiilor publice(politice și executive) – variabile independente
Încredere publică – variabilă dependentă
Ipoteza 2: Cel mai important factor care stă la baza creșterii gradului de încredere în
instituțiile publice al studenților este descoperirea faptelor de corupție din instituțiile publice
Variabile:
Nivel de educație(studii superioare) – variabilă independentă
Corupția – variabilă de control
Încrederea publică – variabilă dependentă
Ipoteza 3 : Creșterea gradului de încredere al studenților în instituțiile publice este determinat
de calitatea serviciilor oferite de către instituțiile publice.
Variabile:
Nivel de educație(studii superioare) – variabilă independentă
Calitatea serviciilor publice – variabilă de control
Încrederea publică – variabilă dependentă
Ipoteza 4 : Cel mai important element al încreder ii publice este reprezentat de satisfacția față
de serviciile furnizate
Variabile:
Servicii furnizate de instituțiile publice – variabilă independentă
Încrederea publică – variabilă dependentă
Ipoteza 5 : Ponderea solicitărilor pentru a accesa informații publice rezolvate favorabil este
mai mare la nivelu l DNA în comparație cu Parlamentul ceea ce conduce la o creștere a
gradului de încredere în această instituție
24
Accesul la informațiile publice – variabilă independentă
Încredere publică – variabilă dependentă
7. Metodologia cercet ării
Grupul țintă vizat de cercetare este alcătuit din studenții Academiei de Studii
Economice din București, de la cele 12 facultăți înscriși la programele de licență, masterat și
doctorat. Potrivit raportului anual al rectorului Academiei de Studii Economice din București
privind starea universității în anul 2017, numărul total de studenți înmatriculați în anul
universitar 2017 -2018, la 01.01.2018 era de 22 589 studenți . Raportul anual al rectorului
Academiei de Studii Economice din București privind starea universității 2017 (2018)
În prezenta cercetare s -a pus accentu l pe identificarea gradului de încredere în
instituțiile publice al studenților din ASE București și a factorilor determinanți ai încrederii,
motiv pentru care grupul țintă a trebuit să fie reprezentat de studenți ai ASE București. Având
în vedere faptul că domeniul educației este vast, opțiunea pentru învățământul superior din
ASE București a fost dictată de următoarele motivații:
1. Aria larg ă de cuprindere a celor 12 programe/facult ăți din domenii diferite de studiu,
studen ții put ând fi inflen țați în a avea sau nu încredere în institu țiile publice și de c ătre
domeniul pe care îl studiaz ă.
2. Consider ând că cei care urmeaz ă programe de învățământ superior sunt preponderant
tineri, reprezent ând un segment al popula ției care se deosebe ște prin implicare activ ă,
inova ție, necessitate de informare.
Beneficiarii rezultatelor cercetării vor fi în principal studenții din grupul țintă vizat,
cărora la finalul cercetării le vor fi prezentate rezultatele cu ajutorul adreselor de email pe care
aceștia le -au pus la dispoziție în chestionar, precum și propunerile în privința îmbunătățirii
relației dintre instituțiile publice și cetățeni. De rezultat ele acestei cercetări vor beneficia și
instituțiile publice, deoarece acestea sunt cele mai interesate să afle opiniile cetățenilor cu
privire la gradul de încredere pe care aceștia îl au, dar și să afle propunerile acestora de
îmbunătățire a relației dint re acestea și cetățeni.
Unitatea de observare este reprezentată de studenții din România. În cadrul acestora
au fost identificați 22 589 studenți din cadrul ASE Bucure ști.
Eșantionul pentru cercetare este alcătuit din 101 studenți din cei 22 589 studenți
identificați ca fiind grupul țintă.
25
Metodologia cercetării a presupus utilizarea următoarelor metode și instrumente de
cercetare :
Metode de culegere a datelor: chestionarul și analiza documentelor
Instrumente suport de sistematizare și de interpretare a rezultatelor: Microsoft Office Excel
2007
Principalul instrument utilizat pentru culegerea datelor este chestionarul. Chestionarul a
fost administrat prin intermediul web site -ului isondaje.ro. Alegerea acestei metode au fost
motivate de: administrarea ch estionarului este facilitată de expunerea acestuia pe o platformă,
astfel nu mai sunt necesare deplasări, îndeosebi având în vedere faptul că eșantionul propus,
alcătuit din 101 de studenți din ASE București prezintă o răspândire georgrafică greu de acoper it,
costurile de administrare sunt reduse la minimum, răspunsurile sunt înregistrate în baze de date,
evitând astfel înregistrarea manuală care necesită foarte mult timp.
Chestionarul este structurat în 3 părți. Prima parte, respectiv primele 6 întrebări sunt
întrebări de identificare a eșantionului, prin intermediul cărora s -au cules date referitoare la
variabilele independente: programul de studiu urmat, profilul facultății, anul de studiu,
experiența în muncă, locul de muncă. Cea de -a doua parte a chest ionarului este alcătuită din
întrebări care au rolul de a determina variabilele dependente ale cercetării și fac referire la:
percepția studenților cu privire la calitatea serviciilor oferite de instituțiile publice, conduita
funcționarilor publici și alte elemente ale încrederii în instituțiile publice. Ultima parte
constituită din ultimele 2 întrebări au rolul de a permite detrminarea variabilelor de control ale
cercetării și fac referire la: factorii care contribuie la creșterea gradului de încredere în instituțiile
publice și propunerile de îmbunătățire a relației cintre cetățeni și instituțiile publice.
Chestionarul are întrebări preponderent închise cu privire la încrederea în instituțiile
publice, întrebarea deschisă din final fiind cu privire la o propunere de îmbunătățire a relației
dintre cetățeni și instituțiile publice dar și întrebări de identitate. (Vezi Anexa 1)
Cea de -a doua metodă utilizată este metoda analizei documentelor . Această metodă a
constat în analiza de date primare: am analizat c omparativ date statistice din rapoartele pe anul
2017 de aplicare ale Legii nr. 544/2001 pentru cele 8 instituții publice alese;
Pentru a realiza analiza comparativă a datelor pri mare din rapoartele pe anul 2017 ale Legii
nr.544 din 2001 am realizat un tabel care conțin e elementele obligatorii, conform legislației în
vigoare, care trebuie să fie prezente în raportul anual privind liberul acces la informațiile de
26
interes public . Acest tabel a fost completat cu date di n rapoartele anuale pe anul 2017 ale c elor 8
instituții. ( Vezi Anexa 2 și Anexa 3)
Prin corelarea întrebărilor din chestionar și completarea acestora cu rezultatele obținute din
analiza documentelor s -a urmărit verificarea celor 6 ipoteze ale cercetării formulate anterior.
