Șchiopu Maria -Diana [628220]

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lector univ. dr. BELDIANU IOLANDA FELICIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIE

Motivele adolescenților și factorii care determină
decizia alegerii profes iei

Coordonator științific:
Lector univ. dr. BELDIANU IOLANDA FELICIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

PARTEA I – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
INTRODUCERE 4

Cap. I: ADOLESCENȚĂ -STADIU DE DEZVOLTARE 6
1.1. Dezvoltarea fizică a adoles cenților și consecințele acesteia în planul dezvoltării sociale 6
1.2. Caracteristici ale dezvoltării psihice, intelectuale și sociale 9
1.3. Personalitatea și identitatea în adolescență 11

Cap. II: CONSILIEREA, ORIENTAREA ȘI PLANIFICAREA CARIEREI 15
2.1. Ce este consilierea carierei ? 16
2.2. Ce este orientarea carierei? 17
2.3. Planificarea carierei prin explorarea traseelor educaționale și profesionale 19
2.4. Lumea profesiilor 21
2.5. Decizia de carieră și factorii care influențează această al egere 24

Cap. III CONȚINUTUL ȘI METODOLOGIA ÎN EDUCAȚIA PENTRU CARIERĂ 28
3.1. Ce înseamnă educație pentru carieră? 28
3.2. Metodele de grup specifice Educației pentru carieră 29
3.3. Importanța autocunoașterii și a sistemului motivational în Educ ația pentru carieră. 30

PARTEA A DOUA CERCETAREA
Cap. IV INVESTIGAREA ASPECTELOR MOTIVAȚIONALE ȘI A FACTORILOR
CARE DETERMINĂ ALEGEREA CARIEREI ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR 35
4.1. Problematica cercetării și operaționalizarea conceptelor. 35
4.2. Coor donatele cercetării. 36

Cap. V METODOLOGIA CERCETĂRII 37
5.1. Design -ul cercetării 37
5.2. Metodele și instrumentele utilizate în cercetarea de față. 37

Cap. VI PARAMETRII DE ANALIZĂ PRIVIND ASPECTELE MOTIVAȚIONALE
ȘI FACTORII CARE DETERMINĂ ALE GEREA CARIEREI ÎN RÂNDUL
ADOLESCENȚILOR 38
6.1. Analiza și interpretarea datelor investigației pe itemii de la chestionar. 38
6.2. Chestionar privind evaluarea intereselor profesionale 83
6.3.Continuarea interpretării chestionarului privind motivațiile și factorii care
determină alegerea carierei 84
6.4.Concluzii în urma analizei răspunsurilor la chestionarul legat de aspectele
motivaționale și obstacolele care pot influența decizia de carieră 87
6.5. Studiu de caz 88

Cap. VII CONCLUZII. DISCUȚII. LIMITE. 90
ANEXE 91
BIBLIOGRAFIE 99

4
„Destinul prinde formă în momentul în care iei o decizie.”
Anthony Robbins

PARTEA I – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

INTRODUCERE

Adolescența cuprinde perioada marilor realizări, a inserției sociale, dar și a crizel or,
nesiguranței și angoasei, deoarece la acestă vârstă, adolescentul, este nevoit să facă față
exigențelor societății; este nevoit să -și aleagă profesia potrivită, să -și aleagă drumul în viață.
De cele mai multe ori apare dezacordul între așteptările aces tuia și ceea ce i se oferă în
schimb. De aceea, alegerea unei profesii trebuie să fie conștientă și în concordanță atât cu
cerințele societății, cât și cu aptitudinile, înclinațiile și idealurile individului. Însă, acest
proces al alegerii carierei implică timp îndelungat și momente de renunțare la luarea
deciziilor, dar și revenire asupra acestora.
Pentru a se evita confuziile sau conflictele la nivelul interior, dar și la nivelul
relațiilor cu factorii implicați în alegerea profesiei, adolescentul, trebu ie să fie informat în
legătură cu domeniul de activitate dorit, dar mai ales, profesia trebuie să corespundă
nevoilor actuale ale societății și, cel mai important nevoilor sale. De asemenea, extrem de
important în acest proces decizional al elevilor adoles cenți, este susținerea de către familie,
însă doar într -un mod obiectiv și pozitiv. Alegerea trebuie să le aparțină copiilor, pentru că
doar așa își pot găsi resursele necesare pentru a reuși să se identifice cu profesia dorită.
De aceea am ales să studiez această temă, și anume Motivele adolescenților și
factorii care determină alegerea unei cariere , deoarece mi se pare interesant felul în care
adolescentul reușește să se motiveze pe sine, să -și găsească timpul, resursele și motivele
pentru a face alegerea potrivită a profesiei. Consider că relația dintre motivație și alegerea
carierei este una de interdependență, deoarece scopul nu poate fi atins fără un imbold. Prin
acestă cercetare urmăresc identificarea aspectelor motivaționale la elevul adolescent în
alegerea carierei, dar și ce anume influențează sau determină această alegere. De asemenea,
cercetarea își propune să investigheze barierele ce pot apărea în procesul decizional,
propunând modalități de soluționare.

5
Un alt motiv pentru care am ales această temă este reprezentat de curiozitatea de a
afla gradul de implicare al elevului în tot acest proces de orientare școlară și profesională,
deoarece acest proces se desfășoară atât asupra elevului, cât și în folosul lui, el însuși
reprezentând cel mai impor tant factor în alegerea carierei.
În elaborarea lucrării, prima parte cuprinde cadrul teoretic, iar cea de a doua parte
face referire la metodele și instrumentele folosite în investi garea factorilor și aspectelor
motivaționale implicate în alegerea cariere i la elevul adolescent.

6

CAPITOLUL I.
ADOLESCENȚA – STADIU DE DEZVOLTARE

1.1. Dezvoltarea fizică a adolescenților și consecințele acesteia în planul dezvoltării
sociale
1.2. Caracteristici ale dezvoltării psihice, intelectuale și sociale
1.3. Personalitatea și identitatea în adolescență

Adolescența închide primul stadiu al dezvoltării umane și cuprinde vârstele de 14 -20
de ani. Acest ciclu de dezvoltare include mai multe schimbări de ordin psihic, cu o
importanță atât de mare încât unii autor i au poreclit această perioadă o „a doua naștere” (J. J.
Rousseau); „vârsta furtunii și stresului” (Stanley Hall); „vivacitatea afectivă” (M. Debe sse)
ș.a. (Tinca Crețu, 2005 , p. 28 -29)
În societatea contemporană, nu se poate spune că există o delimitare c lară pentru
trecerea de la o etapă de viață la alta; nu se poate spune că azi ești copil și mâine adult,
deoarece acesta are nevoie să se descopere singur, confruntându -se, pe mai multe planuri, cu
o dezvoltare accentuată. Aici se numără: „profesiunea și procesul profesionalizării, precum
și aria relațiilor” (Havighurst); „schimbările ce au loc în relațiile adolescenților și
problematica explorării mediului social” (Levinson); „problematica intimității și cea a
devotamentului față de obiectivele fixate” (Erikson). Însă Super demonstrează că cercetarea
mediului social și claritatea față de alegerea vocațională reprezintă direcții importante de
dezvolatre în perioada adolescenței și a tânărului adult. (G. Sion, 2003 , p. 189 -190)

1.1. Dezvoltarea fizică a adole scenților și consecințele acesteia în planul dezvoltării
sociale

Din punct de vedere biologic, adolescența reprezintă perioada de la pubertate la
maturizarea adolescentului. Această perioadă a pubertății este caracterizată de schimbări
precum creșterea î n înălțime și greutate, în timp ajungându -se la maturitatea sexuală. Din
cauza acestei schimbări explozive, adolescentul poate avea o înfățișare nearmonioasă, dinții
neregulați, apariția coșurilor, nevoia de a purta ochelari, creșterea rapidă, toate aceste a

7
devenind probleme existențiale ce provoacă psihicul adolescentului, fiind nevoiți să se
adapteze rapid cu noua înfățișare. ( G. Sion, 2003, p. 191)
Pentru că dezvoltarea fizică face parte din dezvolatrea adolescentului, iar această
creștere nu are loc în egală măsură la toți, Jones susține că aceste diferențe aduc consecințe
atât în plan personal, cât și în plan social. Asfel că: băieții maturizați mai devreme se
adaptează mai bine, fiind mai populari, cu o imagine de sine mai pozitivă față de cea a celor
din jur; în schimb, cei cu o dezvoltare mai înceată sunt mai neîncrezăzori în propria
persoană, stima de sine este mai puțin pozitivă, sunt mai neliniștiți și prezintă dificultăți în
adaptare. La fete, în schimb, dacă maturizarea are loc încă din perioad a pubertății, acest
lucru poate fi un dezavantaj, deoarece ele pot fi preocupate de alte probleme decât cele ale
grupului de vârstă, o consecință a acestui fapt fiind marginalizarea; dacă maturizarea apare
la vârsta adolescenței, atunci ea poate reprezenta un avantaj. ( G. Sion, 2003, p. 193)
Această maturizare timpurie sau târzie nu întotdeauna afectează indivizii unei
generații, dar nici cei favorizați nu rămân așa pe toată perioada dezvoltării, un lucru cert este
că gradul de maturizare poate afecta dez voltarea socială și personală a adolescen tului (G.
Sion, 2003, p. 194)

1.2. Caracteristici ale dezvoltării psihice, intelectuale și sociale

Pe lângă ereditate, mediu și educație adolescentul în devenire este influențat și de
conștiința de sine, fiind interes at să -și cunoască aptitudinile, calitățile, dar și defectele,
devenind încântați sau dezamăgiți de eul fizic; de aceea acest stadiu este un început al
identificării vocaționale. Eul spiritual este în progres, deoarece adolescenții caută să se
cunoască sing uri fără să mai ia în considerare atât de mult părerile părinților. De asemenea,
eul social este și el într -o continuă schimbare, deoarece ajunge să -și recunoască locul în
grup, bucurându -se de reputație sau devenind încordat față de izolare sau respingere a din
grup. (Tinca Crețu, 2005, p. 40 -50)
La această vârstă se accentuează mai multe dominante, cum ar fi:
o inteligența și memoria ajung la cele mai înalte cote;
o ieșirea de sub protecția școlii și a familiei și acomodarea în viața socială;
o adolescentul urm ărește să se cunoască pe sine și să devină cât mai unic și original;
o se parcurg mai multe faze decisive pentru a -și câștiga autonomia;

8
o personalitatea capătă noi componente care, organizate unitar, ajută adolescentul să se
adapteze cu diferite situații.
Așadar, intrarea în acest ciclu de dezvoltare determină adolescentul să -și conștientizeze
numeroasele transformări. Se trece de la trăirea în sine, la toleranța față de univers și de
lumea înconjurătoare, dar se conștientizează și rostul vieții. (Tinca Crețu, 2005, p. 29)

a) Dezvoltare psihică:
Maurice Debesse spune că funcțiille adolescenței sunt:
o de adaptare la mediu;
o de depășire;
o de definire a personalității.
Astfel, la finalul acestui proces adolescentul va avea structurile psihice mai inchegate,
dar ș i un grad mare de mobilitate (Golu, Verza, Zlate, 1993). De asemenea, apar confruntări
între comportamentele copilărești și comportamentele impuse de noul cadru social în care
adolescentu l va trebui să se plieze. ( Grațiela Sion, 2003, p. 193)
Conform lui M. Zl ate (1993), aceasta este perioada în care adolescentul se confruntă cu
o serie de nevoi: nevoia de a ști (prezentă încă din perioada școlarului mic unde la pubertate
se adaugă nevoia de creație,iar în adolescență se tarnsformă în nevoia de creație cu valo are
socială); nevoia de a fi afectuos (devine egocentrism, dar pe parcursul maturizării
emoționale și afective se transformă in „reciprocitate” afectivă); nevoia de grupare (dispare
neselectivitate și apar preferințele și criteriile de grupare); nevoia de independență (în
adolescență se tranformă în nevoie de autodepășire și autoeducare); nevoia modelelor /de
imitație (în prima parte a adolescenței se transformă în nevoia de a fi unic, ca mai apoi să se
transforme în nevoia de exprimare ca personalitate). (Zlate, 1993 apud G. Sion, 2003, p.
158)
Așadar, sub influența acestor nevoi, adolescentul, își consolidează sistemul gândirii prin
dezvoltarea structurii logico -formale, a spiritului critic și autocritic, dar și prin intermediul
capacității de interpretare și evaluare, de predicții, anticipare sau planif icare. ( G. Sion, 2003,
p. 194)
În acest ciclu de dezvoltare, trebuințele din vârful piramidei lui A. Maslow sunt prezente
activ, deoarece ocupă un plan central în activitățile de interes. Relația dintre dezvo ltarea
motivației și dezvoltarea voinței are ca urmare maturizarea mecanismelor voluntare astfel
că voința apare în următoarele planuri (Tinca Crețu, 2005, p. 40 -50):
o în identificarea vocațională și în pregătirea pentru profesie;

9
o în manifestarea independe nței existentă în toate planurile vieții;
o în activități ce antrenează tenacitatea și perseverența.
Cu alte cuvinte, în acest ciclu de dezvoltare, motivația extrinsecă trece și ea la un alt
stadiu care îl ajută pe adolescent să înțeleagă că: societatea cere anumite competențe pe care
școala le asigură; o bună pregătire îi asigură un viitor profesional și un loc de prestigiu în
societate; notele mari, medaliile, premiile îi susțin reputația, câștigând stima celorlalți.
Motivația intrinsecă este alcătuită din diverse interese cum ar fi: de creativitate, cognitive
sau trecerea peste obstacolele întâlnite în rezolvarea problemelor, a volumului mare de
informații ori neclaritatea acestora. ( T. Creț u, 2005, p. 292 -293)
Nevoile de autoeducare si autodeterminare su nt satisfăcute de implicarea adolescentului
în alegerea profesională, precum și conștientizarea responsabilităților acetuia. Astfel că, Jean
Rousselet constată următoarele tipuri de conduite prezente în adolescență:
o Conduita revoltei conține reacții de răz vrătire împotriva familiei, iar mai apoi
împotriva școlii și a moralei, adolescentul încercând să se elibereze de constrângerile
sociale pe care le consideră un impediment în dezvoltarea personalității sale.
o Conduita închiderii în sine este asemeni unei fa ze de introspecție ce conduce la o
examinare a propriilor aptitudini în care adolescentul nu se ferește să -și accepte și
slăbiciunile. Jean Rousselet spune că adolescentul insistă asupra cercetării
defectelor, iar această introspecție duce nu numai la alcă tuirea imaginii de sine, ci și
la cugetarea asupra locului său din societate.
o Conduita afirmării este perioada care are loc în momentul în care tânărul
conștientizează că este capabil să exploateze ceea ce a dobândit prin introspecție, tot
atunci începe și maturizarea proceselor ps ihice. (J. Rousse let, 1969. apud G. Sion p.
194)

b) Dezvoltare intelectuală:
„Perioada adolescenței și preadolescenței este perioada de maxim a cresterii capacităților
perceptive și de reprezentare. Crește activitatea senzorială ș i se modifică pragul minimal și
maximal al diverșilor analizatori și pragurile diferențiale.” (Ursula Schiopu, 1963, p. 425.
apud , G. Sion, 2003, p. 195)
Are loc o creștere a acuității vizuale, a sensibilității auditive, și a sensibilității cutanate,
precum și dezvoltarea mirosului și gustului, adolescentul având o percepție complexă,
voluntară și consecventă. Atenția voluntară este și ea dezvoltată, iar cea involuntară devine
mai eficientă. Adolescenții sunt capabili de eforturi mult mai mari în a -și con trola atenția și

10
a-și corecta carențele de care devin conștienți. Memoria începe să opereze cu noțiuni mult
mai bogate și complexe, îmbogățindu -se capacitatea de operare cu scheme logice.
Datorită procesului de învățare ce -l solicită mult pe adolescent în probleme variate și
complexe, acestuia îi sunt fortificate capacitățile op erative intelectuale. (G. Sion, 2003, p.
196)
După cum susține Piaget, odată cu începerea adolescenței apar și operațiile formale ale
gândirii. El spune că în jurul vârstei de 17 -18 ani se atinge un nivel foarte înalt al
manifestării inteligenței umane, mersul deductiv al gândirii fiind întărit considerabil.
Ulterior, în urma noilor cercetări s -a constatat diferențe între nivelele pe care adolescenții le
pot atinge în gândirea lor, deoarece de -a lungul anilor aceștia sunt influențați de mai mulți
factori externi, interni sau subiectivi. Așadar, potențialul cognitiv nu se realizează la fel la
toți. (Tinca Crețu, 2005 , p. 34)
Așadar, adolescența este stadiul dezvoltării cognitive care ajunge la parametrii maximi
dacă există atât motivație intrinsecă, cât și stimulare din p artea școlii și a mediului. (Tinca
Crețu, 2001, p. 305 apud G. Sion, 2003 p. 198)
„Pe baza dezvoltării capacităților cognitive, a unui mare volum de cunostințe și a u nei
relative experiențe de viață, adolescentul își formează un mod propriu de a înțelege viața și
își cristalizează o concepție care începe să -l călăuzească în alegerile pe care le face” (Tinca
Crețu, 2001, p. 317 apud G.Sion, 2003 p. 203).

c) Dezvoltare soc ială:
Cele mai importante schimbări în structura relațiilor sunt cele de mai jos:
o adolescentul nu mai este considerat în familie un copil, ba chiar se bucură de mai
multă autonomie și îi sunt respectate unele dorințe;
o la școală i se respectă opțiunile, s ugestiile și punctul de vedere, iar între profesor și
adolescent apare o relație de colaborare;
o își lărgește experiența de viață, relaționând și cu alte persoane în afară de școală și
familie;
o în societate i se recunosc noile aptitudini astfel, la vârsta de 14 ani obține buletinul
de identitate, iar la 18 ani dreptul de vot. (Tinca Creț u, 2005, p. 31)
În acest ciclu de dezvoltare cresc abilitățile sociale, evoluând și capacitatea de
comunicare. Au loc schimbări în rolul familiei, pentru adolescent devenin d mai important
grupul de prieteni. Astfel apare o socializare intensă pe baza căreia Lefrancois o cuprinde în
trei stadii:

11
o Primul stadiu marchează adolescența timpurie în care părinții încă sunt importanți
atât în dezvoltarea socială a copilului, căt și î n ceea ce privește susținerea emoțională
și materială a acestuia.
o Cel de -al doilea stadiu este marcat de nevoia de independență a adolescentului, fapt
ce duce la conflict între acesta și familie. Această stare conflictuală este determinată
de nevoia de a f i acceptat în grupul de prieteni dorit, dar în același timp familia să
nu-i critice prietenii sau rezultatele obținute, ci să îl susțină în ceea ce privește
adaptarea și integrarea sa socială.
o Ultimul stadiu este marcat de independența adolescentului faț ă de familie, ceea ce
permite acestuia să funcționeze ca individ în grupul de prieteni. Acestă rupere, nu
totală, față de părinți menține conflictul între generații, lucru ce duce la o dezvoltare
personală și socială a adolescentului. (G. Sion, 2003, p. 198-199)

1.3. Personalitatea și identitatea în adolescență

„Orice persoană posedă un ansamblu de atribute fizice, psihice și psihosociale proprii,
care sunt, ca origine, general -umane, dar se manifestă în configurații unice și ireparabile,
conferind originali tatea pers onalității sale.” ( Marcela Rodica Luca , 2005, p. 21)
Factorii ce influențează dezvoltarea personalității în acest stadiu sunt legați de
numeroase contribuții:
o Extinderea relațiilor sociale;
o Implicarea proprie a adolescentului în procesul său de formare;
o Lovirea de viața reală;
o Apariția subculturii adolescenților care aduce diferite influențe asupra adolescentului
(James Coleman, 1961)
o Societatea parcurge anumite faze cu diferite influențe de la o generație la alta;
o Implicarea mai mare a eului, în acțiuni autoformative, în vederea dezvoltării l ui.
(Tinca Crețu, 2009, p. 295)
Pe parcursul acestui ciclu al adolescenței, multe din componentele personalității se
întăresc și se dezvoltă. Adolescentul, pe lângă faptul că se integrează în grupuri el apar ține
comunității ce îi seamănă și este conștient că celelalte generații îi respectă aspirațiile și
drepturile. De asemenea, este conștient de forțele proprii, comparându -le cu ale adulților, de

12
cele mai multe ori se cred superiori acestora și aspiră la ace lași rol în societa te ca și aceștia.
(Tinca Crețu, 2009, p. 298)
Un rol foarte important în componentele per sonalității îi revine imaginii de sine care
apare dintr -o necesitate de autocunoaștere. În adolescență, conștiința de sine este accentuată
spre cu noașterea propriei identități ( Tinca Crețu, 2009, p. 299).
Pentru cunoașterea de sine , adolescenții, se folosesc de mai multe căi:
o Prin implicarea directă în diferite activități (olimpiade sau concursuri) adolescentul
îsi pune la încercare propriile capa cități, își descoperă sau confirmă diferite
aptitudini, iar prin obținerea premiilor își mărește stima de sine;
o Prin autoobservare, autoreflecție și autoanaliză îi dictează adolescentului cum să se
comporte, cum să gândească, cum să vorbească, cum să se îm brace și cum să se
integreze în activități sociale și culturale. De asemenea, autoobservarea îl îndeamnă
pe adolescent să -și facă un jurnal intim prin intermediul căruia să revină, să
cântărească și să evalueze corct sentimentele și emoțiile trăite;
o Prin compararea și confruntarea dintre adolescenții de aceeași generație, în toate
ocaziile, îi permite dedublarea de sine care susține conștiința asupra propriei
persoane.
o Prin „eul -oglindă” adolescenții urmăresc foarte atent reacțiile părinților, profesorilor
și prietenilor, reacții legate de felul în care comunică, acționează sau se prezintă;
o G. W. Allport a constatat încă o cale, prin care adolescenții adoptă diferite roluri ca
mai apoi să treacă la cele de la polul opus. Autorul susține că pentru a trăi sati sfacția
propriilor alegeri, adolescentul, trebuie să treacă prin diverse experiențe;
o Încă o cale este constituită de vizitarea consilierului școlar în vederea cunoașterii
problemelor și a găsirii soluțiilor. ( Tinca Crețu, 2009, p. 300-301)

Eul fizic rămâ ne în centrul autocunoașterii, fiind favorizat de „armonia dezvoltării
biologice, ”adolescentul devenind interesat de modă, siluetă etc. De asemenea, pot aparea
complexe care ar putea să -i facă să fie pasivi, timizi, retrași ori tăcuți.
Eul spiritual îi determină pe adolescenți să devină interesați de anumite calități cum ar
fi propriul nivel de cultură sau inteligență, dar și caracteristicile personalității; devin
neliniștiți de defecte și lipsuri, făcând eforturi să le înlăture, însă riscă adevărate decep ții în
cazul în care au parte de insucces.

