ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [628201]
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
Profesor coord onator:
Prof.univ.dr . Constantin Daniela Luminița
Absolvent: [anonimizat] 201 9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC
Turismul și dezvoltarea colectivităților locale în România.
Rolul fondurilor europene
Profesor coord onator:
Prof.univ.dr . Constantin Daniela Luminița
Absolvent: [anonimizat] 2019
2
Cuprins
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. ……………… 4
PARTEA I – Stadiul cunoșterii în domeniu ………………………….. ………………………….. …….. 5
Capitolul 1 – Turismul în cadrul politicii de coeziune. Aspecte teoretice ……………………. 5
1.1. Prezentarea literaturii de specialit ate ………………………….. ………………………….. …… 5
1.2. Scurt Is toric al Politicii de Coeziune ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
1.3. Tipurile de fonduri structurale și de investiții europene ………………………….. …………………….. 12
1.4. Turismul și politica de coeziune din România în perioada 2014 -2020 ………………………….. ….. 12
PARTEA II – Contribuții personale ………………………….. ………………………….. …………… 13
Capitolul II – Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. .. 13
Capitolul III – Ipotezele și variabilele cercetă ri ………………………….. ………………………… 13
Capitolul IV – Alegerea și prezentarea metodei de cercetare ………………………….. ………. 14
Capitolul V – Prezentarea datelor de cecetare ………………………….. ………………………….. 16
5.1. Prezentarea sectorului turistic din România ………………………….. ………………………….. …………….. 16
5.2. Prezentarea sectorului turistic din Slovenia ………………………….. ………………………….. ……………… 23
Capitolul VI – Analiza rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. . 26
6.1. Analiza comparativă a turismului din Slovenia și România ………………………….. ……………………. 26
6.2. Efectele fondurilor europene în stimularea turismului ca factor al dezvoltării colectivităților
locale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 36
6.3. Perspectiva a ntreprenorilor cu privire la accesarea fondurilor europene ………………………….. … 48
Capitolul VII – Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ……. 56
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 58
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 61
3
REZUMAT
Având în vedere potențialul de dezvoltare al României, absorția fondurilor europene reprezintă
un factor cheie pentru dezvoltarea colectivit ăților locale , Uniunea Europeana (UE) oferind sprijin
financiar pe teme prioritare, precum capital uman, persoane defavorizate, competitivitate,
infrastructură, asistență tehnică, dezvoltare regională, agricultură și pescuit, cooperare și alte
programe. Din pacate , în România , gradul de absorție pentru anul 2018 a fost de doar 19%. Ultimul
raport emis de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), din 3 mai 2019, menționează faptul că
România reușeste cu dificultate să se apropie de media europeană, adică 27%.
Necesitatea creșterii gradului de absorție pentru anul 2019 trebuie sa fie o prioritate atât pentru
instituțiile publice de la nivel central, cât și pentru cele de la nivel local. Totodată, pentru a accelera
dezvoltarea colectivităților locale , este important ca domen iul privat sa fie implicat în aceeași măsură
în procesul de absorție, întrucât UE nu vine doar în sprijinul instituțiilor publice, ci și în rândul imm-
urilor și al persoanelor care doresc să -și întemeieze o afacere.
Lucrarea de cercetare are drept scop det erminarea importan ței turismului asupra dezvoltării
colectivităților locale, în contextul fondurilor europene.
Prim a parte a lucrări i de cercetare prezintă modul de funcționare a l politicii de coeziune și a l
implementării acesteia prin intermediul programelor și fondurilor europene. În ace astă partea am
inclus și elemente conceptuale cu privire la dezvoltarea locală, dezvoltarea regională și turismul ca
domeniu de activitate.
În a doua parte, am analizat situația turisti că de la nivel local, regional și național din România
și din Slovenia pe bază unor indicatori turistici, precum: numărul unităților cazare, capacitatea de
cazare, sosirile, înnoptările și contribuția turismului la PIB -ul național.
Pentru a determina care este percepția locuitorilor cu privire la efectele fondurilor europene
în stimulare turismului ca factor al dezvoltării colectivităților locale, am folosit ca metoda de cercetare
chestionarul. Acesta a fost aplicat pe un eșantion de 156 de persoane, grupul țintă fiind antreprenorii
din jud. Brașov, localitățile Bran și Moieciu.
Importanța acestei lucrări are la baza ipotezele de la care pleacă cercetarea, conform cărora au
fost ridicate următo arele probleme: care sunt efectele fondurilor europene asupra turismului și a
dezvoltării colectivităților locale, atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva
antreprenorilor din cele două localități; care este principalul factor motiva țional și care sunt
principalele obstacole în legătură cu procesul de accesare al fondurilor europene; și analiza
4
comparativă a turismului între două țări pentru a descoperi care este mai performant și de ce. Având
în vedere că au o serie de caracteristici comun e, am ales să realiezez comparația între turismul din
România și Slovenia.
Pentru a obtine rezultatele propuse am folosit atât metode de cercetare cantitative, cât și
calitative , precum : chestionarul, analiza unui set de indicatori turistici , prelucrarea datelor în
Microsoft Office Excel, documente de pe site -ul MFE, studii de caz, analiza SWOT , articole
științifice.
JEL: L80; L83; L88; R50; R58
Termeni cheie: fonduri europene, coeziune, turism, politica regional, grad de dezvoltare,
instituții europene, regiuni de dezvoltare, societate civilă, nivel de trai, comunități locale, programe
europene, economie locală.
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
„Conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea Europeană se bazează pe valorile
individuale și universale ale demnității umane, ale solidarit ății și ale libertății; are la bază principiul
statului de drept și principiul democrației. Pune persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia
Uniunii și creând un spațiu al justiției, libertății și securității. Uniunea contribuie la dezvoltarea și
apărarea acestor valori comune în respectul diversității culturilor și al tradiției popoarelor europene,
ca și al identității naționale a statelor membre și al organizării puterilor publice al e acestora la nivel
național, regional și local.”
(Carta drepurilor fundamentale a Uniunii Europene, 2002)
Politica de coeziune vizează reducerea disparităților regionale în ceea ce privește veniturile,
bogăția și oportunită țile. Regiunile mai sărace din Europa primesc cea mai mare parte a sprijinului,
însă toate regiunile europene sunt eligibile pentru finanțare în cadrul diferitelor fonduri și programe
ale politicii europene. Actualul cadru al politicii regionale este stabi lit pentru o perioadă de 7 ani,
respectiv 2014 – 2020 . Obiectivul general este asigurarea unui echilibru economic, social și regional
mai bun în Europa.
Deoarece până în anul 2017, în accesarea fondurilor europene, România se clasa sub media
europeană, consider că este necesară informarea cu privire la efectele pozitive ale fondurilor eur ropene
asupra dezvoltării regionale și creșter ii nivelului de trai. Actualitatea subiectului se explică prin faptul
5
că, deși în 2018 România reușit să ajungă la media europeană, cu un procent de 27%, încă există
dificultăți în accesarea unui procent ridicat din valoarea totală oferită de către UE.
După 12 ani de la aderarea României la UE, problema disparităților regionale și locale rămâne
nerezolvată, 2 dintr e regiunile de dezvoltare se află în primele zece cele mai sărace regiuni din UE,
Nord -Est și Sud -Vest, iar regiunea București -Ilfov are un PIB de aproape 4 ori mai mare decât
regiunea Nord -Est.
Un prim argument în susținerea elaborării lucrării de cercetare este acela turismul joacă un rol
cheie în cadrul economiei, iar România are toate resursele necesare pentru dezvoltarea turistică
sustenabilă. Aceasta beneficiază de ajutor financiar, prin int ermediul POR pentru turism, si totodată
se bucură de existența diversității de resurse naturale și antropice.
Al doilea argument este acela că o mare parte din fonduri sunt alocate pentru imm-uri. De
accea, determinarea poziției pe care o au antreprenori i față de posibilita tea accesări i fondurilor
europene este esențială pentru a înțelege care sunt necesitățile acestora și cum pot fi stimulați în acest
sens.
Deși există studii care demonstrează faptul politica de dezvoltare a UE are un impact pozitiv
asupra colectivităților locale, lucrarea de cercetare se va axa mai mult pe influența pe care o au acestea
în domeniul turismului, analizând situația a două localități din România
Problema lucrării de cercetare este de actualitate, iar rezultatele obținute în urma prelucrării
datelor de cercetare au drept scop găsirea unor răspunsuri complexe, pentru a putea astfel propune o
serie de recomandări pentru îmbunătățirea situației existente în România .
PARTEA I – Stadiul cunoșterii în domeniu
Capitolul 1 – Turismul în cadrul politicii de coeziune. A specte teoretice
1.1. Prezentarea literaturii de specialit ate
De la 1 iulie 2013, UE reprezintă comunitatea ce reunește 28 de state, având o populație de
508 mil. de locuitori, si o întindere de peste 4 mil. 𝑘𝑚2, cu posibilitatea extinderii pe viitor, prin
includerea unor noi state. Spațiul european cuprinde o multitudine de regiuni și colectivități locale, cu
caracteristici diferite și cu o serie de probleme încă nerezolvate. De accea, UE se află în continuă
căutare de soluții adecvate pentru reducerea disparităților, dezvoltarea economică a acestora și
creșterea nivelului de trai în ansamblul comunităților europene.
6
Una dintre definițiile colectivității locale este accea de “un sistem deschis, caracterizat de
anumiți parametri care oferă stabilitate și personalitate distinctă grupului respectiv.” (Porojan și
Iftimoaie, 2008, p. 30)
Conceptul de dezvoltare locală poate fi definit drept un proces de transformare a economiei
și societății locale, orientat spre depășirea dificultăților și provocărilor existente. Ace asta urmărește
să îmbunătățească condițiile de viață ale populației locale prin acțiuni între diferiți agenți locali,
sociali, publici și privați, spre o utilizare eficientă și sustenabilă a resurselor endogene existente.
Impactul dezvoltării locale include nu numai îmbunătățirea bunăstării sociale și economice a
oamenilor, ci și acumularea de capital local, social și economic.
În ceea ce privește conceptul de dezvoltare regională , există un număr amplu de teorii și studii
care dezabat această problematică. Atenția specialiștilor a fost și încă este orientată și spre modul în
care apar disparitățile dintre regiuni.
Literatura de specialitate definește termenul de “regiune” ca un teritoriu omogen, luând în
considerare o serie de factori sociali (istorie, cultură, religie, limbă, etc.), factori politici (modul de
organizare al institu țiilor publice ) și factori economici (comerț, ti pul principal de activitate
economică). Conform lui Berinde (2001) “Regiunea este percepută de către cei care o locuiesc ca un
spațiu omogen, care reprezintă conștientizarea aspirațiilor comune și dorința de a participa la
gestionarea acestor spații comune . Astfel, se poate vorbi despre formarea unei conștiințe regionale
care percepe statul ca fiind prea distanțat pentru a soluționa problemele de la nivel regional.” (Berinde,
2001, p. 7)
Cipleu (2015) definește dezvoltarea regională drept “Procesul prin c are se urmărește
creșterea calității vieții unei regiuni prin încurajarea interdependeței regional economice mai mult în
cadrul regiunii considerate decât între această regiune și restul regiunilor” (p. 39).
În viziunea UE, dezvoltarea regională graviteaz ă în jurul disparităților regionale, percepute ca
și cauze ale concentrării activității economice și migrației forței de muncă. În consecință, în abordarea
UE, politica de dezvoltare regională ocupă un loc major în contracararea diferențelor economice din tre
regiuni, apropierea valorii PIB între acestea și dispersarea activităților economice către regiunile mai
sărace.
Așa cum este definit în Legea nr. 315/2004, procesul de dezvoltării regionale reprezintă
“ansamblul politicilor autorităților administrație i publice centrale și locale, întocmite cu scopul de a
îmbunătăți performanțele economice ale unor arii geografice constituite în <regiuni de dezvoltare> și
7
care beneficiază de spriji guvernului, și al Uniunii Europene și al altor instituții și autorități naționale
și internaționale interesate”.
Prima definiție a turismului: a fost dată de economistul austriac Herman Van Scheullard în
1910. Potrivit lui „Suma totală de operațiuni, în principal de natură economică, care este direct legată
de intrarea, șe derea și circulația străinilor în interiorul sau în afara unui anumit oraș sau regiune este
turismul.“ (Sen, 2017, p. 3)
Organizația Mondială a Turismului a de fenit turismul drept “activitățile persoanelor care
călătoresc și locuiesc în afara mediului lor obișnuit pentru cel mult un an consecutiv pentru activități
de agrement, de afaceri și în alte scopuri.“ Această definiție include cuvântul "ședere" și sugerează că
turiștii stau cel puțin o noapte .
Industria turisti că, în contextul turismului sustenabil și impactului pe care acesta îl are asupra
dezvoltării regionale, este un subiect amplu. Conform Organizației Mondială a Turismului, turismul
sustenabil poate fi definit drept „o componenta cu rolul de a satisface nev oile actuale ale turiștilor și
ale regiunilor gazdă, protejând în același timp creșterea oportunităților pentru viitor”.
Acțiunea activității de turism se manifestă pe mai multe planuri, fiind astfel stratificată, de la
simularea creșterii economice, la a meliorarea structurii sociale și de la valorificarea superioară a
resurselor natural -materiale, la îmbunătățirea condițiilor de viată. Aportul turismului la dezvoltarea
economico -socială se manifestă diferit de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare și de
politică promovată față de turism.
În România, UE oferă sprijin financiar în domeniul turismului prin intermediul POR aferent
perioadei 2014 -2020, axa prioritară 7 “Diversif icarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a
turism ului”.
1.2. Scurt Istoric al Politicii de Coeziune
Începând cu anul 1945, atunci când personalităti precum Winston Churchill deschidea calea
formării Statelor Unite ale Europei, și pâna în prezent, UE a evoluat pentru a reuși să se adapteze la
modificările venite o data cu procesul de lărgirea a comunității europene, prin aderarea de -a lungul
timpului, a altor state la cele 6 fondatoare. Un alt important membru fondator al UE, Robert Schuman,
preciza că “Europa nu va fi creată într -o încercare s au ca un întreg compozit, ci mai degrabă de
realizări concrete care deschid calea spre solidaritate”.
Mișcarea pentru integrare europeană a reapărut în urma celui de -al Doilea Război Mondial și
a ajuns la apogeul său în 1948 la Congresul Europei, o adunar e de peste 600 de europeni influenți din
8
șaisprezece țări, organizată la Haga în mai 1948. După cel de -al Doilea Război Mondial, au existat o
serie de tentative de reunificare a țărilor afectate de război în Europa. Cu toate acestea, au aparut multe
obstac ole de -a lungul proceselor făcute în această direcție. Neînțelegerile erau încă nerezolvate între
țări rivale, cum ar fi între Franța și Germania, deși situațiile economice din țările europene după război
erau dezastruoase și aveau nevoie urgentă de dezvol tare. Pentru a face față unor astfel de probleme de
natură economică și diplomatică, în 1951 a fost fondată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO), care s-a dezvoltat mai târziu în Comunitatea Economică Europeană (CEE) și, în
cele din urmă, în bine -cunoscuta UE.
Acest tip de comunitate permite națiunilor membre să -și îmbunătățească condițiile economice
prin sindicate și comerț liber, în timp ce relația lor diplomatică avansează prin interacțiunile
întreprinse. Eforturile de integrare a alto r state în cadrul UE se regăsesc și în cele 6 extinderi ale
comunității, permițând alăturarea acestora, după ce au acceptat legea comunitară. Cu toate acestea, pe
lăngă avantajele oferite, extinderile au însemnat și apariția unor decalaje în cadrul entităț i, în special
din punct de vedere economic. Cea mai importantă extindere a fost a 5-a extindere din anul 2004,
atunci când zece state din Europa au decis să adere la Uniune. Pentru a diminua decalajele aparute,
politica regională a intervenit prin diverse programe cu scopul de a stimula creșterea economică și de
a reduce diferențel e economice.
Ideea de a echilibra statutul economic al statelor membre în comunitate a fost prezentă încă
din anii de început ai integrării europene, în jurul anilor 1950. Au exi stat trei sectoare de sprijin
financiar care au fost create în perioada de început a integrării, respectiv 1957 -1988, pentru a contribui
la finanțarea misiunilor de dezvoltare ale Comunității Europene. Acestea au fost sprijinite prin FSE,
FEOGA și FEDER.
În 1986, politica de coeziune a fost introdusă după acordul privind Actul Unic European cu
obiectivele reunificării și dezvoltării economiei statelor membre. Cu toate acestea, pentru a atinge
obiectivul de dezvoltare al pieței prin sprijin și competiție în tre state, membrii Uniunii trebuiau să fie
la fel de puternici sau cel puțin, sa nu existe diferențe foarte mari în sens economic între aceștia.
Drept consecință a aderării la UE a Greciei în 1981 și a Spaniei și Portugaliei în 1986, politica
de coeziune a evoluat de la proiecte la programe. Fondurile structurale au oferit un imens sprijin
financiar pentru aceste state. Anul 1993 marchează semnar ea Tratatului de la Masstrich, care aduce
trei elemente noi: principiul subsidiarității, Fondul de Coeziune și Comitetul Regiunilor. Tot în anul
1993 este creat și Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului.
9
Consiliul European alocă suma de 69 mi liarde ecu pentru o perioada de cinci ani. În această
perioadă, o serie de inițiative ale Comunității se alatura programelor europene, precum:
• programul INTERREG: stimuleză cooperarea între statele membre ale Uniunii
Europene la diferite niveluri. Unul di ntre obiectivele sale principale este diminuarea influenței
frontierelor naționale în favoarea dezvoltării economice, sociale și culturale egale a întregului teritoriu
al UE;
• programul LEADER: sprijină proiectele de dezvoltare rurală inițiate la nivel loca l
pentru a revitaliza zonele rurale și a crea locuri de muncă;
• Programul RESIDER: ajută refacerea domeniului industrial .
În urma măsurilor luate în perioada 1989 -1993, s -au concretizat următoarele rezultate:
• Regiunile din Obiectivul 1 au redus diferența d intre PPC și media UE cu 3 puncte
procentuale;
• 600 000 de locuri de muncă au fost create prin fonduri structurale în Grecia, Irlanda,
Portugalia și Spania, iar PPC mediu al acestor țări s -a majorat de la 68,3%, la 74,5% din media
comunitară;
• 917 000 persoa ne au fost instruite prin intermediul FSE;
• 470 000 de imm -uri au primit asistență în regiunile din Obiectivul 2 .
Perioada 1994 -1999 a fost considerată una de consolidare și de dublare a efortului în punerea
în aplicare a politicii de coeziune. Bugetul aloc at pentru fondurile structurale a fost de 168 miliarde
ecu. Noile inițiative ale Comunității erau: mediul urban, având în vedere zonele urbane aflate în criză,
și ocuparea forței de muncă, prin integrarea persoanelor pe pia ța muncii .
În 1994 a fost creat Comitetul Regiunilor și Fondul de Coeziune, care aveau drept scop
susținerea proiectelor din domeniul mediului și infrastructura rețelelor de transport în Spania, Grecia,
Portugalia și Irlanda. Primul raport cu privire la impactul FC asupra economiei , a fost redactat în
noiembrie 1996. În octombrie 1997, semnarea Tratatului de la Amsterdam a introdus principiile care
stau la baza strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă. Ca urmare a măsurilor adoptate în
această perioadă, au fost înregistra te următoarele rezultate:
• Creșterea PIB a fost estimată la 4,7% în Portugalia, 1,3% în Irlanda de Nord, 3,9% în
estul Germaniei, 2,2% în Grecia, 1,3% în Spania și 2,8% în Irlanda;
• În regiunile Obiectiv 1 s-au creat 700 000 de locuri de muncă, adăugând aproape 4%
în Portugalia, 2,5% în Grecia și între 1% și 2% în noul Lander german, Spania și sudul Italiei;
10
• 800 000 de imm -uri, inclusiv 500 000 din regiunile Obiectiv 1 , au primit ajutoare
pentru investiții directe;
• Au fost construite sau modernizate 4104 km de autostradă, precum și aproximativ 31
844 km de drumuri. S -au făcut investiții și în infrastructura feroviară;
• În regiunile Obiectiv 2 , au fost create aproximativ 567 000 de locuri de muncă
suplimentare și rata șomajului a scăzut de la 11,3% la 8,7%.
Perioada 2000 -2006 marchează lărgirea cu succes a UE, fiind alocat un buget în valoare de
235 miliarde de euro. Michel Barnier, comisarul pentru politica regională în perioada 1999 -2004,
afirma că “interesul comun este să ne împărtășim progresul și să extindem zona noastră de stabilitate,
democrație și avansare economică dincolo de granițele actuale ale Uniunii.”
Consiliu l European a adoptat, în martie 2000, Strategia de la Lisabona menită să intensifice
creșterea economică și să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntau statele membre UE
afectate de criza economică.
Denumit ă și Agenda 2000, Strategia de la Lisabona are scopul de a transforma UE în cea mai
dinamică și cea mai competitivă economi e din lume bazată pe cunoaștere până în 2010. Extindere din
2004 a adus pentru prima data 10 noi state memb re. Efectul a fost observat prin creșterea semnificativă
a diferențelor dintre cele 254 de regiuni din Europa și cei 456 000 000 de europeni. Rezulta tele pentru
2000 -2006 au fost următoarele:
• Crearea a 570 000 de locuri de muncă în regiunile Obiectiv 1 , din care 160 000 au fost în noile
țări membre;
• În Spania, fondurile structurale au investit aproximativ 4 miliarde de euro în domeniile de
cercetare, d ezvoltare tehnologică, inovare și tehnologii informaționale pentru un număr de
peste 13 000 de proiecte de cercetare;
• Pentru regiunile Obiectiv 2 , sondajele sugerează că au fost create 730 000 de noi locuri de
muncă .