Astfel, ipoteza 1 v a putea fi verificată prin răspunsurile la întrebările Q13 și Q14 din chestionar.
Ipoteza 2 va putea fi verificat ă prin întrebarea Q16. Ipoteza 3 va putea fi verificată prin
întreb ărileQ7,Q8,Q9,Q 13,Q14. Ipoteza 4 va putea fi verificată prin întrebăr ile Q15 ,A13 și Q14
iar Ipoteza 5 va putea fi verificată prin indicatorul ponderea solicitărilor rezolvate favorabil în
totalul solicitărilor primite, calculat în analiza documentelor.
8. Colectarea și sistematizarea datelor
Ca urmare a aplicării celor două metode: sondajul de opinie și analiza documentelor, a
fost realizată o bază de date prin intermediul programului Microsoft Office Excel ce conține
răspunsurile sistematizate din chestionar.
Instrumentul suport de sistematizare a rezultatelor a fost Microsoft Off ice Excel
2007 .
În continuare sunt prezentate o serie de informații sistematizate, referitoare la structura
eșantionului.
La această cercetare au participat 101 studenți ai ASE București, aceștia fiind
reprezentanți ai grupului țintă vizat.
După cum reiese din graficul de mai jos, la cercetare au participat 26 bărbați și 75
femei, distribuția respondenților nefiind unitară.
27
Figură 1 Genul respondenților
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 2 Program urmat de resp ondenți în cadrul ASE București
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Din graficul de mai sus se poate observa faptul că distribuția studenților pe programe
de studii nu este unitară. Cea mai mare parte a studenților a fost reprezentată de studenți de la
programele de licență în proporție de 57,4 %, urmată de studenți de la programele de
masterat în proporție de 42,6%, și niciun răspuns de la studenții de la programele de doctorat
din cadrul ASE București. 25.74%
74.26% Genul respondenților
Bărbat:
Femeie:
57.4% 42.6% 0.0% Program urmat de respondenți în cadrul ASE București
Licență
Masterat
Doctorat
28
Figură 3 Profilul facultăți i urmate de către respondenți î n cadrul ASE București
Sursa: Elabo rare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Din graficul de mai sus se poate observa că cei mai mulți dintre respondenți sunt
studenți în cadrul Facultății de Administrație și Management Public, în proporție de 25,7%,
urmați de stud enți din cadrul Facultății de Marketing în proporție de 13,9%. Cei mai puțini
respondenți sunt din cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor în proporție de 3%.
Figură 4 Anul de studio al respondenților
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului 3.0% 25.7%
10.9%
7.9% 6.9% 5.9% 5.0% 5.0% 10.9% 13.9%
5.0%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% Profilul facultății urmate de către respondenți în cadrul
ASE București?
38.6% 38.6%
22.8%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0%
An 1 An 2 An 3 Anul de studiu al respondenților
29
În privința anului de studiu al respondenților se poate vedea că distribuția este unitară
între studenții de anul 1 și anul 2, în proporție de 38,6% fiecare, în timp ce 22,38% dintre
respondenț i se află în anul 3 de studiu.
Figură 5 Locul de muncă al respondenților
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
În privința locului de muncă al respondenților se poate vedea că cei mai mulți dintre
aceștia lucrează în sectorul privat, în proporție de 49,5%, urmând cei care momentan nu au un
loc de muncă în proproție de 42,6% și 7,9% dintre aceștia lucrează în sectorul public.
9. Analiza datelor și principalele rezultat e
Prin utilizarea i nstrumentului suport de interpretare a datelor: Microsoft Office Excel
vor fi analizate datele și rezultatele obținute în urma procesului de colectare a datelor prin
intermediul celor două metode, fiind vizate verificarea și validarea ipotezelor de cercet are.
Pentru verificarea primei ipoteze de cercetare au fost avute în vedere variabile
referitoare la nivelul educației și încrederea în instituțiile publice. Verificarea acestei ipoteze a
fost posibilă prin răspunsurile la întrebările Q13 și Q14, reprezentate în următoarele grafice de
mai jos. (Figura 6 – Figura 15)
Figură 6 În ce măsură aveți încredere în următoare le instituții publice(politice)? – Foarte 7.9% 49.5%
42.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
Într-o instituție publică În sectorul privat Nu lucrez Locul de muncă al respondenților
30
puțină încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 7 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(politice)? –Puțină
încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului 17.8% 22.8%
14.9% 24.8% 58.4% 52.5% 65.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 13. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(politice)? – Foarte puțină încredere
24.8% 27.7%
23.8% 25.7% 22.8% 25.7% 22.8%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 13. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(politice)? – Puțină încredere
31
Figură 8 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(politice)? –Mediu
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 9 În ce măsură aveți încr edere în următoarele instituții publice(politice)? –Multă
încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului 40.6% 41.6%
29.7% 41.6%
15.8% 17.8%
10.9%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 13. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(politice)? -Mediu
12.9%
5.9% 27.7%
6.9%
2.0% 2.0% 0.0%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 13. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(politice)? – Multă încredere
32
Figură 10 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(politice)? –Foarte
multă încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 11 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)? – Foarte
puțină încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului 4.0%
2.0% 4.0%
1.0% 1.0% 2.0%
1.0%
0.0% 0.5% 1.0% 1.5% 2.0% 2.5% 3.0% 3.5% 4.0% 4.5% 13. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(politice)? – Foarte multă încredere
0.0% 3.0% 14.9%
7.9%
5.0%
2.0% 10.9%
4.0% 5.0% 5.0% 11.9%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 14. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(executive)? – Foarte puțină încredere
33
Figură 12 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)? – Puțină
încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 13 În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)? – Mediu
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului 3.0% 6.9% 15.8% 15.8%
7.9% 6.9% 14.9%
6.9% 8.9% 9.9% 14.9%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 18.0% 14. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(executive)? – Puțină încredere
12.9% 20.8% 33.7% 36.6% 49.5%
41.6% 41.6% 45.5% 41.6% 54.5%
36.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 14. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(executive)? – Mediu
34
Figură 14 . În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)? – Multă
încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Figură 15 . În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)? – Foarte
multă încredere
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Potrivit graficelor de mai sus am obținut următoarele rezultate:
Președin ția are de un grad mediu de încredere cu un procent de 40,6% , care tinde spre un
grad de încredere în scădere, 24,8% dintre responden ți au spus c ă au pu țină încredere în
aceast ă institu ție., iar 17,8% foarte pu țină încredere. Doar 12,9% au spsus c ă au mul tă
încredere și 4% foarte mult ă încredere. 49.5% 43.6%
22.8% 27.7% 23.8% 32.7%
23.8% 32.7% 32.7%
22.8% 26.7%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 14. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(executive)? – Multă încredere
34.7%
25.7%
12.9% 11.9% 13.9% 16.8%
8.9% 10.9% 11.9% 7.9% 9.9%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 14. În ce măsură aveți încredere în următoarele
instituții publice(executive)? – Foarte multă încredere
35
În cazul prim ăriei 41,6% au spus c ă au o încredere medie, urma ți de 27,7% cu pu țină
încredere și 22,8% cu foarte pu țină încredere. Doar 2% dintre responden ți au spus c ă au
foarte mult ă încredere.
