INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2… [628378]

1

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
CAPITOLUL I : INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI ORGANIZAREA
SISTEMULUI BUGETAR Î N ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………. 3
1.1. Instituții publice: concept și clasificare ………………………….. …………………….. 3
1.2. Sistemul bugetar în România ………………………….. ………………………….. ……… 5
CAPITOLUL II. SISTEM UL CHELTUIELILOR PUBL ICE ………………………….. . 9
2.1. Delimitări privind conținutul cheltuielilor instituțiilor publice ……………… 9
2.2. Criterii de clasificare a chel tuielilor publice ………………………….. ……………. 10
2.3. Contabilitatea cheltuielilor publice ………………………….. ………………………… 12
CAPITOLUL III. CREDI TUL BUGETAR ………………………….. ………………………….. …… 15
3.1. Ordonatorii de credite și rolul acestora ………………………….. ………………….. 15
3.2. Noțiuni generale privind finanțarea instituțiilor publice ……………………… 17
3.3. Creditul buget ar și procesul finanțării instituțiilor publice ………………….. 19
3.4. Contabilitatea creditelor bugetare ………………………….. ………………………….. 21
CAPITOLUL IV: ANGAJAREA, LICHIDARE A, ORD ONANȚAREA ȘI
PLATA CHELTUIELILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
4.4. Angajarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ……………… 23
4.5. Lichidarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ……………… 26
4.6. Ordonanțarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………… 26
4.7. Plata cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
CAPITOLUL V: ANGAJAREA, LICHIDARE A, ORDONAN ȚAREA ȘI
PLATA CHELTUIELILOR LA PRIMĂRIA BLANDIAN A ………………………….. . 29
4.1. Descrierea comunei și a primăriei Blandiana ………………………….. ………….. 29
4.2. Evoluția cheltuielilor în perioada 2011 -2018 ………………………….. …………… 30
4.3. Deschiderea de credite bugetare ………………………….. ………………………….. … 33
4.4. Aplicație practică privind execuția bugetară a cheltuielilor …………………. 35
CONCLUZII ȘI RECOMAD ĂRI ………………………….. ………………………….. …………………….. 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 51
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 52
ANEXA 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
ANEXA 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 54
ANEXA 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 55

2

INTRODUCERE

Instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugete primesc fondurile
bugetare sub forma creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea
unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.
Conform art. 2 alin.16 din legea 500/2002 privind finanțele publice , creditul
bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita ma ximă până la care se
pot ordonanța și efectua plați, pentru angajamentele contractate în cursul
exercițiului bugetar și/sau din exe rciții anterioare.
Procedura de utilizare a creditelor bugetare și , prin urmare , a efectuării
cheltuielilor înscrise în bugetele proprii ale organelor de specialitate ale
administrației publice centrale și ale altor instituții publice finanțate din bu getele
locale sau din alte bugete este complexă. Aceasta urmează o serie de reguli precise
pentru fiecare dintre etapele parc urse de o cheltuială publică: angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata.
Indiferent de subordonare sau de modul în care sunt finanțate, instituțiile publice
au obligația să respecte procedurile care privesc parcurgerea celor patru faze ale
execuție i bugetare a cheltuielilor. Totodată, a cestea trebuie să organizeze, să țină
evidența și să raporteze angajamentele bugetare și leg ale.
Parcurgerea celor patru etape ale execuției bugetare a cheltuielilor, are drept
scop posibilitatea furnizării de inf ormații în orice moment cu privire la creditele
bugetare care au fost consumate prin angajare, a stfel determinându -se creditele
bugetare disponibile spre angajare.
În această lucrare am descris noțiunile te oretice referitoare la cele patru etape ale
execuției bugetare a cheltuielilor și am exemplificat efectuarea angajării, lichidării,
ordonanțării și plății cheltuielilor bugetare la Primăria Bland iana.
În primul capitol am prezentat imaginea de ansamb lu asupra instituțiilor
publice, a sistemului b ugetar din România și a principiilor și regulilor care stau la
baza ace stuia. În cel de -al doilea capitol am făcut delimitări cu pr ivire la conținutul
chelt uielilor publice prin pri sma trăsăturilor acestora, am descris tipurile de
cheltuieli ș i criteriile de clasificare a acestora, iar la final am prezentat înregistrarea
în contabilitate a cheltuielilor.
În cel de -al treilea capi tol am vorbit despre creditul bugetar și noțiuni precum
ordonator de credite, finanțarea instituțiilor publice și procesul fina nțării
instituțiilor publice. Tot în acest capitol am descris re flectarea în contabilitate a
creditelor bugetare. În primele trei capitole am prez entat noțiuni care ne ajută la o
mai bună înțelegere a procedurii de execuție bugetară a cheltuie lilor.
În cel de -al patrulea capitol am detaliat angajarea, lichidarea, ordonanțarea și
plata cheltuielilor bugetare, conform normelor m etodologice prevăzute de le ge,
urmând ca în cel de -al cinci lea capitol să evidențiez în practică procedura execuți ei
bugetare a cheltuielilor la Primăria Blandian a, județul Alba.

3

Capitolul I:
Instituțiile publice și organizarea sistem ului bugetar în România

1.1. Instituții publice: c oncept și clasificare

Instituțiile publice pot fi definite ca ,,entități patrimoniale ce desfășoară
activități , de regulă sociale, în folosul comunității , activități care nu produc venituri
sau produc venituri ca re nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind
necesar ă alocarea de la bugetul de stat de surse pentru acoperirea acestor
cheltuieli. ’’1
Legea finanțelor publice prevede că denumirea de in stituție publică se referă l a
,,Parlament, Admin istrația Prezidențială , ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice
autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de
finanțare a acestora.’’2
"Insti tuțiile publice au următoarele trăsături care le deosebesc de agenții
economici:
o Sunt unități patrimoniale ale statului de drept care desfășoară activitate
politică sau execu tivă, reprezentând puterea și administrația în societate;
o Patrimoniul instituți ei publice este atrib uit la înființare prin legi și hotărâri
ale guvernului prin delimitarea lui de patrimoniul public și privat al statului,
sau al unităților administrativ -teritoriale. Dacă agenții economici își creează
patrimoniul pe baz a capitalului su bscris vărsat de investitori, în instituțiile
publice nu intervine categoria economică de capital;
o Instituțiile publice au personalitate juridică limitată, potrivit actului de
înființare și gradului de subordonare ierarhică;
o Conducătorii instituțiilor pu blice abilitați să gestioneze resursele bugetare au
calitatea de ordonatori de credite;
o Cheltuielile curente și de capital ale instituției publice și serviciile prestate
sunt finanțate sub forma creditelor bugetare."3
Clasificarea instituțiilor publi ce se poate face după mai multe crit erii:
1. În funcție de nivelul la care se manifest ă, avem instituții publice :
a) La nivel central:
o Parlamentul ;
o Președenția ;
o Guvernul ;
o Ministerele ;
o alte organe de specialitate ale administrației publice centrale ;

1 Gisberto A., Contabilitatea în instituțiile publice , Editura ASE, București, 2017, p g. 11
2 Legea nr.500 /2002 privind finanțele publice, publicat ă în MO nr. 597/2002;
3 Raduti A., Contabilitate publica , Editura Economica, București, 2003, p g. 12 -13

4

b) La nivel loca l:
o consiliile județene ;
o consiliile locale ;
o primăriile ;
o alte instituții publice de interes local ;
2. După domeniul în care își manifestă autoritatea:
a) instituții publice care acționează în domeniul legislativ:
o Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) ;
o consil iile județene , consiliile locale ;
b) instituții care acționează în domeniul executiv:
o Guvernul ;
o Ministerele ;
o Banca Națională a României ;
o Prefecturile ;
o Primăriile ;
c) instituții publice care acționează în domeniul judecătoresc:
o Înalta Curte de C asație și Justiție ;
o Consiliul Superior al Magistraturii ;
o instanțele judecătorești ;
o tribunalele ;
o parchetele ;
3. După modul de finanțare , ele pot fi:
a) Finanțate integral di n bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale;
b) Din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) Integral din venituri proprii;
4. In funcție de drepturile legate de aprobarea, repartizarea și utilizarea
fondurilor bugetare, se împart în:
a) instituții publice superioare – ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali de credite;
b) instituții subordonate – ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari și terțiari de credit e.
Sfera de activitate a sistemului de instituții publice din România cuprinde:
o administrația publică ;
o învățământul ;
o cultura ;
o sănătatea ;
o protecția mediului ;
o asistența si protecția socială ;
o activitățile de interes strategic ;
o apărarea națională ;
o ordinea publică ;

5

o transporturile si telecomunicațiile ;
o cercetare a științifică.
Instituțiile publice organizează și conduc contabilitatea, de regulă, în
compartimente distincte (contabilitate, financiar, buget), conduse de către
directorul economic sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această
funcție , dar se poate apela și la persoane autorizate sau la societăți comerciale de
expertiză contabilă, pe baz a unor contracte de prestări servicii. Încheierea
contractelor de prestări servicii se face de către serviciul achiziții, cu respectarea
regleme ntărilo r privind achizițiile publice de bunuri și servicii, iar plata serviciilor
respective se face din fonduri publice cu această destinație.
În consecință, răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a
reglementărilor contabile revine di rectoru lui economic sau altei peroane
împuternicite să îndeplinească această funcție, împreună cu personalul din
subordine sau, după caz, persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii, în
cazul contractelor de prestări servicii.
,, Persoanele ca re răsp und de organizarea și conducerea contabilității instituțiilor
publice trebuie să asigure, potrivit legii, următoarele:
o condițiile necesare pentru organizarea și conducerea corectă, la zi, a
contabilității;
o organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv, precum
și valorificarea rezultatelor acesteia;
o respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, depunerea la
termen a acestora la organele de drept;
o păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situați ilor financiare;
o organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției
publice."4

1.2. Sistemul buget ar în România 5

În România, nevoile de resurse la nivelul societății și posibilitățile de acoperire a
acestor nevoi sunt refl ectate în bugetul general consolidat. Legea privind finanțele
publice precizează faptul că gestiunea resursel or financiare publice se realizează
printr-un sistem unitar de bugete, prin care se dimensionează și se compară, la
nivelul unui an, veniturile și cheltuielile statului și ale celorlalte instituții publice.
Bugetul general consolidat reflectă, așadar, fluxurile financiare publice de form are
a veniturilor fiscale și nefiscale și de repartizare a acestora pe destinații în
conformitate cu nevoia s ocială și cu obiectivele de politică financiară specifice
anului la care se referă.

4 Mocanu M ., Contabilitatea instituțiilor publice , Note de curs, Sibiu,2016, p g. 5
5 www. academia .edu/ Sistemul bugetar și procesul buge tar, 06.05.2019

6

Bugetul public consolidat al statului , pe lângă caracterul său statistic asigură și
informațiile necesare organului executiv în cunoașterea modului cum a decurs
execuț ia bugetară în exercițiul financiar expirat, mai contribuie și la stabilirea de
către legislativ, în concordanță cu programele de guvernare a armon izării
politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective.
Bugetul public național constituie veriga centrală a sistemului financiar al țării
și este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioa dă
(an, trimestru) atât a veniturilor cât și a cheltuielilor statului, ale unităților
administrativ -teritoria le și ale instituțiilor publice de interes național sau local,
aprobat la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu
caract er operativ și obligatoriu pentru cei care gestionează și urmăresc execuția
fiecăruia din bugetele componente .
Datorită caracterului limitat al resurselor și cel nelimitat al nevoilor este
necesară întocmirea bugetului. Anul financiar pentru care se î ntocmește și aprobă
bugetul este cunoscut sub numele de an bugetar.
Principala componentă a sistemului bugetar este bugetul de stat. Acesta
reprezintă un document previzional, deoarece cuantifică nivelul cheltuielilor ce se
vor efectua în viitor prec um și mărimea veniturilor ce pot fi imobilizate la
dispoziția statului.
Potrivit legislației în vigoare, structura sistemului bugetar în România este cea
redată în figura 1.

Sursa: Prelucrare după Tatiana Moșteanu (coord.), Buget și trezorerie publică,
Editura Universitară, București , 2008, p. 41 și reglementările în materie aflate în
vigoare.
Figura 1 Sistemul bugetar al României

7

Toate componentele bugetului public național sunt autonome, au venituri și
cheltuieli proprii, se elaborează și se aprobă distinct, iar din punct de vedere
administrativ, titularii acestora au independență deplină.