13
Eul social este și el consolidat prin faptul că deja există un grup de prieteni în cadrul
căruia adolescentul și -a cucerit deja un prestigiu, însă este încă sensibil în cazul în care
familia sau prietenii îl trate ază cu indiferență. ( Tinca Crețu, 2009, p. 304 -305)
Conștiința morală este și ea o componentă foarte importantă a personalității, iar în
acest stadiu al adolescenței se imbogățește foarte mult prin intermediul sentimentelor
morale, a valorilor, a conștinț elor și teoriilor. ( Tinca Crețu, 2009, , p. 307)
Carl Rogers (1951) spune că sinele poate fi înțeles doar de către individ, deoarece acest
concept îl descrie pe individ din interior. Identitatea de sine cuprinde componente
(identitatea moral -spirituală, fi zică, vocațională, psihosexuală), ce se exprimă prin
comportamente ale individului, cu ajutorul cărora acesta iși întărește personalitatea, sinele.
(Iolanda Mitrofan, Ciupercă, 2002 , p. 199)
În perioada adolescenței, pe baza autopercepției (felul în care t inerii se văd în raport cu
mediul familial, cu grupul de prieteni și cu societatea), identitatea de sine poate fi de trei
feluri: pozitivă, incertă și negative, criza de identitate. ( G. Sion, 2003, p. 199)
Prin asocierea cu anumite jud ecăți de valoare, aut opercepția conduce la judecăți de tip
negativ s au pozitiv. (Golu, 1993, p. 198 )

Imaginea de sine cuprinde două component de bază: imaginea eului psihosocial, psihic,
spiritual și imaginea eului fizic. Astfel, Golu scoate în evidență faptul că imaginea de sine
este principalul factor mediator dintre solicitările externe și stările de necessitate interne.
De asemenea, imaginea de sine are și trei dimensiuni. Prima dimensiune (percepția
subiectului în anumite momente) structurează comportamentul curent; cea d e-a doua
dimensiune (felul în care subiectul își dorește să pară) și cea de -a treia dimensiune (felul în
care subiectul consideră că este apreciat de către ceilalți) au un rol de autoperfecționare și
automodelare. Împreună, cele trei fațete împlinesc funcț ia de obținere și de menținere a
identității.
Erikson, arată că dezvoltarea identității presupune o rezolvare a problemelor copilăriei,
dar și o pregătire în a trece peste problemele întâmpinate în viața adultă. Achiziția identității
este foarte importantă în luarea deciziilor pe perioada adultă, spre exemplu alegerea
partenerului de viață sau alegerea profesiei. Odată ce adolescentul capătă sensul identității,
apare și o polaritate între integrarea tendințelor externe și interne și instabilitatea în ceea c e
privește solicitările interne și externe. Această polaritate trebuie rezolvată în perioada
adolescenței, pentru a evita tulburările în perioada adultă.

14
Unele cercetări bazate pe respectul de sine arată corelații între acesta și succesul
professional, cre ativitate, sociabilitate, gradul de conformism. Alte cercetări a rată legătura
dintre gradul de r espect față de sine afirmat de adolescenții băieți și prezența sau absența
tatălui din mediul familial. (Rosenberg, 1979)
Coopersmith (1967) arată corelații pu ternice intre modelul de creștere a c opilului în
familie și nivelul stimei de sine. Spre exemplu, părinții cu un grad mare de respect față de
sine tind spre a -și crește și copiii tot cu același grad de respect de sine.
De asemenea, imaginea de sine a adole scentului are la bază imaginea corporală, acesta
descoperindu -și corpul într -o mare transformare; felul în care îsi formează imaginea
corporală afectează calitatea interrelaționării, dar și formarea identității sexuale
necomplexate. (Ciupercă, 2000, p. 183 )

La această vârstă, motivele dominante la adolescent sunt legate activ de autoafirmare ,
(nu se ia în considerare și riscurile la care poate fi supus), de identificarea cu viitoarea
profesie, de selectarea și chiar îngustarea bazelor culturii generale, de satisfacerea
intereselor culturale (însă doar după ce își îndeplinesc obligațiile față de familie și școală),
de interesul față de viața interioară proprie, dar mai ales de un ideal de viață și însușirea unui
sistem de valori.
„În acest stadiu se continuă formarea idealului de viață ca o componentă caracteristică
acestei perioade, având o importantă funcție de orientare și concentrare a capacităților și
eforturilor adolescenților și postadolescenților, dând, împreună cu alte dimensiuni, un sens
vieții și a ctivității lor. Mai ales despre adolescență se spune că este vârsta idealurilor.”
(Tinca Crețu, 2009, p. 298 )
În concluzie, la vârsta adolescenței începe formarea idealului de viață astfel că, în acest
stadiu începe identificarea și orientarea spre viitor . Visând la ceea ce vor să devină,
adolescenții urmează modele din jur cum ar fi: părinții, surorile, frații, vedete, personalități
dintr -un anumit domeni etc. Din păcate aceste modele nu sunt întotdeauna total potrivite
propriei pesoane, idealul școlar și profesional fiind nestatornic, încercându -se noi variante.
Adeseori se ajunge la un țel fantezist, însă chiar și așa acesta poate contribui la descoperirea
propriilor capacități. În vederea stimulării continue pentru autoeducație și pentru a se ajunge
cât mai aproape de un ideal obiectiv, adolescenții ar trebui să urmeze programe instructiv –
educative în acest sens .

15

CAPITOLUL II.
CONSILIEREA, ORIENTAREA ȘI PLANIFICAREA CARIEREI

2.1. Ce este consilierea carierei ?
2.2. Ce este orientarea carierei?
2.3. Planificarea c arierei prin explorarea traseelor educaționale și profesionale
2.4. Lumea profesiilor
2.5. Decizia de carieră și factorii care influențează această alegere

Consilierea în școală cuprinde mai multe acțiuni educaționale, cu numeroase
implicații sociale, psihologice, medicale, economice, etice și ergonomice. Ca și obiectiv are
dezvoltarea socială, personală și educațională a elevilor, dar și pregătirea acestora în
alegerea carierei. Această pregătire le permite elevilor să facă alegeri realiste și corecte,
ținând cont de dorințele, aspirațiile, aptitudinile, abilitățile, nivelul de pregătire, deprinderile,
dar și de piața forței de muncă și necesarul acesteia în diferit e domenii de activitate. ( Gh.
Tomș a, 2011, p. 2)
Consilierea școlară mai poate fi definită „ca o rel ație interumană de asistență și
suport dintre persoana specializată în psihologia și consilierea educațională și grupul de
elevi în scolpul dezvoltării personale și prevenției situațiilor peoblematice și de criză”.
(Dominica Petrovai, 2016, p. 6)
G. Johns , în anul 1998 definește cariera ca fiind o „succesiune evolutivă de activități
profesionale și poziții profesionale pe care le atinge o persoană, ca și atitudinile,
cunoștințele și competențele dezvoltate de -a lungul timpului”. Autorul prezintă două tipu ri
de carieră: cea externă care are în vedere pozițiile profesionale ale indivizilor și factorii
externi, cum ar fi salariul; cea internă care are în vedre modul în care individul își percepe
cariera. ( Gh. Tomșa, , 2011, p. 3)
Orientarea școlară și profesi onală are la bază un sistem de principii și acțiuni prin
intermediul cărora, un individ este ajutat să opteze, la un moment dat, pentru o anumită
școală sau profesie, conform aspirațiilor, înclinațiilor și aptitudinilor proprii, cu scopul de a
se pregăti î ntr-o anumită direcție profesională, de a -și dezvolta personalitatea și de a se
integra social. Aceste două structuri ale orientării (școlară și profesională) se realizează

16
succesiv sau interacțiune. Orientarea școlară se realizează în special în gimnaziu,
reprezentând o preorientare profesională, iar mai apoi se continuă în liceu, interacționând cu
orientarea profesională, fapt ce accentuează pregătirea ocupațională. Având în vedre
diferențele dintre elevi ce țin de genetică, intelect, dar și scopuri, se p ropune o ierarhizare ce
ține cont de reușitele, de nivelul și valoarea acestora. Astfel, apare selecția școlară și
profesională, bazată pe examen, unde cel mai bun câștigă.

2.1. Ce este consilierea carierei ?

Termenul de consiliere este luat cu sensul de sfa t la începutul secolului al XVII -lea,
iar la începutul secolului XX, termenului i se dă sensul de “relație interumană de asistență și
suport”, pătrunzând în domeniul educationa l. Așadar, consilierea școlară este o formă de
asistență psihopedagogică asigura tă cadrelor didactice, elevilor, dar și părinților. Această
formă de consiliere cuprinde două laturi: consilierea educațională, care se ocupă de
dezvoltarea educațională, personală și socială a elevilor, dar îi și sprijină pentru sănătatea lor
fizică, ment ală și emoțională; consilierea pentru carieră, prin care se oferă elevului orientare,
informare și consiliere cu scopul de a -l ajuta să ia decizii potrivite atât pentru sine, cât și
pentru a -și planifica și dezvolta cariera . (Gh. Tomșa, 2011, p. 8)
Consil ierea carierei este centrată pe problem apărute din profesie și muncă și este
văzută ca un proces prin care cel consiliat este testat și informat pe baza unei evaluări
cantitative. Comparând acest tip de consiliere cu alte tipuri, aceasta durează mai puțin , ceea
ce conduce la limitarea p osibilităților de intervenție, ignorarându -se indecizia. Chiar și așa,
N.C.Gysbers (1998) spune despre consilierea carierei că are aceleași caracteristici ca
celelalte tipuri de carieră. Ea diferă doar prin problematica pe c are o abordează: problemele
legate de muncă, profesie și implicit de carieră; acestor problem li se adaugă aspect familiale
și personal -emoționale.
Așadar, consilierea carierei este “baza serviciilor de informare ,”a orientării și
consilierii ce vin în spri jinul integrării socio -profesionale a indivizilor din toate categoriile
de vârste prin intermediul unor continue procese de consiliere și de învățare. În evaluarea
indivizilor implicati în consilierea carierei trebuie luate în considerare și alte aspecte c e
influențează acest proces: modul în care individual îți petrece timpul liber, familia, dacă
ocupă funcții publice, comunitatea ș.a.m.d. ( Gh. Tomșa, 2011, p. 8-10)

17
2.2. Ce este orientarea carierei?

Orientarea carierei este un concept ce se identifică cu “orientarea școlară și
profesională ”și cuprinde acțiuni educaționale cu numeroase implicații ergonomice,
medicale, etice, economice, sociale și psihologice. Ca obi ectiv important are pregătirea
elevilor în a -și alege mai întâi studiile și apoi profesia potrivit ă pentru a se integra cât mai
bine în viața social -productivă. Această pregătire le permite elevilor să aleagă opțiuni
realiste și concrete, însă ținând cont de potențialul individual, de personalitatea fiecăruia, dar
de oferta socială.
Orientarea carierei are un caracter educativ, deoarece în timpul acestui process elevii
sunt pregătiți pentru a lua decizii atât în plan profesional, cât și în plan școlar. Ea urmărește
să dezvolte personalitatea elevilor cu scopul ca aceștia să reușească să facă opțiuni pot rivite
posibilităților lor în ceea ce privește viitorul școlar, professional, dar și alegerea viitoarei
cariere.
Așadar, prin orientarea carierei elevii sunt pregătiți sistematic și continuu cu scopul
de a-și alege viitorul domeniu de studiu și viitoarea p rofesie; această pregătire presupune
dezvoltarea capacităților de autocunoaștere, cultivarea atitudinilor, aptitudinilor, aspirațiilor
și intereselor, dar și dezvoltarea unei motivații superioare ce contribuie la actul alegerii,
toate acestea asigurând nec esarul de informații privitoare la cerințele sociale, rețeaua școlară
și lumea profesiunilor.

Koos și Kenfauver propune în 1925 o clasificare de funcții ale orientării în școală, dar în
1958 H.B.Mc. Daniel le dezvoltă, clasificându -le astfel:
a) “Funcția d e ajustare” – consilierul școlar îl ajută pe profesorul care și -ar dedica
mult din timpul său de lucru elevilor cu probleme, astfel, profesorul devine mai
eficient în activitatea de la clasă; această funcție sprijină elevii cu problem legate de
stările de tristețe permanente, lipsa vieții sociale satisfăcătoare, lipsa de prieteni,
eșecul școlar, devianțe comportamentale, inadaptare etc. În aceste cazuri, consilierul
școlar poate pune diagnostic și da tratamente adecvate.
b) “Funcția distributivă” – îi ajută pe elevi să -și distribuie energia în mai multe
sectoare educaționale. Pentru a ajuta fiecare elev să -și găsească diferite activități
potrivite nevoilor și abilităților sale, consilierul trebuie să -l cunoască atât pe elev, cât
și oportunitățile de care dispun e. Pentru a oferi o orientere în carieră potrivită,
consilierul folosește două operații: “descoperirea nevoilor individuale ale fiecărui

18
elev în parte” și “prezentarea datelor obținute elevilor, dar și profesorilor”. Această
funcție se aplică pe toți elevi i, deoarece fiecare elev are nevoie de indrumare în cee a
ce privește alegerea anumitor discipline sau anumitor activități extrașcolare;
consilierul discută atât cu elevii, cât și cu părinții acestora, le oferă sugestii si
informații.
c) “Funcția de adaptare” – pentru îndeplinirea responsabilității față de societate, școala
își adaptează cursurile în funcție de nevoile elevilor, consilierul școlar c ontribuind și
el la dezvoltarea curriculumului, iar prin lucrarea constantă cu elevii acesta reușește
să le cunoasc ă abilitățile. Așadar, consilierul școlar poate să ofere date necesare ce
pot ajuta în construirea curriculumului. (Gh. Tomșa, 2011, p. 11 -13)

În 1998, N.C.Gysbers propune o structură formată din două etape a procesu lui de
consiliere a carierei.

Prima etapă presupune identificarea și clarificarea problemei clientului, dar și stabilirea
obiectivelor acestuia. Această etapă include la rândul ei trei subetape:
a) “deschiderea către client” – clientul și problemele sale sunt identificate și pentru ca
acest l ucru să fie posibil, consilierul, îi ascultă gândurile, îi descifrează sentimentele
și clarifică relația dintre el și client.
b) “culegerea informațiilor depre client” – prin intermediul diferitelor proceduri și
instrumente, consilierul, identifică și urmăreșt e ce percepții are clientul asupra sa și
asupra altora, asupra evenimentelor trecute, prezente și viitoare sau a modului în care
își prezintă rorurile din viață; de asemenea consilierul îi descoperă clientului stilurile
decizionale, dar și barierele pe car e acesta le întâmpină.
c) “înțelegerea și formularea ipotezelor asupra comportamentului clientului” –
pentru a formula ipotezele privitoare la problemele pe care clientul le intâmpină,
consilierul, aplică teorii legate de alegerea și dezvoltarea carierei, de p ersonalitate și
de consiliere.

Prin cea de -a doua etapă , consilierul rezolvă problemele și obiectivele clientului. Ea
include trei subetape:
a) “acțiunea” – consilierul apelează la tehnici de consiliere și la evaluările calitative,
dar și cantitative, cu scop ul de a ajuta clientul să -și resolve problemele.

19
b) “dezvoltarea obiectivelor carierei și a planurilor de acțiune” – atât consilierul, cât
și clientul, propun planuri care au scopul de a ajuta în depășirea problemelor și
împlinirea obiectivelor.
c) “evaluarea r ezultatelor și încheierea relației” – această subetapă are loc doar când
clientul și -a rezolvat problemele și și -a atins obiectivele.
Tot N.C.Gysbers spune că aceste etape și subetape se pot desfășura într -o singură
ședință de consiliere a carierei, chiar d acă va fi necesar un număr mai mare de întâlniri; nu
tuturor clienților li se vor aplica procesul complet de consiliere a carierei, asta în funcție de
manifestarea clientului; nu trebuie neapărat ca acest proces să fie desfășurat în ordinea de
mai sus. (Gh. Tomșa, 2011, p. 15-16)
Așadar, orientarea în carieră este un concept ce cuprinde o gamă largă de activități,
începând cu informarea, apoi evaluarea, până la consilierea și educația pentru carieră.

2.3. Planificarea carierei prin explorarea traseelor educaț ionale și profesionale

Explorarea traseelor educaționale și profesionale fac referință la informațiile privitoare
la:
o Categoliile de muncă ce urmează să fie efectuate;
o Cererile educaționale pentru a avea acces la un loc de muncă;
o Aspect legate de angajar e;
o Câștiguri;
o Mediile de lucru etc.
Pentru a se putea face alegeri potrivite cu stilul de viață, cu valorile și cu interesele
individului, este foarte important ca informațiile primite să fie corecte. Există doua surse ce
se pot utiliza în analizarea educa țională și ocupațională: sursele informale și sursele
formale .

În categoria de surse informale sunt incluse:
a) “interviul informational” – mai clar este o conversație începută de către persoana
care dorește să își clarifice opțiunile despre carieră. Acesta p ermite: găsirea
oportunităților și clarificarea scopurilor legate de carieră; găsirea oportunităților
profesionale ce nu sunt făcute publice ; extinderea rețelei sociale; creșterea încrederii
în a face față unui interviu pentru un viitor loc de muncă; acces area numeroaselor

20
informații cu privire la o viitoare carieră. Pentru că acest tip de interviu este de
natură exploratorie, este potrivit elevilor, deoarece le permite acestora să colecteze
informații ce îi pot ajuta în formarea și dezvoltarea lor personal ă.
b) “experiența directă” – poate fi obținută de elevi prin intermediul modalităților
următoare: voluntariat; asistare la anumite proiecte sau cursuri; să muncească în
timpul vacanțelor; să observe celelalte personae în timpul unor sarcini etc. Prin
faptul că elevii experimenteză direct diferite activități, aceștia reușesc să obțină
informații legate de domeniile cu care intră în contact, dar îsi pot testa și reacțiile
afective față de respectivele activități.
c) “rețeaua socială” – cuprinde relațiile interpersona le ale unui individ prin intermediul
cărora se obțin înformații ce pot facilita planificarea și dezvoltarea carierei. Această
rețea presupune atât extinderea relațiilor profesionale, cât și a relațiilor sociale, iar
pentru a putea fi construită sunt implic ate trei categorii de personae: persoanele
cunoscute care pot oferi informații legate de un eventual interviu (membrii familiei,
vecinii, profesorii etc.); persoanele de legătură sunt prietenii angajatorilor care pot
oferi informații despre anumite firme, făcând legătura cu posibilii angajatori;
persoanele de contact din diversele instituții care pot oferi informații privitoare la
ofertele ocupaționale.

