ISTORIAȘICULTURASISTEMULUIDESCRIERE KANJI CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC Conf.dr.habil.RodicaFrențiu ABSOLVENT SârbuNoemi ClujNapoca 2018 1Cuprins… [628112]

UNIVERSITATEA„BABEȘ-BOLYAI”CLUJNAPOCA
FACULTATEADELITERE
Departamentuldelimbișiliteraturiasiatice
LUCRAREDELICENȚĂ
CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC
Conf.dr.habil.RodicaFrențiu
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA„BABEȘ-BOLYAI”CLUJNAPOCA
FACULTATEADELITERE
Departamentuldelimbișiliteraturiasiatice
ISTORIAȘICULTURASISTEMULUIDESCRIERE
KANJI
CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC
Conf.dr.habil.RodicaFrențiu
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

1Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………..2
CapitolulI.Relațiilesino-japoneze.Scurtistoric………………………………………………………………………5
CapitolulII.Ideogramelechinezești………………………………………………………………………………………..9
2.1Introducereacaracterelorchinezești…………………………………………………………………………….9
2.2Evoluțiacaracterelorchinezești…………………………………………………………………………………12
2.3Principiideformareacaracterelorchinezești……………………………………………………………..19
CapitolulIII.Adaptareascrieriichinezești……………………………………………………………………………..23
3.1.Sistemulfonologic………………………………………………………………………………………………….23
3.2CitirileKanji…………………………………………………………………………………………………………..34
CapitolulIV.TipurideKanji………………………………………………………………………………………………..42
4.1.StructuraKanji……………………………………………………………………………………………………….45
4.2FormareadecompușiKanji………………………………………………………………………………………47
Capitolul5.KokugoșiReformaOrtografică………………………………………………………………………….55
Concluzie…………………………………………………………………………………………………………………………..57
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………..59

2Introducere
Ideogramelechinezeștireprezintăuneledintrecelemaivechisimbolurigraficefolositeîncă
dinmileniulIIî.Hr.șipânăînzilelenoastre.De-alungulmileniiloracesteideogrameausuferit
modificărimajore,delaprimeleformescrijelitepecarapaceaunorțestoase,pânălavariantalor
computerizată.Scopulacestormodificăricuprindeaintegrarealorîntr-unsistemdescriereextrem
decomplex,faptcareaajutatladezvoltareaatâtastilurilorcaligrafice,câtșilaordonarealordin
punctuldevederealfuncțiilorpecareleaveauîntr-uncontext.
Așadar,datorităacesteievoluări,origineaprimelorideogrameeîncănesigură.Unii
sinologiștiafirmăcătotulaînceputcândprimulîmpărataChinei,Fuxi,adezvoltatsistemulPaKua,
formatdinoptsimboluriesențialeînreprezentarearealitățiiduale,YinșiYang.Inițial,acestas-a
inspiratdelasistemuldenoduriquipu1,unprocedeufolositdecătreincașișiperuvienicareconsta
dintr-oseriedenoduriaflateîndiferiteculorișipozițiipentruacodificașideacomunica
informații.
Prinintermediulacestuisistemfolositșidecătretaoiștiîncosmologie,FuXiacreatprimele
simboluriformatedindouătipuridecaractereesențiale,primulcarearatăcaoliniecontinuă,
echivalentăcunumeralul一ichi-„unu”dinchinezășijaponeză,iarcelălaltcarearatăcaolinie
întreruptă.Princombinareaacestordouăliniiîndiferiteipostaze,aalcătuitceleopttrigramePa
Kua,patrudegenmasculinșipatrudegenfeminin.Datorităacestuifapt,s-auformatprimeletexte
alelucrăriianticeIChing(trad.„CarteaPrefacerilor”),carereprezintăceamaivechelucrarede
divinațiedintr-oseriedetexteclasicechinezești.23
SuccesorulîmpăratuluiFuXi,Xin-nungafostcareainventat64dehexagramecuscopulde
acompletasemnificațiatrigramelorpredecesoruluisău.Acestacreeazăoptfiguricirculare,fiecare
fiindînconjuratădeopthexagrame.Figurileaufuncțiadeaexplicacâteotrigramăiarideograma,
așezatăîncentrulacestora,stabileșteloculundeaparținetrigramarespectivă.Acestehexagrame,
alăturidetrigrameleluiFuxi,descriuînprofunzimeciclulcunoașteriiumane,fiindconsideratecele
maivechisimbolurișihieroglifechinezești.4
1Înprezent,primeledovezidequipus-auprezervatînLuoshu(洛書„InscripțiileRâuluiLuo”)șiHetu(河圖„DiagramaRâului
Galben”.Acestediagramesefolosescîncosmologiataoistăpentruaexplicacele64dehexagramealeluiXin-nung.
2http://www.chinaknowledge.de/Literature/Classics/yijing.html
3http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html
4JosephHager,AnexplanationoftheElementaryCharactersoftheChinese,withanAnalysisofTheirAncientSymbolsand
Hieroglyphics,St.PaulsChurchYard,1801,pp.6-9

3PorninddelaaceastălegendăatrigramelorluiFuXi,secontureazătreptatoimaginedespre
cums-auformatmaiexactprimelepictogramechinezești,careaureprezentatunimpulsîn
dezvoltareauneinoisistemedecaracteremaicomplexe.
Astfel,temacentralăaacesteilucrăriconstăînprezentareacronologicăaevenimentelor
istoricecareaucontribuitlagenezasistemuluidescriereKanji.Acesteevenimentesuntprezentate
într-omanierăobiectivășisuntluatedindiverselucrări,atâtistoricescrisedecătreJosephHager,
JohshuaA.Fogel,JuiHua-Yang,MillerRoyAndrew,YamadaYoshio,SekiKazuo,câtșilingvistice,
scrisedeMarcHideoMiyake,JohndeFrancis,BernardKarlgrenșiWilliamHubbardBaxter.
Capitolelelucrăriivorîncercasăsurprindăpuncteledevederealeacestoristoricișilingviști.
Primulcapitol,Relațiilesino-japoneze.Scurtistoric,analizeazăaspectulistoricallimbii
japoneze,făcândapellaprincipaleleperioadedecontactdintredinastiilevecine,fiecelechinezești,
fiecelecoreene,șiJaponia(Yamatai).Totodată,vorapăreadescrierigeograficefăcutedechinezi
odatăcuemigrareapeteritoriulniponînsecolulId.Hr.,oferindinformațiiprețioasedesprepolitica,
religiașitradițiațăriirespective.Toateacesteinformațiisuntesențialepentruînțelegereacâtmai
profundăaacestuicontactdiplomaticdeoareceprezintăprimeletendințedeîmprumutalunor
semnegraficedecătrejaponezi.
CasursădocumentarăamapelatlaarhiveleistoricealedinastiilorHanșiWei,traduseîn
englezădecătreRyūsakuTsunoda,șilalucrărileștiințificescrisedeMarcHideoMiyake.
CapitoluldoiIdeogramelechinezeștiestestructuratîntreipărți:primaparte,Introducerea
caracterelorchinezeștineprezintăprincipaleleparticularitățialelimbiijaponezeîncomparațiecu
limbachineză,atâtlaniveletimologic,câtșilanivelstructural;adouaparteEvoluțiacaracterelor
chinezeștiseconcentreazăasuprastructurăriicronologiceatipurilordescrierecareauapărutpe
teritoriulchinez,faptcareaînfluențatșipreluareadecătrejaponeziastilurilordecaligrafie,
începânddelaformelegraficecelemaisimple(pictograme)pânălacelemaisofisticate(compuși
decaractere);atreiapartePrincipiideformareacaracterelorchinezeșticlasificătoateaceste
ideogramedupăfuncțialor.
Cametodedecercetare,pelângăceaexplicativă,bazatăpelucrări,articoleștiințificeși
dicționareanalitice,amrecursșilametodaexemplificativăpentruaevidențiaconcretprocesele
internealeideogramelor.
CapitolultreiAdaptareascrieriichinezeșticuprindedouămarisubcapitole:primulSistemul
fonologicanalizeazămetodeleprincipaledeindicareapronunției,apoistructurauneisilabedin
chinezaveche,faptcareainfluențatformareaprimitivelorînjaponeză,urmatădeevoluțiatreptatăa
registruluifonologicallimbiijaponeze,acestprocesfiindîmpărțitînfuncțiedeperioadelepolitice
alețării;aldoileasubcapitolCitirileKanjisedeschidecucâtevageneralitățidesprekanjiși

4silabarelehiraganașikatakana,dupăcareexplicăceledouăcitirispecificelimbiijaponeze:
on-yomișikun-yomi,adăugândîncădouăcitiricareleîmbinăpeacestea.
Metodeledecercetaresuntsimilarecuceledincapitoleleanterioare,înschimbs-auadăugat
numeroasetabelecuexempledecuvinteprinintermediulcăroracititorulvaputeaînțelege
schimbărilemajorealefonologieilimbiicareauavutlocde-alungultimpului.
CapitolulpatruTipuriledeKanjicategoriseșteideogrameledupăprincipiiledicționarelorde
rime,faptcareapareșilacapitoluldoiînvariantăchineză,dar,înschimb,acestacuprindenumai
exempledecuvintejaponezeșiocategorieînplusfațădeceachineză.Capitolulesteîmpărțitîn
douăsubcapitole,cuscopuldeaexplicaacestetipuridekanji;primulestenumitStructuraKanjiși
explicăconstrucțiafundamentalăauneiideogrameșiașezareadeelementecomponente(radicali)
într-uncompus;aldoileasubcapitolFormareadecompușiKanjistudiază,înprimaparte,relațiile
morfo-sintacticedintrecompușiirezultațipebazastudiilorefectuatedelingviștiiYamada,
MatsushitașiSaiga,iarînadouaparte,regulilesintacticecareaparîninteriorulunuicompusKanji.
S-aufolositaceleașimodalitățidecercetareutilizatecașipânăacum,darsinguramodificare
carevaapăreavafisistematizareacâtmaiconcentratăaacestorprocesesintactice.
CapitolulcinciKokugoșireformaortograficătrateazădouăevenimentemajoredinistoria
Japoniei:înființareaprimelorinstituțiidestudiereafenomenuluilingvistic;simplificarea
ideogramelorchinezești.
Înultimulcapitolsevaprezentaconcluzialucrăriidefațăprincaresevafaceosintezăa
principalelortemeprezenteînfiecarecapitolînparte;totodată,sevasubliniaimportanța
aprofundăriiatâtaistorieietimologiceaideogramelorchinezești,câtșiaproceselor
morfo-sintacticecareaulocîninteriorulunuicompusKanji.
Pentrutranscriereasubstantivelorproprii,acuvintelorjaponezesevafolosisistemulderomanizare
Hepburn.Încazuldublăriivocalelor,sevafolosi,casemntipografic,macronul:a,i,ū,ē,ō.
Pentrucuvintelechinezești,sevaaplicaromanizareaHanyuPinyin,iarpentruarhaisme,sistemul
luiChuoFakao.

5CapitolulI.Relațiilesino-japoneze.Scurtistoric.
PrimeletexteistoricealețăriiWa5dateazădinanul57d.Hr.,cândregelestatuluiNaa
trimiscatributunemisarîmpăratuluiGuangwu(25-57d.Hr)dinDinastiaHan.Casemnde
recunoștință,împăratulîîdăruieșteunsigiliușiuncanaf.Acestevenimentafostînregistratîn
arhiveleDongyiZhuan(東夷列傳„TratatulBarbarilordinEst”)dinHouHanShu(後漢書
„ArhiveledinperioadaDinastieiHanatuluideVest”).
6
Fig.1Bazașimânerul Fig.2Parteasuperioară Fig.3Sigiliul
Acestsigiliuestecompusdin95%aurpur.Esteformatdintr-obazăpătrată(fig.1)cuunmânerîn
formădeșarpedeasupraacesteia(fig.2),iarînparteainferioarăaparesigiliulpropriu-zis(fig.3).
Mărimeabazeisigiliuluiestede2.347cm,echivalentulunuicun,unitatedemăsurăfolosităîn
perioadaDinastieiHanatuluideVest.
Sigiliuldisparetimpde1727deani,dupăcareîn1784esteregăsitdecătreunțărandepeinsula
ShikanoshimadinprefecturaFukuokaîntimpceîșireparașanțuldeirigare.Acestaestepredat
5„Wa”reprezintănumelearhaicaJaponieidatdecătrechineziînperioadaYayoi(300î.Hr.-300d.Hr.)Inițialerafolositcuo
conotațiepeiorativălaadresajaponezilor,însemnând„pitic”.
”Yayoi”reprezintănumeledatperioadeiîncareaavutlocadoptareadetehnicinoiînceramicășicultivareaorezului.
6ÎnaldoileaanadomnieiJianwuzhongyuan(57.d.Hr.)statulNAațăriiWAatrimisunemisarcutribut.Emisaruls-aprezentat
dreptTa-fu().StatulseaflăînextremitateasudicăațăriiWA.Guang-wuîiacordăunsigiliucuuncanaf.(trad.n.)

6savantuluilocalKameiNanmei,unstrălucitprofesorconfucianistcareascrispeste350delucrări
criticedespreacestsigiliu,dovedindautenticitateaacestuia.
Nanmeipublicăcelmailungeseualsăudedicatacestuitezaur:(KininnoBen,„Despre
SigiliuldeAur”),fiindprimulcareoferăocitireoficialăacaracterelortăiateînpiatră.
,citindu-seHan, guowang,însemnând„monarh”,„suveran”,aldoilea
caracteresteconsideratoformăprescurtatăaWa,subliniindfaptulcădeținepronunția
chinezeascăaparticuleiposesivenodinjaponeză.7
8
Kanmeiîșiîntăreștepunctuldevedere,afirmândcă WaestesinonimcuYamatai9șicăacest
tributoferitîmpăratuluiHaneradinparteacurțiiYamatai.
Eloferăointerpretarejaponezăatextului,traducându-lastfel:„unsigiliudedicatconducătorului
statuluiWa(Yamatai)subsuzeranitateadinastieiHan/Kan”.
KAN noWA(YAMATAI)NO/NA KOKU O
KAN WO NU GU O
Dinastia
HanImperiulWaStatulNusauNațară rege
Suveran/monarh
Odatăcutrecereatimpului,citireacaracterului奴devinetotmaiabstractă,estemultcomentatăde
cătrearheologi,primelecercetărifiindfăcutedecătrepredecesoriiluiKanmei,AraiHakusekiși
MotōriNorinaga,aceștiaasociindcitireacaracterului奴cudenumireadeNaalocurilordepe
insulaKyushu(înjurulorașuluiHakata,prefecturaFukuoka).Aceastăteorieestecontrazisădecătre
KameiNanmeipecarel-ammenționatlaînceputulcapitolului,tezaurulfiindgăsitpeinsula
Shikanoshima,laodistanțăde15kmdeHakata.
Înaceaperioadă,Coreea,fiindsubsuzeranitateaDinastieiHan,limbachinezășialfabetulHanzis-a
răspânditîntoateceletreiregatealesale:Paekche,SillașiGoryeo,provocândastfeltransmiterea
7JoshuaA.Fogel,JapaneseHistoriographyandtheGoldSealof57.AD,Boston,Brill'sJapaneseStudiesLibrary,2013,pp65-67
8Înscrierilechinezești,țaranoastrăestedenumităWonuguo.(dinmijlocultextului)esteoformăprescurtatăacaracterului.
9Yamatai邪馬台国Yamatai-koku,reprezintănumelesino-japonezațăriiWa.

