Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE [628137]

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Politica fiscală a României

Găvaz Adelina
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III

Coordonatorul lucrării
Prof.univ. dr. Alexandru Felicia

Rezumat . Intotdeauna a existat un interes în analiza efectelor politicii fiscale asupra
principalelor variabile macroeconomice, cum ar fi PIB, inflația, rata dobânzii, ocuparea
forței de muncă, dar în comparatie cu literatura empiri că cu privire la efectele politicii
monetare asupra activității economice, politica fiscală a primit mai puțina atentie. Odată cu
recenta recesiune economică, politică fiscală a fost privită cu mai mult interes, deoarece era
de așteptat să fie eficace în r edresarea economică .

Cuvinte – cheie: politica fiscală , redresare economică , șoc, impunere , impozit.

Clasificare JEL: E62, H29.

Clasificare REL: 13Z.

Introducere

Studiile empirice nu au ajuns la un consens cu privire la efectele politicii fiscale (s au
amploarea acestora) asupra variabilelor macroeconomice. În ceea ce privește efectele
șocurilor de politică fiscală există două puncte de vedere principale în literatură economică:
teoria lui John Maynard Keynes și teoria neoclasică.
În noul model keynes ian un șoc de politică fiscală pozitivă determina o creștere a cererii
agregate și cererea de muncă, astfel încât atât consumul și salariile vor crește. În modelul
neoclasic un șoc pozitiv de politică fiscală este considerată că fiind un șoc negativ asupra
bogăție i, deoarece fie acum, fie în viitor, creșterea cheltuielilor guvernamentale vor trebui să
fie finanțate prin impozite mai mari.
Ambele teorii prezic o creștere a producției, dar prin diferite canale. Diferite le studii nu
au rezultate comune și nu e xistă încă o concretizare cu privire la efectele politicii fiscale și a
multiplicatorilor fiscali.
În cadrul lucrării sunt prezentate rezultatele a naliz ei pe baza datelor ajustate sezonie r, în
perioada 2000 -2008. Astfel, se indică impactul veniturilor indi recte și a ratei șomajului asupra
PIB-ului. Pe baza acestor rezultate se estimează previziuni și se indică amploarea
schimbări lor.

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

1. Considerații privind conceptu l și principiile de politică fiscală
1.1. Conceptul de politică fiscală

Polit ică fiscală este o componentă a politicii financiare, care alături de politică
comercială, politică monetară, politică valutară și politică industrial ă formează politica
economică.
Politica fiscală cuprinde, atât ansamblul reglementărilor privind stabilire a și perceperea
impozitelor și taxelor, concretizând op țiunile statului în materie de i mpozit și taxe, cât și
deciziile privind cheltuielile publice ce se finanțează din resurse de natură fiscală.
Stiglitz și Walsh (2005) defi neau politică fiscală că fiind “ansamblul modificărilor
cheltuielilor guvernamentale și a impozitelor, în vederea realizării unei ținte de politică ”1.
Politică fiscală are la baza criteriul eficienț ei fiscale, adică necesitatea da randament cât
mai mare. Trebuie să asigure mobilizarea unor venituri bugetare cât mai mari, în condițiile
încurajării afacerilor economice, a investițiilor, concomitent cu promovarea echității în
contribuția fiecăruia la venituri, cu asigurarea protecției sociale2.

1.2. Principii de politică fiscală

Impune rea fiscală este o formă de constituire a unei părți importante din veniturile
statului, caracterizată prin prelevarea, conform legii, a unei părți din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice în vederea ac operirii cheltuielilor publice.
Mai m ult, impunerea reprezintă un complex de măs uri și operațiuni având o latură atât
politică cât și una de ordin tehnic3 ( Văcărel, și al, 2008). Din punct de vedere politic,
impunerea fiscală trebuie să răs pundă la o serie de cerințe si să fie realizată î n concordanță cu
unele principii cu ca racter general .
Astfel, maximele lui Adam Smith că și principiile lui Maurice Allais se regăsesc în știință
finanțelor public e ca:
1.principiul de echitate fiscală;
2.principiul de politică financiară;
3.principiul de p olitică economică;
4.principiul social -politic