Categoria surselor formale cuprinde: materiale tipărite , computerizate ,
audiovizuale .
a) “materialele tipăr ite”- sunt o sursă de informare exacta provenită de la ofertanți și
cuprind mai multe categorii cum ar fi: broșurile (cuprind informații legate de ofertele
anumitor instituții ce prezintă pe scurt tipul, scopul și oferta anumitei instituții);
monografii pr ofesionale (descriu mai în detaliu anumite profesii sau ocupații și
conțin innformații amănunțite, ilustrând și imagini); pliante (conține informații
despre oferte punctuale sau specific cum ar fi un seminar sau o prezentare publică
etc.); nomenclatoare pr ofesionale (clasifică ocupațiile pe criteria, pornin d de la
general spre specific/ anexa cu Clasificare Ocupațiilor din România ); profile
ocupaționale (descrie ocupațiile în funcție de o structură tipizată ce face mai ușoară
compararea acestora); revistele și ziarele (în rubricile de specialitate sunt prezentate
diferite posibilități profesionale, cu precădere cele de actualitate pe piața muncii).
b) “sistemele computerizate” – cuprind site -urile de Internet prin intermediul cărora
pot fi accesate rapid un numă r mare de informații privitoare la piața muncii sau

21
ofertele ocupaționale. Aceste sisteme sunt de mai multe feluri: sisteme de selectare
(persoana care accesează lista locurilor de muncă o poate face în funcție de
caracteristicile personalității sale); programe, prin care se poate realiza profilul
psihologic al unei personae, bazate pe chestionare și teste de personalitate; site-uri de
informare în legătură cu rețeaua de școli sau instituții de formare profesională;
programe ce sprijină conceperea unui CV, a unei scrisori de intenție sau a unor
formulare standardizate; programe ce dezvoltă aptitudinile sau îl ajută pe individ să –
și caute un loc de muncă etc.
c) “materialele audiovizuale” – prin aceste mijloace (T.V., radio, casete, CD -uri),
elevilor, le sunt fur nizate informații relevante despre profesii cu ajutorul cărora își
pot planifica și dezvota o carieră. (Gh. Tomșa, , 2011 , p. 80 -83; G. Lemeni și M.
Miclea , 2008, p. 158 -163)

2.4. Lumea profesiilor

În consilierea carierei este foarte importantă identificarea dinamicii și structurii
ocupaționale. Categoria de informații referitoare la structura ocupațională,este cea legată de
varietatea profesiilor, iar categoria referitoare la dinamică este de natură particulară și
cuprinde informații despre cererea și oferta pieței de muncă.
Pentru că există o mulțime de clasificări a ocupațiilor, informațiile au fost clasificate
în funcție de conținutul și gradul de complexitate al profesiilor.

Mai jos, voi reda comparativ din DEX și COR, definițiile meseriei, profesiei,
ocupației și a funcției:
Meserie:
o DEX – „profesiune sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obținute prin
școlarizare și prin practică, care permite celui care le posedă să execute anumite
operații de transformare și de prelucrare a obiectelor mu ncii sau să presteze anumite
servicii; profesiune de orice fel”.
o COR – „complex de cunoștințe și deprinderi obținute prin școlarizare sau calificare,
practică, necesare pentru executarea unor operații de prelucrare a obiectelor muncii
sau pentru prestarea a numitor servicii”.

22
Profesie :
o DEX – „ocupație, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva în
baza unei calificări corespunzătoare; complex de cunoștințe teoretice și deprinderi
practice care definesc pregătirea cuiva; meserie”.
o COR – „clasificare obținută de o persoană prin studii”.

Ocupație :
o DEX – „profesiune, slujbă, post”.
o COR – „activitate utilă, aducătoare de venit, pe care o desfășoară o persoană, în mod
obișnuit, într -o unitate economico -socială și care constituie pentru aceasta o sursă de
existență. Ocupația unei persoane se poate exprima printr -o funcție , meserie sau
profesie ”.

Funcție :
o DEX – „activitate administrativă pe care o protestează cineva în mod regulat și
organizat într -o instituție, în schimbul uni salariu; serviciu, s lujbă, post. Grad pe care
îl deține cineva într -o ierahie administrativă. Sarcină, rol, destinație”.
o COR – activitate desfășurată de o persoană într -o ierarhie funcțională de conducere
sau execuție”.
(DEX (1996), COR (2000) apud Marce la Rodica Luca, 2002 , p. 77 -79)

În plan internațional , ocupațiile sunt clasificate pe baza următoarelor sisteme:
o Sistemul de clasificare a lui A. Roe , care cuprinde două dimensiuni: nivelul de
competență (necalificat, semicalificat, calificat, semiprofesional, managerial și
profesional) și domeniul de activitate (afaceri, tehnologie industrială, servicii,
organizare, arte și spectacole, cultură generală, ocupații în aer liber);
o Sistemul de clasificare a lui Holland, care este bazat pe personalitate și folosit,
adesea, în consilierea pentru carieră, deoarece le permite clienților să descopere
domeniul compatibil cu personalitatea lor; codul, format din trei inițiale, reprezintă
denumirea unei ocupații și este redat în fun cție de ordinea importanței cerințelor
domeniilor ocupaționale;
o Sistemul de clasificare Minnesota este asociat cu „harta lumii muncii” și este
structurat pe două axe ce reprezintă conținutul muncii. Cuprinde șase domenii de

23
activitate: servicii sociale, șt iință, contacte de afaceri, tehnică, operații de afaceri și
arte.

În România , ocupațiile se clasifică pe baza următoarelor principii:
o Principiul grupării după criterii sociale și economice prin respectarea importanței
ocupațiilor din activitatea practică;
o Principiul omogenității maxime, folosindu -se un singur criteriu pentru fiecare nivel.
o Principiul univocității grupării în care unitățile taxonomice sunt subordonate
unităților de nivel superior;
o Principiul actualității incllude toate ocupațiile nou apă rute înainte de reglementarea
sistemului de clasificare;
o Principiul multilateralității folosirii sistemului în cercetare, în comparațiile
internaționale, în resursele umane sau statisticile guvernamentale.

Sursele de informare despre lumea profesiilor și ocupațiilor sunt grupate pe trei
categorii, educaționale, vocaționale și de carieră, in funcție de conținutul și scopul acestora.
o Categoriile educaționale conțin informații despre piața educațională, rețeaua de
instituții, burse etc. De exemplu: standardel e de pregătire profesională, curriculum -ul
pentru educație tehnologică, zilele porților deschise, târgurile educaționale.
o Categoriile vocaționale conțin informații despre ce este la modă sau de actualitate pe
piața muncii, despre ocupații, anunțuri despre posturi etc. De exemplu: standardele
ocupaționale, profile ocupaționale, cesetele video, târgurile de job -uri.
o Categoriile de carieră conțin informații despre adaptarea la muncă, despre teorie,
despre explorarea și planificarea propriei cariere etc. De exe mplu: materiale
publicate în ziare de carieră, materiale promoționale ale diferitelor firme, manuale de
formare și autoformare, site -uri web, fișe de post.

Toate aceste surse de informații sunt utile pentu a cunoaște lumea profesiilor și piața
muncii de a ctualitate, însă acestea transmit doar aspecte la modul general al ocupațiilor. La
vârsta adolescenței, individul, nu este destul de pregătit pentru a se informa independent din
aceste surse, astfel că, dirigintele și consilierul de carieră ajută elevul să se orienteze spre
informații și să le înțeleagă în cazul în care conținutul este mai complicat.
În stadiul explorării al individului, aceste acțiuni de informare capătă o mare importanță,
deoarece înclinațiile spre o formă de școlarizare și profesionaliza re, cât și pentru o viitoare

24
carieră, se iau în perioada adolescenței. Însă, în orientarea pentru carieră, accentul trebuie să
se deplaseze de la informativ spre formativ. Așadar, ca interesele pentru diferitele domenii
să se dezvolte optim, individul t rebuie să învețe prin acțiune. (COR, 2000 Apud Marcela
Rodica Luca, 2002, p. 80 -89)

2.5. Decizia de carieră și factorii care influențează această alegere

„Decizia de carieră reprezintă procesul care duce la selecția unei altern ative de carieră
din mulțimea de variante disponibile la un moment dat”. (Gh. Tomșa, 2011 , p. 170 )
Decizia de carieră, de fapt, reprezintă punctul final al întregului proces, prin care trece o
persoană, până la efectuarea alegerii optime identității și ex perienței de viață a individului.
Până la această decizie, este necesară o planificare și o dezvoltare a carierei ce implică
stabilirea unei serii de obiective profesionale, dar necesită și adaptarea acestora atât la
propria persoană, cât și la ofertele oc upaționale de actualitate. (Gh. Tomșa, 2011, p. 84)

Decizia de carieră cuprinde trei componente aflate într -o corelație permanentă. Aceste sunt:
1. „conținutul deciziei de carieră ” cuprinde problemele concrete cu care elevii se
confruntă: alegere unei școli sau a unui profil de studiu (real, uman etc.); alegerea
profesiei (profesor, inginer etc.); alegerea traseului educațional (liceu teoretic –
facultatea de psihologie etc.); alegerea modalităților de a -și forma pregătirea
profesională (practică, voluntaria t etc.).
2. „procesul decizional” apare în momentul în care individul trebuie să aleagă între
mai multe alternative,dar care să îndeplinească mai multe condiții: scop precis,
existența informației necesare și a momentului în care să se ia decizia, alegerea
mijloacelor adecvate, resursele utilizate sunt variate, existența unei evaluări
periodice a raportului dintre activitate și rezultat, parcurgerea unor pași sau etape.
Așadar, parcursul decizional include și el o serie de etape:
o definirea deciziei și ident ificarea alternativelor ce incude mai multe acțiuni
și operații specifice (să se conștientizeze necesitatea a luare a deciziei de
carieră; să se definească fondul problemei care impune o decizie; să se
identifice toate alternativele disponibile);
o explora rea și evaluarea alternativelor existente este etapa în care se face
selecția informațiilor referitoare la alternativele disponibile. Pentru a se face
o evaluare corectă a acestor alternative este nevoie de anumite criterii: să se

25
suprapună caracteristicil or personale; să coincidă cu așteptările individului;
să existe susținere din partea persoanelor importante; prestabilirea costurilor
și a beneficiilor referitoare la alternativele respective. De asemenea,
persoanele fac alegeri prin adoptatrea uni stil de cizional, cum ar fi: rațional
(alternativele se abordează logic și organizat); dependent (elevii se bazează
pe sprijinul și îndrumarea părinților, profesorilor și a altor persoane); evitativ
(elevii amână sau chiar evită luarea deciziei); intuitiv (fără a căuta
argumente, în luarea deciziei, elevii se bazează pe intuiții și impresii);
spontan (fără a sta prea mult pe gânduri, elevii fac alegeri sub impulsul
momentului). Aceste stiluri decizionale, enumerate anterior, sunt eficiente și
în funcție de conținu tul deciziei.
o planul de carieră este, de fapt, un plan de intervenție pentru punerea în
practică a deciziei. Acest plan are în vedere mai multe aspecte: modalitatea
prin care se va căpăta necesarul de cunoștințe și deprinderi pentru practicarea
domeniului ales; modalitatea prin care elevul va explora ofertele educaționale
și profesionale; modalitatea prin care individul se va promova proesional.
Așadar, prin planul de carieră, elevii își stabilesc scopul, obiectivele și
strategiile, pe baza cărora se ghidea ză spre implementarea deciziei legată de
carieră.
o implementarea deciziei presupune aplicarea planului stabilit, dar în același
timp și flexibilitatea adaptării la situațiile neașteptate.
o reevaluarea deciziei asigură controlarea și îmbunătățirea procesului
decizional. Prin acest proces se identifică punctele tari ale deciziei, dar se
permite și rectificarea problemelor apărute în desfășurarea actului decozional.
3. „contextul deciziei de carieră” include factorii interni și externi care influențează
atât proce sul, cât și conținutul deciziei. Despre acești factori voi vorbi pe larg mai
jos.

Factorii interni influențează, pozitiv sau negativ, alegerea traseului educațional și
profesional, referindu -se la următoarele caracteristici și condiții ale individului (G.L emeni și
M.Miclea, 2008, p. 170 -183):
a) Cunoașterea de sine cuprinde valorile, interesele, caracteristicile și deprinderile
personalității unui individ și constituie un reper important în alegerea unei cariere.
Deciziile de carieră se iau mult mai ușor dacă aceste cunoștințe despre sine sunt clare

26
și bine structurate. În cazul în care apare subestimarea sau supraestimarea propriilor
deprinderi, atunci se iau decizii inadecvate performanței sau stimei de sine.
b) Cunoașterea alternativelor educaționale și ocupați onale presupune explorarea, de
către elevi, a informațiilor diversificate și relativ complete despre variantele pe care
le au în vedere. Din păcate, adolescenții prezintă lacune în acest domeniu, fapt ce
duce la apariția următoarelor obstacole și bariere î n a lua decizii adecvate:
o Miturile despre carieră includ certitudinile iraționale despre carieră (elevul
pleacă de la ideea că există o singură carieră potrivită lui; crede că succesul
unei cariere depinde doar de cunoștințele academice și numeroasele dipl ome;
are teama că dacă și -a ales deja o carieră nu se mai pot reorienta; consideră că
trebuie să aleagă între carieră și familie; are impresia că intuiția îi va spune ce
meserie i se potrivește etc.)
o Stereotipurile profesionale se referă la prejudecățile d espre o anumită
ocupație și despre potrivirea acesteia cu o anumită persoană. Aceste idei
limitează elevii în a explora și în a -și exprima interesul pentru anumite
domenii. Stereotipurile apar de timpuriu și pot fi de gen (elevul asociază
femeile cu domeni ul umanist, iar bărbații cu cel realist) sau legate de școli și
profesii (se consideră că anumite școli sunt destinate doar pentru copiii de
bani gata; a lucra în IT înseamnă să câștigi mulți bani etc.)
c) Abilitățile decizionale cuprind strategiile necesare în depășirea obstacolelor de
carieră, dar și în selectarea variantei optime. Acestea sunt:
o Capacitatea de a defini clar problema de carieră;
o Capacitatea de a găsi compatibilitate între cunoașterea de sine și cunoașterea
ofertelor educaționale și profesiona le;
o Capacitatea de a examina variantele alese și încrederea în propriile abilități,
necesare în alegerea optimă prntru sine;
o Abilitatea de a dezvolta și urma un plan în vederea luării deciziei.
Abilitățile decizionale se deprind și se dezvoltă prin exerci țiu. (G h.Tomșa, 2011,
p. 170 -178)

Factorii externi care influențează decizia de carieră cuprind evenimentele din exterior care
influențează alegerea elevilor legată de carieră. (G.Lemeni și M.Miclea, 2008, p. 170 -183)

27
Cei mai importanți sunt:
a) Părinții sau familia exercită o puternică influență asupra comportamentelor
copiilor, dar și în decizia de carieră. Această influență nu întotdeauna constituie
un avantaj pentru copilul, deoarece părinții au tendința să -l îndrume spre studii
sau domenii profesionale în care acesta nu are nici abilitățile și nici pregătirea
necesară. Însă, privind aspectele pozitive, părinții pot ușura decizia de carieră a
copilului prin: acordarea unui suport în procesul decizional, dar și a feedback –
ului legat de alternativele de ca rieră; a accepta opțiunile preferate de copii;
oferirea modelelor pozitive legate de alegerea carierei.
b) Modelele de carieră pentru elevi pot fi persoanele din anturajul lor, familie sau
prin intermediul mass -media. Influența acestor modele se realizează pr in oferirea
de informații, dar și prin modelarea comportamentului decizional al elevilor. Cei
care au parte de modele de carieră pozitive se maturizează profesional prin faptul
că: se preocupă activ de alegerea carierei; au curaj să își aleagă singuri deci ziile;
în privința alternativelor alese sunt mult mai maleabili.
c) Grupul de prieteni, prin presiunea acesuia și prin expunerea adolescentului la
valorile grupului, poate influența decizia de carieră prin menținerea ideilor
eronate legate de ocupații.
d) Stuctu ra oportunităților cuprinde posibilitățile financiare și materiale, resursele
informaționale și de formare, activitățile de învățare, toate acestea, favorizând
sau împiedicând procesul de dezvoltare al elevilor. Factorii limitatori ai accesului
la aceste o portunități se leagă de: statutul socio -economic (elevii care provin din
medii defaforizate au tendința de a întrerupe școala și de a alege profesii care nu
impun o pregătire de lungă durată); dizabilitățile fizice sau psihice (elevii care
prezintă dezabil ități au nevoie de facilitarea accesului la aceste oportunități);
genul copiilor (sunt orientați, de timpuriu, spre activități tipic feminine – jocul cu
păpușile – și tipic masculine – jocul cu mașinuțele -, astfel că și în alegerea
domeniilor profesionale sun t încurajați să o facă tot în funcție de gen ).(Gh.
Tomșa, 2011, p. 90 -92)

28

CAPITOLUL III.
CONȚINUTUL ȘI METODOLOGIA ÎN EDUCAȚIA PENTRU CARIERĂ

3.1. Ce înseamnă educație pentru carieră ?
3.2. Metodele de grup specifice Educației pentru carieră
3.3. Importanța autocu noașterii și a sistemului motivational în Educația pentru carieră.

Cariera reprezintă o “hartă” pe baza căreia individual se dezvoltă prin învățare și
muncă. Astfel că, orintarea în carieră, nu se rezumă doar la asistarea momentelor de alegere
a carierei, ci ajută individual să -și dezvolte abilitățile necesare pentru a -și construi cariera
dorită. De asemenea, cariera profesională presupune și fenomene precum reorientările
ocupaționale, retragerea voluntară sau chiar involuntară de pe piața forței de muncă pentru
perfecționare, actualizarea cunoștințelor etc.

3.1. Ce înseamnă educație pentru carieră ?

“Educația pentru carieră vizează dezvoltarea personală și înzestrarea elevilor cu
cunoștințele și abilitățile necesare pentru managementul propriului traseu educ ational”. (G.
Lemeni, 2008, p. 11). Adică, reprezintă un proces de intervenție cu scopul de a facilita,
elevilor, luarea unei decizii de carieră.
Pe lângă acest proces de intervenție, educația pentru carieră, îndeamnă elevul spre
autocunoaștere și spre inv estigarea oportunităților educaționale și profesionale. Prin
programele de educație pentru carieră elevii au ocazia să își formeze abilități și competențe
în domeniile următoare: autocunoaștere și dezvoltare personală (elevii își dezvoltă abilități
de auto evaluare a propriei persoane, dar și abilități de autoreglare emoțională în diferitele
situații legate de viață); relaționare interpersonală (abilități de comunicare asertivă cu
ajutorul cărora exprimarea din cadrul relațiilor interumane, va crește într -un mod pozitiv);
managementul informației și al învățării (elevii capătă abilități de informare ce va duce la
performanța învățării, dar și la eficientizarea procesului de a lua decizii și a rezolva
problem); planificarea carierei (abilități de realizare a u nui plan realist de carieră și de a -l
adapta la piața muncii); educație antreprenori ală (elevii au ocazia să -și formeze competențe

29
de analiză a oportunităților de afaceri); managementul stilului de viață (prin aceste abilități
elevii își îmbunătățesc calit atea vieții psihice, fizice, sociale și profesionale). (G.Lemeni,
2008, p. 11)
Abilitățile și competențele enumerate mai sus, le permit elevilor să își controleze
activ propria carieră, dar să se și adapteze la un sistem educational și professional aflat î n
continua schimbare.

În țara noastră, educația pentru carieră ajută la depășirea limitărilor ce au blocat accesul
elevilor la acest tip de suport. Aceste limitari sunt:
o Metodologică – orientarea este necesară în momentul când elevii ajung în anii
termina li ai unui ciclu școlar; aceștia erau nevoiți să facă alegeri rapid și fără a avea
necesarul de abilități decizionale. Educația de carieră pregătesc elevii în acest sens.
o De conceptualizare – pentru că orientarea trebuie realizată de persoane specializate,
Centrele de Asistență Psihopedagogică au trebuit să -și ia atribuțiile de consiliere în
carieră.
o De competență – educația pentru carieră diferă de consilierea carierei prin faptul că
este un demers educational, fiind necesară formarea profesorilor în acest d omeniu.
(G. Lemeni, 2008, p. 13)

3.2. Metodele de grup specifice Educației pentru carieră

Metodele de grup, utilizate în educația pentru carieră, sunt preluate și din practica
educațională și din practica de consiliere și orientare. Acestea sunt de mai mult e feluri:
o Vizitele în întreprinderi permit elevilor accesul la informațiile legate de: structura de
organizare a unei îtreprinderi, sarcini de lucru, domeniul de ocupație etc.
o Ziua porților deschise presupune vizitele organizate de diferite firme, care îș i expun
produsele oferite, serviciile, angajații etc. În acest fel, elevii pot cunoaște mediul de
lucru al angajaților din diferite instituții.
o Zilele carierei se organizează în școli sub forma unor întâlniri cu reprezentați ai unor
instituții, cu scopul d e a le prezenta elevilor informații despre cariera lor și despre
locul de muncă în care activează.

30
o Vizionarea unor filme pe tema carierei –elevilor li se prezintă filme cu diferite
profesii și cu diferite abordări pe această tematică, iar la final aceștia analizează în
grup situațiile observate.
o Participarea la târguri, seminarii sau expoziții, le stârnesc elevilor interesul față de
domeniile prezentate, dar îi familiarizează și cu termenii de specialitate din diferitele
domenii.
o Participarea la târgurile cu locuri de muncă , le oferă elevilor oportunitatea de a
observa care sunt meseriile cele mai solicitate, ce locuri de muncă sunt cele mai
căuate pe piața muncii; le oferă oportunitatea de a descoperi cerințele angajatorilor
legate de pregătirea profesiona lă, experiența profesională, calificare etc.; dar le
permite acestora chiar să și participle la diferite seminarii.
o Materialele de promovare profesională, precum CV -ul, scrisoarea de intenție sau
cartea de vizită, le permit elevilor să -și dezvolte anumite deprinderi cu ajutorul
cărora își pot prezenta aptitudinilie personale și profesionale.