1.3. Prin cipii și reguli bugetare 6

Ministerul Finanțelor Publice ia măsurile necesare pentru: asigurarea
echilibrului bugetar și aplicarea pol iticii financiare a statului, precum și pentru
cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare.
Bugetul public trebuie să reflecte veniturile și cheltuielile previzionate al e
statului, aferente perioadei la care se referă. Elaborarea acestuia presupun e
stabilirea și respectarea unor principii. Prin intermediul acestor principii se
urmărește eliminarea folosirii la întâmplare a resurselor bugetare.
Conform legii finanțelor publice, principiile bugetare se adaptează la specificul
fiecărui buget. Apl icarea acestora diferă de la țară la țară și de la o perioadă la alta
în cadrul aceluiași stat, în funcție de gradul de dezvoltare al economiei, cât și de
prioritățile politicii statului respectiv.
Principiile folosite în practica bugetară sunt:
I. Principiul universalității, presupune ca în buget să se înscrie veniturile
și cheltuielile în totalitate și în sume brute, di n fiecare exercițiu
financiar.
Astfel, veniturile încasate se depersonalizează, servind la acoperirea
cheltuielilor publice , în an samblu.
II. Principiul publicității, presupune ca sistemul bugetar să fie deschis și
transparent. Transparența consta în distribu irea informațiilor către
public, în fiecare fază a procesului bugetar: proiectare, aprobare,
execuție.
III. Principiul anualității, conf orm căruia toate operațiunile bugetare sunt
stabilite și aprobate prin lege pentru o perioadă de un an,
corespunzătoare exerc ițiului bugetar.
Veniturile și cheltuielile bugetare, în România, sunt aprobate prin lege
pe o perioada de un an, corespunzând cu a nul calendaristic. Astfel,
orice venit neîncasat sau cheltuiala angajată și neplătită până la data
de 31 decembrie se va înca sa sau se va plăti, în contul bugetului
anului următor.
IV. Principiul unității bugetare, conform căruia veniturile și cheltuielile
bugetare vor fi trecute într -un singur document, pentru monitorizarea
și folosirea eficientă a resurselor publice.

6 Legea nr.500 2002 privind finanțele publice, publicat ă în MO nr. 597/2002

8

Unitatea buge tară asigură ordinea și claritatea prezentării situațiilor
financiare a țării și totodată o vedere de ansamblu asupra veniturilor ș i
cheltuielilor publice, înlesnind controlul asupra banului public.
V. Principiul specializării bugetare, conform acestuia venit urile și
cheltuielile bugetare vor fi înscrise și aprobat e în buget pe surse de
proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, în funcție de
natura lor economică și destinația lor, conform clasificării bugetare.
VI. Principiul unității monetare, confor m căruia toate operațiunile
bugetare se exprimă în monedă națională
VII. Principiul echilibrului bugetar, conform acestui princi piu, este necesar
ca veniturile previzionate să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a
se efectua în perioada de timp dată, respe ctiv un an calendaristic.
Echilibrul bugetar constă în întocmirea unor bugete balansate și
păstrarea echilibrului in peri oada execuției bugetare
Legea finanțelor publice 500/2002 prevede de asemenea și câteva r eguli
bugetare:
o Toate operațiunile bug etare se exprimă în mo neda națională.
o Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția
cazurilor în care legea prevede astfel.
o Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de
autorizările conținu te în legi speciale și legi bugetare anuale.
o Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angaja tă și efectuată din
buget dacă nu există bază legală pentru cheltuiala respectivă.
o Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordon anțată și
plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
o În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte
normative, a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea
cheltuielilor aprobate pr in buget, trebuie să se prevadă și mijloacele necesare
pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor. În acest
scop inițiatorii trebuie să elaboreze o fișă financiară care însoțește expunerea
de motive sau notă de fundamentare, după c az, și în care se înscriu efectele
financiare asupra bugetului, avându -se în vedere: schimbările anticipate în
veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii ani,
eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale ;
propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor sau/și în
vederea acoperirii minusului de venituri etc .

9

Capitolul II. Sistemul cheltuielilor publice

2.1. Delimitări privind conținutul cheltuielilor instituțiilor publice

Cheltuielile publice sunt definite ca relații economico -sociale în formă
banească, care se manifestă între stat , pe de -o parte, și persoane fizice și juridice pe
de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în
scopul înde plinirii funcțiilor acestuia.7
Cheltuielile publice s unt realizate prin plăți efectuate de către instituții ale
statului din diferite resurse financiare realizate la nivel macro – și microeconomic,
cu respectarea anumitor proceduri și reguli spe cifice , pentru ducerea la îndeplinire
a obiectivelor stabilite prin politica statului: finanțarea se rviciilor publice generale,
ordine publică, acțiuni economice, sociale, culturale etc. Acestea se materializează
în achiziții de bunuri sau prestări de serv icii și lucrări .
Cheltuielile publice8 sunt caracterizate de următoarele trăsături:
o se referă la satisfacerea unor obiective stabilite pe baza nevoilor colective ;
o privesc finanțarea relizării de bunuri și servicii publice și transferurile în
scopul re distribuirii veniturilor în societate;
o sunt realizate de instituțiile statului în calitate de intermediari, beneficiarii
neputând face legătura în mod direct între contribuția lor la cheltuieli
(impozite și taxe plătite) și beneficiile obținute din consumu l bunurilor și
serviciilor publice;
o structu ra și nivelul acestora sunt influențate de mai mulți factori: gradul de
consum al bunurilor și serviciilor publice de către populație , potențialul
economic al statului, ideologia partidelor aflate la putere etc.
Trebuie facută distincție între noțiune a de cheltuială publică și noțiunea de
cheltuială bugetară, raportul este de la parte la întreg. Cheltuielile bugetare sunt
cheltuieli publice , dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare, ultimele
având o sferă de cuprindere mai restrânsă. Cheluielile bugetare sunt cuprinse în
bugetele definite în cadrul sistemelor de bugete, aprobate de organul legislativ sub
forma creditelor bugetare.
Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilo r efectuate în sectorul
public c are se acoperă din bugetul general consolidat dar și din bugetele proprii ale
instituțiilor publice, din veniturile obținute de acestea. ,,Cheltuielile bugetare sunt
definite ca fiind cheltuieli aprobate și efectuate în limi ta și cu destinațiile prevăzute
în bugetul de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice și a le serviciilor
publice de interes local sau în bugetele activitățiilor finanțate integral din venituri
extrabugetare.”9

7 Văcărel I. și alții, Finanțe publice, Ediția a IV -a, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2003, p g. 127
8 Moșteanu T ., Finanțe publice -note de cu rs și seminar, Editura Tribuna Economică, București, 2002, p g.34
9 Gisberto A., Nișulescu I., Contabilitatea în instituțiile publice, editura ASE, București, 2017, p g. 276

10

Există anumite reguli care privesc cheltuielile bugeta re:
o au destinație precisă și limitată conform unor legi specifice și legil or
bugetare anuale ;
o pentru ca o cheltuială să poată fi înscrisă în bugete și angajată și efectuată
din aceste bugete, trebuie să existe baza legală pe ntru respe ctiva cheltuială ;
o o cheltuială din fonduri publice , pentru a putea fi angajată, ordonanțată și
plătită trebuie să fie aprobată potrivit legii și prevederi i bugetare.
Categorii de cheltuieli publice10:
1. Cheltuieli bugetare, constituite din resurse financiare publice cuprinse în:
o bugetul de stat;
o bugetul asigurărilor sociale de stat;
o bugetele locale;
o bugetul instituțiilor publice autonome.
2. Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație specială ;
3. Cheltuieli extrabugetare ;
4. Cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei statului ;
Cheltuielile publice se particularizează prin trei caracteristici:
o se acoperă din fonduri bănești de natură publică;
o dreptul de utilizare aparține statului , prin instituțiile sale;
o fondurile bănești constituite și alocate sunt întrebu ințate în interes
public.

2.2. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

Dimensionarea și repartizarea cheltuielilor publice pe destinații și pe ordonatori
de credite se realizează în concordanță cu prioritățile și obiectivele de dezvoltare
economică și socială a țării. În țara noastră, majoritatea resurselor financiare ale
statului este utilizată pentru achiziționarea bunurilo r și serviciilor publice, precum
și pentru plata salariilor, pensiilor, plata datoriei publice și a dob ânzilor aferente ,
pentru acordarea de subvenții agenților economici etc.
Pentru cunoașterea conținutului economic, a structurii și a rolului diferit elor
categorii de cheltuieli este necesară utilizarea mai multor criterii de grupare, după
cum urmează:
A. Clasificarea administrativă – are la bază criteriul instituțiilor prin
intermediul cărora se efectuează cheltuielile publice.
o la nivel central: minister e, departamente, agenții guvernamentale;
o la nivel intermediar: unități subordonate direct celor central e;
o la nivel local: unități administrativ -teritoriale.

10 Moldovan I ., Finanțe publice și legislație incid entă, Editura Techno Media, Sibiu, 2010, p g. 59

11

B. Clasificarea economică – are în vedere influența exercitată asupra economiei
de către diferitele ca tegorii de cheltuieli și distingem:
1. Cheltuieli de funcționare (sau curente) care cuprind:
o cheltuieli d e personal și cheltuieli materiale pentru
achiziționarea de bunuri și servicii: materiale, furnituri de birou,
telefon, poștă etc ;
o cheltuieli de transfer : cheltuieli pentru asistența socială ,
subvenții pentru regii autonome, sume acordate sectorului
educat iv și cultural, dobânzi pentru împrumuturile contractate
de stat e tc;
2. Cheltuieli de investiții – construirea de noi școli, spitale, străzi etc;
3. Împrumutu ri acordate ;
4. Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite .
C. Clasificarea funcțională folosește drept criteriu domeniile de activitate spre
care sunt dirijate resursele financiare publice. Se disting următoarele grupe
de cheltuieli:
Partea I: Servicii publice generale :
o cheltuieli pentru autoritățile publice ;
Partea a II -a: Apărare, or dine public ă și siguranțănațională ;
Partea a III -a: Cheltuieli social -culturale :
o învățământ ;
o sănătate ;
o cultură și artă ;
o asistență socială ;
Partea a IV -a: Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape ;
Partea a V -a: Acțiuni economice :
o industrie ;
o agricultură și silvicultură ;
o transporturi și comunicații ;
o alte acțiuni economice ;
Partea a VI -a: Alte acțiuni :
o cercetare științifică ;
o alte acțiuni ;
Partea a VII -a: Transferuri :
o transferuri din bugetul de stat ;
Partea a VIII -a: Împrumuturi acordate ;
Partea a IX-a: Plăți de dobânzi și alte cheltuieli aferente datoriei publice ;
Partea a X -a: Fonduri de rezervă .
D. Clasificarea financiară recurge la două criterii:
1. În funcție de momentul în care se efectuează și de modul în care sunt
afectate resursele financiare pub lice:
o cheltuieli definitive ;
o cheltuieli temporare ;

12

o cheltuieli virtuale sau posibile ;

2. După forma de manifestare:
o cheltuieli cu sau fără contraprestație ;
o cheltuieli definitive și provizorii ;
o cheltuieli speciale și globale ;
E. Clasificarea în funcție de rolul c heltuielilor publice în procesul p roducței
sociale:
o Cheltuieli reale (negative) ;
o Cheltuieli economice (pozitive) .
F. Clasificarea utilizată de instituțiile specializate ale O.N.U are la bază două
criterii:
1. Clasificarea funcțională O.N.U. cuprinde cheltuieli p entru apărare,
sanatate, educație, asigurări sociale etc;
2. Clasificarea economică care cuprinde cheltuieli pentru consum final,
dobânzi aferente datoriei publice, transferuri de capital.

2.3. Contabilitatea cheltuielilor publice

Toate instituțiil e publice au obli gația să conducă contabilitate proprie , respectiv
contabilitate financiară în partidă dublă, noul sistem de contabilitate bazându -se pe
contabilitatea de angajamente. Normele con tabile ale instituțiilor publice din
România sunt elaborate în concordanță cu IPSAS (Standardele Internaționale de
Contabilitate pentru Sectorul Public).
Contabilitatea de angajamente presupune înregistrarea în contabilitate a
evenimentelor economice și financiare ale unei entități în momentu l producerii lor
și nu în momentul în casării numerar ului sau ec hivalentului de numerar. Astfel, la
întocmirea situațiilor financiare există o situație clară a creanțelor și datoriilor.
Conform IPSAS 111 cheltuielile se definesc ca „descre șteri ale beneficiilor
economice sau ale potențialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub
formă de ieșiri sau de consum de active sau apariții de datorii care au că rezultat
descreșteri în activele nete/cap italuri proprii, altele decât cele legate de distribuirile
către pro prietari”.
Există două metode de prezentare a cheltuielilor în situațiile financiare:
o metoda clasificării după natura cheltuielilor ;
o metoda funcțională, prin care cheltuielile se clasifică după scopul
pentru care sunt făcute și sunt prezentate, obliga toriu, cu informații
suplimentare: natura cheltuielilor, cheluielile cu amortizări și
deprecieri, costuri de finanțare.