7culturiișialimbiistatelorvecine.StatulNa,fiindloculcelmaiapropriatdePaekche,introducerea
ideogrameloreraușorderealizat.
Așadar,acestsigiliudispunededouăfuncțiiimportante:pedeoparteconstituieoprimădovadă
careprezintăoficialrelațiapoliticăîntrestatulfeudalWașidinastiaHanșipedealtăparte
marcheazăpătrundereacelordintâicaracterechinezeștipeteritoriulnipon.
ȚaraYamataieralocalizatăinparteanordicăainsuleiKyushu,inițialavândunbărbatcașisuveran,
dardincauzaunuirăzboicivil(sec.IId.Hr)careadurat70-80deani,poporuladecissăaleagăo
femeie,penumeHimikocașiconducătoarespirituală.AcestfaptesteînregistratînTheAccountof
theEasterners:AnoteontheWa( dinSanguoizhi „ArhivelecelorTrei
Regate10”a„CronicilorDinastieiWei” ).
戸
戸
戸11
LanorddețaraWasauYamataiseaflațaraIzu12,avândroluldeainspectașideacontrola
provinciiledinjurulsău,cu1000deli13spreestdeYamataiseaflaozonăcuoamenisimilarițării
Waiarspresud,oinsulăcuoamenideoînălțimecuprinsăîntre0.9și1.2metri.Acearegiuneera
numită„RegiuneaPiticilor”,iarlângăaceastăprovincieseafla„RegiuneaOamenilorcuDinții
Negri”(deaiciprovineșitradițiaînrândulgheișelordea-șpictadințiicunegrupentruapăreacât
maisofisticate).14
10ArhivelecelorTreiRegatereprezintăocolecțiedetexteistoricecarecuprindeperioadeleDinastieiHandeEst(184-220d.Hr.)și
CelorTreiRegate(220-280d.Hr.)
11Dacăteindrepțispresudtimpde20dezilecuvasul,veiajungelaStatulTowoma,undeconducătorulestenumit„mimi”,,iar
locotenentulsău„miminari”.Existăînjurde50.000degospodării.
Dacăteîndrepțispresud,veiajungeînStatulYamatai,undereginaseaflălaputere.Durează10zilecuvasulșiolunăpejos.Dintre
conducători,maiexistăIkima,Mimasho,Mimagushi,Nakato.Separecăexistămaimultde70.000degospodării.(trad.n.)
„Mimi”reprezintăformapoliticoasăpentrupronumelepersonal„tu”,sausereferălaMimitsu,unlocdinKoyu-no-toridinKyushu.
„Miminari”sepresupunecăprovinedin„mimitari”sau„hanatari”carereprezentanumeleunorbandițidincartierulSuo,meționați
înCronicileJaponiei(Nihongi)întimpuldomnieiluiKeikoTennō(71-130d.Hr.).
„Ikima”,numelesăuîntregeraIkuma-no-Mikoto,estemenționatînCronicileDinastieiHanTârzii,saureprezintăuntitluafamiliei
UrabeacăreizeututelarsenumeaIkoma-ni-masu-Ikomatsu-Hito.
„Mimasho”esteasociatcuKoshōTennō(476-393î.Hr.)acăruinumeîntregeraMimatsu-hiko-Kayeshine;înmodsimilar
„Mimagushi”eradefaptSujinTennō(98î.Hr.-30d.Hr.),acăruinumeîntregeraMimaki-iri-biko-niye;„Nakato”reprezentadefapto
transcriereanumeluifamilieiNakatomi.
V.RyusakuTsunoda,JapanintheChineseDynasticHistories,SouthPasadena,1951,pp.1-18
12PoartănumeledeIto-no-kouri,localizatînzonaorașuluiChikuzenlângăHakata.
V.Tsunoda,op.cit.pp18-20
13„li”esteechivalentulde415,8metri.
14Apud.Tsunoda,op.cit.pg.21

8ÎnSanguoizhi(„ArhivelecelorTreiRegate”)din„CronicileDinastieiWei”s-aînregistratexistența
apatruperioadedecontactîntreYamataișiDinastiaWei(221-265d.Hr.).
În238d.Hr.HimikotrimiteunemisarpenumeNashonmilaprefecturaTaifang15pentrualecere
permisiuneadeaoferitributîmpăratuluiCaoRui.Datorităacestuigest,împăratulîîacordălui
Himikounsigiliucutitlul:„ReginaȚăriiWa,însemndeprieteniepentruWei”.
In240,primulanadomnieiluiCheng-Shih,guvernatorulKungTsunl-atrimispeemisarulT’in
ChunînȚaraWapentruaoferiunsigiliureginei.Aceastărelațiepoliticăesteîntreținutășiîn243,
cândHimikotrimiteoptreprezentanțidiplomaticiînTaifangdupăcareîn247seiveșteunconflict
întreaceastașiregeleprovincieiKunu.DupăceHimikomoareîn248,orudăde-aeipenumeIyoo
succedelatron,astfelcăîn265și266oferătributîmpăratuluiDinastieiHan,dupăcareacest
contactseîntrerupepânăînanul421,cândnoulconducătoralțăriiWa,Ts’an16oferătribut
împăratuluiYung-ch”u.Aceastărelațiediplomaticădintreceledouăimperiicontinuășiînanii425,
443,462și478.AcesteevenimenteaufostînregistrateînSongshuYimanZhuan(„Agenda
biograficăaBarbarilor”)din„IstoriaCânteculuidinspresud”(420-479d.Hr.).17
ConformcronicilorNihonShoki(日本書紀„CronicileJaponiei”)șiKojiki(古事記„Cronicile
LucrurilorVechi”)încădineraJōumon,Yamataiîșipăstraolegăturăoficialășicuregatulcoreean,
maipreciscuregatulPaekche,făcândschimbderesurse,materiale,ceramicăetc.
ÎmpăratulcoreeanalregatuluiPaekcheîitrimitepeAchikișipeWaniînțaraWaîntimpuldomniei
împăratuluiOjinTennōcuscopuldeaintroducescriereaclasicăchineză.
Dataimplementăriisistemuluidescriereestenesigură,uniiistoriciaproximeazăcăWaniarfisosit
înjurulanului405peteritoriulnipon.18
ÎnperioadaKofun,cincicălugăribudiștidinGandharaaucălătoritînYamataiînjurulanului467.
扶桑在大漢國東二萬餘里,地在中國之東(…)其俗舊無佛法,宋大明二年,罽賓國嘗有比丘五人
游行至其國,流通佛法,經像,教令出家,風俗遂改19
15Statvamalcareexercitacontrolulasupraintrăriisauieșiriidințarăabunurilor.
16NumeleregeluiatăriiWa,NintekoTennō(313-319)sausepresupuneafiderivatdinIzaho-wake,numeleregeluiRichuTennō
(400-405).
Apud.Tsunoda,op.cit.,pp.22-24
17SungShu,„IstoriaDinastieiSung”estecompilatdecătreShenYueh(441-513).
18MarcHideoMiyake,OldJapanese:APhoneticReconstruction,Routledge,2004,p.9
19YaoSilian,BookofLiang,vol.54
Fusangestelocalizatînparteadeest,cu20000delideChina(1500dekilometri),înparteadeestdestatulDaHan(…)întrecut
oameniidinFusangnuștiaunimicdesprereligiabudistă,darînaldoileaanadomnieiluiDamingdinDinastiaSong(467),cinci
călugăridinKipinaucălătoritcuvasulspreFusang.Eiaurăspânditdoctrinabudistă,manuscriseșidesene,îndemnândpeoameni
să-șiabandonezespiritualatașamentele.Înconsecință,obiceiuriledinFusangs-auschimbat.(trad.n.)

9Înceade-așapteaziadomnieiÎmpăratuluiKeitai,înanul513d.Hr.,învățatulDuanYang’er
„ProfesorulcelorCinciClasici”sedeplaseazădinPaekcheînJaponiapentruaprezenta„Școala
GândiriiluiConfucius”.
Înceade-acincisprezeceaziadomnieiÎmpăratuluiKimmei,în554,discipoliidelaWuJing,Wang
Liugui,MaDinGandinPaekcheșidiscipoluldelaYiJingauvizitatțaraWapentruaintroduce
literaturaclasicăchineză.
CapitolulII.Ideogramelechinezești
2.1Introducereacaracterelorchinezești
Limbachineză(语Hànyǔlit.„LimbaHan”)aparținefamilieidelimbisino-tibetane,înprezent
referindu-selacelmainumerosgrupetnicdinlumenumit„poporulHan”dupăDinastiaHan(206
î.Hr.-220d.Hr.).Aceastaestevorbitădecătre93%dinpopulațiaChineideazi,20iarrestulde7%
reprezintăunnumărde55minoritățietniceprecummongolii,uygurii,tibetaniietc.
Astfeldeosebimșaptegrupuridedialecte,distincteîntreele:Mandarina(Han),Wu,Gan,Xiang,
Min,HakkașiYueșiîncătreiadăugatedeLirong21:Jin,HuizhoușiPinghua,Mandarinafiind
aleasăcalimbăoficialăaChineișiTaiwanului.
Înprezentexistădouăsistemedescrierefolositedecătrechinezi:primulestenumitHanzi(lit.
„CaractereHan”)formatdinpeste40.000decaracteredintrecare3000-4000suntfolositezicuzi,
iaraldoilea,HanyuPinyin(语,lit.„Schemaalfabetuluichinezescfonetic”),carese
utilizeazăpentruromanizarealimbiichineze.
AcestecaractereaufostîmprumutateînjurulsecoluluiVIșiadaptatepentruscrierealimbii
japoneze,încaresuntdenumiteKanji().
Limbachineză,încomparațieculimbajaponeză,diferăînfuncțiedestructurășiorganizare.
Reprezintăolimbătonală,astaînsemnândcăsilaba,pelângăvocalășiconsoană,capătăoatreia
dimensiune:tonulmelodic.22Tonulreprezintăunelementimportantînstructurasilabei,careeste
formatădintreipărți:inițială,rimăsaufinalășiton.Tonulareroluldeastabilisensulunuicuvânt.
20JohnDeFrancis,TheChineseLanguage:FactandFantasy,Honolulu:UniversityofHawaiiPress,1984pg.39
21LiRong(1920-2002),lingvistspecializatîndialectologialimbiichineze
22LuminițaBălan,Limbașiscriereachinezăstandard,EdituraUniversitățiidinBucurești,1999

10Astfel,deosebimpatrutonuriprincipaleșiunulneutru,nemarcat,indicatoruldetonalitatefiind
plasatînparteasuperioarăasilabeisauscriscuunnumărarabdupăaceasta:
-mā,tonplatmarcatdeolinieorizontalăsaudenumărul„1”,silabaavândsensulde„mamă”,
-má,tonîncreșteremarcatdeolinieîndiagonalăsaudenumărul„2”,silabaavândsensulde
„cânepă”,
-mǎ,tonpuținîndescreștereșimultîncreștere,marcatdeoliniecurbatăsaudenumărul„3”,
silabaavândsensulde„cal”,
-màtonîndescreștere,marcatdeoliniediagonalăîncoborâresaudenumărul„4”,silabaavând
sensulde„mustrare”,și
-ma,reprezintăoparticulăinterogativă,neutră.
Oaltăparticularitatealimbiichinezeconstituiecaracterulsăuizolantșianaliticcaresemanifestă
prinaceastăechivalențădintresilabășimorfem,spredeosebiredechinezavechecareera
monosilabică.Cualtecuvinte,silabareprezentaechivalentulunuimorfemșiaunuicuvântîn
acelașitimp.
Încomparațiecuchineza,limbajaponezăesteaglutinantă,ceeaceînseamnăcăformelegramaticale
seconstruiescprinalăturareadeafixe(prefixeșisufixe)dupăcuvântuldebază(rădăcina).Se
distingeprintr-unsistemgramaticalșilexicalcomplexcareexprimădiferitegradedepolitețe,
reflectândstructuraierarhicăasociețățiijaponeze.Acesteasuntclasificateîndouăstiluridelimbă,
informalșiformal,primulesteîntrebuințatîntreprieteni,colegideșcoală,membriifamiliei,iarcel
de-aldoileaestefolositînconversațiazilnicădintreadulțidestatutsocialdiferit.Stilulformalare
douăvalențe:primaesteteineigo(lit.„limbajpoliticos”)princareseexprimăpolitețeafațăde
cinevacustatutsocialmaiînalt,iaradouaestekeigoprincareseexprimărespectul(avânddouă
registre:onorificșiumil).Acestadinurmăestefolositdecătrefuncționari,angajați,lucrători
publici.
Număruldevocaleesterelativmicîncomparațiecualtelimbi,astfeldistingemcincivocale(a,i,u,
e,o)șiunsetde12consoane(k,g,s,z,t,d,n,h,b,m,pșir),iartopicaîntr-opropozițieestede
SOV(Subiect-Complement-Verb).
Propozițiileîncepprinintroducereauneiteme,caresenumeștetopic.Topiculcuprindeinformații
dejacunoscutedecătrereceptor.Acestaesteurmatdeuncomentariucarecuprindeinformațianouă
despretemarespectivă.
Înprezentsefolosescpatrusistemediferitedescriere:hiragana,katakana,kanjișirōmaji.Toate
acestescrierisefolosescsimultan,fiecarecuroldiferit:

