UNIVE RSITATE A DE MEDICINA,FARMACIE SI STIIN ȚE [628308]

UNIVE RSITATE A DE MEDICINA,FARMACIE SI STIIN ȚE
TEHNOLOGICE TÎRGU -MUREȘ

FACULTATEA DE MEDICINĂ

Program de studiu: Asisten ță medical ă general ă
Disciplina de Reumatologie

Calitatea vieții pacienților cu
discopatie lombar ă după curenți de medie frecven ță
versus joasă frecvență

Coordonator științific: Șef de lucrări :Dr. Popoviciu Hora țiu
Coordonator: Dr. Șuscă Mihaela

Absolvent: [anonimizat]
2019

2
CUPRINS

1.Introducere……………………………………………………….. ………………..
2. Noțiuni generale ……………………………………………………………………
2.1. Anatomia funcțională a coloanei vertebrale lombare ………
2.2. Măduva spinării …………………………………………………………….
2.3. Patogenie ………………………………………………………………………
2.4. Etiologia ……………………………………………………………………….
2.5. Tablou clinic …………………………………. …………………………….
2.6. Forme clinic e……………………………………………….
2.7. Tratament………………………………………………….
2.8. Electroterapie………………………………………………

3

Introducere
Importanța temei abordate în cadrul studiului
Discopatia este cea mai frecventă problemă a sistemului nervos și face referire la
degradarea discurilor intervertebrale. În general, discopatia apare în urma unor traume
fizice repetate și a presiunii îndelungate la nivelul coloanei vertebrale.
Diagnosticul de discopatie sugerează o serie de anomalii patologice ale discurilor
intervertebrale. Hernia de disc și boala degenerativă a discurilor intervertebrale sunt
afecțiuni care fac parte din categoria dis copat iilor.
Discopatia este caracterizată de deteriorarea discurilor intervertebrale. Există diferite
tipuri de discopatie, în funcție de amplasarea discurilor afectate:
-discopatia cervicala:apare atunci cand degradarea se petrece la nivelul discurilor
intervertebrale ale coloanei cervicale.
-discopatia toracala: aceasta apare atunci cand sunt afectate discurile intervertebrale de
la nivelul coloanei vertebrale toracale.
-discopatia lombara: apare la nivelul discurilor dintre vertebrele din zona lombo -sacrala.
La persoanele tinere, cantitatea de apă din discurile intervertebrale este de peste 80%,
ceea ce înseamnă că aceste discuri sunt mai flexibile. Pe măsură ce trec anii însă,
cantitatea de apă din discurile intervertebrale se reduce treptat, a cestea devin mai rigide
și astfel mai predispuse traumelor și accidentărilor. În timp, presiunea pusă pe discurile
intervertebrale din zona lombară începe să își facă simțită prezență, și astfel debutează
procesul de degenerare a discurilor intervertebrale . În timp, discopatia poate evolua și
astfel poate să apară hernia de disc, atunci când învelișul discurilor vertebrale se crapă.
Studiile arată că durerea la nivelul coloanei vertebrale atinge circa 80% dintre adulți, dar
doar 20% dintre cazuri ajung să aibă o patologie vertebrală adevărată. Incidența ei crește
cu vârsta, femeile între 40 -60 de ani fiind mai des afectate decât bărbații.Acești pacienți
nu sunt numai obișnuiții serviciilor de fizioterapie, ci îi găsim și la reumatologie,
medicină internă, n eurologie, neurochirurgie, ortopedie.
Discopatia lombară se caracterizează prin durere de spate localizată în regiunea lombară
într-un anumit moment al vieții lor iar studiile actuale arata faptul că discopatia
vertebrală apare la persoane din ce în ce mai tinere.

4
Spondiloză dorso – lombară reprezintă localizarea procesului degenerativ sau a unei
anomalii de dezvoltare la nivelul coloanei lombare dar si dorsale.
Spondiloză dorso – lombară face parte din reumatismul cronic degenerativ, bolnavii
afectați de ace astă boală nu se m ai vindecă doar se încearcă o stabilizare a stării lor de
sănătate . Prezența unor simptome supărătoare la un bolnav cu spondiloză poate ține de
o altă leziune concomitentă sau de așa zisă decompensare vertebrală : insuficientă
muscul aturii dorso -lombare la care se poate adaugă un grad mai mare sau mai mic de
osteoporoză .
Cauzele durerii lombare se datorează în general:
– atitudinilor posturale incorecte adoptate timp prelungit,
– mișcări ale corpului și exerciții efectuate într -un mod inc orect,
– tensi unea musculară excesivă rezultata din stresul fizic și psihologic,
– scăderea tonusului muscular
– greutate corporală crescută
Afectarea discului intervertebral este denumită de unii autori hernie de disc, iar de alții
discopatie. Ultimul termen, cu înteles mai larg, pare mai apropiat de realitatea clinică
deoarece discul nu suferă doar prin herniere, existîn d o întreaga patologie discala
diferită de hernia de disc, care determina suferințe ale coloanei lombare.