11 Prezentarea situațiilor financiare

13

În contabilitate, c heltuielile se vor recun oaște astfel12:
o la achiziția de bunuri – are loc odată cu transferul dreptului de
proprie tate;
o pentru servicii – când serviciile au fost prestate și lucrările executate;
o pentru consumul propriu – când are loc producția;
o salariile și indemnizațiile – în cu rsul perioadei pentru care s -a prestat
activitatea;
o cheltuielile cu stocurile – când ac estea au fost consumate (excepție ,
cazul obiectelor de inventar pentru care cheltuiala se recunoaște la
scoaterea acestora din folosință );
o costurile cu dobânzile – în perioad a în care sunt datorate și nu când
sunt plătite;
o cheltuielile cu transferurile în tre unități, fie ele curente sau de capital,
se recunosc numai la beneficiarii finali ai fondurilor;
o cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub form a amortizării, pe
durată de via ță util ă a activelor fixe .
Momentele de recunoaștere privind cheltu ielile13:
a) M omentul efectuării tranzacției legate de achiziția sau vânzarea bunurilor.
În contabilitatea instituțiilor publice, cheltuielile legate de achiziția bunurilor se
înregistrează în momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate.
b) Momentul consumului efectiv presupune c a în contabilitatea instituției să se
înregistreze cheltuielile atunci când acestea se fac efectiv. Deoarece instituțiile
publice au r olul de a furniza servicii gratuite pentru colectivitate, servicii ce sunt
evaluate la prețul factorilor, atunci cheltuielile sale sunt preponderent cheltuieli ale
perioadei și deci, se vor înregistra în contabilitate în primele două momente, cel de –
al tre ilea moment fiind specific agenților economici.
c) Momentul plă ții presupune c a cheltuiala să se înregistreze în contabilitate
concomitent cu efectuarea plătii. Acest moment este specific contabilității de casă,
dar uneori se poate utiliza și în contabilit atea de angajamente. De exemplu: primele
și alte plăti excepționale acordate a ngajaților instituției (se înregistrează drept
cheltuieli în momentul în care se face efectiv plat a), dobânzile unor credite (se
înregistrează în contabilitate în momentul în car e acestea ap ar în extrasul de cont ).
Principalele grupe de cheltuieli14 sunt:
o cheltuieli privind stocurile : materii prime, materiale consumabile,
materiale de natura obiectelor de inventar, nestocate, mărfuri ,
ambalaje, animale și păsări, alte stocuri ;
o cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți : întreținerea și
repara țiile, energia și apa, prime de asigurare, chirii, deplasări;

12 Gisberto A., Nișulescu I., op. cit., p g. 275 -276
13 Gisberto A., Nișulescu I., op. cit., p g. 288 -293
14 OMFP 1917/2005 pentru a probarea Normel or metodologice privind organizarea și conducerea contabilități i
instituțiilor publice , cap. IV

14

o cheltuieli cu alte servicii executate de t erți: protocol, publicitate,
comisioane și onorarii, transport, servicii și taxe poștale ;
o cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilat e;
o cheltuieli cu personalul : salarii, asigur ări sociale, drepturi salariale,
indemn izații;
o alte cheltuieli opera ționale : pierderi din creanțe și debitori diverși ;
o cheltuieli financiare : dobânzi, diferențe de curs valutar, cheltuieli din
investiții financia re create, pierderi din creanțe imobilizate, alte
pierderi ;
o alte cheltuieli finanțate din buget : subvenții, transferuri între unități
ale administrației publice, t ransferuri interne, transferuri în străinătate ;
o chelt uieli de capital, amortizări, provizioan e și ajustări ;
o cheltuieli extraordinare : pierderile din calamități și cheltuielile
extraordinare din opera țiuni cu active fixe .
Cheltuielile se evidențiază în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6
„Conturi de cheltuieli” , având funcțiune contabilă de activ și conținut economic de
diminuări de resurse. La sfârșitul perioadei, aceste a nu prezintă sold deoarece sunt
preluat e în contul de rezultat.
În instituțiile publice, c ontabilitatea analitică a cheltuielilor, se ține pe structura
clasificației funcționale a bugetului de stat, conform căreia cheltuielile sunt
dezvoltate pe capitole și subcapitole, respectiv conform clasificației economice pe
titluri, articole și alineate , care se asigură cu ajutorul ,,Îndrumarului” elaborat de
către ordo natorii principali de credite.
Structura contului de cheltuieli este formată din15:
1. simbolul contului din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finanțare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de sta t etc, venituri proprii și
subvenții , etc.
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul;
8. paragraful.

15 OMFP 1917/ 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității
instituțiilor publice , cap. IV., par. 2.4.

15

Capitolul II I. CRED ITUL BUGETAR

3.1. Ordonatori i de credite și rolul acestor a

Ordonatorii de credite bugetare sunt acele persoane fizice c are, în virtutea
funcției pe care o dețin în conducerea unei instituții publice și cu respec tarea
prevederilor legale, sunt învestite cu dreptul de a dispune asupra creditelor
bugetare.
Conform Legii 500/2002, ordonatorii de credite pot fi: principali, sec undari și
terțiari.
Ordonatorii principali de credite (de gradul I) sunt:
o miniștrii și conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor
special e;
o președinții consil iilor județene, primarul general al capitalei, conduc ătorii
unităților administrativ teritoriale , care sunt ordonatori principali de credite
pentru bugetele locale.
Ordonatorii principali repartizează creditele bugetare care au fost aprobate,
pentru bugetul propriu ș i pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare .
Această calitate se poate delega înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau
altor persoan e împuternicite în acest scop.
Ordonatorii secundari (de gradul II) de credite sunt con ducătorii instituțiilor
publice, aflați în subordinea ordonatorilor principali de credite, finanțați din
bugetul de stat și al asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale și ale
fondurilor speciale, care au în subordine alte insti tuții ai căror conducători sunt
ordonatori de credite terțiari. Aceștia aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii și a celor din bugetele fondurilor speciale.
Ordonatorii terțiari (de gr adul III) de credite utilizează creditele bugetare
repartizate pentru nevoile unității pe care o conduc, pentru realizarea sarcinilor
instituțiilor, potrivit prevederilor bugetare ș i în condițiile stab ilite prin dispozițiile
legale.
Un ordonator de cr edite este direct răspunzător pentru execuția bugetul ui,
asupra căruia își exercită autoritate a, indiferent de rang: principal, secundar sau/ și
terțiar . Deciziile ordonatorului poartă răspunderea personală a acestuia, fără
„acoperiri”, „ influențe ” etc.
„Rolul tradițional al ordonatorului constă în pregă tirea cheltuielilor de la
<<nașterea>> lor până la întocmirea ordinului de plată a sumelor datorate.

16

Ordonatorul este însărcinat cu lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor; el are și
calitatea de a angaj a cheltuielile. "16
Responsabilitățile ordonat orilor de credite sunt:17
o angajarea și utilizarea creditelor bugetare numai în limita prevede rilor și
destinațiilor aprobate;
o urmărirea modului de realizare a veniturilor;
o elaborarea și fundamentarea proiectelor de buget;
o integritatea bunurilor aflate în pr oprietatea sau în administrarea instituției
publice pe care o conduc;
o organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a
situațiilor financiare asupra patrimoniului și execuției bugetare;
o organizarea sistemului de monitorizare a progr amului de achiziții publice;
o organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului conform prevederilor
legale;
o angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
o ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza luna r necesitatea
menținerii unor credite bugetare;
o ordonatorii principali de credite trebuie să întocmească programul de
investiții publice;
o ordonatorii principali de credite sunt r ăspunzători de utilizarea eficientă a
fondurilor alocate investițiilor și de r ealizarea o biectivelor de investiții
incluse în programe, la termenele stabilite.
Angajarea, lichidarea și ordonan țarea cheltuielilor se aprobă de ordonatori de
credite, iar plat a acestora se efectuează de către contabil.
Un loc important în c adrul execuției bugetare îl are repartizarea pe trimestre a
veniturilor ș i cheltuielilor bugetare . Prin această rep artizare s e înlesnește urmărirea
realizării indicatorilor bugetari, astfel asigurându -se echilibrul bugetar pe perioade
scurte.
Repartiz area pe trimestre este impusă și de caracterul sezonier de realizare a
unor venituri și de efectuarea anumitor cheltuieli (ex . investiții, energie termică).
Veniturile și cheltuielile publice se repartize ază, în funcție de termenele legale de
încasare a ve niturilor și de perioadă în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Pe baza propunerilor din partea ordonatorilor p rincipali de credite, Ministerul
Finanțelor Publice aprobă repartizarea veniturilor și a cheltuielilor bugetare pe
trimestre.
,, Sum a prevăzută și destinată realizării unui scop poartă denumirea de alocație
bugetară. În limită acesteia ordonatorii de c redite principali pot cere deschiderea de
credite bugetare în cursul trimestrelor".18

16 Roman C., Gestiunea financiara a institu țiilor publice – Contabilitate publica la nivel macroeconomic , vol I, Ed.
Economica, 2000, Bucure ști, pg. 88
17 Tabără V., Controlul financiar în administrația publică locală , Ed. Univ. ,,Lucian Blaga’’ Sibiu, 2006, Sibiu, p g.
100-102
18 Mocanu M ., Contabilitatea institu țiilor publice , Note de curs, Sibiu, 2016, pg.4

17

3.2. Noțiuni generale privind finanțarea insti tuțiilor publice

,,Finanțarea bugetară este procesul prin care ordonatorii solicită resursele
publice angajate pe baza cererilor și acordate efectiv pentru utilizarea
responsabililor cu execuția bugetară.’’19
Conform legii finanțelor publice și a legii privind fin anțele publice locale,
finanțarea instituțiilor publice se asigură20:
1. integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale, după caz;
2. din venituri proprii și subvenții acord ate din bugetul de s tat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale;
3. integral din venituri proprii.
4. din alte surse de finanțare, respectiv fonduri externe nerambursabile,
subvenții.
o Instituțiile publice finanțate integra l din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale21:
Instituțiile publice finanțate din aceste bugete primesc de la ordonatorul
principal de credite, alocații bugetare și varsă integral v eniturile real izate la bugetul
din care sunt finanțate.
Principiile care stau la baza finanțării bugetare22:
A. Finanțarea are loc în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de plată
și pe măsura modului de folosire a mijloacelor acordate anterio r;
B. Finanțarea se realizează la cererea beneficiarilor sumelor, aceștia trebuind să
argumenteze necesitatea finanțării lor;
C. Finanțarea intervine numai în completarea resurselor proprii, dacă acestea
există;
D. Finanțarea se face conform dispozițiilor leg ale;
E. Finanțarea bugetară trebuie să asigure eficiență în folosirea fondurilor și
desfășurarea de controale asupra necesității, oportunității și economicității
anumitor cheltuieli și acțiuni.
Datorită faptului că finanțarea acestor instituții se face din alo cații bugetare, se
întocmește doar buget de cheltuieli. Cheltuielile instituțiilor finanțate de la buget se
înregistrează în conturile de cheltuieli ale Trezoreriei Statului. Soldul cheltu ielilor
nu trebuie să depășească creditul bugetar alocat. La sfârșit ul anului bugetar,
creditele bugetare care nu au fost utilizate, se anulează, neputând fi utilizate în
exercițiile bugetare următoare.

19 Dascălu C., Nișulescu I., Caraiani C., Ștefănescu A., Pitulice C., Convergenta contabilit ății publice din Romania la
standardel e interna ționale de contabilitate pentru sectorul public, Editura C.E.C.A.R., București, 2006, p g. 83
20 Legea nr. 500/2002 modificată și completată, art. 62, Legea nr. 273/2006 modificată, art.67
21 Georgescu I., Păvăloaia L., Contabilitate în administrația publică, Ed. Univ. ,, A.L. Cuza’’, Iași, 2015, p g. 247 -248
22 Tiron T., Gherasim I., Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, Cluj – Napoca , 2002, p g.55

18

o Instituțiile publice finanțate din venituri proprii :
,,Veniturile proprii ale instituțiilor publice se încasează, se administrează, se
utilizează și se contabilizează de către acestea
Veniturile proprii ale instituțiilor publice, provin din chirii, organizarea de
manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale,
studii, pro iecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de
servicii și altele asemenea.”23
Excedentele anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice,
finanțate integral din venituri proprii, se reportează în anul următ or.
o Instituții finanțate din donații si sponsorizări :
Instituțiile publice pot folosi, pentru desfășurarea activității lor, bunuri materiale
și fonduri bănești primite de la persoanele juridice și fizice, sub formă de donații și
sponsorizări, cu respe ctarea dispozițiilor legale.
,,Fondurile bănești primite de la persoane juridice și fizice sub formă de donații
și sponsorizări de către instituțiile publice finanțate integral de la buget se vărsa
direct la bugetul din care se finanțează acestea. Cu s umele primite se majorează
creditele bugetare ale bugetului respectiv și se vor utiliza cu respectarea
destinațiilor stabilite de donator.”24
Instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, își majorează
bugetele proprii , cu fondu rile bănești primite sub formă de donații și sponsorizări.
Bunurile materiale primite sub formă de donații și sponsorizări de către instituțiile
publice se înregistrează în contabilitatea acestora.
o Instituții finanțate pe bază de programe25:
Finanțarea pe programe es te diferită față de finanțarea tradițională datorită
pregătirii, a nalizei și prezentării bugetului. Bugetul pe programe alocă resursele
financiare programelor mari, axându -se pe rezultatele preconizate.
Ordonatorii princi pali de credite sunt cei care propun și întocmesc programele ,
urmărind obiective precise și fiind însoțite de estimări ale performanțelor. Bugetul
programelor este g ândit astfel încât sistemul decizional să poată fi îmbunătățit, din
perspectiva obiectivelo r urmărite.
Programele întocmite de către ordonatori trebuie să asigure:
o corelarea activităților desfășurate cu obiectivele și principiile cuprinse în
Programul de Guvernare;
o selectarea priorităților din domeniul de activitate coordonat;
o utilizarea eficientă a res urselor;
o transparența în ceea ce privește utilizarea resurselor publice .
Finanțarea pe bază de programe se poate realiza în una din următoarele variante:
o capitolul de cheltuieli să se identifice cu programul;
o fiecărui capitol de cheltui eli să îi revin ă mai multe pro grame care să se
identifice c a subcapitole bugetare;

23 Legea 500/2002 , art.65, alin. 1 și 2
24 Georgescu I., Păvăloaia L., op. cit., p g. 248
25 Beju V ., Buget, contabilitate și audit public, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2007, p g. 95-96

19

o fiecărui capitol și subcapitol de cheltuieli să îi revină mai multe programe.
Printre a vantajele folosirii unui buget pe programe se numără : transparența
datelor financiare, administrare a mai eficientă a resurselor și împărți rea bugetului
pe priorități.