Programul Uniunii pentru perioada 2007 -2013 se caracterizează prin reorganizare și noi
priorități. Uniunea se axează pe stimularea inovărilor, creșterea economică și reducerea sărăciei în
toate regiunile sale. Cu un buget total de 347 miliarde de euro, această perioadă vizează cea mai mare
concentrare a resurselor asupra celor mai sărace state membre și regiuni.
După aderarea Bulgariei și a României în ianuarie 2007, UE ajunge la un număr de 27 state
membre și 271 de regiuni. Trei sferturi din resurse sunt alocate pentru cercetar e și inovare și
aproximativ 30% pentru mediul înconjurător, pentru infrastructură ecologică și măsuri pentru
11
combaterea a schimbărilor climatice. Acestea sunt angajamentele asumate de statele membre și
regiunile acestora. Etapa următoare a implicat selecta rea celor mai bune proiecte de pe teren. Până în
2015, fondurile structurale și de coeziune au creat până la 2 milioane de noi locuri de muncă.
Creșterea semnificativă numărului de state membre a dus la apariția unor neajunsuri în termeni
de dezvoltare ec onomică și socială. Țările din cadrul UE au fiecare în parte statut financiar și social
diferit, iar pentru a le uni și îmbunătăți situația economică, aceste diferențe trebuiau reduse. De aceea
au fost luate măsuri pentru a nu afecta în mod negativ țările slab dezvoltate, și pentru a permite să
crească împreună și să fie compatibile cu națiunile mai puternice din comunitate.
În ultimii 5 ani, politica de coeziune implementată de către UE a creat peste 600 000 de noi
locuri de muncă, a investit în pregătirea profesională a peste 15 milioane de persoane anual, facilitând
astfel accesul lor pe piața muncii, a co -finanțat 25 000 km de drumuri si 1800 km de căi ferate, a
asigurat accesul la apă potabilă pentru încă 3 milioane de pesoane și a investit în 200 000 de imm -uri
și în 61 000 de proiecte de cercetare. Toate acestea au fost posibile prin FEDR, FC și FSE, care
reprezintă o treime din bugetul UE.
Politica de coeziune este revizuită de instituțiile uniunii o dată la 7 ani, înainte de
implementarea la nivelu l statelor membre și a regiunilor. În forma sa cea mai recentă, finalizată în
2013 și implementată în 2014, politica este menită să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei
Europa 2020. Acestea presupun creșterea inteligentă, durabilă și inclusiv ă. În perioada 2014 -2020,
investitiile politicii de coeziune se vor concentra pe mai puține domenii cheie, acestea sunt: cercetarea
și inovarea, agenda digitală, sprijinirea imm -urilor, economia cu emisii reduse de CO2, locurile de
muncă și mobilitatea, o educație și o administrație publică mai bună. Noua politică va investi si mai
mult în oameni, prin consolidare FSE, acordarea unei importanțe sporite incluziunii sociale și
abordarea problemei șomajului din rândul tinerilor.
De asemenea, colaborarea regio nală transfrontalieră va fi facilitată printr -o finanțare crescută
a cooperării teritoriale. Pentru a garanta cheltuirea inteligentă a banilor, politica de coeziune se axeză
și mai mult pe obiective și rezultate, cu accent sporit pe evaluare și stimulente pentru proiectele
eficace. Prin proceduri simplificate și norme armonizate, politica de coeziune revizuită, urmărește să
pună în valoare fiecare regiune, sporind competitivitatea și impulsionând creșterea economică și
creerea de locuri de muncă. Comunicare a rezultatelor obținute în investițiile politicii de coeziune a
UE este esențială pentru ca proiectele de succes să poată fi recunoscute, iar cetățenii europeni să
înțeleagă exact cum sunt cheltuiți banii lor. Bugetul pentru perioada 2014 -2020 este de 351 miliarde
euro.
12
1.3. Tipurile de fonduri structurale și de investiții europene
Instrumentele care contribuie la implementarea Strategiei Europa 2020 ale UE sunt fondurile
structurale și de investiții. Cele 5 fonduri majore sunt: FEDR, FSE, FC, FEADR și FEP.
FEDR a apărut în anul 1973 pentru o perioada de 3 ani. Acesta este unul dintre cele mai
importante instrumente ale UE și are rolul de a sprijini financiar zonele defavorizate, corectând astfel
dezechilibrele apărute între regiuni. Pentru perioada 2014 -2020, FEDR se axează pe câteva domenii
prioritare cheie, ceea ce duce la formarea abordării de “concentrare tematică”. Domeniile prioritare
sunt Agenda digital ă, spriin pentru IMM -uri, inovare și cercetare și emisii reduse de 𝐶𝑂 2 în economi e.
FSE este înființat în anul 1958, în același timp cu FEOGA. Pentru perioada 2014 -2020, FSE
aloca pentru regiunile din cadrul UE 80 miliarde de euro pentru capital uman, plus aproximativ 3,2
miliarde de euro pentru crearea locurilor de muncă pentru persoanele ti nere.
FC nu face partea din fondurile structurale, acesta este un fon special, adițional acestora.
Condiția pentru a putea avea acces la FC este ca PNB/loc. al țării să fie mai mic de 90% din media
UE. Pentru perioada 201 4-2020 FC ofer ă finanțare pentru p roiecte mari în infrastructură de mediu și
transport, dar și pentru proiecte de transport intermodal, eficenței energetice și energie regenerabilă.
Fondul de coeziune a fost creat în vederea consolidării coeziunii teritoriale, economice și sociale a
UE, în scopul promovării dezvoltării durabile.
În umătoarea perioadă de programare 2014 -2020, FC oferă suport financiar în următoarele
domenii: mediu (prin investiții pentru energie sustenabilă și dezvoltarea durabilă), infrastructură de
transport (rețele trans europene) și asistență tehnică. Suma alocată este de aproximatov 64,4 miliarde
de euro , iar finanțarea proiectelor poate atinge maxim 85% din totalul costurilor acestuia.
1.4. Turismul și p olitica de coeziune din România în perioada 2014 -2020
Acordul de parteneriat cu România pentru perioada 2014 -2020 curpinde următoarele fonduri
strucuturale și de investiții: FEDR, FC, FSE, FEADR și EMFF. Acestea au o importanța crucială
pentru România, și reprezintă un imens sprjin financiar pentru a face faț ă dificultăților în materie de
dezvoltare regională pe termen mediu și lung. Acestea vor atrage finanțări publice și private, generând
astfel creștere economică, crearea locurilor de muncă și reducerea disparităților economice și sociale
la nivelul regiuni lor din România.
Domeniile pe care se pune accent cu prepondernță sunt: agricultură, educație, sănătate,
administrație publică, infrastructura de transport, inovație și pescuit.
13
Bugetul alocat este de 22,4 mld. euro pentru politica de coeziune (FEDR, FC și FSE). La
acesasta suma se adaugă încă 106 mil. euro pentru inițiativa ocupării forței de muncă în rândul
tinerilor. Bugetul este suplimentat cu 8 mld. euro din FEADR. Pentru EMFF bugetul alocat este de
aproximativ 168 mil. euro.
În domeniul turismului, pot fi accesate fonduri europene prin intermedul POR, finanțat prin
intermediul FEDR. Obiectivul general propus este creșterea competitivității economice și a nivelului
de trai. La baza îndeplinirii obiectivului general, se află 11 axe prioritare, plus ax a „Asistență Tehnică ”
pentru care s -a alocat o sumă de 8,25 mld . euro. Sprijinul oferit de UE este de 6,7 mld. euro, iar
diferența de 1,5 mld. euro provine din contribuție națională.
În domeniul turismului, pot fi accesate fonduri europene p rin Axa prioritară 7. Suma alocată
este de 118.8 mil. euro, iar potențiali beneficiari sunt parteneriatele , imm -urile și autoritățile publice
locale.
PARTEA II – Contribuții personale
Capitolul II – Scopul și obiectivele cercetării
Scopul lucrării de cercetare este reprezentat de studierea importan ței turismului asupra
colectivităților locale, în contextul fondurilor europene ca factor stimulator . Pe lângă scop, lucrarea
are în vedere 5 obiective specifice, după cum urmează:
𝑶𝟏. Determinarea efectelor fondurilor europene în stimularea turismului ca factor al
dezvoltării colectivităților locale;
𝑶𝟐. Cel de -al doilea obiectiv are în vedere determinarea percepției și a factorilor motivaționali
cu privire la fondurilor europene , pentru antreprenori;
𝑶𝟑. Cel de -al treilea obiectiv specific își propune să identifice care sunt principalele obstacole
și nemulțumiri pe care antreprneorii le întâlnesc atunci când doresc să acceseze fonduri europene;
𝑶𝟒. Analiza comparativa între turism ul din România și cel din Slovenia, cu scopul de a
descoperi noi modalitati prin care se poate îmbunătăți situația turismului românesc ;
𝑶𝟓. Elaborarea unor recomandări pentru dezvoltarea sectorului turistic din România prin
intermediul accesări de fonduri europene.
Capitolul III – Ipotezele și variabilele cercetări
Lucrarea de cercetare pornește de la următoarele ipoteze:
14
Ipoteza 1: Efectele turismului asupra dezvoltării colectivităților locale, în contextul fondurilor
europene, sunt pozitive, atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva antreprenorilor din
cele două localități;
Ipoteza 2: Pentru majoritatea antreprenor ilor, principalul factor motiva țional care stă la baza
accesării fondurilor europene este de natur ă financiară ;
Ipoteza 3: Majoritatea obstacolelor întâmpinate de antreprenori provin din interacțiunea
acestora cu instituțiile p ublice;
Ipoteza 4: Pe baza indicatorilor turistici analiza ți, turismul din Slovenia se dovedește a fi mai
performant față de cel din România.
Variabile le pentru prima ipoteză sunt indicatorii turistici analizați ( numărul unităților de
cazare turstică, contribuția turismului la PIB -ul național, numărul de înnoptări și sosiri, valoarea
fondurilor europene accesate, numărul de antreprenori care au apelat l a fondurile europene) și
eșantionul supus chestionarul ui.
Variabilele pentru a doua ipoteză sunt reprezentate de grupul țintă și dimensiunea eșantionul
pe care am aplicat chestionarul , precum și de preferințele acestora .
Variabilele pentru a treia ipoteză se regăsesc în tipurile de interacțiune a antreprenorilor cu
accesarea unui fond european și în mărimea eșantionului studiat ;
Variabilele pentru a patra ipoteză sunt principalii indicatori turistici analizați la nivelul celor
două țări.
Capitolul IV – Alegerea și prezentarea metodei de cercetare
În realizarea lucrării de cercetare am optat să utilizez atât metode de cercetare calitative, cât și
metode de cercetare cantitative.
Drept metode de culegere a informațiilor și datelor pentru prezentarea litera turii de specialitate
am folosit metode calitative, precum: analiza documentelor, observarea, sintetizarea ideilor principale
din cărțile și studiile de specialitate din domeniu.
Pentru a putea analiza care sunt efectele fondurilor europene din domeniul turistic asupra
colectivităților locale, am ales să mă raportez la două localități din regiunea Centru, deoarece zona
este recunoscută prin potențialul turistic ridicat. Grupul țintă vizat este alcătuit din propietarii
structurilor de primire turistică din localitățile Bran și Moieciu, jud. Brașov, care activează în
domeniul turistic. Potrivit datelor înregistrate de INSSE pentru anul 2018, publicate pe site -ul oficial
al instituției, există în cele două localități un număr de 258 de imm -uri al căror domeni u de activitate
principal este oferirea de servicii de cazare pentru turiști.
15
Metodele de colectare a datelor utiliza te au fost analiza rapoartelor statistice de pe site -ul
INSSE și chestionarul.
Rapoartele statistice analizate de pe site -ul INSSE au fost prelucrate în programul Microsoft
Office Excel, utilizând o serie de formule de calcul. Principalii indicatori prelucrați au fost: numărul
de unități de cazare turistică, capacitatea unităților de cazare turistică, numărul sosirilor, înnoptările și
contri buția turismului la PIB. Indicatori au fost selectați pentru perioada 2014 -2018, și s -a arătat
evoluția acestora prin intermediul graficelor.
A doua metodă de cercetare aleasă, chestionarul , s-a dovedit a fi potrivită din următao rele
motive : nu este necesară deplasarea la respondenți, informațiile sunt obținute în mod rapid și eficient,
și furnizează o cantitate mare de informați i cu costuri scăzute.
Mărimea eșantionului pe care am aplicat chestionarul a fost determinat prin formula:
𝑛=𝑁
1+𝑁(𝑒)2
unde n = dimensiunea eșantionului
N = populația totală
e = marja de eroare/nivelul de precizie
Prin urmare, pentru o populație totală de 258 de unități de cazare, luând în calcul o marjă de
eroare de +/ – 5%, am obținut următorul rezulta t:
n= 258
1+258 (0,05)2 = 258
1+(258 ∗0,0025 )= 258
1,645 = 156
Prin corelarea întrebărilor din chestionar, s -a urmărit verificarea primelor trei ipoteze ale
cercetării. Răspunsurile de la întrebările Q11, Q12, Q13, Q14 și Q15 au rolul de a răspunde la prima
ipoteza, împreună cu analiza evoluției datelor statistice.
A doua ipoteza este verificată prin răspunsurile întrebărilor Q5, Q6, Q7, Q8, Q9, Q10.
Prin răspunsurile de la întrebările Q16, Q17, Q18, Q19, Q20, Q21 este verificată si cea de -a
treia ipoteză.
Cei 156 de responde nți au fost contactați pe e -mail, și au fost aleși în mod aleatoriu. Adresele
de e-mail ale acestora au fost obținute de pe site -ul www.turistinfo.ro . Chestionarul a fost administrat
pe platforma Google Drive.
În continuarea cercetării mele am realizat o analiză comparativă între turismul din Slovenia și
cel din România. Datele au fost obținute de pe site -urile statistice aferente celor două țări, fiind
prelucrate tot cu ajutorul prog ramului Microsoft Office Excel. Analiza compartivă între cele două țări
verifică cea de -a patra ipoteza.
16
Pe baza datelor statistice și a descrierii domeniului turistic din cele două țări, am elaborat
analiza SWOT pentru fiecare țară în parte. Analiza SWO T are rolul de a determina care sunt punctele
forte și oportunitățile, dar și punctele slabe și amenințările, iar la final pe baza acestora sunt elaborate
o serie de recomandări.
Capitolul V – Prezentarea datelor de cecetare
5.1. Prezentarea sectorului turistic din România
Situația turismului la nivel național
Rom ânia este o destinație turistică atrăgătoare prin varietatea formelor de relief și prin istoria
bogată a locului. Varietatea formelor de relief face posibilă practicarea mai multor tipuri de turism.
Pe suprafața României întâlnim: munți (Munții Carpați), câmpii, podișuri (Podișul Transilvaniei),
litoralul Mării Negre, fluviul Dunărea și Delta Dunării.
România are un patrimoniu turistic complex din toate punct ele de vedere. Patrimoniul natural
cuprinde toate formele de relief, stimulând astfel practicarea diferitelor tipuri de turism (montan,
speoturismul, drumețiile, alpinismul, etc). Regimul climatic contribuie la crearea unei ambianțe
favorabile pentru călăt orit prin: tempetaura aerului, nivelul de precipitații moderat, brizele marine și
montane. Clima constituie condiția de bază pentru practicarea turismului de litoral în timpul sezonului
cald și pentru practicarea sporturilor de iarnă în zona de munte. O al tă componentă important a
patrimoniului natural este hidrografia. Terioriul României este traversat de fluviul Dunărea, la vărsare
aceasta formează un întreg ecosistem natural, la care se adaugă rețeaua de râuri, lacuri naturale, lacuri
antropice și fluvii .
Fauna și vegetația României este un element care vine în completarea patrimoniului natural.
Vegetația bogată curpinde arii întinse de păduri seculare, pajiști, parcuri naturale, parcuri
dendrologice și rezervații naturale. Fauna este caracterizată prin bogăția speciilor, iar mulți turiști
sunt atrași de acest lucru .
Patrimoniul antropic este bogat și valoros, componentele patrimonial antropic sunt: vestigii
arheologice (cetăți dacice, cetăți daco -romane, castre romane, cetăți medievale), monumente ist orice
(castele, palate, mănăstiri, cule), elemente de folclor și etnografie (artizanat, costumele populare,
obiceiurile locale, gastronomia locală), evenimente culturale și instituții (muzee, festivaluri,
biblioteci). Printre cele mai impoartante obiective turistice antropice amintim: situl cetății
Sarmizegetusa, orașul Sighișoara, cetatea Neamțului, mănăstirea Sucevița, mănăstirea Moldovița,
17
castelul Bran, castelul Peleș, castelul Corvineștilor, ceramica de Horezu, satul Rucăr, satul Bran,
muzeul Antipa, M uzeul Brukenthal, festivalul Untold, festivalul George Enescu, etc.
Potențialul socio -demografic al României se remarcă prin arhitectura atractivă a orașelor
(București, Oradea, Timișoara, Cluj Napoca, Alba Iulia) și prin localitățile rurale (Rucăr, Bran ,
Moeciu, Șirnea). De asemenea, România are și un puternic potențial balnear prin distribuția pe
teritoriul țării a apelor minerale, lacurilor terapeutice, nămolurilor terapeutice, salinele și
aeroionizarea. Principalele atracții turistice pentru practicar ea turismului balenar sunt: stațiunea
Covasna, Băile Herculane, lacul Amara, lacul Techirghiol, Ocna Slănic, Ocna Sibiului, Băile Felix,
salina Turdam salina Praid, etc.
Prin valorificarea resurselor prezentate mai sus, domeniul turistic poate genera efe cte
economice care duc la dezvoltarea colectivităților locale și creșterea calității vieții.
Analiza dinamicii turiștilor se măsoară folosind o serie de indici specifici turismului.
Principalii indici analizați utilizați în lucrarea de cercetare sunt:
– Cont ribuția turismului la PIB -ul national ;
– Numărul de unități cu funcțiune de primire turistică ;
– Capacitatea de cazare a unităților cu funcțiune de primire turistică ;
– Sosirile turiștilor ;
– Înnoptări le turiștilor.
– În Tablul 1 este prezentată contribuția domeniului turistic în PIB la nivel national.
– Tabelul 1 – Contribuția turismului la PIB în România 2014 -2018
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
PIB-ul României
-mld. ron – 668,1 711,1 762,3 856,7 949,6
Ponderea turismului
in PIB (%) 1,96% 2,33% 2,76% 5,3% 6,6%
(preconizar e)
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.insse.ro/cms/
În ceea ce privește facilitățile de cazare, oferta de pe piață este variată, turiștii având
posibilitatea să aleag ă în funcție de buget și de preferințe .
În Anexa 1 este prezenta tă evoluția pe 5 ani a principalilor indicator i turistici .
Un factor important care influențează domeniul turistic este reprezentat de rețeaua de transport.
Aceasta asigură deplasarea turiștilor din localitatea de reședintă la locul de petrecere a vacanței.
Mijloacele de transport polarizează fluxurile de turiști câtre principalele obiective turistice.
18
Turiștii care doresc să -și petreacă vacanța pe teritorul Rom âniei pot alege dintre mai multe
tipuri de transport, în funcție de zona în care trebuie să ajungă și în funcție de preferințe. În continuare
sunt prezentate principalele mijloace de transport.
Transportul feroviar din România are o lungime de 22.298 k m și este asigurat de mai mulți
operatori, cel mai mare fiind Căile Ferate Române. Infrastructura feroviară acoperă cea mai mare parte
din teritoriul țării și face legătura cu rețele feroviare din alte țări. Trenurile internaționale, cu plecare
din diferi te orașe ale României, fac legătura cu următoarele orașe internaționale: Budapesta, Viena,
Kiev, Sofia, Ruse, Salonic, Istambul și Chișinău. Cu toate acestea, numărul de turiști străini care aleg
să vină în Români a cu trenul este redus. Având în vedere sta tutul de țară membră UE, pe viitor se
urmărește ca rețeaua de transport feroviar din România să fie conectată la rețeaua de transport de la
nivel european, denumită TENT -T.
Viteza de circulație a trenurilor de pasageri este între 60 km/h și 160 km/h, însă viteza medie
de deplasare, dacă includem și timpul de staționare, este de aproximativ 60 km/h. Deși există
infrastructură de transport feroviar care face legatura cu majoritatea zonelor turistice, aceasta este
învechită , fiind principala cauză a întârzi erilor. În urma unui studiu efectuat de Consiliul Feroviar , cu
privire la gradul de mulțumire al călătorilor, din 2018, rezultatele au arătat că majoritatea călătorilor
sunt nemulțumiți de condițiile de călătorie, principalele motive fiind: curățenia, întâ rzierile, durata
călătoriei și costul biletelor de tren.
O altă posibilitate de deplasare pentru turiști este cea cu transportul rutier. Pe teritoriul
României , rețeaua de transport rutier este formată din drumuri forestiere, căi rutiere locale, șosele
naționale și șosele internaționale.
La finalul anului 2018, lungimea totală a autostrăzilor era de 806 km. Deși rețeaua de
transport rutier reușește să acopere întreg teritoriul țări, traficul de multe ori este dificil, iar problemele
cu care se confruntă populația sunt: lungimea autostrăzilor relativ redusă raportată la suprafața tării,
lungime mare de drumuri județene și locale nemodernizate, lipsa centurilor ocolitoare în orașele mari.
Din cauza situației drumurilor și autostrăzilor, timpul de călătorie se prelungește ceea ce devine
neplăcut și obositor pentru turiști.