3.3. Importanța autocunoașterii și a sistemului motivational în Educația pentru
carieră.

“Autocunoașterea este principala abilitate în dezvoltarea abilității de planifica re a
carierei e levilor”. ( Domi nica Petrovai, 2012, p. 24)
Autocunoașterea are ca obiectv dezvoltarea abilităților de autoevaluare a propriei
persoane și autoreglare emoțională în diferitele situații legate de carieră și de viață. Acest
concept face referi re la procesul de examinare a propriilor caracteristici cum ar fi: imaginea
de sine, abilitățile, aptitudinile, emoțiile, mecanisme de apărare și adaptare, sistemul
motivational, autoeficacitatea etc., toate acestea conturând imaginea de sine a individului .
(Gh.Tomșa, 2011, p. 31)

Imaginea de sine este reprezentarea mintală a propriei personae despre
caracteristicile fizice, sociale, emoționale, spirituale, cognitive, cu ajutorul cărora individul
își adaptează comportamentul în societate. Dacă o persoană a re caracteristici precise și
convingeri realiste despre sine, atunci funcționarea sa în societate va fi mult mai bună.
Imaginea de sine cuprinde trei componente:

31
a) Eul actual -perceperea caracteristicilor proprii (fizice, sociale, emoționale, spiritual,
cognitive), de către individ, la un moment dat. El se împarte în cinci dimensiuni:
 Eul fizic , felul in care individul își percepe propria imagine corporală;
 Eul cognitiv , felul în care individul își percepe propriul fel de gândire, memorare și
operare;
 Eul e moțional , felul în care individul își percepe propriile afecte;
 Eul social , felul în care individul are impresia că este perceput de cei din jur;
 Eul spiritual cuprinde valorile unei personae, în funcție de care își ghidează deciziile
în viață.
b) Eul ideal –reprezintă nivelul de aspirație al unui individ, la care și -ar dori să ajungă în
viitor. Pentru a evita frustrarea, deprimarea sau neplăcerea față de propria persoană,
individul trebuie să -și cunoască propriile calități și defecte, acestă cunoaștere adecva tă îl
ajută să -și fixeze scopuri care pot fi atinse.
c) Eul viitor –prin acest mod individul își reprezintă ceea ce vrea să devină în viitor. Aici
sunt incluse scopurile și aspirațiile individului, care acționează ca factor motivant în
comportamentul persoane i. De asemenea, individul poate include în eul viitor și
caracteristici negative care provoacă teamă. Așadar, în perioada formării personalității,
elevii au nevoie de ajutor pentru a -și trasa un eu viitor bazat pe aptitudinile și resursele
de care dispun. (Gh. T omșa, 2011, p. 32 -33)

Stima de sine exprimă măsura evaluativă a imaginii de sine, mai clar, capacitatea
individului de a gândi și de a se simți într -o poziție pozitivă cu sinele. Stima de sine pozitivă
și pragmatic ajută individual să facă față pres iunii grupuilui și să ia decizii responsabile.
Aceasta se dezvoltă din experiențele pe care copilul le are și din acțiunile la care el participă
sau pe care le realizează.
Astfel că, atitudinile părinților, prietenilor, profesorilor, colegilor, precum și
succesele, eșecurile și recțiile copilului față de ele, toate acestea contribuie la definirea
imaginii de sine. Aprecierile și criticile făcute copilului sunt interiorizate de către acesta,
fapt ce duce la o stimă de sine ridicată sau scăzută. Dacă individ ul are încredere în forțele
sale proprii și își recunoaște valorile intrinseci, atunci, stima de sine va fi ridicată. În cazul
în care părinții sau educatorii nu realizează corect diferența între comportamentul adecvat
sau inadecvat și persoană, atunci, st ima de sine a copilului va fi una scăzută, deoarece
ajunge să se învinovățească pentru faptul că nu -i poate mulțumi pe parinți sau profesori.

32
Așadar, modelele impuse copilului sau cele pe care si le propune el însuși trebuie să
fie conform abilităților sal e. (Gh.Tomșa, 2011, p. 33 -34)

În alegerea carierei cele mai importante informații despre sine sunt aptitudinile,
valorile, personalitatea, interesele și motivațiile.

Motivația cuprinde procesele emoționale și cognitive care declanșează și susțin
comporta mentele și activitățile unui individ. Este un factor principal care influențează
performanța, deoarece determină momentul începerii unei activități și durata realizării sau
abandonării acesteia.
Comportamentele sunt declanșate și susținute de diferite tip uri de motivație. Acestea sunt:
a. Nevoia de funcționare psihică și fizică în echilibru;
b. Nevoia individului de a se adapta la mediu: nevoia de exprimare, de relaționare etc.;
c. Nevoia de a se dezvolta în plan personal: nevoia de autonomie, nevoia de
cunoaștere, nevoia de competență etc. ( Gh.Tomșa, 2011, p. 39)
Sistemul motivational cuprinde mai multe faze (declanșarea, direcționarea, susținerea,
abandonarea) care la rândul lor includ factori individuali și factori contextuali, declanșând
apropierea sau evitarea unei anumite activități.
După cum am spus mai înainte, motivația este un factor important al performanței,
astfel, relația motivație -performanță este de dependență. Există trei situații care explică
foarte clar importanța nivelului de implicare a motivație i în performanță. Dacă intensitatea
motivației este scăzută , apare starea de relaxare față de activitate, aducând performanțe
scăzute. Dacă intensitatea este ridicată, elevul își va focaliza atenția doar pe dorința de a
obține performanțe înalte, nu și pe sarcină; în acest caz performanțele nu vor fi în raport cu
posibilitățile sale. Dacă intensitatea este moderată, elevul va reuși să -și utilizeze eficient
cunoștințele și abilitățile în rezolvarea sarcinii, obținând performanța. ( Gh.Tomșa, 2011, p.
40-41)
În acest sens, este necesară o optimizare motivațională a elevilor prin două categorii de
strategii:
1. Strategii de optimizare cu rol în declanșarea activității. Se folosesc doar în situația
în care elevii sunt submotivați, evită sarcinile și nu se pot concen tra.
2. Strategii de susținere motivațională. Acestea se folosesc în cazul elevilor care au o
motivație relativ ridicată, dar întâmpină stări motivaționale conflictuale sau dileme
decizionale. ( Gh.Tomșa, 2011, p. 41 -42)

33

Interesele exprimă preferințele unei p ersonae față de diverse domenii de activitate sau
de cunoștințe. Ele reprezintă factorii motivaționali în alegerea unei cariere, dar determină și
gradul de performanță, realizat de persoană, în activitățile desfășurate. (G.Lem eni și
M.Miclea, 2008, p. 144 )
Holland (1979), propune un model de grupare și identificare a tipurilor de interese.
Acestea sunt de șase feluri, în funcție de domeniul de activitate preferat de individ:
 Interesele de tip conventional (C) – “activități care necesită manipularea sistema tică
și ordonată a unor date sau obiecte într -un cadru bine organizat”.
 Interesele realiste (R) – “activități care presupun manipularea unor obiecte, mșini și
instrumente”.
 Interesele artistice (A) – “activități care presupun o rezolvare creative ce oferă
posibilitatea de autoexpresie: picture, design, poezie, muzică”.
 Interesele sociale (S) – “activități care necesită relaționare interpersonală: pedagod,
psiholog”.
 Interesele antreprenoriale (E) – “activități care permit initiative și posibilitate de
cordo nare a propriei activități sau a activității unui g rup”. ( G.Lem eni și M.Miclea,
2008, p. 146)
În luarea deciziei trebuie să existe o suprapunere între interesele individului și specificul
mediului școlar sau professional. Interesele se identifică pe baza u nor indicatori calitativi
(concentrarea din timpul realizării activității, plăcerea de a realiza activitatea, dorința de a se
întoarce la o anumită activitate, atitudinea activă în realizarea activității) și cantitativi
(realizarea unei anumite activități și în timpul liber, manifestarea preferinței pe o perioadă
de timp îndelungată, stimularea necesară pentru declanșarea activității, persistența în
activit ate). ( G.Le meni și M.Miclea, 2008 , p. 147)

Valorile constituie convingerile unui individ, considerate ca fiind importante pentru
viață, relațiile interpersonale și muncă. La fel ca și interesele, valorile sunt importante și
necesare în alegerea carierei. Ele pot fi valori extrinseci (motivează comportamentul
persoanei prin recompensele obținute în urma re alizării unei activități: statut, securitate,
avantaje financiare etc.) și valori intrinseci (convingeri care motivează comportamentul:
autonomie, exprimarea creativității etc.). Valorile se finalizează în cerințe față de mediile de
activitate, iar alegere a unei cariere presupune fixarea unui anumit stil de viață aferent unei

34
cariere. Adică, în funcție de profesia dorită de individ, acesta, trebuie să accepte și anumite
prevederi specifice profesiei; însă preferința unui stil de viață poate influența aleger ea
carierei. ( G.Lemeni și M.Miclea, 2008 , p. 149 -151)
Așadar, valorile influențează în mod direct decizia de carieră (elevii vor alege un
mediu profesional sau educational care să le promoveze valorile personale), adaptarea la
mediul educational sau profes sional (elevii se adaptează mult mai ușor la mediile care
concordă cu valorile proprii), satisfacțiile educaționale sau profesionale (elevii vor fi mult
mai satisfăcuți în activitățile realizate, dacă există o concordanță între valorile personale și
medi ul în care activează). ( G.Lem eni și M.Miclea, 2008, p. 152)

“Aptitudinile reprezintă potențialul unei persoane de a învăța și a obține
performanță într-un anumit domeniu” ( G.Leme ni și M.Miclea, 2008, p. 152). Astfel, prin
aptitudini elevul poate dezvolta a bilități, iar prin exersare abilitățile devin depri nderi. Pentru
că aptitudinile constituie un element important al autococunoașterii, alături de aspectele
motivaționale, asigură per formanța în muncă și educație.

Personalitatea și caracteristicile acestei a constituie modalități de afectivitate,
comportament, relaționare și gândire, maniestate de o persoană. Holland susține că
personalitatea omului este data de practicarea unei profesii care favorizează această
manifestare, iar reprezentările diverselor ocu pații au loc în funcție de înclinațiile acestuia.
(G.Leme ni și M.Miclea, 2008, p. 155 ; M.R.Luca, 2002 , p. 20)
Relația dintre caracteristicile personalității și carieră trebuie să țină cont de mai multe
aspect: importanța caracteristicilor de personalitat e în selectarea mediului de muncă, luarea
în considerare a contextului în identificarea caracteristicilor de personalitate, convergența
caracteristicilor personale va ușura alegerea cari erei. ( G.Le meni și M.Miclea, 2008 , p. 155)

35

PARTEA A DOUA

CAPITOLUL IV
INVESTIGAREA ASPECTELOR MOTIVAȚIONALE ȘI A FACTORILOR CARE
DETERMINĂ ALEGEREA CARIEREI ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR.

4.1. Problematica cercetării și operaționalizarea conceptelor.

Am ales să studiez această temă, și anume „Motivele adolescenți lor și factorii care
determină alegerea unei cariere” , deoarece mi se pare interesant felul în care adolescentul
reușește să se motiveze pe sine, să -și găsească timpul, resursele și motivele pentru a face
alegerea potrivită a profesiei. Consider că relația dintre motivație și alegerea carierei este
una de interdependență, deoarece scopul nu poate fi atins fără un imbold.
De aceea, prin acestă cercetare urmăresc identificarea aspectelor motivaționale la
elevul adolescent în alegerea carierei, dar și ce anum e influențează această alegere. De
asemenea, cercetarea își propune să investigheze barierele ce pot apărea în procesul
decizional, propunând modalități de soluționare. Un alt motiv pentru care am ales această
temă este reprezentat de curiozitatea de a afl a gradul de implicare al elevului în tot acest
proces de orientare școlară și profesională, deoarece acest proces se desfășoară atât asupra
elevului, cât și în folosul lui, el însuși reprezentând cel mai important factor în alegerea
carierei.
În elaborarea lucrării, prima parte cuprinde cadrul teoretic, iar cea de a doua parte
face referire la metodele și instrumentele folosite în investi garea factorilor și aspectelor
motivaționale implicate în alegerea carierei la elevul adolescent.

36
4.2. Coordonatele cercetării.

Cercertarea este una calitativă propunându -și să verifice ioptezele specifice legate
de influențele asupra deciziei de carieră la adolescent, motivele acestuia în alegerea optimă,
dar și determinarea eventualelor obstacole ce pot interveni în actul decizional.

Obiectivele cercetării:

O.1. Identificarea influențelor implicate în decizia de carieră la adolescent.
O.2. Identificarea unor aspecte motivaționale în alegerea carierei optime pentru
adolescenții participanți la cercetare
O.3. Invest igarea obstacolelor existente în procesul decizional, precum și identificarea
modalitățil or de soluționare ale acestora.

Ipotezele cercetării:

I.1 Se pr esupune că părinții, mass -media , dar și stereotipurile profesionale (legate de gen,
mediu de p rovenien ță sau profesii) influențează decizia de carieră a elevilor adolescenți.

I.2. Se presupune că interesele pentru un anumit domeniu și aptitudinile elevilor adolescenți
reprezintă aspecte motivaționale în alegerea carierei potrivite.

I.3. Se presupune că l ipsa locurilor de muncă , a posibilităților financiare , lipsa unor
abilități , precum și neexplorarea alternativelor educaționale și profesionale provoacă
blocaje în luarea deciziei de carier ă în rândul elevilor adolescenți.

I.4. Se presupune că modalitatea de soluționare a obstacolelor existente în procesul
decizional legat de carieră, la elevii adolescenți, este consilierea și orientarea școlară și
profesională.

37
CAPITOLUL V
METODOLOGIA CERCETĂRII

În acest capitol se pune accent pe descrierea lotului de participanți și pe metodele și
instrumentele folosite în demersul investigativ.

5.1. Design -ul cercetării

Investigația problematicii enunțată de temă a fost realizată pe un lot de 33 de subiecți
cu vârste cuprinse între 17 și 18 ani. –gr. eterogen
Prin intermediul metodelor de cercetare și a instrumentelor aferente aplicate (anchetă
pe baza chestionarului și studiu de caz) se urmărește investigarea atât a motivelor, cât și a
factorilor care influențează al egerea carierei la adolescenți.

5.2. Metod ele și instrumentele utilizate în cercetarea de față.

În realizarea cercetării propriu -zise, din metodologia psihopedagogică, se vor folosi
următoarele metode:
 Metoda anchetei bazată pe chestionar – pe baza acestei metode, cu ajutorul
chestionarelor aplic ate, se urmărește investigarea motivelor și a influențelor
în alegerea carierei în rândul elevilor adolescenți, precum și blocajele
întâmpinate de către aceștia în procesul decizional. Am folosit două
chestionare: chestionar de interese profesionale și chestionar privind
motivațiile și factorii care determină alegerea carierei.
 Metoda studiului de caz este centrată pe situația reală de viață, fiind supuși
investigării 2 elevi adolescenți (două fete de aceeași vârstă) cu scopul
identificării blocajelor întâ mpinate în procesul de luare a deciziei în ceea ce
privește cariera. De asemenea, analiza studiului a fost efectuată, ținându -se
cont de variabilele cercetării (gen, vârstă, mediu de proveniență) care au
ajutat la diferențierea sau asemănarea aspectelor m otivaționale și a factorilor
care determină alegerea unei cariere.

38
CAPITOLUL VI
PARAMETRII DE ANALIZĂ PRIVIND ASPECTELE MOTIVAȚIONAL E
ȘI FACTORII CARE DETERMINĂ ALEGEREA CARIEREI
ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR

Capitolul de față conține analiza și interpret area datelor din cadrul cercetării
pedagogice propuse. Se dorește verificarea ipotezelor cercetării, validarea sau invalidarea
acestora, pe baza analizării rezultatelor obținute prin intermediul metodelor și instrumentelor
precizate anterior, dar și cu aju torul interpretării statistice a acestora.
S-au folosit două metode: anchetă pe bază de chestionar și studiul de caz.
Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 33 de subiecți (cu vârste cuprinse între 17 și 19 ani),
iar doi dintre aceștia (două fete, una d in mediul urban, iar una din mediul rural) i -am ales
pentru analiză de caz cu scopul de a ilustra influența mediului de proveniență în ceea ce
privește aspectele motivaționale și factorii care determină alegerea carierei.

6.1. Analiza și interpretarea da telor investigației pe itemii de la chestionar.

Chestionarul și -a propus, prin itemii săi, să investigheze opinii, atitudini, dar și
comportamente cu privire la aspectele motivaționale și factorii care determină sau
influențează alegerea carierei.

Date d e identi ficare. Descrierea lotului de su biecți:

Subiecții care au fost supuși investigației, prin intermediul chestionarului, au fost
aleși random în număr de 33, aceș tia neconstituind un grup omogen . Singurul predmet
comun subiecților este că toți sunt e levi adolescenți din clasele liceale, a XI -a și a XII -a. Pe
baza analizei statistice, am interpretat mediul de proveniență, clasa, vârsta și genul astfel:
 Mediului urban aparțin : 3 băieți de 17 ani și 2 băieți de 18 ani care sunt clasa a XI -a; 4
băieți și 6 fete de 18 ani și 2 băieți și 2 fete de 19 ani care sunt clasa a XII -a; în total
sunt 19 elevi adolescenți, 11 băieți și 8 fete, care aparțin mediului urban.

39
 Mediului rural aparțin : un băiat de 17 ani și 2 fete de 18 ani care sunt clasa a XI -a; 2
băieți și 5 fete de 18 ani și 2 băieți și 2 fete de 19 ani care sunt clasa a XII -a; în total
sunt 14 elevi adolescenți, 5 băieți și 9 fete , care aparțin mediului rural. –reprezentarea
pe medii de prov.

Elevii de clasa a XI -a aparținători mediului de provenien ță rural și urban

Grafic 1. Grafic 1.1.

40
 Conform graficului 1, d in clasa a XI -a au participat 3 băieți de 17 ani și 2 băieți de
18 ani, aparținători mediului urban; conform graficului1.1., un băiat de 1 7 ani și 2
fete de 18 ani aparțin mediului rural.

Elevii de clasa aXII -a aparținători mediului de proveniență urban și rural

Grafic 1.2. Grafic 1.3.

41
 Conform graficului 1.2., d in clasa a XII-a au participat 4 băieți și 6 fet e în vârstă de
18 ani și 2 băieți și 2 fete în vârstă de 19 ani, aparținători mediului urban; conform
graficului 1.3. au participat 2 băieți și 5 fete în vârstă de 18 ani și 2 băieți și 2 fete în
vârstă de 19 ani, aparținători mediului rural.

Repart izarea subiecților pe medii de proveniență

Grafic 1.4.

 Așadar, conform graficului 1.4., aparținătorii mediului urban sunt în procent de
57.6%, adică 11 băieți și 8 fete, iar aparținătorii mediului rural sunt în procent de
42.4%, adică 5 băieți și 9 fete .

42
Analizarea și interpretarea itemilor din chestionar.

Item 1. Profilul de studiu.
Din totalul de respondenți, în procent de 66.67% studiază profilul real, iar în procent
de 33.33% studiază profilul uman. Acest procentaj a fost obținut cu ajutorul an alizei
statistice și este reprezentat de graficul 2.1.

Grafic 2.1.

De asemenea, profilul liceal al respondenților l -am analizat și interpretat și în funcție
de variabilele de gen și de mediu de pr oveniență. Astfel, REALUL este studiat de 9 băieți și
5 fete, aparținători ai mediului urban și de 4 băieți și 4 fete, aparținători ai mediului rural.
Profilul UMAN este studiat de 2 băieți și 3 fete, aparținători ai mediului urban și de un băiat
și 5 fete , aparținători ai mediului rural. Astfel:
 în mediul urban, REALUL a fost ales de băieți în procent de 64.3%, iar de fete în
procent de 35.7%. În mediul rural, REALUL a fost ales în procent de 50% și de băieți și
de fete. Acest rezultat a fost obținut cu a jutorul analizării și interpretării graficului 2.2.
 În mediul urban, UMANUL a fost ales în procent de 40% de băieți, iar de fete în procent
de 60%. În mediul rural, UMANUL a fost ales de băieți în procent de 16.7%, iar de fete
în procent de 83.3%. Acest re zultat a fost obținut cu ajutorul analizării și interpretării
graficului 2.3.

43

Repartizarea profilului de studiu pe gen și mediul de proveniență al subiecților

Grafic 2.2.

Grafic 2.3.

44
Așadar, în procent de 81.3% băieții au ales REALUL , iar în procent de 18.7% au
ales UMANUL . În procent de 52.9% fetele au ales REALUL , iar în procent de 47.1% au
ales UMANUL.
Astfel, ipoteza numărul 1 conform căreia părinții, mass -media și stereotipurile
profesionale (legate de gen, mediu de proveniență sau profesii) influențează decizia de
carieră se validează parțial, deoarece din 16 băieți, 13 au ales profilul real și 3 au ales
profilul uman, iar din 17 fete, 9 au ales realul și 8 umanul. Se pare că băieții se identifică cu
profilul real, iar fetele sunt împărțite aproximativ în mod egal între real și uman. În general,
de timpuriu, copiii sunt orientați spre activități tipic feminine (jocul cu păpușile) și tipic
masculine (jocul cu mașinil e), astfel și în alegerea domeniilor profesionale sunt încurajați să
o facă tot în funcție de gen. Analiza statistică a acestui item demonstrează printr -un procent
semnificativ, de 81.3%, că băieții și -au ales profilul în funcție de gen, iar fetele
demonst rează contrarul printr -un procent puțin peste medie, de 52.9%, că nu în funcție de
gen se face alegerea profesională, ci alte criterii sunt mai importante în orientarea
vocațională.