11- suntexempledeKanji,folositepentruascriesubstantiveprecum„Eu”,
„Yukiko”saurădăcinaverbelorsauaadjectivelor:morau(„aprimi”),
– suntexempledeHiraganacaresefolosescpentruamarcafuncția
fiecăreipărțidevorbiredeexemplu:particulawamarcheazăsubiectul/topiculîntr-opropoziție,în
cazulnostrusubiectulfiindwatashi(„Eu”),sauîncazulterminațiilorinflexionalealeverbelorși
adjectivelor,indicândastfeltimpulverbului:moraimashita(„amprimit”),
– -esteunexempludeKatakana,sistemfolositpentruascriecuvintestrăine,
împrumutatedinaltelimbisaudeatranscriecitireachinezeascăacaracterelorkanji.
Așadar,dinexempluldatșidininformațiileanterioareobservămodiferențămajorădintreceledouă
limbi.Deaiciputemdeduce,pecaledeconsecință,ooarecaredificultateînpreluareașiadaptarea
ideogramelorchinezeștiîntr-unsistemcutouldiferit.
Katoafirmăcă,pentruaadaptaacestsistemdescriereînlimbă,eraunecesaredouămetodepentrua
realizaacestlucru:oricaracterulsemantic(semnificant)aideogrameierapăstratșicelfonetic
refuzat,orielementulfoneticpăstratșisensulrespins.23
ÎnsecolulVIIIs-aucompilatdouăantologii,Kojiki(lit.„ArhiveleMaterialelorStrăvechi”)
înanul712d.Hr.șiNihonShoki( „CronicileJaponiei”)înanul720.Acesteasuntscrise
într-oformăadaptatăalimbiichinezecuelementefoneticedinjaponeză,ideogramelefiindfolosite
cucaracterullorsemanticdinchineză.24
SuntscriseînMan'yōganacarereprezintăprimulsistemkana25folositpentruascriefonetic
ideogramelejaponeze,fărăafacereferirelacaracterullorsemanticdinlimbachineză.Deexemplu,
cuvântulyama,cusemnificațiade„munte”,sepoatescriecombinândfoneticdouăideograme
chinezești,unasimilarăcuya,încazulnostruarfi夜,șialtasimilarăcuma,麻、rezultândastfel
夜麻(„munte”).
PotrivitluiMiller,ideogrameledinMan'yōganaeraufolositeintreimoduri:
23ShūichiKatō,AHistoryofJapaneseLiterature,FromtheManyooshutoModernTimes,pg.3
24Jui-HuaYang,ChineseCharactersinJapaneseWriting,TheUniversityofTexasatArlington,1993,pg.10
25„Kana”reprezintănumelepropriudatsilabarelorHiraganașiKatakana.Subiect/topicparticulăreceptorparticulăcomplementparticulăverb
Eu Yukikodelaciocolată amprimit
watashi wa yukiko ni ciōcorēto o moraimashita

121)calogograme,aceastaînsemnândcăideogramelechinezeștierauasociatedinceîncemaimult
lanivelsemanticcuformelelingvisticejaponeze,
2)cauninstrumentdetranscrierefoneticăasilabelorșiacuvintelorjaponeze,fărăafacereferirela
sensullordinchineză,
3)casimboluri„rebus”pentruascrieformelingvisticejaponezecucaracteromonimic,conținând
șiechivalentullordinchineză.26
Înanul759estecompilatăprimacolecțiedepoemejaponezenumităMan'yōshū(万葉集lit„O
colecțiedeomiedefrunze”).Peparcursulprocesuluideadaptareaideogramelor,s-auaplicatdouă
metodedetranscriereapoemelor:primametodăeranumităkun(訓lit.„Citiredupăsens”)șiera
bazatăpeadoptareacaracteruluisemanticacuvintelorchinezeștiînlimbă,iaradouametodăconsta
înimplementareașitraducereacuaproximațieasunetelorchinezeștipentruaintroduceformascrisă
asilabelorjaponeze.27
2.2Evoluțiacaracterelorchinezești
Primeleformechinezeștiauapărutcu1800deanianteChr.,înaintândscriereacuneiformășierau
definitecapictograme,fiindinspiratedinformeabstracte,acesteareprezentânddiverselucruridin
mediu.
.
1)Jiaguwen(lit.„Caracterescrisepecarapaceauneițestoasei”)reprezintăcelemaivechi
caracterecareaurămaspânăînzilelenoastre,eleeraufolositeîntimpulDinastieiShang
(1766-1122î.Hr.)dupăcareignorateîntimpulDinastiilorSuișiTang(589-906î.Hr.).Întrecut,
aceastăscriereeratratatăcuscepticism,oameniinuerauconștiențideautenticitateaacestorapână
înanul1899cândWangYirong王懿榮(1845-1900)aînceputsăcolecționezeoasegravatepe
carele-acumpăratdintr-ofarmacie,observândcăpeacesteaerauîncrustatediverseideograme
anticechinezești.Așadar,înacelașian,s-aufăcutnumeroaseexcavăriînjurulorașuluianticChao
KuoCh’eng,Wei-Hui-Fudeazi,înprovinciaHonan.Aceastădescoperireaexercitatoinfluență
puternicăasuprasavanților:WangXiang王襄(1876-1965),MengDingsheng孟定生
(1867-1939),LiuE劉鶚(1857-1909),LuoZhenyu羅振玉(1866-1940),FrankHerringChalfant
(1862-1914,Chinesename:FangFalian方法斂),SamuelCouling(1859-1922,KuShouling庫壽
齡),LionelC.Hopkins(1854-1952,JinZhang金璋)șiHayashiTaisuke林泰輔(1954-1922).
26MillerRoyAndrew,TheJapaneseLanguage,TheUniversityofChicagoPress,pg.33
27Jui-HuaYang,op.cit.,p.11

13PrinintermediulInstitutuluideIstorieșiLimbăaAcademieiSinica,în1928s-aufăcutpeste15
campaniideexcavăriînsituriledincapitalaDinastieiShang,denumitecaYinxu(殷墟„Ruinele
Yin”)lângăAnyang安陽,Honan.28Datorităacestoraaufostdescoperitepeste20000deexemple
deJiaguwencareconțineauaproximativ3000decaracteredincare1377interpretabile.29
Acestecaractereeraugravatepeplastronuluneițestoase(guifujia龜腹甲)saupescapulaunuibou
(shoujiagu獸胛骨).Pesuprafațaacestoraerauformulateîntrebăriabstractepusedeșaman,după
carefisurileerautrecuteprinfoc,rezultândspargereaosului.Dupăspargere,șamanulîncepea
practicadepiromanție,prevestândviitoruliarrăspunsuleracioplitlângăparteaarsă.Scrisulera
neregulat,caractereleîșischimbauformeledacăeraugravatepealtesuprafețe,iardirecțiaera
determinatădeformaosuluisauaplastronului.
Prinintermediulacestuimeșteșuganticdeimortalizarealimbiișiaculturii,acesttipdescrierea
reușitsăsedezvoltedupătoateprincipiilepictografice,ideograficeșilogograficedupăcares-au
bazatsistemeledescrieredemaitârziu.30
2)Jinwen( „Inscripțiipebronz”)suntinscripțiiscrisepevasedeceramicășiobiectede
bronzdinperioadeleShang(sec.XVII-XIî.Hr.)șiZhou(secolulXI-221î.Hr.).
Celemaivechiformedejinweneraumaidegrabăfolositepeemblemesauinsigneșimaipuțin
utilizatelaredactareauneitextepropriu-ziseAcestesimboluridateazăîncădinperioadaErlilang
(二里岡,sec.XIIIî.Hr.),aceastareprezentândapogeulDinastieiZhoudeVestcaremarcaepoca
bronzuluiînAsiaOrientală.
Fiecaretextconțineanumaidouăsautreicaracteregravateînrelief,acesteaeraudenumiteyangwen
(陽文)șipurtauorinumeleuneifamilii,sauaunuistrămoș,orifuncțiafamilieirespective.
ÎnscripțiiledinperioadaYin(sec.XII-XIî.Hr.)conțineaupeste50decaractereșiaveauaceeași
funcțiecașiceledinperioadaErlilang.Eraufolositeșipepostdeinsignepentrufamiliidenumite
zuhui族徽.InsignaSisibiYu(四祀邲卣),deexemplu,poartănumelefamilieiYamo(亞獏)șia
strămoșuluiFuDing(父丁),iarceadenumităXiaoziNyou(小子卣)conținecelmailungtext
heraldicdinperioadaShang.
CaracterelefolositeînperioadaYineraufoarteasemănătoarecaaspectcucelejiaguwen,dardejaîn
perioadaDinastieiZhoudeVest,acesteaaucăpătatoformămaiîngrijitășichiarestetică,trăsăturile
fiindcircumscriseîntr-omanierăsimetrică.
CercetareaacestorinscripțiiaînceputdejadinperioadaDinastieiHan(206î.Hr.-220d.Hr.),savanții
fiindinteresațidetextelegravateîninteriorulacestorvasedesacrificiu,iarînperioadaSong
28http://www.chinaknowledge.de/Literature/Historiography/oracle.html
29Apud.Jui-HuaYang,op.cit.,p.13
30Hucker,CharlesO.,China’sImperialPast,Stanford:StanfordUniversityPress,1975,p.30

14(960-1279d.Hr.),numeroaselucrăriaufostpublicate.Dintreacesteaamintim:cataloageleilustrate
aleluiLüDalin呂大臨(1044-1091)Kaogutu(考古圖),LiuChang劉敞(1019-1068)Qianqin
guqiji(先秦古器記)șiLiGonglin李公麟(1049-1106)Kaogutu(考古圖),totodatălistări
sistematicealeluiXueShanggong薛尚功(1144)Lidaizhongdingyiqikuanshifatie(歷代鍾鼎
彜器款識法帖)șidicționarelepentrudescifrareacaracterelor:Kaogutushiwen(考古圖釋文)deLü
DalinșiZengguangzhongdingzhuanyun(增廣鍾鼎篆韻)deYangJun楊銁.
Acestinteresfațădescrieriledinbronzajungesăcunoascăoperioadădemaximăînflorireîntimpul
DinastieiQing(1644-1911).Enumerămaicicâtevacolecțiidescrieridinbronz:Jiguzhaizhong
dingyiqikuanshi(積古齋鍾鼎彜器款識)deRuanYuan阮元(1764-1849),Jungulujinwen(攟古
錄金文)deWuShifen吳式芬(1796-1856),Chuoyizhaiyiqikuanshi(綴遺齋彜器款識)deFang
Junyi方浚益(d.1899),Kezhaijigulu(愙齋集古錄)deWuDacheng吳大澂(1835-1902),
lucrărialeluiSunYirang孫詒讓(1848-1908)Guzhoushiyi(古籀拾遺)șiGuzhouyulun(古籀餘
論)și,deasemenea,celmaifolositdicționardecaracteredeWuDacheng'sShuowenguzhoubu(說
文古籀補).31
3)Zhuànshū,(„Scriereadesigiliu”)
Primeletendințedestandardizarealeformelorabstractedejiaguwenșijiwenaufostfăcuteînsec
VIIIî.Hr.decătremareleanalistalcurțiiregale,ShiZou蜿ｲ邀,întimpuldomnieiRegeluiXuan
(827-782î.Hr.).32Auzindtendința,astârnitorevoluțieascrieriichinezeșticareadatnașterela
scriereadesigiliunumităZhuànshū.ShiZouaîntocmitunlexiconformatdin15secțiuniîncare
impuneanormeobligatoriipentruscribiioficiali.Astfelscriereazhuànshūs-aîmpărțitîndouă
categorii:unacareconținestilul„mareluisigiliu”dàzhuàn()sauzhouwen33,denumitdupă
creatorulsău,șialtadupăstilul„miculuisigiliu”xiǎozhuàn(小篆).Aceastăscriereși-aatins
apogeulîntimpulDinastieiQin(221-206î.Hr.)șierafolosităînscriereasubstantivelorpropriipe
suprafațasigiliilorșiapietrelorprețioase,pefâșiidebambussaupebucățidemătase.
Caractereleaveauoformămaicomplexă,pătratică,cutrăsăturicurbateșiprelungite.Maitârziu,în
jurulanului200î.Hr.I-auredenumitkedouzi34(lit.„Caracteredetipmormoloc”)datorită
număruluimaredetrăsături.
Stilul„Mareluisigiliu”dàzhuànilustreazăformasimplificatăacaracterelorjinwen.
31http://www.chinaknowledge.de/Literature/Terms/bronze.html
32http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html#writingstyles
33QiuXigui,ChineseWriting,EarlyChinaSpecialMonographSeriesNo,4,2000,pp.76-86
34Jui-HuaYang,op.cit.p.16

15StilulreprezentativeradenumitShiguwen(石鼓文lit.„Inscripțiipepietrecilindrice”)sauShigu
shi(石鼓詩lit.„Poemepepietrecilindrice”).AcestetextedateazăîncădinperioadelePrimăverile
șiToamnele春秋(770-sec.Vî.Hr.)șiaStatelorCombatante(476-221î.Hr.)întimpulDinastiei
ZhoudeEst.Peacestepietrecilindriceerauscrisetoatepartideledevânătoarealeoficialilordin
DinastiaQin,uneorieraudenumiteliejie(獵碣lit.„Inscripțiidevânătoare”).
ConformluiWagner,înlucrareasaReviewof“GilbertL.Mattos,TheStoneDrumsofCh'in,cele
maivechiinscripțiiaufostgăsiteînFengxiang鳳翔Shaanxi,dintimpuldinastieiTang(618-901),
fiinddenumitesanzhi.AcesteaauajunssăfiepuseînMuzeulPalatuluidinBeijing,dupăcareau
fostanalizatedecătresavanți,pietreleconținândtextedeolungimede700decaracteredincare
numai272aurămasîntr-ostarelizibilă.35
După221î.Hr.OdatăcuunificareaChineișiaDinastieiQinîntr-unimperiucentralizat,Împăratul
QinShihuangi-aimpuscancelaruluiLiSi李斯săcompilezeundictionardecaractere
Cangjiepian(倉頡篇lit.„CartealuiCangjie”)cuscopuldeastandardizascrisul.
Acestdicționareraformatdin3cărți:Cangjiepian倉頡篇,Yuanlipian爰歷篇șiBoxuepian博
學篇,acesteafiinduniteîntimpulDinastieiHanatuluideVest(206î.Hr.-8d.Hr.),schimbându-i
denumireaînSancang三倉(lit.CeiTreiCang).36
LiSi,împreunăcualțisavanți,ZhaoGao,HuMujing,acombinatpictogramelesimple(radicalii)cu
caracterelefonetice,simplificândstiluldàzhuàn.
Conțineauninventardepeste3300decaracterecunoscutesubdenumireadexiǎozhuàn(小篆lit.
„Stilulmiculuisigiliu”).Textulnucuprindeniciopropoziție,daracestecaractereeraugrupatedupă
sens,iarcelecareconțineauacelașielementfiefonetic,fiesemanticapăreauînacelașivers.
AcestesecvențederadicalierauidenticecucelefolositeîndicționarulShuowenJiezi(說文解字lit.
„DiscursasupraSensului”).Sepresupunecăarconțineaproximativ9353decaracteredeacestfel.
Caligrafiamodernăaluatnașteredatorităacetuistilxiǎozhuàn;fiindstilizatămaitârziu,ainfluențat
formareaurmătoarelortipuridescriere:Lishu,Caoshu,KaishușiXingshu.37
4)Lishu(隸書lit.„Scriereclerică”)
CapitolulYìwénzhì(藝文志)dinHànshū(漢書lit.„CarteaDinastieiHan”)cuprindeperioada
formăriiprematureastiluluiLishudecătreChengMiaodintimpulDinastiilorQinșiHandeVest.
35http://www.chinaknowledge.de/Literature/Poetry/shigushi.html
36http://www.chinaknowledge.de/Literature/Science/cangjiepian.html
37Jui-HuaYang,op.cit.p.17