Principiul de echitate fiscală
Atunci când vorbim de echitate fiscală ne referim la dreptatea socială în materie de
impozite4 (Văcărel, și al., 2008).În adevăratul sens al noțiunii, echitatea fiscal ă presupune o
impunere diferențiată a veniturilor și, /sau averii, în funcție de nivelul acestora și acolo unde
este cazul, scutirea de la plata impozitelor a persoanelor cu venituri mici.
Pentru a putea respecta principiul de echitate fiscală este necesar ă îndeplinirea
cumulativ ă a mai multor criterii :
– stabilirea unui minim neimpozabil, adică scutir ea de la impunere a unui venit /unei averi
minim /e;
– sarcina fiscală absolută și relativă a fiecărui contribuabil să fie st abilită în funcție de puterea
sa contributiv ă. În vederea acestui criteri u ne putem referi la echitatea pe orizontală (la
aceeași putere contributivă să corespundă același nivel de sarcina fiscală) cât și echitatea pe
verticală ( pe măsură ce crește puterea contributivă să crească și nivelu l sarcinii fiscal);

1 Stiglitz, J., Walsh, C.E. (2005 ), Economie , EdituraEconomica.
2 Dobrotă, Niță (coord.) (1999), Dicționar de economie , Editura Economică, pg.354 și 356.
3 Văcărel, I., și colectiv (2008), Finante Publice , ediția a VI -a, Ed itura Didactică și Pedagogic ă, Bucure ști.
4Văcărel, I., și colectiv (2008), Finante Publice , ediția a VI -a, Ed itura Didactică și Pedagogic ă, Bucure ști.

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

– impunerea să fie generală, adică să cuprindă toți subiecții care realizează venituri sau avere
dintr -o anumită sursă sau care dețin un anumit gen de avere, cu excepția celor care se
situează sub nivelul minim considerat în perioada respectivă.
Măsura respectării principiului de echitate fiscală rezultă din felul în care se realizează
cota de impuner ea. Astfel, cota de impunere, ca formă de manifestare, poate fi:
– în sume fixe se aplică cel mai adesea în cazul bunurilor aflate în pro prietatea persoanelor, o
fapta sau un act: suprafață de teren, capacitatea cilindrică a autoturismului, obținerea unei
autorizații, fără a se ține seama, cu unele excepții, de situația personală a contribuabililor;
– în cote procentuale se utilizează mai d es în cazurile când baza de calcul este valoarea sau
veniturile sub orice formă. Se întâlnesc următoarele tipuri de impunere procentuală:
* proporțional: se aplică aceeași cota de impozit indiferent de mărimea obiectului
impozabil, păstrându -se în permanentă în aceeași proporție între impozit și volumul
venitulu i;
* progresivă: constă în aceea, că odată cu creșterea obiectului impozabil crește și cota
impozitului astfel încât impozitul crește mai repede decât obiectul impozabil.
Impuner ea în cote progresive cunoaște două variante: impunere în cote progresive
simple (globală) și impunere în cote progresive compuse (pe tranșe);
* regresivă: presupune că pe măsură ce nivelul veniturilor crește, nivelul cotei de
impunere să se reduc ă.

Principiul de politică financiară
Acest principiu cuprinde cerințele ce trebuiesc îndeplinite de orice impozit nou introdus
în practică, cu referire la:
– un randament fiscal ridicat: impozitul să aibă un caracter universal, adică să fie plătit de
toate persoanele fizice și juridice care obțin venituri din aceeași sursă sau dețin același
gen de avere, întreaga materie impozabilă fiind supusă impunerii și să nu existe
posibilități legale sau nelegale de sustragere de la impunere a unei părți din materia
impozabilă5;
– stabilitate: să ducă același volum de venituri la nivel central indi ferent de conjunctura
economică;
– elasticitate: să se poată plia cu ușurință pe necesitățile reale ale economiei.