Item 2. Motivele pentru care elevii au ales să se înscrie la prof ilul li ceal pe care -l
studiază.
La acest item elevilor li s -au cerut să aleagă două dintre variantele de răspuns,
motivele fiind alese astfel: media de admitere a fost o limitare ales de 3 respondenți din
numărul total de 33; îmi plac materiile studiate ales de 2 5 de respondenți din numărul total;
pentru a -mi dezvolta o carieră în acest domeniu ales de 29 de respondenți din numărul total;
așa m -au îndemnat părinții ales de 9 respondenți din numărul total de 33. Așadar, procentul
pe motive (pe caz) s -a dublat.
Se pare că motivul principal pentru care elevii aleg să se înscrie la un anumit profil
liceal este reprezentat de interesul pentru domeniul respectiv. Într -un procent semnificativ,
de 87.9%, elevii au spus că și -au ales respectivul profil liceal pe motivul că vor să -și
dezvolte o carieră în acel domeniu, iar pe locul doi, într -un procent de 75.8%, aceștia au
spus că le plac materiile studiate. Pe locul trei, într -un procent de 27.3%, elevii au spus că
părinții i -au îndemnat să se înscrie la profilul respectiv, iar într -un procent de 9.1%, aceștia
au afirmat că media de admitere nu le -au permis să se înscrie la un alt profil. Așadar, ipoteza
numărul 2, conform căreia interesele pentru un anumit domeniu și abilitățile personale
reprezintă aspecte motivaționale în alegerea carierei potrivite, se validează parțial,
deoarece 87.9% au afirmat că profilul liceal l -au ales pentru a -și dezvolta o carieră în

45
domeniu, adică acest motiv a fost ales de 29 de respondenți din totalul de 33. Această
interpretare a fost posibilă cu ajutorul analizării tabelului 1.

Tabel 1. Motivele pentru care elevii au ales profilul liceal pe care îl studiază
De ce ai ales acest profil liceal? Responses Percent of
Cases N Percent
MEDIA A FOST O
LIMITARE 3 4,5 9,1
IMI PLAC MATERIILE
STUD IATE 25 37,9 75,8
PENTRU A -MI
DEZVOLTA O
CARIERA IN ACEST
DOMENIU 29 43,9 87,9
ASA M -AU INDEMNAT
PARINTII 9 13,6 27,3
Total 66 100,0 200,0

Item 3. Principalele motive pentru care ceilalți elevi NU aleg să studieze profilul pe
care l -ai ales tu.
Conf orm graficului 3, d in totalul de 33 de respondenți, 22 studiază profilul real, iar 11
profilul uman.
Astfel, la prezentul item, cei de la real au invocat următoarele motive pentru care
ceilalți elevi aleg alt profil și nu realul:
 Cei mai mulți au spus că nu preferă științele exacte și că au înclinație spre alte
domenii;
 Tot într -un număr mare au afirmat că ceilalți elevi consideră realul ca fiind un profil
dificil;
 Într-un număr mic, aceștia au afirmat că media nu le -a permis să intre la real sau că
părinț ii nu au fost de acord să -și lase copiii să se înscrie la acest profil;
 Într-un număr nesemnificativ, aceștia au spus că ceilalți elevi nu vin la real pentru
că, citez, sunt niște tocilari.
Cei de la uman au invocat următoarele motive pentru care ceilalți elevi aleg alt profil
și nu umanul:

46
 Cei mai mulți au afirmat că ceilalți elevi nu au înclinații către acest domeniu și că
vor să fugă de materiile umaniste pentru că nu au capacitatea de a vorbi liber în
public sau de a dezvolta idei filosofice;
 Tot într -un număr mare, au afirmat că ceilalți elevi au alte planuri de viitor și că au
înclinații spre materiile exacte, adică alte domenii;
 Cei mai puțini au spus că media de admitere la acest profil ar fi putut fi o limitare
sau, citez, aceștia nu sunt capabili s ă tocească.

Grafic 3.

Așad ar, analizând cele spuse anterior , am constatat că acest item completează și totodată
întărește validitatea rezultatelor de la itemul 2, deoarece majoritatea, din numărul total de
respondenți, au invocat că principalele m otive în orientarea profesio nală sunt legate de
interesele și aptitudinile fiecăruia. Astfel, ipoteza numărul 2, conform căreia interesele
pentru un anumit domeniu și aptitudinile personale reprezintă aspecte motivaționale în
alegerea carierei potrivite, este validată complet.

47
Item 4. Mă surarea deciziei în privința unei cariere.
La întrebarea, „În ce măsură ești hotărât/ă în privința unei cariere?”, elevii adolescenți au
răspuns astfel: 15 respondenți din totalul de 33 de chestionați au afirmat că în fo arte mare
măsură; 8 au afirmat în mare măsură; 7 au răspuns așa și așa; 2 au spus că în foarte mică
măsură; iar unul singur este nehotărât, afirmând în foarte mică măsură. (tebel 2)

Tabel 2. Hotararea pentru o cariera

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 15 45,5 45,5 45,5
IN MARE MASURA 8 24,2 24,2 69,7
ASA SI ASA 7 21,2 21,2 90,9
ÎN MICĂ MĂSURĂ 2 6,1 6,1 97,0
ÎN FOARTE MICĂ
MĂSURĂ 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

Histograma 1

Conform date lor obținute și interpretate cu ajutorul histogramei 1, se poate observa
că în privința unei cariere, elevii adolescenți sunt hotărâți într -un procent de 45.5% în foarte
mare măsură, și în procent de 24.2% în mare măsură. Îngrijorător este faptul că la o

48
diferență mică de procente, elevii au afirmat că sunt hotărâți așa și așa, într-un procent de
21.2%. Un lucru bun este faptul că doar 6.1% au spus în mică măsură, iar într -un procent de
3% au spus în foarte mică măsură.
Așadar, î n ceea ce privește hotărâre a pentru carieră în rândul elevilor adolescenți,
media măsurării este de 1.97. De asemenea, într -un număr semnificativ, de 23, elevii se pare
că sunt hotărâți în ceea ce privește alegerea carierei, iar 7 dintre aceștia s -au gândit la o
posibilă alegere. Do ar 3 din totalul de respondenți sunt nehotărâți în privința carierei. Acest
lucru denotă faptul că aceștia au nevoie de o orientare educațională și profesională.

Item 5. Importanța posibililor factori care pot determina decizia de carieră.
Acest item a f ost construit pe 4 scale ( foarte important, important, puțin important,
lipsit de importanță ), deoarece am vrut să descopăr gradul de semnificație pe care elevii îl
acordă contribuției respective în decizia de carieră: semnificație puternică ( foarte import ant,
important ), semnificație slabă ( puțin important, lipsit de importanță ).

Item 5.1. „Importanța consilierului școlar în decizia de carieră”
La această afirmație cei mai mulți, în număr de 10 respondenți, au afirmat că în
decizia de carieră, consilieru l școlar, este puțin important , iar la diferență mică, în număr de
9 respondenți, au afirmat că este lipsit de importanță. Tot în număr de 9 subiecți au spus că
este important , iar 5 au considerat că este foarte important. Date interpretate conform
tabelu lui 3.

Tabel 3. Rolul consilierului ș colar

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 5 15,2 15,2 15,2
IMPORTANT 9 27,3 27,3 42,4
PUTIN IMPORTANT 10 30,3 30,3 72,7
LIPSIT DE
IMPORTANTA 9 27,3 27,3 100,0
Total 33 100,0 100,0

49
Astfel, pentru 19 chestionați din totalul de 33, consilierul școlar are o semnificație
slabă, afirmând că este puțin important și lipsit de importanță. Majoritatea respondenților au
considerat, într -un procent de 30.3%, că în decizia de carie ră consilierul școlar este puțin
important. Acest lucru este îngrijorător, deoarece consilierul școlar ar trebui să reprezinte o
bază de orientare spre rezolvarea problemelor întâmpinate de către elevi. Este posibil ca
acesta să nu fie implicat în dezvolta rea elevilor pe cât ar fi necesar, acest lucru ducând și la
întâmpinarea unor blocaje în luarea decizie de carieră.

Item 5.2. „Importanța diri gintelui în decizia de carieră”
La această afirmați cei mai mulți, în număr de 13 respondenți, au apreciat că
dirigintele este important în decizia de carieră, iar în număr de 7 au apreciat că este foarte
important. În număr de 10 subiecți au considerat că în decizia de carieră, dirigintele, este
puțin important , iar 3 chestionați au spus că este lipsit de importanț ă. Date interpretate
conform tabelului 4.

Tabel 4. Rolul d irigintel ui

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 7 21,2 21,2 21,2
IMPORTANT 13 39,4 39,4 60,6
PUTIN IMPORTANT 10 30,3 30,3 90,9
LIPSIT DE
IMPORTANTA 3 9,1 9,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

Astfel, pentru 20 de respondenți din totalul de 33 de chestionați, dirigintele are o
mare semnificație, deoarece aceștia au considerat că în decizia de carieră este important și
foarte important.

50

Grafic 4.

Printr -un procentaj major itar de 39.4%, conform graficului 4, respondenții au
considerat dirigintele ca fiind important în decizia de carieră.

Item 5.3. „Importanța părinților în deciza de carieră”
Cu această afirmație au fost de acord majoritatea, în nu măr de 19 respondenți din
totalul de 33 de chestionați, afirmând că părinții sunt foarte importanți în decizia de crieră,
iar 9 subiecți au afirmat că sunt importanți; 4 au apreciat că sunt puțin importanți, doar unul
singur spunând că sunt lipsiți de impo rtanță. Date obținute cu ajutorul tabelului 5. Astfel,
pentru 28 de subiecți din totalul de 33, părinții au o puternică semnificație, deoarece aceștia
au afirmat că în decizia de carieră sunt foarte importanți și importanți.

Tabel 5. Rolul părinților
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 19 57,6 57,6 57,6
IMPORTANT 9 27,3 27,3 84,8
PUTIN IMPORTANT 4 12,1 12,1 97,0
LIPSIT DE
IMPORTANTA 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

51

Grafic 5.

Printr -un procentaj m ajoritar, de 57.6%, elevii au afirmat că părinții sunt foarte
importanți în luarea deciziei de carieră. Însă, acest lucru nu semnifică întotdeauna o
implicație pozitivă. Din cauza faptului că dintre toate variantele de răspuns, părinții au fost
considerați ca fiind foarte importanți de un număr majoritar de respondenți, acest lucru
poate semnifica și o influență din partea părinților , de care elevii țin cont. În decizia de
carieră a copilului, părinții sunt foarte importanți, însă doar dacă aceștia îi susți n și îi
îndrumă în mod obiectiv și oferă copilului libertatea de alegere.

Item 5.4. „Importanța profesorilor în decizia de carieră”
La această afirmație cei mai mulți, în număr de 14 respondenți din totalul de 33, au
apreciat că în decizia de carieră pro fesorii sunt importanți, iar în număr de 3 au afirmat că
sunt foarte importanți ; în număr de 10 au spus că sunt puțin importanți, iar 6 au spus că sunt
lipsiți de importanță. În procent de 42.4% elevii au apreciat că profesorii sunt importanți în
decizia d e carieră.

52
Tabel 6. Rolul profesorilor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 3 9,1 9,1 9,1
IMPORTANT 14 42,4 42,4 51,5
PUTIN IMPORTANT 10 30,3 30,3 81,8
LIPSIT DE
IMPORTANTA 6 18,2 18,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Astfel, pentru 17 elevi din totalul de 33 de elevi chestionați, profesorii au o
semnificație mare, deoarece respondenții au afirmat că în decizia de carieră aceștia sunt
importanți și foarte importanți. Este adevărat că la o diferență de un resp ondent, adică 16
elevi din totalul de 33, au apreciat că în decizia de carieră profesorii sunt puțin importanți și
lipsiți de importanță. Această analiză este o dovadă că părerile sunt împărțite în ceea ce
privește importanța profesorilor în decizia de car ieră.

Item 5.5. „Importanța prietenilor în decizia de carieră”
La această afirmație cei mai mulți, în număr de 15 respondenți din totalul de 33 de
chestionați, au afirmat că în decizia de carieră prietenii sunt puțini importanți, iar 9
respondenți au afi rmat că sunt lipsiți de importanță; 8 dintre aceștia au susținut că sunt
importanți, doar unul singur a afirmat că sunt foarte importanți.

Tabel 7. Rolul prietenilor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 1 3,0 3,0 3,0
IMPORTANT 8 24,2 24,2 27,3
PUTIN IMPORTANT 15 45,5 45,5 72,7
LIPSIT DE
IMPORTANTA 9 27,3 27,3 100,0
Total 33 100,0 100,0

53
Astfel, pentru 24 de respondenți prietenii au o semnificație slabă în decizia de
carieră, deoarece au apreciat că sunt p uțin importanți și lipsiți de importanță în ceea ce
privește această hotărâre.

Grafic 6.

Așadar, într -un procent majoritar, de 45.5%, elevii adolescenți au considerat că în
decizia de carieră prietenii sunt puțin importanți.

Item 5.6. „Imp ortanța rudelor în decizia de carieră”
În privința acestei afirmații, din numărul total de 33 de chestionați, 17 respondenți au
considerat că rudele sunt puțin importante în decizia de carieră, iar 11 au spus că sunt lipsite
de importanță; doar 2 dintre re spondenți au spus că sunt importante și 2 au afirmat că sunt
foarte importante.

54
Tabel 8. Rolul rudelor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 2 6,1 6,1 6,1
IMPORTANT 2 6,1 6,1 12,1
PUTIN IMPORTANT 17 51,5 51,5 63,6
LIPSIT DE
IMPORTANTA 12 36,4 36,4 100,0
Total 33 100,0 100,0

Astfel, pentru 29 de elevi din numărul total de 33, rudele au o semnificație slabă în
ceea ce privește hotărârea pentru o carieră, deoarece aceștia au afirmat că sunt puțin
import ante și lipsite de importanță în decizia de carieră.

Grafic 7.
Așadar, într -un procent majoritar, de 51.5%, elevii adolescenți au considerat că în
decizia de carieră rudele sunt puțin importante.
În concluzie, prin analizarea și interpretarea acestui item, per ansamblu, am constatat
că în decizia de carieră părinții sunt pe primul loc la foarte important într-un procentaj
majoritar de 57.6%, profesorii sunt pe primul loc la important într-un procentaj majoritar de

55
42.4%; rudele ocupă primul loc la puțin important, într-un procentaj majoritar de 51.5% și
tot rudele sunt pe primul loc la lipsit de importanță într-un procentaj majoritar de 36.4%.

Item 6. Pentru o carieră de succes este necesar să aprofundezi studiile și după
termina rea liceului (opinia elevilor).
Cu această afirmație majoritatea elevilor au fost de acord, afirmând sigur că da. Mai
exact, din totalul de 33 de chestionați, 25 de respondenți au considerat că pentru o carieră de
succes este necesar să aprofundezi studiile și după terminarea liceului; 6 din totalul de 33 de
chestionați au spus mai degrabă da , doar 2 afirmând că poate este necesar să continui
studiile pentru o carieră de succes. Nici un elev nu a răspuns sigur nu sau mai degrabă nu.

Tabel 9. Continuarea studiilor după termin area liceului

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid POATE 2 6,1 6,1 6,1
MAI
DEGRABA DA 6 18,2 18,2 24,2
SIGUR DA 25 75,8 75,8 100,0
Total 33 100,0 100,0

Conform datelor obținute și interpretate cu ajutorul histogramei 2, se p oate observa
că într -un procentaj majoritar, de 75.8%, elvii adolescenți au afirmat că pentru a avea o
carieră de succes este necesar să aprofundeze studiile și după terminarea liceului dovadă că,
din totalul de 33 de chestionați, 25 au spus sigur da. De asemenea, în ceea ce privește opinia
elevilor în privința continuării studiilor, media este de 4,7.

56
Histograma 2

Așadar, majoritatea elevilor sunt de părere că o carieră de succes necesită
aprofundarea studiilor și după terminarea liceului.

Item 7. Criteriile de orientare în alegerea unei forme de învățământ superior.
La acest item, elevilor li s -au cerut să aleagă 3 variante de raspuns, ulterior, să pot
constata care sunt primele trei criterii alese cel mai fre cvent de către elevi. De asemenea,
procentul per criteriu s -a triplat.

Așadar , în alegerea unei forme de învâțământ superior, elevii adolescenți, au ales
următoarele criterii astfel: din totalul de 33 de chestionați, 30 de elevi au spus că aptitudinile
reprezintă un criteriu în orientarea educațională; 6 au spus că sfaturile altora reprezintă un
criteriu; 11 au considerat posibilitatea financiară a fi un criteriu de orientare; 13 au spus că
aleg unitatea de învățământ dacă le place orașul în care aceasta s e află; 11 au considerat că
prestigiul unității de învățământ reprezintă un criteriu în a o alege; 20 afirmat că își aleg
unitatea de învățământ dacă le oferă posibilitatea de a avea o carieră de succes ; iar 8 au
spus că pentru ei unul dintre criterii ar f i ca unitatea de învățământ să le ofere posibilitatea
de a găsi o profesie bănoasă.

57
Tabel 10. Criterii în orientarea educațională
criterii in orientarea educationala Responses Percent of
Cases N Percent
APTITUDINILE 30 30,3% 90,9%
SFATURILE
ALT ORA 6 6,1% 18,2%
POSIBILITATILE
FINANCIARE 11 11,1% 33,3%
SA-MI PLACA
ORASUL 13 13,1% 39,4%
PRESTIGIUL
UNITATII DE
INVATAMANT 11 11,1% 33,3%
SA-MI OFERE
POSIBILITATEA DE
A AVEA O CARIERA
DE SUCCES 20 20,2% 60,6%
SA-MI OFERE
POSIBILITATEA DE
A GAS I O PROFESIE
BANOASA 8 8,1% 24,2%
Total 99 100,0% 300,0%

Așadar, în urma analizei și a interpretării tabelului de mai sus, am constatat că
principalul criteriu în orientarea educațională la elevii adolescenți este reprezentat de
aptitudinile personale , deoarece a fost ales de 30 de elevi din numărul total de 33 de
chestionați, astfel, aptitudinile reprezentând, într -un procent de 90.9%, principalul criteriu
pe care elevii adolescenți îl au în orientarea educațională. Al doilea criteriu important în
orientarea educațională este reprezentat de posibilitatea de a avea o carieră de succes ;
acesta a fost ales de 20 de elevi din totalul de 33 de chestionați, astfel, într -un procent de
60.6%, reprezintă un criteriu important pe care elevii adolescenți îl iau î n considerare atunci
când își aleg o unitate de învățământ. Cel de al treilea criteriu ales cel mai frecvent este
reprezentat de orașul în care se află unitatea de învățământ; 13 elevi din totalul de 33 de
chestionați au afirmat că trebuie să le placă și o rașul în care își vor continua studiile, astfel,
într-un procent de 39.4%, orașul reprezintă un criteriu destul de important, pentru elevii
adolescenți, în orientarea educațională.

58
Astfel, ipoteza 2, conform căreia interesele pentru un anumit domeniu și a ptitudinile
elevilor reprezintă aspectele motivaționale în decizia de carieră a elevilor adolescenți, se
validează din nou, de această dată elevii considerând că în orientarea educațională și,
implicit profesională, abilitățile personale reprezintă un aspe ct motivațional, dovadă că acest
criteriu a fost ales frecvent de către elevii adolescenți.

Item 8. Măsurarea contribuției profilului liceal în decizia de a continua studiile.
Acest item a fost construit pe 5 scale ( în foarte mare măsură, în mare măsură, așa și
așa, în mică măsură, în foarte mică măsură ) care au ajutat la măsurarea contribuției
profilului liceal în decizia de carieră.
Conform analizării și interpretării histogramei 3 și a tabelului 11 am constatat
următoarele: 10 elevi adolescenți, din tot alul de 33 de chestionați, au afirmat că profilul
liceal îi ajută în foarte mare măsură în decizia de a -și continua studiile; 11 din totalul de 33
au afirmat că îi ajută într-o mare măsură ; tot 11 au spus că profilul liceal îi ajută așa și așa
în decizia d e carieră, doar unul singur preciind în mică măsură. Acesta din urmă este posibil
să-și fi ales profilul nepotrivit, ulterior, dându -și seama că își dorește să studieze și să
activeze într -un alt domeniu; probabil nu a ținut cont de aptitudinile personale atunci când s –
a înscris sau părinții l -a influențat să facă opțiunea respectivă ori nu s -a informat suficient
despre domeniul pe care avea să îl aleagă. Nici un elev nu a ales în foarte mică măsură.

Tabel 11. Influenței p rofilul ui liceal în decizia de a -și continua studiile

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ÎN FOARTE MARE
MĂSURĂ 10 30,3 30,3 30,3
ÎN MARE MĂSURĂ 11 33,3 33,3 63,6
ASA SI ASA 11 33,3 33,3 97,0
ÎN MICĂ MĂSURĂ 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

59
Histograma 3

De asemenea, acest item l -am interpretat și în funcție de profilul de studiu al fiecărui
respondent. Astfel, am făcut diferența între cum au măsurat contribuția profilului liceal în
decizia de a -și continua studiile, elevii de l a REAL și elevii de la UMAN.