16Prinsimplificareastiluluixiǎozhuàn(„StilulMiculuiSigiliu”),acestaaajunssăfiefolositîn
scriereadocumenteloroficialeșiclericale.Formelegraficeseasemănaucuceledexiǎozhuànmai
alesîncazulcaraterelorscrisepefoițedebambussaupetăblițedinlemn.
Iniția,lcaractereleerauscrisecupensuledinpărdeluppefoițedebambusdupăcares-atrecutla
foi.38În1970s-audescoperitpentruprimadatăfoițedebambusdinperioadaDinastieiQinîn
ShuìhǔdìQínjiǎn睡虎地秦简conținândtextedesprelegiledinastieirespective,informațiidespre
evenimenteșibătălii.39
Trecândlaceade-adouaperioadădematuritate,întimpulDinastieiHanatuluideEst,aceststila
suferitnumeroasemodificări,formeleajungândsăseasemenecuvariantalorstandardizatădemai
târziu,termenulfolositpentruaceastăschimbarefiindliding.
Odatăceaînceputarhaizareaacestora,s-auobservatnumeroasetendințedetransformarea
scrisuluiîntr-oformămaistilizată,similarăcuxiǎozhuàn.Aceastămanierădelucrueranumităligu
ding.40
Înscriereaclerică,elementulsemanticșicelfoneticeraprescurtat,iaraceastămetodăerafolosităși
înrândulcaractereloruzuale,purtândnumeledesutizi俗體字sausuzi俗字.
FormascrieriiclericaledinperioadaDinastieiHanatuluideEsterapătratică,iarnumărulde
trăsăturieraredus.StilulLishucuprindeadouătipuridescrieri:primultiperanumitHanLi(lit.
„ScriereclericădinperioadaDinastieiHan”)saushishu(lit.„Transcriere”),iarcelde-aldoilea,
QinLi(lit.„ScrieredinperioadaDinastieiQin”)sauzuoshu(lit.„Scriereajutătoare”).
PânăînperioadaTang(618-907d.Hr.),scriereastandardclericăeranumităbafen,termenfolositși
întimpuldinastiilorHanșiWei.
ÎnShuowenDheizis-auînregistratopttipuridecaligrafiidinperioadaDinastieiQin.
Delajiaguwenpânălastilulxiǎozhuàn,ideogramelechinezeștiautrecutprinmulteschimbări
datoriteprocesuluidesimplificare.Grațieacestuiproces,auapărutnenumăratecomplicațiilacele
șaseprincipiideformareascrierii.Înparalelcuacestea,dinstilulclerics-audezvoltat:stilulcursiv
Caoshușiceledouăstilurisemi-cursive,KaishușiXingshu.
StilulXingshus-aformatprincombinareamaimultortrăsături.
.Acestescriericursivereprezentau,defapt,oscriereauxiliarăaceleiuniforme.41
5)Caoshu(草書„Stiluldeiarbă”)
38Ibidem,p.18
39QiuXigui,op.cit.,pp.103-105
40QiuXigui,op.cit.,p.120
41Jui-HuaYang,op.cit.,p.17

17Termenulcaoaremaimultesensuri.Inprimulrândînseamnă„aspru”sau”crud”șisereferălaun
scrispripit,iarînaldoilearândreprezintăoscriereneo-clerică,sistematicășicursivăcarealuat
naștereîntimpulDinastieiHanatuluideEst(25-220d.Hr.).
FormareastiluluiCaoshus-aprodusmaitârziudecâtastiluluibafen.Acestaadevenitunstilușor
deînsușit,avândfuncțiadescriereauxiliarăpelângăceaclerică,fiindfolosităînredactareași
publicareadocumentelor.42Stilulcursivconțineaogamălargădemetodedeabreviereșiputea
asiguraoscrieremultmaisimplă.Astfel,deosebimpatruproceseprincipale:
1)omitereacomponentelorunuicaracter,
2)contopireatrăsăturilorpăstrândformaoriginalăacaracterului,
3)folosireadepuncteșiliniiscurtepentruareprezentaporțiunidintr-uncaracter,
4)schimbareametodeidescriereaanumitortrăsături.43
Scriereacursivănuaînlocuitniciodatăpeceastandardizatădatorităsimplificăriiînexcesa
caracterelor.DintimpuldinastieiHan,cărturariiauobsercatcăuneleformedecaracterereprezintă,
defapt,variantesaudeviațiidelaformastandardizată(zhengzi).Standardizareacaracterelorera
hotărâtădecătreoautoritate,ideogramafiindreprezentatăprinmaimulteformeșiguvernulselecta
peceamaipotrivit;restulformeloreraudenumitesuzisau„formeregionale”.44
Caoshuseîmparteîntreitipuri:Zhangcao,Jincao,Kuangcao.Simplificareaacesteiscrieriadusla
formareasilabaruluiHiragana.
Zhangcao(章草lit.„Scriereizolată”)reprezintăscriereacareaadoptatrapiditateastiluluicursivși
semi-cursiv,darcarearespinscaligrafiastandardizată,formândastfelstilulzhashu章書.Acestaa
devenitpopularînperioadaDinastiilorWeișiJin.Termenuldezhaeste,deobicei,asociatcu
numeleîmpăratuluiZhangaDinastieiHanauluideEst(76-88d.Hr.),zhangînsemnând„ordine,
comandă”.
Jincaoreprezintăstilulcursivmodern,elaboratdeWangZishi王羲之șidevărulsău,WangQia
王洽(323-358)pentruîmpăratulOuyangXun.Tehniciledeformarealetrăsăturilorsuntsimilarecu
celedinstilulcleric,iarformaideogrameloresteextremdesimplificatăfațădestilulzhangcao.
6)Xingshu行書(lit.„Scrieresemi-cursivă”)
42QiuXigui,op.cit.,p.133
43QiuXigui,op.cit.,pp.126-129
44Jui-HuaYang,op.cit.,p.19

18AparespresfârșitulDinastieiHanatuluideEst.Conformlegendei,stilulsemi-cursivafostcreatde
cătreLiuDesheng劉德升întimpuldomnieiîmpărațilorHuan(147-167d.Hr.)șiLing(168-188d.
Hr.),fiinddescriscaunstilelegant,grațiosșiplăcut.45
Dinpunctdevederestilistic,aceastăscriereeraîmpărțităîndouătipuri:XingcaoșiXingkai.
XingcaoconțineaelementedinstilulvechiCaoshu,iarXingkaisemănacustilulKaishu.Înlimba
japoneză,dinaceastăformăs-audezvoltatcaracterelemana(caractereautentice).Esteconsiderato
scrierestandardizată.Primelestilurichinezeșticareerauîmprumutatedecătrejaponezierau
CaoshușiKaishu,dupăcareaurmatșistilulXingshu.46Primulmaestruîncaligrafiecareafolositun
stilstandardizatafostZhongYou,exempleleluifiindarhivateînXuanshibiao.Stilulexemplelor
derivădintr-unstilsemi-cursiv.Similititudineacuscriereastandardizatăestemairidicatăîn
comparațiecualteexempleprezenteînaceaperioadă.
ZhongYouatransformatstilulîntr-unulmaielegant,deoareceeraobligatsăscrielucrărimemoriale
pentruîmpărat.Astfelaluatnaștereprimaformăascrieriistandardizate.
SunKuangdinperioadaMing,înlucrareasaShuhuababaaafirmatcăînperioadaHanșiWei,
scriereaclericăeraformalăiarscriereastandardizatăaluiZhongera,defapt,oformăsemi-cursivă
ascrieriiclerice.
Înaceaperioadă,stilulneo-cleric,careera,defapt,oîncrucișaredintreclericșisemi-cursiv,era
folositdemajoritateaoamenilor,iarformastandardizatăerafolositădecătreunliterat.Imitațiilede
cărțiantice,sutrelebudistedinperioadeleWeișiJintoateerauscriseînstilneo-cleric.
ÎnperioadeleWeișiJin,ideogrameleînstilbafensihanlierauciopliteînsteleiarînperioada
DinastieiJindeEst,stilulneo-clericșicelsemi-cursiverafolositlatexteledepemonumenteantice.
PetăblițeleșisteleledinperioadaDinastiilordinSudșidinNord,inscripțiileeraufăcuteînstil
semi-cursivceeacedovedeștecăeradejafolositlaniveluzualiarcelneo-clericeramaipuțin
folosit.
XingshuconțineatrăsăturidinstilulbafensauHanLi,formasemi-cursivăascrieriistandardizatelui
Zhongeramodificatădeoarecenueradestuldeelegantășiformalăpentruafitrecutăpetăblițesau
stele.47
7)Kaishu(楷書lit.„Scrieremodel”)
ÎnperioadadomnieiîmpăratuluiOuyangXunaDinastieiTang,acestemodificăriaudatnașterela
celdealșapteleastil:Kaishu,kaiînsemnând„model”sau„șablon”.SunKuangafirmăcăaceststil
estemaielaboratfațădestilulneo-cleric,servindastfellafuncțiadescrierestandard,model.Pe
45Apud,QiuXigui,op.cit.p.139
46
47QiuXigui,op.cit.pp.141-144

19parcursuldinastiilorWeișiJin,acestaeranumitbafenkaifa„Scrieremodeldupăbafen”sau
kaifa”scrieremodel”.
DinperioadaDinastiilordeSudșideNord,scriereastandardizatăeranumităzhengshu„scriere
formală”,zhenshu„scrierenormată”saulishu„scriereclerică”,iarkaifaeraasociatcustilul
bafen.48DinaceststilprovinesilabaruljaponezKatakana,păstrândformasapătratică.49
2.3Principiideformareacaracterelorchinezești
Caracterelechinezeștisuntconstruitediferitdealfabetullatin.Așadarpentruaoferioexplicațiecât
maiprofundădesprestructuraacestora,XuShen(58-147d.Hr.)întocmeștedicționarulanalitical
caracterelorShuowenJieziîn100d.Hr.(lit.„Explicareacaracterelorsimpleșianalizacelor
compuse”).Înacestdicționarsuntrepertorizate9353decaractere50șisuntanalizateorigineași
clasificarealor.Aceastămetodăestenumităliushu(lit.„Șaseprincipiideformarealecaracterelor”).
TermenulaparepentruprimadatăînclasiculconfucianistZhouliîncapitolulDiguan(pg.731),în
caredescriecele”șasearte”51liuyipredatediscipolilordecătremaestrulBaoshi.52
LuXin劉歆esteprimulcarescrieuntratatnumitQilüe七略încareenumerăceleșasetipuride
caractere,primelepatrureprezintă,defapt,elementelesimplealeuneiideogrameiarcelelaltedouă
exprimătipuridefuncțiialecaracterelor.ZhengZhong,uncomentatoraZhouli,modificăordinea
principiilor,schimbându-ledenumirile.
CeamaifolosităvariantăesteceaaluiXuShen.Acestaîmpartecaracterelechinezeștiînșase
categorii(Liushu):
1)caracterepictografice(象形xiangxinglit.„asemănătorformei”)
Înaceastăcategorieintrăcaracterecaresuntreprezentărigraficealeunuilucruconcret.Diferențiem
caracteresimple(chunxiangxing純象形)saucomplexe(hetixiangxing合體象形„compus”,sau
biantixiangxing變體象形„schimbat”).Înparteadreaptăaparcaracterescriseînstildesigiliuiar
înparteastângă,celeînstilstandardizatmodern53:
48Ibidem,pp.147-149
49Jui-HuaYang,op.cit.p.18
50http://www.taoismonline.org/Scrierea.pdf
51ReprezintăbazaeducațieiaculturiichinezeîntimpulDinastieiZhou(1122-256d.Hr.)Discipoliierauobligațisăînveteaceste
principii
52„Încazulcelorșasearte,primaestenumităcelecinciritualuri,adoua,celeșasetipuridemuzică,atreia,celecincitehniciale
trageriicuarcul,apatra,celecincitehnicialeconduceriicaruluideluptă,acincea,celeșaseprincipiialescrierii,așasea,cele
nouăcalculări.”(trad.n.)
53http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html

20
日"soare",
馬"cal",
月"lună",
羊"oaie",
山"munte",
鳥"pasăre",
水"apă",
目"ochi",
木"copac",
自"nas",
Acestgrupconțineșicaracterecusensfiguratdeexemplu:
–
天TEN„Rai”poateaveadouăsemnificații:
1)elementulprincipalfiind人„om”iarcelsimbolic„unu”一și,
2)semnifică,defapt,copaculviețiicareaparelabudiști,hinduiști,șintoiștișiyotengriți.
–
飛„azbura”-exprimăimagineauneiaripi;
–
高„înalt”-exprimăimagineaunuiturn;
–
王„rege„-celcarecombinăceletreilumicareaparpeCopaculVieții:Iadul,Pământulși
Raiul.
2)Caracteresimbolice(指事-zhishi„aindicasituația,lucruri”)prinformăsuntprezentate
concepteabstractesaufenomene.Suntcaracterecareseobținprincombinareamaimultortrăsături
șipunctecuscopuldeascoateînevidențăelementulsemantic.54Înaceastăcategorieintrăcaractere
caredesemneazănumere,direcții,funcții,adjectiveșiverbe:
–
上„sus”-inversulla下;
–
下„jos”-inversulla上;
–
司„funcționar,administrator”-inversulla
司„domnitor”;
–
母„mamă”-elementulprincipalfiind
女„soție”;
–
夫„soț”;
–
甘„dulce„-formatdinelementulsimbolic一„unu”șiprincipal口„gură”;
–
刃„tăișdesabie”-elementulprincipaleste刀„cuțit”.
Dupăcumobservăm,acesteelementeseformeazăadăugândotrăsăturăsaucâtevapunctela
elementulprincipal,alterândsensul.Deexemplu:caracterulprincipaleste木„copac”.Dacă
adăugămuncaractersimbolicînparteainferioarăobținem本„origine”,dardacăîlpunemîn
parteasuperioarăatuncidevine天„Rai”.
54Uncaractercomlex(compus)esteformatdintr-unelementsemanticșiunulfonetic.