Curtea Constitu țional ă este institu ția care se bucur ă de o încredere medi e din partea
studen ților cu un procent de 29,7%, cu o tendin ță de cre ștere a gradului de încredere. În
propor ție de 27,7% dintre responden ți au spsus c ă au mult ă încredere, iar 14,9% foarte
mult ă încredere.
Consiliul Jude țean este institu ția căruia studen ții i-au acordat o încredere medie, în
propr ție de 41,6%, dar 25,7% au acordat pu țănă încredere, 24,8% foarte pu țină încredere,
și numai 1 % au spsus c ă au foarte mult ă încredere în aceast ă institu ție.
Guvernul este institu ția în care mai mult de jum ătate dintre studen ți au foarte pu țină
încredere în propor ție de 58,4% și puțină încredere 22,8%, doar 3% dintre responden ți
au mult ă și foarte mult ă încredere în aceast ă institu ție.
Mai mult de jum ătate dintre responden ți(52,5%) au spsus c ă au foarte pu țină încredere în
Parlament, pu țină încredere în propor ție de 25,7%, doar 4% av ând mult ă și foarte mult ă
încredere.
Partidele politice au cel ami sc ăzut gra de încredere, mai mult de jum ătate (65,3%) au
spsus c ă au fosrte pu țină încredere în acestea, 22,8% au spsus c ă au pu țină încredere,
doar 1% au spsus c ă au foarte mult ă încredere.
Pompierii se bucur ă de un grad înalt de încredere, 49,5% au spsus c ă au mult ă încredere
și 34,7% au spsus c ă au foarte mul tă încredere, doar 3% dintre responden ți au spus c ă au
puțină încredere.
Jandarmeriei i s -a acordat în cea mai mare parte o încredere medie de 33,7%, mult ă
încredere în propor ție de 22,8%, iar 15,8% au spsus c ă au pu țină încredere în aceast ă
institu ție.
Direcția Na țional ă Anticorup ție se bucur ă de o încredere medie(36,6%) spre mare,
27,7% au spsus c ă au mult ă încredere în aceast ă institu ție; doar 7,9% au spsus c ă au
foarte pu țină încredere.
În privin ța Serviciul ui de Informa ții Externe, cei mai mul ți dintr e responden ți au spus c ă
au o înceredre medie în propor ție de 49,5%, 23,8% au spus c ă au mult ă încredere, 13,9%
foarte mult ă încredere, doar 5% acord ând foarte pu țină încredere.
36
Serviciul Rom ân de Informa ții are parte de o încredere medie din partea stude nților, în
propor ție de 41,6%, mai apoi 32,7% au mult ă încredere și 16,8% foarte mult ă încredere.
Doar 2% dintre responden ți au spsus c ă au foarte pu țină încredere în aceast ă institu ție.
Poliția este institu ția care se bucur ă de încredere din partea responden ților, 41,6% au
spsus c ă au o încredere medie, urm ând cei care auspsus c ă au mult ă încredere cu un
procent de 23,8%, iar 10,9% au spsus c ă au foarte pu țină încredere.
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție este o institu ție căreia i s -a acordat o încredere medie în
propr ți de 45,5%, mult ă încredere în procent de 32,7% și foarte mult ă în propor ție de
10,9%, doar 4% dintre responden ți spun ând că au pu țină sau foarte pu țină încredere în
aceasta.
Banca Na țional ă a Rom âniei se bucur ă de un grad de încredere crescut din partea
responden ților, cu un procent de 41,6% mediu, mult ă încredere cu un procent de 32,7% și
foarte mult ă încredere cu un procent de 11,9%. Doar 5% dintre responden ți au spsus c ă
au pu țină sau foarte pu țină încredere în aceast ă instituție.
Agen ția Na țional ă de Integritate se bucur ă de un grad mediu de încredere în propor ție de
54,5%, urmat de 22,8% cu mult ă încredere și 7,9% foarte mult ă încredere, doar 5%
spun ând că au foarte pu țină încredere.
Prin analiză comparativă, din graficele 6 – 15 se poate observa că respondenții au acordat
mai multă încredere instituțiilor publice executive, în comparație cu instituțiile publice politice,
astfel fiind verificată și validată prima ipoteză conform căreia studenții, masteranzii și
doctoranzii de la programele de licență, masterat și doctorat din cadrul ASE București au o
încredere mai scăzută în instituțiile publice politice în comparație cu instituțiile publice
executive.
Pentru a determina care este cel mai important factor care stă la baza c reșterii gradului
de încredere în instituțiile publice al studenților am analizat ră spunsurile de la întrebarea 16.