3.3. Creditul bugetar și procesul finanțării instituțiilor public e

Instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugete primesc fondurile
bugetare sub forma creditelor b ugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea
unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.
Conform art. 2 , alin.16 din legea 500/2002, creditul bugetar este suma aprobată
prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua
plăți, pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din
exerciții anterioare.
Creditele bugetare sunt:
o sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, fiind utilizate în interesul
general al statul ui sau al colectivităților locale;
o mijloace băne ști prevăzute în legea bugetară anuală ca limite maxime pentru
cheltuielile fiecărui exerci țiu bugetar, în structura aprobată de lege, cu
destinații riguros stabilite prin clasificarea indicatorilor finanțel or publice.
Procesul finanțării instituțiilor publice cuprinde două faze26:
a. deschiderea și repartizarea de credite bugetare;
b. finanțarea propriu -zisă.
Faza preliminară în finanțarea bugetară este reprezentată de deschiderea de
credite bugetare.
Ordonatorii de credite nu dispun de mijloacele bănești necesare finanțării
cheltuielilor, ci au la dispoziție doar creditele bugetare aprobate. Astfel pentru a
dispune de mijloacele bugetare pentru acoperirea cheltuielilor este necesară o
autorizare dată de Ministerul Finanțelor Publice. Această autorizare este denumită
deschider e de credite bugetare. Prin urmare, nu este o plată, ci o aprobare, făr ă de
care ordonatori i de credite nu pot opera finanțarea cheltuielilor.
Autorizarea deschiderii de credite se acordă ținând cont de:
o creditele bugetare și destinațiile aprobate ;
o modul și gradul de folosire a creditelor deschise anterior ;
o mijloacele existente în buget ;
o gradul de încasare a veniturilor ;
o nevoile concrete ale instituțiilor publice pentr u perioada următoare.

26 Manea M . D., Contabilitatea instituțiilor publice, ed. a 2 -a, Editura C.H.BECK, București , 2013, p g.235.

20

Operațiunile care se efectuează pentru deschiderea de credite au drept scop
încadrarea cheltuielilor în limita veniturilor realizate, deci evitarea plăților dintr -un
buget fără acoperire financiară.
Pentru deschiderea credi telor bugetare, ordonatorii principali trebuie să
întocmească o cerere tipizată d e deschidere a creditel or bugetare în două
exemplare. Cererea va fi însoțită de un borderou , în care sumele sunt defalcate pe
titluri, și de o notă justificativă care va conți ne creditele repartizate, plățile
efectuate și creditele ce urmează a fi primite.
În baza cererii de deschidere, ordonatorul principal întocmește dispoziția
bugetară de repartizare ( patru exemplare) și o transmite spre aprobare Ministeru lui
Finanțelo r Publice.
După verificarea, analizarea și aprobarea dis poziției , Direcția Generală de
Trezorerie a Statului procedează astfel27:
o reține exemplar ele nr. 1 și 2 al e dispoziției ;
o expediază exemplarul nr. 2 la Trezoreria județului sau sectorului, unde
ordonatorul î și are conturile de disponibilități și de finanțări ;
o restituie exemplarul nr. 3 ordonatorului principal ;
o transmite exemplarul nr. 4 instituțiilor subordonate.

Figura 2 Circuitul dispoziției bugetare de repartizar e
Sursa: Prelucrare după Beju Viorel, Buget, contabilitate și audit public, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2007, pg. 70

Setul de documente compus din cerere de deschidere, borderou, notă
justificativă și dispoziție bugetară de repartiza re este trimis la Trezoreria județeană
unde se verifică următoarele aspecte28:
o încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate si neconsumate
pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
o completarea corectă a formularelor, ex istența semnăturilor persoanelor
autor izate și a ștampilei;

27 Beju V., op.cit., p g.70
28 Manea M. D., op. cit. , pg.235 ORDONATOR PRINCIPAL
INTOCMEȘTE
DISPOZIȚ IA DE REPARTIZARE
(4 EXEMPLARE)
SPRE
APROBARE MINISTERULUI
FINANȚELOR PUBLICE INSTITUȚII SUBORDONATE
TREZORERIA CENTRALĂ TREZORERIA JUDEȚEANĂ
EX. NR. 1 ȘI 2
EX. NR. 2
EX. NR. 4

21

o codificarea conturilor corespunzător clasificației bugetare;
o notele justificative.

Pe baza setului de documente, Trezoreria înregistrează în propria contabilitate,
în conturi extrabilanțiere , repartizarea creditelor de către ordonatorii principali.
În cea de -a doua fază a procesului de finanțare a instituțiilor publice are loc
efectuarea de plăți prin trezorerie , adică finanțarea propriu -zisă. Plățile au loc la
inițiativa ordonatorilor d e credite, care sunt direct răspunzători asupra utilizării
mijloacelor bugetare , conform prevederile legale.

3.4. Contabilitatea creditelor bugetare29

Creditele bugetare sunt reflectate în contabilitatea instituțiilor publice, cu ajutorul
conturilor ex trabilanțiere, din grupă 80 "Credite bugetare", reflectate în
următoarele conturi sintetice:
o 8060 "Credite bugetare aprobate" ;
o 8061 "Credite deschise de r epartizat" ;
o 8062 "Credite deschise sau repartizate pentru cheltuieli proprii" .
a. Contul 8060 “Credite b ugetare aprobate” funcționează la toți ordonatorii
de credite, indiferent de gradul lor de subordonare sau de sursa de finanțare a
instituției publice, ref lectând limita maximă de finanțare.
o Se debitează la începutul fiecărui trimestru al exercițiului buge tar, cu
alocațiile bugetare aprobate, iar în curs ul exercițiului bugetar, după caz, cu
suplimentări sau majorări de credite.
o Se creditează cu diminuările sau anulările de credite efectuate pe parcursul
exercițiului bugetar.
Soldul contului , la sfârșit de trimestr u sau de exercițiu financiar, reflectă totalul
creditelor bugetare aprobate până la acel moment.
b. Contul 8061 “Credite deschise de repartizat” funcționează la ordonatori
principali și secundari de credite, evidențiind creditele bugetare deschise (la
ordonatorii principali) sau repartizate (la ordonatorii secundari), urmând a fi
repartizate ordon atorilor subordonați lor.
La ordonato rii principali:
o Se debitează , cu creditele deschise de către MFP pentru a fi repartizate
ordonatorilor ierarhic infer iori, precum și cu creditele retrase de la
aceștia.
o Se creditează cu creditele repartizate ordonatorilor subordonați, precum
și cu cele retrase de la MFP.

29 Beju Viorel, op. cit., p g. 117-119

22

La ordonatorii secundari:
o Se debitează cu creditele repartizate de către ordonatorul principal ș i cu
eventualele credite retrase de la ordonatorii terția ri.
o Se crediteaz ă cu creditele repartizate ordonatorilor terțiari precum și cu
creditele retrase de către ordonatorul principal.
Soldul contului reflectă totalul creditelor bugetare repartizate.
c. Contul 8062 “ Credite deschise sau repartizate pentru cheltuieli
proprii” funcționează la toți ordonatorii de credite.
o Se debitează cu creditele deschise/repartizate pentru acoperirea
nevoilor proprii
o Se creditează, dacă este cazul, cu creditele retrase s au anulate
Soldul contului reflectă totalitatea creditelor deschise pentru cheltuieli proprii
la un moment dat.
Instituțiile publice sunt obligate să evidențieze angajamentele bugetare și legale,
pentru a avea o evidență riguroasă asupra creditel or consumate și pentru a cunoaște
disponibilitatea de angajare a creditelor în viitor.
Angajamentele bugetare și legale sun t evidențiate în 8066, respectiv 8067, fiind
utilizate de instituții publice indiferent de modul de finanțare și subordonare.
a. Contul 8066 “Angajamente bugetare” ține evidența sumelor rezervate
pentru efectuarea unor cheltuieli bugetare, in limita creditelo r bugetare
aprobate.
Contabilitatea analitică a angajamentelor bugetare se ține pe titluri, articole și
alineate în cadrul fiecărui s ubcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
o Se debitează cu angajamentele bugetare, precum și cu supliment ările
efectuate în decursul exerc ițiului bugetar, majorând angajamentele bugetare
inițiale .
o Se creditează, cu diminuările de angajamente bugetare efec tuate pe
parcursul exercițiului bugetar, mi cșorând angajamentele bugetare inițiale.
Soldul contului reprezi ntă totalitatea angajamentelor bugetare la un moment
dat.
b. Contul 8067 “Angajamente legale” ține evidenț a angajamentelor legale,
aprobate de ordo natorul de credite.
Ca și în cazul contului 8066, angajamentelor bugetare se evidențiază anal itic,
pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al
bugetului aprobat.
o Se debitează cu angajamentele legale precum și cu supliment ările
efectuate în decursul exerc ițiului bugetar, majorând angajamentele bugetare
inițiale .
o Se creditează, cu di minuările de angajamente legale din cursul anului,
micșorând angajamentele bugetare inițiale.
Soldul contului ,la finele lunii , reprezintă totalitatea angajamentelor legale, iar
la finele anului totalitatea angajamentelor legale ră mase neachitate.

23

Capitolul IV.
ANGAJAREA, LICHIDAREA, ORDONANȚAREA ȘI PLATA
CHELTUIELILOR

4.4. Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor buget are este prima fază a execuției bugetare,
reprezentând o acțiune din care rezultă orice act juridic prin care o instituție
publică rezervă fonduri publice sau venituri proprii unei destinații, în limita
creditelor bugetare aprobate. Ea se face , conform leg ii, apărând sub diferite forme:
dispoziții legale (ex. de plată a unei indemnizații), contracte (ex. individuale de
muncă, de cumpărare materiale, de angajare lucrări de reparații), hotărâri
judecătorești sau alte acte jud ecătorești.
Este cea mai impo rtantă etapă dintre cele 4 parcurse de către o cheltuială
publică, deoarece mărimea obligației unei instituții și eficiența folosirii banului
public, depind de modul de realizare a angajării.
Angajarea cheltuielilor din fonduri publice îmbracă două f orme de angajament:
a. Angajamentul legal30 reprezintă orice act juridic sub forma unui contract
de achiziție, de muncă, comandă, convenție, acte de control etc. din care să rezulte
sau ar putea să rezulte o obligație față de un terț, pe seama fondurilor publi ce.
Înainte de angajarea și utiliz area creditelor bugetare, ordonatorul de credite trebuie
să evalueze dacă măsura luată respectă principiile bunei gestiuni financiare, ale
managementului performant, dar mai ales ale econo micității și eficienței utilizării
banului public. Angajamentul lega l trebuie să fie sub formă scrisă și să poarte
semnătura ordonatorului de credite.
Compartimentele de specialitate, care elaborează proiectele angajamentelor
legale, au obligația să î nscrie, în toate actele juridice c are contractează o datorie a
statului, date despre instituția care a prevăzut în buget creditele pentru
angajamentul respectiv și despre subdiviziunea bugetară din care va urma să se
facă plata.
La încheierea unui ang ajament legal cu un terț, ordonato rii de credite, au nevoie
de viza prealabilă de control financiar preventiv propriu. Pentru viză, ordonatorul
trebuie să se prezinte împreună cu proiectul de angajament legal și cu propunerea
de angajare a unei cheltuieli.
Proiectele de angajamente le gale se vor viza doar dacă îndeplinesc următoarelor
condiții :
a) respectă normele metodologice înscrise în OMFP 1792/2002 ;

30 OMFP 1792/2002 – Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
instituțiilor publice

24

b) creditele bugetare trebuie să existe și să fie disponibile la subdiviziunea
corespunzătoare din buget;
c) trebuie să se încadrează în limitele angajamentului bugetar;
d) respectă toate prevederile legale care îi sunt aplicabile (controlul de legalitate);
e) respectă principiile și regulile procedurale și metodologice aplicabile categoriei
de cheltuieli de care aparține (controlul de regularitate).
Persoana care exercită controlul financiar preventiv poate refuza să acorde viza
dacă consideră că nu sunt îndeplinite toate condițiile .
Angajarea che ltuielilor se efectuează pe tot parcursul exercițiului bugetar pentru
a exista ce rtitudinea că bunurile și serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi
livrate, respectiv prestate, și se vor plăti în exercițiul bugetar respectiv. Totuși pot
exista si tuații în care, din motive obiective angajamentele nu pot fi plătite, în acest
caz se vor plăti din creditele bugetare aferente exercițiului bugetar următor.
După ce ordonatorul de credite semnează angajamentul legal, acesta este transmis
compartimentului de contabilitate pentru a -l înregistra în evidența cheltuielilor
angajate.
b. Angaja mentul bugetar31 este constituit din orice act juridic prin care o
instituție publică rezervă fonduri publice sau venituri proprii unei destinații, în
limita creditelor bugetar e aprobate. Conform principiului anualității și a legii care
prevede că pentru ef ectuarea unei plăți trebuie parcurse toate cele trei faze
precedente ale execuție i bugetare, toate angajamentele legale încheiate pe
parcursul exercițiului bugetar trebuie să poată fi plătite în cursul respectivului
exercițiu, în limita creditelor bugetare care au fost aprobate. Astfel că, se impune
punerea în rezervă a creditelor bugetare angajate. Angajamentul bugetar prin care
au fost afectate fonduri publice unei anumite destinații , în limita creditelor
bugetare aprobate, precedă angajamentul legal.
Ordonatorilor de credite le este interzisă aprobarea angajamentelor legale fără
să se asigure că au fost rezervate fondurile publice necesare plății acestora în
exercițiul bugetar, cu excepția acțiunilor multianuale. Valoarea angajamentelor
legale nu tre buie să depășească valoarea angajamentelor bugetare și a creditelor
bugetare aprobate, cu excepția angajamentelor legale pentru acțiunile multianuale.
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de
credite bugetare.
Toate actele prin care statul sau unitățile administrativ -teritoriale contractează o
datorie față de terți, sunt precedate de angajament e bugetare și de rezervarea
creditelor bugetare necesare pentru plata angajamentelor legale.
Angajamentele bugetar e are două forme:
b1) angajamente bugetare individuale;
b2) angajamente bugetare globale.