213)Caractereideograficesaucompușisugestivi(會意-huiyi„înțelesuricombinate”)
Acestecaracterereprezintăocombinațiedemaimultecomponentesemantice,unaprincipalășiuna
saumaimultepărțimodificate,pentruaformauncaractercusensnou.
Semnificațiaunuicaracteredeterminatădeocombinațieadouăsaumaimultepictografe.
Diferențiemtreimodalitățidearealizaacestlucru55:
1)combinareadeelementesemanticecomplementareîntreele:
–
武"război"formatdin戈"halebardă"și止"picior";
–
折„atăia”formatdin
手„mână”șiuncuțit斤(斧);
-男"bărbat"formatdin
田„câmp”și
力„plug”sau„putere”.
2)combinareadeelementesemanticedeacelașifel:
-火„foc”＋火„foc”＝炎„flacără”;
-木„copac”＋木„copac”＝林„pădure”.
3)combinareadeelementeonomatopeicedeacelașifelpentruaformaoimagineartistică.
ChenZiang(659-700),înGanyudescrieunapusdesoareastfel:遲遲白日晚„încet,încetsoarele
alburiuseretrage”,astfeloferădouătipurideimaginiartistice:unafonică:遲遲sugereazămersul
lentalsoareluispreasfințitșiunavizuală,白日晚carereprezintăfazeledescrescătoareale
soarelui,primasemnificândculoareaalbă,adouareprezentândsoarelepropriu-zissauziua,șia
treia,seara.56
4)cazuriexcepționalecândacestecaractereconținșiunelementfonetic57:
-化hua„aschimba”formatdin人„persoană”șielementulfonetic匕hua„persoană
poziționatăinvers”,
-政zheng"aguverna"formatdinelementulfonetic正zheng"adetecta"și攴,攵„birjar”.
Limbajaponeză,pelângăfaptulcăaîmprumutatunnumărmaredecuvintedinlimbachineză,
totodatăacreatșicaracterenoicarenusegăsescînalfabetulchinezprecum:
-魚＋雪＝鱈tara„cod”;
-山＋上＋下＝峠tōge„trecătoare”.58
55http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html
56http://www.taoismonline.org/Scrierea.pdfp.9
57Dacăuncaracterareelementulfoneticelementulprincipal,seciteștepronunțiaacestuia.
58Jui-HuaYang,op.cit.p.22

224)Caractereideofonetice(形聲xingsheng„formasunetului”)prezintăocombinațieîntre
primitivă/semnificantșielementulfonetic.Primitivaestedenumitășiradicalceeacedesemnează
semnificațiaoriginarăacuvântuluidebază.
Aceastăcategoriedecaractereestefolosităcelmaides,alfabetulhanzicuprinde80%-90%de
caracteredeacesttip.59Deexemplu:caracterul議ecompusdinprimitiva言ceeacedesemnează
semnificația.Încazulnostruaceastaînseamnă„avorbi”,pecândelementulfoneticereprezentatde
義(„opinie,faptă”)ceeaceindicăpronunțiacaracterului,încazulnostruegi.Înconcluzie,acest
caractersepronunțăgiiarsemnificațiaeste„discuție”.Elementulfoneticareroluldeaoferiun
indiciusemantic:60
-忘wang„auita”,formatdinsemnificantul心„inimă”șielementulfonetic亡wang,aresensul
de„adispărea,apărăsi”;
-薪xin„lemnpentrufoc”,formatdinsemnificantul艸„iarbă”șielementulfonetic新xin„a
tăialemne”;înprezent,înseamnă„nou”cuelementulfonetic辛/木(亲xinșisemnificantul斤
"bardă").61
5)Jiajie(假借„falsîmprumut”)reprezintăideogrameîmprumutatedatorităcaracteruluilorfonetic,
acesteanudeținoformăgraficăproprieșiauroluldeadesemnaunsenssauunobiectcarenu-i
aparține,oridineroare,oriprinconvenție.62Cualtecuvinte,unitățilelexicaleinițialdețineau
propriasemnificațieșipronunție,fărăformăscrisă.Maitârziu,acesteaaucăpătatformaaltor
caractereomofonedejaexistenteînlexic,cucondițiacapronunțiacelordouăelementelingvistice
săfieasemănătoareîntreele,fărăaaveaocorespondențăsemanticădintreceledouă.
Deexemplu:dousemnificăunvasdesacrificiupentrugătit.Astfel,pierzându-șisensulinițial,
caracterulfoneticdouesteîmprumutatpentruasemnifica doumai„boabeșigrâu”sauîncazul
caracteruluipentru„nord”.Maidemult,acestaînsemna„spate”,deoarecereprezentadoioameni
carestauspateînspate,darodatăcuimprumutareaformeiacestuia,is-aatribuitsemnificația
echivalentuluisăufonetic,„nord”șiprinurmareși-apierdutsensulinițial.
Aceeașimetodăogăsimșiînlimbajaponeză.TomașiSagawaafirmăcăprinaceastas-aformat
Man'yōgana.Pebazaacesteimetode,aucreatmulțicompușiKanjipentruaîmprumutaneologisme:
59http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html
60Jui-HuaYang,op.cit.p.23
61http://www.chinaknowledge.de/Literature/Script/hanzi.html
62http://www.taoismonline.org/Scrierea.pdfp.11

23-„Carta”reprezintăunjocdecărțișitermenulfiindîmprumutatdinportugheză,is-auatribuit
caracterele加留多,fiecarecaracterfiindechivalentulpronunțieifiecăreisilabeînparte.Astfel,
rezultăcitireade„Karuta”înjaponeză.63
6)Caracteredeflectate(轉注zhuanzhu-exprimaretautologică)
Aceastăcategorieesteformatădincaractereasemănătoareprinformășipronunțiedatorităunui
împrumutsemantic.Maidegrabă,extindesemnificațiainițialăspreambiguitateșiadaugăunsens
figurativcaracterului.Pentruaputeaexecutaaceastămetodăestenevoiecaambelecaracteresă
deținăacelașisemnificant.Uneori,seadaugăelementesemanticesaufoneticepentruacontribuiîn
obținereaformelorcomplexe:
-kao考"bătrân"șilao老"vârstăînaintată",amândouăcaractereconținelementulsemantic
comunsauradicalul„”ceeaceînseamnă„învârstă”,
-biao標"capătuluneicrengi"șimiao杪"sfârșitulunuitrunchi",avândelementulsemantic
comun
Darsuntșicaracterecaredeținacelașielementfoneticcusemnificantdiferit:
pa爬"arăzui"șiba耙"atârî",sau
fu赴"aseduce"șifu訃"aseducelaînmormântare".
Dar,pelângăaceasta,existăexcepțiidecuvintecareaparținmaimultorcategoriiînacelașitimp.
Deexemplucaracterulpentru大facepartedincategoriilexiangxingdeoareceneprezintăunom
cumâinileîntinse,darapareșiînzhishideoarecedesemneazăunconceptșinuunlucruconcret.
CapitolulIII.Adaptareascrieriichinezești
3.1.Sistemulfonologic
PrimametodăaapărutînperioadaHanatuluideVest(206î.Hr-220d.Hr.)șireprezentăfolosirea
deomonimepentruaindicapronunțiaunuicuvânt.Acestasenumeazhiyin直音sierafolositmai
63JuiHua-Yang,op.cit.pp.27-28

24alesîncazulcaracterelormairare.Ceadeadouametodădeindicareapronunțieis-adezvoltatîn
perioadadinastiilorWeișiJinodatăcuaparițiaprimelordicționarederimă.
Amintimdouămarisurse:dicționarelederimenumiteyunshudinQieyun,dicționarfoneticîncare
caracterelesuntaranjateînfuncțiedepronunțialor,dupărimeșiindicăpronunțiafiecăreisilabeîn
parte,șitabelelederimeyuntudinYunjingîncaresuntenumeratecaracteredupămodulîncare
începsauseterminăsilabele.64
CelmaiimportantdicționaresteQieyun,elaboratdeLuFayanaDinastieiSui(581-618).Inițiala
fostfolositcaunghidajutătorpentruacitișipentruascriepoemeșitexteclasiceșimaitârziu,ca
dicționar.Sistemulcareindicapronunțiasilabeloreranumitfanqie.Pentruscriereauneisilabese
foloseadouăcaractere:unulinițial65șicelălalt,final66,deexemplu:
-東„dong„estescrisca德紅„de+hong”,combinândinițiala„de”cufinala”hong”,undeh-așul
inițialesteînlocuitdeconsoana„d”.
Ceade-adouasursăimportantăesteYunjing韻鏡„OglindadeRime”reprezintăoseriedetabele
(43)numitezhuanîncaresilabelesuntaranjateînfuncțiedestructuralorfonologică.Într-untabel,
caracterelesuntplasateînliniaadecvatăcusilabafinală,respectivcucoloanacarecorespundecu
inițialalor.Fiecaretabelconține23decoloane,inițialelesuntclasificatedupămodullorde
articulare.
ConformtabeleiSanshiliugezimu(lit.„TabelulCelor36deInițiale”),Chinezavecheconținea
treizecișișasedeconsoaneșizecevocale,/i/și/u/avândroldeconsoană.67
Cele36deconsoaneinițialeaChinezeiVechi68
Labialp- ph- b- m-
Dentalt- th- d- n-
Lateral
Pauze
retroflextr- trh- dr- nr- l-
Sibilant
dentalts- tsh- dz- s- z-
Sibilant
retroflextsr- tsrh-dzr- sr- zr-
64WilliamHubbardBaxter,AHandbookofOldChinesePhonology
65Spellerinitial
66Spellerfinal
67
68WilliamHubberdBaxter,AHandbookofOldChinesePhonology,pg.45

25Palataltsy- tsyh-dzy-ny- sy- zy-
Velark- kh- g- ng-
Laringal x- h-
Pentruaînțelegeînprofunzimeevoluțiasistemuluifonologicalimbiijaponeze,uniilingviștiau
propussăîmpartăistorialimbiiînmaimulteperioade,înconcordanțăcudiviziacronologicăa
evenimentelorpoliticealețării(delaperioadaPre-NarapânălaHeisei).69
1.PerioadaPre-Nara(înaintedeanul709d.Hr.JaponezaVeche)
Așacumammenționatînprimulcapitol,prinintermediulluiWanidinRegatulPaekchedinsudul
Coreei,aufostintroduseprimelecaracterechinezești.ÎnlucrareasaNihonKanjiGakushi日本漢字
学史(lit.„StudiulistoricacaracterelorchinezeștiînJaponia”),ShingoOkaiconsiderăcăînsec.
VIII,JaponezaVecheconțineatreizecideconsoane,fărătonuri,pecândchinezaaveatreizeciși
șasedeconsoaneșișaptetonuri.Tonurile,neavândniciocorespondențăculimba,aurămasignorate
-ceeacenearatășidiferențeledintreceledouălimbi:chinezafiindtonală,iarjaponeza,aglutinantă.
Sepreiaordineacuvintelordinlimbachineză:Substantiv-verb-complement,înloculceluijaponez:
Substantiv-complement-verb.
Bonwaunoifa-ku”Konogenkenofitofakaradakorearuniarazu…
Brahmaazis:”Aceastăpersoanăesteoiluziefărăformăfizică…”70
WuShengxiongafirmăcăregistrulfonologicallimbiijaponezevechidețineapatruvocale:/a,i,u,
o/,71iarceletreisprezececonsoaneerauîmpărțiteîndouăgrupe:primagrupăsenumeakouruiși
conțineaurmătoarele:/k,s,t,n,p,m,y,w/iarceade-adoua,otsu-rui:/r,g,z,d,b/,/b,d,g,z/
consoanelemedialeșilichidul/r/nuapăreauînpozițieinițială,înparteacentralăsaufinalăa
cuvântului.Acesteelementepermitformareaacincizecișișasedetiparesilabice.
A)Primagrupă:
katanapamasawaya
kutunupumusuwuyu
kotonopomosowoyo
kitinipimisiwiyi
69MasayoshiShibatani,TheLanguagesofJapan,pg.119
70Konkousaishoumyououkyou,GoldenLightSutra,Saidaiji,vol.5(sec.IX)
71WuShengxiong,RibenWuinYanjiu”,Disertațiefinalizatăîn1991,pp.1-177
Jui-HuaYang,ChineseCharactersinJapanesewriting,pp.31-32

26B)Adouagrupă
gazadabara
guzuduburu
gozodoboro
gizidibiri
UrmeazăinventaruldeconsoaneelaboratdeMiyakeHideoînlucrareasa„”:
Labial Labial Dental Palatal Velar
C.ocluzivep t,s k
Prenazal
ocluzivmb nd,nz ng
Consoanenazalem n
Lichid/semivocal
ăw r y
C)Inventardevocale
Parte
superioarăPartecentralăParteinferioarăDiftong
Înalt yi=iy iy=i u=u
Mediu ye=e o= wo=o e=ey
Scăzut a=a
Ultimasilabătrebuiasăsesfârșeascăcuovocalăiarformareadediftonginuerapermisă.Încazul
încareconțineadouăvocale,puteasăaparătreisituații72:
1)înprimasituațieprimadinceledouăvocaleeraeliminată:
-waga”almeu/amea”+imo”iubit/ă”rezultăwagyimo(„a”esteeliminatșiesteînlocuitde„yi”),
-ara„sălbatic”+umyi”mare”rezultăarumyi”maresălbatică”.
2)înadouasituațiedispăreaceadeadouavocală:
-waga„almeu/amea”+ipye”casă”rezultăwagapye”casamea”,
-yama„munte”+no(posesivul)+upey„vârf”rezultăyamanopey”vârfulmuntelui”.
3)înatreiasituație,celedouăvocalesecontopeau,rezultândunasingură:
72BlaineErickson,OldJapaneseandProto-JaponicWordStructure,KumamotoGakuenUniversity,pg.498

27-taka”înalt”+iti”târg”rezultătakeyti„numepropriu”,
-sakyi”înflori”+ari”afi”aînflori
2)PerioadaNara(710-793d.Hr.JaponezaVeche)
Man'yōgana万葉仮名(lit.„ScriereacelorZeceMiideFrunze”)proveninddinMan'yōshū(万葉
集,„AntologiacelorZeceMiideFrunze”,constituieprimulsistemkanacareutilizeazăcaractere
chinezeștipentruareprezentasilabelejaponeze.
HashimotoShinkichi,lingvistjaponezcarestudiaMan'yōganaîncădinprimelecroniciprecum
Kojiki,NihonShokișiMan'yōshū,înlucrareasa文字お呼びの研究încearcăsăexplicemodulde
integrareacuvintelorchinezeștiînjaponezaveche.
AgăsitcăîntimpulperioadeiNara,japonezavechedețineaoptzecișioptdesilabejaponeze.
2.1)TabelulMan'yōgana
AKST
I
U
E
O
2.2)InventaruldeconsoaneînJaponezaVeche
labial alveodentalpalatal velar
tenuis p t,s k
media b d,z g
nazal m n
lichid r
semi-vocalew y
Japonezavechedețineaurmătoareletipurideconsoane:mediae/b,d,z,g/numitedakuon濁音
„suneteneclare”sau”noroioase”șiconsoaneletenuis:/p,t,s,k/numitesei-on清音„sunete
clare”.Deobicei,consoanelemediaeerauprenazale,diferențadintreceledouătipurieracămediae
reprezentasunetemairelaxateiartenuis,sunetemaistridente,deoarecedacăajungeauînpoziție
centrală,searticulaualofonic.Sibilanții/s,z/erauarticulațiintenspentrualediferențiadecelelalte