Cu ajutorul graficului nr. 16 de mai jos am făcut o analiză comparati vă din care a rezultat că
descope rirea faptelor de corupție și afișarea drepturilor cetățenilor la sediul instituției sau pe
pagina web a acesteia sunt cei mai importanți factori, cu un procent de 47,5% fiecare,
studenții fiind de părere că acești doi factori ar contribui în foarte mare măsură la creșterea
gradului de încrede re în instituțiile publice. Astfel a fost verificată și validată și ipoteza
numărul 2.
37
Figură 16 Determinarea celor mai importanți factori careduce la creșterea gradului de
încredere în instituțiile publice
Sursa: Elaborare prop rie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Pentru verificarea ipotezei numărul 5 conform căreia c el mai important element al
încrederii publice este reprezentat de satisfacția față de serviciile furnizate și a ipotezei
numărul 4 : creșterea gradului de încredere al studenților în instituțiile publice este determinat
de calitatea serviciilor oferit e de către instituțiile publice, am realizat un grafic pe baza
răspunsurilor obținute la întrebarea 15. În graficul de mai jos se observă faptul că satisfacția
față de serviciile furnizate de instituțiile publice a obținut cel mai mare punctaj, pe locul 2
situân du-se responsabilitatea publică, urmând participarea activă . Astfel am verificat și
validat și de -a cincea ipoteză.
Figură 17 Elementele încrederii 47.5% 45.5% 42.6% 44.6%
24.8% 47.5% 44.6%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 50.0% 16. Arătați în ce măsură următorii factori contribuie la
creșterea gradului de încredere în instituțiile publice? –
În foarte mare măsură
38
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor colectate din aplicarea chestionarului
Din analiza datelor pri mare din rapoartele pe anul 2017 ale Legii nr.544 din 2001 am
obținut următoarele rezultate:
Figură 18 Numărul de solicitări primite la mia de locuitori
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Din graficul de mai sus observăm că cel mai mare număr de solicitări sunt făcute către
DNA , numărul de solicităr i la mia de locuitori fiind de 0,99 , iar cele mai puține solicitări se fac
către Parlament și Curtea Constituțională , cu un număr de solici tări la mia de locuitori de 0,03 .
Administrația Prezidențială, BNR și SRI au un număr de solicitări la mia de locuitori de 0,07. 299 299 327 387 396 413
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Informarea
publică(modul în
care instituțiile
publice transmit
informațiile de
interes public
cetățenilor) Transparența
decizională(dacă
instituțiile publice
fac publice
proiectele de acte
normative înaintea
adoptării lor) Consultarea
cetățenilor(dacă
instituțiile publice
solicită cetățenilor
opinii cu privire la
anumite probleme
înainte de a lua o
decizie) Participarea
activă(modul în care
cetățenii se implică
în luarea deciziilor și
în elaborarea
politicilor publice) Responsabilitatea
publică(modul în
care funcționarii
publici răspund
pentru faptele lor) Satisfacția față de
serviciile
furnizate(modul în
care instituțiile
publice furnizează
serviciile cetățenilor
și calitatea acestora) 15.Elemente ale încrederii
0.49
0.03 0.07 0.03 0.07 0.07 0.99
0.32
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20 Numărul de solicitări primite la mia de locuitori
39
Figură 19 Ponderea solicitărilor primite pe hârtie în numărul total al solicitărilor primite
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Privind figura de mai sus putem afirma că: cei mai mulți cetățeni care folosesc mijloace
de sesizare pe suport de hârtie se află la nivelul Curții Constituționale și la nivelul DNA ,
ponderea solicitărilor primite pe suport de hârtie în numărul total al solicitărilor primite fiind de
100%,dar și la nivelul Guvernului cu o pondere de 43,27 % iar cetățenii care folosesc într -o
măsură mai mică serviciile de solicitare clasice se află la nivelul ANAF -ului, cu o pondere a
solicitărilor primite pe support de hârtie în numărul total al solicitărilor primi te de 3,46 %.
Figură 20 Ponderea solicitărilor primite electronic în numărul total al solicitărilo r primite
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017 43.27%
25.81% 19.70% 100.00%
18.31% 16.42% 100.00%
3.46%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00% Ponderea solicitărilor primite pe hârtie în numărul
total al solicitărilor primite
26.73% 74.19% 80.30%
0.00% 80.28% 83.58%
0.00% 69.18%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% Ponderea solicitărilor primite electronic în numărul
total al solicitărilor primite
40
Privind figura de mai sus putem afirma că: cei mai mulți cetățeni care folosesc mijloace
de sesizare online se află la nivelul SRI, ponderea solicitărilor primite electronic în numărul total
al solicitărilor primite fiind de 83,58 %,dar și la nivelul Administrațiie Prezidențiale cu o pondere
de 80,30 % iar cetățenii Curtea Constituțională și DNA nu au primit deloc sesizări online.
Figură 21 Ponderea solicitărilor primite verbal în numărul total al solicitărilor primite
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Din figura de mai sus se observă că: cei mai mulți cetățeni care folosesc mijlocul de
sesizare telephonic, adresându -se verbal instituțiilor se află la nivelul Guvernului , ponderea
solicitărilor primite telefonic în numărul total al s olicitărilor primite fiind de 30,00 %,dar și la
nivelul Curții Constituționale cu o pondere de 29,03 % iar Parlamentul, Administraâia
Prezidențială, SRI și DNA nu au primit deloc sesizări telefonice.
30.00%
0.00% 0.00% 29.03%
1.41% 0.00% 0.00% 27.36%
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% Ponderea solicitărilor primite verbal în numărul total
al solicitărilor primite
41
Figură 22 Ponderea solicitărilor rezolvate favorabil în numărul total al solicitărilor primit e
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Din graficul de mai sus observăm că ponderea solicitărilor rezolvate favorabil în numărul
total al s olicitărilor primite este de 199,49 % pentru DNA , pe ultimul loc aflandu -se Curtea
Constituțională cu o pondere a solicitărilor rezolvate favorabil în numărul total al solicitărilor
primite de 654,84 %.