Principiul de politică economică
Vizează fol osirea de cătr e stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului
public, c i și ca pârghie de influență asupra dezvoltării sau restrângerii activității din unele
domenii, ramuri sau regimuri economice, pentru a stimula sporirea producției sau / și
consumul unei anumite mărfi, în vederea extinderii sau limitării relațiilor comerciale externe
pentru anumite bunuri și servicii.

Principiul social -politic
Este bine cunoscută practica conform căreia partidul la guvernare va impune și mersul
politicii de natură fiscală promovată de un stat încercând, totodată , ca prin politica fiscală să
atingă și o serie de obiective de ordin social.
În România, politică fiscală se bazează pe o serie de principi i6 clare:

5 Program de convergenta 2009 -2012 .
6 Lege nr. 227/2015 privind Codul fiscal .

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu
de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului
român și străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la
interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plata să fie precis stabilite
pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le
revine, precum și să poată determina influență deciziilor lor de manag ement financiar
asupra sarcinii lor fiscale;
c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigura că sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să
fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a
proprietăților ace stuia;
d) eficientă impunerii asigura niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu
bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate
fazele ciclului economic, atât în perioadele de avant economi c, cât și în cele de criză;
e) predictibilitatea impunerii asigura stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
obligatorii, pentru o perioada de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări
în sensul majorării sau introducerii de n oi impozite, taxe și contribuții obligatorii.

Din puncul meu de vedere, criteriul echității fiscale este cel mai fundamental pentru orice
sistem fiscal, în acest caz fiscalitatea ar trebui utilizată prima dată în scopul reducerii
inegalităților de venitur i și averi. Intervenția economică poate devenii prioritară atunci când
societatea ajunge la un nivel ridicat. Acest lucru presupune că orice contribuabil are asigurat
un nivel minim decent de trăi.

2. Aspecte privind prelevările obligatorii și gradul de f iscalitate
2.1. Impozitele indirecte

În economiile moderne, statele colectează impozitele atât pentru finanțarea cheltuielilor,
cât și pentru îndeplinirea triplului lor rol de stabilizare, de distribuire și de alocare7.
Impozitele indirecte se percep cu p rilejul vânzării unor bunuri și al prestării unor servicii, al
importului sau al exportului, ceea ce înseamnă că vizează cheltuirea unor venituri.

Figura 1 Evoluția ponderii impozit elor indirect e în PIB

7 Brașoveanu, I.V. (2009), Analize ale po liticii fiscale în România și în statele membre ale UE , Bucure ști.

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Impozitele indirecte reprezi ntă cea mai importan tă sursă a B ugetului de stat. Reducerea
ponderii impozitelor indirecte în veniturile bugetului de stat a fost determinată de diminuarea
taxelor vamale după aderarea României la Uniunea Europeană, precum și de diminuarea taxei
pe valoarea adăugată în 2009 c ă urmare a reducerii consumului. Pentru anul 2010 se prevede
o pondere a impozitelor indirecte în PIB DE 10.1 .

2.2. Impozitele directe

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina persoanelor fizice sau juridice, în
funcție de veniturile sau aver ea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzut în lege8.

Figura 2 Evoluția ponderii impozitelor direct e în PIB

În perioada analizată, 1999Q1 -2015Q3, observăm că cea mai ridicată pondere a
impozitelor indirecte o regăsim în 1999 Q4, acesta scăzând bru sc în anul 2000Q1, apoi
variază până când ajunge la un minim istoric în 2005 Q1 de numai 2.6% din PIB. Această
scădere bruscă se datorează trecerii de la cotele progresive la cota unică de impozitare. În
2006 valoa rea încasărilor a crescut peste valoarea d in 2004, deci relaxarea fiscală a avut în
final un ef ect de creștere a impozitelor.În perioada 2007 -2012, vedem o stabilitate a acestor
impozite .