28consoane/p,t,k,b,d,g/.PentruaseacomodacutiparuljaponezCV,închinezaveche,consoanele
/p,t,k,m,n/erauplasatelafinalulsilabei,dardincauzastructuriiCVdinlimbajaponeză,erau
plasaeînparteainițialădupăcareerauurmatedesilabele/i/și/u/,formândsilabecompusedetipul:
/pu/,/tu/,/ti/,/ki/și/ku/:
Kanji ChinezaVecheJaponezaVecheSensul
立 /liip/ /rifu/ asta
雪 /siuaet/ /setsu/ zăpadă
吉 /kirt/ /kiti/ norocos
白 /buak/ /haku/ alb
2.3)InventaruldevocaleînJaponezaVeche
ParteasuperioarăParteacentrală Parteainferioară
Înalt i i u
Mediu e e,o o
Scăzut a
Diferențiem8vocale/a,i,u,e,o,i,e,o/,care,dacăsuntplasateînainteauneiconsoanesei-on,
atuncisenazalizează.Fiecaresilabătrebuiesăsfârșeascăcuovocală.
ConformluiOoya,consoana/p/probabilaexistatînJaponezaveche.Dar,dupătabelulman'yōgana,
separecăaceastăconsoanăfinală/p/dinchinezăeraasemănătarecuconsoana/f/dinjaponeză:
Kanji ChinezaVeche JaponezaVeche Sensul
檠 /iaep/ /yefu/ frunză
納 /naep/ /nafu/ aprimi
Apoi,vocalelesuntepentezitatedupăconsoanele/m/și/n/pentruaseadaptatiparuluisilabic
japonez:
Kanji ChinezaVeche JaponezaVeche Sensul
信 /sirn/ /sina/ onestitate
南 /nam/ /nami/ sud
男 /nam/ /namu/ om

29Consoana/l/eraînlocuităde/r/înjaponeză:
Kanji ChinezaVeche JaponezaVeche Sensul
落 /lak/ /raku/ acădea
淚 /liuri/ /rui/ lacrimă
冷 /lieng/ /rei/ frig
Consoana/x/dinchinezăafostînlocuitădeconsoanele/g/și/k/înjaponeză:
Kanji ChinezaVeche JaponezaVeche Sensul
海 /xai/ /kai/ mare(ocean)
孝 /xau/ /kou/ supunerefilială
3)PerioadaHeian(794-1192d.Hr.)JaponezaClasică(中古日本語chūkonihongo)
Înaceastăperioadăs-audezvoltatceledouăsilabareprincipalecaresefolosescșiînjaponeza
contemporană:HiraganașiKatakana,simplificândscriereașitotodatăcontribuindlaformareaunei
noiepociînliteratură.73
SpresfârșitulperioadeiNara,folosireasilabaruluikananuerastandardizată,Man'yōganadevenind
五十音図GojuuonZu(lit.„Tabeluldecincizecidesilabe”):
akasatanafamayarawa
ikitatinifimiyiriwi
ukunatunufumuyuruwu
ekefatenefemeyerewe
okomatonofomoyorowo
ConformcăutărilorfăcutedeOoya,înjaponezaveche,consoana/r/nueraplasatăînainteaprimei
silabe.Totuși,câțivacompușidinchinezavechecareaveauconsoana/l/plasatăînpozițiainițială
erauîmprumutați.Astfel,datorităacesteiinfluențe,consoana/r/eraplasatăînfațaprimeisilabe:
Kanji ChinezaVeche JaponezaVeche Sensul
來年 /lai.nein/ /rai.nen/ anulviitor
廉恥 /liaemt’i/ /ren.ti/ integritate
Înaintedeanul901,/e/și/ye/eraurareoriconfundați.
73GenjiMonogatari,TaketorinoMonogatari,IsenoMonogatari

30Înanul947,d.Hr./e/-/ye/,/i/-/yi/și/u/-/wu/nuseputeaudeosebi,iarvocalele/i,e,u/auînlocuitpe
/yi,we,wu/:
Kanji JaponezaPre-naraJaponezaVeche Sensul
繪 /we/ /we/-/e/ imagine
葉 /yefu/ /ewu/-/eu/ frunză
Peparcursulaacesteiperioade,silabele/fa,fi,fu,fe,fo/eraupronunțateca/wa,wi,we,wo/cu
excepțiacânderauplasateînpozițiainițială.
Pronunțialorafostschimbată,darformaortograficăafostpăstrată.
Kanji Kana Japoneza
Pre-naraJaponezaVecheSensul
飯 /i.fi/ /i.fi/-/i.wi/orez
食 /ku.fu/ /ku.fu/-
/ku.wu/amânca
Consoana/n/apareînpozițiafinală,iarsecvențeleV1V2eraupermisecaîncazul74
Vocalelecu/n/lafinalpreluatedincuvintelechinezeștieraunazalizate,darmaitârzius-aucontopit
cu/i/și/u/:
Kanji ChinezaVecheJaponezaVecheSensul
/miuang/ /mjau/ clar
妙 /miaeng/ /meu/ extraordinar
功 /kung/ /kou/ merit
Consoanele/m/și/n/devin/n/înjaponezamodernă.
Vanceafirmăcăexistaodistincțieînscriereaconsoanelor/m/și/n/înpozițiefinalăprinfolosirea
caracteruluipentruconsoana/m/șicaracterulpentruconsoana/n/.
Înzilelenoastre,caracterulefolositmaidesînjaponezamodernăundes-aajunsladezvoltarea
unuinoutiparsilabicdetipCVC(consoană-vocală-consoană):
74Miki1954:144

31Kanji ChinezaVecheJaponezaClasicăSensul
/sam/ /san/ trei
/siim/ /shin/ inimă
/sen/ /sani/ munte
4)DelaperioadaKamakurapânălaMomoyama(1192-1600d.Hr.Japonezamedievală)
PeparcursulperioadeiKamakura(1192-1332)celecincisilabe/fa,fi,fu,fe,fo/eraupronunțateca
/wa,wi,wu,we,wo/cuexcepțiacazuluiîncareerauplasateînpozițieinițială.
Spresfârșitulacesteiperioade,consoana/w/eraînlocuitădevocalele/i,u,e,o/cuexcepțiasilabei
/wa/caîncazulcuvintelorpecarele-ammenționatmaiînainte:
-/ku.wu/setransformăîn/ku.u/„amânca”și
-飯/i.wi/setransformăîn/i.i/„orez”.
Înfinal,celeoptsilabe/fa,fi,fu,fe,fo,we,wi,wo/eraustandardizatedecătreFujiwaraTeikaîn
anii1162-1241.
Lanivelulvocalelor,auînregistratanumiteschimbări,încazulvocalelorînvecinateșiadiftongilor,
sepronunțanumaiosingurăvocală.Înaltecuvinte,/au/sepronunța/oo/și/eu,ou/sepronunța
/oo/:
-孝/ka.u/devine/ko.o/„supunerefilială”,
-飽/fa.u/devine/ho.o/”satisfăcut”și
-幼/ye.u/devine/yo.o/”tânăr”.
Silaba/g/devine/ng/înafarădecazulîncareacestaapareînpozițieinițială,aceastăschimbareeste
elaboratălanivelfonologic,nușiortografic:
-/kaga/devine/kanga/.
Oaltăschimbareimportantăeraaparițiaconsoanei/p/.Consoana/p/erafolositămaidegrabăîn
cuvinteonomatopeicesaumimetice,consoana/f/urmânduncuvântcareseterminacusilabe
închise(consoane)devenea/p/:

32-/niffon/devine/nippon/,/on/reprezentândsilabaînchisăcareseterminăînconsoanăși
careesteplasatăînparteafinalăacuvântului.
Acesttiparîlgăsimșiînuniicompușidinjaponezaveche,cândconsoana/n/dinprimasilabăeste
urmatăde/f/atunci/f/eraînlocuitădeconsoana/p/:
-/kan.fai/devine/kan.pai/și
-/kan.feki/devine/kan.peki/.
Consoanelenazale/p,t,k,s/sealungescîncazulcompușilorundeceade-adouasilabăîncepecu
unadintreacestesunete,provoacăprocesuldeasimilareregresivăceeaceînseamnăcăsfârșitul
primeisilabeseasimileazăcusfârșitulceleide-adouasilabe:
-/sep.puku/„sinucidereaprintăiereaabdomenului”
-/kok.ka/„națiune”
-/ip.po/„unpas”
5)PerioadaEdo(1600-1867)JaponezaModernă
Dupăcumamdiscutat,pronunțiasilabelor/fa,fi,fu,fe,fo/,eraupronunțate/wa,i,u,e,o/cândnu
erauplasateînpozițieinițială.Însăvocalele/i,e/eraufolositeinterșanjabil,deexemplu:
-/o.mae/careînseamnă„tu”puteasăfiepronunțat/o.ma.i/sau
-額/fi.ta.i/sepronunța/fi.ta.e/
Consoanafricativălabiodentală/f/esteschimbatăîntr-ofricativăglotală/h/,cuexcepțiasilabei
/fu/.75Așadar/fa,fi,fu,fe,fo/erauînlocuitede/ha,hi,hu,he,ho/.
Peparcursulacesteiperioade,pronunțiadiftongilor/au,eu,ou/s-aunitșiafostredusăla/oo/:
-/fa.i/devine/ha.i/,
-/fe.ki/devine/he.ki/,
-/fo.o/devine/ho.o/.
Înrândulvocalelor,înjaponezaveche,/au/aveapronunțiade/o/,/eu/și/ou/audevenit/oo/,și
urmândprocesuldesimplificare,/au,eu,ou/devin/oo/:
75Miki(1954:220)

33-孝/ka.u/devine/koʔ/„supunerefilială”,
-飽/fa.u/devine/hoʔ/”satisfăcut”,
-幼/ye.u/devine/yo.ʔ/”tânăr”.
Înlimbajaponezămodernăcuvintelechinezeșticuvocalelungierauîmprumutatecasecvențede
V1V2.Așadars-aajunslaaparițiade/aa,ii,uu,ee,oo/:
-計/ke.i/devine/ke.e/„măsura”,
-例/re.i/devine/re.e/„exmplu”.
Grupurileconsonantice/kwa,gwa/aparpentruprimadatăînaceastăperioadă:
-/kwa.si/„cofetărie”sau/gwa.i.bun/„reputație”.
6)PerioadaMeijipânăînprezent(după1867)
Înaceastăperioadă,ocluzivelelabiale/pw,tw,kw,bw,dw,gw/dinchinezăs-aucontopitcu/p,t,k,
b,d,g/dinjaponeză:
/kwoku/devine/koku/,
/kwan/închinezamodernădevine/kan/,
/gwai/devine/gai/,
/kwa/devine/ka/.
Suntsituațiiîncare/t,k/suntasimilatesaueliminatepentruaasiguraotranzițiecâtmaiușoarăde
laosilabălaalta.Identificămdouăproceseînrealizareaacestuiaspect:
1)Asimilareareciprocă:
Kanji ChinezavecheJaponezaclasicăJaponezamodernăSensul
来 /t’sieuet.lai//syutu.rai/ /syut.tai/ completare
2)Eliminaredeconsoană:
Kanji ChinezavecheJaponezaclasicăJaponezamodernăSensul
読経 /dak.kieng/ /dok.kyoo/ /do.kyoo/
Șiconsoana/n/treceprintr-oseriedeprocese:
1)Alungire:
-/in.en/devine/in.nen/,
-/te.noo/devine/ten.noo/,
-/han.oo/devine/han.noo/.

342)Eliminare:
-/mon.zi/devine/mo.zi/
3.2CitirileKanji
Limbajaponeză,fiindolimbăextremdediferitădecelelaltelimbi,atâtlanivelgramatical,
câtșilanivelfonetic,datorităcaracteruluisăucomponențial76caresebazeazăprinmetodade
preluareaelementelorlingvisticedinaltelimbi,înspecialdinchineză,iarprincipalulmodelde
acestfelreprezintăsistemuldescriereKanji漢字(lit.„CaractereHan”).Acestsistemlogografic
estefolositîmpreunăcuceledouăsilabarejaponeze,HiraganașiKatakana.
OdatăcuintroducereaacestoraînsecolulId.Hr,kanjireprezentaunelementesențialîn
dezvoltareapolitică,socialășiînsocietateajaponeză.
Unastfeldeelementfundamentalcareamarcatînceputuluneinoirelațiidiplomaticedintre
DinastiaHanșiYamataierasigiliuldinaurdedicatconducătoruluistatuluiNa.Așadar,datorită
acestuiimpuls,aceastărelațieadevenitdinceîncemai(???),prinintermediulcăruiaauintrodus
treptat”CarteacelorCinciClasici”șisutrelebudisteînsec.Vd.Hr.
De-alungultimpului,kanjiatrecutprintr-oseriedeprocesesemanticepentrua-lîndepărtadehanzi
șidea-ladaptasistemuluifonologicjaponez.Primulprocesconstaînsimplificareacaracterelorși
împrumutareacitirilorpentrufiecareînparte.Odatăcutrecereatimpului,acestecitiriseschimbau,
faptcareaaccentuatprocesuldesimplificareșiacomodareacitiriidupănormelefoneticealelimbii.
Deaici,auevoluatdouătipuridecitire:On-yomi(citireachinezească)șiKun-yomi(citire
japoneză).
2.1On-yomi(„CitireaprinSunet”)
Citireaon-yomireprezintăoadaptarejaponezăapronunțieiistoriceaideogramelorchinezeștișise
foloseșteîncazulunuicompusformatdindouăcaractere:
-primulcaracteravândcitireainchineză/ge/iarceldealdoilea/sha/,citindu-seîmpreună
ca/ge.sha/.
76Termenfolositînlingvisticășiexprimămetodadedescompunereasemnificațiilor.