Transportul aerian din România se desfășoara atât la nivel național, între marile orașe din
România, cât și la nivel internațional. Numărul aeroporturilor deschise traficului de pasageri este de
17. Cele mai importante în funcție de numărul de pasageri sun t următoarele aeroporturi: Henri
Coandă, Aurel Vlaicu, Cluj – Napoca, Oradea și Timișoara. Majoritatea turiștilor străini aleg să
călătorească cu avionul deoarece este cea mai rapidă cale de a ajunge în România din altă țară.
19
Legatura dintre cel mai mai mar e aeroport, Henri Coandă, și capitala țării este făcută prin intermediul
microbuzelor, taxiurilor sau cu trenul. La finalul anului 2018 autoritățile discutau despre construirea
unei magistrale de metrou care să facă legătura între București și aeroportul O topeni.
Mijloacele de transport naval pentru pasageri este redus , de accea foarte puține persoane aleg
acest mijloc de trasport.
Un factor foarte important în atragere unui număr cât mai mare de vizitatori este reprezentat
de strategia de promovare uti lizată. Promovarea sectorului turistic urmărește atât să atragă noi turiști,
cât și sa -i păstreze pe cei vechi.
În anul 2018, Ministerul Turismului a folosit pentru promovarea turismului românesc brandul
“Dracula”. În acest sens au fost gestionate două programe: “Dezvoltarea produselor turistice” și
“Marketing și promovarea turistică”. Pentru cele două programe au fost alocate bugete în valoare de
14,7 mil. lei, respectiv de 13,7 mil. de lei. Strategia de promovare cuprindea următoarele acțiuni :
– campanie integrată pentru promovarea turismului pe piața international ă;
– intensificarea prezenței pe internet (reclame pe rețelele sociale, site -uri de știri, campanii de
e-mailing);
– organizarea de evenimente cu scopul de informare în diaspora, prin ca re comunitățile de
români stabilite în străinătate, să promoveze locurile și tradițiile din România;
– promovarea produselor românesți (magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu , etc);
-promovarea turimsului prin activități sportive (campionatul de fotbal E uro 2020);
-asocierea cu cele mai importante obiective turistice (Delta Dunării, Sighișoara, Castelul Bran,
Castelul Huniazilor, etc);
-participarea la târgurile de turism din România și din alte țări.
Pentru a veni în ajutorul turiștilor, la nivelul loc alităților turistice există Centre de Informare
Turistică. În cadrul acestor unități, turiști pot găsi informații legate de principalele obiective din zonă.
Aceste centre de informare ar trebui să reprezinte prima interacțiune pe care turiști o experimente ze
atunci când ajung la destinație.
Deoarece turismul ocupă un rol important în dezvoltarea locală, fiind o sursă de venit pentru
economia locală, acesta a fost inclus ca obiectiv specific în cadrul Agendei 2020. Pentru perioada de
programare 2014 -2010, F EDR sprijină calitatea turismului la nivel regional și local prin oferirea de
ajutor financiar. Investițiil e realizate în domeniul turismului sunt în mare parte obținute prin co –
finanțare din partea UE. A se vedea Anexa 2 pentru situația proiectelor co -finanțate în domeniul
turismului.
20
Absor ția unui nivel cât mai ridicat din totalul fondurilor europene alocate pentru perioada
2014 -2020 ar trebui să fie printre principalele priorități ale autoritățil or publice, acestea reprezentând
principala sursă de investiții. Autoritățile de Management au reponsabilitatea de a gestiona programele
pentru sprijinirea politicii de coeziune și de a oferi informațiile esențiale pentru beneficiari .
Autoritățile de Manegem ent se ocupă și de selecția proiectelor europene și monitorizează buna
implementare a acestora. Unica autoritate de management pentru sprijinirea programelor europene
este Ministerul Fondurilor Europene.
Pentru a putea obține o finațare europeană, atât in stituțiile publice, cât și agenții privați, au la
dispoziție următoarele surse de informare:
– site-ul MFE, unde sunt publicate apelurile deschise pentru proiecte;
– sistemul MySMIS, aplicația face legătura între solicitanți și fiecare ghid;
– Ghidul soli citantului;
– existența unui sistem de monitorizare a proiectelor mari pentru a evita pierderea finanțării.
Situația turismului la nivelul regiunii Centru
Din punct de vedere georgrafic, Regiunea Centru are o suprafat ă totală de 34,100 𝑘𝑚2, fiind
alcăt uită din județele: Covasna, Brașov, Harghita, Sibiu, Mureș și Alba. Conform unui studiu efectuat
de ADR Centru, populația totală a Regiunii Centru la ianuarie 2018 era de 2,63 milioane de locuitori.
Turismul din regiune se caracterizează prin diversitate culturală, peisagistică, etnică și
religioasă. La baza diverselor modalități de petrecere a timpului liber se află potențialul turistic natural
și antropic ridicat al regiunii. Tipurile de turism practicate sunt variate, printre care amintim: turismul
rural, agroturismul, turism montan, turism ecumenic, turism cultural, turism balnear, turism natural,
turism urban, turism de afaceri, turism de tineret și turism de evenimente.
Regiune Centru oferă turiștilor o gamă variată de activități turistic e. Aceștia pot alege să
petreacă timpul liber în mediul urban al Regiunii Centru, având la dispoziție o mulțime de atracții
precum: Muncipiul Alba Iulia (cetatea fortificată), Cetatea Aiudului, Cetatea Sebeșului, Municipiul
Brașov ( Cetatea Brașovului, Cas a Sfatului, Biserica Neagra, Casa Sfatului), Cetatea Făgărașului,
Miercurea Ciuc (Cetatea Miko), orașul Târgu Mureș (cetatea medievală 7 bastioane), cetatea
medievală Sighișoara, orașul muzeu Sibiu, orașul Mediaș.
În ceea ce privește turismul montan, aces ta se remarcă prin frumusețea masivelor muntoase
din zonă, astfel turiștii au la dispoziție o multitudine de trasee pentru practicarea alpinismului.
Principalele masive muntoase sunt: Munții Făgăraș, Munții Apuseni, Munții Bihor, Munții Piatra
Craiului, Mu nții Călimani, Muntele Postăvaru și Muntele Piatra Mare. Pe lângă masivele muntoase,
21
turismul montan oferă drumeților și un complex de chei, avene, peșteri și izbucuri. De asemenea,
domeniul schiabil este vast, regiunea găzduiește cele mai multe stațiuni m ontane din România
( Poiana Brașov, Predeal, Pârâul Rece, Lacul Roșu, Izvorul Mureșului, Păltiniș, etc.).
Turismul cultural al Regiunii Centru, în special în Transilvania, provine din diversitatea etnică
a regiunii, în fiecare județ se află importante atracții culturale. Atracțiile culturale care se află printre
preferințele turiștilor sunt: cetățile medievale ( Brașov, Mediaș, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Tîrgu
Mureș Făgăraș), bisericile fortificate ( Biertan, Viscri, Ca lnic), orașele târguri ( Sighișoara, Sebeș) și
muzeele ( Muzeul Astra Sibiu, Muzeul Bruckental, etc).
Credincioșii pot vizita principalele lăcașe de cult din zonă: mânăstiri ( Mănăstirea Buna
Vestire, Mănăstirea Lupșa, Mănăstirea Brâncoveanu, Mănăstirea Făgețel), catedrale și biserici
fortificate.
Având în vedere numărul semnificativ de turiști, pentru a acoperi cererea pentru cazare de pe
piață, în regiune funcționează mai multe tipuri de structuri de primire turistică ( vile, hoteluri,
hosteluri, campi nguri, cabane, etc).
În Anexa 3 este prezentată situația indicatorilor turistici din perioada 2014 -2018.
Deși zona are un potențial turistic foarte mare, progresele făcute în ultimii ani în domeniul
turismului nu au reușit încă să valorifice la maximum acestă ramură a economiei. Un important fcator
pentru dezvoltarea turismului îl reprezintă starea infrastructurii. Este necesar să existe acces spre
zonele turistice și crearea de conexiuni rapide cu infrastructura națională și regională de transport.
Prin intermedul POR 2014 -2020, axa prioritară 7, pentru dezvoltarea durabilă a turismului au
fost alocate fonduri în valoare de 118,9 mil. euro la nivel național. A se vedea Anexa 4 pentru situ ația
fondurilor europene accesare prin intermedul POR, 2014 -2020.
Situația turismului din jud. Brașov, loc alitățile Bran și Moieciu
Localitățile Bran și Moieciu din județul Brașov sunt recunoscute la nivel național pentru
potențialul turistic deosebit. Bucurându -se de un patrimoniu natural și antropic bogat, turimsul este
unul dintre principalele domenii de activi tate ale zonei și are un impact semnificativ asupra economiei
locale. Astfel, în zona s -a dezvoltat o rețea de imm -uri care au drept obiect de activitate prestarea de
servicii turistice. Sumele de bani cheltuite de către turiști reprezintă principala sursă de venit pentru o
mare parte din populația locală. Principalele activități economice practicate la nivel locale sunt:
turismul, agricultura, creșterea animalelor și comerțul.
Pe o rază de aproximativ 20 -30 km, turiștii pot vizita satele pitor ești, crestele Pietrei Craiului
și numeroase obiective turistice. Printre cele mai vizitate locuri amintim:
22
– Castelul Bran, cu faimoase legende despre vampiri și creaturi mistice ;
– satul Moeciu, amplasat la 1000 de metri altitudine, oferă turiștilor peisaje minunate asupra
Munților Piatra Craiului și Munților Bucegi. De asemenea, turișii sunt atrași de cultura locuitorilor și
gastronomia locală;
– peștera Liliecilor care stimulează practicarea turismului științific;
– Cheile Grădiștei, cu peisaje impresionate, completate de cascada Chisatoare;
– Cetatea Râșnov
– Cheile Dâmbovicioarei;
– Peștera Dâmbovicioarei;
– Munții Piatra Craiului, rescunoscuți prin traseele montane dificile. Cel mai înalt punct este
la vârful Omu. Pe munte cresc speci i de plante protejate prin lege ( floarea de colț, garofița Pietrei
Craiului și ghintura galbenă );
– Pârtia Zănoaga;
Pentru a satisface nevoile turiștilor, în cele două localități, în zona au fost deschise restaurante,
pensiuni, hoteluri, vile turistice ș i alte tipuri de unități cu funcțiune de cazare. A se vedea Anexa 5
pentru situ ația principalilor indicatori turistici.
Variantele pentru a ajunge la cele două destinații turistice sunt diverse. Având în vedere că
majoritatea turiștilor străini vin în Ro mânia cu avionul, prin aeroportul Otopeni, vom prezenta în
continuare care sunt modalitățile prin care aceștia pot ajunge la destinație. Punctele de plecare vor fi
București și Brașov.
Una dintre posibilitățile de deplasare este cu trenul. Accesul la tran sportul feroviar pentru
localitățile Bran și Moieciu sunt la o distanță de 8 km, respectiv 11 km. Nu există rute până în cele
două localități, gările se află în localitățile vecine. În cazul în care un turist dorește să ajungă cu trenul
din București, dur ata călătoriei va fi de:
• București – Zărnești (cea mai apropiată gară de Moieciu): între 4 – 7 ore ;
• București – Tohan (cea mai apropiată gară de Bran): între 4 – 6,3 ore.
O altă variantă de deplasare este cu microbuzul sau cu mașina. Distanța parcursă de un turist
până în muncipiul Brașov, cel mai are oraș din județ, este următoarea:
• Brașov – Moieciu: 31 km pe DN 73, timpul mediu fiind de 35 minute , cu viteza de 53 km/h;
• Brașov -Bran: 27 km pe DN 73, timpul mediu fiind de 31 minute , cu viteza de 53 km/h.
Din cauza traficului intens și a stării degradate a drumurilor, durata călătoriei până în Brașov
poate crește cu aproximativ 15 -20 de minute.
23
Distanța parcursă de un turist cu mașina de la București, până la cele două localități, este
următoar ea:
• București – Moieciu: 195 km, timpul mediu fiind de aproximativ 2 ,4h , cu viteza de 74 km/h;
• București – Bran: 180 km, timpul mediu fiind de aproxumativ 2,3h, cu viteza de 74 km/h.
Lipsa unei autostrăzi directe spre Brașov, care să facă legătura cu Reg iunea Centru, face a ca
viteza de deplasare să fie scăzută. În plus, în timpul sezonului rece și în zilele de sărbătoare, zona se
află pe lista atracțiilor turistice preferate pentru turiștii români și străini, ceea ce duce la formarea de
ambuteiaje, timpu l călătoriei fiind astfel prelungit chiar și cu 2 ore.
Rețeaua de transport rutier de la nivel local care face legătura între localități și principalele
obiective turistice este în stare degradată.
Având în vedere faptul că cele două localități sunt de re lativ mici, bugetul primăriilor nu poate
susține din fonduri proprii investiții mari pentru lucrări publice. În acest context, posibilitatea accesări
fondurilor europene joacă un rol important în dezvoltarea colectivităților locale, acestea putând fi
obțin ute atât de instituții publice, cât și de instituții private sau ONG -uri.
5.2. Prezentarea sectorului turistic din Slovenia
Slovenia este un stat suvern, cu o suprafață de 20.273 𝑘𝑚2 și o populație de 2,07 mil. locuitori,
situată în sudul Europei Centrale. Slovenia oferă turiștilor o mare varietate de peisaje: alpine în nord –
vest, Marea Mediterană în sud -vest, panonian în nord -est și dinaric în sud -est. Ele corespund
aproximativ regiu nilor tradiționale din Slovenia, pe baza celor patru foste teritorii habsburgice
(Carniola, Carintia, Styria și Littoral). Fiecare terito riu oferă propriile caracteristici naturale,
geografice, arhitecturale și culturale. Slovenia are munți, pajiști, lacur i, peșteri și mare, ceea ce o ajută
să se situeze în topul destinațiilor turistice din Europa.
Capitala națiunii, Ljubljana, are multe clădiri impresionante în stil baroc și art nouveau, cu
câteva lucrări importante ale arhitectului natal născut, Jože Ple čnik. Alte atracții turistice includ Alpii
Julieni , cu pitorescul lac Bled și Valea Soča, precum și cel mai înalt vârf al națiunii, Muntele Triglav.
Plaiul Karst, de pe litoralul sloven, Pestera Postojna, pesterile Škocjan, care fac parte din Patrimoniu
Mondial UNESCO și peștera Vilenica atrag anual sute de mii de turiști prin frumusețea și unicitatea
lor.
La fel de frumoasă este și coasta Adriaticii, unde cel mai important monument istoric este
orașul gotic venețian mediteraneean Piran. Orașul vecin Portorož este o stațiune turistică populară
modernă, care oferă divertisment în turismul de jocuri de noroc. Fostul oraș pescăresc, Izola, a fost
24
transformat într -o destinație turistică populară. Mulți turiști apreciază și vechiul centru medieval al
portului Koper, care este totuși mai puțin popular printre turiști decât celelalte două orașe slovene de
coastă. S tiria este cunoscută pentru vinul său alb, în special pentru Rjülling Ljutomer, după stațiunea
de schi Pohorje, după festivalurile culturale de vară din Maribor și după uleiul de semințe de dovleac.
Este, de asemenea, cunoscută ca o zona de crestere a ha meiului, producand aururi stiriene, o varietate
de fuggles de aroma engleza.
Regiunea nord -estică Prekmurje este cunoscută pentru bucătăria sa distinctivă. Printre
mâncărurile tradiționale, cele mai cunoscute sunt un preparat tradițional din carne de porc, struguri și
mei numit repa bujta și un desert de pastisertie stratificat numit prekmurska gibanica. Un important
oraș balnear din regiune este Moravske Toplice, care atrage mulți vizitatori germani, austrieci, italieni
și ruși.
Turismul rural este important pe întreg teritoriul țării și este dezvoltat în special în regiunea
Plateau Karst, în zonele din Carniola Interioară, Carniola inferioară și în nordul Istriei, precum și în
zona din jurul Podčetrtek și Kozje din estul Styriei. Echitația. Ciclismu l și drumețiile sunt printre cele
mai practicate activități turistice din aceste zone.
Munții Karawank și Alpii Kamnik sunt, de asemenea, destinații turistice importante, precum
și munții Pohorje. Spre deosebire de Alpii Julieni, aceste zone par să atragă în mare parte vizitatori
sloveni și vizitatori din regiunile învecinate din Austria și rămân în mare parte necunoscute turiștilor
din alte țări. Cea mai mare excepție este Valea Logar, care a fost promovată puternic începând cu anii
1980.
Una dintre parti cularitățile turismului din Slovenia este reprezentată de promovarea turismului
sustenabil. Brandul de promovare al țării ca destinație turistică este “Green Slovenia”. În acest sens,
Consiliul turistic sloven a pus accentul pe turismul ecologic, durabil, ca drept oportunitate de
dezvoltare pentru colectivitățile locale și pentru domeniul turistic. Strategia pentru dezvoltarea
turismului se orientează după următoarele principii: „Slovenia IS green ”, „Slovenia ACTS green ” și
„Slovenia PROMOTES green ”.
Schema ecologică a turismului sloven este un instrument dezvoltat la nivel național și un
program de certificare care îndeplinește o serie de sarcini în cadrul brandului „Green Slovenia” .
Schema ecologică a turismului sloven are în vedere următoarele:
• reunește toate eforturile îndreptate spre dezvoltarea durabilă a turismului în Slovenia ;
• oferă instrumente pentru destinații și furnizori de servicii care le permit să le evalueze și să
le îmbunătățească eforturile de sustenabilitate ;
25
• promovea ză aceste eforturi ecologice prin marca „Green Slovenia”.
Obiectivul strategic principal al schemei este de a introduce modele durabile pentru turismul
sloven. Toate obiectivele orientărilor strategice sunt în conformitate cu dezvoltarea durabilă și trebu ie
să demonstreze preocuparea pentru economie, patrimoniu cultural și patrimoniu natural.
Abrevierea GSST este folosită pentru Schema verde a turismului sloven. GSST cuprinde:
• Un manger, reprezentat de Consiliul de Turism Sloven, care gestionează în mod activ
și dezvoltă schema verde a turismului, oferă sprijin informativ și, de asemenea stabilește canale de
promovare în turismul internațional, piața pentru promovarea destinațiilor „Green Slovenia” și
prestatorii de servicii;
• Un parten er acredidat, reprezentat de Asociația pentru Turism Durabil „GoodPlace”, care are
o licență de a efectua evaluări folosind Standardul Green Destinations și este totodată și care este un
“partener verde”;
• Nivele GSST, acestea sunt sunt strâns legate între ele și se referă la destinații și prestatatorii
de servicii. Destinația motivează părțile interesate (furnizorii de servicii) să opereze în mod durabil și
să poarte etichete ecologice, deoarece o destinație verde poate fi credibilă numai dacă are o
compone nță mare de furnizori de servicii certificați.
Având eticheta verde, unităților de cazare, agențiilor de turism sau parcurilor le crește nivelul
de promovare pe care îl primesc prin intermediul canalelor naționale și internaționale cu ajutorul
ectichetei, și astfel destinațiile turistice se bucură de o mai mare vizibilitate. Consiliul Turistic al
Sloveniei planifică și implementează promovarea Sloveniei ca destinație turistică.
Consiliul Mondial al Turismului și Turismului (WTTC) publică rapoarte privind semnificația
economică a turismului pentru fiecare țară, inclusiv Slovenia. În anul 2018, în Slovenia, contribuția
totală a turismului la produsul intern brut (PIB) a crescut până la 12,3% din PIB -ul total. Numărul
total al persoanelor angajate în industri a turismului în 2018 reprezintă 12,8% din totalul locurilor de
muncă, ceea ce reprezintă 110 700 de locuri de muncă. Pentru perioada 2014 -2018, evoluția ponderii
turismului în PIB este prezentată în Tabelul 16.
Tabelul 2- Contribuția turismului la PIB în Slovenia 2014 -2018
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
PIB-ul Sloveniei
M. $ – 49,969 M.
$ 43,124M.$
44,660M.$
48,553M.$
54,264M.$
Ponderea turismului
in PIB (%) 12,2% 12,2% 12% 11,9% 12,3%
26
Sursa: date prelucrate de pe site -ul https://knoema.com/atlas/Slovenia/topics/Tourism/Travel -and-
Tourism -Total -Contribution -to-GDP
Instituțiile UE care se ocupă de fondurile europene , în martie 2018 a emis o decizie de acordare
a finanțării pentru cererea de propuneri de co -finanțare pentru dezvoltarea și promovarea ofertei
turistice a principalelor destinații turistice din Slovenia. Apelul prevede un total de 4,6 milioane EUR,
din care 3,7 milioane EUR provin din FEDR.
Apelul vizează sprijinirea dezvoltării și promovării oferte i turistice a celor 34 de destinații de
top din Slovenia. În special, apelul este axat pe exploatarea potențialului de promovare digitală prin
continuarea activităților de promovare și marketing digital pe piețele internaționale. Activitățile
planificate i nclud utilizarea unor tactici și strategii de publicitate digitale îmbunătățite pentru
promovarea destinațiilor turistice slovene de top, construirea unei imagini de brand consecvente și
eficiente din punct de vedere al marketingului. Se urmărește ca ident itatea destinațiilor de top care să
corespundă identității brandului țării, și să stimuleze competitivitatea industriei turismului din
Slovenia atât la nivelul destinațiilor individual, cât la nivel național. Prin co -finațare, autoritățile
așteaptă o cre ștere sosirilor, a înnoptărilor turistice și creșterea fluxurilor de călătorie. Promovarea
dezvoltării digitale a produselor turistice creează un mediu de afaceri care asigură o creștere rapidă și
o expansiune a afacerilor selectate.
De la hoteluri de lux la ferme turistice, de la camere private la terenuri de camping, în Slovenia,
turiști găsesc cazare care să se potrivească fiecărui buget și fiecărui gust. Evoluția indicatorilor turistici
pentru perioada 20014 -2018 este prezentată în Anexa 6 .