2.Noțiuni generale
2.1 Anat omia functionala a coloanei vertebrale lombare
Coloana vertebrală are rol important în statică și dinamică organismului.
Atitudinea fiziologică a coloanei înregistrează prezența a trei curburi: cervicală,toracică
și lombară(două de tip lordotic,una cifotică).
Formată din 32 -33 vertebre ce se articulează între ele atât anterior,prin discul
intervertebral(DI) cât și posterior prin articulațiile inte rapoafizare
posterioare. Introducerea de senzori intradiscali la nivelul discului L3 -L4(Nechemson) a
permi s evidențierea următoarelor:
-în decubit dorsal presiunea intră -discala este de 25%;
-în decubit lateral presiunea crește până la 50%;
-în ortostatism presiunea este de 100%;
-în poziție șezândă presiunea ajunge la 140%
-în anteflexie și ridicarea unei greutăți de 20kg presiunea este de 240%.

5

Inelul fibros format din lamele fibroase concentrice are rol în rezistență,iar nucleul în
mișcăr ile coloanei vertebrale. El are o structura foarte bine reprezentată antero -lateral și
puțîn consistentă posterior,un de lamele nu se mai diferențiază și formează un singur
strat puțin mai rezistent.
Mișcările rahismului,de flexie -extensie,lateralitate dreapta -stânga și rotație se
efectuează prin participarea unei unității funcționale,denumită segment mobil,format pe
orizontală din regiunea cuprinsă între doi corpi vertebrali adiacenți,pediculi,lamele
vertebrale și apofizele spinoase. În cadrul segmentului mobil în derularea mișcării rol
important are nucleul și cele două AIP.
În interiorul segmentului mobil de pe fiecare nivel discul intervertebral are
rapoarte posterioare cu sacul dural și rădăcinile nervilor rahidieni .
Discul intervertebral se definește prin cele două vertebre adiacentrădăcina cervicală se
denumește după vertebră subjacenta iar în regiunea lombară după vertebră suprajacenta .
Discul vertebral degenerează precoce,după încetarea creșterii. Fenomenul se petrece la
nivelul ambelor componente. Nucleul degenerat are mai puține molecule de
proteoglicani și de dimens iuni mai mici de unde va rezulta deshidratarea și scăderea
abilităților funcționale. Inelul fibros degenerat prezintă fisuri radiale cu implicații
directe pe rezistență. Cele mai numeroase fisuri radiale se găsesc în regiunea
posterio ară,de altfel expusă permanent de presiuni exercitate de nucleu.
Colo ana vertebrală este segmentul cel mai important al aparatului locomotor,
formând scheletul axial al trunchiului. Ea este situată pe linia mediană a trunchiului, în
plan posterior și se articulează în sus cu extremitatea cefalică, înainte cu coastele și în
jos pe ambele lături cu oasele coxale.
I. Scheletul coloanei vertebrale lombare
Segment complex, coloana vertebrală rezultă prin suprapunerea a 33 – 34 de
piese osoase, numite vertebre. Vertebrele sunt unite între e le prin ligamente si
articulatii , datorit ă cărora coloana vertebrală realizează un întreg rezistent și flexibil,
permițând trunchiului mișcări variate de flexie, extensie, înclinări latera le și rasucire in
ax (torsiune).
Vertebrele au o parte anterioară, denumită corp și o parte posterioară, den umită
arc. Aceste două părți închid între ele canalul vertebral.
Corpul vertebrei este partea cea mai voluminoasă și are formă unui cilindru
scurt, care prezintă două fete alcătuite dintr -o lama de țesut osos fibros, numită placă
terminală și o circumferi nța. Între apofiză spinoasă și apofizele articulare se găsesc
lamele vertebrale. Porțiunile care leagă arcul vertebral de corpul vertebral se numesc
pediculi.