31 Pitulice C., Gălvan M., Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura Contaplus, Ploiești, 2007, p g.259-
260

25

b1) ,,Angajamentul bug etar individual este un angajament specific unei anumite
operațiuni noi care urmează să se efectueze32.
Angajamentu l bugetar individual se prezintă la viză persoanei împuternicite să
exercite controlul financiar preventiv în același timp cu proiectul a ngajamentului
legal individual ”.
b2) Pentru cheltuieli curente de natură administrativă, care se repetă în decurs ul
aceluiași exercițiu bugetar, se pot întocmi propuneri de angajamente legale
provizorii, care se înaintează pentru viza de control fina nciar preventiv împreună
cu angajamente le bugetare globale. Angajamentul bugetar global este un
angajament bugetar care privește cheltuielile curente de funcționare de na tură
administrativă.
Prin emiterea unui document scris privind angajamentul buget ar individual și
global, se certifică existența creditelor bugetare disponibile și se blochează
creditele aferente unei cheltuieli, potrivit destinației prevăzute în buget.
Propunerile de angajare a cheltuielilor se înaintează din timp și trebuiesc
însoțite de documentele justificative aferente și după caz, de informațiile solicitate
de către persoana care exercită co ntrolul financiar preventiv.
La finalul anului , persoana împuternicită să exercite controlul financiar
preventiv evaluează și analiz ează modul în care au fost realizate cheltuielil e din
cadrul angajamentelor bugetare globale. Dacă nu există diferențe semnificative
între cheltuielile previzionate și cele definitive, persoana avizează angajamentul
bugetar global , devenind def initiv. Persoana împuternicită să exercite controlul
financiar preventiv avizează propunerea de angajare a unei cheltuieli și
angaj amentul bugetar prin semnare, ștampilare și datare.
După avizare, angajamentul bugetar individual sau global, e ste transmis
compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidența cheltuielilor
angajate.
Dacă se știe că bunul, lucrarea sau serviciul nu poa te fi executat, recepționat și
plătit până la data de 31 decembrie a exercițiului bugetar curent, respectiv ultima zi
de plată, ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuielile respective. De la această
regul ă fac excepție acțiunile multianuale.
În situația în care se impune majora rea sau diminuarea unor angajamente legale,
este necesară elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legale și
bugetare inițiale , însoțite de memorii justificative.

32 OMFP 1792/2002 – Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
instituțiil or publice

26

4.5. Lichidarea chel tuielilor

Este cea de -a doua fază în procesul execuției bugetare prin care este
verificată existența angajamentelor, prin care se determină și se verifică suma
datorată , și totodată, pe baza documentelor justificative, se verifică condițiile de
exigibilitate al e angajamentului legal .
Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea
documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și
realitatea „serviciului efectuat“ (bunurile au fost livrate , lucrările executate și
serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să justifice plata: titlu
executoriu, acord de împrumut, acord de grant etc.).
Salariile se lichidează pe baza statelor de plată colective, excepție făcând
cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.
Prin Factura fiscală sau Factur ă se atestă bunurile livrate, lucrările executate
și serviciile prestate. Pe baza datelor înscrise în factură și a documentelor
întocmite de comisia de recepție (Proces -verbal de recepție, Proces -verbal de
punere în funcțiune – pentru mijloacele fixe, Nota de recepție și constatare de
diferențe pentru bunurilor de natura stocurilor) s e determină sau verifică
existența sumei datorate creditorului.
Documentele justificat ive verificate se vizează pentru „Bun de plată“ de
ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții . Prin acordarea
vizei se confirmă că:
• bunurile furnizate au fost recepționate , cu specificarea datei și a locului
primirii;
• lucrările au fost executate și serviciile prestate;
• condițiile cu privire la legalitatea efectuării rambursărilor de rate sau a
plăților de dobânzi la credite ori împrumuturi con tractate/garantate sunt
îndeplinite;
Totodată , prin acordarea semnăturii și vizei se atestă că au fost verificate datele
din factură și ca serviciile executate de către furnizor au fost corespunzătoare.

4.6. Ordonanțarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care persoana desemnată de către
ordonatorul de credite confirm ă existen ța obligației și suma datorată, confirmând
livrarea bunurilor și astfel, ordonatorul poate să emită „ Ordonanțarea de plată“
pentru efectuarea plății . După emiterea documentului, ordonatorul dă dispoziție

27

compartimentului financiar -contabil să înt ocmească instrumentele de plată a
cheltuielilor .
Ordonanțarea de plată trebuie să cuprindă date referitoare la33:
• exercițiul bugetar în care se înregistrează plata;
• subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;
• suma de plată, în monedă națională sau în monedă străină, după caz;
• datele de identificare a beneficiarului plății;
• natura cheltuielilor;
• modalitatea de plată.
Ordonanțarea de plată conține data și semnătura ordonatorului de credite, fiind
însoțită de documentele justificative în original. Înainte de a fi prezent ată spre
semnare , ordonatorului de credite trebuie să obțină viza de controlul financiar
preventiv. După aprobare , toate documentele se înaintează compartimentului
financiar – contabil pentru plată.
Ordonatorul de credite este răspunză tor pentru angajarea, lichidarea și
ordonanțarea cheltuielilor , aceste trei faze al e procesului execuției bugetare
realizându -se în cadr ul instituției publice.

4.7. Plata cheltuielilor

Faza finală a execuției bugetare este plata cheltuielilor, pr in care autoritatea
publică se eliberează de obligațiile față de terți.
Plata cheltuielilor este efectuată de către șeful compartimentului financiar –
contabil limitat fiind de creditele bugetare deschise și neutilizate. Plățile se
realizează prin inter mediul trezoreriei la care și -au deschis conturile, excepție
făcând plăț ile în valută, care sunt efectuate prin bancă.
Instituțiile publice utilizează ca și instrumente de plată cecul de numerar și
ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPHT). A cestea poartă semnătura a
două persoane autorizate: conducătorul compart imentului financiar -contabil și
persoana cu atribuții în efectuarea plății.
Pentru ca plata să se poată efectua trebuie sa se verifice dacă:34
o cheltuielile care urmează să se plăte ască au fost angajate, lichidate și
ordonanțate;
o creditele bugetare sunt deschise/repartizate sau dacă există disponibilități în
conturi

33 OMFP 1792/2002 – Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
instituțiilor pu blice
34 OMFP 1792/2002 – Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
instituțiilor publice

28

o corectitudinea subdiviziunii bugetului aprobat de la care se efectuează plata
și totodată dacă aceasta corespunde natur ii cheltuielilor respective;
o există documente justificative pentru efect uarea plății;
o documentele justificative sunt semnate de către ordonatorul de credite;
o beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă
serviciul efectuat;
o suma datorată este corectă;
o documentele de angajare și ordonanțare au prim it viza de control financiar
preventiv;
o documentele au înscrise toate datele cerute de formular .
Dacă se constată o eroare în privința plății ce urmează să se efectueze,
conducăto rul compartimentului financiar suspendă plata. Se întocmește și se
trimite ordonatorului de credite o declarație scrisă prin care se specifică motivele
care au dus la de cizia de suspendare a plății
Ordonatorul de credite poate solicita efectuarea plăților, în scris și pe propria
răspundere.
Instituțiile publice trebuie să încerce să reducă la maximum plățile în numerar,
prin casieria proprie efectuându -se numai cheltuielile cu un volum redus care nu s –
ar justifica să fie efectuate prin virament. S umele ridicate în numerar se păstrează
în condiții de siguranță , în casieria unității.

29

Capitolul V.
ANGAJAREA, LICHIDAREA, ORDONANȚAREA ȘI PLATA
CHELTUIELILOR LA PRIMĂRIA BLANDIANA

4.1. Descrierea comunei și a primăriei Blandiana

Localitatea este atestată documentar în anul 1733, cu numele de MOROS
KORNA, până în anul 1920. Numele de Blandiana , după unele păreri i -a fost dat
datorită curs ului blând al Mureșului pe aceste meleaguri. Teritoriul administrativ al
comunei are în componență 5 sate: Satul Blandiana, Satul Acmariu , Satul Răcătău,
Satul Poieni, Satul Ibru.
Comună Blandiana are 489 gospodării și o populație de 1124 locuitori conform
datelor statistice ale ultimului recensământ din anul 2002, actualizat în 2009. În
cadrul comunei se observă o scădere drastică a numărului locuitorilor din cauza
exodului populației tinere la orașe sau în stră inătate, o natalitate scăzută , precum și
îmbătrânirea populației. O parte din forț a de muncă tânăra din cadrul comunei,
circa 15% , incluzând și localitățile aparținătoare, lucrează în alte țări ale Europei
sau ale lumii.
Zona este deosebit de prielnică activității apicole, aici existând păduri întinse de
salcâm. Baza economică a comunei Blandiana o reprezintă în principal agricultura
și creșterea animalelor. Suprafața de teren totală a comunei este de 7843 ha. Există
o distribuție inegală între suprafețe, fânețele, pădurile și pășunile av ând ponderea
cea mai mare, terenul agricol fiind pe o arie mult mai redusă ca suprafață , de unde
concluzia că și la ora actuală agricultura de performanță este greu de realizat. Acest
aspect se datorează în mare măsură reliefului accidentat. Conform datel or
centralizate, la nivelul comunei în prezent, există un număr de: bovine – 71 capete;
ovine – 535 capete; porcine – 136 capete; cabaline – 37 capete; familii de albine –
206; păsări – 4780 capete.
Localitatea nu dispune de rețea de gaze naturale și de canalizare. În prezent se
lucrează la rețeaua de alimentare cu apă a localității. Pe raza comun ei Blandiana,
conform datelor înregistrate la Primărie, funcționează un număr de 10 unități
economice care realizează activități de comerț, zootehnie, agricultură și construcții.
Analizând cele de mai sus, reiese o activitate economică săracă a comune i,
dominantă fiind agricultura cu toate formele sale. La ora actuală, în comună, de
strictă necesitat e fiind cele de colectare a laptelui și de morărit și panificație. Vital
pentru localitate ar fi dezvoltarea industriei lemnului, în condițiile în care com una
dispune de un fond forestier destul de bogat.
Raportul de activitate al primarului pe anul 2018, prevede următoarele aspecte
cu privire la activitatea primăriei:

30

Învățământ:
o Decontarea navetei tuturor cadrelor didactice, precum și a cheltuielilor
cu carburanții si întreținerea microbuzului școli i.
Activitate cultural -educativă și sportivă :
o Pachete în valoare de 7500 lei elevilor ;
o Dotarea cu un teren sintetic de fotbal .
Infrastructură, gospodărire comunală, îmbunătățirea condi țiilor de mediu :
o Lucrări de întreținere și curățar e a monumentelor, stațiilor de autobuz,
a instituțiilor, a șanțurilor, drumurilor ;
o Aprovizionarea cu lemn de foc a instituțiilor de pe raza comunei .
Investiții:
o Amenajare zonă centrală comuna Blan diana – 26.900 lei ;
o Modernizarea străzilor în sate le Blandiana și Acmariu – 5.470.888 lei ;
o Modernizare școală primară sat Acmariu – 1.113.566 lei ;
o Construire pod peste râul Mureș – 8.510.689 lei ;
o Modernizarea căminului cultural – 684.313,27 lei.
Fluxurile in formaționale interne
1. Serviciul buget contabilitate întocmește dosarele privind insolvabilitatea
unor pl ătitori care vor fi avizate de către serviciul juridic reprezentat de
secretarul comunei.
2. Serviciul buget -contabilitate vizează dosarul privind ajutorul minim
garantat întocmit de serviciul social .
3. Statele de plat ă întocmite de către serviciul buget -contabilitate se trimit
spre avizare ca bun de plată, primarului .
4. Serviciul administrativ , pe baza facturii de plătit, întocmește ordinul de
plată aferent, și este predat serviciului buget -contabilitate pentru a primi
viza de control financiar.