2.3. Contribuții sociale obligatorii

a.Contribuția de asigurări sociale (CAS)
b.Contribuția de asigurări soc iale de sănătate
c.Contribuția de asigurări sociale de șomaj

În categoria persoanelor ce datorează contribuții de asigurări sociale obligatorii (CAS)
sunt persoanele pentru următoarele categorii de venituri9.
– venituri din s alarii sau asimilate salariil or, chiar dacă sunt scutiți de plata impozitului pe
venit;
– venituri din activități independente;
– indemnizații de șomaj;

8 Brașoveanu, I.V. (2009), Analize ale politicii fiscale în România și în statele membre ale UE , Bucure ști.
9 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015 .

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

– indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Contribuția pentru asigurări sociale este cea mai importantă și se plătește atât de angajat
cât și de angajator, iar în schimbul acesteia statul se oblige să plătească pensia publică.
Contribuția pentru asigurări sociale se stabilește prin apli carea unei cote de impunere la
Fondul de salarii.

Contribuțiile de asigurări sociale de sănăta te se plăte sc atât de angajat cât și de angajator
fiind obligatori i.
Fondul a sigurarilor sociale de sănătate are la baza principiul solidarității sociale. Toate
contribuțiile plătite de către persoanele active în cursul unui exercițiu sunt sursă de plata
pentru cheltuielile necesare celor care se îmbolnăvesc în cursu l aceluiași exercițiu financiar
Contribuția de asigurări sociale de șomaj . Persoanele fizice și juridice au calitate de
persoane asigurate la sistemul de asigurări pentru șomaj ce se bazează pe principiul
solidarității sociale.

3. Impactul cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice
3.1. Aspecte teoretice ale impactului cheltuielilor bugetare aupra crestreii economice

Modelele de creștere endogenă exprimă rată de creștere pe termen l ung că funcție de
anumiți parametrii, dintre care unii pot fi influențați prin politicile ficale și bugetare. Cele mai
recente studii de creștere economică implică aproape în exclusivitate regresii pentru a
identifica factorii care determina creșterea econ omică,utilizând date cross -country și, mai
recent, date regionale pentru a determina convergență regională .10
Chiar și politica Guvernului poate fi considerată endogenă, ceea ce nu ar reprezenta o
probl ema dacă Guvernul ar ave a că obiectiv maximizarea utili tății gospodăriei reprezentative;
însă, dacă gospodăriile nu au preferințe identice, regulă votului majorității poate conduce la o
secvență de impozite și taxe care nu este optimă. Endogenitatea acțiun ilor G uvernului mai
poate fi generată de evoluția chelt uielilor bugetare; cererea pentru servicii publice este de
regulă elastică în raport cu venitul ( Legea lui Wagner(1883,1890)) -legea lui Wagner, și
inelastică în raport cu prețul, ceea ce determina creșterea poderii cheltuielilor bugetare în
venit, pondere care este uti lizată că proxy pentru mărimea G uvermului.

Contribuții la creșterea reală a PIB
1.Cheltuiala pentru consumul final:
-al gospodăriilor populației
-al administrației publice
-al IFSLSGP
2.Formarea brută de capital fix
3.Variația stocurilor
4.Export net
-Exporturi de bunuri și servicii
-Importuri de bunuri și servicii