Capi tolul VI – Analiza rezultatelor cercetării
6.1. Analiza comparativă a turismului din Slovenia și România
Analiza compartivă a turismului din cele două țări are la bază 2 metode:
• analiza indicatorilor turistici (numărul unităților de cazare, capacitatea de cazare, numărul
sosirilor, numărul înnoptărilor și contribuția turismului la PIB);
• analiza SWOT
Turismul este unul dintre cele mai dinamice și cea mai rapide sectoare economice în
creștere la nivel global. Prin evoluția avută în ultim ele deccenii, sectorul turistic s -a caracterizat prin
diversificare și continuă expansiune. Sectorul turismului și a crescut la nivel global cu 3,9%,
contribuind cu un număr record de 8,8 trilioane de dolari și 319 de milioane de locuri de muncă către
econ omia mondială în 2018. Pentru al optulea an consecutiv, acesta a fost peste rata de creștere a PIB –
ului mondial.
27
Pentru perioada 2014 -2018, evoluția contribuției turismului la PIB în România și Slovenia este
prezentată în Graficul 1.
Graficul 1 – Evoluț ia contribuției turismului la PIB -ul României și Sloveniei
Comparativ cu România, în Slovenia contribuția turismului la PIB -ul țării este de două ori mai
mare în 2018, iar în 2014 este aproape 6 ori mai mare. În Slovenia, acesta păstrează o evoluție
constantă, pe când, în România există o creștere considerabilă în ultimii 5 ani.
În ceea ce privește numărul unităților de cazare, capacitatea acestora, numărul sosirilor și
numărul înnoptărilor, situația acestora în cele două țări se prezintă după cum urm ează:
Graficul 2 – Evoluția numărului de unități de cazare turistică din România și Slovenia
Conform Graficului 2, în 2018, România are de aproximativ 7 ori mai multe unități de cazare
decât Slovenia. Un aspect interesant este acela că în România avem o creștere semnificativă a
unităților de cazare în perioada prezentată. Față de 2014, în 2018 numărul acestora a crescut în procent
de 38%, pe când, în Slovenia, s -a păstrat la același nivel. Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 12.2 12.2 12 11.9 12.3
România 1.96 2.33 2.76 5.3 6.602468101214% în PIB
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 1022 1104 1149 1164 1178
România 6130 6821 6946 7905 84530100020003000400050006000700080009000unități de cazrae
ani
28
Totuși, având în vedere că cele două țări au su prafețe diferite, ar trebui să luăm în considerare
care este numărul mediu de unități pe 𝑘𝑚2 atunci când facem analiza comparativă.
În continuare, am calculat care este densitatea unităților de cazare pentru perioada 2014 -2018
pentru Slovenia și România , prin împărțirea numărului de unități de cazare turistică la suprafață țării
(𝑘𝑚2).
Suprafața României : 238 397 𝑘𝑚2
Suprafața Sloveniei : 20 273 𝑘𝑚2
Tabelul 3 – Densitatea unităților de cazare pe 𝒌𝒎𝟐din România și Slovenia
Țară/ An Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 0,050 0,054 0,057 0,057 0.058
România 0,029 0,029 0,033 0,035 0,036
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.knoema.com/atlas/Slovenia și www.insse.ro/cms
Graficul 3 – Numărul mediu de unități de cazare pe 𝒌𝒎𝟐 din România și Slovenia
Graficul 3 oferă o altă perspectivă a situației numărului de unități. Deși, confrom Graficului
3, în România există un număr mai mare de unități de cazare cu funcțiune turistică, dacă ne raportaam
la suprafața celor două țări, vom observa că numărul mediu de unit ăți pe 𝑘𝑚2 este dublu în Slovenia.
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 0.05 0.054 0.057 0.057 0.058
România 0.029 0.029 0.033 0.035 0.03600.010.020.030.040.050.060.07unități de cazare/ km2
an
29
Graficul 4 – Evoluția capacității de cazare turistică din România și Slovenia
Pe parcursul celor 5 ani, putem observa că, în România există un număr de locuri de cazare
mult mai mare, asta deoarece România are și o suprafață mai întinsă decât Slovenia.
În tabelul următor am calculat care este capacitatea de cazare medie în raport cu numărul
unităților de cazare.
Tabelul 4 – Capacitatea de cazare medie/ structuri de primire turistică din România și Sl ovenia
Țară/ an Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 121 115 113 116 119
România 51 48 47 43 42
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.knoema.com/atlas/Slovenia și www.insse.ro/cms
Graficul 5 ilustrează evoluția capacității medie de primire pe o unitate de cazare turistică.
Graficul 5 – Capacitate medie pe o unitate de primire turistică în România și Slovenia
În Slovenia, o unitate de cazare are în medie un număr de 119 de locuri (pentru anul 2018).
Numărul mediu al locurilor de cazare/ pe o unitate turistică rămâne constant în cei 5 ani analizați. Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 123235 126809 130335 134808 139679
România 311288 328313 328888 343720 353835050000100000150000200000250000300000350000400000nr. locuri de cazrae
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 121 115 113 116 119
România 51 48 47 43 42020406080100120140nr. locuri/ unitate turistică
ani
30
În România, media este de 42 de locuri/ o unitate de cazare (pentru anul 2018). În cei 5 ani
analizați, există un trend ușor descendent. Față de Slovenia, în România numărul mediu de locuri/ o
unitate de cazare este de a proape 3 ori mai mic.
Graficul 6 – Evoluția numărului sosirilor din România și Slovenia
Atât în România, cât și în Slovenia, numărul sosirilor în ultimii 5 ani a avut o tendință de
creștere. Față de 2014, în anul 2018 numărul sosirilor în unitățile d e cazare a crescut cu 11% în
România și cu 32% în Slovenia.
La nivelul unei unități de cazare, situația sosirilor este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 5 – Situația sosirilor la nivelul unei unități de cazare din România și Slovenia
Țară/ an Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 3818 3962 4207 4728 5037
România 1381 1455 1584 1536 1527
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.knoema.com/atlas/Slovenia și www.insse.ro/cms
Graficul 7 – Evoluția sosirilor la nivel de unitate turistică din România și Slovenia
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 3901563 4373878 4834071 5503284 5933267
România 8465909 9921874 11002522 12143346 1290513102000000400000060000008000000100000001200000014000000nr. sosiri
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 3818 3962 4207 4728 5037
România 1381 1455 1584 1536 15270100020003000400050006000sosiri/ unitate de cazare
ani
31
Pe o unitate de cazare, în Slovenia sosesc de aproximativ 3 ori mai mulți turiști, comparativ
cu România (pentru anul 2018). Număr ul sosirilor pe o unitate de cazare este în creștere în cele două
țări.
Graficul 8 – Evoluția numărului înnpotărilor din România și Slovenia
Înnoptările din cele două țări au o tendință generală de creștere. Comparativ cu 2014,
numărul înoptărilor a crescut în 2018 cu 41% în România, si cu 46% în Slovenia.
În continuare, am împărțit numărul înnoptărilor, la numărul sosirilor și am obținut perioada
pe care o petrece în medie un turist într -o unitatea de cazare.
Tabelul 6 – Numărul mediu de înnoptări raportat la sosirile turiștilor din România și Slovenia
Țară/ an Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 2.7 2.6 2.6 2.5 2.6
România 2.3 2.3 2.2 2.2 2.2
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.knoema.com/atlas/Slovenia și www.insse.ro/cms
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 10738767 11653763 12647876 14208545 15694705
România 20280041 23519340 25440957 27092523 2864474205000000100000001500000020000000250000003000000035000000înnoptări
ani
32
Graficul 9 – Evoluția mumărului de înnoptări pe sosire din România și Slovenia
În Slovenia, un turist sosit într -o unitate de cazare turistică înnoptează în medie pentru 3 zile,
iar în România pentru 2 zile.
Mai departe, am realizat radiografia turismului din cele două țări prin intermediul analizei
SWOT. Cele două analize SWOT ajută la înțelegerea și cunoașterea contextului larg al turismului din
Slovenia și România, și identifică rapid care sunt punctele forte si punctele slabe ale acestora.
Analiza SWOT a turismului din România
PUNCTE TARI
• Patrimoniul natural bogat natural
susține practicarea unor forme variate de
turism;
• Varietatea formelor de relief: munți,
dealuri, podișuri, câmpie, litoral);
• Resurse balneare (ape termale, ape
minerale) ;
• Unicitatea Deltei Dunării (patrimoniu
UNSECO a doua ca mărime din Europa;
• Hidrografia: fluvii, râuri, lacuri,
ape subterane, ieșire la Marea Nagră;
• Clima plăcută, care permite practicarea
mai multor tipuri de turism; OPORTUNITĂȚI
• Poziția geopolitică: statutul de membru
UE facilitează mobilitatea turiștilor;
• Posibilitatea accesări unor surse de
finațanțare – FEDR, prin POR, respectiv axa
prioritară 7;
• Posibilitatea promovării turismului pe
internet.
• Legătura cu rețeaua TENT -T care
vizează investiții în proiecte de infrastrutură
pentru facilitarea mobilității la nivel european.
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Slovenia 2.7 2.6 2.6 2.5 2.6
România 2.3 2.3 2.2 2.2 2.200.511.522.53înnoptări/ sosire
ani
33
• Vegetația și fauna bogata (prezintă
interes pentru turismul sportiv, turismul
științific, turismul de vânătoare);
• Potențialul antropic (cultură bogată,
obiceiuri, muezee, monumente, cetăți orașe
fortificate, biserici și mănăstiri, evenimente);
• Capacitate ridicată de cazare;
• Prețurile avantaj oase ale serviciilor
oferite;
• Gastronomie și vinuri.
PUNCTE SLABE
• Infrastructură de transport deficitară
(rețeaua de transport rutier și feroviar
degradată, turiștii petrec mult timp în trafic,
iar transportul în comun nu oferă serivicii de
calitate);
• Nu există masgistrală de metrou pentru
a afce legătura între cel mai mare aeroport al
țării și capitala țării;
• Existența unor localități care nu sunt
alimentate la rețea de apă și canalizare;
• Investiții reduse în cultură, există
elemente ale patrimonial antropic de o mare
valoare culturală în stare degradată (ex:
situația casei scuptorului Constatin Brâncuși);
• Promovare ineficientă: România nu are
o politică sistematică pentru atragerea
turiștilor;
• Inexistența unui sistem de colectare a
deșeurilor performant, care să promoveze
reciclarea și protejarea mediului înconjurător; AMENINȚĂRI
• Defrisările în masă care au efecte
dezastruoase asupra medului: alunecări de
teren, dispariția unor specii de plante și
animale, limitarea turismului științific;
• Brexit – poate limita vizitele turiștilor
britanici;
• Poluarea mediului;
• Încălzirea globală;
• Acțiuni politice care pot afecta
imaginea țării ( ex: decl arații cu privire la
mutarea ambasadei la Ierusalim) ;
• Reorientare turistilor catre destinații
din alte țări cu oferte mai avantajoase (
Bulgaria ca țară concurentă, care oferă
servicii de o mai buna calitate la prețuri
accesibile prin intermediul ofertelor all-
inclusive;
• Depopularea (fenomentul de migrație a
forței de muncă);
34
• Management și marketing turistic
insuficient de zvoltate;
• Stațiuni turistice cu grad ridicat de
uzură (ex: Băile Herculane);
• Deficit de personal calificat în
domeniul turistic;
• Existența unor stațiuni neadaptate la
standardele europene. • Diluarea tradițiilor în contextul
globalizării și al standardizării;
• Decizii politic e care indirect încurajeză
“munca la negru” ( ex: creșterea costurilor cu
angajații).
Analiza SWOT a turismului din Slovenia
PUNCTE TARI
• Patrimoniul natural este bogat: văi
alpine, platouri castice, bazinul panoian și o
mică zonă de coastă;
• Vegetația: apropape 60% din țară este
acoperită de pădure;
• Strategia de promovare a turimsului
este eficientă (brandul „Green Slovenia”, „I
feel Slovenia” are un impact puternic asupra
publicului țintă);
• Un sistem bun de management al
marketingului;
• O bună promovare la nivel
internațional ;
• Conștientizarea ecologică ridicată în rândul
locuitorilor: consumatorii și antreprenorii
sloveni cunosc care sunt problemele majore
de sustenabilitate și cunosc importanța
dezvoltării durabile și a turismului
sustenabil. OPORTUNITĂȚI
• Sprijin finaciar din partea UE;
• Modificări legislative care au în
vedere majorarea salariului minim din
domeniul turism ului;
• Noi strategii de marketing prin care
turismul să fie promovat constant;
• Accesibilitatea la rețeaua TENT -T
pentru o mai buna mobilitate la nivel
european;
• Atragerea turiștilor cu venituri mai
mari;
• Investiții în infrastructură;
• Modificări legislative (Ghiduri de
instruire, eliminarea licențelor duble pentru
ghidurile de sporturi nautice);
• Poziția geopolitică;
35
• Varietatea de oferte pe o suprafa ță relativ
mică;
• Bucătărie și vinuri;
• Ospitalitatea furnizorilor și a populației;
• Practicarea mai multor tipuri de turism;
PUNCTE SLABE
• lipsa personalului și remunerarea redusă;
• existența unor companii care oferă diverse
servicii și produse turistice “la negru”;
• profilul clienților existenți au venituri mici
și consumul mediu este scăzut în zona
turisică;
• Acces geografic dificil: este nevoie
îmbunătățuru ale transportului aerian și
feroviar;
• Turismul mai puțin competitiv în domeniul
culturii ( necesitatea de repere culturale
UNESCO); AMENINȚĂRI
• Așteptări neimplinite ale turiștilor;
• Destinații turistice mai ieftine cu oferte
similare;
• Cooperarea insuficientă a diferitor
părți inte resate din domeniul turismului;
• Brexit – poate limita pe viitor accesul
turiștilor britanici;
• Instabilitate finaciară la nivel mondial
(criză finaciară);
• Schimbări în ceea ce privește diversitatea
florei și a faunei din cauza încălzirii
globale;
• Supraaglomerarea;
Pe baza analizelor SWOT am reușit să sintetizez câteva aspecte importante cu privire la
funcționarea sectorului turistic din cele două țări.
Din punct de vedere al patrimoniului natural și antropic România are un potențial turistic mai
ridicat față de Slovenia. Clima, relieful, istoria și cultura de pe teritoriul României sunt factorii cheie
care contribuie la funcționarea turismului Românesc. Cu toate acestea, România are mari probleme
cu infrastructura de transport, investiții reduse pentru reabilitarea patrimoniului antropic, lipsa forței
de muncă și lipsa unei strategii turistice eficiente prin care să fie promovat turismul la nivel
internațional. O altă problemă de o importanță majoră o reprezintă lipsa unei strategii concrete bazat ă
pe rezultate care să pună accentul pe practicare turismului sustenabil. Agenții economici de piață nu
sunt stimulați în acest sens, fie prin beneficii financiare sau prin anumite restricții. Pe termen lung și
mediu, acest lucru poate aduce efecte dezastr uoase asupra mediului.
În schimb, Slovenia deși are un potențial turistic mai scăzut, reușeste să obțină performanțe
mai mari față de România, factorii cheie fiind: infrastructura modernă, promovarea eco -turismului, a
36
turismului sustenabil, vizibilitate p e piața internațională, management și marketing eficient, strategie
de dezvoltare a turismului orientată pe rezultate, cu efecte vizibile. Slovenia a reușit să rezolve multe
probleme din domeniul turismului, majoritatea prin sprijin financiar din partea UE .
Diferența de performanță turistică este vizibilă la nivelul indicatorilor turistici și a contribuției
turismului la PIB. Contribuția tursimului la în anul 2018 a fost de 12,3% în Slovenia, și de 6,6% în
România.
La nivelul indicatorilor turistici, sit uația stă în felul următor (anul 2018):
• Numărul unităților de cazare turistică: România are un număr mai mare de unități de cazare
turistică față de Slovenia. Acest lucru se explică prin diferența de suprafață a celor două țări. Prin
raportarea la suprafaț a lor, am demonstrat că în Slovenia denistatea unităților de cazare pe 𝑘𝑚2 este
dublă față de cea din România (0,058 vs. 0.035 unit./ 𝑘𝑚2. Astfel putem spune că, la acest capitol,
Slovenia se dovedește mai eficentă.
• Capacitatea de cazare: în general, capacitatea de cazare a României este mai mare decât a
Sloveniei. În schimb, dacă analizăm capacit atea de cazare pentru o unitate turistică, în Slovenia
capacita tea unei unități este de 119 locuri, iar în România este de 42 de locuri. Acest aspect poate fi
explicat prin faptul că în Slovenia predomină hoteluri le, pe când în România avem mai multe pensiuni,
vile turistice și cabane. Slovenia se dovedește a fi mai competitivă, găsind soluții viabile pentru
mărirea capacității de cazare, chiar dacă su prafață țări este relativ mică.
• Numărul sosirilor: la nivelul unei unități de cazare, există mai multe sosiri în Slovenia, față de
România. O unitatea de cazare turstică din Slovenia are în medie un număr de 5037 de sosiri pe an,
iar în România 1527. Mai mult, în ultimii 5 ani, sosirile în Slovenia au crescut cu 32%, pe când în
România doar cu 11%. Slovenia se clasează și în această situație pe o poziție superioră României.
• Înnoptările: din punctul de vedere al înnpotărilor, Slovenia stă mai bine decât Ro mânia. În
Slovenia un turist sosit într -o unitatea de cazare petrece în medie 3 nopți, iar în România 2 nopți
Pe baza indicatorilor turistici analiza ți și a analizelor SWOT, turismul din Slovenia se dovedește
a fi mai performant față de cel din România. P rin urmarea cea de-a treia ipoteza se confirmă.
6.2. Efectele fondurilor europene în stimularea turismului ca factor al dezvoltării
colectivităților locale
În cadrul acestui subcapitol, pentru a determina dacă prima ipoteză se confirmă, voi analiza
următoarele element e:
37
• principalii indicatori prezentați în Subcapitolul 5.1 , cu privire la situația turismului din
localitățile Moieciu și Bran, dar și a situației de la nivel regional;
• răspunsurile obținute prin interpretarea chestionarului;
• radiografia sectorului turistic de la nivel local prin intermediul analizei SWOT.
Evoluția principalilor indicatori turistici a fost analizată pentru o perioadă de 4 ani. Am ales
perioada 2014 -2018, deoarece în anul 2014 a fost implementată Strategia 2014 -2020 a UE.
În cele două grafice de mai jos este prezentată evoluția numărului de unități de primire
turistică la nivel local și la nivel regional.
Graficul 10 – Evoluția numărului unităților de cazare din localitățile Bran și Moieci u
Din graficul prezentat mai sus putem observa că numărul unităților de cazare are o ușoară
tendință de creștere. Valoarea cea mai ridicată a f ost înregistrată în anul 2018, iar din cele două
localități există o pondere mai mare a unităților din localitatea Moieciu. Variația procentuală între
numărul unităților din 2014 și cel din 2018 este de 16%.
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Bran 118 129 125 137 138
Moieciu 140 150 145 163 154020406080100120140160180nr. unit ăți de primire turistică
ani
Bran Moieciu
38
Graficul 11 – Evoluția numărului unităților de primire turistică din regiunea Centru
De asemenea, există o tendință de creștere și la nivelul regiunii de dezvoltarea. Cele mai multe
unități de cazare au fost înregistrate în 2018. Față de anul 2014, se constată o creștere de 3 6%.
Evoluția capacității de cazare a unităților de cazare la nivelul localităților și la nivel regional
este prezentată în Graficul 13, respectiv Graficul 14.
Graficul 13 – Evoluția capacității de cazare a unităților turistice din Bran și Moieciu
Deși se remarcă o ușoară tendință de creștere în numărul unităților de cazare, se poate observa
că în ultimii 3 ani capacitatea de cazare a variat într -o măsură destul de mică. Capacitatea uni tăților
de cazare a crescut cel mai mult între anii 2014 -2015. Comparativ cu anul 2014, capacitatea de cazare
din anul 2018 a crescut cu 404 locuri, adică într -un procent de 7%. Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
nr. Unități de cazare 1745 2107 2094 2359 2369050010001500200025003000nr. unități de primire turistică
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Bran 2792 3031 2871 2992 3006
Moieciu 2874 3075 2984 3190 3074250026002700280029003000310032003300nr. locuri
ani
39
Graficul 14 – Evoluția capacității de cazare a unităților turistice din regiunea Centru
Tendința de creștere de la nivel regional se iden tifică cu cea de la nivelul celor două localități.
Variația absolută între anul 2014 și 2018 este de 17%.
Graficele 15 și 16 ilustrează evoluția sosirilor turișilor în unitățile de cazare atât de la nivel
local, cât și de la nivel regional, din perioada 2014 -2018.
Graficul 15 – Evoluția sosirilor în unitățile de cazare din localitățile Bran și Moieciu
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
nr. Locuri 60597 68899 67496 71038 706965400056000580006000062000640006600068000700007200074000nr. locuri
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Bran 68214 67557 73810 83223 89021
Moieciu 53111 53365 70605 86606 97879020000400006000080000100000120000nr. sosiri
ani
40
Graficul 16 – Evoluția sosirilor în unitățile de cazare turistică din regiunea Centru
Atât la nivel local, cât și la nivel regional, evoluția sosirilor are o tendință generală de creștere.
La nivelul celor două colectivități locale, sosirile în 2018 au crescut cu 54%. Asta înseamnă că, în
medie, în 2014 soseau în cele două localități aproximativ 332 de turiști/ zi, iar î n 2018 numărul mediu
de sosiri era de 512 turiști/zi, raportându -ne la cele 365 de zile din an.
La nivel regional, comparativ cu anul 2014, în anul 2018 avem o creștere absolută de 56%.
Media sosirilor pentru 2014 este de aproximativ 5378 de turiști/zi, i ar în 2018 de aproximativ 8366
de turiști/zi.