35Așacumammenționat,uncaracterkanjiesteformatdintr-opartesemanticășiunafonetică,iaro
secvențădecompuși,caredețineelementecomune,preiacitireacorespunzătoarelor.
Deexemplu:caracterelecompuse義，儀、犠、磯、蟻、議、艤sepronunță/gi/datorităcaracterului
careapareînfiecarecompusșicaredeterminăpronunțiaacestora.
Aceastăcitiresino-japonezăs-aevoluatdatorităaunuiîmprumutlexicalcareaavutlocînpatru
faze,înfuncțiederegiuneadincareproveneașiperioadaîncares-apetrecut.ConformluiBernard
Karlgren,bazatuturordialectelorprezentepeteritoriulchinezestereprezentatdeTs’iejun77,din
carederivădialecteledinregiuneasudicăaChinei(undeaparțineșiGo-on),dinparteadenord
reprezentatdeKan-oniar
2.1.1呉音Go’onsau„dialectulWu”
PrimulcurentdeîmprumutlexicalaavutlocînperioadaPre-Nara(înaintede710)odatăcu
introducereaBudismuluiînJaponia(538).Acestuiais-aatribuitnumeledeGo-onsaudialectulWu
șiproveneadeperegiunearegatuluiWu.AcestaerasituatînsudulChinei,înapropiereaorașului
Shanghai.
ÎnperioadaCelorȘaseDinastii(secoleleIV-VI),vocabularulbudistînGo-oneraintrodusîn
Japonia.
Aceastăcitireerafolosităîncazulsutrelorbudiste,documentelorlegaledinperioadaNarașiHeian.
Aceastamaiapareșiînprimaantologieistorică,Kojiki,cuvintelejaponezefiindscrisefoneticîn
Kanji,iarcaracterelesuntcititedupăpronunțiaGo-on.
2.1.2.漢音Kan-onsau„dialectulHan”
Kan-onreprezintăcitireajaponezăacuvintelorchinezeștiacăreipronunțieerafolosităînperioada
dinastieiTang(perioadaNaraînJaponia),înapropriereafosteicapitaleadinastieiHan,Chang’an
(sec.VII-X).
DupăsecolulVII,odatăcuemigrareastudențilorjaponezi,afuncționarilorșiapreoțilorbudiștiîn
China,aceștiaauînceputsăstudiezelimbaoficialăadinastieiTangșimaitârziuauutilizat-oatâtîn
formareacuvintelorjaponezecâtșiînpronunțiacuvintelorchinezeștidejaîmprumutate.
Acestdialecterafolositmaialesînrândullucrărilorconfucianistesauînscrierilenon-budiste.
Odatăcufamiliarizareaculturiichineze,înJaponiaKan-ondobândeșteîntâietate,rezultândastfella
excludereadialectuluianterior,Go-on.Datorităacesteischimbăriradicalelanivelfonologic,
77BernardKarlgren,AnalyticDictionary,pg.16

36dialectulHanaajunssăfiefolositîntoatedimensiunilelingvisticealelimbii.Astfel,rămânecea
maiutilizatăcitireacaracterelorchinezeștiînzilelenoastre.Aparnumeroasediferențedintrecele
douădialecte,acesteasuntsubliniateînspecialîndicționarulderime,Qieyun.
Tonurilenazale/m/și/n/suntpronunțateseparatîndialectulGo-on,iarînKan-ondevin/b/și/d/.
Kanji Go-on Kan-on ChinezăMed.Sensul
/ma/ /ba/ /mua/ cal
/namu/ /damu/ /nam/ bărbat
ÎnGo-onaparmultesunetestresateșisurdeașacumexistășiînShanghaieză,darsituațiase
schimbăcândevorbadeKan-on.
/ɛ/dinchinezamedievalăadevenit/e/însistemulGo-ondararămas/a/înKan-on:
Kanji Go-on Kan-on ChinezaMed.Sensul
/ge/ /ka/ /xɛ/ inferior
/sen/ /san/ /sɛn/ munte
Sunetul/a,ɑ/dinchinezăafostechivalatcusunetul/o/înGo-ondararămas/e/înKan-on.
Kanji ChinezaMed.Go-on Kan-on Sensul
/ngiɑn/ /gon/ /gen/ aspune
/kiɑn/ /kon/ /gen/ aconstrui
Diftongul/ɛadevenit/ai/înGo-ondararămas/ei/înKan-on.
Kanji ChinezaMed.Go-on Kan-on Sensul
/t’iɛi/ /tai/ /tei/ corp
/miɛi/ /mai/ /mei/ orez

37Acestedouădialecteauajunssăfiefolositepânăînprezent,atâtseparat,câtșiîmpreună.
Împrumutullingvisticesteconsideratdecătrejaponeziosursăexternădeinovațieatâtlanivel
lexicalcâtșilanivelcultural.DialectulKan-oneraîmprumutatcutendințadeaimplementacâteva
elementelingvisticedinculturadinastieiTang,totodatăGo-on,fiinddejautilizatînainteaperioadei
Nara,acestaafostpăstratcumicimodificărilastructură.Pânăînprezent,acestedouădialectese
utilizează:
1)fieseparat:
2)fieîmpreună:
2.1.3唐宋音Tōsō-onsau„dialectulTangSong”
AcestdialectreflectăpronunțiafolosităînregiuneasudicăHangZhou78șieraintrodusdecălugării
japonezicareimigrauînChinapentruastudiaBudismulZenînsecolulXIpânăînmijlocul
secoluluiXVII(delaperioadaHeianpânălaMuromachi)79.Inițialerafolositnumaidescribi,
comunitateaneavândacceslautilizareaacestuia.
TermenultōprovinedelanumeleDinastieiTang,iarsōpreianumeleDinastieiSong,astfel
împreunăprezintăperioadeleîncares-aintrodustreptatcitireauneiterminologiispecificedincare
facparteunitățilexicaleprecum:
-denumirilaustensiledebucătărieșialimente,
-saulamobilier:futon布団,andon行灯„lanternădehârtie”,isu椅子„scaun”etc.
78JunXing,Pak-sheungNg,IndigenousCulture,EducationandGlobalization:CriticalPerspectivesfromAsia,pg.24
79ShoichiIwasaki,Japanese:RevisedEdition,pg.23

38DupădeclinulDinastieiTang,capătădenumireade„NoulKan-on”.
Acestîmprumutalecelortreidialectede-alungulsecolelorVII-XVIInearată,pedeoparte,
complexitateacitiriicaracterelorchinezeștiiarpedealtăparte,reprezintăunimpulsfundamentalîn
standardizareaalfabetuluilimbiijaponeze.
VăprezintuntabelîncaresuntînscrisenumeroasecuvintecarecuprindceletreicitirichinezeștiOn
cuscopuldeavăajutasăobservațidiferențadintreele.
Kanji Go-on Kan-on Tōsō-on Sensul
/gyō/ /kō/ /an/ amerge
/shi/ /shi/ /su/ copil
/kyō/ /kē/ /kin/ capitală
/myō/ /mei/ /min/ lumină
/zu/ /tō/ /zuu/ cap
2.2Kun-yomi
Termenuldekunînseamnă„explicație”iarîmpreunăcuyomi,literars-artraduceca„citire
conceptuală”șireprezintăcitireajaponezăacaracterelorKanji.Caracterelesuntfolositepentru
valoarealorsemantică,atribuindu-leopronunțiespecificjaponeză.
Estefolosităîncazul:
-substantivelor:haru„primăvară”,natsu„vară”fuyu„iarnă”aki„toamnă”
-verbelor: tateru„aconstrui” aru„afi” ageru„aurca”
kotaeru„arăspunde”,
-adjectivelor: ookina chiisaiyasui atatakai
Acestecuvintenusuntînsoțitedealtecaractere,rezultândlaosingurăunitatelexicală.
Fiecăruicuvântjaponezînparteisealăturăuncaracterchinezesccuacelașisens.
Înperioadaîmprumutului,inventarulkun-yomicreșteadatorităpreluăriișirăspândiriicaracterelor
întoateregiunileJaponiei.Datorităacestuiprocescomplex,auapărut:

39a)kanji-uricumaimultecitiri,darcusensuriasemănătoare,
-caracterulconținedouăcitiri: arukuși ayumu,amândouăcitiriausensulde„a
seplimba”,dardiferențadintreacesteaestecăprimaexprimăoideemaiconcretădecâtceade-a
doua.
b)kanji-uricumaimultecitiri,darcusensuridiferite:
-caracterulconținedouăcititi ikuși okonau,primacitirearesensulde„a
merge”iarce-ade-adouaînseamnă„aapuca,aface”;
c)kanji-uricumaimultecitiridarcusensurisuprapuse:
-caracterulconținedouăcitiri kesuși kieru.Amândouăauacelașisensde„ada
afară,aconcedia,adispărea”,darceade-adouacitirekieruexprimăși„aomorî”pecândkesunu.
d)kanji-uricuaceeașicitireșiacelașisens:
-caractereleșiavândcitireadehayaișisensulde„repede”;
e)kanji-uricumaimultecitiri,darcusensabstractodatăcesuntfolositeîndiversecontexte:
– tsuku„arespira”reprezintăsensuloriginal,darprintr-unprocesdeabstractizarepoate
însemnași„aexpira”,”aspuneominciună”,„avorbiîntr-unlimbajobscen”sau„avomita”;
f)国訓kokkun-kanji-uricusensschimbatfațădeechivalentullordinlimbachineză:
-shiînchinezășiînseamnă„privat”darodatăceafostîmprumutat,acăpătatcitireadewatashi
șisensulde„eu”,
-80shouzi„hârtieigienică”închinezășitegami„scrisoare”înjaponeză.
Anumitecaracterechinezeștioferăoexplicațiesemanticăacitiriicelorjaponeze.Astfel,această
explicațiefuncționeazăcauninstrumentauxiliarcaredeterminămoduldecitire(kun)aanumitor
cuvintejaponezepentruadescriefuncțiasauaspectulfizicalobiectuluirespectiv.
80Formatdincaracterelete„mână”șikami„hârtie”.

40Încazulmetalelorprețioase,citireajaponezăacaracterului81kogane(ko=galben,gane/kane=
metal,sauaur,trad.lit.„aurgalben”)estestabilitădecompusulchinezesccareînseamnă„aur
galben”;citireapentruestshirogane(shiro=alb,gane/kane=metal,aur,trad.„argint”)și
derivădincompusulcareinseamnă„auralb”;pentru,citireaesteakagane(aka=„roșu„,
gane/kane=„metal”sau„aur”,trad.„cupru”)șiestestabilitdecompusulchinez„aurroșu”;
iarpentrukurogane(kuro=negru,gane/kane=„metal”sau„aur”,trad.„fier”),sensule
determinatdecompusul„aurnegru”.
Kanji Sensul SensulînchinezăKun-yomi On-yomi
aur„aurgalben”/ko.gane/ /kin/
argint„auralb”/shiro.gane//gin/
cupru„aurroșu”/aka.gane/ /too/
fier„aurnegru”/kuro.gane/ /tetsu/
UnelecuvinteîmprumutatedinenglezăerauscriseinițialînKatakana,caoriceneologism,darodată
cutrecereatimpului,auajunssăobținăechivalentullorînKanji.
Kanji Katakana Romaji Sensul
peeji pagină
81Închinezășiînjaponeză,caracterulreprezintăunradical,cualtecuvinte,unelementconstitutivcaresefoloseșteînstabilirea
uneisubgrupedecaractere,Astfel,apareîntoatecaractereleKanjicareaparținaceleiașigrupedeobiecte(încazulnostru,subgrupul
metalelor)Dinaceastăcauză,caracterele„argint”,„cupru”și„fier”conținelementulconstitutivcomuncare
înseamnă„aur”sau„metal”.

41meetoru metru
deshimeetoru decimetru
2.2.1.重箱Juubako-yomi
Unalttipdecitireestereprezentatdecitireajuubakoyomi,termenfolositîncazulîncarese
combinăocitiresino-japoneză(重on)cuunajaponeză(kun).Citireasino-japonezăpoateapăreaîn
dialecteleGo-onsauKan-on.Datorităacesteicombinațiidepronunție,inițialnuerafolositănumai
pelaînceputulperioadeiInsei(1087d.Hr.).Maiapoi,înperioadaEdo(1600-1867d.Hr.)aajuns
săfieutilizatînexpresiiledeargoușiînceleidiomatice.Maijosvorapăreadouătabelecuexemple
dejuubako-yomi,îndialectediferite,unaînGo-oniaraltaînKan-on:
Go-on Kun-yomi Juubako-yomi Sensul
軍gun„armată”手te„mână” 軍手gunte mănușidemuncă
shaku„aînchiria”ya„casă” shakuyacasădeînchiriat
kon„aoferi” tate„asta” kondatemeniu
Kan-on Kun-yomi Juubako-yomi Sensul
za„asta” shiki„arăspândi”zashikicamerătradițională
japoneză
hon„origine” hako„cutie” honbakocopertă
2.2.2.湯桶読みYutō-yomi
Fațădejuubako,yuuto-yomireprezintăprocesulinversdecitireacompușilor.Primulcaractereste
cititînjaponeză,iarcelălaltînsino-japoneză(on).

42Kun-yomi Go-on Yutō-yomi Sensul
見min„avedea”本hon„origine”見本mihon mostră,model
kabu„adaos” shiki„sistem” kabushikicapital
„cineva” „minut,segment”mibunstatutsocial
Kun-yomi Kanon Yuuto-yomi Semnificație
te„mână” suu„număr” tesuuderanj
ki„atăia„ fu„semn” kippubilet
2.4.Citireaneregulată,Ateji
Câteodată,uncompusformatdindouăsaumaimultecaracterecapătăocitireindependentăde
citireasino-japonezășideceanativă.Aceastăcitiresenumesșteateji.Deexemplu:
Kanji Kana Romaji Semnificație
CapitolulIV.TipurideKanji
4.0.1Shōkei-moji(象形文字„Pictograme”)
Caractereledinaceastăcategoriereprezintăunobiectconcretdinnatură:
-山yama„munte”,木ki„copac”,日nichi„zi,soare”,月tsuki„lună”,

43saupărțialecorpului:
‐目me„ochi”,口kuchi„gură”,耳mimi„urechi”,手te„mână”.
Cutimpul,unelecaractereaudevenitmultpreastilizatepentruaficonsideratepictograme:魚
sakana„pește”,鳥tori„pasăre”,馬uma„cal”.
4.0.2.Shiji-moji(指事文字„ideogramesimple”)
Aceastăcategoriecuprindecaracteresimplecareexprimăconcepteabstractesaudirecțiiînspațiu
precum:上ue„sus”,下shita„jos”sauomișcarecirculară回kai.
Facparteșinumerele一ichi„unu”,二ni„doi”.
4.0.3.Kaii-moji(会意文字„ideogramecompuse”)
Termenuldekaiiestetradusliterarca„întâlnireadintresensuri”ceeacedescrieperfectfuncțiade
bazăaacesteicategorii.Astfel,aceastacuprindecaracterecareseformeazăprincombinareademai
multeelementesemantice,relativsimple.
Unexemplufolositdestuldedesînmanualeșiînlucrărieste峠tōge„defileu”.Acestaconținetrei
caracteresimple:primuleste山yama„munte”careaparțineprimeigrupedekanjishōkei-moji(象
形文字„pictograme”)șiurmătoareledouă,上ue„sus”și下shita„jos”careaparțincelei
de-aldoileagrupeshiji-moji(指事文字„ideogramesugestive”).Așadar,princombinareapărțiilor
semanticeseobținekanji-ul峠.Dinacestaputemdeducecăacestecaracterechinezești,pelângă
faptulcăreprezintăobiecteconcrete,desemneazășiideiprinintermediulvaloriilorsemantice.De
multeoriaceastăcategorieseintersecteazăcuurmătorulgrupdekanji.
4.0.4Keisei-moji(形声文字„ideogramefonetice”)
Acestgrupconstituieaproximativ85%dintotalitateacaracterelorKanjicaresefolosescînziuade
azi.
Kanji-urileîndeplinescdouăfuncțiimajorecareseaflăîncorespondențădirectăcuceledouăcitiri,
kun-yomișion-yomi.