Diferența de opinii ale elevilor de la real și celor de la uman cu privire la profilul liceal

Grafic 8.

60
Așadar, elevii au afirmat că profilul liceal îi ajută în decizia de carieră astfel:
 În proc ent de 80% cei de la real au afirmat îi ajută în foarte mare măsură, iar elevii
profilului uman au afirmat acest lucru doar în procent de 20%.
 Într-un procent de 45.5% cei de la real au considerat că profilul liceal îi ajută în mare
măsură, iar cei de la uman au spus că este important într-un procent de 54.5%.
 În procent de 72.7% cei de la real au spus că îi ajută așa și așa, iar cei de la uman au
afirmat asta în procent de 27.3%.
 În procent de 100% cei de la real au considerat că îi ajută în mică măsură, iar de la uman
nimeni nu a răspuns în mică măsură. Însă acest lucru nu este îngrijorătoar, deoarece un
singur elev a răspuns astfel.

Item 9. Care a fost sursa de unde ai aflat de posibilitățile tale de a te integra în
munc ă sau de ați continua studiile?
La acest item, elevilor adolescenți li s -au cerut să aleagă două variante de răspuns,
astfel, am reușit să constat care sunt primele două, cele mai semnificative surse, la care
elevii apelează fr ecvent și în care au încredere.

Tabel 12. Sursele de inform are în orientarea școlară și profesională
sursele la care elevii apeleaza frecvent Responses Percent of
Cases N Percent
DE LA PRIETENI 7 10,4% 21,2%
DE LA DIRIGINTE 6 9,0% 18,2%
DE LA PROFESORI 11 16,4% 33,3%
DE LA
CONSILIERUL
SCOLAR 4 6,0% 12,1%
DE LA FAMILIE 22 32,8% 66,7%
DIN MASS -MEDIA 17 25,4% 51,5%
Total 67 100,0% 203,0%

61
Tabel 12. Sursele de inform are în orientarea școlară și profesională
sursele la care elevii apeleaza frecvent Responses Percent of
Cases N Percent
DE LA PRIETENI 7 10,4% 21,2%
DE LA DIRIGINTE 6 9,0% 18,2%
DE LA PROFESORI 11 16,4% 33,3%
DE LA
CONSILIERUL
SCOLAR 4 6,0% 12,1%
DE LA FAMILIE 22 32,8% 66,7%
DIN MASS -MEDIA 17 25,4% 51,5%
Total 67 100,0% 203,0%

Cu ajutorul analizării și interpretării tabelului 12, sursa, la care elevii
adolescenți apelează cel mai frecvent când vine vorba de orientare școlară și
profesion ală, este familia și mass -media. Din numărul total de 33 de elevi adolescenți,
22 cer ajutor din partea familiei atunci când vine vorba de obținerea informațiilor
legate de continuarea studiilor sau de integrarea în muncă; 17 din 33 au afirmat că
mass -media le oferă informațiile de care au nevoie atunci când vine vorba de
orientarea educațională sau profesională; 11 au spus că profesorii reprezintă o sursă de
informare, 6 au afirmat că apelează la diriginte , iar 7 au spus că prietenii sunt o sursă
de info rmare.
Așadar, sursele de informare în ceea ce privește orientarea educațională și
profesională, la care elevii adolescenți apelează frecvent și în care au încredere, sunt:
 Familia – în procent de 66.7% din cazuri aceștia țin cont de informațiile oferite de
familie. Însă, așa cum am spus și la itemul 5.3., dacă părinții nu își îndrumă copilul în
mod obiectiv și nu îi oferă libertatea de alegere, aceștia pot influ ența decizia de orientare
educaț ională și profesională, dar pot reprezenta și un blocaj în ale gerea profesiei optime
adolescentului.
 Mass -media – în procent de 51.5 din cazuri elevii țin cont de informațiile oferite de
mass -media. Însă, de cele mai multe ori, mass -media poate oferi informații în mod
subiectiv sau chiar eronate din punct de vedere a l validității. Elevii au nevoie de
îndrumare în ceea ce privește găsirea corectă a informațiilor din astfel de surse; ei
trebuie să știe ce informații le sunt de folos și ce informații nu le sunt de folos, în caz
contrar, elevii pot întâmpina obstacole în decizia de a -și alege o profesie sau de a -și

62
continua studiile. În vederea soluționării acestui impediment, competent poate fi
consilierul școlar, deoar ece îl poate ajuta pe elev să exploreze alternativele educaționale
și profesionale, dar îl și poate ajut a să se cunoască pe sine, astfel, orientându -l în direcția
în care acesta își prezintă interesele.

În urma analizării și interpretării acestui item, ipoteza 1, conform căreia părinții,
mass -media , dar și stereotipurile profesionale (legate de gen, mediu d e proveniență sau
profesii) influențează decizia de carieră a elevilor adolesceți, ipoteza 3, conform căreia
lipsa locurilor de muncă, a posibilităților financiare, lipsa unor abilități, precum și
neexplorarea alternativelor educaționale și profesionale p rovoacă blocaje în luarea deciziei
de carieră în rândul elevilor adolescenți , dar și ipoteza 4, conform căreia modalitatea de
soluționare a obstacolelor existente în procesul decizional legat de carieră, la elevii
adolescenți, este consilierea și orientare a școlară și profesională, toate aceste 3 ipoteze se
validează.

Item 10. Importanța posibilelor criterii în orientarea profesională
Acest item a fost construit pe 4 scale ( foarte important, important, puțin important,
lipsit de importanță ), deoarece am v rut să descopăr gradul de semnificație pe care elevii îl
acordă următoarelor criterii în alegerea unei profesii: semnificație puternică ( foarte
important, important ), semnificație slabă ( puțin important, lipsit de importanță ).

Item 10.1. „Alegerea în ce ea ce privește profesia trebuie să -mi aparțină”
Cu această afirmație a fost de acord majoritatea, 20 de elevi din totalul de 33 de
chestionați, răspunzând că este foarte important ca alegerea activității să le aparțină; de
asemenea, 12 au considerat acest lucru important, doar unul singur considerând că este puțin
important. Nimeni nu a considerat acest criteriu ca fiind lipsit de importanță .

63
Tabel 13.1. Importanța alegerii proprii
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 20 60,6 60,6 60,6
IMPORTANT 12 36,4 36,4 97,0
PUTIN
IMPORTANT 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, pentru 32 de elevi din totalul de 33, acest criteriu conteză mult în alegerea
unei profesii, dovadă că în procent de 60.6% aceșt ia au afirmat că este foarte important .

Grafic 9.

Item 10.2. „Aptitudinile și abilitățile personale trebuie să corespundă profesiei”
Cu această afirmație au fost de acord toți, deoarece 26 de elevi din totalul de 33 de
chestionați au afirmat că a cest criteriu este foarte important , iar restul de 7 au considerat
acest criteriu ca fiind important . Nimeni nu a ales puțin important sau lipsit de importanță .

64
Tabel 13.2. Corespondența a ptitudinilor și a abilitășilor cu profesia aleasă

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 26 78,8 78,8 78,8
IMPORTANT 7 21,2 21,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, pentru toți elevii chestionați acest criteriu contează foarte mult, dovadă că în
procent de 78.8% au afirmat c ă este foarte important , iar în procent de 21.2% este
important .

Grafic 9.1 .

Item 10.3. „Profesia trebuie să aducă satisfacție și împlinire”
Și cu acest criteriu toți elevii adolescenți au fost de acord, deoarece 25 din totalul de
33 de chesti onați au afirmat că reprezintă un criteriu foarte important în orientarea
profesională, iar pentru restul de 8 elevi este important . Nici un elev nu a considerat acest
criteriu este puțin important sau lipsit de importanță.

65
Tabel 13.3. Importanța satisfac ției și a împlinirii profesionale

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 25 75,8 75,8 75,8
IMPORTANT 8 24,2 24,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, pentru toți cei 33 de elevi adolescenți chestionați, satisfacț ia și împlinirea
contează foarte mult în orientarea profesională, dovadă că în procent de 75.8% acest criteriu
este foarte important , iar într -un procent de 24.2% este considerat ca fiind un criteriu
important .

Grafic 9.2 .

Item 10.4. „Din p unct de vedere financiar, profesia, trebuie să corespundă
așteptărilor proprii”
Cu acest criteriu cei mai mulți au fost de acord, 12 respondenți, din totalul de 33 de
chestionați, afirmând că pentru ei reprezintă un criteriu foarte important , 16 au spus că este
important , iar restul de 5 elevi adolescenți au considerat că în orientarea profesională acest
criteriu este puțin important; nimeni nu a spus că este lipsit de importanță.

66
Tabel 13.4. Importanța aspectelor financiare și împlinirea așteptarilor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 12 36,4 36,4 36,4
IMPORTANT 16 48,5 48,5 84,8
PUTIN
IMPORTANT 5 15,2 15,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, 28 de elevi adolescenți din 33 își aleg profesia în funcți d e oportunitățile
financiare, dovadă că într -un procent majoritar, de 48.5%, acest criteriu este considerat ca
fiind important în orientarea profesională.

Grafic 9.3.

Item 10.5. „profesia trebuie să aibe o cerere pe piața muncii și peste mulți a ni”
Cu acest criteriu cei mai mulți au fost de acord, deoarece 14 respondenți din totalul
de 33 de chestionați au afirmat că pentru ei reprezintă un criteriu foarte important; 13 au
spus că este important ; 5 au spus că pentru ei este un criteriu punțin im portant, doar unul
singur considerând că este lipsit de importanță.

67
Tabel 13.5. Relevanța cererii pe piața muncii
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 14 42,4 42,4 42,4
IMPORTANT 13 39,4 39,4 81,8
PUTIN IMPORTANT 5 15,2 15,2 97,0
LIPSIT DE
IMPORTANTA 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, pentru 27 de elevi din 33 acest criteriu conteză mult în orientarea
profesională, dovadă că într -un procentaj majoritar, de 42.4%, elevii adolescenț i au afirmat
că este foarte important ca profesia să aibe o cerere pe piața muncii și peste mulți ani.

Grafic 9.4 .

Item 10.6. „Profesia nu trebuie să necesite prea mult efort”
Acest criteriu a fost infirmat de majoritatea respondenților, deoarece doar 2
respondenți din totalul de 33 de chestionați au spus că este foarte important să nu depună
prea mult efort în profesia pe care o aleg; 5 au afirmat că acest criteriu este important în
orientarea profesională; într -un număr s emnificativ, de 15 elevi, au spus că este puțin
important dacă profesia necesită depunerea unui efort mai mare, iar 11 elevi au considerat
că în orientarea profesională acest criteriu este lipsit de importanță .

68
Tabel 13.6. Nivelul de efort implicat
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 2 6,1 6,1 6,1
IMPORTANT 5 15,2 15,2 21,2
PUTIN IMPORTANT 15 45,5 45,5 66,7
LIPSIT DE
IMPORTANTA 11 33,3 33,3 100,0
Total 33 100,0 100,0

Grafic 9.5 .
Așadar, pentru 26 din 33 de elevi adolescenți acest criteriu nu este luat în considerare
în alegerea unei profesii, dovadă că într -un procentaj majoritar, de 45.5%, elevii consideră
acest criteriu ca fiind puțin important .

Item 10.7. „Profesia trebuie să -mi ofere un statut social înalt”
Acest criteriu cei mai mulți, 14 din 33 de elevi adolescenți, îl consideră puțin
important în alegerea unei profesii, doar 2 considerându -l lipsit de importanță . Însă, acest
criteriu este considerat și important de către 10 din 33 de elevi și foarte important de către 7
din 33 de elevi.

69
Tabel 13.7. Relevanța statutului social
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 7 21,2 21,2 21,2
IMPORTANT 10 30,3 30,3 51,5
PUTIN IMPORTANT 14 42,4 42,4 93,9
LIPSIT DE
IMPORTANTA 2 6,1 6,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

Grafic 9.5.
Așadar, deși într -un procentaj majoritar, de 42.4%, acest criteriu este considerat ca
fiind puțin important în ale gerea unei profesii, pentru un număr semnificativ, de 17 din 33
de elevi, statutul social înalt oferit de profesie contează mult în orientarea profesională. Dacă
adunăm procentele de la foarte important și important , constatăm că în procent de 51.5%
acest criteriu este luat în calcul de către elevii adolescenți în orientarea profesională; iar dacă
adunăm procentele de la puțin important și lipsit de importanță, constatăm că într -un
procent de 48.5% statutul social înalt oferit de profesie nu reprezintă un c riteriu în orientarea
profesională. În concluzie, constatăm că în legătură cu acest criteriu părerile sunt oarecum
împărțite.

70
Item 10.8. „Profesia trebuie să -mi ofere posibilitatea de autonomie și de
exprimare a creativității”
Cu acest criteriu majoritat ea elevilor adolescenți au fost de acord, deoarece 12 din 33
de elevi au considerat acest criteriu foarte important în orientarea profesională, 16 din 33 au
afirmat că este important , iar 3 au spus că este puțin important, doar 2 din 33 de elevi
considerân d că acest criteriu este lipsit de importanță în alegerea unei profesii.

Tabel 13.8. Importanța autonomiei și a exprimării creative
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 12 36,4 36,4 36,4
IMPORTANT 16 48,5 48,5 84,8
PUTIN IMPORTANT 3 9,1 9,1 93,9
LIPSIT DE
IMPORTANTA 2 6,1 6,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

Grafic 9.6.

71
Așadar, pentru 28 din 33 de elevi adolescenți, posibilitatea de autonomie și
exprimare a creativității contează mult în alegerea unei prof esii, dovadă că într -un procentaj
majoritar, de 48.5%, elevii adolescenți au afirmat că acest criteriu este important în
orientarea profesională.

Item 10.9. „Profesia trebuie să -mi ofere posibilitatea de a -mi crea un echilibru
între aceasta și viața perso nală”
Cu acest criteriu majoritatea elevilor adolescenți au fost de acord, deoarece 14 din 33
de elevi au afirmat că este foarte important să existe un echilibru între profesie și viață
personală și, tot 14 din 33 de elevi au afirmat că acest criteriu este important în orientarea
profesională; doar 5 din 33 de elevi au considerat că acest criteriu este puțin important în
alegerea unei profesii. Nici unul nu a considerat acest criteriu lipsit de importanță.

Tabel 13.9. Relevanța echilibrului dintre viaț a pro fesională și cea personală
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid FOARTE
IMPORTANT 14 42,4 42,4 42,4
IMPORTANT 14 42,4 42,4 84,8
PUTIN
IMPORTANT 5 15,2 15,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Grafic 9.7.

72

Așadar, pentru un număr se mnificativ, de 28 din 33 de elevi adolescenți, acest
criteriu contează mult în orientarea profesională, dovadă că în același procentaj semnificativ,
de 42.4%, elevii au considerat că este foarte important și important să existe echilibru între
profesie și viața personală.
În concluzie, cu ajutorul analizării și interpretării tabelelor 12, 12.1, 12.2, 12.3, 12.4,
12.5, 12.6, 12.7, ș i a graficelor 9, 9.1, 9.2, 9.3, 9.4, 9.5, 9.6, 9.7, am constatat că în
orientarea profesională a elevilor adolescenți cele mai importante criterii sunt:
 Aptitudinile și abilitățile personale trebuie să corespundă profesiei ,
considerat de către elevii adolescenți ca fiind foarte important în procent de
78.8%;
 Profesia trebuie să aducă satisfacție și împlinire , considerat de către elevii
adolescenți ca fiind foarte important în procent de 75.8%;
 Alegerea în ceea ce privește profesia trebuie să -mi aparțină , considerat de
către elevii adolescenți ca fiind foarte important în procent de 60.6%.

Item 11. Aspectele necesare pent ru a avea o carieră de succes
La acest item elevilor li s -a cerut să aleagă 3 variante de răspuns din totalul de
variante. Astfel, am constatat care sunt primele 3 cele mai importante criterii, în opinia
elevilor adolescenți, pentru a avea o carieră de succes.
Astfel: 21 din 33 de elevi adolescenți au afirmat, în procent de 63.6%, că aptitudinile
sunt necesare în a avea o carieră de succes; 13 din 33 de elevi adolescenți, în procent de
39.4%, au afirmat că perseverența reprezintă un aspect necesar în a avea o carie ră de succes;
22 din 33 de elevi adolescenți au afirmat, într -un procent de 22.266.7%, că pentru a avea o
carieră de succes trebuie să ai încredere în sine ; 7 din 33 au spus, într -un procent de 21.2%,
că abilitatea de comunicare este un aspect necesar în a avea o carieră de succes; 6 din 33 au
spus, într -un procent de 18.2%, că o carieră de succes se obține prin performanțele școlare;
9 elevi adolescenți din 33 au spus, într -un procent de 27.3%, că pentru a avea o carieră de
succes este necesar să ai și capacitatea de a face față situațiilor stresante ; 11 elevi din 33 au
spus, într -un procent de 33.3%, că pentru a avea o carieră de succes sunt necesare valorile;
10 din 33 de elevi adolescenți au considerat, într -un procent de 30.3%, că pentru a avea o
carie ră de succes este necesar să fi capabil să iei decizii.

73

Tabel 14. Criteriile necerare pentru a avea o carieră de succes

aspecte le necesare pentru a avea o cariera de succes Responses
Percent of Cases N Percent
APTITUDINILE 21 21,2% 63,6%
PERSEVERENTA 13 13,1% 39,4%
INCREDEREA IN SINE 22 22,2% 66,7%
ABILITATEA DE
COMUNICARE 7 7,1% 21,2%
PERFORMANTELE
SCOLARE 6 6,1% 18,2%
CAPACITATEA DE A FACE
FATA SITUATIILOR
STRESANTE 9 9,1% 27,3%
VALORILE 11 11,1% 33,3%
CAPACITATEA DE A LUA
DECIZII 10 10,1% 30,3%
Total 99 100,0% 300,0%

Așadar, în urma analizării și interpretării tabelului de mai sus, am constatat că, în opinia
elevilor adolescenți, primele 3 cele mai frecvente aspecte necesare pentru a avea o carieră de
successun t următoarele:
 Încrederea în sine, pentru 22 din 33 de elevi adolescenți reprezintă într -un procent de
66.7% un aspect necesar pentru a putea avea o carieră de succes.
 Aptitudinile, pentru 21 din 33 de elevi adolescenți sunt într -un procent de 63.6%
aspect e necesare pentru a avea o carieră de succes.
 Perseverența, pentru 13 din 33 de elevi adolescenți reprezintă într -un procent de 39.4%
un aspect necesar pentru a avea o carieră de succes.

În concluzie, prin acest item, ipoteza 2 este validată parțial din n ou (interesele pentru un anumit
domeniu și aptitudinile elevilor adolescenți reprezintă aspecte motivaționale în alegerea
carierei potrivite ), deoarece 21 din 33 de elevi au afirmat că pentru ei aptitudinile reprezintă un
criteriu în alegerea profesiei și, implicit, acestea devin un aspect motivational în decizia de
carieră.

74
Item 12. După terminarea studiilor, piața muncii îți oferă posibilitatea de a practica
profesia dorită?
Acest item a fost construit pe 4 scale (în foarte mare măsură, în mare măsură, în
mică măsură, în foarte mică măsură ) care au ajutat la interpretarea opiniei elevilor
adolescenți în legătură cu practicarea profesiei dorite.
Astfel, 8 din 33 de elevi adolescenți au afirmat că după terminarea studiilor, piața
muncii le oferă în foarte mare măsură posibilitatea de a practica profesia dorită; 13 din 33
au afirmat în mare măsură acest lucru; 9 din 33 au considerat că piața muncii le oferă
această posibiliate în mică măsură , iar 3 din 33 au spus că în foarte mică măsură.

Tabel 15. Rolul ofertei pieței muncii în ceea ce privește practicarea profesiei dorite
(în opinia elevilor adolescenți)
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 8 24,2 24,2 24,2
IN MARE MASURA 13 39,4 39,4 63,6
IN MICA MASURA 9 27,3 27,3 90,9
IN FOARTE MICA
MASURA 3 9,1 9,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

Histograma 4

75
Cu ajutorul analizării și interpretării histogramei 4, am constatat că într -un procentaj
majoritar, de 39.4%, elevii consideră că piața muncii le oferă posibilit atea de practicare a
profesiei dorite în mare măsură, media măsurării opiniei elevilor adolescenți fiind de 2,21.
Însă, cumulând procentajele obținute la scalele în mică măsură și în foarte mică măsură, am
constat at că într -un procent destul de semnificati v, de 36.4%, elevii consideră că piața
muncii nu prea le oferă posibilitatea de a practica profesia dorită. Astfel, lipsa locurilor de
muncă poate reprez enta un blocaj în decizia de carieră.

Item 13. Profesia pe care îți dorești să o urmezi în viitor.
Acest item este unul deschis, deoarece elevii adolescenț i au fost lăsați să aleagă liber
ce profesie și -o doresc în viitor. Astfel, elevii au spus că îsi doresc următoarele profesii:
mulți au spus că vor să devină îngineri în diverse domenii sau profesori d e diferite materii;
au fost câțiva care și -au dorit să devină medici; și-au mai dorit să devină manageri,
contabili, psihologi; topograf, instructor TAE KWONDO, polițist, psiholog, programator,
reporter, ghid turistic.