La nivelul localităților Bran și Moieciu, și la nivelul regiunii Centru, situația înnoptărilor este
prezentată în Graficul 17 și Graficul 18.
Graficul 17 – Evoluția înnoptărilor în unitățile cazare din localitățile Bran și Moieciu
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
sosiri 1,963,022 2,332,363 2,585,938 2,856,558 3,053,5800500,0001,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,000nr. sosiri
ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Bran 139,326 134,974 132,642 158,510 160,715
Moieciu 114,636 125,358 160,608 183,372 199,230050,000100,000150,000200,000250,000nr. înnoptări
ani
41
Din Graficul 17 putem observa că numărul înnoptărilor a crescut constant pe parcursul celor
5 ani. În 2014, un turist sosit într -o unitate de cazare înnopta pentru aproximativ 2 zile. Raportul dintre
înnoptări și sosiri rămâne același și pentru anul 2018. Numărul înnoptă rilor în periada 2014 -2018 a
crescut în procent de 42%, ceea ce înseamnă că există un flux mai mare de turiști.
Graficul 18 – Evoluția înnoptărilor în unitățile de primire turistică din regiunea Centru
La nivel regional, situația se prezintă în felul următor: turiști înnoptează în medie pentru 2 zile ,
iar numărul înnoptărilor în 2018, fată de 2014, a crescut în proporție de 43%.
La nivelul regiunii de dezvoltare, începând cu 2014 și până în 2018, prin POR există proiecte
finalizate sau în curs de implementare în valoare de totală de 235 838 290, strict pentru activități care
au impact asupra turismului (înființarea de pensiuni, re abilitatea unităților de cazare turistică,
reabilitarea monumentelor istorice, bisericilor, modernizarea zonelor culturale, etc). Din totalul sumei
de 235 838 290 ron, prin axa prioritară 7, care este dedicată domeniului turistic, au fost accesate
fonduri în valoare de 51 824 946, diferența de 184 013 344 fiind accesată prin intermedul altor axe
prioritare.
Deși nu am reușit să obțin datele cu privire la valoarea fondurilor obținute strict pentru cele
două localități, putem aprecia că suma totală accesat ă la nivel regional produce efecte și la nivel local.
De obicei, turiștii care vin în cele două localități, le aleg pentru poziția strategică pe care acestea o au,
putând astfel să viziteze și alte obicetive în afară de cele care se găsesc localitățile Bra n și Moieciu.
Acest lucru poate fi observat și din faptul că indicatorii pe care i -am analizat cresc în aproximativ în
acceași măsură, atât la nivel local, cât și la nivel regional.
În Tabelul 19 am determinat care este variația relativă și absolută a in dicatorilor prezentați în
graficele de mai sus. Variația a fost calculată între anul 2014 și anul 2018. Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
nr. Înnoptări 4,244,860 5,042,039 5,386,220 5,897,215 6,081,15701,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,000nr. înnoptări
ani
42
Tabelul 7 – Variația indicatorilor turistici
Nivelul U.M. Anul 2014 Anul 2018 Variația
relativă Variația
absolută
Localită ților Nr. unități de
cazare 258 300 42 16%
Reg. Centru Nr. unități de
cazare 1745 2369 624 36%
Localităților Capacitatea de
cazare – locuri 5,666 6,080 414 7%
Reg. Centru Capacitatea de
cazare – locuri 60,597 70,696 10,099 17%
Localităților Nr. sosiri 121,325 186,900 65,575 54%
Reg. Centru Nr. sosiri 1,963,022 3,053,580 1,090,558 56%
Localităților Nr. înnpotări 253,962 359,945 105,983 42%
Reg. Centru Nr. înnoptări 4,244,860 6,081,157 1,836,297 43%
Având în vedere indicatorii turistici prezentați, putem spune că NU există efecte negative
asupra unităților de cazare turistică și că din această perspectivă prima ipoteză se confirmă. Toți
indicatorii analiza ți au avut o tendință generală de creștere.
În continuare, voi interpreta răspunsurile întrebărilor din chestionar care contribuie la
verificarea primei ipoteze. Rezultatele întrebărilor Q11, Q12, Q13, Q14 și Q15 au fost sistematizate
cu ajutorul platformei Google.
Răspunsurile pentru Q11, “ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1= Foarte puțin, iar 5= Foarte mare)
în ce măsură credeți că s -a dezvoltat turismul în zona în care vă desfășurați activitatea, în ultimii 5
ani?”, sunt prezentate în Graficul 19.
Graficul 19
05(3%)49(31%)83(53%)
19(12%)
0102030405060708090
1 2 3 4 511.Peoscală dela1la5(unde 1=Foarte puțin, iar5=Foarte mare)
încemăsură credeți căs-adezvoltat turismul înzona încare vă
desfășurați activitatea, înultimii 5ani?
43
În procent de 53%, antreprenorii au considerat că în ultimii 5 ani turismul s -a dezvoltat într -o
măsură destul de mare, iar 12% în măsură foarte mare. Din ce i 156 de antreprenori, 31% au o poziție
neutră, iar un procent de 5% consideră că turismul s -a dezvoltat într -o măsură relativ redusă. În
ansamblu, putem spune că balanța se înclină în direcția conform căreia turismul s -a dezvoltat
semnificativ în ultimii 5 ani.
La întrebarea Q12, “ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1= Foarte mică, iar 5 = Foarte mare), în ce
măsură consider ați că posibilitatea accesării fondurilor europene, pentru investiții în domeniul
turismul, de către instuțiile publice și de către agentii privați, ajută la dezvoltarea colectivităților
locale?”, răspunsurile au fost următoarele. Vezi Gaficul 20.
Graficu l 20
Din imaginea grafică reiese faptul că majoritatea antreprenorilor consideră că fondurile
europene reprezintă un factor important în dezvoltarea colectivităților locale. Un număr de 91 de
respondenți au ales calificativele 4 și 5, iar 54 dintre ei au fost neutri. Un număr de 11 respondenți au
considerat că fondurile europene ajută la dezvoltarea colectivităților locale într -o măsură scăzută.
Q13, “În urma implementării unor proiecte europene în domeniul turismului, care sunt în
opinia dvs. efectel e resimtițe la nivelul colectivităților locale?”, este o întrebare grilă, cu un singur
răspuns permis. Respondenții și -au exprimat părearea astfel:
11(7%)54(35%)63(40%)
28(18%)
010203040506070
1 2 3 4 512.Peoscală dela1la5(unde 1=Foarte mică, iar5=Foarte
mare), încemăsură considerați căposibilitatea accesării fondurilor
europene, pentru investiții îndomeniul turismul, decătre instuțiile
publice șidecătre agentii privați, ajută ladezv
44
Graficul 21
Un număr de 45 antreprenori au optat pentru “ creșterea fluxului de turiși” , având o pondere
de 29% din totalul răspunsurilor. Pe locul 2 se situează “creșterea venitului provenit din sectorul
turistic” , cu 40 de răspunsuri. Variantele “ apariția de noi firme prestatoare de servicii turistice ” și
“creșterea numărului de locuri de muncă” au fost alese de câte 34 antreprenori în parte, cu o pondere
de 22% pentru fiecare variantă. Doar 3 răspunsuri sunt pentru cele două opțiuni care prezintă
posibilele efecte negative care pot apărea.
Q14, „ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1= Foarte mică, iar 5 = Foarte mare), în ce măsură
considerați că fondurile europene, accesate pentru proiecte din domeniul turismului, pot avea efecte
negative asupra dezvoltării colectivităților locale?”, are rolul de afla î n ce măsură cred antreprenorii
că accesarea de fonduri europene poate avea și efecte negative. Graficul 22 prezintă opțiunile acestora.
Graficul 22
1, 0%
2, 1%
34, 22%
34, 22%
45, 29%
40, 26%13. În urma implementării unor proiecte europene în domeniul
turismului, care sunt în opinia dvs. efectele resimtițe la nivelul
colectivităților locale?
Apariția aglomerației
Efecte negative asupra medului
înconjurător
Apariția a noi firme prestatatoare de
servicii turistice
Creșterea numărului de locuri de
muncă
Creșterea fluxului de turiști
69(44%)
54 (35%)
21 (13%)
11(7%)
1(1%)
01020304050607080
1 2 3 4 5Peoscală dela1la5(unde 1=Foarte mică, iar5=Foarte mare), în
cemăsură considerați căfondurile europene, accesate pentru proiecte
dindomeniul turismului, potavea efecte negative asupra dezvoltării
colectivităților locale?
45
La acestă întrebare, majoritatea repondenților consideră că fondurile europene pot avea efecte
negative într -o măsură mica. Doar 12 persoane consideră că efectele negative sunt semnificative.
Întrebarea Q15, “ Numiți ce efecte negative există/ pot apărea (dacă este cazul).” , este o
întrebare opțională deschisă la care au răspuns 80 de respondenți. Deși au oferit un răspuns, 21 dintre
aceștia consideră că nu ar exista efecte negative, în timp pe 46 consideră ar putea să existe totuși efecte
negative asupra medului, în cazul în care intensificarea activităților turistice nu ar fi controlată, în așa
fel încât să nu pună în pericol patrimonial natural. Există și păreri diferite precum: “activitățile
turistice ar putea afecta viața cotidiană a rezidenților”, “creșterea costurilor produselor” sau
“apariția aglomerației.” În Imaginea 1 avem câteva dintre ră spunsurile obținute.
Imaginea 1
Din cele 5 întrebări adresate repsondenților cu privire la efectele turismului asupra dezvoltării
colectivităților locale, în contextual fondurilor europene, se pot sintetiza ideile:
• majoritatea respondeților consideră că principalele efecte pozitive sunt de natură finaciară;
• foarte mulți dintre aceștia cred că rolul fondurilor europene în dezvoltarea turismului aduce
beneficii atât la nivelul colectivităților loale, cât și la nivelul afacerii pe care o au;
• cea mai mare pa rte a antreprenorilor consideră că nu există efecte negative asupra dezvoltării
colectivităților locale, însă iau în considerare faptul că turimsul necontrolat ar putea afecta mediul
înconjurător.
Astfel, putem spune că, din perspectiva respondenților, efectele turismului asupra
dezvoltării colectivităților locale, în contextual fondurilor europene, sunt pozitive.
Analiza SWOT la nivelul celor două localități are rolul de a determina care sunt punctele
forte, cât și cele slabe, precum și modalitatea în care ar trebui să se acționeze pentru a putea beneficia
de pe urma forțelor favorabile, și a reduce amenințătile. Aceasta este una dintre tehnicile care se aplică
în soluționarea problemelor și, este importantă în etapa elaborării recomandăr ilor. Consider că, prin
intermdiul analizei SWOT putem observa care este situa ția turismului la nivelul colectivităților locale,
46
în contextual fondurilor europene, și dacă există exisă efecte negative în acest sens. Analiza SWOT
este o componentă importantă, care vine în completarea analizei indicatorilor turistici și a interpretării
chestionarului, pentru verificarea primei ipoteze.
Analiza SWOT în zona localităților Bran și Moieciu, din punct de vedere turistic
PUNCTE TARI
• existența unui număr m are de firme
care prestează servicii turistice (pensiuni
agroturistice, hoteluri, restautante, etc);
• existența forței de muncă necesare
pentru întreținerea sectorului turistic;
• turismul este una dintre principalele
domenii de activitate din cele dou ă local ități;
• patrimoniu natural bogat al zonei
(Parcul N. Piatra Craiului, Culoarul Rucăr –
Bran, Parcul N. Bucegi, Peștera
Dâmbovicioara, Vârful Omul, Munții Leaota,
Peștera Liliecilor, Cascada La Chișătoare,
Prăpastiile Zărneștiului, etc);
• patrimoniu antropic d ivers și bogat al
zonei (Castelul Bran, Muzeul Satului Brănean,
Mănăstirea Bran, Schitul Colțul Chiliilor);
• zona este bogată în obiceiuri și tradiții;
• existența traseelor montane prin satele
din zonă (Hoinăreală prin Fundata, Lacul fără
Fund, La Amfiteatru , Hoinăreală prin Șirnea,
etc);
• posibilitatea practicării sporturilor de
iarnă (pârtia Cheile Grădiștei);
• frumusețea peisajelor;
• existența unui tur certificat de
ecoturism; OPORTUNITĂȚI
• posibilitatea atragerii unui număr
ridicat de turiști
• posibilitatea accesării de fonduril
europene pentru dezvoltarea imm -urilor
• posibilitatea accesării fondurilor
europene pentru investiții cu impact asupra
domeniului turistic pentru insituțiile publice;
• potentialul ridicat al zonei pentru
promovarea eco -turismului
• posibilitatea încheierii unor
parteneriate la nivelul localitățilo r, în vederea
desfășurării unor proiecte turistice comune;
47
• distanță relativ mica de Municipiul
Brașov;
• acces la rețeaua rutieră;
• acces la rețe aua feroviară;
• existența unor arii protejate;
• existența unor specii de plante
protejate;
PUNCTE SLABE
• starea drumurilor este degradată;
• starea degradată a rețelei feroviare;
• transport aerian indisponibil dintr -un
oraș apropiat localității (ex. Brașov);
• durata călătoriei din București, până în
localitate (într 4 -7 ore);
• punctul de informare din zona este
ineficient (nu există personal care să vină în
ajutorul turiștilor);
• resurse financiare reduse de la nivelul
instuțiilor publice locale pentru investiții în
domeniul turistic;
• lipsa colectării selective;
• acțiuni de promovare a turismului
ineficiente;
• grad relativ scăzut în ceea ce privește
accesarea fondurilor europene pentru proiecte
din domeniul turistic în raport cu necesitățile
întâlnite; AMENINȚĂRI
• practicarea turismului la negru;
• depopularea satelor;
• dispariția obiceurilor și a tradițiilor
locale;
• pierderea identității;
• îmbătrânirea satelor;
• corupția locală;
• dispariția unor specii de plante;
• punerea în pericol a mediului prin
intervenția omului asupra medului înconjurător
și acțiuni turistice necontrolae;
• poluarea mediului;
• supraaglomerarea, care ar putea efecte
negative supra reziden ților;
• iritarea localnicilor cauzată de
comportamentul turiștilor.
Analiza SWOT de mai sus surpinde următoarele aspecte:
• cele d ouă localități dispun de un poten țial turistic ridicat, sectorul turistic se află printre
principalele domenii de activitate din societate;
• principalele probleme din domeniului turismului sunt cauzate de lipsa infrastructurii și a
acțiunilor de promovare ;
48
• fondurile europene sunt considerate a fi o oportunitate , ele fiind soluția în rezolvarea
problemelor identificate ;
• posibilele efecte negative din societate au drept cauză întreprinderea unor activități turistice
necontrola te. Fondurile europene sunt soluț ia pentru stimularea domeniului turistic, care contribuie la
dezvoltarea colectivităților locale, însă pentru a nu avea efecte negative este necesară promovarea
ideii de eco -turism, turism sustenabil, prietenos cu mediul, dar și cu componenta socio -umană.
În concluzie, prin rezultatele obținute din analiza indicatorilor turisici, a interpretării
chestionarului și a analizei SWOT, am demonstrat că Ipoteza 1, “Efectele turismului asupra
dezvoltării colectivităților locale, în contextul fondurilor europene, su nt pozitive, atât din punct de
vedere economic, cât și din perspectiva locuitorilor din cele două localități ”, se confirm ă.
6.3. Perspectiva antreprenorilor cu privire la accesarea fondurilor europene
Răspunsurile întrebărilor Q5, Q6, Q7, Q8, Q9 și Q10 au rolul de a descoperi ce îi determină
pe antreprenori să aplice pentru un proiect european.
Un aspect important este aflat din răspunsurile de la Q5 “Care au fost sursele de finanțare la
care ați apela t pentru întemeirea afacerii dvs.?” Imaginea 23 ilustrează reprezentarea grafică a
răspunsurilor.
Graficul 23
Cei mai mulți respondenții au apelat la resurse proprii proprii (35%), urmați de cei care au
apelat la un împrumut bancar (26%). Aceștia au fost urmați de cei care au ales varianta unui fond
european (25%). 8% au apelat la împrumut din partea familiei, iar diferența la un mixt între cele 4
55, 35%
38, 25%
41, 26%
12, 8%
6, 4%
2, 1%
1, 1%5.Care aufost sursele definanțare lacare ațiapelat pentru
întemeirea afacerii dvs.?
Fonduri proprii
Fonduri europene
Împrumut de la o instituție
bancară
Împrumut din partea familiei
Fonduri proprii+împrumut bancar
49
variante. Întrebarea este important deoarece am aflat în ce măsură eșantionul este familiariza t cu
conceptul de fonduri europene.
Q6 “Pe o scală de la 1 la 5, (unde 1=Foarte puțin, iar 5= Foarte mult), în ce măsură
considerați că accesarea de fonduri europene pentru proiecte din domeniul turismului, dar și pentru
proiecte din alte domenii, vă impa ctează afacer ea?”, are rolul de a identifica dacă fondurile europene
sunt relevante pentru antreprenori. Este important să aflăm care este intensitatea impactului resimțit
asupra afacerii lor, indiferent daca este negativ sau pozitiv.
Graficul 24
Din Graficul 24 aflăm următoarele: majoritatea respondențior consideră că există un impact
semnificativ asupra afacerii lor (109 dintre aceștia au evaluat folosind calificativele 4 și 5). În număr
de 31 persoane au avut o poziție neutră, iar 16 cred că impactu l este relativ scăzut.
Q7 “Considerați că obținerea de fonduri europeane ar avea/a avut un impact pozitiv pentru
afacerea dvs.?”
016(10%)31(20%)81(52%)
28(18%)
0102030405060708090
1 2 3 4 56.Peoscală dela1la5,(unde 1=Foarte puțin, iar5=Foarte mult), în
cemăsură considerați căaccesarea defonduri europene pentru proiecte
dindomeniul turismului, dar șipentru proiecte dinalte domenii, vă
impactează afacer ea?
50
Graficul 25
Cea mai parte a respondenților consider că fondurile europene au un impact pozitiv asupra
afacerii lor (139= Da, 14 = Nu). Q7 vine în completarea răspunsurilor de la întrebarea 6.
Q8, “ Care sunt efectele resimțite, în contextul accesării fondurilor europene în cadrul regiunii
de dezvoltare, la nivelul afacerii dvs.? ”, are legătură cu Q5, Q6 și Q7. Această este o întrebare cu mai
multe posibilități de răspuns, subiectul poate opta doar pentru una dintre variantele prezentate, în cazul
în care variantele nu se regăsesc în preferințele lui, are pos ibilitatea să scrie propria varianta, în căsuța
„Altele ”.
Graficul 26
Impactul fondurilor europene la nivelul afacerilor a fost apreciat de respondeți astfel: cei mai
mulți s -au bucurat de creșterea profitului (62 antreprenori), pe a doua poziție se afl ă cei care au avut
139, 89%
17,
11%7.Considerați căobținerea defonduri europeane aravea/a avut un
impact pozitiv pentru afacerea dvs.?
Da
Nu
51, 33%
62, 40%
28, 18%
7, 4%
5, 3%
3, 2%Care sunt efectele resimțite, în contextul accesării fondurilor europene
în cadrul regiunii de dezvoltare, la nivelul afacerii dvs.?
Creșterea numărului de turiști
Creșterea profitului
Apariția a noi concurenți pe piață
Scăderea profitului
Creșterea costurilor cu resursa
umană și cu materiile prime
Nu am resimțiti efecte
51
un număr mai mare de turiști (51 respondenți), urmați de cei care au observat că există o concurență
mai mare la nivelul pieței (28 respondenți – apariția a noi concurenți pe piață). În mod surpinzător, au
existat și 7 respondenți care a u considerat că accesarea fondurilor europene a fost cauza scăderii
profitului.
La întrebarea 9, “Care sunt principalele motive pentru care ati apela/apelat la obținerea unei
finanțări europene? ”, antreprenorii au avut mai multe variante cu posibilități m ultiple de răspuns.
Graficul 27
Cel mai mulți au considerat că principalul motiv este legat de faptul că fondurile sunt
nerambusabile (41% persoane). Un număr de 44 de respondenți ar apela pentru lucrări de renovare/
reabilitare (28%), iar 18 pentru obținerea unei surse de finațare de o valoare mare, pe care probabil nu
ar fi putut să o primească printr -un împrumut bancar.
Întrebarea Q10 “Care considerați că sunt principalele beneficii în accesarea de fonduri
europene, pentru afacerea dvs.?” este o întrebare direct ă., de tip paragraf. Re spondeții au răspuns
liber, sub formă de text. Părerile antreprenorilor antreprenorilor sunt diferite, de accea le -am sortat pe
categorii:
• sprijin finaciar ;
• obținerea unor sume foarte mari de bani, care nu ar putea fi acoperit prin împrumut bancar;
• dezvoltarea afacerii ;
• nu sunt interesat de accesarea unui astfel de proiect ;
• nu știu . Cea mai mare parte a respondenților și -au exprimat opinia spre în sensul în care
principalul beneficiu este de natură finaciară. Am extras câteva exemple în Imaginea 2.
64(41%)18(12%)9(6%)44(28%)21(13%)
0 10 20 30 40 50 60 70Obținerea unor fonduri nerambursabilePosibilitatea obținerii unui grant de o valoare mareExtinderea afacerii existenteLucrări de renovare/ reabilitareNu aș apela la o finanțare europeană9.Care sunt principalele motive pentru care atiapela/apelat la
obținerea unei finanțări europene?
52
Imaginea 2
Din răspunsurile celor 6 întrebări, rezultă că există un număr ridicat de antreprenori care au
apelat la fonduri europene (26%), majoritatea consideră că acestea au un impact pozitiv asupra afacerii
lor și că principalele beneficii de pe urma acestora sunt de natură finaciară (creșterea profitului,
obținerea de fondur i nerambusabile, obținerea unor surse de finațare de o valoare dezvoltarea afacerii
în vedere obținerii unui profit mai mare).