6

Valorile normale ale indicelui lombar la om variaza intre 97,46 si 98,68. Calculul
acestuia se face pe radiografia de profil si permite aprecierea obiectiva a lordozei
lombare .
Are formă unei piramide cu baza în sus și vârful în jos, articulandu -se lateral cu
cele două oase coxale prin fațetele auriculare.
Baza sacrului prezintă median o suprafață ovalara pentru articularea cu față
inferioară a corpului celei de -a 5-a vertebre lombare, iar lateral de această, apofizele
articulare ale sacrului care se articulează cu apofizele articulare inferioare ale vertebrei
L5.
Sacrul are o direcție obl ică dinspre anterior spre posterior, formând cu vertebră
lombară L5 un unghi care proemina anterior numit promontoriul.
Vârful sacrului este constituit dintr -o suprafață articulară pentru coccis și din
două mici coarne – coarnele sacrului.
Coccisul este si tuat în continuarea sacrului, fiind format din cele 4 -5 vertebre
coccigiene atrofiate. Este un os mic, rudimentar, nepereche, de formă unei piramide
triunghiulare cu baza în sus.

II. Articulațiile coloanei vertebrale lombare
Articulațiile coloanei vertebrale pot fi împărțite în articulații intrinseci
(articulații propriu -zise) și articulații extrinseci (articulații ale coloanei cu oasele
învecinate).
Articulațiile vertebrelor adevărate
Vertebrele adevărate se articulează între ele prin corpurile lor și prin procesele
articulare.

7

2.2. Maduva spinarii
Măduva spinării face parte din sistemul nervos central conținut în canalul
rahidian, pe care nu -l umple în întregime. Superior se continuă cu bulbul, la nivelul
articulației a tlanto -occipitale, iar inferior se termină l a nivelul L2 sub formă de con care
se numeste conul medular. De aici se continuă până la coccis cu filum terminale, o
aglomerare de celule gliale care străbat dura – mater și se fixează pe a -2-a vertebră
coccigiana.
Între peretel e osos al vertebrelor și măduva se află cele trei membrane ale sistemului
meningeal: piamater, arahnoida și duramater. Între arahnoida și piamater există un
spațiu mai larg în care se găsește lichidul cefalorahidian, cu rol de protecție mecanică.
Traiectele nervoase spinale cuprind: rădăcinile posterioare cu ganglionii lor
spinali; rădăcinile anterioare; trunchiurile nervilor; începuturile ramurilor anterioare și
posterioare.

8

Toate aceste formațiuni nervoase sunt acoperite de învelișurile menin geale, lângă care
se află arteră vertebrală. Atât traiectele nervoase cât și arteră vertebrală sunt înconjurate de
plexuri venoase periradiculare și periarteriale. Ele comunica larg cu sinusul venos epidural din
canalul medular. Măduva lombară este irigată de artere care provin din arterele sacrate
laterale, iar sângele venos provine din venele lombare și sacrale prin venele spinale aferente
formate din trunchiurile colectoare.

2.3. Patogenie
Procesele degenerative de la nivelul discului scad cal itatea astfel încât nucleul pulpos în cu rsul
mișcărilor de flexie, ridicatul presează regiunea posterioară și postero -laterală solicitând inelul
fibros fisurat și determina la început dilatarea unei fisuri și apoi dilacerare a și ruperea
acestuia(prolaps). O c onse cință este apariția conflictului disco -radicular. Fenomenele
vasculare,inflamatorii și mecanice ce apar în defileul inter -disco ligamentar sunt preluate de
foarte bogată rețea de receptori din zona și de rădăcina nervului .
Etapele anatomo -patologice sunt urmatoarele:
-degenera re discala
-sindrom vertebral
– sindrom radicular.
Procesele anatomo -patologice discale descrise induc reacții de tip degenerativ la
nivelul platourilor vertebrale deci procesele mecanice și degenerative ale discului și
corpil or vertebrali se asociază generând frecvent manifestări clinice.
2.4. Etiologia
Suferință disco -vertebrală reține următoarele elemente principale:
-hernie de disc
-hiperostoză vertebrala

9
– stenoza vertebrală
-spondilolistezis
-boală Paget
-fracturi vertebrale
-spondilartrite
– infecții
-tumori metastatice
-osteoporoză
-mielom multiplu.
Așa numitele red flags sunt condițiile care trebuie să atragă atenția de la început în
cazul patologiei vertebrale:
-traumatism semnificativ
-scădere în greutate
-febra de etiologie neprecizată
-neoplazii in evolutie
-osteoporoză
-vârstă mai mare de 70 de ani
-deficit neurologic
2.5. Tablou clinic
Simptomatologia patologiei discale se concretizează în sindroa me vertebrale și
radiculare, de aspect acut sau cronic. Sindromul verterbral lombar este cunoscut sub
denumirea de low back pain.