Astfel a fost verificată și validată și ipoteza numărul 6, conform căreia ponderea
solicitărilor pentru a accesa informații publice rezolvate favorabil este mai mare la nivelul
DNA în comparație cu Parlamentul ceea ce conduce la o creștere a gradului de încredere în
această instituție
97.96% 96.77%
59.09% 54.84% 90.14%
65.67% 99.49% 90.88%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00% Ponderea solicitărilor rezolvate favorabil în numărul
total al solicitărilor primite
42
Figură 23 Ponderea solicitărilor primite pe persoană fizică în numărul total al solicitărilor
primite
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Din figura de mai sus observăm că cele mai multe solicitări primite pe persoană fizică din
numărul total al solicitărilor primite au fost în cazul Curții Constituționale cu o pondere de
70,97%, urmată de Administrația Prezidențială cu o pondere a solicităr ilor primite pe persoană
fizică în numărul total al solicitărilor primite de 65,15 %. Pe pozițiile următoare se află: Guvernul
cu 64,69 %, BNR cu 59,15 %, Parlamentul cu 51,61 %, SRI cu 43,28%, ANAF cu 40,57% și
DNA cu cel mai mic număr de solicitări primite pe persoană fizică, cu o pondere de 5,69%.
64.69%
51.61% 65.15% 70.97%
59.15%
43.28%
5.69% 40.57%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% Ponderea solicitărilor primite pe persoană fizică în
numărul total al solicitărilor primite
43
Figură 24 Ponderea solicitărilor primite pe persoană fizică în numărul total al solicitărilor
primite
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din rapoartele de aplicare a Legii nr.544/2001 pe anul
2017
Din graficul de mai sus se poate observa că cele mai multe solicitări primite pe persoană
juridică din numărul total al s olicitărilor primite au fost la nivelul DNA , cu o pondere de 94,31 %,
urmat ă ANAF cu o pondere a solicitărilor primite pe persoană fizică în numărul total al
solicitărilor primite de 59,43 %. Pe pozițiile următoare se află: SRI cu 56,72%, Parlamentul cu
48,39 %, BNR cu 40,85 %, Guvernul cu 35,31%, Administrația Prezidențială cu 34,85% și Curtea
Constituțională cu cel mai mic număr de solicitări primite pe persoană juridică, cu o pondere de
29,03%.
10. Limitele cercet ării
Principalele limite ale cercetării sunt: prima metodă de cercetare(chestionarul) nu a
putut fi aplicată unui număr mai mare de respondenți din grupul țintă și nu s -a avut în vedere
aplicarea unui chestionar pentru toți cetățenii din cauza faptului că acest grup țintă ar fi
reprezentat o răspândir e gerografică greu de acoperit.
35.31% 48.39%
34.85% 29.03% 40.85% 56.72% 94.31%
59.43%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00% Ponderea solicitărilor primite pe persoană juridică în
numărul total al solicitărilor primite
44
11. Recomand ări
Ca urmare a analizei datelor și a rezultatelor cercetării, sunt de apreciat anumite
recoman dări care au în vedere îmbunătăț irea relației dintre instituțiile publice și cetățeni cu
scopul creșterii gradului de încredere al cetățenilor în instituțiile publice.
O primă recomandare se referă la reducerea birocrației prin e -guvernare și inovare.
Instituțiile publice ar trebui să utilizeze paginile web pentru comun icarea cu cetățenii și să le
pună la dispoziții diverse servicii online, astfel și timpul de așteptare a unui răspuns la
adresarea unei cereri va fi diminuat.
De asemene a, consider că este oportun să se investească în formarea funcționarilor
publici, ca a ceștia să aibă un comportament adecvat și cunoștințe pe măsură. O imagine bună
a funcționarului public care îl serveșete pe cetățean, va atrage și o imagine bună a instituțiie,
ceea ce va face ca cetățeanul să aibe o încredere crescută.
Din această cercet are se vede clar că deschiderea, transparența și invitarea implicării
publice sunt soluțiile pe care toate nivelurile de guvernare le pot adopta pentru a -și îmbunătăți
poziția actuală în ochii publicului. În condițiile în care presiunile financiare continu ă să
crească și deciziile politice și economice sunt din ce în ce mai dificile, utilizarea resurselor
pentru a contribui la îmbunătățirea nivelului de încredere poate părea o pierdere de timp. Cu
toate acestea, renunțarea la încredere poate avea consecințe mai grave pentru guverne pe
termen lung, ducând la deteriorarea în co ntinuare a relațiilor dintre cetățeni și instituțiile
publice .
45
12. Concluzii
După cum s -a demonstrat pe parcursul acestei lucrări, încrederea în instituțiile publice
depinde de o multitudine de factori și încorpore ază o serie de elemente și dime nsiuni ce ea ce
îl face să fie un concept complex.
Rezultatele preze ntei cercetări au evidențiat că la nivelul României există un nivel de
încredere în scădere în instituțiile publice, iar respondenții au acordat mai multă încredere
instituțiilor publice exe cutive și mai puțină încredere instituțiilor politice.
Un aspect important obținut în urma cercetării este acela că partidele politice sunt cele
în care respondenții au cea ma i puțină încredere (65,3% au sp us că au foarte puțină încredere),
iar cele care se bucură de un grad de încr edere crescut sunt Președinția, Curtea Constituționa lă
și Pompierii . De asemenea, Jandarmeria este instituția executivă care are cel mai mic grad de
încredere.
Un alt aspect rezultat din cercetare este acela că încrederea în ins tituțiile publice
depinde de o serie de factori precum: descoperirea faptelor de corupție, responsabilitatea
publică, transparența decizională, comportamentul funcționarilor publici, reducerea
birocrației, consultarea cetățenilor, i mplicarea activă a acest ora. To ți acești factori contribuie
la creșterea gradului de încredere în instituțiile publice, spre exemplu, afișarea drepturilor
cetățenilor la sediul instituției sau pe pagina web a acesteia poate să aibe un impact
semnificativ asupra cetățeanului care va percepe această inițiativă într -un mod pozitiv ceea ce
le va crește încrederea în instituțiile publice.
Cercetarea a relevant faptul că există o relație între încrederea și satisfacția serviciilor
furnizate de instituțiile publice. O calitate crescută a serviciilor publice atrage o încredere mai
mare în instituții din partea cetățenilor.
