S.L. Dr. Ovidiu BRATU [628283]

Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Carol Davila” București
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Știintific:
Prof. Univ. Dr. Dan MISCHIANU

Îndrumator:
S.L. Dr. Ovidiu BRATU

Absolvent: [anonimizat]
2017

Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Carol Davila” București
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚĂ
“Tratamentul chirurgical în tumorile vezicale
infiltrative ”

Coordonator Știintific:
Prof. Univ. Dr. Dan MISCHIANU

Îndrumator:
S.L. Dr. Ovidiu BRATU

Absolvent: [anonimizat]
2017

Introducere
Patologia aparatului urinar este una complexă care de -a lungul timpului, datorită
îmbunătățirii continue a ghiduri lor pentru diagnostic și tratament , a suferit o serie de sancț iuni
terapeutice care au dus la o rata de vin decare crescută comparativ cu rezultatele obținute în
trecut. Motivul pentru care abordez cu precădere patologia neo plazică a vezicii urinare în
lucrarea de față este dat în primul rând de impactul pe care neoplaziile îl au în general în lumea
medicală și în al doilea rând de faptul că este un neoplasm care beneficiază de o serie de abordări
terapeutice care ii cresc r ata de vindecare.

I. Generalități
Vezica urinară reprezintă un organ cavitar situat la nivelul pelvisului. Principala funcție a
vezicii urinare este aceea de a colecta și depozita urina înainte de a fi evacua tă. Prin
contracț ia detrusorului (mușchiul vezicii urinare) urina produsă de rinichi si depozitată în
vezică este eliminată din organism și astfel procesul de eliminare a toxinelor din organism
este definitivat.
Tum orile vezicii urinare sunt rezultatul unui proces de proliferare necontrol ată cu punct
de plecare de la nivelul diverselor tipuri celulare prezente la acest nivel. Procesul neoplazic
apare în momentul în care mecanismele de control al diferențierii, al maturării și a morții
celulare programate – apoptoză – sunt alterate și astfe l apar celule maligne care cresc
necontrolat, nu ajung la maturare functională și nu intră în procesul de apoptoz ă, ducând
astfel la o serie de manifestări locale ș i sistemice.
Peretele vezicii urinare este format din mai multe straturi. La alcătuirea fiec ărui strat intră
diferite tipuri celulare care reprezin tă potențiale puncte de plecare ale procesului neoplazic.
Cele mai frecvente cancere vezicale porne sc din stratul intern, denumit ș i uroteliu sau epiteliu
tranzițional. Neoplaziile uroteliale pot să apara la orice nivel al tractului urinar – superior sau
inferior – cea mai frecventă localizare fiind la nivelul vezicii urinare.
Tumorile vezicii urinare pot fi clasificate în funcție de gradul de invazivitate in tumori
non-invazive (localizare urotelial a, fără afectarea celorlalte straturi) si tumori invazive (
creștere în straturile profunde ale peretelui vezical), acestea din urma prezentand potential de
metastazare crescut si un grad de curabilitate mai scazut comparativ cu tumorile non –
invazive.
Alte tipuri de cancer, cu o frecvență mult mai scăzută comparativ cu neoplaziile
dezvoltate din epiteliul tranzițional se pot dezvolta la nivelul vezicii urinare. Dintre acestea ar
fi de subliniat carcinoamele scuamoase, adenocarcinoamele, carcinoamele cu celu le mici și
sarcoamele. Aceste cancere prezintă o sancțiune terapeutică similară cu cea a cancerului
dezvoltat din uroteliu mai ales daca se afla în stadii incipiente. Diferența în abordarea
terapeutica apare în momentul în care pentru tratament este necesa ra introducerea
chimioterapiei deoarece fiecare tip de cancer raspunde diferit la o serie de chimioterapice
folosite.

II. Epidemiologie

Cancerul de vezică urinară apare cu preponderență la persoanele în vârstă. Aproximativ 9
din 10 indivizi care prezintă această neoplazie au peste 55 de ani, vârsta medie de diagnostic
fiind de 73 de ani.
Sexul masculin este predispus de 3 – 4 ori mai mult comparativ cu sex ul feminin să
dezvolte o patologie neoplazică la nivelul vezicii urinare.
Cancerul de vezica urinară ocupă locul 5 ca frecvență în Europa, cu peste 150.000 de
cazuri noi diagnosticate și locul 9 la nivel mondial cu un numar de 430.0 00 de cazuri noi
diagnosticate în anul 2012. Rata de incidență cea mai crescută este în Europa de Sud pe cand
rata de incidență cea mai scazută se gasește în Africa de Vest.
Statisticile din ultima perioadă cu privire la cazurile noi de cancer al vezicii ur inare și a
deceselor cauzate de acesta arată o ușoară scă dere î n rândul femeilor și o menținere la
aceleași valori a ratei de mortalitate în rândul bărbaților.
Estimarile Societății Americane a Cancerului arată pentru anul 2016 aproximativ 76.960
de cazuri noi diagnosticate – dintre acestea 58.950 în randul populației masculine și 18.010 în
rândul populației feminine – și aproximativ 16.390 de decese cauzate de neoplaziile vezicii
urinare. Din cele 16.390 de decese, 11.820 afectează sexul masculin și 4.570 afectează sexul
feminin.

III. Factori de risc
Orice eveniment sau agent care este capabil să modifice șansele unui individ de a
dezvolta o anumită patologie, în situația de față cancer de vezică urinară, este denumit factor
de risc. Prezența unuia sa u mai multor factori de risc nu atrage dupa sine si dezvoltarea
imediată a neoplasmului de vezică, dar face individul mult mai susceptibil. Există indivizi cu
factori de risc care nu dezvoltă niciodată această patologie și indivizi la care nu se identifică
factori de risc sau există un numar scăzut de factori de risc și cu toate acestea dezvoltă boala.
Cunoașterea factorilor de risc este foarte importantă deoar ece o persoana expusă la diferiți
factori de risc care predispun la cancer urot eial poate fi inves tigată în vederea diagnosticarii

cancerului de vezică intr-o faza precoce unde abordarea terapeutica ofera sanse de
curabilitate.
În cazul neoplasmelor vezicii urinare și nu numai, factorii de risc se pot clasifica în
factori de risc modificabili și fact ori de risc nemodificabili.
III.1 Factori de risc modificabili
Factorii de risc modificabili sunt acei factori de risc asupra cărora se poate interveni și
astfel influența lor în dezvoltarea patologiei să fie diminuată. Principalii factori de risc
modificabili sunt reprezentați de: fumat, expunere profesională, medica mente și suplimente,
hidratarea necorespunzatoare, arsenic, consumul de ceai si cafea, îndulcitorii artificali, etc.
Fumatul reprezintă factorul de risc cel mai incriminat în apariția cancerului de vezică,
facându -se răspunzator de mai mult de jumatate din cazurile de cancer atât în cazul
indivizilor de sex masculin cât și în cazul sexului feminin. Riscul unui fumător de a dezvolta
neoplasm urotelial este de 3 – 4 ori mai mare comparativ cu un nefumător. Riscul se
coreleaza cu numarul de tigări fumate, dur ata fumatului și gradul de inhalare al fumului de
tigară. Foștii fumători au o incidență mai scăzută a bolii comparativ cu fumătorii activi.