Ipoteza 2 conform căreia "Pentru majoritatea antreprenorilor, principalul factor motivational
care stă la baza accesări fonduri lor europene este de natur ă financiară ”, se confirmă.
Ipoteza 3 , “Majoritatea obstacolelor întâmpinate de antreprenori provin din interacțiunea
acestora cu instituțiile publice”, este verificată prin răspunsurile întrebărilor Q16, Q17, Q18, Q19,
Q20 și Q21.
Q16, “Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 = Foarte puțin, iar 5= Foarte mult), câtă încredere aveți
în fondurile europene?”, a determinat gradul de încredere pe care antreprenporii îl au cu privire la
accesarea fondurilor eur opene.
Graficul 28
11(7%)32(21%)41(26%)51(33%)
21(13%)
0102030405060
1 2 3 4 516. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 = Foarte puțin, iar 5= Foarte mult),
câtă încredere aveți în fondurile europene
53
Cei mai mulți respondenți (71 de persoane) au oferit calificative de 4 și 5. Din totalul de 156,
41 sunt neutri, iar 43 au o încredere scăzută. Un procent de 54% din antreprenorii chestionați oferă
credit acestui tip de finanțare.
Q17, “ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1= Foarte simplu, iar 5 = Foarte dificil), care considerați
că este gradul de dificultate în obținerea unei finanțări europene?”, a primit urm ătoarele răspunsuri:
Graficul 29
Obținerea unei finanțări europene prezintă un grad de dificultate ridicat pentru antreprenori.
Puțin peste 70% din aceștia consideră acest lucru. Doar 14% cred că este un proces simplu.
Q18, “Care sunt, în opinia dvs., principalele obstacole pe care antreprenorii le în tâmpină/ le –
ați întâmpinat în obținerea unei finanțări europene?”, este o întrebare cu mai multe variante,
respondeții au avut posibilitatea să aleagă mai multe variante de răspuns. Imaginea grafică de mai jos
prezintă situația răspunsurilor.
Graficu l 30
(1%)13(8%)30(19%)51(33%)61(39%)
010203040506070
1 2 3 4 517.Peoscală dela1la5(unde 1=Foarte simplu, iar5=Foarte
dificil), care considerați căeste gradul dedificultate înobținerea unei
finanțări europene?
61(39%)22(14%)24(15%)15(10%)15(10%)19(12%)
0 10 20 30 40 50 60 70Birocrație excesivăÎncredere scăzută în firmele de consultanțăFonduri proprii insuficiente (pentru co -finanțare)Criterii de eligibilitate riguroaseContraole amănunțiteLipsa transparenței18.Care sunt, înopinia dvs.,principalele obstacole pecare antreprenorii
leîntâmpină/ le-ațiîntâmpinat înobținerea unei finanțări europene
54
Obstacolul cel mai frecvent întâlnit este birocrația, în procent de 49%, urmat lipsa fondurilor
pentru asigurarea co -finațării (24%). Pe a treia poziție se situează încrederea scăzută în firmele de
consultanță (22%).
Q19, “ Pe o scală de la 1 la 5 (und e 1= Deloc mulțumit, iar 5= Foarte mulțumit) în ce măsură
sunteți mulțumit de modul în care ați interacționat cu instituțiile publice în procesul de obținere a
unui fond european? (dacă este cazul)” este o întrebare adresată persoanelor care au apelat la f onduri
eruopene sau persoanelor care au inițiat acest lucru, însă fără finalitate. Răspunsurile sunt prezentate
în Graficul 31.
Graficul 31
În cazul procesului de obținere a unei finațări europene, majoritatea persoanelor ce au răspuns
la chestionar, un porcent 43% s -au declarat mulțumi ți. Aproximativ 45% dintre respondenți sunt
nemulțumiti, pe când 13% au o atitudine neutră. În ansmablu, ponderea persoanelor nemulțumite este
semnificativă, de aceea consider că procesul are nevoie de îmbună tățiri. La întrebare au răspuns 40
de responde nți. I-am identificat ca fiind ce care au răspuns în întrebarea anterioară precum că au
accesat până în prezent o finațare europeană
Din răspunsurile întrebărilor Q20, “ Ce credeți că ar trebui să îmbunătățeasc ă instituțiile
publice pentru a facilita procesul de absorție al fondurilor europene?”, avem următoarele rezultate:
018(45%)
5(13%)10(25%)
7(18%)
05101520
1 2 3 4 519.Peoscală dela1la5(unde 1=Deloc mulțumit, iar5=Foarte
mulțumit) încemăsură sunteți mulțumit demodul încare ați
interacționat cuinstituțiile publice înprocesul deobținere aunui fond
european? (dacă estecazul)
55
Graficul 32
Antreprenorii au răspuns că principala problemă care ar trebui rezolvată este birocrația
excesivă (42%). Pe a doua poziție se află consultanța și transparența cu 19%, urmate de programul cu
publicul (14%).
Q21, “ Care sunt etapele în care credeți că întâmpinați/veți întâmpina dificultăți în obținerea
unei finantări europene?” , a avut urm ătoarele răspu nsuri:
Graficul 33
Cei mai mulți respondenți au afirmat că au dificultăți în completarea cereri de finațare în
aplicația MySmis (33%), iar într -un număr foarte mare au declarat că au probleme în completarea
cererii și a rubricilor de finanțare (26%). Putem deduce c ă numărul persoanelor care au răspuns cu
“Nu știu” (20%) sunt cele care nu au optat până în prezent pentru obținerea unei finanțări europene. 10(6%)29(19%)66(42%)22(14%)29 (19%)
0 10 20 30 40 50 60 70Atitudinea angajaților TransparențăLimitarea birocrațieiProgramul de lucru cu publiculConsultanță20. Ce credeți că ar trebui să îmbunătățească instituțiile publice
pentru a facilita procesul de absorție al fondurilor europene ?
15, 10%
6, 4%
2, 1%
10, 6%
41, 26%
51, 33%
31, 20%21. Care sunt etapele în care credeți că întâmpinați/veți întâmpina
dificultăți în obținerea unei finantări europene?
Identificare și formularea ideii de
proiect
Stabilirea activităților și obiectivelor
Elaborarea bugetului
Elaborarea studiului de fezabilitate
Completarea cererii de finanțare
Completare cererii de finanțare în
MySmis
56
Din cele 6 întrebări adresate antreprenorilor, puntem concluziona că aceștia au o atitudine
deschisă în aplicarea pentru obținerea unui proiect european, cu toate acestea consideră că procesul
este destul de dificil. Principalul obstacol întâlnit este biro crația, exprimându -și dorința de a rezolva
aceasta problemă la întrebarea Q12. Deși interacțiunea cu instituțiile publice a fost relativ buna,
pricipalele probleme întâlnite (ex: birocația, probleme cu utilizarea aplicației MySmis) sunt efecte
ale funcțion ării deficitare a autorităților publice. Astfel, ipoteza 3 se confirmă .
Capitolul VI I – Concluzii și recomandări
Politica de coeziune a UE susține sute de mii de proiecte în toate regiunile europene, este cea
mai mare sursă de investiții a UE, încurajând proiecte importante pentru dezvoltarea economiei
statelor membre și contribuind la dezvoltarea colectivitățile locale și creșterea nivelului de trai în
statele membre ale UE.
La finalul lucrării de cercetare am reușit să ating cele 5 obiectiv e propuse. Astfel, am
determinat care sunt efectele fondurilor europene în stimulare turismului ca factor al dezvoltării
colectivităților locale, am identificat care sunt factori motivaționali și obstacolele întâlnite de
antreprenori în procesul de accesa re a unei finanțări europene, și am realizat o analiză comparativă
între turismul din România și Slovenia. În încheiere, am propus o serie de recomandări cu scopul de
a îmbunătăți situația turismului din România, prin utilizarea fondurilor europene.
De asemenea, pe baza metodelor de cercetare aplicate, putem conchide că turismul are o
contribuție semnficativă în dezvoltarea colectivităților locale. Deși turismul din România are încă
multe probleme nerezolvate, această ramură a economiei are toate resur sele necesare, naturale și
financiare, pentru a deveni unul dintre cele mai competitive domenii la nivel internațional. În acest
context, autoritățile publice trebuie să se focuseze pe stimularea accesări de fonduri europene, și nu
în ultimul rând pe promo varea turismului sustenabil.
La finalul lucrării de cercetare am reușit să verific cele 4 ipoteze. Prin urmare:
• turismul are efecte pozitive în dezvoltarea colectivităților locale, fondurile europene fiind un
factor cheie;
• motivația antreprenorilor în accesarea fondurilor europene este de natură financiară;
• principalele probleme întâlnite de către antreprenori au legătură cu modul de funcționare al
sistemului public (birocrația, aplicația MySmis, transparență, programul de lucru);
• turismul din Slovenia s -a dovedit a fi mai performant față de cel din România;
Pentru turismul îmbunătățirea turismului din România, am propus următoarele recomandări :
57
• Obiectivele și programele de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a industriei t urismului
trebuie să fie evidențiate în planurile și strategiile naționale de dezvoltare, și elaborate în urma
consultării cu stakeholderi;
• Principalul focus al dezvoltării durabile a turismului ar trebui să fie promovarea
stimulentelor economice și a educației ecologice la nivelul colectivităților locale, ci nu doar elaborarea
unor reguli și reglementări;
• Trebuie pus accentul pe educație orientată spre turism. Acest lucru va contribui la
schimbarea percepțiilor cetățenilor în ceea ce privește turismul și la creșterea gradului de
conștientizare a oportunităților și provocărilor implicate. Educarea populației ar trebui să fie însoțită
de utilizarea eficientă a mijloacelor de informare în masă și a altor modalități publicitare disponibile
• Desfășur area unor programe de instruire și educație privind diferite aspecte ale turismului,
în special pentru actorii implicati direct în activitățile turistice. Programele ar trebui să acopere o gamă
largă de subiecte, cum ar fi: impactul ecologic, cunoașterea u nor limbi străine, tehnicile de tursim și
de afaceri, impactul socio -cultural al turismului, al culturii, istoriei, al florei și faunei, etc. Pentru a
implementa aceste programe, comunităților locale au nevoie de asistență financiară și tehnică, în acest
sens, guvernul și ONG -urile au un rol -cheie;
• Consolidarea durabilității destinațiilor și a produselor ecoturistice, în special pentru a
menține calitatea ecologică și culturală a acestor destinații;
• Îmbunătățirea calității și eficienței infrastructurilor ș i serviciilor turistice de bază, cum ar fi
hoteluri, drumuri, rețea de apă potabilă și canalizare, transport de produse, precum și servicii care să
asigure siguranța turiștilor;
• Turismul este în primul rând un domeniu pentru activități din sectorul privat . De aceea, ar
trebui depuse eforturi pentru încurajarea și promovarea implicării extinse a sectorului privat în
dezvoltarea turismului. În acest sens autoritățile trebuie să încurajeze sectorul public să investească în
proiecte turistice cu scopul îmbunăt ățirii domeniului și a calității vieții;
• Găsirea și obținerea accesului la finanțarea pentru proiectele turistice. Trebuie luate măsuri
pentru îmbunătățirea și optimizarea procesului de accesare a fondurilor europene;
• Îmbunătățirea strategiei de planificar e, marketi ng și management a eco -turismului, nu doar
pentru zonele cu un mare pontețial pentru dezvoltarea economică, dar mai ales și pentru zonele slab
dezvoltate, unde există puține alte posibilități.
58
Bibliografie
1. Antonescu, D. (2011) Dezvoltarea Regional ă. Tendințe. Mecanisme. Instituții, București:
Editura TopForm;
2. Berinde, M. (2001) Regionalism și multilateralism în comerțul international, București:
Editura Percomex;
3. Cipleu, L. (2015) Politica de dezvoltare regional a Uniunii Europene , București: Editura
Economică;
4. Dan, D. și Radu, D. (2016) Politica de Coeziune a Uniunii Europene 2014 -2020. Strategia
Europa 2020, București: Editura C.H. Beck ;
5. Fingleton, B. (2003) European Regional Growth, Berlin: Heidelberg;
6. Fischer, M., Gund uz, A., Cappelin, R., Batey, P., Peter, F., Catherji, F., Vickerman, R.,
Nijkamp, P., Constantin, L. (2002) Regional Development Reconsidered: A Prologue, Berlin:
Heidelberg ;
7. Karlsson, C., Joha nsson, B. și Stough, R. ( 2014) Agglomeration, Clusters and
Entrepreneurship , UK: Eward Elgar Publishing;
8. Moșteanu, N. (2011) Finanțarea dezvoltării regionale din România, București: Editura
Economică ;
9. Philip M . (2015) The regional and urb an policy of the European Union, UK: Edward Elgar
Publishing ;
10. Porojan, D. și Iftimoaie, C. (2008) Dezvoltarea locală durabilă în contextual globalizării,
București: Editura Irescson;
11. Stimson, R., Roger, R. și Nijkamp, P. (2011) Endogenous Regional Development , USA:
Northhampton;
12. Legea nr. 315/ 2004 privind dezvoltarea regional ă a R omâniei, publicată în M. Of, Partea I,
nr. 577 din 27 noiembrie 2004.
WEBSITE -URI
1. ADR Centru (2018) “Studiu privind potențialul de dezvoltare și perspectivele economice ale
Regiunii Centru”, [online] la adre sa http://www.adrcentru.ro/Document_Files/
Studiu%20economie%20regionala_bentr4.pdf, accesat la data de 03.01.2019
2. ADR Centru (2014) “Analiza socio -economică a Regiunii Centru”, [online] la adresa
http://www.adrcentru.ro/wp -content/uploads/2018/07/Capitolul -2.-Analizasocioeconomica
_ye9t6s.pdf , accesat la data 31.01.2019 ;
59
3. Arijit Sen (2015 ) “Tourism concept” [online] la adresa
https://www.academia.edu/36226788/TOURISM_CONCEPTS_Topic -Tourism_Concept ,
accesat la data 21.05.2019;
4. Consiliul Feroviar (2018) “Studiul de piață în transportul de călători pe calea ferată”, [online]
la adresa http://www.consiliulferoviar.ro/uploads/
Studiu_de_piata_Transportul_de_calatori_pe_calea_ferata.pdf , accesat la data 31.01.2019
CNIPMMR (2018) “Carta Albă a turismului din România”, [online] la adresa
https://www.groupama.ro/sites/default/files/groupama_products/carta_alba_a_turismului_din
_romania_iunie_2018.compressed.pdf , accesat la data 06.06.2019;
5. Comisia Europeana (2019) “Raportul de țară d in 2019 privind România, inclusiv un bilanț
aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice”, [online] la adresa
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019 -european -semester -country -report –
romania_ro.pdf , accesat la data 20.04.2019;
6. Daniela -Luminita Constantin & Adriana Elena Dardala (2015 ), “A Spatial Analysis of
Tourism Activity in Romania ," [online ]la adresa
https://ideas.repec.org/p/wiw/wiwrsa/ersa15p641.html , accesat la data 29.05.2019 ;
7. Daniela – Lumini ța Constatin (2000), „Tourism and environmentally sustainable regional
development: the case of România ”, [online] la adresa http://www –
sre.wu.ac.at/ersa/ersac onfs/ersa00/pdf -ersa/pdf/31.pdf , accesat la data 20.04.2019;
8. ERSA, [2018] “The future of leisure: Tourism, mobility and transportation” [online] la adresa
http://www.regionalscience.org/2018worldcongress/uploads/1/7/2/5/17254170/ss11_ –
_turism.romao.pdf , accesat la data 20.05.2019 ;
9. Elena Bogan (2015) “P otențial turistic general ” [online] la adresa
http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_12_5714_Potential_Turistic_General_
Anul_II.pdf , accesat la data de 31.01.2019;
10. Government o f Repulic of Slovenia ( 2017) „Strategy for sustainable growth of Slovenian
toursim for 2017 -2021 ”, [online] la adresa
https://www.slovenia.info/uploads/publikacije/the_2017 –
2021_strategy_for_the_sustainable_growth_of_slovenian_tourism_eng_web.pdf , accesat la
data 15.01.2019;
11. INSSE (2018) “Baze de date statistice”, [online] la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages/tables/insse -table , accesat la data 15.01.2019;
60
12. FNTM (2013) “Studiu calitativ cu turi ști români ”, [online] la a dresa
http://www.intreprinzatorturism.ro/wp -content/uploads/2012/05/ITPR -Studiu -calitativ –
turisti -romani -Regiunea -Nord -Vest_martie -2012.pdf , accesat la data 15.05.2019
13. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2010), “ Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene ”, [online] la adresa https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:RO:PDF , accesat
la data 05.02.2019;
14. UNWTO (2019), “ Walking Tourism – Promoting Regional Development ”, [online] la adresa
https://www.e -unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284420346.1 , accesat la data 31.05.2019;
15. Ministry of Economy in Slovenia ( 2011) “Development Plan and Policies of Slovene Tourism
2007 -2011” , [online] la adres a
http://www.mg.gov.si/fileadmin/mg.gov.si/pageuploads/razpisi/JN/DT/publikacija_RNUST_
ang_SPLET.pdf , accesat la data 31.05.2019 ;
16. MFE (2018), “Listă proiecte contractate la 31.12.2018 ”, [online] la adresa http://www.fonduri –
ue.ro/por -2014 , accesat la data 31.05.2019 ;
17. Slovenian Tourist Board (2017) , “Slovenian Tourism Board Work Programme 2018/20 19”,
[online] la adresa https://www.slovenia.info/uploads/dokumenti/program_dela_sto_2018 –
2019 -en_tabele_s_prevodi_slik.pdf , accesat la data 31.05.2019;
18. Nabil Dabour (2003), “Problems and prospects of sustainable tourism development in the OIC
countries: ecotourism”, [online ] la adresa http://www.sesric.org/files/article/127.pdf , accesat
ladata 31.05.2019;
61
Anexe
Anexa 1 – Prezentarea indicatorilor turistici la nivel național
Tabelul 2 – Numărul de structurilor cu funțiune de primire turistică din România
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.insse.ro/cms/
Cele aproximativ 8500 de unități de cazare din anul 2018 diferă ca tip și ca mărime, de accea
pentru a determina care este numărul real al locurilor de cazare disponibile, mai jos avem prezentată
capacitatea totală a acestora. Capacitatea de cazare a unităților de primire turistică cuprinde numărul
locurilor de cazare disponibile, la care se adaugă și paturile suplimentare care pot fi puse la dispoziția
turiștilor în caz de necesitate, pe zi.
Tabelul 3 – Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică din România 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.insse.ro/cms/
Tipuri de structuri de Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri 1456 1522 1530 1577 1616
Hosteluri 204 248 266 300 319
Hoteluri apartament 17 23 21 20 20
Moteluri 212 221 218 222 231
Hanuri 5 3 3 3 4
Vile turistice 624 643 635 659 695
Cabane turistice 162 196 194 225 231
Bungalouri 242 280 288 434 533
Sate de vacanta 9 7 7 9 10
Campinguri 52 66 61 57 58
Popasuri turistice 35 33 38 40 47
Casute turistice 53 61 59 70 73
Tabere de elevi si 62 63 58 57 59
Pensiuni turistice 1323 1527 1530 1666 1709
Pensiuni agroturistice 1665 1918 2028 2556 2821
Spatii de cazare de pe nave 9 10 10 10 27
Total nr. Unități (UM) 6130 6821 6946 7905 8453
Tipuri de structuri de primire
turistica Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri 185,172 188,607 188,516 193,280 195,457
Hosteluri 9,116 11,757 12,845 14,211 14,247
Hoteluri apartament 1,064 1,668 1,483 1,604 1,777
Moteluri 7,883 8,331 8,408 8,902 8,886
Hanuri 143 63 63 63 101
Vile turistice 13,812 14,473 14,213 15,255 16,555
Cabane turistice 5,128 5,876 6,097 6,503 6,384
Bungalouri 2,722 2,768 2,755 3,554 3,734
Sate de vacanta 717 557 479 539 493
Campinguri 12,925 15,039 12,428 8,784 8,923
Popasuri turistice 2,209 1,792 1,894 1,919 2,517
Casute turistice 2,398 2,657 2,502 2,848 2,782
Tabere de elevi si prescolari 9,759 6,979 6,702 6,436 6,704
Pensiuni turistice 27,295 32,051 32,602 34,816 35,823
Pensiuni agroturistice 30,480 35,188 37,394 44,499 48,574
Spatii de cazare de pe nave 465 507 507 507 878
Total nr. locuri (UM) 311,288 328,313 328,888 343,720 353,835
62
Sosirile turiștilor în unitățile de cazare se referă la numărul de turiști cazați care stau cel puțin
pentru o noapte în unitatea respectivă, având domiciliul stabil în altă localitate. Vezi Tabelul 4 pentru
evoluția sosirilor pentru perioada 2014 -2018.
Tabelul 4 – Sosirile turiștilor în unitățile de primire turistică din România
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.insse.ro/cms/
Înnoptarea se referă la de intervalul de 24 de ore pentru care o persoana beneficiază de cazare
în schimbul tarifului aferent locului ocupat. Tabelul 5 prezintă situația înnoptărilor din România
pentru perioada 2014 -2018.