46
13. Bibliografie
13.1 Literatur ă de specialitate
1. Armstrong, E. (2005) ‘Integrity, transparency and accountability in public administration:
Recent trends, regional and international developments and emerging issues ’United Nations,
Department of Economic and Social Affairs , pp. 1 -10.
2. Bouckaert, G., & Van de Walle, S. (2003) ‘Comparing measures of citizen trust and user
satisfaction as indicators of ‘good governance’: difficulties in linking trust and satisfaction
indicators ’ International Review of Administrative Sciences , vol. 69, nr. 3, pp. 329-343.
3. Carnevale, D. G., & Wechsler, B. (1992) ‘Trust in the public sector: Individual and
organizational determinants ’ Administration & Society , vol. 23, nr. 4, pp. 471 -494.
4. Creed, W.E.D., & Miles, R.E., (1996) ‘Trust in organizations: a conceptual framework
linking organizational forms, managerial philosophies, and the opportunity costs of
controls. In: Kramer, R.M., Tyler , T.R. (Eds.), Trust in Organizations: Frontiers of Theory
and Research’ Sage Publications , vol.1, pp. 16 –38.
5. Culbert, S., & McDonough, J. (1986) ‘The politics of trust and organizational
empowerment’ Public Administration Quarterly , vol. 10, nr. 2, pp. 17 1-188.
6. de Vries, M. S., & Sobis, I. (2018) ‘Trust in the Local Administration: A Comparative Study
between Capitals and Non -Capital Cities in Europe ’ NISPAcee Journal of Public
Administration and Policy , vol. 11, nr. 1, pp. 209-228.
7. Dunn, J., (1998) Trust and political agency. In: Gambetta, D. (Ed.), Trust: Making and
Breaking Cooperative Relations. Blackwell: Oxford, pp. 73 -93.
8. Gordon, M. T. (2000) ‘Public trust in government: the US media as an agent of
accountability? ’ International Review of Administrat ive Sciences , vol. 66, nr. 2, pp. 297 –
310.
9. Hakhverdian, A., & Mayne, Q. (2012) ‘Institutional trust, education, and corruption: A
micro -macro interactive approach ‘ The Journal of Politics , vol. 74, nr. 3, pp. 739-750.
10. Hosu, I., Deac, M., & Mosoreanu, M. (2012) ‘Relația dintre autorități locale și
cetățeni.Interacțiuni și percepții ’ , Revista Transilvană de Științe Administrative , vol. 30, nr.
1, pp. 73 -83.
11. Irimieș, C. (2005) ‘Relațiile publice spre o nouă abordare ’ Revista Transilvană de Științe
Administrative , vol. 7, nr. 13, pp. 87 -91.
47
12. Luhmann, N. (2017). Trust and Power. United Kingdom: Polity Press , p. 158.
13. Mabillard, V., & Pasquier, M. (2016) ‘Transparency and trust in government (2007 –
2014): A comparative study. ’, NISPAcee Journal of Public Administration and
Policy , vol. 9, nr. 2, pp. 69 -92.
14. Mishra, J. (1996) ‘Organizational responses to crisis: The centrality of trust. In R. M.
Kramer & T. R. Tyler (Eds.), Trust in organizations: Frontiers of theory and research’
Thousand Oaks. C A: Sage, nr.55, pp. 261 -287.
15. Nyhan, R. C. (2000) ‘Changing the paradigm: Trust and its role in public sector
organizations ’ The American Review of Public Administration , vol.30, nr. 1, pp. 87 -109.
16. Porumbescu, G., Park, J., & Oomsels, P. (2013) ‘Building trust: Communication and
subordinate trust in public organization’ Transylvanian Review of Administrative
Sciences , nr. 38, pp. 158 -179.
17. Savu E. (2002) ‘Încrederea tinerilor în instituții și organizații ’ Revista Română de
Sociologie , vol. 13, nr. 3 –4, pp. 227 –233.
18. Scott, K. D. (1980) ‘The causal relationship between trust and the assessed value of
management by objectives’ Journal of Management , vol. 6, pp. 157 -175.
19. Stadelmann -Steffen, I., Freitag, M., & Bühlmann, M. (2007 ).
Raport monitorizare Elveția 2007. Zürich: Seismo, p. 9.
20. Tolbert, C. J.. & Mossberger, K. (2006) ‘The effects of e ‐government on trust and
confidence in government ’ Public administration review , vol. 66, nr. 3, pp. 354-369.
21. Trottier, T., Van Wart, M.. & Wang, X. (2008) ‘Examining the nature and significance of
leadership in government organizations ’ Public administration review , vol. 68, nr. 2, pp.
319-333.
22. Wallace, C., & Latcheva, R. (2006) ‘Economic transformation outside the law: corruption,
trust in p ublic institutions and the informal economy in transition countries of Central and
Eastern Europe ’ Europe -Asia Studies , vol. 58, nr. 1, pp. 81 -102.
23. Zaheer, A., McEviliy, B. , & Perrone, V. (1998) ‘Does Trust Matter? Exploring the Effects
of Interorganizational and Interpersonal Trust on Performance ’, Organzation Science , vol. 6,
nr.2, pp. 141 -159.
48
13.2 Surse online
1. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI (2018 ), Raportul anual al
rectorului Academiei de Studii Economice din București privind starea universității 2017
[Online] disponibil la adresa
http://ca.ase.ro/Media/Default/raport/rector/Raport%20rector_final_senat_2017.pdf