4.2. Evoluția cheltuielilor în perioada 2011 -2018

Cheltuielile bugetelor locale se materializează în bunuri și servicii cumpărate
de autoritățile locale pentr u cetățeni , în plăți efectuate către ac eștia sub forma de
transferuri (pensii, ajutor de șomaj , subvenții, ajutoare sociale etc) și în plata
împrumuturilor pe care ordonatorii principali de credite le contractează.
Bugetul este împărțit în mai multe c ategorii de cheltuieli, fiecare cu
particularitățile sale, mărimea cheltuielilor care sunt alocate pentru o anumită
activitate sau alta depinzând de mai mulți factori de ordin politic, economic, social.
Sumele care se cheltuiesc diferă de la localitate la localitate și de la un an la altul
depinzând de capacitatea economică, precum și de presiunile politice sau sociale
care există în comunitatea locală.

31

Cheltuielile totale ale bugetului comunei Blandiana au în p erioada analizată o
evoluție ascendentă, de la 664000 lei în anul 2011, la 4761000 lei în anul 2018.
Majorarea cheltuielilor arată că nevoile publice locale sunt în continuă creștere.

Figura 3. Valoarea cheltuielilor totale din perioada 2011 -2018
Sursa: Prelucrare după b ugetele locale ale com unei B landiana din
perioada 2011 -2018
În anul 2016 se observă creșterea cea mai mare a cheltuielilor, acest lucru se
datorează cheltuielilor efectuate pentru modernizarea străzilor comunale, din acel
an.
Satisfacerea nevoilor comunității locale i mpune autorității publice efectuarea
mai multor categorii de cheltuieli: cheltuieli cu autoritățile publice, de apărare,
ordine și siguranță publică, social -culturale, dezvoltare publică, acțiuni econ omice.

Tabelul 1. Situația privind evoluția cheltuielil or prevăzute în bugetul local al
comunei Blandiana în perioada 2011 -2018
AN AUTORITĂȚI
PUBLICE APĂRARE,ORDINE
PUBLICĂ ȘI
SIGURANȚĂ
NAȚIONALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT CULTURĂ,
RECREERE,
RELIGIE ASIGURARĂRI
ȘI ASISTENȚĂ
SOCIALĂ LOCUINȚE,
SERVICII,
DEZVOLTARE PROTECȚIA
MED IULUI TRANSPORTURI
2011 245000 6000 216000 18000 84000 15000 0 80000
2012 306000 6000 363000 153000 91000 558000 0 60000
2013 467000 3000 420000 15000 100000 41000 0 34000
2014 497000 3000 280000 4000 81000 479000 0 30000
2015 600000 5000 708000 35800 0 77000 808000 2000 482000
2016 651000 10000 570000 38000 84000 436000 1000 4837000
2017 572000 6000 1978000 1142000 131000 261000 1000 1663000
2018 676000 6000 1365000 1108000 140000 203000 1000 1262000
Sursa: Prelucrare după b ugetele locale ale comun ei Blandiana din perioada
2011 -2018 6640001537000
1080000
1374000
3040000
6627000575400047610002011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

32

Figura 4. Evoluția structurii cheltuielilor bugetului local al comunei Blandiana în
perioada 2011 -2018
Sursa: Prelucrare după b ugetele locale ale comunei Blandiana din perioada
2011 -2018

De-a lungul perioadei se o bservă creșterea cheltuielilor social -culturale și pentru
transporturi. Acestea au fost făcute în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață și a
calității vieții persoanelor din comunitatea locală, vizând învățământul , cultura,
protecția socială, moderniza rea infrastructurii.

Figura 5. Structura cheltuielilor bugetului local în anul 2 018
Sursa: Prelucrare după bugetul local ale comunei Blandiana din anul 2018
01000000200000030000004000000500000060000007000000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018TRANSPORTURI
PROTECȚIA MEDIULUI
LOCUINȚE, SERVICII,
DEZVOLTARE
ASIGURARĂRI ȘI ASISTENȚĂ
SOCIALĂ
CULTURĂ, RECREERE,
RELIGIE
ÎNVĂȚĂMÂNT
APĂRARE,ORDINE PUBLICĂ
ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
AUTORITĂȚI PUBLICE
14,20%
0,13%
28,67%
23,27%2,94%4,26%0,02%26,51%AUTORITĂȚI PUBLICE
APĂRARE,ORDINE PUBLICĂ ȘI
SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT
CULTURĂ, RECREERE, RELIGIE
ASIGURARĂRI ȘI ASISTENȚĂ
SOCIALĂ
LOCUINȚE, SERVICII, DEZVOLTARE

33

Procentul din bugetul local 2018, alocat pentru cheltuielile neproductive,
consumatoare d e resurse financiar e este unul destul de însemnat fiind de 14,2%
pentru autorități publice și totuș i pentru apărare și ordine publică doar 0,13% .
Procentele alocate cheltuielilor cvasipublice sunt de 28,67% pentru învățămâ nt,
23,27% pentru cultur ă, recreere și religie . Cheltuielile pentru educație și sănă tate
intră în responsabilitatea comunităț ilor locale, procentul alocat pentru educație este
unul însemnat, dar totuși pentru sănătate nu au fost alocate fonduri . Aceste
cheltuieli sunt importante , fiind investiții î n capitalul uman, prin urmare interesul
pentru acestea ar trebui sa fie mare , pe termen lung contribuind la dezvoltarea
economică.
Un procent infim (0,02%) din cheltuielile pu blice este alocat protecției
mediului, chiar dacă pe pla n european tendința este de a încuraja acțiunile pentru
prevenirea deteriorării mediului înconjurător. De asem enea, asigur ărilor și
asistenței sociale i -au fost alocate doar o cotă procentuală de 2,94 %, ceea ce
înseamnă că doar o mică parte a populației lo cale beneficiază de sprijin financiar
din partea statului .

4.3. Deschiderea de credite bugetare

După cum am menționat în capitolul anterior , pentru deschiderea creditelor
bugetare, ordonatorii principali trebuie să întocmească o cerere tipizată d e
deschidere a creditelor bugetare în două exemplare. Cererea va fi însoțită de un
borderou , în care sumele sunt defalcate pe titluri, și de o notă justificat ivă care va
conține creditele repartizate, plățile efectuate și creditele ce urmează a fi primite.
Cerere de deschidere de credite bugetare, trebuie să cuprindă date de
identificare despre ordonatorul principal care solicită deschiderea, sumele aproba te
din bugetul aprobat de Consil iul Local, secțiunea și titlul pentru care se deschid
creditele bu getare.
Această cerere trebuie să fie semnată și parafată de către controlul propriu
preventiv și de către ordonatorul principal de credite.
În baza cererii de deschidere, ordonatorul principal întocmește dispoziția
bugetară de repartizare , și o transmite spre aprobare Ministerului Finanțelor
publice.
Cu ajutorul contului 8060 „Credite bugetare aprobate" se ține evidența
creditelor bugeta re care au fost aprobate în exercițiul bugetar curent, și totodată a
modificărilor care au intervenit pe parcursul exercițiului bugetar curent.
Cererea de deschidere a creditelor bugetare a fost aprobată, prin urmare are loc
înregistrarea :
D 8060 603477,21

34

CERERE
PENTRU
DESCHIDEREA
DE CREDITE
BUGETARE Suma (lei) JUDETUL ALBA
Nr.8 Data: 20.08.2018 Avizăm deschiderea
creditelor
Cu drept de
utilizare din septembrie 2018 bugetare
Solicităm deschiderea creditelor
bugetare în sumă de: 603477,21 în sumă de
603477,21 lei
Ordonator de
credite principal Primăria
Comunei
Blandiana ORDONAT OR DE
CREDITE
Cod de identificare
fiscală 4562303 L.S.
Cont credite bugetare deschise nr. 02
Sursa A Data………………………..
deschise la Trezoreria Alba Trezoreria
………………………………
Secțiunea SF Avizăm deschid erea
creditelor
Capitol 51 603477,21 bugetare
Titlul 10 424299,00 în sumă de
………………….. lei
Titlul 20 156978,21 Conducător unitate a
Titlul 59 22200,00 trezoreriei statului
Titlul L.S.
Titlul Data………………………..
Titlul Cod de bare

ORDONATOR
TERTIAR DE
CREDITE Vizat pt. CFPP

L.S.

35

4.4. Aplicație practică privind e xecuția bugetară a cheltuielilor
În trimestrul IV al anului bugetar 2018 , în desfășurarea activității prim ăriei
Blandiana apar diferite cheltuieli din care am ales să exemplific următoarele:
1. Cheltuieli cu salariile ;
2. Servicii de reparații sisteme de supraveghere video stradale ;
3. Modernizarea căminului cultural Sat Acmariu ;
4. Servicii de salubrizare a domeniul ui public;
5. Achiziție dotări Școala Acmariu .
Circuitul cheltuielilor în cele patru faze din procesul de execuție bugetară
1. Cheltuieli cu salariile
I. Angajarea cheltuielilor cu salariile :
Angajamentul legal este reprezentat de cele 10 contracte indiv iduale de muncă
încheiate cu salariații primăriei Blandiana. Angajamentul bugetar reprezintă suma
totală de 40.637 lei, din statul de funcții întocmit pentru exercițiul bugetar 2018.

Tabelul 2. Statul de funcții al primăriei Blandiana pentru anul 2018

Sursa: https://comuna -blandian a.ro

II. Lic hidarea cheltuielilor salariale
Salariile se lichidează pe baza statelor de plată colective, excepție făcând
cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.
III. Ordonanțarea cheltuielilor
Se în tocmește documentul intern ordonanțare de plată, care se semnează de
către ordonatorul de credite, primarul, în cazul de față.
IV. Plata cheltuielilor
Contabila întocmește și semnează ordinul de plată, în baza căruia, din contul
deschis la Trezore ria Alba sunt virate s alariile nete în conturile bancare ale
angajaților .

36

2. Servicii de reparații sisteme de supraveghere video stradale
I. Angajarea cheltuielilor cu serviciile de reparație :
Contractul de pr estare servicii , încheiat cu S ocietatea ,,ELECTRODEP ’’-
S.R.L, la data de 1.11.2018, reprezintă angajamentul legal, angajamentul bugetar
fiind reprezentat de sumele rezervate în bugetul anului 2018 pentru această
activitate.
Se întocmește documentul Propunere de angajare a unei ch eltuieli:

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
700250 Alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării
Data emiterii: 22/11/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate
Nr. 13
PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI
Scopul: Prestări serv icii reparații sistem supraveghere video
Beneficiar: SC ELECTRODEP SRL

Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Credite bugetare
aprobate (ct.8061)
angajate (ct. 8066) Dispon ibil de
credite ce mai
poate fi angajat Suma angajata Disponibil de
credite rămas
de angajat valuta
curs valutar suma
lei
700250.203030 110,000.00
15,035.82 94,964.18 LEI
1.0000 3,355.80
3,355.80 91,608.38

Compatimentul de
specia litate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 22/11/2018 Data: 22/11/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 22/11/2018

Propunerile de angajare a cheltuielilor se înaintează din timp și trebuie însoțite
de doc umentele justificative aferente și , după caz, de informațiile solicitate de către
persoana care exercită controlul financiar preventiv.
Documentul se semnează de către ordonatorul principal de credite, primarul și
de către contabilă. De asemenea, tre buie să aibă viza c ontrolului financiar
preventiv. După întocmirea, semnarea și vizarea propunerii de angajare se trece la
întocmirea angajamentul bugetar. Angajamentele se fac în limita propunerilor de
angajare .

37

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
700250 Alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării
Data emiterii: 22/11/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL

Înregistrarea bugetară
cap/subcap/titlu/art/alin. -lei-
Suma
700250 .203030 3,355.80
Tipul angajamentului
(individual/global) individual

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 22/11/2018

Prin emiterea acestui document privind ang ajamentul bugetar individual/
global, se certifică existența creditelor bugetare disponibile și se blochează
creditele aferente cheltuieli le privind reparațiile , potrivit destinației prevăzute în
buget.
După avizare, angajamentul bugetar individual/ global, a fost transmis
compartimentului de contabilitate pentru a se înregistra în eviden ță:
a) Înregistrare angajament legal
D 8065 ,, Angajamente legale” 3,355.80
b) Diminuare angajamente bugetare
C 8064 ,, Angajamente bugetare” 3,355.80
II. Lichidarea cheltuielilor cu serviciile executate de fir ma ELECTRODEP – SRL
Prin factura fiscală emisă de ,,ELECTRODEP ”- SRL se atestă că serviciile
de repar ații au fost prestate. Pe baza datelor înscrise în factură și a documentelor
întocmite de comisia de recepție se verifică suma datorată creditorului. (VEZI
ANEXA 1):
Se observă că factura a fost verificată și vizată „Bun de plată“ de ordonatorul
de credite. Prin acordarea vizei se confirmă că lucrări le și serviciile de reparație
sisteme de supraveghere video stradale au fost prestate. Totodată , prin acordarea
semnăturii și a vizei se atestă că au fost verificate datele din factură și c [ serviciile
executate de către societatea ,,ELECTRODEP ”- SRL au fo st corespunzătoare.
III. Ordonanțarea cheltuielilor
După ce s -au verificat lucrările executate , se confirmă că obligația este certă și
astfel se poate efectua plata sumei datorate.