10 Obreja Brasoveanu, L. (2007), Impactul politicii fiscale asupra creșterii economice , Bucure ști.

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

4. Studiu de caz
Impactul veniturilor indirecte și a ratei șomajului asupra PIB -ului.

Întotdeauna a existat un interes în analiza efectelor politicii fiscale asupra princi palelor
variabile macroeconomice, cum ar fi PIB, inflația, rată dobânzii, ocuparea forței de muncă,
dar în comparație cu literatură empirică cu privire la efectele politicii monetare asupra
activității economice, politică fiscală a primit mai puțină atenți e.
Odată cu recenta politică fiscală, recesiunea economică a fost privită cu mai mult interes,
deoarece era de așteptat să fie eficace în redresarea economică. Având în vedere domeniul de
aplicare limitat al polit icii monetare pentru a oferi un stimulent suplimentar, politică fiscală a
devenit cel mai important instrument de stabilizare a ciclurilor de afaceri.
Economiile dezvoltate au implementat pachete de stimulare fi scală ca o măsură pentru
redresarea economică , în timp ce economiile emergente au adoptat măsuri fiscale de
consolidare aplicate că urmare a unei politici pro -ciclice adoptată înainte de criză economică.
Modelul nostru este reprezentat de 3 variabile endogene. Datele utilizate pentru estimare
sunt da te trimestriale care variază din 1999: 1 până în 2015: 3.
Setul de variabile macroeconomice utilizate pentru studiul efectelor dinamice ale
modificărilor politicii fiscale constau în următoarele: impozite indi recte, rată șomajului și
PIB-ul.
Toate variabil ele sunt ajustate sezonier (prin metodă MEDIILOR MOBILE) și sunt
utilizate în logaritm.

Aplic ăm un test de semnifica ție asupra testului t, cu ipoteza nul ă.
Coeficientul de corela ție ne indic ă faptul c ă variabilele le putem introduce în model (toate
influe nțează PIB-ul).
Pe prima linie avem coeficientul de corela ție, care este leg ătura între cele dou ă variabile
și PIB.
 Dacă rata șomajului cre ște cu 1%, PIB-ul scade cu 0.59%, ceea ce indică o leg ătură
indirect ă. Probabilitatea e ste mai mic ă de 0.05 , deci c oeficientul este real și există o
relație între rata somajului și PIB.
 Dacă cresc impozitele indirecte cu 1%, PIB-ul cre ște cu 0.98% fiind indiciul pentru o
legătură direct ă. Probabilitatea este de 0.00 deci e ste mai mica de 0.05, ceea ce ne
subliniază legătura între impozitele indirecte și PIB.

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Dacă rată șomajului crește cu 1% atunci PIB-ul scade cu 0.59% ( legătură indirectă ).
Însă, dacă cresc impozitele indirecte cu 1%, PIB-ul crește cu 0.98%, aici avem o legătură
directă.
Modelul de regresie se estim ează pe valori nestationare și arată, astfel:

Modelul este semnificativ statisti c deoarece Prob(F -statistic)< 0.05, accept ipoteza
alternativă, modelul meu estimat este corect specificat.
Durbin -Watson, indică că în modelul i nițial avem erorile corelat e deoarece avem o
valoare de 1.67 și a cest lucru nu este acceptat ( ca să avem erori necorelate valoarea trebuie să
fie în jurul lui 2).

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Figura 3 Evoluția variabilelor, perioada 1999 -2015

IMPOZITE INDIRECTE PIB

RATA ȘOMAJULUI

Prin desezonalizarea datelor ne rezultă un indice ce ne arată că în fiecare an în :
– trimestrul 1, PIB-ul în România au fost în medie de 0.80 ori mai mic decât în trimestrul
anterior.
– trimestru l 2, PIB-ul au fost în medie de 0.96 ori mai mic decât în trimestrul 1.
– trimestrul 3, PIB-ul au fost în medie de 1.1 ori mai mic decât în trimestrul 2.
– trimestul 4, PIB-ul au fost în medie de 1.17 ori mai mic decât în trimestrul 3.

După cum se poate o bservă, șocul cel mai mare este în perioada 200 8-2010. Efectele
globale ale crizei economice asupra bugetelor administrației publice poate fi demonstr ată prin
încetinirea creșterii economice reale, precum și o creștere a șomajului că urmare a unei cereri
puternic negative (interne, cât și externe), șocul a pus presiuni negative asupra veniturilor (o
scădere de impozitare și alte contribuții fiscale).
În consecință, o recesiune a economiei forțează țările să nu mai îndeplinească limita
pentru deficitul fisca l specificat în Pactul de stabilitate și creștere.