Item 14. Enumeră 5 motive pentru al egerea de la întrebarea anterioară în
ordinea importanței acordate de tine.
Și acest item este unul deschis, iar ordinea importanței contează în stabilirea
primelor 2 cele mai importante aspecte motivaționale în orientarea profesională a elevilor
adolesce nți.
Astfel, analizând și interpret ând acest item, am constatat că elevii adolescenți și -au
argumentat alegerea de la întrebarea anerioară prin prisma următoarelor aspecte
motivaționale: majoritatea au afirmat că, în primul rând, sunt interesați de domeni u,
deoarece le oferă împlinire personală; cei mai mulți au considerat, pe locul doi, că au
aptitudinile necesare profesiei alese.
Așadar, prezentul item completează itemul 2, care a demonstrat că în orientarea
educațională elevii au ca motiv principal int eresul pentru un anumit domeniu, deoarece și în
orientarea profesională elevii iau în considerare același motiv. De asemenea, completează și
itemul 7 , care a demonstrat că principalul aspect motivațional în orientarea profesională a
elevilor adolescenți es te reprezentat de aptitudinile personale, deoarece și în orientarea
profesională aceștia iau în considerare acest motiv. Din nou ipoteza 2 se validează !

76
Item 15. Obstacole care ar putea influența decizia de a alege o profesie.
Aceste item este construit pe 5 scale ( în foarte mare măsură, în mare măsură, așa și
așa, în mică măsură, în foarte mică măsură), cu ajutorul cărora se va măsura gradul de
influență (în opinia elevilor adolescenți) a presupuselor o bstacole în decizia de carieră.

Item 15.1. „Lipsa posibilităților financiare reprezintă un obstacol în decizia de
carieră”
Cu această afirmație cei mai mulți au fost de acord, deoarece , conform tabelului
16.1, în număr de 10 elevi adolescenți din totalul de 33 au afirmat că acest obstacol poate
împiedica în mare măsură decizia de a alege o profesie, iar 9 din 33 au afirmat în foarte
mare măsură acest lucru; 8 din 33 au spus așa și așa , iar 6 au considerat că acest obstacol le
influențează în mică măsură decizia de carieră. Nici un elev nu a răspuns în foa rte mică
măsură.
Așadar, într -un procent de 30.3% elevii adolescenți consideră că lipsa posibilităților
financiare reprezintă, în mare măsură, un obstacol în alegerea unei profesii. Probabil mulți
dintre ei s -au gândit că lipsa posibilităților financiare î mpiedică aprofundarea studiilor
necesare pentru a avea o carieră de succes.
Tabel 16.1. Rolul posibilităț ilor financiare ale familiei în continuarea studiilor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 9 27,3 27,3 27,3
IN MARE MASURA 10 30,3 30,3 57,6
ASA SI ASA 8 24,2 24,2 81,8
IN MICA MASURA 6 18,2 18,2 100,0
Total 33 100,0 100,0

Așadar, cu ajutorul analizării și interpretării itemului 15.1., am constatat că ipoteza 3,
conform căreia lipsa locurilor de mu ncă, a posibilităților financiare, lipsa unor abilități,
precum și neexplorarea alternativelor educaționale și profesionale provoacă blocaje în
luarea deciziei de carieră în rândul elevilor adolescent, se validează din nou prin faptul că

77
într-un procent de 57.6% din cazuri, elevii adolescenți, consideră că în decizia de carieră
lipsa posibilităților financiare reprezintă un obstacol în mare măsură.

Item 15.2. ,, Lipsa experienței profesionale reprezintă un obstacol în decizia de
carieră”
În legătură cu acea stă afirmație părerile sunt împărțite, deoarece majoritatea elevilor
adolescenți, în număr de 14 din totalul de 33 de chestionați, au considerat că lipsa
experienței profesionale reprezintă așa și așa un obstacol în decizia de carieră; doar 4 din 33
au afi rmat în foarte mare măsură și 6 din 33 au spus în mare măsură ; 7 din 33 au considerat
că pentru ei lipsa experienței reprezintă în mică măsură un obstacol în decizia de carieră, iar
2 din 33 au afirmat că în decizia de carieră lipsa experienței reprezintă în foarte mică
măsură un obstacol.
Așadar, cu ajutorul analizei și a interpretării tabelului 16.2. și a graficului 10, am
constatat că într -un procent de 42.4% elevii adolescenți consideră lipsa experienței ca
reprezentând un obstacol așa și așa în decizia de carieră.

Tabel 16.2. Rolul experienț ei profesionale în alegerea carierei
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 4 12,1 12,1 12,1
IN MARE MASURA 6 18,2 18,2 30,3
ASA SI ASA 14 42,4 42,4 72,7
IN MICA MAS URA 7 21,2 21,2 93,9
IN FOARTE MICA
MASURA 2 6,1 6,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

78

Grafic 10.1.
Item 15.3. „Lipsa locurilor de muncă reprezintă un obstacol în decizia de
carieră”
Cu această afirmație, din interpretarea tabelului 16.3., am constatat că majoritatea
elevilor adolescenți, au fost de acord, deoarece 13 din 33 de respondenți au afirmat că lipsa
locurilor de muncă reprezintă un obstacol în decizia de carieră în mare măsură , iar 5 din 33
au afirmat că lipsa locurilor de muncă repr ezintă într-o foarte mare măsură un obstacol; 5
din 33 au afirmat așa și așa , 7 elevi adolescenți din 33 au considerat că pentru ei lipsa
locurilor de muncă reprezintă într-o mică măsură un obstacol, doar 3 din 33 au spus că lipsa
locurilor de muncă reprez intă într-o foarte mică măsură un obstacol.
Tabel 16.3. Lipsa locurilor de muncă
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 5 15,2 15,2 15,2
IN MARE MASURA 13 39,4 39,4 54,5
ASA SI ASA 5 15,2 15,2 69,7
IN MICA MASURA 7 21,2 21,2 90,9
IN FOARTE MICA
MASURA 3 9,1 9,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

79
Așadar, cu ajutorul interpretării graficului 10.2., lipsa locurilor de muncă reprezintă
în mare măsură , într -un procentaj majoritar de 39.4%, un obstacol în deciderea alegerii unei
profesii.

Grafic 10.2.

Așadar, ipoteza 3, conform căreia lipsa locurilor de muncă, a posibilităților
financiare, lipsa unor abilități, precum și neexplorarea alternativelor educaționale și
profesionale provoacă blocaje în luarea deciziei de carieră în rândul elevilor adolescenți ,
se validează din nou, de această dată parțial, deoarece elevii adolescenți au afirmat că lipsa
locurilor de muncă reprezintă un blocaj în luarea deciziei de carieră într-o mare măsură.

Item 15.4. „Influența pări nților reprezintă un obstacol în decizia de carieră”
Cu această afirmație majoritatea elevilor adolescenți, dintre cei chestionați, au fost
de acord , deoarece: 10 din totalul de 33 de respondenți au afirmat că influența părinților
reprezintă într-o mare mă sură un obstacol în decizia de carieră, iar 3 din 33 au spus într-o
foarte mare măsură ; 8 din 33 au fost de părere că părinții reprezintă un obsacol așa și așa în
decizia de a -și alege profesia; tot 8 din 33 au considerat că pentru ei influența părinților
reprezintă într-o mică măsură un obstacol în decizia de a -și alege profesia, doar 4 din 33
considerând că părinții reprezintă într-o foarte mică măsură un obstacol în decizia de
caarieră. Această interpretare a fost posibilă cu ajutorul tabelului 16.4.

80
Tabel 16.4. Influența părinților – obstacol în alegerea carierei

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 3 9,1 9,1 9,1
IN MARE MASURA 10 30,3 30,3 39,4
ASA SI ASA 8 24,2 24,2 63,6
IN MICA MASURA 8 24,2 24,2 87,9
IN FOARTE MICA
MASURA 4 12,1 12,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

De asemenea, cu ajutorul garficului 10.3., am constatat că influența părinților
reprezintă pentru elevii adolescenți, în tr-un procent aj majoritar de 30.3% din cazuri, un
obstacol în de cizia de carieră . Influența părinților a fost transformată de majoritatea elevilor,
îtr-un obstacol, considerat în decizia de carieră ca fiind într-o mare măsură un impediment.

Grafic 10.3.

Item 15.5. „Lipsa unor abilități necesare reprezintă un obsta col care poate
influența decizia de careră”
Cu această afirmație majoritatea elevilor adolescenți, din totalul de chestionați, au
fost de acord, deoarece: 12 din 33 de elevi au afirmat că lipsa unor abilități poate reprezenta
într-o foarte mare măsură un obsacol în alegerea unei profesii, iar 6 din 33 au susținut

81
același lucru, afirmând că lipsa unor abilități p oate reprezenta în mare măsură un obstacol în
decizia de carieră; 8 din 33 au răspuns așa și așa , 4 din 33 considerând că în decizia de
carieră lip sa unor abilități reprezintă în mică măsură un obstacol; doar 3 din 33 au apreciat
că lipsa unor abilități reprezintă în foarte mică măsură un obstacol în decizia de carieră.
Aceste date au putut fi interpretate cu ajutorul tabelului 16.5, expus mai jos.

Tabel 16.5. Lipsa unor abilități necesare

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 12 36,4 36,4 36,4
IN MARE MASURA 6 18,2 18,2 54,5
ASA SI ASA 8 24,2 24,2 78,8
IN MICA MASURA 4 12,1 12,1 90,9
IN FOARTE MICA
MASURA 3 9,1 9,1 100,0
Total 33 100,0 100,0

Grafic 10.4.
De asemenea, cu ajutorul analizării graficului 10.4., am constatat că pentru 36.4%
din cazuri, lipsa unor abilități necesare reprezintă în foarte mare măsură un obstacol in

82
decizia de carier ă. Astfel, ipoteza 3, conform căreia lipsa locurilor de muncă, a
posibilităților financiare, lipsa unor abilități, precum și neexplorarea alternativelor
educaționale și profesionale provoacă blocaje în luarea deciziei de carieră în rândul
elevilor adolesc enți, se validează din nou.

În concluzie, itemul 15 a validat parțial iopteza 3, conform căreia lipsa locurilor de
muncă, a posibilităților financiare, lipsa unor abilități, precum și neexplorarea
alternativelor educaționale și profesionale provoacă bloc aje în luarea deciziei de carieră în
rândul elevilor adolescenți, deoarece : în urma interpretării itemul ui 15.1., elevii adolescenți
au considerat că lipsa posibilităților financiare reprezintă în mare măsură un obstacol în
decizia de carieră; în urma int erpretării itemului 15.3., elevii au susținult că lipsa locurilor
de muncă reprezintă în mare măsură un obstacol în decizia de carieră; în urma interpretării
itemului 15.4., elevii au considerat că influența părinților reprezintă în mare măsură un
obstacol în decizia de alegere a profesiei; iar în urma interpretării itemului 15.5., elevii
adolescenți au susținut că lipsa unor abilități necesare reprezintă în decizia de carieră în
foarte mare măsură un obstacol.

6.2. Chestionar privind evaluarea intereselo r profesionale

Acest chestionar prezintă variant a scurtă a H ollandu -lui și a avut rolul de a le oferi
elevilor adolescenți, participant la investigație, ocazia de a -și evalua sau reevalua, după caz,
interesele profesionale. Mai întâi le -am cerut acestora să bifeze activitățile care îi
interesează, după care să -și încadreze activitățile preferate în domeniile corespunzătore
acestora, apoi le -am cerut să le calculeze și să scrie primele două domenii la care au avut
punctajul cel mai mare. De asemenea, le -am oferit acestora informații despre ce înseamnă
fiecare domeniu în parte, dar și ce profesii pot urma.
Astfel, am constatat că majoritatea elevilor adolescenți participanți la investigație
sunt, conform denumirii domeniilor, oameni minuțioși, oameni care aju tă și artiști. În aceste
3 domenii, elevii participanți la investigație, s -au încadrat cel mai frecvent.
De asemenea, evaluarea intereselor profesionale mă va ajuta la analizarea și
interpretarea ultimilor doi itemi ai chestionarului legat de motivațiile ș i factorii care
determină alegerea carierei.

83
6.3. Cont inuarea interpretării chestionarului privind motivațiile și factorii care
determină alegerea carierei

Având în vedere că prin intermediul chestionarului 6.2 elevii adolescenți, participanți
la invest igație, și -au evaluat interesele profesionale, ultimii doi itemi ai chestionarului sus
menționat au fost construiți cu legătură direct la rezultatul obținut în urma evaluării
intereselor profesionale. Acest lucru mă va ajuta să constat dacă acești elevi se cunosc pe
sine îndeajuns să facă o alegere a profesiei potrivite, dar și să constat importanța unei
orientări educaționale și profesionale.

Item 16. În ce măsură profesia data de tine la întrebarea numărul 13 se
încadrează în domeniile la care ai avut cele mai mari punctaje la evaluarea intereselor
profesionale?
La această întrebare, majoritatea au spus că și-au regăsit profesia în domeniile care
le-au ieșit în urma evaluării intereselor profesionale. Astfel: 12 din 33 de respondenți au
afirmat că profe sia pe care și -o doresc se încadrează în foarte mare măsură în domeniile
respective, iar 11 din 33 au afirmat că se încadrează în mare măsură ; 7 din 33 au spus că
profesia dorită au regăsit -o așa și așa în acele domenii; 2 din 33 au spus că și -au regăsit
profesia într-o mica măsură , doar unul singur afirmând că profesia lui se încadrează în
foarte mica măsură în domeniile care îi sunt compatibile, conform evaluării intereselor
profesionale. Această analiză a fost posibilă cu ajutorul interpretării tabelului 17 și a
histogramei 5.

Tabel 17. Profesia de la itemul 13 se încadreaza î n domeniile cu cel mai mare punctaj
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 12 36,4 36,4 36,4
IN MARE MASURA 11 33,3 33,3 69,7
ASA SI A SA 7 21,2 21,2 90,9
IN MICA MASURA 2 6,1 6,1 97,0
IN FOARTE MICA
MASURA 1 3,0 3,0 100,0
Total 33 100,0 100,0

84
Histograma 5

Așadar , elevii care au afirmat că profesia dorită se încadrează în domeniile
respective, este posibil ca a ceștia să își fi cunoscut deja interesele profesionale. Cei care au
afirmat că profesia dorită nu au regăsit -o in acele domenii, este posibil ca aceștia să nu fi
fost siguri că asta își doresc să facă în viitor. Astfel, am constatat că print -o simplă evalu are
a intereselor profesionale, consilierul școlar poate ajuta și orienta elevul în decizia de
carieră. Astfel, ipoteza 4, conform căreia modalitatea de soluționare a obstacolelor existente
în procesul decizional legat de carieră, la elevii adolescenți, es te consilierea și orientarea
școlară și profesională, se validează.

Item 17. Evaluarea intereselor profesionale, te -a făcut să te reo rientezi în
decizia de carieră?
Acest i tem a fost construit pe 4 scale ( în foarte mare măsură, în mare măsură, în
mica măs ură, în foarte mica măsură ) atât pentru a măsura reorientarea elevilor, cât și pentru
a constata importanța consilierii educaționale și profesionale în decizia de carieră.
Astfel, cu ajutorul analizării și interpretării tabelului 18 .1 și histogramei 6 am
constatat următoarele: 16 din 33 de respondent au afirmat că evaluarea intereselor
profesionale i -au determinat să se reorienteze către altă profesie într-o foarte mica măsură ,

85
iar 12 din 33 au afirmat în mica măsură ; 4 din 33 au considerat că această evalu are a
intereselor profesionale i -au determinat să se orienteze spre o altă profesie într-o mare
măsură , iar unul singur din 33 a afirmat că pe el această evaluare a intereselor profesionale
l-a determinat într-o foarte mare măsură să se reorienteze spre a decide să aleagă o altă
profesie.

Tabel 18.1 Evaluarea intereselor profesionale te -a făcut să te reorientezi spre o alta profesie?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid IN FOARTE MARE
MASURA 1 3,0 3,0 3,0
IN MARE MASURA 4 12,1 12,1 15,2
IN MICA MASURA 12 36,4 36,4 51,5
IN FOARTE MICA
MASURA 16 48,5 48,5 100,0
Total 33 100,0 100,0

Histograma 6

86
Prin corelarea itemului 16 cu prezentul item, am constata că e levii adolescenți care
au afirmat că evaluarea intere selor profesionale nu i -au determinat să se reorienteze în
decizia de carieră sunt cei care au afirmat că profesia dată la întrebarea numărul 13 se
încadrează în domeniile respective. Acest lucru denotă faptul că acei elevi au avut parte în
scoală de impli carea consilierului școlar în ceea ce provește orientarea educațională și
profesională. Elevii care au afirmat că evaluarea intereselor profesionale i -au determinat să
se reorienteze în decizia de carieră sunt cei care au spus că profesia dată la întrebare a
numărul 13 nu se încadrează în domeniile respective. Acest lucru denotă faptul că acei elevi
nu sunt siguri de profesia pe care vor să o urmeze, fiind posibil ca în școală acești elevi să
nu fi avut parte de implicarea consilierului școlar în ceea ce pri vește orientarea educațională
și profesională.
Astfel, conform analizării și interpretării tabelului 18.2. și a graficului 11, ipoteza 4,
conform căreia modalitatea de soluționare a obstacolelor existente în procesul decizional
legat de carieră, la elevii adolescenți, este consilierea și orientarea școlară și profesională,
se validează și de aceată data.

6.4. Concluzii în urma analizei răspunsurilor la chestionarul legat de aspectele
motivaționale și obstacolele care pot influența decizia de carieră.

Criteriile întâlnite cel mai frecvent la elevii adolescenți în decizia de carieră sunt
reprezentate de interesele și aptitudinile personale, de alegerea proprie a profesiei, dar și de
satisfacția oferită de respective profesie. Astfel aceste criterii reprezi ntă pentru majoritatea
dintre ei aspectele motivaționale în alegerea unei profesii. Astfel, ipoteza 2, conform căreia
interesele pentru un anumit domeniu și aptitudinile elevilor adolescenți reprezintă aspecte
motivaționale în alegerea carierei potrivite, este validată.
Influențele în decizia de carieră, pe care elevii adolescenți le -au ales cel mai frecvent,
sunt următoarele: lipsa posibilităților financiare a fost considerat de majoritatea în mare
măsură un obstacol; lipsa locurilor de muncă a fost consi derat de majoritatea în mare
măsură un obstacol în decizia de carieră; influența părinților a fost considerate de
majoritatea în mare măsură un obstacol; lipsa unor abilități necesare a fost considerate de
majoritatea în foarte mare măsură un obstacol în d ecizia de carieră. De asemenea, analizând
datele de identificare ale subiecților, am constatat că stereotipurile profesionale legate de
gen și profesii le influențează alegerile, deoarece prin interpretarea itemului 1 și itemului 13,
am constatat că aleger ile acestora sunt făcute în funcție de gen: majoritatea băieților au ales

87
profilul real și profesii din același domeniu, iar majoritatea fetelor au ales profilul uman și
profesii din același domeniu. Astfel, ipoteza 1, conform căreia părinții, mass -media , dar și
stereotipurile profesionale (legate de gen, mediu de proveniență sau profesii) influențează
decizia de carieră a elevilor adolescenți, este validată, precum și ipoteza 3, conform căreia
lipsa locurilor de muncă, a posibilităților financiare, lipsa unor abilități, precum și
neexplorarea alternativelor educaționale și profesionale provoacă blocaje în luarea deciziei
de carier ă în rândul elevilor adolescenți, este validate.
Prin analizarea rezultatelor chestionarului privind evaluarea intereselor prof esionale,
dar și a analizării rezultatelor obținute la ultimii doi itemi din chestionarul privind
motivațiile și influențele în decizia de carieră, am constatat că modalitatea de soluționare a
obstacolelor existente în procesul decizional legat de carieră, la elevii adolescenți, este
consilierea și ori entarea școlară și profesională. Astfel, ipoteza 4, menționată anterior, se
validează.

6.5. Studiu de caz

Am ales metoda studilului de caz pentru aprofundarea unei situații în care elevul
întâmpină blocaje î n decizia de orientare educațională și profesională. Asfel, am ales să
studies un caz reprezentativ, pe care eu îl cunoștem înainte să concept această lucrare. Este
un caz particular, de aceea nu face parte din grupul pe care am aplicat chestionarul.

A. Date despre subiect:
Subiectul in vestigat se numește Dragoș Gh. și este un tânăr adolescent în vârstă de
18 ani. S -a născut în Urlați pe data de 07.05.1999, iar acum este clasa a XII -a la o școală din
comuna Sângeru, localitatea căreia subiectul îi și aparține .