Spațiu rezervat CFPP
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data
Spațiu rezervat CFPd
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individu ală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data

38

JUDEȚUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
700250 Alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării
Data emiterii: 22/11/2018
Compartimentul de specialitate: Co ntabilitate

ORDONANȚARE DE PLATĂ NR: 13
Natura cheltuielii: Prestări servicii reparații sistem supraveghere video
Lista documentelor justifica tive: 1322
Nr./data angajamentului legal: 13/ 22/11/2018
Modul de plată (virament/numerar) VIRAMENT
Avansuri acordate și reținute beneficiarului: 0.00
Suma datorată benefici arului: 3,355.80 Suma de plată(lei) 3,355.80
-lei-
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Disponibil înaintea
efectuării plății
(ct. 8066) Suma de plată Disponibil după
efectuării plății
0 1 2 3= col. 1 -2
700250.203030
7070002030304562303 94,964.18 3,355.80 91,608.38

Numele și adresa beneficiarului: SC ELECTRODEP SRL
Numărul de cont: RO24TREZ0025069XXX003821
Trezoreria (Banca): TREZORERIA ALBA
Cod: 23457886

Compatimentul de
specialitate Compatimentul de
contabilit ate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 22/11/2018 Data: 22/11/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 22/11/2018

Ordonanțarea de plată conține data și semnătura ordonatorului de credite, fiind
însoțită de documentele justificative , în origi nal. Înainte de a fi prezentată spre
semnare ordonatorului de credite , trebuie să obțină viza de controlul financiar
preventiv. După aprobare toate documentele se înaintează compartimentului
financiar – contabil pentru plată.
IV. Plata serviciilor de repara ții sisteme de supraveghere
Plata cheltuielilor este efectuată de către șeful compartimentului financiar –
contabil limitat fiind de credi tele bugetare deschise și neutilizate. Pentru a achita
datoria față de societatea prestatoare de servicii s -a folos it ordinul de plată pentru
trezoreria statului (OPHT).

39

3. Modernizarea căminului cultural Sat Acmariu
I. Angajarea cheltuielilor cu serviciile de reparație :
Angajamentul legal este reprezentat de contractul de lucrări nr. 1717, încheiat la
data de 30.08.2018, între Comuna Blandiana, reprezentată de Gherman Nicolae în
calitate de achizitor și S OCIETATEA ,,ALFA CONTRUCT ”-SRL, reprezentată de
Precup Olimpiu în calitate de executant. Obiectul contractului este Execuție lucrări
pentru proiectul ,, Modernizare Cămin Cultural – Sat Acmariu Comuna Blandiana” .
Valoarea contractului este de 589 924.02 lei, fără TVA.
Durata contractului este de 12 luni, de la data emiterii ordinului de începere a
lucrărilor și până la semnarea Procesului verbal de rec epție la terminarea lucrărilor.
Documentele care însoțesc contractul sunt: caietul de sarcini, propuner ea tehnică
și propunerea financiară, graficul de îndeplinire al contractului, graficul de plăți,
garanția de bună execuție. Executarea contractului înce pe obligatoriu doar după
avizarea procedurii și a contractului de către finanțator – Agenția pentru Fina nțarea
Investițiilor Rurale.
Angajamentul bugetar este reprezentat de sumele rezervate în bugetul anului
2018 pentru această activitate.
Proiectul ,, Modernizarea căminului cultural Sat Acmariu” este finanțat prin
Programul National de Dezvoltar e Rurală 2014 – 2020. PNDR este un program
prin care se acordă fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene și a
Guvernulului României pentru d ezvoltarea zonelor rurale ale României.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) asi gură implementarea
tehnică și financiară a proiectelor PNDR, acționând ca și autoritate de plată.
Plățile au l oc pe baza graficului pe plăți ș i a facturilor primite de la furnizorul
,,ALFA CONSTRUCT ’’-SRL.
Am să exemplific procesul plății chel tuielilor aferente lunii septembrie , prima
luna de implementare a proiectului.

40

După cum am menționat mai sus, o parte a fondurilor pentru proiect ele PNDR
provin de la U.E. iar o parte de la Guvernul României. Așadar, cheltuielile sunt
finanțate din două surse: finanțare națională (cod bugetar: 580401) și finanțare
externă neram bursabilă (cod bugetar: 580402). În cadrul proiectului există și o
serie de cheltuieli neeligibile, finanțate din bugetul local (cod bugetar: 580403). Se
vor întocmi, prin urmare, propuneri de angajare cheltu ieli, pentru fiecare dintre
cele trei tipuri de finanțări:

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
67020307 Cămine culturale
Data emiterii: 10/10 /2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate
Nr. 5
PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI
Scopul: Modernizare cămin cultural Acmariu – Comuna Blandiana
Beneficiar: SC ALFA CONSTRUCT SRL

Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Credite bugetare
aprobate (ct.8061)
angajate (ct. 8066) Disponibil de
credite ce mai
poate fi angajat Suma angajata Disponibil de
credite rămas
de angajat valuta
curs valut ar suma
lei
67020307 .580402 532,000.00
0.00 532,000.00 LEI
1.0000 13,680 .92
13,680.92 518,319.08

Compatimentul de
specialitate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 10/10 /2018 Data: 10/10/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 10/10/2018

Am exe mplificat mai sus Propunerea de angajare a cheltuielilor din fonduri
externe nerambursabile. Se întocmesc de asemenea propuneri și pentru cheltuielile
finanțate din celelalte două forme de finanțare . În luna septembrie , din finanțarea
națională au fost angajate cheltuieli î n valoare de 5472.36 lei, disponibilul de
credite bugetare rămas de angajat fiind de 207527,64 lei. Cheltuielile ne eligibile
angajate au fost de 54919,11, disponibilul rămas fiind de 291080,89.
Propunerile se semnează de către compartimentul de contabil itate și de către
primar, fiind vizate de cătr e controlul financiar preventiv.
După avizarea propunerilor de angajare cheltuieli se trece la întocmirea
documentelor A ngajame nt bugetar , pentru cele trei tipuri de cheltuieli .
Exemplificare întocmire angajament bugetar pentru cheltuielile angajate din
finanțare a național ă:

41

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
67020307 Cămine culturale
Data emiterii: 10/10 /2018
Compartimentul de speci alitate: Contabilitate

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL

Înregistrarea bugetară
cap/subcap/titlu/art/alin. -lei-
Suma
67020307. 580401 5.472,36
Tipul angajamentului
(individual/global) individual

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 10/10/2018

Prin emiterea documentelor A ngajament bugetar individual, se certifică
disponibilitatea creditelor bugetare și se blochează credite le aferente cheltuieli lor
privind modernizarea căminul ui cultural Acmariu.
II. Lichidarea cheltuielilor lunii septembrie cu modernizarea căminului cultural
Acmariu
Se verifică angajamentele, adică exis tența contractului de lucrări, se
determină realitatea sumei datorate în baza situațiilor parțiale de lucrări facturate
de firma executantă și, de asemenea , condițiile de exigibilitate a angajamentului
legal pe baza scadențelor stabilite în contract și pre cizate pe facturile emise de
executant .
,,ALFA CONSTRUCT ”-SRL a emis factura fiscală nr.537, din data de
30.10.2019, în valoare de 74072,39 lei . Factura a fost emisă pe baza situației de
lucrări nr.1 din luna septembrie.
Factura este verificată și vizată „Bun de plată“ de ordonatorul de credite. Prin
acordarea semnăturii și vizei se atestă că au fost verificate datele din factură și că
lucrările executate de către Societatea ,,ALFA CONSTRUCT ”-SRL au fost
corespunzăto are.
III. Ordonanțarea cheltuielilor
După ce s -au verificat lucrările executate, se confirmă că obligația este certă și
astfel se poate efectua plata sumei datorate.

Spațiu rezervat CFPP
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data
Spațiu rezervat CFPd
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data

42

JUDEȚUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
67020307 Cămine culturale
Data emiterii: 10/10/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate

ORDONANȚARE DE PLATĂ NR: 3

Natura cheltuielii: Modernizare cămin cultur al Acmariu – Comuna Blandiana
Lista documentelor justificative: 547
Nr./data angajamentului legal: 3/ 10/10 /2018
Modul de plată (virament/numerar) VIRAMENT
Avansuri acordate și reținute be neficiarului: 0.00
Suma datorată beneficiarului: 54 ,919.11 Suma de plată(lei) 54,919.11

-lei-
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Disponibil înaintea
efectuării plății
(ct. 8066) Suma de plată Disponibil după
efectuării plății
0 1 2 3= col. 1 -2
67020307.580401 346,000.00 54,919.11 286,753.80

Numele și adresa beneficiarului: SC ALFA CONSTRUCT SRL
Numărul de cont
Trezoreria (Banca):
Cod: 13384353

Compatimentul de
specialitate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 10/ 10/2018 Data: 10/10 /2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 10/10/2018

Ordonanțarea de plată trebuie să fie însoțită de documentele justificative , în
original. Înainte de a fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite , trebuie să
obțină viza de controlul financiar prev entiv. După aprobare toate documentele se
înaintează compartimentului financiar – contabil pentru plată.
IV. Plata lucrărilor executate în luna septembrie
Se întocmesc mai multe ordine de plată care se semnează de către contabilă și în
baza cărora din contul de credite bugetare de la trezorerie sunt virate creditele
bugetare aferente facturii înt ocmite de ,,ALFA CONSTRUCT ”- SRL.

43

4. Serviciu de salubrizare a domeniul public
Serviciul publi c de salubrizare a localității este inclus în sfera servic iilor
comunitare de utilități și de ale cărui control, conducere sau coordonare, se ocupă
autorităților administrației publice locale, având ca scop satisfacerea nevoilor de
salubrizare a le populației localităților .
Activitatea s erviciul ui de salubriz are cuprinde colectarea, transportul ,
depozitarea și sortarea deșeurilor municipale.
I. Angajarea cheltuielilor cu serviciile de salubrizare publică :
Conform articolului 29 al legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități
publice, autorit ățile publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la
operatori de servicii publice cărora , în baza unor contracte, le încredințează
executarea lucrărilor de salubrizare.
Angajamentul legal este reprezentat astfel, de contractul de prestări servicii nr.
3426 , încheiat la data de 01.11.2017 , între U.A.T. Comuna Blandiana,
reprezentată de Gherman Nicolae în calitate de beneficiar și S ocietatea
,,CONSULT SOC CENTRUM ”-SRL, reprezentată de Ezer Alexandru , în calitate
de prestator . Obiectul contr actului îl constituie asigurarea activității de colectare
separată, transport și depozitare a deșeurilor municipale din comuna Blandiana.
Contractul de prestări servicii de salubrizare de către ,,Consult Soc Centrum ”-
SRL ar e valabilitate până la impl ementarea Sistemului De Management Integrat Al
Deșeurilor În Județul Alba (SMID).
La nivelul județului Alba există un sistem de management integrat al deșeurilor,
adică s -au creat zone care vor fi deservite de aceeași infrastructură de management
al deșeurilor municipale (depozit, stație de tratare, stație de sortare etc.). Alegerea
corectă a zonelor conduce la creșterea eficienței sistemului de management al
deșeurilor municipale .
Au fost stabilite patru zone de management a l deșeurilor în județ , comuna
Blandiana făcând parte din zona 2. Populația din zona 2 de colectare este deservită
de stația de transfer Tărtăria. Toate deșeurile municipale și asimilabile colectate
vor fi transportate de către prestator în stația de transfer Tărtăria, pentru
compactarea și stocarea temporară pentru , ca apoi , să fie transferate la Centrul de
Manageme nt Integrat al Deșeurilor Galda de Jos.
Deșeurile municipale se adună de două ori pe lună, iar tariful practicat în anul
2018 a fost de 82,74 lei/mc.
Angajamentul bugetar este reprezentat de sumele rezervate în bugetul anului
2018 pent ru activitățile de salubrizare.
Exemplificare întocmire Propunere de angajare cheltuieli salubrizare pentru
luna octombrie a anului 2018:

44

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
700250 Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale
Data emiterii: 31/10/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate
Nr. 11
PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI
Scopul: Servicii salubritate octombrie 2018
Beneficiar: SC CONSULT SOC CENTRUM SRL
Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Credite bugetare
aprobate (ct.8061)
angajate (ct. 8066) Disponibil de
credite ce mai
poate fi a ngajat Suma angajata Disponibil de
credite rămas
de angajat valuta
curs valutar suma
lei
700250 .203030 110,000.00
13,896.6 0 96,101.4 0 LEI
1.0000 1,137.22
1,137.22 94,964,18

Compatimentul de
specialitate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 31/10/2018 Data: 31/10/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 31/10/2018

După avizarea propunerii de angajare cheltuieli se trece la întocmirea
documentului Angajament bu getar:
JUDETUL ALBA
700250 Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale
Data emiterii: 31/10/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL

Înregistrarea bugetară
cap/subcap/titlu/art/ alin. -lei-
Suma
67020307.580401 1,137.22
Tipul angajamentului
(individual/global) individual

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 31/10/2018

Prin emiterea documentelor Angajament bugetar individual, se certifică
disponibilitatea creditelor bugetare și se blochează creditele aferente cheltuielilor
de salubrizare. Spațiu rezervat CFPP
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data
Spațiu rezervat CFPd
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data

45

II. Lichidarea cheltuielilor lunii octombrie privind salubrizarea :
Se ve rifică angajamentele, adică existența contractului de prestări servicii , se
determină realitatea sumei datorate în baza facturii emise de prestator și, de
asemenea , condițiile de exigibi litate a angajamentului legal înscrise pe factur ă.
Factura emisă de către ,,CONSULT SOC CENTRUM ”-SRL(Vezi ANEXA 2).
Conform contractului de prestări servicii încheiat , factura se va emite nu mai
târziu de data de 15 a lunii următoare celei în care a avut loc prestația. Termenul de
scadenț ă stabilit fiind de 60 de zile de la data emiterii facturii. Fac tura se consideră
acceptată pentru plată dacă nu a fost contestată în scris în 5 zile de la primire.
Prestația se consideră efectuată dacă pân ă la sfârșitul lunii de facturare,
beneficiarul nu înregi strează p lângeri și reclamații nerezolvate.
Factura este verificată și vizată „Bun de plată“ de ordonatorul de credite. De
asemenea a primit și viza controlului financiar preventiv. Prin acordarea semnăturii
și vizei se atestă că au fost verificate datele din factură și că serviciul de salubrizare
prestat de ,,CONSULT SOC CENTRUM ”-SRL este corespunzător .
III. Ordonanțarea cheltuielilor
Prin factură se confirmă existența unei ob ligații certe și suma datorată, iar plata
poate fi efectuată. Se întocmește documentul Ordonanțare de plată , însoțit de
factură , în original. Înainte de a fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite
trebuie să obțină viza de controlul financiar preventiv.