2. Administrația Prezidențială (2018) RAPORT DE EVALUARE a implementării Legii nr.
544/2001 în anul 2017, [Online] disponibil la adresa
http://www.pres idency.ro/files/documente/Raport_de_evaluare_a_implementarii_Legii_nr._
544_in_anul_2017.pdf
3. Agenția Națională de Administrare Fiscală României (2018) RAPORT DE EVALUARE A
IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 544/2001 ÎN ANUL 2017, [Online] disponibil la adresa
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/RAPORT544_15012018.pdf
4. Banca Națională a României (2018) RAPORT PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIILE DE
INTERES PUBLIC ȘI ACTIVITA TEA DE SOLUȚIONARE A PETIȚIILOR 2017, [Online]
disponibil la adresa http://www.bnr.ro/Informare -publica -7672 -Mobile.aspx
5. Comisia Europeană (2017) Eurobarometru Opinia Publică 2017 , [Online] disponibil la
adresa
https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/Doc
umentKy/82873
6. Comisia Europeană (2018) Eurobarometru Opinia Publică 2018 , [Online] disponibil la
adresa
http://ec.europa.eu/commfrontoff ice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/ins
truments/STANDARD/surveyKy/2180
7. Curtea Constituțională a României (2018) Raport privind accesul la informațiile de interes
public pentru anul 2017, [Online] disponibil la adresa
https://www.ccr.ro/uploads/Informatii_de_interes_public/Acces%20liber/RAPORT%20544
%202001%20 -%202016.pdf
8. Gramberger, M. (2001) Cetățenii ca parteneri – Manualul O ECD privind informarea,
consultarea și participarea în procesul de elaborare a politicilor publice , [Online]
disponibil la adresa http://www.keeppeek.com/Digital -Asset –
management/oecd/governance/citizens -as-partners_9789730063226 -ro#page1
9. http://www.pna.ro/raport544.xhtml?an=2017
49
10. Institutul de cercetare a calității vieții (201 8) Calitatea vieții în România în context european,
[Online] disponibil la adresa http://www.iccv.ro/wp -content/uploads/2018/03/Raport –
Calitatea -Vietii.pdf
11. Parlamentul României Camera Deputaților (2018) RAPORT PRIVIND ACCESUL LA
INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC ÎN ANUL 2017, RAPORT DE EVALUARE a
implementării Legii nr. 544/2001 în anul 2017 [Online] disponibil la adresa
http://www.cdep.ro/pdfs/aiip/raport2017_aiip.pdf
12. Secretariatul General al Guvernului (2018) RAPORT DE EVALUARE a implementării Legii
nr. 544/2001 în anul 2017 , [Online] disponibil la adresa https://sgg.gov.ro/new/wp –
content/uploads/2018/05/Raport -pe-anul-2017de -implementare -la-nivelul -SGG -a-L544 –
1.pdf
13. Servicul Român de Informații (2018) Raport privind accesul la informațiile de interes public
pentru anul 2017, [Online] disponibil la adresa
https://www.sri.ro/assets/files/rapoarte/2017/Raport_privind_accesul_la_informatiile_de_int
eres_public_pentru_anul_2017.pdf
13.3 Legisla ție
1. Comunicare a Comisiei din 03.03.2010 Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii
2. Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014 -2020 și constituirea Comitetului Național pentru coordonarea
implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014 -2020, publicată în
M. Of., Partea I, nr. 834 bis/ 17.11.2014.
3. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice, publicată în M. Of., Partea
I, nr. 663 din 23 octombrie 2001.
50
14. Anexe
Anexa 1 – Instrumentele folosite în cercetare
Chestionarul
CHESTIONAR Încrederea în instituțiile publice
Numele meu este Șerban Ioana, urmez programul de master Administrație și
Management Public din cadrul Facultății de Administrație și Management Public, Academia
de Studii Economice din București și realizez o cercetare privind încrederea în instituțiile
publice. Acest studiu mă va a juta la redactarea lucrării de disertație .
Răspunsurile vor fi folosite numai în scopul realizării acestui studiu, iar răspunsurile
vor fi confidențiale.
Vă mulțumesc pentru implicare!
Informații pe respondenți:
Sex: …………………
Vârstă : ………………
Adresa email : …………………
1. Ce program de studii urma ți în cadrul ASE Bucure ști?
o Licen ță
o Masterat
o Doctorat
2. În cadrul c ărei facult ăți urma ți programul de licen ță/ masterat/ doctorat din
cadrul ASE Bucure ști?
o Administrarea Afacerilor
o Administra ție și Management Public
o Cibernetic ă, Statistic ă și Informatic ă Economic ă
o Business și Turism
o Contabilitate și Informatic ă de Gestiune
o Economie Teoretic ă și Aplicat ă
o Economie Agroalimentar ă și a Mediului
o Finan țe, Asigur ări, B ănci și Burse de Valori
o Management
51
o Marketing
o Rela ții Economice Interna ționale
3. Care este anul dvs. de studiu?
o An 1
o An 2
o An3
4. În familia dvs. exist ă persoane care lucreaz ă într-o institu ție publica?
o Da
o Nu
5. Lucrați:
o Într-o instituție publică
o În sistemul privat
o Nu lucrez
6. Vechimea dvs. în munc ă este de:
o 0
o 1-3 luni
o 4-6 luni
o 7-9 luni
o 1-3 ani
o 4-6 ani
o 7-9 ani
o Peste 10 ani
7. Cât de frecvent mergeț i la o instituție publică pentru a vă rezolva o problemă?
o săptămânal
o lunar
o o dată la 2-3 luni
o mai rar de o dată pe an
o niciodată
8. Care a fost motivul pentru care ați mers la insitituția respectivă?
o Am solicitat informa ții
o Am adresat o cerere
o Plata taxelor și impozitelor
o Altele
52
9. În ce măsură ați apreciat calitatea serviciilor oferite de instituția publică la care
ați mers?
1 2 3 4 5
Slab
Deosebit
10. Cum ați apreciat atitudinea funcționarului public față de dvs. ?
1 2 3 4 5
Slab
Deosebit
11. Pe parcursul anilor de studiu ați desfășurat cel puțin un stagiu de practică într -o
instituție publică?
Da
Nu
12. Experiența stagiului de practică la o instituție publică v -a determinat să aveți
mai multă încredere în instituțiile publice,în general?
Da
Nu
Nu am avut această experiență
13. În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(politice)?
Foarte
puțină
încredere Puțină
încredere Mediu Multă
încredere Foarte
multă
încredere
Președinția
Primăria
Curtea Constituțíonală
Consiliul Județean
Guvernul
Parlamentul
53
Partidele politice
14. În ce măsură aveți încredere în următoarele instituții publice(executive)?