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Înainte de a estima modelul este necesar testarea seriilor de timp pentru stationaritate și
cointegrare.
Augmented Dickey -Fuller (ADF ) se calculează pentru a testa variabilele endogene
pentru ex istența rădăcinilor unitare.
ADF indică faptul că toate variabilele din baza de date sunt non -staționare,astfel încât
ipoteza nulă a unei unități de rădăcina nu poate fi respinsă pentru oricare din serie. Testarea
variabilelor pe primele diferenție ri indică faptul că seriile de timp sunt staționare(Prob<0.05)

Pentru că toate variabilele endogene au o rădăcina unitate asupra valorilor este necesară
testul seriei de timp pentru cointegrare folosind testul de cointegrare Johansen.

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Modelul Johan sen de cointegrare determina dacă este o legătură care leagă variabilele
pe termen lung.

Includem în model atâtea întârzieri ale variabilelor independente cât îmi indică Lag -ul.
Cele mai multe steluțe avem la 4 întârzieri (LR-modificarea testului stat istic LR nu trebuie să
depășească 5%,FPE -predicția finală a erorii, AIC – Criteriul de informații Akaike). Asta
înseamnă că în modelul final introducem patru întârzieri. Valoarea mea din trimestrul I,
depinde de până la 4 trimestre anterioare.

Testul Jo hansen ne spune câte ecuații de cointegrare pot să existe între variabilele mele.
Testul de cointegrare are două criterii în funcție de care vom lua decizia
– Criteriul Trace
Nu există relații de cointegrare între variabilele mele pe termen lung .

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Dacă Prob< 0.05, resping ipoteza nulă și accept alternative. În cazul nostru Prob=0.01,
deci resping ipoteza nulă și accept alternativă. Ipoteza alternativă – există cel mult o relație de
cointegrare deoarece Prob=0.25, ipoteza se acceptă.
– Criteriul maxim Eigenvalue
Ipoteza nulă este că nu există relații de cointegrare, cu alternativă că există cel mult
una,două.
Prob=0.02, deci se respinge ipoteza nulă și accept alternativă.Observăm că și la acest
criteriu există cel mult o ecuație de integrare pe termen lung.
După ap licarea testului Johansen remarcăm că există cel mult o relație pe termen lung .
După ce am verificat dacă erorile sunt staționare, a rezultat că variabilele rămân legate de
următoarea ecuație:
L_PIB_R = C(1)*L_RATASOM_R + C(2)*L_IIMPOZITE_R + C(3)
L_PIB_R = -0.297225565393*L_RATASOM_R + 0.902825585142*L_IIMPOZITE_R +
3.44321427396

PIB-ul depinde de 0.29*Rată șomajului, cu cât rată șomajului crește, pib -ul scade cu
0.29, există o regatura inversă.
Dacă în urmă testului Johansen avem cel puțin o relație de c ointegrare, modelul adecvat
este modelul vectorului de corecție a erorilor(VECM).
Aplicăm testul de stationaritate al erorilor din vector .
Ipoteza nulă care se testează este următoarea: inversul tuturor rădăcinilor polinomului
autoregresiv din creat pe baz a modelului nu se află în interiorul cercului unitate, cu ipoteza
alternativă că inversul tuturor rădăcinilor polinomului autoregresiv se află în interiorul
cercului unitate.
Dacă toate punctele sunt în interiorul cercului sau maxim pe arcul de cerc înseam nă că
ipoteza alternativă este acceptata.
În urmă aplicării testului de stationaritate al erorilor din vector, modelul vectorial este
stabil în timp și valid.

