Politica fiscalã a României în perspectiva aderãrii la Uniunea EuropeanãPolitica fiscalã a României [628135]

111
Politica fiscalã a României în perspectiva aderãrii la Uniunea EuropeanãPolitica fiscalã a României
în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã
/G6E
Eugen Mitricã
Asistent universitar doctorand: [anonimizat]: the fiscal revenues percentage of GDP, the structure of public revenues and the publicbudget deficit (under the constrait of 3% of GDP). The analysis reveals small differences for the first andsecond issues and an important opportunity cost for the ceiling of deficit.
Key words: European Union; fiscal policy; fiscal revenues; tax revenues; budget deficit.
/G6E
I. Fundamentele politicii fiscale europene
Ultimul secol a fost caracterizat, în Europa de Vest, de
extinderea rolului sectorului public, prin intermediulreglementãrilor economice și fiscale. În domeniul fiscalțãrile UE au menținut niveluri ale cheltuielilor și veniturilorpublice de aproximativ 40% din PIB. Acestea au finanțatparțial furnizarea bunurilor publice clasice, cum ar fiapãrarea naționalã. Însã cea mai importantã parte a creșteriicheltuielilor publice a fost datoratã extinderii funcției deredistribuire a statului (prin protecție socialã). Aceasta sereferã la sistemul public de pensii și sãnãtate care genereazãcele mai importante transferuri între generații șiintragenerații: transferuri de resurse financiare de la forțade muncã activã cãtre șomeri, cãtre angajații necalificați,cãtre studenți, cãtre familiile cu copii, cãtre agricultori,cãtre angajații în anumite ramuri industriale caracterizatede condiții grele de muncã (cum ar fi construcții navalesau minerit), cãtre locuitorii sau chiar întreprinzãtorii dinzonele defavorizate sau cãtre alte categorii sociale.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile publice au fost
finanțate prin impozitarea consumului (impozite indirecte),impozitarea veniturilor atât de naturã salarialã, cât și aprofiturilor firmelor. Aceastã structurã a fiscalitãții înEuropa transpune centrul de greutate al sarcinii fiscaleasupra menajelor care consumã mult, obțin venituriimportante și/sau care dețin proprietãți importante.Desigur, sistemul fiscal european afecteazã diferit
categoriile de menaje sau firme datoritã diferențelorstructurale, dintre acestea, privind veniturile, consumul șiproprietãțile deținute, dar și datoritã diferitelor grade dereglementare, diferitelor moduri de administrare a ramurilorsistemului fiscal și diverselor posibilitãți de evitare afiscalitãții. Pentru cã astfel de trãsãturi ale sistemelor fiscaleimplicã pe lângã procesele de redistribuire a veniturilorvizate direct și redistribuiri accidentale.
II. Politica fiscalã europeanã
Reglementãrile existenteLa nivelul UE politica fiscalã este subordonatã tratatului
de înființare a Comunitãții Europene, care prevede:
/G6Eeliminarea taxelor vamale între țãrile membre(Art. 3) și a oricãror altor mãsuri cu efect similar;
/G6Eși asigurarea liberei concurențe în cadrul piețeicomune.
În acest sens se au în vedere în special impozitele
indirecte (TVA și accizele). Impozitele directe fiinddoar subordonate scopului de neafectare a liberei
concurențe pe piațã, însã se recomandã membrilor
încheirea de convenții de evitare a dublei impuneriinternaționale.