Tablelul 5 – Înnoptări în unitățile de primire turistică din România 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul www.insse.ro/cms/
Tipuri de structuri de
primire turisticaAnul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri 6,314,865 7,214,613 7,927,540 8,565,979 9,004,486
Hosteluri 189,243 258,106 317,027 374,806 383,696
Hoteluri apartament 11,333 59,249 45,621 58,804 62,295
Moteluri 231,740 259,961 264,086 251,047 268,310
Hanuri 1,336 1,994 3,409 3,928 2,630
Vile turistice 231,312 291,540 327,824 409,165 440,497
Cabane turistice 94,049 94,976 117,304 136,832 144,182
Bungalouri 18,062 24,491 26,483 32,196 40,538
Sate de vacanta 3,348 5,932 4,588 6,233 4,841
Campinguri 30,763 60,723 52,043 49,484 38,519
Popasuri turistice 14,482 17,772 21,082 31,014 30,530
Casute turistice 12,013 11,798 14,364 12,100 16,350
Tabere de elevi si prescolari 59,523 48,109 46,468 48,213 54,731
Pensiuni turistice 704,129 899,494 1,020,606 1,157,665 1,234,295
Pensiuni agroturistice 549,302 672,756 813,454 1,004,400 1,173,455
Spatii de cazare de pe nave 409 360 623 1,480 5,776
Total – nr. Persoane (UM) 8,465,909 9,921,874 11,002,522 12,143,346 12,905,131
Tipuri de structuri de primire
turistica Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri 15,928,051 17,813,453 19,225,037 20,012,780 20,935,932
Hosteluri 427,741 588,332 683,525 784,204 819,730
Hoteluri apartament 32,521 204,636 124,227 110,135 167,354
Moteluri 365,684 450,186 436,444 408,674 432,353
Hanuri 1,809 2,817 4,603 6,403 4,027
Vile turistice 554,798 678,691 755,063 912,300 970,413
Cabane turistice 169,865 182,980 215,087 234,536 253,086
Bungalouri 39,915 57,035 75,153 91,336 120,575
Sate de vacanta 8,666 15,451 12,515 15,806 13,981
Campinguri 92,640 180,864 143,990 152,752 108,142
Popasuri turistice 36,090 45,073 51,731 84,523 77,965
Casute turistice 28,495 32,187 38,746 31,685 39,646
Tabere de elevi si prescolari 238,472 233,119 194,241 201,359 199,711
Pensiuni turistice 1,273,114 1,664,533 1,881,750 2,113,520 2,229,463
Pensiuni agroturistice 1,081,521 1,368,992 1,597,939 1,928,485 2,255,286
Spatii de cazare de pe nave 659 991 906 4,025 17,078
Total – nr. persoane (UM) 20,280,041 23,519,340 25,440,957 27,092,523 28,644,742
63
Anexa 2 – Situația proiectelor europene din domeniul turismului
În Tabelul 5 este pezentată situația proiectelor europene finalizate sau în curs de implementare,
din domeniul turismului, accesate prin intermediul POR.
Tabelul 5 – Proiecte accesate prin POR în domeniul turismului pentru perioada 2014 -2020
Axă
prioritarăBeneficiarCo-
finanțareLocalitateValoarea eligibilă
finanțare UE (LEI)Valoarea totală a
proiectului (LEI)
5/5.1PAROHIA "SFINTII APOSTOLI PETRU
SI PAVEL" – BARBOI20.11.2017 31.08.2021 83% IASI 13,277,869 15,974,682
5/5.1 MANASTIREA BARNOVA 21.07.2017 29.12.2020 83% BIRNOVA 16,225,751 19,561,469
5/5.1 MUNICIPIUL IASI 23.09.2017 22.08.2021 85% IASI 17,806,552 21,001,296
5/5.1 MANASTIREA TAZLAU 07.11.2017 06.09.2022 83% TAZLAU 18,098,754 21,770,455
5/5.1 PAROHIA SFANTUL GHEORGHE 18.11.2017 17.03.2020 85% ROMAN 3,875,527 4,937,938
5/5.1 PAROHIA SFANTUL GHEORGHE 17.12.2018 31.05.2021 85% BARLAD 6,169,257 7,257,950
2/2.1 Project Team SRL 01.11.2016 31.07.2021 82.83% FOCSANI 759,688 1,358,138
2/2.2 Pietroasa SA Buzau 02.02.2017 31.01.2021 52.57% BUZAU 3,608,816 8,789,903
5/5.1 Parohia SIBICIU de SUS 05.03.2018 05.01.2020 83.30% SIBICIU 4,553,728 5,466,660
2/2.2 Top Management Ing SRL Constanta 4/4/2017 8/31/2021 59.50% Constanta 3,124,419 6,366,690
5/ 5.1Unitatea Administrativ Teritoriala
Orasul Ovidiu01.02.2016 28.02.2022 85.00% CONSTANTA 11,810,917 14,110,569
5/ 5.1Unitatea Administrativ Teritoriala
Judetul Constanta01.08.2015 31.03.2022 85.00% CONSTANTA 8,404,650 10,570,362
2/PI 2.1A SC NEGRU VODĂ TURISM INVEST SRL 10/19/2017 9/30/2018 68.00% Câmpulung 577,513 1,010,648
5/PI 5.1PARTENERIAT intre UAT Comuna
Potlogi si Parohia Pitaru9/4/2017 9/4/2021 85.00% Pitaru, Potlogi 6,469,186 7,977,833
5/PI 5.1Parohia Cuvioasa Paraschiva –
Cîndești Vale11/1/2017 2/28/2021 85.00% Cîndești 8,427,019 9,914,140
2/PI 2.1A SC INCIPIO TRADING SRL 1/26/2018 2/28/2019 68.00% Giurgiu 304,901 450,764
5/PI 5.1 PAROHIA DRUGANESCU 12/28/2018 1/31/2022 83.30% Floresti 5,827,473 6,995,766
2/PI 2.1A SC STEDT INNOVATIVE SRL 2/1/2018 4/30/2019 68.00% Bușteni 556,648 974,134
2/PI 2.1A ` 9/11/2017 6/30/2019 67.00% Sinaia 757,928 1,499,998
2/PI 2.2 SC MID CONSULTING SRL 8/31/2018 8/30/2020 60.95% Bușteni 3,670,083 7,391,097
2/PI 2.1A SC PAPY IONUȚ SRL 3/2/2018 12/31/2019 68.00% Alexandria 760,291 1,176,757
5/5.1 UAT JUDETUL DOLJ 29.06.2017 16.06.2021 83.36% Mun. Craiova 17,276,068 20,725,095
2/2.2 CONSULTING COMPANY SRL 14.02.2018 31.12.2020 49.22% Mun. Targu Jiu 1,983,600 4,030,099
5/5.1 UAT JUDETUL GORJ 11.07.2017 11.01.2021 83.02% Tg. Jiu 1,507,712 1,816,101
2/2.1 SC Damir My-By Electrocons SRL 12.07.2017 28.02.2018 57.14% Bals 648,289 1,134,624
2/2.1 SC MAR COM DISTRIBUTIE SRL 29.09.2017 12/31/2019 56.90% Slatina 760,291 1,336,091
2/2.1 SC Vangen Impex SRL 27.11.2017 10/31/2020 64.77% Oras Horezu 760,089 1,173,537
5/5.1Parohia "Adormirea Maicii
Domnului" 02.08.2017 30.09.2019 83.33% Ocnele Mari 9,903,852 11,889,378
2/2.2. JOJO S.R.L. 08.05.2018 – 85% Băile Herculane 2,384,193 5,900,843
2/2.1.A CIMPER AQUA S.R.L. 25.07.2017 – 85% Uricani 741,581 1,111,328
2/2.1.A SANROC SRL 22.12.2017 – 85% Deva 749,122 1,349,972
2/2.1.A CORVINIANA SRL 05.02.2018 – 85% Hunedoara 758,353 1,316,473
2/2.1.A IMOBILIARE ALINA SRL 14.03.2018 – 85% Deva 760,150 1,152,783
2/2.1.A KRYSTAL TURISM SRL 14.03.2018 – 85% Hunedoara 749,686 1,318,797
2/2.1.A IZOSTAR INVEST SRL 19.03.2018 – 85% Deva 760,291 1,362,979
2/2.1.A AVION DOKTOR GSM SRL 29.03.2018 – 85% Hateg 758,010 1,392,385
2/2.1.A RAHEMA TUR SRL 14.03.2018 – 85% Hateg 668,381 1,341,575
2/2.1.A IANKHAUS SRL 31.08.2018 – 85% Deva 758,509 1,508,648
5/5.1.1.Episcopia Romano – Catolică
Timisoara10.05.2017 – 85% Timișoara 18,489,202 21,767,122
2/2.1.A SKIPASS SRL 16.07.2018 30.04.2020 68% Oradea 750,681 1,342,375
5/5.1/1Episcopia Romana Unita cu Roma,
Greco- Catolica, de Cluj-Gherla25.08.2017 24.08.2021 85% Cluj-Napoca 1,987,379 2,419,773
2/2.1.AENTIRE CONSULTING &
MANAGEMENT SRL31.07.2018 30.06.2020 73,95% Seini 753,581 1,321,927
2/2.1A S.C. CROCUS S.R.L. 08.09.2017 31.11.2018 68% BRAȘOV 461,597 837,184
2.1A SC ANROD TRADE SRL 05.04.2018 31.07.2020 70% Ordoheiu Secuiesc 760,215 1,649,962
2.1A SC INTRAMUROS CONCEPT SRL 16.05.2018 31.12.2020 68% Miercurea Ciuc 759,587 1,327,822
5.1 UA T ORAȘUL BORSEC 26.01.2018 25.01.2020 98% BORSEC 2,320,317 2,972,343
2 / 2.1 SC DEICANTO SRL 16.05.2018 31.04.2020 68% Sfantu Gheorghe 755,663 4,091,945 Data implementare
64
2.1 SC DAW COM SRL 07.05.2018 31.05.2020 68.00% Targu Mures 743,925 1,309,412
2/2.1 CODESENSE SRL 16.10.2017 30.09.2018 76,50% Roman 240,016 376,096
2/2.1 HIGH FEE CONNECTED SRL 29.10.2018 31.10.2022 64,50% PIATRA NEAMT 1,968,166 3,679,181
2/2.2 S & B COMP SRL 28.09.2018 30.09.2020 61,72% PIATRA NEAMT 1,295,194 2,767,313
5/5.1 MANASTIREA SECU 12.12.2017 30.11.2020 83,30% VINATORI NEAMT 11,930,881 14,322,787
2/2.1 LUK-AL INTERNATIONAL SRL 12.10.2017 31.08.2019 68% GURA HUMORULUI 753,947 1,353,887
2/2.1 AGRODIM CHIRIAC SRL 23.10.2017 31.12.2019 68,83% SIRET 735,608 1,536,346
2/2.2 POLARIS CAFE SRL 06.09.2018 30.04.2021 32,08% SUCEAVA 3,830,457 19,403,466
2/2.2 STEL MOB SRL 30.08.2018 31.10.2020 61,68% GURA HUMORULUI 3,532,724 6,865,071
5/5.1FONDUL BISERICESC ORTODOX
ROMAN AL BUCOVINEI05.12.2017 30.11.2021 85% VATRA DORNEI 18,193,459 21,740,665
5/5.1 MANASTIREA DRAGOMIRNA 18.06.2017 18.09.2019 85% MITOCU DRAGOMIRNEI 12,270,779 14,436,210
5/5.1 MANASTIREA DRAGOMIRNA 18.06.2017 18.06.2019 85% MITOCU DRAGOMIRNEI 2,503,602 2,945,414
2/2.1 DDM Coninvest SRL Bucuresti 01.02.2017 30.09.2019 68.00% BRAILA 617,766 1,074,011
2/2.2 TELESYS S.R.L. Galati 2/1/2017 8/31/2020 51.99% GALATI 3,485,504 9,830,193
2/2.2Centrul de Afaceri Green Park SRL
Focsani Vrancea7/1/2018 6/30/2020 59.50% FOCSANI 2,016,341 4,262,628
5/5.1 Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei 25.04.2016 30.11.2020 83.30% BUZAU 17,191,550 21,080,439
2/2.1 Photograph BSART SRL 01.09.2017 30.04.2020 67.15% EFORIE NORD 748,571 1,153,470
2/2.1 Top Management Ing SRL 01.09.2016 30.06.2021 68.00% Navodari 732,178 2,140,603
2/2.1 TUANI SRL 01.01.2017 30.09.2019 68.00% Constanta 758,524 1,127,376
2/2.1Sigma Vile SRL Techirghiol
Constanta01.01.2017 29.02.2020 68.00% Constanta 759,904 1,377,837
2/2.2 GRANO PANE SRL 01.04.2018 31.03.2020 59.50% Mamaia 3,825,678 10,583,913
2/2.2 Luana Tours 2004 SRL 20.03.2017 30.04.2020 60.34% Eforie Nord 3,477,162 6,946,685
2/2.2 FONTANA HOLIDAY SRL 03.01.2017 30.09.2019 62.04% Statiunea Jupiter 839,781 2,129,705
2/2.2 Aviz Expert SRL 01.02.2017 30.04.2021 60.71% Eforie Sud 2,653,806 5,256,789
2/2.2VIP BOOKING SRL Oras Pantelimon,
România01.04.2017 31.08.2021 61.66% Constanta 3,839,160 8,079,853
2/2.2Univers Marin SRL Eforie Nord
Constanta01.03.2017 31.05.2021 40.17% Constanta 3,839,620 12,331,067
2/2.2 Briza Marii Negre SRL Eforie Nord 01.08.2016 31.03.2019 52.62% Constanta 3,394,334 8,662,653
2/2.2Getnic Construct Serv SRL
Cernavoda Constanta09.02.2017 31.07.2020 60.92% Constanta 2,386,002 4,649,135
2/2.1SC SUD-VEST PRIMA CQNSULTING
SRL11.12.2017 30.10.2019 54.62% Craiova 760,090 1,391,591
2/2.2 SC Cargo Trans International SRL 15.06.2018 31.07.2019 51.78% Craiova 3,804,759 7,348,582
5/5.1 Parohia Sfantul Nicolae Ungureni 04.04.2018 31.08.2021 85.00% Craiova 8,656,510 10,184,130
5/5.1 MANASTIREA JITIANU 23.04.2018 31.08.2021 85.00%sat Braniste11,908,964 14,010,546
5/5.1 Parohia Hagi Enusi 03.05.2018 31.08.2021 83.30% Craiova 14,651,355 17,588,662
2/2.2 SC Complex Hotelier Parc SA 15.06.2018 30.11.2019 19.88% Slatina 3,825,680 19,248,415
5/5.1 UAT MUNICIPIUL DRAGASANI 02.08.2017 2/29/2020 85.00% Drăgășani 2,720,747 3,200,879
2/2.1.A SEVILLE SRL 15.03.2018 30.06.2018 68% Cluj-Napoca 681,376 1,192,984
5/5.1/1 Fundatia Traditio Transylvanica 20.11.2017 19.11.2021 85% Gilau 18,607,480 21,891,153
5/5.1/1Biserica Evanghelica Lutherana din
Romania – parohia Cluj13.10.2017 12.10.2021 85% Cluj-Napoca 4,431,649 6,409,607
5/5.1/7regiuni/PN UAT JUDETUL CLUJ – – 85% Cluj-Napoca 5,253,246 6,180,289
2/2.1.A AUTO DANIANA S.R.L. 13.03.2018 31.01.2021 68% Simleu Silvaniei 756,401 1,349,938
2/2/ AURORA S.A. 07.05.2018 31.03.2021 61,24% Satu Mare 3,401,152 7,655,855
2/2.1.A ENIDA SRL 24.07.2018 30.04.2020 68% Tășnad 729,014 1,309,920
2/2/ SAMINSTAL SRL – – 60,56% Satu Mare 3,820,138 7,810,090
2/2/ SVD BAU S.R.L. – – 61,06% Satu Mare 1,834,208 3,736,063
5.1 Biserica Evanghelică C.A. Sibiu 30.10.2014 30.10.2020 83,30% Sibiu 18,623,911 21,910,484
5.1 Parohia Evanghelica C.A. Agnita 28.08.2017 28.10.2020 83,30% Agnita 5,413,149 6,527,854
2/2.1A S.C. LERACRI FRESH S.R.L. 26.01.2018 30.11.2018 68% BRAȘOV 637,559 1,158,939
2/2.1A SC AQUARIUS SRL 16.05.2018 31.03.2019 67,87% Brasov 582,137 1,028,544
2.1A SC Gran- Com SRL 26.01.2018 31.07.2020 80% MIERCUREA CIUC 643,085 1,153,580
2.1.A SC MAKET SRL 14.06.2018 31.03.2021 77,92% GHEORGHENI 760,242 1,369,937
2.1.A SC KOZIMPEX SRL 18.06.2018 30.09.2018 80% BĂILE TUIȘNAD 182,995 332,577
5.1Protopopiatul Romano
Catolic Odorheiu Secuiesc22.06.2017 30.06.2021 98% ODORHEIU SECUIESC 951,932 1,297,094
5 / 5.1 PAROHIA REFORMATA DALNIC 15.12.2017 31.11.2021 85% Dalnic 2,348,234 2,975,915
5 / 5.1Unitatea Administrativ Teritorială
Comuna Lemnia, Unitatea 08.02.2018 30.11.2021 85% Lemnia 5,697,717 6,721,364
2 / 2.1 SC Marnic Total Construct SRL 16.05.2018 31.05.2020 65% Vadu Motilor 753,015 1,558,980
2 / 2.2 ALLEGRIA RESORT SRL 27.09.2018 01.09.2021 52% Alba Iulia 2,677,089 6,508,068
65
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://mfe.gov.ro/
2 / 2.2 TRANS IVINIS & CO SRL 09.09.2018 31.07.2021 48% Sebes 3,839,620 9,842,190
2 / 2.2 Unirea Pres SRL 03.09.2018 30.09.2020 61% Alba Iulia 3,546,878 7,066,544
2.2 SC DOX COMPANY SRL 04.04.2018 31.08.2020 71,53% Tg. Mures 3,200,594 6,485,794
2.2 SC SENIN PRODEXP SRL 01.04.2017 31.08.2020 73.40% Sovata 1,615,490 3,302,809
2.2 SC SYLVANIA SRL 03.05.2017 31.07.2020 71.62% Sovata 3,581,491 7,354,357
5.1 UAT Comuna Saschiz 26.05.2017 10.12.2020 98.00% Saschiz 7,162,337 8,490,911
5.1 UAT Judetul Mures 29.05.2017 27.03.2022 98.00% Tg. Mures 7,980,523 11,273,741
5.1 UAT Judetul Mures 14.06.2017 07.09.2021 98.00% Tg. Mures 5,490,393 6,515,143
7/7.1 UAT ORASUL TIRGU OCNA 09.03.2018 31.01.2021 85.00 TG. OCNA 18,247,810 21,468,011
7/7.1 UAT ORASUL TIRGU NEAMT 30.08.2018 31.07.2021 85.00 TG. NEAMT 13,278,987 15,795,150
7/7.1 ORASUL GURA HUMORULUI 06.11.2017 05.04.2020 85.00 GURA HUMORULUI 9,850,063 11,609,595
7/7.1 MUNICIPIUL VATRA DORNEI 22.12.2017 31.12.2020 85.00 VATRA DORNEI 12,600,267 14,823,843
7/7.1 MUNICIPIUL VATRA DORNEI 23.07.2018 30.04.2020 85.00 VATRA DORNEI 10,005,954 11,795,908
7/7.1 MUNICIPIUL VATRA DORNEI 24.08.2017 23.08.2019 85.00 VATRA DORNEI 2,530,681 2,977,272
7/7.1Unitatea Administrativ Teritoriala
Orasul Eforie31.03.2015 07.08.2021 85.00% EFORIE 17,585,354 20,834,232
7/7.1 UAT Orasul Techirghiol 28.11.2017 28.11.2020 85.03% TECHIRGHIOL 13,108,522 15,515,652
7/7.1Unitatea Administrativ Teritoriala
Orasul Eforie01.02.2018 31.01.2021 85.00% CONSTANTA 18,666,124 21,965,417
7/7.1Unitatea Administrativ Teritoriala
Municipiul Mangalia01.07.2016 31.10.2019 85.00% CONSTANTA 16,245,269 19,112,082
7/7.1
SUERDUnitatea Administrativ Teritoriala
Oras Eforie5/1/2017 5/31/2021 85.00% CONSTANTA 19,182,808 22,568,009
7/7.1
SUERDUnitatea Administrativ Teritoriala
Oras Techirghiol7/1/2017 11/30/2020 85.00% CONSTANTA 13,455,770 16,387,900
7/PI 7.1 UAT Orașul Pucioasa 11/1/2017 10/31/2021 85.00% Pucioasa 17,453,595 21,429,171
7/PI 7.1 UAT Oraș Amara 11/3/2017 8/3/2020 85.00% Amara 11,695,662 13,801,296
7/7.1 UAT HOREZU 26.06.2017 26.06.2020 83.98% Horezu 7,939,423 9,453,899
7/7.1 UAT ORAȘ BĂILE OLĂNEȘTI 03.04.2018 31.05.2020 83.48% Baile Olanesti, Localitatea componenta Livadia, definita ca statiune Balneoclimaterica, strada Bailor 5,691,351 6,817,413
7/7.1 UAT HOREZU 02.04.2018 29.02.2020 82.49% Horezu 4,619,053 5,599,820
7/7.1 UAT Calimanesti 04.06.2018 30.04.2021 83.40% Locația de implementare a proiectului este dată de străzile: C. Brîncoveanu, Drumul Vechi, Mihai Viteazu, Crișan, Cloșca, T. Vladimirescu, Șerban Cantacuzino, Mihai Eminescu, Arbatului, Nicolae Bălcescu, Reconstrucției, Alexandru Odobescu, 16 Februarie, 1907, Livezilor, General Magheru, Alexandru Vlahuță, Trandafirilor, Garoafelor, Republicii, Oltului, Preot Dumitru Sandu, Popa ?apcă, Gheorghe Doja, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, Grigore Alexandrescu, Ion Creangă, Cîmpului, Plutelor, Merilor, Ana Ipătescu, Neagoe Basarab, Horia, Aurel Vlaicu, C. Dobrogeanu Gherea 16,840,325 20,192,902
7/7.1.1. UAT Băile Herculane 20.07.2017 85% Băile Herculane 13,140,520 15,459,435
7/7.1.1. UAT Geoagiu 22.05.2017 85% Geoagiu 2,252,158 2,649,598
7/7.1.1. UAT Orașul Buziaș 06.06.2018 85% Buziaș 18,442,111 21,698,501
7/7.1 UAT Comuna Sînmartin 24.08.2017 23.08.2020 85% Sanmartin 10,993,300 14,420,752
3/3.2/1/7 ORASUL STEI 85% Stei 9,957,221 11,804,171
5/5.1/7regiuni/PN MUNICIPIUL ORADEA 85% Oradea 8,962,175 10,888,637
5/5.1/7regiuni/PN JUDETUL BIHOR 85% Oradea 9,395,253 14,590,507
10/10.1/10.3/7REGIUNI UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ –
NAPOCA85% Bistrita-Nasaud 8,580,655 10,094,888
13/13.1/1/7 REGIUNI ORAS BECLEAN 85% Beclean 19,199,564 22,709,102
13/13.1/1/7 REGIUNI ORAS BECLEAN 85% Beclean 16,565,863 19,491,630
13/13.1/1/7 REGIUNI ORAȘ SÎNGEORZ-BĂI 85% Sângeorz-Bai 18,825,259 22,159,374
13/13.1/1/7 REGIUNI ORAS BECLEAN 85% Beclean 15,323,096 18,029,551
7/7.1/2 MUNICIPIUL TURDA 24.04.2018 23.04.2022 85% Municipiul Turda 19,168,013 22,550,604
10/10.1/1
0.3/7REGI
UNI UNIVERSITATEA DE STIINTE
AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
CLUJ-NAPOCA85% Cluj-Napoca 25,344,425 30,383,939
3/3.2/1/7 MUNICIPIUL DEJ 85% Dej 21,008,000 24,737,144
5/5.1/7regiuni/PN UAT JUDETUL CLUJ 85% Cluj-Napoca 5,253,246 6,180,289
5/5.1/7regiuni/PN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 85% Cluj-Napoca 8,060,635 10,215,537
7/7.1COMUNA OCNA
ȘUGATAG/PRIMĂRIA OCNA ȘUGATAG01.02.2016 31.04.2021 85% OCNA SUGATAG 19,178,180 22,564,465
13/13.1/1/7 REGIUNI ORASUL SALISTEA DE SUS 85% Salistea de Sus 13,009,573 15,305,380
5/5.1/7regiuni/PN MUNICIPIUL BAIA MARE 85% Baia Mare 12,392,147 15,487,286
7.1PARTENERIATUL UAT OCNA SIBIULUI
ȘI UAT JUDEȚUL SIBIU 08.09.2015 02.02.2022 85% Ocna Sibiului 16,671,380 19,613,388
7.1 UAT Băile Tușnad 27.09.2017 26.09.2019 98% BĂILE TUIȘNAD 5,702,071 6,777,981
7 / 7.1 UAT ORASUL COVASNA 17.08.2017 17.07.2019 85% Covasna 16,185,136 19,041,337
7.1 UAT ORASUL SOVATA 10/14/2016 9/30/2021 98.00% Orasul Sovata 5,428,669 6,392,240
TOTAL 1,022,164,841 1,362,347,456
66
Anexa 3 – Prezentarea indicatorilor turistici la nivel ul regiunii Centru
Tabelul 6 – Numărul de unități de primire turistică din regiunea Centru 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online
Toate aceste unități de cazare oferă un anumit număr de locuri pe care îl pun la dispoziție
turiștilor. În tabelul de mai jos este prezentată situația pentru perioada 2014 -2018.