Figura 4 Verificarea starii de stabilitate VAR

Pentru a test a stabilitatea modelului VAR am aplicat, de asemenea, o serie de teste de
diagnostic(Corelograme,testul LM și testul Portmanteau). Aceste teste ne indică că nu avem
erorile core late, deci putem folosi modelul pentru previziuni. Aceste previziuni le vedem c ă o
rată de creștere.

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

În anul 2015 Q4, rata șomajului în formă logaritmată este prevăzută să scadă față de
Q3,de la 1.9219 la 1.9210. Față de ultimul trimestru de referință, rată șomajului se
previzionează a scădea, este o scădere graduală .

Din previziunile făcute, remarcăm că impozitele indirecte în viitor vor crește. Impozitele
indirecte sunt legate în mod direct de producție, distribuția și vânzarea de bunuri și servicii,
taxarea indirectă rămâne o sursă important ă și sigură de venituri pen tru G uverne.
De aceea între impozitele indirecte și PIB este o relați e directă, atunci când crește PIB -ul
vor crește automat și veniturile.

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Observăm că în cazul Pib -ului, creșterea este mai pronunțată. Creștera este una li nă,
gradual , ceea ce este n ormal deci putem spune că nu avem anumite influențe puternice în
model. Această creștere poate f i în urmă:
– stimulării investițiilor;
– stimulării consumului concomitent cu asigurarea protecției sociale pentru categoriile de
populație cu venituri redus e.

Bibliografie

Auerbach, A.J., Gorodnichenko, Y. (2010), Measuring the output responses to fiscal policy,
NBER Working Paper 16311
Baum, A., Koester, G.B. (2010), The impact of fiscal policy on economic activity over the
business cycle – evidence from a threshold VAR analysis , online
https://www.econstor.eu/bitstream/10419/44961/1/65618079X.pdf
Boiciuc, I. (2015), The effects of fiscal policy shocks in Romania. A SVAR Approach , Procedia
Economics and Finance Volume 32, pp. 1131 -1139
Brașoveanu, I.V. (2 009), Analize ale politicii fiscale în România și în statele membre ale UE ,
București
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie
2015
Mirdala, R. (), Effects of fiscal policy shocks in the European transiti on economies , online
https://mpra.ub.uni -muenchen.de/19481/1/MPRA_paper_19481
Mountford, A., Uhlig, H. (2008), What are the effects of fiscal policy shocks? , NBER
Working Paper No. 14551
Niță, D. (coord.) (1999), Dicționar de economie , Editura Economică
Obreja Brasoveanu, L. (2007), Impactul politicii fiscale asupra creșterii economice , București
Program de convergenta 2009 -2012
Stiglitz, J., Walsh, C.E. (2005), Economie , Editura Economică
Văcărel, I., și colectiv (2008), Finante Publice , ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Anexe

Folosim metod a mediilor mobile, selectăm Diferența față de media în mișcare – aditiv

Folosim metod a mediilor mobile, selectăm Raport cu media în mișcare – multiplicative

Logaritmam

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Desezona lizam prin metoda MEDIILOR MOBILE selectam Diferența față de media în
mișcare – aditiv

Folodim metoda mediilor mobile, selectam Raport cu media în mișcare – multiplicative

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Logaritmam

Folosim metoda mediilor mobile, selectam Raport cu media în m ișcare – multiplicative

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Desezonalizam prin metoda MEDIILOR MOBILE selectam Diferența față de media în
mișcare – aditiv

Logaritmam

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Trendul impozitelor

Formam o serie noua, unde vom diferentia. Observam din graphic ca datele variaza in jurul
valorii zero.