Economie teoreticã și aplicatã
112În plus, Tratatul de la Maastricht (1992) impune
membrilor uniunii monetare limitarea deficitelor bugetare
la 3% din PIB, membrilor neparticipanți la uniunea
monetarã fiindu-le recomandat sã evite deficitelesubstanțiale.
Obiectivele politicii fiscale
Scopul realizãrii pieței comune și a uniunii monetare a
antrenat schimbãri în ceea ce privește fiscalitatea.Înlãturarea restricțiilor privind mobilitatea capitalului a
generat teama cã baza impozabilã la nivel național se poate
reduce prin migrația acesteia între statele membre, datoritãconcurenței fiscale dintre acestea, ceea ce va afecta gradul
de ocupare și capacitatea de a asigura protecția socialã. De
aici s-au conturat obiectivele politicii fiscale:
A. Cel mai important obiectiv pe termen lung constã în
înlãturarea diferențelor în ceea ce privește cotele și metodele
de aplicare al impozitelor indirecte . Obiectivul vizeazã
TVA și accizele (Art. 93).
B. 1. În domeniul fiscalitãții directe, se urmãrește în
principal minimizarea posibilitãților de evaziune șievitarea dublei impuneri, pe baza acordurilor bilaterale
între statele membre.
B. 2. Scopul avut în vedere de mãsurile de armonizare
a politicii fiscale constã în evitarea efectelor negative ale
concurenței
(1) între statele membre, în special evitarea
transferului bazei fiscale prin fenomenul de migrație afirmelor aflate în cãutarea regimului fiscal cel mai favorabil.
C. Tratatul de la Maastricht limiteazã strict posibilitatea
guvernelor de a finanța cheltuielile publice prin creștereadatoriei publice. Prin Pactul de Creștere și Stabilitate, statele
membre participante la zona euro nu trebuie sub nicio
formã sã ruleze deficite bugetare peste nivelul de 3% dinPIB. Scopul general al pactului este pãstrarea bugetelor
echilibrate la nivelul de ciclu economic. Astfel creșterea
cheltuielilor publice poate fi finanțatã numai prin creștereaîncasãrilor veniturilor publice la nivelul ciclului economic.
Deși au acceptat în principiu obiectivele politicii fiscale
a UE, totuși, guvernele statelor membre au fost reticente înceea ce privește pașii principali spre armonizarea fiscalã,
iar Pactul de Creștere și Stabilitate prevede cã deciziile cu
privire la aceasta trebuie adoptate cu unanimitate înConsiliul Europei. Pentru cã, pe de o parte, politica fiscalã
este privitã ca o componentã a suveranitãții naționale, iar
sistemele fiscale ale statelor membre se deosebescsubstanțial, datoritã diferențelor în ceea ce privește
structurile economice și sociale ale acestora și diferențelor
conceptuale privind rolul fiscalitãții, în general, și al unuianumit impozit, în particular. De exemplu: gradul general
al fiscalitãții și al contribuțiilor sociale, ca procent în PIB,
variazã între 34%, în Grecia, și aproape 55%, în Suedia,media UE fiind 42,6%. Impozitele directe, formate înprincipal din impozitul pe venitul persoanelor fizice și cel
pe profitul companiilor, variazã între 9% din PIB în Grecia,
la peste 32% în Danemarca, media UE fiind 13,7%.
Impozitele indirecte, formate în principal din TVA și accize,variazã între 11% din PIB, în Spania, și peste 19%, în
Danemarca, media UE fiind 13,8%. Iar contribuțiile sociale
variazã de la 1,7% din PIB, în Danemarca, la peste 19%,Franța, media UE fiind 15,1%
(2).
Realizãri
A. Politica fiscalãÎn 1996, Comisia Europeanã a propus o abordare
exhaustivã a politicii fiscale
(3). Aceasta a subliniat
principalele provocãri cu care se confruntã Uniunea: nevoia
de creștere economicã, de a eradica șomajul, de pãstrare aechilibrului bugetar și stabilizarea sistemelor fiscale și de
realizare completã a pieței unice.
În iunie 1996 Comisia Europeanã a propus Pactul
european privind ocuparea forței de muncã. Acesta a
subliniat necesitatea de a înlãtura tendința sistemelor fiscale
de a impozita prohibitiv forța de muncã anagajatã, ca partea unei strategii mai largi de creștere a locurilor de muncã la
nivelul Uniunii Europene.
Noua strategie fiscalã europeanã (numitã „strategia
Monti”) a fost publicatã de Comisia Europeanã în
octombrie 1997
(4). Pe lângã recomandãrile privind
impozitarea dobânzilor și rentelor, acesta a propus un Codal Impozitãrii Firmelor, care a fost aprobat de Parlamentul
și Consiliul European, iar în prezent este în vigoare.
Respectarea sa de cãtre statele membre este monitorizatãde cãtre un organism delegat de cãtre ministerele de finanțe
ale statelor membre „Primarolo Group”.
În același timp au fost luate mãsuri în interiorul OECD
pentru eliminarea concurenței fiscale dãunãtoare la nivel
internațional, iar în particular se vizeazã dispariția
paradisurilor fiscale dintre care o parte sunt direct legatesau chiar sunt teritorii dependente de statele membre ale
UE.
B. Politica bugetarã
Restricțiile impuse bugetelor naționale prin tratatul de
la Maastricht și prin Pactul de creștere și stabilitate au avutsucces în general pânã acum. Nici statele membre care au
adoptat moneda euro și nici celelalte state nu au înregistrat
deficite bugetare peste limita de 3% din PIB, câteva auavut chiar excedente.
Totuși, atât Comisia Europeanã, cât și Banca Centralã
Europeanã au atenționat cu privire la efectele negative cele poate antrena orice relxare a disciplinei bugetare, mai
mult, ținând cont de faza crescãtoare a ciclului economic,
se considerã cã toți membrii zonei euro ar trebui sãînregistreze excedente.