Tabelul 7 – Capacitatea de cazare a unităților de cazare din regiunea Centru 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online
Tipuri de structuri de primire
turistica Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018
Hoteluri 254 277 273 282 288
Hosteluri 41 51 55 59 52
Hoteluri apartament 2 2 2 2 3
Moteluri 44 52 49 50 47
Hanuri 0 0 0 0 1
Vile turistice 116 138 137 142 149
Cabane turistice 58 76 75 80 72
Bungalouri 25 25 28 78 99
Sate de vacanta 3 2 2 3 4
Campinguri 12 13 10 12 13
Popasuri turistice 4 4 4 4 5
Casute turistice 19 21 20 25 23
Tabere pentru cop ii 20 20 19 18 19
Pensiuni turistice 484 613 597 620 615
Pensiuni agroturistice 663 813 823 984 979
Total nr. unități (UM) 1745 2107 2094 2359 2369
Tipuri de structuri de
primire turisticaAnul
2014Anul
2015Anul
2016Anul
2017Anul
2018
Hoteluri 24,516 25,759 25,687 26,212 26,893
Hosteluri 1,819 2,181 2,324 2,448 1,928
Hoteluri apartament 52 52 52 52 73
Moteluri 1,717 2,130 2,004 2,138 1,989
Hanuri – – – – 38
Vile turistice 3,089 3,231 3,260 3,593 3,760
Cabane turistice 1,878 2,425 2,435 2,438 2,313
Bungalouri 404 400 412 607 618
Sate de vacanta 237 197 110 158 171
Campinguri 2,242 2,050 852 1,040 1,140
Popasuri turistice 181 157 157 67 87
Casute turistice 776 1,321 1,149 1,228 1,120
Tabere de elevi si
prescolari 1,749 1,716 1,684 1,525 1,782
Pensiuni turistice 10,103 12,831 12,625 12,831 12,741
Pensiuni agroturistice 11,834 14,449 14,745 16,701 16,043
Total – locuri (UM) 60,597 68,899 67,496 71,038 70,696
67
Unitățile de cazare din regiune vin în întâmpinarea turiștilor cu oferte variate și c u prețuri
adaptate pentru buzunarul acestora. Tabelul de mai jos ilustrează care este situația sosirilor în regiunea
Centru.
Tabelul 8 – Sosirile turiștilor în unitățile de primire turistică din regiunea Centru -2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online
Numărul înnoptărilor în unitățile de primire turistică pentru perioada 2014 -2018 din regiunea
Centru este prezentat în tabelul următor.
Tabelul 9 – Înnoptări în unitățile de primire turistică din regiunea Centru -2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
68
Anexa 4 – Situația fondurilor europene accesate în regiunea Centru, prin POR (2014 -2020)
Tabelul 10 – Proiecte POR, axa prioritară 7, din regiunea Centru (2014 -2020)
-ron-
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://www.fonduri -ue.ro/por -2014 -2020
Prin intermedul altor axe prioritare, atât instituțiille publice și agenții privați au apelat la
fonduri europene pentru diverse proiecte, care au impact direct asupra turismului din regiune.
Axă
prioritară Titlu proiect BeneficiarCofinan
țare UE Localitate BeneficiarValoare
eligiblă
finanțare UEValoarea totală
aproiectului
7.1 Parteneriat UAT orașul Ocna Sibiului și UAT jud. Sibiu 08.09.2015 02.02.2022 85%Ocna
Sibiului APL 16,671,380.05 19,613,388
7.1UAT Băile Tușnad27.09.2017 26.09.2019 98%BĂILE
TUIȘNAD UAT 5,702,070.50 6,777,981
7 / 7.1UAT ORASUL COVASNA17.08.2017 17.07.2019 85% Covasna Public 16,185,136.05 19,041,337
7.1UAT ORASUL SOVATA 10.14.2016 9.30.2021 98%Orasul
Sovata Public 5,428,669.25 6,392,240
TOTAL SUMĂ 43,987,256 51,824,946 Dezvoltarea infrastructurii turistice
în stațiunea Ocna Sibiului
Amenajări spații verzi și parcuri în
stațiunea Băile Tușnad
Reabilitarea infrastructurii rutiere în
stațiunea Covasna
Amenajare spațiu de agrement
multifuncțional in jurul Cinema Perioadă de implementare
69
Tabelul 11 – Proiecte POR, axele prioritare 2, 5 și 6, din regiunea Centru (2014 -2020)
-ron-
Axa
prioritarăBeneficiar Co-finanțare Localitate Tip beneficiarValoare eligibilă
finanțare UEValoarea totală a
proiectului
5.1Biserica Evanghelică
C.A. Sibiu30.10.2014 30.10.2020 83,30% Sibiu Privat 18,623,911 21,910,484
5 / 5.1Parohia Reformată
Aiud15.06.2017 31.05.2021 98% AIUD unitate de cult 13,774,335 16,243,847
5.1 UAT Judetul Mures 29.05.2017 27.03.2022 98% Tg. Mures Public 7,980,523 11,273,741
5.1 UAT Comuna Saschiz 26.05.2017 10.12.2020 98% Saschiz Public 7,162,337 8,490,911
6/ 6.1 Unitatea
Administrativ
Teritorială Județul
Alba19.11.2018 31.12.2021 98%Drumul judetean
DJ107K,
km17+700-
km23+700Public 7,058,069 8,309,360
5.1Parohia Evanghelică
C.A.Cisnădie 01.11.201430.10.2019
sa solicitat 83,30% Cisnadie Privat 6,023,642 7,124,762
5 / 5.1Unitatea
Administrativ
Teritorială Comuna
Lemnia, Unitatea
Administra-tiv
Teritorială Comuna
Mereni, Parohia
Romano-Catolică
Lemnia, Paro-hia
Romano-Catolică
Mereni08.02.2018 30.11.2021 85% Lemnia Public 5,697,717 6,721,364
5.1 UAT Judetul Mures 14.06.2017 07.09.2021 98% Tg. Mures Public 5,490,393 6,515,143
5.1Parohia Evanghelica
C.A. Agnita28.08.2017 28.10.2020 83,30% Agnita Privat 5,413,149 6,527,854
2 / 2.2 TRANS IVINIS & CO SRL 09.09.2018 31.07.2021 48% Sebes Privat 3,839,620 9,842,190
2 / 2.2 SC GLUECKSPILZ SRL 29.08.2018 01.09.2021 57%Ciumbrud,
Municipiul AiudPrivat 3,839,450 8,475,510
2.2 SC SYLVANIA SRL 03.05.2017 31.07.2020 72% Sovata Privat 3,581,491 7,354,357
2 / 2.2 Unirea Pres SRL 03.09.2018 30.09.2020 61% Alba Iulia Privat 3,546,878 7,066,544
2 / 2.2 ALLEGRIA RESORT SRL 27.09.2018 01.09.2021 52% Alba Iulia Privat 2,677,089 6,508,068
5/5.1Biserica Evanghelică
Codlea22.12.2017 21.06.2020 85% Codlea unitate de cult 2,615,114 3,197,107
5 / 5.1 PAROHIA REFORMATA DALNIC 15.12.2017 31.11.2021 85% Dalnic Privat 2,348,234 2,975,915
5.1 UA T ORAȘUL BORSEC 26.01.2018 25.01.2020 98% BORSEC UAT 2,320,317 2,972,343
5/5.1Parohia Evanghelică
C.A. Sânpetru13.06.2017 31.05.2021 85% Sânpetru unitate de cult 2,313,738 2,879,159
5/5.1Parohia Evanghelică
C.A. CINCU02.02.2018 02.11.2020 85% Cincu unitate de cult 2,292,125 2,775,344
5.1Parohia Evanghelică
C.A. Saschiz22.05.2017 31.07.2020 83,30% Saschiz Privat 1,838,495 2,232,142
5.1Biserica Evanghelică
C.A. Miercurea
Sibiului28.12.2017 28.06.2018 83,30%Miercurea
SibiuluiPrivat 1,758,897 2,096,373
5/5.1Parohia Evanghelică
C.A. Rupea26.05.2017 30.06.2020 85% Rupea unitate de cult 1,637,379 2,049,819
2.2SC SENIN PRODEXP
SRL 01.04.2017 31.08.2020 73% Sovata Privat 1,615,490 3,302,809
5.1Parohia Evanghelică
C.A. Șeica Mică 5.02.2018 5.08.2020 83,30% Șeica Mică Privat 1,531,359 1,912,255
5/5.1Biserica Evanghelică
C.A. Parohia Vulcan07.12.2017 06.06.2020 85% Vulcan unitate de cult 1,159,470 1,501,772 Data implementare
70
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://www.fonduri -ue.ro/por -2014 -2020
Anexa 5 – Prezentarea indicatorilor turistici la nivelul localităților Bran și Moieciu
Tabelul 12 – Numărul de structuri de primire turistică din Bran și Moieciu 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
Capacitatea de cazare a celor aproximativ 190 de unități de primire turistică, exprimată în
locuri disponibile, este prezentată îm tabelul următor.
5.1Parohia Evanghelică
C.A. Ruja 02.02.2018 02.08.2020 83,30% Ruja Privat 1,140,080 1,394,379
5/5.1Biserica Evanghelică
C.A. Seliștat04.12.2017 03.06.2020 85% Seliștat unitate de cult 1,102,063 1,336,518
5.1Parohia Evanghelica
C.A. Saros pe Tarnave26.01.2018 26.04.2020 83,30% Saros pe Tarnave Privat 1,056,444 1,339,613
5.1Protopopiatul
Romano
Catolic Odorheiu
Secuiesc22.06.2017 30.06.2021 98% ODORHEIU SECUIESC UNITA TE DE CUL T 951,932 1,297,094
2.1.A SC MAKET SRL 14.06.2018 31.03.2021 77,92% GHEORGHENI IMM 760,242 1,369,937
2.1A SC ANROD TRADE SRL 05.04.2018 31.07.2020 70% ODORHEIU IMM 760,215 1,649,962
2.1ASC INTRAMUROS
CONCEPT SRL16.05.2018 31.12.2020 68% Miercurea Ciuc IMM 759,587 1,327,822
2.1.ASC EXCLUSIV
INTERMED SRL13.07.2018 31.12.2020 80% TOPLIȚA IMM 758,705 1,375,344
2 / 2.1 SC DEICANTO SRL 16.05.2018 31.04.2020 68% Sfantu Gheorghe Privat 755,663 4,091,945
2 / 2.1 SC Marnic Total 16.05.2018 31.05.2020 65% Vadu Motilor Privat 753,015 1,558,980
2.1A SC Gran-Com SRL 26.01.2018 31.07.2020 80%MIERCUREA
CIUCIMM 643,085 1,153,580
2/2.1A S.C.LERACRI FRESH 26.01.2018 30.11.2018 68% BRAȘOV privat 637,559 1,158,939
2 / 2.1 SC Green Hostel SG SRL 13.07.2018 30.06.2020 68% Sfantu Gheorghe Privat 630,919 1,209,461
2/2.1A SC AQUARIUS SRL 16.05.2018 31.03.2019 67,87% Brasov privat 582,137 1,028,544
2/2.1A S.C. TRAVELAND S.R.L. 02.04.2018 29.02.2020 76,50% BRAȘOV privat 504,900 785,400
2/2.1A S.C. CROCUS S.R.L. 08.09.2017 31.11.2018 68% BRAȘOV privat 461,597 837,184
2.1GLOBAL CONSULT
CENTER SRL01.12.2017 30.11.2018 68%Oras Saliste Sat
SibielPrivat 343,895 506,890
2.1.A SC KOZIMPEX SRL 18.06.2018 30.09.2018 80% BĂILE TUIȘNAD IMM 182,995 332,577
TOTAL SUMĂ 128,924,256 184,013,344
Tipuri de structuri de
primire turisticaLocalitati Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri BRAN 2 3 3 3 3
Hoteluri MOIECIU 7 7 7 7 7
Hoteluri apartament MOIECIU 1 1 1 1 1
Moteluri BRAN 1 1 1 1 1
Vile turistice BRAN 11 11 11 11 11
Vile turistice MOIECIU 3 4 4 6 6
Cabane turistice MOIECIU 0 1 1 1 1
Bungalouri MOIECIU 1 1 1 1 1
Sate de vacanta BRAN 1 1 1 1 1
Campinguri BRAN 1 1 1 1 1
Pensiuni turistice MOIECIU 0 1 1 1 1
Pensiuni agroturistice BRAN 102 112 108 120 121
Pensiuni agroturistice MOIECIU 128 135 130 146 137
Total – nr. unități (UM) BRAN 118 129 125 137 138
Total – nr. unități (UM) MOIECIU 140 150 145 163 154
71
Tabelul 13 – Capacitatea de cazare a unităților turistice din Bran și Moieciu 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
Tabelul 14 – Sosirile turiștilor în unitățile de cazare turistică din Bran și Moieciu
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
Tipuri de structuri de
primire turisticaLocalitati Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri BRAN 89 123 123 123 123
Hoteluri MOIECIU 530 530 530 530 540
Hoteluri apartament MOIECIU 40 40 40 40 40
Moteluri BRAN 98 98 98 98 98
Vile turistice BRAN 331 335 330 322 322
Vile turistice MOIECIU 102 122 122 174 174
Cabane turistice MOIECIU – 15 15 15 15
Bungalouri MOIECIU 10 10 10 10 10
Sate de vacanta BRAN 72 72 72 72 72
Campinguri BRAN 352 352 352 352 352
Pensiuni turistice MOIECIU – 14 14 14 14
Pensiuni agroturistice BRAN 1,850 2,051 1,896 2,025 2,039
Pensiuni agroturistice MOIECIU 2,192 2,344 2,253 2,407 2,281
Total – locuri (UM) BRAN 2,792 3,031 2,871 2,992 3,006
Total – locuri (UM) MOIECIU 2,874 3,075 2,984 3,190 3,074
Tipuri de structuri de primire
turisticaLocalitati Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri BRAN 3,709 5,057 3,757 2,764 2,981
Hoteluri MOIECIU 15,631 13,464 20,280 27,183 29,252
Hoteluri apartament MOIECIU 104 – – – –
Moteluri BRAN 6,041 5,379 7,869 6,292 8,302
Vile turistice BRAN 17,229 14,951 14,890 21,440 19,606
Vile turistice MOIECIU 4,662 2,988 5,405 6,102 7,562
Cabane turistice MOIECIU – 185 400 556 1,039
Bungalouri MOIECIU – – 190 464 399
Sate de vacanta BRAN 461 426 410 960 340
Campinguri BRAN 2,006 1,881 1,545 2,679 2,239
Pensiuni turistice MOIECIU – 348 351 296 206
Pensiuni agroturistice BRAN 38,768 39,863 45,339 49,088 55,553
Pensiuni agroturistice MOIECIU 32,714 36,380 43,979 52,005 59,421
Total – nr. Persoane (UM) BRAN 68,214 67,557 73,810 83,223 89,021
Total – nr. Persoane (UM) MOIECIU 53,111 53,365 70,605 86,606 97,879
72
Tabelul 15 – Înnoptări în unitățile de cazare din Bran și Moieciu 2014 -2018
Sursa: date prelucrate de pe site -ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
Tipuri de structuri de
primire turistica Localitati Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri BRAN 4,724 7,257 5,229 4,597 5,668
Hoteluri MOIECIU 32,254 36,645 45,914 54,343 59,760
Hoteluri apartament MOIECIU 314 – – – –
Moteluri BRAN 8,075 7,664 11,234 8,675 12,579
Vile turistice BRAN 40,594 31,853 23,613 35,134 28,116
Vile turistice MOIECIU 10,216 9,353 15,050 14,788 17,457
Cabane turistice MOIECIU – 255 2,581 1,498 1,840
Bungalouri MOIECIU – – 516 1,301 1,747
Sate de vacanta BRAN 789 704 792 1,528 772
Campinguri BRAN 2,022 1,881 1,545 2,908 3,262
Pensiuni turistice MOIECIU – 386 481 678 428
Pensiuni agroturistice BRAN 83,122 85,615 90,229 105,668 110,318
Pensiuni agroturistice MOIECIU 71,852 78,719 96,066 110,764 117,998
Total – nr. Înnoptări (UM) BRAN 139,326 134,974 132,642 158,510 160,715
Total – nr. Înnoptări (UM) MOIECIU 114,636 125,358 160,608 183,372 199,230
73
Anexa 6 – Situația ind icatorilor turistici din Slovenia
Tabelul 20 – Numărul de structuri de primire turistcă din Slovenia 2014 -2018
Tabelul 21 – Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică din Slovenia 2014 -2018
Tabelul 22 – Sosirile turiștilor în unitățile de cazare turistică din Slovenia 2014 -2018
Tabelul 23 – Înnoptări în unitățile de cazare din Slovenia 2014 -2018
Tipuri de structuri turistice Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri și unități de cazare 647 681 692 698 703
Campinguri 75 81 83 85 85
Alte unități de cazare 300 342 374 381 390
Total – nr. unități (UM) 1,022 1,104 1,149 1,164 1,178
Tipuri de structuri turistice Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri și unități de cazare 49,507 50,262 50,994 52,214 54,281
Campinguri 23,235 24,227 25,199 26,243 27,411
Alte unități de cazare 50,493 52,320 54,162 56,351 57,987
Total nr. locuri (UM) 123,235 126,809 130,355 134,808 139,679
Tipuri de structuri
turistice Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri și unități de
cazare similare 2,509,949 2,733,166 2,980,525 3,315,531 3,366,707
Campinguri 403,874 459,243 497,375 601,912 648,149
Alte unități de cazare 987,740 1,181,469 1,356,171 1,585,841 1,918,411
Total – nr. sosiri (UM) 3,901,563 4,373,878 4,834,071 5,503,284 5,933,267
Tipuri de structuri
turistice Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Hoteluri și unități de
cazare similare 6,577,092 6,938,840 7,484,815 8,134,661 8,342,743
Campinguri 1,308,068 1,452,748 1,510,973 1,830,805 1,934,060
Alte unități de cazare 2,853,607 3,262,175 3,652,088 4,243,079 5,417,902
Total – nr. înnoptări (UM) 10,738,767 11,653,763 12,647,876 14,208,545 15,694,705
74
Anexa 7 – Chestionarul
75
76
77
78
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [628201] (ID: 628201)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.