JUDEȚUL ALBA
700250 Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale
Data emiterii : 31/10/2 018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate
ORDONANȚARE DE PLATĂ NR: 11
Natura cheltuielii: Servicii salubritate octombrie 2018
Lista documentelor justificative: 103484
Nr./data angajamentului legal: 11/ 31/10/2018
Modul de plată (vira ment/nume rar) VIRAMENT
Avansuri acordate și reținute beneficiarului: 0.00
Suma datorată beneficiarului: 1,137.22 Suma de plată(lei) 1,137.22
-lei-
Subdiviziunea clasificației
bugetu lui aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Disponibil înaintea
efectuării plății
(ct. 8066) Suma de plată Disponibil după
efectuării plății
0 1 2 3= col. 1 -2
700250.203030 96,101.40 1,137.22 94,964.18
Numele și adresa beneficiarului: SC CONSULT SOC CENTRUM SRL
Numărul de co nt
Trezoreria (Banca):
Cod: 20949167
Compatimentul de
speciali tate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 31/10/2018 Data: 31/10/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 31/10/201

46

IV. Plata lucrărilor executate în luna septembrie
Se întocmește ordinul de plată care se semnează de către contabilă și în baza
căruia din contul de credite bugetare de la trezorerie sunt virate creditele bugetare
aferente facturii emise de ,,CONSULT SOC CENTRUM ”-SRL. (anexa 3)
5. Achiziție dotări Școala Acmariu :
Investițiile pentru reabilitare șc oală Acmariu se derulează prin Programul
Național de Dezvoltare Locală (PNDL). O parte este finanțata prin PNDL și o
parte din bugetul local.
I. Angajarea cheltuielilor cu serviciile de reparație :
Angajamentul legal este reprezentat de c ontractul de furnizare nr. 2334, la data
de 30.10.2018, al cărui obiect este să furnizeze dotările aferente obiectivului lucrări
reabilitare Șco ala Primară Sat Acmariu. Contractul s -a încheiat între Comuna
Blandiana, reprezentată de Gherman Nicolae , în calitate de achizitor și S ocietatea
,,ELECTRODEP ”-S.R.L, reprezentată de Straut Ioan , în calitate de furnizor.
Prețul produselor livrate și al serviciilor de transport aferente este de 105910 lei.
Durata contractul ui este de 60 de zile de la data semnării contrac tului.
Documentele care însoțesc contractul sunt: oferta financiară a furnizorului, procese
verbale de recepție, factura emisă de furnizor.
Angajamentul bugetar fiind reprezentat de sumele rezervate î n bugetul anului
2018 pentru această cheltuială .
Se întocmește documentul Propunere de angajare a unei cheltuieli:

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
65020302 Învățământ primar
Data emiterii: 12/11/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate
Nr. 10
PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI
Scopul : Pachet dotări – Reabilitare școală Acmariu
Beneficiar: SC ELECTRODEP SRL

Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Credite bugetare
aprobate (ct.8061)
angajate (ct. 8066) Disponibil de
credite ce mai
poate fi angajat Suma angajata Disponibil de
credite rămas
de angajat valuta
curs valutar suma
lei
65020302.710101 1,235 ,000.00
923,582.56 311,417.44 LEI
1.0000 105,910.0 0
105,910.00 205,507.44

Compatim entul de
specialitate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 12/11/2018 Data: 12/11/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura ……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 1 2/11/2018

47

Documentul se semnează de către ordonatorul principal de credite, prima rul
și de către contabilă. De asemenea, viza t de către controlul financiar preventiv.
După întocmirea, semnarea și vizarea propunerii de angajare se trece la întocmirea
angaj amentul bugetar. Angajamentele se fac în limita propunerilor de angajare

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
65020302 Învățământ primar
Data emiterii: 12/11/2018
Compartimentul de specialitate: Contabilitate

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL

Înregistrarea bugetară
cap/subcap/titlu/art/alin. -lei-
Suma
700250.203030 105,910. 00
Tipul angajamentului
(individual/global) individual

Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 1 2/11/2018

Prin emiterea acestui document privind angajamentul bugetar individual/
global, se certifică existența creditelor bugetare disp onibile și se blochează
creditele aferente cheltuieli lor privind achiziția de dotări pentru Școala Acmariu.
II. Lichidarea cheltuielilor cu serviciile executate de firma ,,ELECTRODEP ”-SRL
Factura fiscală nr. 1313/12.11 .2018 emisă de ,,ELECTRODEP ’’-SRL:
(VEZI ANEXA 4 ).
Nota de recepție nr. 47 întocmită la primirea produselor .

Spațiu rezervat CFPP
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semnătura:
Nr. …………
Data
Spațiu rezervat CFPd
– Viza
– Refuz de viză
– Înregistrare individuală Data:
Semn ătura:
Nr. …………
Data

48

Pe baza facturii și a notei de recepție produse se atestă că produsele au fost
livrate și recepționate în stare coresp unzătoare, prin urm area plata se poate efectua.
V. Ordonanțarea cheltuielilor
Înainte de a efectua efectiv plata se întocmește Ord onanțarea de plată:

JUDETUL ALBA
COMUNA BLANDIANA
65020302 Învățământ primar
Data emiterii: 12/11/2018
Compartimentul de specialitate: Cont abilitate
ORDONANȚARE DE PLATĂ NR: 10
Natura cheltuielii: Pachet dotări – Reabilitare școală Acmariu
Lista documentelor justificative: 13 16
Nr./data angajamentului legal: 10/ 1 2/11/2018
Modul de plată (virament/numerar) VIRAMENT
Suma da torată benef iciarului: 105 ,910.0 0 Suma de plată(lei) 105,910.00
-lei-
Subdiviziunea clasificației
bugetului aprobat
cap/subcap/titlu/art/alin. Disponibil înaintea
efectuării plății
(ct. 8066) Suma de plată Disponibil după
efectuării plății
0 1 2 3= col. 1 -2
700250.203030
7070002030304562303 311,417.44 105,910.00 205,507.44
Numele și adresa beneficiarului: SC ELECTRODEP SRL
Numărul de cont: RO24TREZ0025069XXX003821
Trezoreria (Banca): TREZORERIA ALBA
Cod: 23457886
Compatimentul de
specialitate Compatimentul de
contabilitate*) Control financiar preventiv
CFPP CFPD
Data: 1 2/11/2018 Data: 1 2/11/2018 Data: Data:
Viza Viza
Semnătura……… Semnătura……… Semnătura……… Semnătura………
Ordonator de credite, GHERMAN NICOLAE Semnătura:
Data: 1 2/11/2018

După viza rea de către controlul financiar preventiv, ordonanțarea de plată este
datată și semnată de ordonatorul principal de credite, fiind însoțită de documentele
justificative în original. Se înaintează apoi compartimentului financiar – contabil
pentru p lată.
IV. Plata serviciilor de reparații sisteme de supraveghere :
Conform contractului, scadența facturii este de 60 de zile. Pentru a achita rea
datoriei față de furnizorul ELECTRODEP SRL, s-a folosit ordinul de plată p entru
trezoreria statului .( VEZI ANEXA 5 )

49

CONCLUZII ȘI RECOMADĂRI

Primăria comunei Blandiana trebuie să promoveze, la nivelul administrației
publice locale, un management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să
identifice și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul comunei.
Autoritatea pub lică locală va trebui să investească pentru redresarea vieții
economice a comunei, deoarece aceasta produce cele mai mari efecte benefice.
Infrastructura necesită de asemenea, îmbunătățiri continue, de aceea investițiile
trebuie făcute după anumite criteri i economice astfel încât să producă beneficii și
să acopere nevoile populației locale . Un alt punct i mportant pentru creșterea
atractivității comunei îl constituie facilitățile culturale și de agrement, astfel înc ât
confortul social să fie îmbunătăț it.
Am considerat utilă o analiza a evoluției cheltuielilor prev ăzute în Bugetul local
al comunei , pentru a vedea modul de alocare a resurselor publice și gradul în care
acesta răspunde satisfacerii nevoilor de bunur i și servi cii publice. Am observat că
de-a lungul perioadei 2013 -2018 , au crescut cheltuielile social -culturale și pentru
transporturi. Acestea au fost făcute în scopul îmbunătățiri i condiți ilor de viață și a
calității vieții persoanelor din comunitatea locală, viz ând învățământul , cultura,
protecția socială și modernizarea infrastructurii.
După ce am analizat structura cheltuielilor bugetului local al comunei
Blandiana pe anul 2018 , am exemplificat procedura angajării, lichidării,
ordonanțării și plății mai m ultor tipuri de cheltuieli bugetare din trimestrul IV al
anului bugetar 2018. Operațiunile specifice execuției bugetare a cheltuielilor intră
în atribuțiile ordonatorului de credite și sunt efectuate pe baza propune rilor de la
compartimentele de specialit ate ale instituției publice.
Pentru fiecare faz ă a execuției bugetare am descris modul de realizare a
procedurii , exemplificând și completând documentele din cadrul fiecărei
operațiuni. Documentele specifice utilizate în cadrul procesului sunt: Pr opunerea
de angajare a unei cheltuieli, Angajament bugetar individual/ global, Ordonanțarea
de plată,. Pe lângă aceste documente specifice am mai prezentat o serie de
documente precum: contractele de achiziții, de lu crări, de prestări servicii; facturile
fiscale; note de recepție; ordinele de plată la trezorerie.
Execuția bugetului de stat se bazează pe principiul separării atribuțiilor
persoanelor care au calitatea de ordonatori de credite de îndatoririle celor care au
funcția de contabil. Contabilu l verifică documentele justificative, întocmind
instrumente le de plată a cheltuielilor efectuate și execută alte opera țiuni. La
comune plata cheltuielilor se realizează de către ordonatorul de credite și de
persoanele împuternicite cu atribuții financiar c ontabile. Aceștia trebuie să respecte
normele metodologice în ceea ce privește organizarea, ținerea evidenței și
raportarea angajame ntelor bugetare și legale.

50

BIBLIOGRAFIE
LEGISLAȚIE
1. Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată î n MO n r.
618/2006;
2. Legea nr.500 / 2002 privind finan țele publice, publicată î n MO nr. 597/2002;
3. OMFP 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea
și conducerea contabilității instituțiilor publice
4. OMFP 1792/2002 – Norme metodologice priv ind angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata ch eltuielilor instituț iilor publice

CARȚI DE SPECIALITATE
1. Beju V., Buget, contabilitate și audit public , Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2007
2. Dascălu C., Nișulescu I., Caraiani C., Ștefănes cu A., Pitulice C., Convergența
contabilității publice din România la standardele internaționale de contabilitate
pentru sectorul public, Editura C.E.C.A.R., București, 2006
3. Georgescu I., Păvăloaia L., Contabilitate în administrația publică, Ed. Univ.
,,A.L. Cuza’’, Iași, 2015
4. Gisberto A ., Nișulescu I., Contabilitatea în instituțiile publice, editura ASE,
București, 2017
5. Manea M. D., Contabilitatea instituțiilor publice , ed. a 2 -a, Editura C.H.BECK,
București, 2013
6. Mocanu M., Contabilitatea instituțiilor publice, Note de curs, Sibiu,201 6
7. Moldovan I., Finanțe publice și legislație incidentă, Editura Techno Media,
Sibiu, 2010
8. Moșteanu T., Finanțe publice , Note de curs și seminar, Editura Tribuna
Economică, București, 2002
9. Pitulice C., Gălvan M., Contabili tatea instituțiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploiești, 2007
10. Raduti A, ,Contabilitate publică, Ed. Economica, București, 2003
11. Roman C. ,Gestiunea financiară a instituțiilor publice -Contabilitate publică la
nivel macroeconomic, vol I, Ed. E conomica, București, 2000
12. Tabăr ă V. , Controlul financiar în administrația publică locală, Ed. Univ. Lucian
Blaga, Sibiu, 2006
13. Tiron T. , Gherasim I., Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2002
14. Văcărel I. și alții, Finanțe publi ce, Ediția a IV -a, Editura Didac tică și
Pedagogică, R.A., București, 2003

ALTE SURSE
1. www. academia.edu/ Sistemul bugetar și procesul bugetar , 06.05. 2019

51

ANEXA 1

52

ANEXA 2

53

ANEXA 3

54

ANEXA 4

55

ANEXA 5