113
Politica fiscalã a României în perspectiva aderãrii la Uniunea EuropeanãIII. Politica fiscalã în România
1. Ponderea veniturilor fiscale în PIB
Politica fiscalã actualã a României se integreazã în
interiorul bandei trasate de politica fiscalã a țãrilor memebreUE (vezi figura 1) atât pentru impozite indirecte, cât și pentrucontribuțiile sociale (privite ca pondere în PIB). Însã pondereaveniturilor obținute din impozitele directe este inferioarãminimului înregistrat în uniune. Ținând cont și de cota unicã
relativ redusã a impozitelor pe venit și profit, România apareca un paradis fiscal în comparație cu țãrile membre UE, iaraceasta, în perspectiva aderãrii, contravine obiectivelor depoliticã fiscalã la nivel european și în special cel vizândconcurența fiscalã. Aceastã deviație era evidentã la nivelulanului 2004, fiind accentuatã în 2005 ca efect al aplicãriicotei unice pentru impozitarea veniturilor și profiturilor.

% Venituri fiscale în PIB, 2004
27,9%
6,6% 9,4% 11,9% 34%
9%
1,70% 11% 42,60%
13,70% 15,10%
13,80% 55%
32%
19% 19%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%
Venituri fiscale / PIB Imp directe fisc/PIB Contrib soc/ PIB Imp indirecte / PIB România 2004
Min UE
Medie UE
Max UE

% Venituri fiscale în PIB, 2005
27,3%
5,5% 9,3% 12,4% 34%
9%
1,70% 11% 42,60%
13,70% 15,10%
13,80% 55%
32%
19% 19%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%
Venituri fiscale / PIB Imp directe fisc/PIB Contrib soc/ PIB Imp indirecte / PIB România 2005
Min UE
Medie UE
Max UE
Venituri fiscale / PIB Imp. directe fisc./PIB Contrib. soc./ PIB Imp. indirecte / PIB
România 2005 27,3% 5,5% 9,3% 12,4%
România 2004 27,9% 6,6% 9,4% 11,9%
Min UE 34% 9% 1,70% 11%
Medie UE 42,60% 13,70% 15,10% 13,80%
Max UE 55% 32% 19% 19%

Sursa: Rapoartele M. Finanțe și BNR decembrie 2004-ianuarie 2006.
Figura 1. Ponderea veniturilor fiscale în PIB comparativ cu reperele UE