10
Durerea vertebrală este simptomul dominant al patologiei axial e mecanice și
degenerative,ce isi are originea în structurile inervate sau chiar la nivelul nervului.
Durerea are debut brutal în formele acute,caracter hiperalgic într -o proporție cres cută
din cazuri și un ritm mecanic accentuat. În formele hiperalgice durerea se menține la
parametri crescuți și în timpul repausului.
Durerea radiculara apare atu nci când rădăcina nervului rahidian este lezată,iritată sau
comprimată,durerea este exprimată pe dermatomul,sclerotermul și miotomul ce
corespunde nervului. Durerea este insotita de parestezii pe dermatomul corespunzător
nervului sufer ind,simptomele sunt m ai intens exprimate la nivelul extremități distale a
dermatomului.
Contractură musculară paravertebrală este de origine reflexă,protejează rădăcina prin
limitarea mobilității segmentului,dar efectul pozitiv este rapid depășit,deoarece
contractură prelungit ă este sursă de durere prin ischemia pe care o generează și
integrarea în cercul vicios durere -contractură -durere.
Limitarea mobilității vertebrale pe două/trei direcții de mișcare,contractură musculară
blochează segmentul pentru a se evita iritatia sau co mpresia rădăcinii.
Examenul fizic static și dinamic constată:
-limitarea mobilității segmentare;
-tulburare de statică a unui segment sau a rahismului în totalitate;
-contractură musculară paravertebrală;
-manevre de elongație ale nervului pozitive
-tulburări neurologice
-tulburări de mers
2.6. Forme clinice
Lombalgia acută se caracterizează prin durere intensă lombo -sacro -fesiera acompaniată
de blocada segmentara și o impotența funcțională. Ele mentul declanșator este mișcare a
de rotație,ridicarea unei greutăți,traumatism in urma unui accident.

11
Debutul brutal cu durere intensă în regiunea lombară,lombo -sacro -fesiera accentuată de
orice tentativă de mobilizare,poate iradia spre coapse.
Examenul obiectiv aduce informații referito are la:
-atitudinea vicioasă a regiunii lombare
-contractură musculară paravertebrala;
-limitarea mobilității -flexie sau extensiei cu valori mai mici de 3
Afecțiunea durează intre 4-6 zile după care se ameliorează progresiv,merge spre
cronicizare sau se însoțește de apariția sindromului radicular.
Lombalgie cronică este o durere lombară cu caracter cronic care jenează
ortostatismul,dar și decubitul care este acompaniată de limitare funcțională .
Examenul obiectiv relevă:
-tulburări de statică vertebrală
– contractură musculară paravertebrală
-limitare moderată a dinamici vertebrale
-absența tulburărilor de sensibilitate
2.7. Tratament
Obiectivele principale sunt legate de diminuarea durerii și inflamației vertebrale și
radiculare,limitarea contracturii mus culare, redobândirea amplitudinii de mobilizare a
segmentului vertebral afectat .
Terapia pentru discopatia lombară trebuie să țînă cont de stadiul în care această a fost
diagnosticată. În cazul în care discopatia lombară este într -un stadiu incipient, prim a
măsură recomandată, dincolo de antiinflamatoare locale sub formă de unguent este cea
de corectare a p osturii pacientului si se poate adăuga mesaj terapeutic și kinetoterapie.
În cazul în care discopatia este într -un stadiu mai avansat iar durerile sunt de intensitate
mai mare și cu o frecvență mai mare, atunci se va încerca limitarea corecturii de
postura deoarece această poate genera dureri și mai puternice, dar se va si menține