Trendul PIB -ului

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Trendul Ratei somajului

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Graficul ecuatiei

ADF

Legatura exacta rezulta din ecuatia:

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Vedem ca intarzierile ajung pana la -4 avand variabile stationare si differentiate automat.
Ecuatia nesubstitu ita:
D(L_PIB_R) = A(1,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_IIMPOZITE_R( -1) + B(1,4)*@TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(1,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(1,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(1,3)*D(L_PIB_R( -3)) + C(1,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(1,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C (1,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(1,7)*D(L_RATASOM_R( -3)) + C(1,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +
C(1,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(1,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(1,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(1,12)*D(L_IIMPOZITE_R( -4)) + C(1,13)

D(L_RATASOM_R) = A(2,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_IIMPOZITE_R( -1) + B(1,4)*@TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(2,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(2,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(2,3)*D(L_PIB_R( -3)) + C(2,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(2,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C(2,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(2,7)*D(L_RATA SOM_R( -3)) + C(2,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

C(2,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(2,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(2,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(2,12)*D(L_IIMPOZITE_R( -4)) + C(2,13)

D(L_IIMPOZITE_R) = A(3,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_I IMPOZITE_R( -1) + B(1,4)*@TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(3,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(3,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(3,3)*D(L_PIB_R( -3)) + C(3,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(3,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C(3,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(3,7)*D(L_RATASOM_R( -3)) + C(3,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +
C(3,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(3,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(3,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(3,12)*D(L_IIMPOZITE_R( -4)) + C(3,13)

Ecuatia substituita:

D(L_PIB_R) = A(1,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_IIMPOZITE_R( -1) + B(1,4)* @TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(1,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(1,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(1,3)*D(L_PIB_R( -3)) + C(1,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(1,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C(1,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(1,7)*D(L_RATASOM_R( -3)) + C(1,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +
C(1,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(1,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(1,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(1,12)*D(L_IIMPOZITE_R( -4)) + C(1,13)

D(L_RATASOM_R) = A(2,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_IIMPOZITE_R( -1) + B(1,4)*@TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(2,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(2,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(2,3)*D(L_PIB_R( -3)) + C(2,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(2,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C(2,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(2,7)*D(L_RATASOM_R( -3)) + C(2,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +
C(2,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(2,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(2,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(2,12)*D(L_IIMPOZITE_R( -4)) + C(2,13)

D(L_IIMPOZITE_R) = A(3,1)*(B(1,1)*L_PIB_R( -1) + B(1,2)*L_RATASOM_R( -1) +
B(1,3)*L_IIMPOZITE_R( -1) + B(1,4)*@TREND(99Q1) + B(1,5)) + C(3,1)*D(L_PIB_R( –
1)) + C(3,2)*D(L_PIB_R( -2)) + C(3,3)*D( L_PIB_R( -3)) + C(3,4)*D(L_PIB_R( -4)) +
C(3,5)*D(L_RATASOM_R( -1)) + C(3,6)*D(L_RATASOM_R( -2)) +
C(3,7)*D(L_RATASOM_R( -3)) + C(3,8)*D(L_RATASOM_R( -4)) +
C(3,9)*D(L_IIMPOZITE_R( -1)) + C(3,10)*D(L_IIMPOZITE_R( -2)) +
C(3,11)*D(L_IIMPOZITE_R( -3)) + C(3,12)*D(L_I IMPOZITE_R( -4)) + C(3,13)

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Graficul taie valoarea zero, astfel este nerelevant.

Corelograme
Conditia este ca toate liniile sa nu treaca de linia de referinta .
Resping ipoteza nula care spune ca erorile sunt correlate si accept alternativa

Colecția de working pa pers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Testul LM
Testul presupune ca accept ipoteza nula si resping alternativa, acest lucu inseamna ca valoarea
Prob sa fie mai mare decat 5%.
In cazul nostru toate probabilitatile sunt mai mari decat 5%, deci accept ipoteza nula ca nu
avem erori correlate, exact c e ce-a aratat si tabelul de mai sus.

Găvaz Adelina Georgiana
Politica fiscală a Români ei

Testul Portmanteau(pormontou)
Pentru acest test, ipoteza nula se accepta pentru toate lag -urile deoarece probabilitatea este
mai mare decat 5%. Pentru ca in Var am introdus 4 intarzieri, pentru primele lag -uri nu
calculeaza.