Foarte
puțină
încredere Puțină
încredere Mediu Multă
încredere Foarte
multă
încredere
Pompierii
Armata
Jandarmeria
Direcția Națională
Anticorupție(DNA)
Serviciul de Informații
Externe(SIE)
Serviciul Român de
Informații (SRI)
Poliția
Înalta Curte de Casație și
Justiție(ICCJ)
Banca Națională a
României(BNR)
Agenția de
Integritate(ANI)
Agenția Națională de
Administrare
Fiscală(ANAF)
15. Mai jos este prezentată o listă cu elemente ale încrederii în instituțiile publice.
Stabiliți o prioritate a acestora în funcție de importanță, notându -le de la 1 la 6
pe cele mai importante.(1 – cel mai important , 6 – cel mai puțin important)
Transparența decizională(dacă instituțiile publice fac publice proiectele de
acte normative înaintea adoptării lor)
54
Informarea publică(modul în care instituțiile publice transmit informațiile de
interes public cetăț enilor)
Consultarea cetățenilor(dacă instituțiile publice solicită cetățenilor opinii cu
privire la anumite probleme înainte de a lua o decizie)
Participarea activă(modul în care cetățenii se implică în luarea deciziilor și în
elaborarea politicilo r publice)
Responsabilitatea publică(modul în care funcționarii publici răspund pentru
faptele lor)
Satisfacția față de serviciile furnizate(modul în care instituțiile publice
furnizează serviciile cetățenilor și calitatea acestora)
16. Arătați în ce măsură următorii factori contribuie la creșterea gradului de
încredere în instituțiile publice?
În
foarte
mică
măsură În mică
măsură Mediu În mare
măsură În
foarte
mare
măsură
Descoperirea faptelor de
corupție
Calitatea serviciilor
furnizate
Conduita,
comportamentul
funcționarilor publici
Reducerea birocrației
Afișarea drepturilor
cetățenilor la sediul
instituțiilor publice și pe
paginile web ale acestora
Timpul de răspuns la
55
adresarea unei cereri
Consultarea cetățenilor
înainte de luarea
deciziilor
17. Vă rog să formulați o propunere pentru îmbunătățirea relației dintre instituțiile
publice și cetățeni cu scopul creșterii încrederii în instituțiile publice.
Anexa 2 Analiza documentelor. Date preluate din Rapo artele Legii 544/2001 pe anul 2 017 ale
celor 8 instituții analizate
Tabel 1 Date preluate din Rapoartele Legii 544/2001pe anul 2017 ale celor 8 instituții
analizate
Instituții publice / Date din
raportul Legi i 544/2001 Gu
ver
n Parla
ment Adminsitrația
Prezidențială Curtea
Constituțio
nală B
N
R S
R
I D
N
A AN
AF
Număr total de solicitări 490 31 66 31 71 6
7 98
5 31
8
Număr solicitări rezolvate
favorabil 480 30 39 17 64 4
4 98
0 28
9
Număr solicitări respinse 10 1 27 14 7 2
3 5 29
Număr solicitări adresate
pe suport de hârtie 212 8 13 31 13 1
1 98
5 11
Număr solicitări adresate
electronic 131 23 53 0 57 5
6 0 22
0
Număr solicitări adresate
verbal(telefonic) 147 0 0 9 1 0 0 87
Număr solicitări adresate
de persoane fizice 317 16 43 22 42 2
9 56 12
9
Număr solicitări adresate
de persoane juridice 173 15 23 9 29 3
8 92
9 18
9
Număr de reclamații
admise 8 0 9 0 0 1 3 2
Costuri 0 0 0 0 0 0 0 0
Existența unui punct de
informare DA DA NU NU D
A N
U D
A DA
Sursa: Prelucrarea datelor preluate din Rapoartele Legii 544/2001pe anul 2017 ale celor 8
instituții analizate
56
Anexa 3 Analiza documentelor. Prelucrarea datelor preluate din Rapoartele Legii 544/2001pe
anul 2017 ale celor 8 instituții analizate
Tabel 2 Prelucrarea datelor preluate din Rapoartele Legii 544/2001pe anul 2017 ale celor 8
instituții analizate
Instituții publice /
Ponderi
Gu
ve
rn Parl
am
ent Adminsitr
ația
Prezidenți
ală Curtea
Constitu
țională B
N
R SR
I D
N
A A
N
A
F
Numărul de solicitări primite la
mia de locuitori 49
.0
0
% 3.1
0% 6.60% 3.10% 7.
10
% 6.
70
% 98.
50
% 31
.8
0
%
Ponderea solicitărilor primite
electronic în numărul total al
solicitărilor primite 26
.7
3
% 74.
19
% 80.30% 0.00% 80
.2
8
% 83
.5
8
% 0.0
0% 69
.1
8
%
Ponderea solicitărilor primite pe
hârtie în numărul total al
solicitărilor primite 43
.2
7
% 25.
81
% 19.70% 100.00% 18
.3
1
% 16
.4
2
% 10
0.0
0% 3.
46
%
Ponderea solicitărilor primite
verbal în numărul total al
solicitărilor primite 30
.0
0
% 0.0
0% 0.00% 29.03% 1.
41
% 0.
00
% 0.0
0% 27
.3
6
%
Ponderea solicitărilor rezolvate
favorabil în numărul total al
solicitărilor primite 97
.9
6
% 96.
77
% 59.09% 54.84% 90
.1
4
% 65
.6
7
% 99.
49
% 90
.8
8
%
Ponderea solicitărilor primite pe
persoană fizică în numărul total al
solicitărilor primite 64
.6
9
% 51.
61
% 65.15% 70.97% 59
.1
5
% 43
.2
8
% 5.6
9% 40
.5
7
%
Ponderea solicitărilor primite pe
persoană juridică în numărul total
al solicitărilor primite 35
.3
1
% 48.
39
% 34.85% 29.03% 40
.8
5
% 56
.7
2
% 94.
31
% 59
.4
3
%
Sursa: Prelucrarea datelor preluate din Rapoartele Legii 544/2001pe anul 2017 ale celor 8
instituții analizate
57
Anexa 4 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urm are a aplicării chestionarului
Figură 25 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Figură 26 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
58
Figură 27 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Figură 28 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
59
Figură 29 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chest ionarului
Figură 30 Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Sursa: Baza de date cu răspunsurile înregistrate ca urmare a aplicării chestionarului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [628418] (ID: 628418)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.