Economie teoreticã și aplicatã
1142. Structura veniturilor bugetare
Dupã cum se poate observa, în cadrul structurii
veniturilor bugetare ale României, cea mai mare pondereîn cadrul veniturilor bugetare au pãstrat-o contribuțiilesociale și TVA-ul, în ultimii doi ani (vezi figura 2). Aceastãsituație nu este foarte diferitã de media Uniunii Europene,cu observația cã impozitele indirecte s-au ridicat, în 2005,la o pondere destul de ridicatã (42,7%) fațã de mediaeuropeanã (35,2%).3. Criteriul de convergențã – Maastricht
Din acest unghi de vedere România a respectat aproape
în fiecare an acest criteriu, cu excepția anului 2001 (vezifigura 3). Totuși aceastã politicã subordonatã unui criteriucare nu se aplicã României a avut drept cost de oportunitatenefinanțarea unor investiții profitabile din punct de vedereeconomic și/sau social. În cazul anului 2005, pe fondulfrânãrii creșterii economice (a unei creșteri economiceinerțiale) și al reducerii veniturilor fiscale s-a înregistrat oreducere a deficitului, care însã se datoreazã amânãrii unorinvestiții în infrastructurã care ar fi fost benefice pentrucreșterea economicã.
Structura veniturilor bugetare – România 2004
9,2%
10,1%
31,7%
2,9% 11,2% 23,4% 2,3% 3,4% 5,1% 0,5% 0,2%
0,0% Impozit profit
Impozit venit
/G43/G6F/G6E/G74/G72/G69/G62/G75/GFE/G69/G69/G20/GBA/G69
/G61/G73/G69/G67/G75/G72/GE3/G72/G69/G20/G73/G6F/G63/G69/G61/G6C/G65
Alte impozite directe
Accize
TVA
Taxe vamale
Alte impozite
indirecte
Venituri nefiscale
Venituri din capital
Granturi
/G53/G75/G62/G76/G65/G6E/GFE/G69/G69/G20/G64/G65/G20/G6C/G61/G20/G61/G6C/G74/G65
bugete
Sursa: Rapoartele Ministerului de Finanțe dec. 2004- ian. 2006.
Figura 2. Structura veniturilor bugetare, România,
2004 și 2005 Structura veniturilor bugetare – România 2005
7,8%
8,1%
32,1%
3,1% 10,9% 27,0% 2,4% 2,4% 5,5% 0,5% 0,2%
0,0% Impozit profit
Impozit venit
/G43/G6F/G6E/G74/G72/G69/G62/G75/GFE/G69/G69/G20/GBA/G69
/G61/G73/G69/G67/G75/G72/GE3/G72/G69/G20/G73/G6F/G63/G69/G61/G6C/G65
Alte impozite directe
Accize
TVA
Taxe vamale
Alte impozite indirecte
Venituri nefiscale
Venituri din capital
Granturi
/G53/G75/G62/G76/G65/G6E/GFE/G69/G69/G20/G64/G65/G20/G6C/G61/G20/G61/G6C/G74/G65/G20/G62/G75/G67/G65/G74/G65
Deficitul Bugetului General Consolidat / PIB %
-3,22% -2,61% -2,31% -1,22% -0,81%
-3,50% -3,00% -2,50% -2,00% -1,50% -1,00% -0,50% 0,00% 2001 2002 2003 2004 2005
Deficit Bug Gen Cons
Sursa: Rapoartele Ministerului de Finanțe și BNR dec. 2004-ian. 2006.
Figura 3. Deficitul bugetului general consolidat, România,
2001 -2005 PIB Deficitul Bugetului General
Consolidat
– mil. RON- – mil. RON.- % în PIB
2001 116.768,70 -3.758,0 -3,22%
2002 151.475,09 -3.950,2 -2,61%
2003 190.335,39 -4.395,1 -2,31%
2004 238.791,43 -2.907,5 -1,22%
2005 287.186,30 -2.326,3 -0,81%
Bibliografie
Collignon, ă., „The Three Sources of Legitimacy for European
Fiscal Policy ” – Stockholm, 10-11 iunie, 2005
Coricelli, F., „Fiscal Policy in an Enlarged EU” –martie, 2004
Eijffinger, S., Jakob de Haan, „ European Monetary and Fiscal
Policy ”, pp. 149 -185, iunie, 2000
Masson – „ Fiscal Policy Coordination in EMU ” – noiembrie, 2002.
Wildasin, David, E., „Factor Mobility and Fiscal Policy in the EU:
Policy Issues and Analytical Approaches” – CESifo Working
Paper nr. 344 octombrie, 2000.Note
(1)Aceastã concurențã poate exercita un efect benefic de limitare a
posibilitãților discreționare ale statului de a acoperi cheltuielilepublice pe calea impozitãrii, însã principalul efect a fost dedistorsiune a structurii veniturilor fiscale: în ultimul timpfiscalitatea ce vizeazã factorii cu o mobilitate sporitã, cum ar ficapitalul (respectiv impozitele pe dobânzi, dividende și profit),s-a diminuat, în timp ce fiscalitatea ce vizeazã factorii cu mobilitateredusã, în special forța de munca (de exemplu, contribuțiilepentru asigurãri sociale), a crescut.
(2)Date preluate de la http//www.europa.eu.int
(3)„Taxation in European Union” – 20 martie 1996
(4)„Towards tax co-ordination in the European Union: a packageto tackle harmful tax competition“ – octombrie 1997