12
fiziokinetoterapia și masajul terapeutic precum și antiinflamatoarele ne steroidiene, la
recomandarea medicului.
În cazul în care discopatia lobară este într -un stadiu avansat și celelalte abordări
terapeutice nu sunt eficiente, se va apela la metodă chirurgicală, cu riscuri mai
semnificative dar și rezultate de o calitate supe rioară, pe termen lung, chiar dacă acestea
sunt condiționate într -o oarecare măsură și de conduită post operatorie a pacientului.
2.8.Electroterapie
Electroterapia este o metodă terapeutică care folosește curentul electric,are o varietate
de forme cum ar fi băile galvanice,electromiostimulare,electrosomn,având ca scop
curativ,profilactic și bineînțeles de recuperare .
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenți fizici – terapia fizicală – în care diverse
forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului uman , cu scopul
de a limita unele procese fiziologice și de a întări un răspuns fiziologic mai slab.
TIPURI DE CURENȚI
1.CURENTUL DE JOASA FRECV ENTA(CURENTUL FARADIC)
Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecvență între 30 -70 Hz și o durată
a impulsului de cca. 1 ms . Acest e impulsuri se folosesc pentru stimularea mușchilor .
Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc “faradic” orice curent produs cu
scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate . normal inervati .
2.TENS
Reprezinta acronimul ” Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation” si include curenti
de joasa frecventa ( intre 1 -200 Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa intre 50 -200 μs ,
folositi pentru controlul durerii si e chipamentele moderne utilizate permit obtinerea unei
forme dreptunghiulare a impuls urilor care permit acoperirea unui domeniu mai larg de
reglare a frecventei ,duratei si desigur a amplitudinii impulsurilor.

13

CLASIFICARE TENS
1. TENS conventional (frecve nța înaltă si intensitate redusă )
2. TENS tip acupunctura ( frecventa redusă si intensitate crescută)
CONTRAINDICAȚII
-zonele tegumentare lezate
-uterul gravid
-aplicare transtoracică
-prezența pacemaker -ului
-tumori maligne
-implante metalice
-tulburări circulatorii .

14
INDICAȚII TERAPEUTICE
-dureri postoperatorii
-dismenoree
-sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite , periartrite
-durere lombară joasă și cervicalgii de tip degenerativ artrozic și discal
-nevralgii
-boală artrozică cu diverse localizări
-algoneurodistrofia
-sechele algice după hernie de disc lombară și cervicală operată
-dureri tip “membru fantomă” după amputație .
3. CURENȚI DE MEDIE FRECVENȚĂ
Curenții de medie frecventă au frecvente cuprinse între 1.000÷100.000 Hz . Există
diferențe importante între efectele curenților de joasă fr ecvență și de medie frecventă .
Curenții de joasă frecvență produc pentru fiecare impuls o depolarizare a fibrei nervoase
La fiecare impuls avem o excitație iar ele sunt si ncrone cu impulsurile de unde rezulta
principiul excitațiilor sincrone.
Curenții de medie frecventă nu duc la excitație după fiecare impuls , pentru că multe
impulsuri cad în perioada de refractară a fibrei nervoase,fiind foarte rapide și excitația
apare d upă mai multe impulsuri .
Curenții de medie frecventă se pot modula în amplitudine , adică impulsurile pot crește
și scade ritmic .

15

4. CURENȚII INTERFERENȚIALI

Curenții de frecvență medie pătrund mai adânc în țesut datorită naturii lor capacitive si
se obțin prin interferență a 2 curenți alternativi de medie frecventă , unul având
frecventa de 4.000 Hz , celălat o frecvență puțin diferită de obicei 4.100 Hz .
IMPACTUL BIOLOGIC
-afectează țesuturile în profunzime
-stimulează mușchii
-imbunătățește circulația locală
-accelerează resorbția
-reduce durerea
-relaxează mușchii
-normalizează funcțiile sistemului vegetativ

16

EFECTE FIZIOLOGICE
-efect antialgic , de calmare a durerii
-efect de stimulare a musculaturii striate normal inervate : provoacă contracții
musculare puternice , bine suportate .
-efect vasotrofic , hiperemizant și resorbții
-acțiune excitomotoare de stimulare a musculaturii netede hipotone
-efect miorelaxant și decontractant
INDICAȚII TERAPEUTICE
-stări posttraumatice
-afecțiuni reumatismale degenerative
-afecțiuni reumatismale inflamatorii
-reumatism abarticular
-hernia de disc lombară și cervicală
-nevralgii
-afecțiuni vasculare periferice
-afecțiuni ginecologice
-afecțiuni ale aparatului renal și digestiv

CONTRAINDICAȚII
-tumori maligne
-boli infecțioase
-casexia
-prezența pacemaker -ului cardiac
-uterul gravid
-tromboze și tromboflebite
-implanturi metalice

17