B. Prezentarea subiectului:
Dragoș locuiește la sat împreună cu ambii săi părinți. Doar tatăl său lucrează, dar nu
cu carte de muncă, iar mama sa este casnică. De aceea, de foarte multe ori, familia a
întâmpinat problem financiare. În urma discuțiilor purt ate, Dragoș, mi -a mărturisit că acest
lucru l -a afectat și pe el, deoarece atunci când s -a înscris la liceu, datorită medieie de
admitere, acesta a intrat la un colegiu renumit din Ploiești, însă în clasa a X -a părinții l -au
transferat la școala din satul lor pe motiv că nu își mai permiteau să -l întrețină. În acea
perioadă, Dragoș, mi -a mărturisit că a suferit foarte mult, pentru că își dorea să învețe la acel

88
liceu din Ploiești și pentru că el considera că școala din sat nu o să -l ajute deloc pe viitor,
deoarece o să iasă cu o diploma de pădurar și nu este asta ceea ce își dorește. Ulterior, acesta
a spus că s -a liniștit pentru că el știe că poate mai mult de atât și că prezenta școală la care
învață nu îl împiedică, pe viitor, să meargă mai departe la o f acultate care să -i permită să -și
găsească un job care să -i placă. L -am întrebat dacă s -a gândit la ce facultate își dorește să
meargă, însă mi -a mărturisit că nu este sigur de ceea ce își dorește. Știe doar că îi place
matematica, informatica, chimia, fizi ca, dar și isoria și geografia, însă nu știe ce domeniu ar
fi cel mai avantajos pentru el. A spus că nu prea a avut la cine să se intereseze despre
eventualele oportunități pe care le -ar putea avea, dar nici nu a îndrăznit prea mult din cauză
că nu este si gur cum vor reacționa părinții atunci când le va cere să îl lase la facultate,
deoarece aceștia nu își permit din punct de vedere financia. Acesta a mai completat că va
face tot posibilul, chiar dacă va necesita mai mult timp, să se angajeze și apoi să se înscrie la
facultate, în speranța de a reuși ca în viitor să obțină o carieră de succes.

Analiza și interpretarea studiului de caz
Prezentul studiu de caz își propune, prin analizarea datelor despre subiect să
identifice eventualele blocaje care pot apăre a în decizia de carieră și, totodată, stabilirea
unor me tode de intervenție pedagogică.
Din discuțiile cu subiectul, am constatat că obstacolele sale în decizia de carieră sunt
legate de lipsa posibilităților financiare, dar și de neexplorarea alternativel or educaționale și
profesionale. În acest caz, consilierul școlar poate intervenii doar în cazul orientării
profesionale. Acesta l -ar putea ajuta pe subiect să -și evalueze interesele profesionale, pentru
a-și putea da seama ce domeniu este compatibil cu el , dar îl poate ajuta și prin îndrumarea
spre anumite surse de informare în legătură cu eventualele alternative educaționale și
profesionale.

89

CAPITOLUL 7
CONCLUZII. DISCUȚII. LIMITE.

Principalele observații conclusive le abordăm în raport cu ce le două secțiuuni ale
lucrării de față. Prima parte este dedicată fundamentării teoretice în ceea ce privește
problematica orientării educaționale și profesionale în rândul elevilor adolescenți; metode de
intervenție pedagogică. În acest sens, studiul lite raturii de specialitate s -a focalizat pe
fenomenul educational în ceea ce privește orientarea educațională și profesională. În primul
capitol se regăsesc informații referitoare la perioada adolescenței . Următoarele două capitol e
își îndreaptă atenția către consilierea, orientarea și planificarea carierei, pornind de la
specificul acesteia, motivele și influențele în decizia de carieră și chiar metode de intervenție
în asupra acesteia.
Cea de -a doua secțiune este destinată abordării empirice a prezentei pro blematici. În
acest sens, cercetarea de față a vizat testarea unui set de ipoteze, potrivit cărora în decizia de
carieră pot apărea influențe și obstacole, fiind necesară consilierea și orientarea
educațională. Problematica cercetării vizează atât elevii, cât și părinții și cadrele didactice,
însă atenția este concentrată pe elevi, deoar ece aceștia intră în contact direct cu celelalte
grupuri țintă. Următoarea etapă a fost reprezentată de colectarea datelor referitoare la
aspectele motivaționale existente î n alegerea unei profesii și la influențele care pot deveni
obstacole în decizia de carieră. Ultima etapă este reprezentată de analizarea statistică și
pedagogică a datelor colectate în etapa anterioară cu privire la motivele și factorii care
influențează a legerea unei profesii.
Așadar, prin intermediul investigației de față am constatat care sunt aspectele
motivaționale, dar și criteriile după care elevii adolescenți se orientează în decizia de carieră.
De asemenea, am descoperit care sunt obstacolele ce po t influența decizia de carieră.
Limitele cercetării sunt reprezentate de numărul redus al lotului de subiecți, astfel,
rezultatele obținute prezintă un character orientativ, cu posibilitate redusă de generalizare pe
populații mai largi.

90
ANEXE

Anexa 1
CHESTIONAR PRIVIND MOTIVAȚIILE ȘI FACTORII CARE DETERMINĂ
ALEGEREA CARIEREI

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări, încercuind varianta cu care
sunteți de acord. Răspunsurile vor fi utilizate cu scopul unei investigații destinate realizăr ii
unei lucrări de licență.

Date de identificare:
Genul Vârsta Clasa Mediul de proveniență
Masculin Feminin Rural Urban

1. Care este profilul tău de studiu?
a) Real;
b) Uman;

2. De ce ai ales să te înscrii la acest profil lice al? (alege 2 variante)
a) Medi a de admitere nu mi -a permis să merg în altă parte;
b) Îmi plac materiile studiate la acest profil;
c) Pentru a -mi dezvolta o carieră în acest domeniu;
d) Așa m -au îndemnat părinții;
e) Nu m -am gândit la asta până acum.

3. Care crezi că sunt principalele motive pentru c are unii elevi NU aleg să studieze
acest profil? (enumeră minim 2 motive în spațiul de mai jos)
…………………………………………………………………………………………………………….. ………..
…………………… ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………

91
4. În ce măs ură ești hotărât/ă în privința unei cariere? Pune „x” în căsuța
corespunzătoare răspunsului ales.
În foarte
mare măsură În mare
măsură Așa și așa În mică
măsură În foarte
mică măsură

5. În cazul tău , în decizia de carieră, cât de importantă consideri contribuția
următoarelor ? Pentru fiecare variantă pune „x” în căsuța corespunzătoare
răspunsului ales.
Influențele în decizia de
carieră Foarte
important Important Puțin
important Lipsit de
importanță
1. Consilierul școlar
2. Dirigintele
3. Părinții
4. Profesorii
5. Prietenii
6. Rudele

6. Consideri că pentru a avea o carieră de succes este necesar să aprofundezi
studiile și după terminarea liceului?
a) Sigur nu;
b) Mai degrabă nu;
c) Poate;
d) Mai degrabă da;
e) Sigur da.

7. În cazul în care v ei opta pentru o formă de învățământ superior, care sunt
criteriile care te vor orienta în alegerea ta? Alege 3 variante și încercuiește -le
(variantele se continuă și pe pagina cealaltă)
a) Aptitudinile mele;
b) Sfaturile altora;
c) Posibilitățile financiare;

92
d) Să-mi placă orașul în care se află unitatea de învățământ;
e) Prestigiul unității de învățământ;
f) Dacă îmi oferă posibilitatea de a avea o carieră de succes în domeniul ales;
g) Dacă îmi oferă posibilitatea ca la finalul studiilor să găsesc o profesie
bănoasă;
h) Altele. Care?…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….

8. În ce măsură consider i că profilul liceal te ajută să iei decizia de a -ți continua
studiile? Pune „x” în căsuța corespunzătoare răspunsului ales.
În foarte
mare măsură În mare
măsură Așa și așa În mică
măsură În foarte
mică măsură

9. Care a fost sursa de unde ai aflat de posibilitățile tale de a te integra în muncă
sau de a -ți continua studiile? (alege 2 variante)
a) De la prieteni;
b) De la diriginte;
c) De la profesori;
d) De la consilierul școlar;
e) De la familie;
f) Din mass -media (internet, radio, T.V., ziare etc.);
g) De la Agenția Naț ională de Ocupare a Forței de Muncă;
h) Alte surse. Care?………………………………………………………………………. …….

10. Apreciază gradul de importanță a următoarelor criterii în alegerea unei
profesii.

Criterii Foarte
important Important Puțin
important Lipsit de
importanță
1. Alegerea în ceea ce privește
activitatea desfășurată să -mi
aparțină.
2. Aptitudinile și abilitățile mele
să corespundă profesiei.

93
3. Să-mi aducă satisfacție și
împlinire.
4. D.p.d.v. financiar să
cores pundă așteptărilor mele.
5. Să aibe o cerere pe piața
muncii și peste mulți ani.
6. Să nu depun prea mult efort.
7. Să-mi ofere un statut social
înalt.
8. Să-mi ofere posibilitatea de
autonomie și de exprimare a
creativității.
9. Să-mi ofere posibilitatea de
a-mi crea un echilibru între
profesie și viața personală.

11. Din punctul tău de vedere, care este cel mai important aspect pentru a avea o
carieră de succes? Alege 3 variante și încercuiește -le.
a) Aptitudinile;
b) Persev erența;
c) Încrederea în sine;
d) Abilitatea de comunicare;
e) Performanțele școlare;
f) Capacitatea de a face față situațiilor stresante;
g) Valorile;
h) Capacitatea de a lua decizii.
i) Altele. Care?
………………………………………………………………… …………………………………………

12. După terminarea studiilor, consideri că piața muncii îți oferă posibilitatea de a
practica profesia dorită? În ce măsură? Marchează cu „x” în caseta
corespunzătoare răspunsului ales.
În foarte
mare măsură În mare
măsură În mică
măsură În foarte
mică
măsură

94
13. Ce profesie îți dorești să urmezi în viitor?…………………………………………………………..

14. Enumeră 5 motive pentru alegerea de mai sus în ordinea importanței acordată de
tine.
1. ………………………………………………………………………………
2. ………………………………………………………………………………
3. ………………………………………………………………. ……………..
4. ………………………………………………………………………………
5. ………………………………………………………………………………

15. În ce măsură consideri că următoarele obstacole ar pute a influența decizia de a
alege o profesie? Pentru ficare variantă marchează un „x” în caseta
corespunzătoare răspunsului ales.
Obstacole În foarte
mare
măsură. În mare
măsură. Așa și
așa În mică
măsură. În
foarte
mică
măsură.
1. Lipsa posibilităților fina nciare.
2. Lipsa experienței profesionale.
3. Lipsa locurilor de muncă.
4. Influența părinților.
5. Lipsa unor abilități necesare.

95
Anexa 2
CHESTIONAR PRIVIND EVALUAREA INTERESELOR PROFESIONALE

Analizează -ți inte resele profesionale. Bifează din lista de mai jos toate
activitățile care te interesează chiar dacă simți că nu ești încă suficient pregătit pentru
a le desfășura.
1. Să lucrezi la o fermă sau să ajuți la salvarea unei păduri tropicale
2. Să rezolvi probl eme dificile de matematică
3. Să joci într -un film sau într -o piesă de teatru
4. Să studiezi diverse grupuri sociale
5. Să iei interviuri pentru emisiunile de știri ale unui post de televiziune;
6. Să studiezi economia;
7. Să studiezi manuale de mecanică;
8. Să realizezi experimente de laborator;
9. Să administrezi o galerie de artă;
10. Să conduci un serviciu religios;
11. Să ai o mică afacere cu obiecte la măna a doua;
12. Să faci grafice și să întocmești statistici;
13. Să construiești mobilă;
14. Să stu diezi natura sau să notezi efectele poluării mediului;
15. Să scrii scenarii pentru filme;
16. Să conduci un club sau un grup de cercetași;
17. Să cumperi marfă pentru un magazin;
18. Să lucrezi de la nouă la cinci într -un birou;
19. Să conduci mașini de m are tonaj;
20. Să joci șah;
21. Să lucrezi la un magazin de artă sau muzică;
22. Să fii implicat în organizații de caritate;
23. Să desfășori o activitate care presupune acțiuni rapide și sub presiune;
24. Să concepi programe sau jocuri pentru calculator;
25. Să lucrezi în aer liber într -un parc național;
26. Să faci cercetări pentru un caz penal;
27. Să cânți la un instrument;
28. Să îngrijești sugari sau copii mici;

96
29. Să candidezi pentru o funcție în clasă sau în școală;
30. Să lucrezi după orele de șco ală pentru a economisi bani;
31. Să montezi sisteme stereo;
32. Să citești romane științifico -fantastice;
33. Să scrii o povestire, o piesă de teatru sau un roman;
34. Să faci atmosferă la o petrecere;
35. Să lucrezi în biroul unui politician;
36. Să intro duci documente în calculator;
37. Să construiești un model de avion cu reacție;
38. Să folosești un microscop electronic sau un instrument medical de înaltă
tehnologie;
39. Să creezi o linie vestimentară;
40. Să citești si să discuți despre literatură;
41. Să dezbați probleme sociale și politice la TV;
42. Să ții evidența unor afaceri;
43. Să repari un motor de mașină;
44. Să studiezi constelațiile stelare;
45. Să iei lecții de olărit;
46. Să lucrezi cu membri importanți ai societății;
47. Să vinzi produse contra unui comision;
48. Să stabilești bugetul unei mari companii sau al unei agenții guvernamentale.

Încercuiește, în tabelul de mai jos, fiecare număr ales. De exemplu, dacă ai ales
“Să lucrezi la o fermă”, încercuiește numărul 1.
A. 1 7 13 19 25 31 37 43
B. 2 8 14 20 26 32 38 44
C. 3 9 15 21 27 33 39 45
D. 4 10 16 22 28 34 40 46
E. 5 11 17 23 29 35 41 47
F. 6 12 18 24 30 36 42 48

97
Evaluează -ți răspunsurile
Numără pozi țiile încercuite în dreptul fiecărei litere: de exemplu, dacă totalul
pozițiilor încercuite de pe linia A este de patru, scrie numărul patru pe linia lui A.
_____A. OAMENI CARE ÎNFĂPTUIESC ____D. OAMENI CARE AJUTĂ
_____B. OAMENI CARE INVESTIGHEA ZĂ ____E. OAMENI CARE INTREPRIND
_____C. ARTIȘTI ____F. OAMENI MINUȚIOȘI

Care sunt cele două domenii în care ai obținut cel mai mare punctaj?
Notează -le mai jos:
……………………………………………. …………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….

A. OAMENI CARE ÎNFĂPTUIESC . Dacă îți place să lucrezi cu mâinile, mai ales la proiecte
care îți permit să fii activ fizic, atunci poți fi caracterizat ca “un om al faptelor”. Aceștia sunt
adesea oameni practici, stabili, autocontrolați și independenți.
Profesii posibile: Peisagist; Silvi cultor; Inginer; Asistent medical; Controlor de trafic
aerian; Bucătar; Tehnician dentar; Arheolog; Doctor terapeut; Electrician; Polițist / Pompier;
Dulgher / Instalator; Antrenor; Mecanic; Frizer/coafeză.

B. OAMENI CARE INVESTIGHEAZĂ . Oamenii care investig hează au spiritul de
observație foarte dezvoltat și sunt interesați de lucrurile din jurul lor. De obicei, cercetează
totul, sunt încrezători în capacitățile lor intelectuale și sunt riguroși din punct de vedere
logic.
Profesii posibile: Laborant; Analist programator; Dentist; Farmacist; Profesor de Științe
Naturale; Meteorolog; Asistent medical; Reporter; Astronaut; Biolog / Inginer de mediu;
Chirurg; Bibliotecar; Avocat; Detectiv; Medic veterinar.

C. ARTIȘTI . Oamenii cu înclinații artistice apreciază creati vitatea și originalitatea. Artiștii au
tendința de a fi inventivi, imaginativi și neconvenționali. Le place să lucreze liber și se
implică emoțional în munca pe care o fac.
Profesii posibile: Artist; Arhitect; Regizor; Muzician; Profesor de muzică; Pictor; Designer;
Specialist in aranjamente florale; Scriitor / Reporter; Decorator de interioare; Fotograf;
Cosmetician; Muzeograf; Animator; Instructor de dans.

D. OAMENI CARE AJUTĂ . Persoanele care ajută preferă locurile de muncă care le permit să
interacționeze cu ceilalți.
Profesii posibile: Consultant în organizații de tineret; Specialist în resurse umane; Purtător
de cuvânt; Terapeut; Medic pe ambulanta; Asistent medical; Dietetician; Asistent social;
Îngrijitor de copii; Preot; Recepționer; Antrenor; Chelner / Chelnăriță; Asistent la domiciliu.

E. OAMENI CARE ÎNTREPRIND . Oamenii care întreprind sunt cel mai adesea oameni
încrezători în ei înșiși, sociabili si curajoși. Le place să ia decizii, să vândă produse, să
conducă grupuri și să dezbată probleme de politi ca.

98
Profesii posibile: Bancher; Persoană care recrutează angajați; Specialist in aranjamente
florale; Agent de asigurări; Agent de turism; Evaluator imobiliar; Avocat Agent de
publicitate; Prezentator TV / radio; Director de publicitate; Director de depart ament;
Politician.

F. OAMENI MINUȚIOȘI . Oamenii minuțioși sunt persoane convenționale, cărora le place sa
colecționeze și să organizeze. Lucrează bine in interiorul unui sistem, sunt eficienți si
practici.
Profesii posibile: Contabil; Cartograf; Agent de asi gurări; Analist financiar; Expert juridic;
Operator pe calculator; Statistician într -o companie de asigurări; Analist financiar;
Tehnician medical; Funcționar bancar; Corector la o editură; Expert bancar; Asistent
administrator; Agent de rezervări pentru s ervicii turistice.

16. Având în vedere că ți -ai evaluat mai sus interesele profesionale, în ce măsură
profesia dată de tine la întrebarea numărul 13 se încadrează în domeniile la care ai
avut cele mai mari punctaje?
În foarte mare
măsură În mare măsură Așa ș i așa În mică măsură În foarte mică
măsură

17. Această evaluare ulterioară a intereselor profesionale, în ce măsură te -a făcut
să te reorientezi spre a urma o altă profesie?
În foarte
mare
măsură În mare
măsură În mică
măsură În foarte
mică măsură

Vă mulțumesc! Mult succes în continuare

Anexa 3 – Studiu de caz
A. Date biografice ale subiectului
B. Identificarea nevoilor subiectului
C. Analiza și interpretarea studiului de caz

99
BIBLIOGRAFIE
1. Albu E mil. (2007) Psihologia vârstelor , Universitatea Petru M aior, Târgu Mureș
2. Crețu Tinca (2005 ) Psihologia adolescentului și adultului, Editura Universității
Transilvania, Brașov
3. Crețu Tinca (2009) Psihologia vârstelor , Editura Polirom
4. Gavrielieuc Alin (2006) De la la relațiile interpersonale la comunicarea socia lă:
psihologia socială și stadiile progressive ale articulării sinelui , Editura Polirom , Iași
5. Golu Pantelimon (2002) Psihologia educaț ională , Editura Ex. Ponto
6. Lemeni, G., Miclea M. (2008) Consiliere și orientare, Editura ASCR, Cluj Napoca
7. Luca Marcela Rod ica (2005) Elemente teoretice și metodice pentru consilierea
carierei în școală , Editura Psihomedia , Sibiu
8. Lupu Daciana (2010) Consilierea educațională, școlară și vocațională , Editura
Universit ății Transilvania, Brașov
9. Lupu Daciana (2011) Implicațiile act ivităților de consiliere psihopedagogică asupra
diadei stimă de sine – reușită școlară , Editura Universității Transilvania, Brașov
10. Maslow A., H., Motivație și personalitate , tradusă din lb. engleză de Andreea
Răsuceanu, Editura Universității Transilvania, Brașov
11. Mitrofan Iolanda, Ciupercă Cristian (1998) Incursiune în psihosociologia și
psihosexologia familiei , Editua Press Mihaela S.R.L, București
12. Păcurar Doina Cornelia (1977) De la aspirații și idealuri profesionale la decizii în
adolescent, Editura Didac tică și Pedagogică
13. Petrovai Dominica (2012) Consilierea și orientarea psihopedagogică a elevilor,
Editura Universității Transilvania, Brașov
14. Popescu Neveanu P. (1978) Dicționar de psihologie , Editura Albatros
15. Rousselet J ean. (1969) Adolescentul – acest nec unoscut , Editura Politică, București
16. Sion Grațiela (2003) Psihologia vârstelor , Editura Fundației ,,România Mare”
17. Tomșa Gheorghe (2011) Consilierea și managementul carierei , UNITBV Bibliotaca
central
18. Velciov Petronele (1994) Psihologia vârstelor , Editura T ipografia Universității,
Timișoara
19. Verza Emil, Șchiopu Ursula (1981) Psihologia vârstelor , Editura Didactică și
Pedagogică

100

***DEX, ediția a II -a (1966) Editura Univers enciclopedic, București
***COR (1995) Editura Tehnică, București
***COR, ediția a II -a (2000) Editura Lumina lex., București

Webografie
***http://www.jeteraps.scholarlinkresearch.com/articles/Factors%20Influencing%20Students%20
Career%20Choices%20among%20Secondary%20School%20students%20in%20Kisumu%20Municipa
lity,%20Kenya.pdf Journal of Emerging Trendsin Educational Research and Policy St udies .
Factors Influencing Students Career Choices among Secondary School students. / Accesat
08.06.2017
*** https://www.joe.org/joe/2006june/rb7.php Journal of extension. Factors Influencing
Career Choices of Adolescents and Young Adults / Accesat 17.05.2017