44AcestedouăfuncțiipotfireprezentateprinintermediulunuiextrasdinMan'yōshū:「銀母金母玉
母奈雨世武雨。。。」dincareideogramele:銀shirogane„argint”,kogane„aur”și玉tama
„jad”suntfolositepentruvaloarealorsemanticășisuntcititeinkun-yomi(citirejaponeză)82,iar
母mo„mamă”,奈na世se„lume,societate”,武mu„țară”și雨mu„ploaie”suntutilizate
datorităvaloriilorfonetice,findcititeînon-yomi.83Datorităacestuifaptdeducemcăacestsistemde
scriereKanji,înaintedeimplementareasilabaruluiKanaînsecolulIX,îndeplineadouăroluri;
-inițialcasistemfonetic,formându-sesistemulManyooganaîncarefiecăreisilabejaponezeise
atribuiauncaracterchinezesccuaceeașipronunție,omitândsensulacestuia,
-casistemideograficîncareerauutilizatecaracterelesimpleprecumshokei-mojișishiji-moji.
DupăintegrareasilabaruluiKanapepostdescrierefonetică,scriereaKanjierafolositănumai
pentrufuncțiasaideografică.
Termenulde形声文字indicăaceleKanjicareprezintăoasociațiedintretreielemente:formade
bază,elementulfoneticșiunelementsemantic.
Elementulfoneticeraalesdintr-oseriedecaracterecupronunțieasemănătoarecucondițiacaacesta
săofereunindiciusemantic.Deexemplu:
–
4.0.5Tenchū-moji(転注文字„Caracterecusensulsaupronunția
împrumutată”)
Reprezintăaceacategoriedecaracterealecărorsenssaupronunțies-aschimbatde-alungul
procesuluideîmprumut.Unexempludestuldedesfolositeste占sencareaveainițialsensulde
„divinație”darmaitârziuapreluatșisensulde„aocupa”datorităpronunțieiidenticecuacesta.
Majoritateacaracterelorausensulabstractizatcaresepoateadăugalacelinițialsauîlpoateînlocui.
4.0.6Kashaku-moji(仮借文字„Caractereîmprumutatefonetic”)
AcestecaracteresuntdemulteoriconfundatecuceledincategoriaTenchū-mojidarînesențăeste
formatădinateji,caracterechinezeștifolositepentruareprezentafoneticcuvintejaponezesau
împrumutate,fărăafacereferirelavaloarealorsemantică:
82VeziCapitolul4
83VeziCapitolul4

45-洪牙利hangari„Ungaria”formatdincaracterele洪han„inundație”,牙ga„colțdemistrețsau
elefant”și利ri„profit,avantaj”.
4.0.7Kokuji(„caracterenaționale)sauwaji(„caracterejaponeze”)
Uniilingvișticonsiderăcaideogramelespecificjaponezesăaparținăuneinoicategoriidecaractere.
AstfelaucreatKokujisauWaji.Prinintermediulradicalilorseconstruiesccaracterele
noișidinaceastăcauză,Kokujiuneoriseintersecteazășicualtecategoriidecaractere,influențând
șimodullordecitire:
1)Kokujicareaparțincategorieikaii-moji(会意文字„Ideogramecompuse”).Acesteaseîmpart
îndouăfeluri:
a)careaunumaicitirejaponeză(kun)84:
-tōge„defileu”formatdinradicaliisimpliyama„munte”ue„sus”shita„jos”,
-sakaki„pomdesakaki-Cleyerajaponica”formatdinradicalii:ki„copac”șikami
„zeu”;
b)careauatâtcitirejaponeză(kun)câtșicitirechinezească(on):
-hatake„câmp,bucatădepământ”,
– hataraku„alucra”carearecitireaon:haku/bakușidō.
2)Kokujicarefacpartedincategoriakeisei-moji((形声文字„Ideogramefonetice”).
Acestecaracterejaponezeaunumaicitireaon.
-鋲byō„pioneză”,avândelementulfonetic兵hyō,
-線sen„glandă”cuelementulfonetic泉sen.85
4.1.StructuraKanji
84Acesteareprezintăelementecareaparținculturiinipone.
85IchiroNōguchi,AStudyinHistoricalLinguisticsonKun-readings:AttheCrossroadsofChineseandJapanese,pp.60-61,
UniversityofWisconsin-MadisonPress,2009

46CaractereleKanjiseformeazădinmaimulteelementecomponente.Acesteasenumescradicaliși
reprezintăacelecaracteresimplecareauroluldepictogramăsausimbolabstract.
Înjaponezaveche,unlexemeranotatcuunsingurcaracter(înmajoritateacazurilorerau
substantive),darînjaponezamodernăsefolosescmaidescaracterecompusedintr-unelement
semanticșiunulfonetic.Acesteelementesenumescradicalisauprimitiveșipoartăunindiciu
semanticsaufoneticdesprecuvântulrespectiv.
Radicaliisuntînnumărde244șiprinintermediulacestoraseclasificăcaracterelecompuseîn
dicționare.Acestelistăripotinducecititorulîneroaredatorităfaptuluicăideogramarespectivăîși
pierdevaloareaetimologicăîncazulîncareesteasociatăgraficcuunradicalcarenuprezintănicio
legăturăcuaceasta.Unexempluarfiverbulsaru„apleca”careestelistatsubradicalul
tsuchi„pământ”datorităformeisimilarecucareapareînparteasuperioarăacompusului.
Aceastăformăprovinedefaptdinpictogramaauneicarapacedubleșinuarelegăturădirectăcu
radicalul.
Unradicalpoatefiașezatînșaptepozițiidiferite,precum:
1)înparteastângănumităhensauben:radicaluliu„avorbi”înverbulyomu„aciti”
2)înparteadreaptănumitătsukurisauzukuri:radicalulshin„inimă”înhaji„rușine”,
3)înparteasuperioarănumităkanmuri:radicalultake„bambus”înkotae„răspuns”,
4)înparteainferioarănumităashisaushita:radicalulkawa„râu”înryuu„curent,stil”,
5)înparteaexterioarănumităkamaesaugamae:radicalulkuchi„gură”înkuni„țară”,
6)înpozițiedeatârnaretaresaudare:radicalulmadarefolositînhiroi„spațios”,
7)înpozițialitereiLnumitănyoo:

474.2FormareadecompușiKanji
4.2.1.Raporturimorfo-sintacticeîntrecompuși
De-alungultimpului,relațiadintreradicalireprezentaunsubiectdedezbatereînrândullingviștilor
Yamada,86MatsushitașiSaiga.Prinintermediullucrărilorfăcutedeaceștitreilingviști,SekiKazuo
adunăcercetărileacestorașiîntocmeșteStudiulCompușilorVerbalealelimbiijaponezeîn1977
princareclasificăîntreiariimariprincipaleleprocesemorfo-sintacticeîntrecompuși:87.
4.2.1.1.)StudiuldinperspectivaluiYamadaYoshio
LingvistuljaponezYamadaYoshio,înlucrareasaKokugononakaniOkeruKangonoKenkyuu国
語の中に置ける漢語の研究defineștetreiproceseprincipalecareaulocîntrecompușiiunuicaracter:
a)parataxareprezintăalăturareaadouăcaractere,fărăvreuncuvântdelegătură(particulă):
-hitobito„oameni”sauyamayama„munți”,
b)acordulreprezintăorelațiedecoordinaresintacticădintredouăcaractereKanjiîntr-uncompus:
-soomoku„copacișiplante”sauyasan„muntesălbatic”,
b)Subordonareareprezintărelațiadedeterminaredintredouăcaractere.Determinantulprecede
subordonatulcareexprimăcategoriacăreiaaparține,adăugândoinformațienouă.
4.2.1.2.)StudiuldinperspectivaluiMatsushita
Matsushitadistingecincitipuriderelațiisintacticedintrecompuși:decoordonare,subordonare,
substanțiere,complement-verb,șiverb-complement.
Primeledouăprocesedecoordonareșisubordonaresuntînconcordanțădirectăcuproceselede
parataxășisubordonarepecareleîntâlnimlaYamada.
c)Substanțierea,înschimb,reprezintăacearelațiesintacticăprincareprimulcaracterdintr-un
compuscuprindeînțelesuloriginariarcelfinalmodificăsensulcuvântului,înmajoritateacazurilor,
schimbându-iformagramaticală.
86YamadaYoshio,国語の中に置ける漢語の研究,HobunKan,Tokyo,1970
87SekiKazuo,国語複合動詞の研究,KasamaShoin,Tokyo,1977

48-compusulkannen„concept”esteunsubstantivdardevineunadjectivîncazulîncareise
alăturăcaracterultekișiobținem kannenteki„conceptual”,
-compusuluirekishi„istorie”iseadaugăjooșiseobține rekishijoo„dinpunct
devedereistoric”.
d)Relațiasubstantiv-verbreprezintăprocesuldesubstantivizareaverbuluicaredeterminăun
substantiv.Verbulareunrolfuncționalșicomplementarînformareaacestuitipdecompuși:
-princombinareasubstantivuluiyuki„zăpadă”șiaverbuluisubstantivizat nage
„aruncare”88seobține yukinage„aruncaredezăpadă”.
e)Relațiaverb-substantivreprezintăprocesulinversaceluianterior.Aiciprimulcaracterreprezintă
parteaprincipalădevorbire(determinantul)iarceldealdoileaesteceldeterminat.Aceastăordine
sintacticăafostinfluențatădeîmprumutulcuvintelorchinezeștișinuestespecificăstructurii
gramaticiijaponeze:
-princombinareavebuluisaku„aproduce”89șiasubstantivuluibun„lucrare,eseu”obținem
sakubun„scriereauneilucrări”.
4.2.1.3.StudiuldinperspectivaluiSaiga
Saigapropuneșaseprocesesintactice,similarecucelerecomandatedeMatsushita:
a)Coordonareareprezintăacelprocesprincaresestabileșterelațiideegalitatedintrecaractere.
Compușiipotfisinonimicicualțicompușiprecum:seishinșiseii„sinceritate”sau
caractereledintr-uncompuspotfiantonimici:asaban„dimineațașinoaptea”.
b)RelațiadeSubiect-predicatîncareprimulcomponentreprezintăsubiectulceleide-adoua
componente:
88Provinedinverbul投げるnageru„aarunca”.
89Provinedinverbul作るtsukuru„aproduce”.Caracterelesuntcititeînon-yomi.

49-compusuluikaigi„conferință”iseadaugăcompusulshuuryou„sfârșit”90șiseobține
kaigishuuryou„sfârșitulconferinței”.
c)Relațiadesubstantiv-verbreprezintăacealegăturăsintacticăîncaresensulprimuluicaracter
dintr-uncompuscompleteazăsensulceluidealdoilea.Aceastacorespundecutopicaspecifică
limbiijaponeze:
-compusuluieiga„film”iseadaugăcompusulkenbutsu„vizualizare”șiseobține
eigakenbutsu„vizualizaredefilm”.
d)Relațiadesubordonarereprezintărelațiaceamaiapropriatădintrecaractere,primulfiindcel
caredeterminăpealdoilea,modificându-ifuncția,particularitățile,calitatea,stareasau
dimensiunea.
-compusuluieisei„permanență”iseadaugăchuuritsu„neutralitate”șiseobține
„eiseichuuritsu”„neutralitatepermanentă”.
e)Relațiadecomplementarereprezintăprocesulprincareprimulcomponentcuprindesensul
originar,arceldealdoileacomplementeazăsensulceluidintâi:
honnen„acestan”+ikou„după”devine honnenikou„dupăacestan”.
f)Relațiadeverb-substantivreprezintăaceeașistructurăcucelmenționatdeMatsushita.Fiindo
structurădiferitădeceajaponeză,caracterelesecitescînonyomi:
-doku„aciti”+sho„lucrare,scriere”devinedokusho„aciticărți”.
4.2.2.ReguliledeformarealecompușilorKanji
Jui-HuaYang,înlucrareasaChineseCharactersinJapaneseWriting„Caracterechinezeștiîn
scriereajaponeză”,clasificăacestereguliînfuncțiederelațiacareapareîntrecomponențiiunui
compusKanji.Sedeosebescpatrurelațiiprincipaleîntrecaractere:relațiasintactică,asintactică,
abreviereașijukugo.
Acesteproceselingvisticejoacăunrolimportantîncompunereadecuvintenoideoarececombină
sensultuturorcomponenților
90Acestcompusreprezintăunsubstantivcareesteurmatdeunverbauxiliarですșiîmpreunăsecomportăcaunpredicat.

504.2.2.1.Relațiasintacticădintredoicomponenți
a)Relațiadintreunsubiectșiunpredicatexprimăunsensconcretșidirect,subiectulavând
legăturăcuunobiectdinnatură,cuoparteacorpuluiumansaucuunconceptpuținmaiabstract
precum:nen„an”,kuni„țară”:
-ji„pământ”+shin„prăbușire”=jishin„cutremur”,
-moku„ochi”+geki„acuceri”=mokugeki„aobserva,aasistacamartor”,
-nen„an”+choo„lung”=nenchoo„senior”.
b)Relațiadintreunverbșiunsubstantivseîmparteîntreifeluri,înfuncțiederolulsubstantivului
prezentîncompus:
b1)verb+substantiv:yuu„aavea”+mei„popularitate”devineyuumei„popular”
b2)verb+complementdeloc:nyuu„aintra”+kou„port”=nyuukou„aintraînport”
b3)verb+numepredicativ:shitsu„apierde”+shin„inimă”=shisshin„aleșina”
c)Relațiadintreunadjectivșiunsubstantivreprezintăorelațiedintredeterminant(carepoateavea
funcțiadeadjectiv,substantiv,verb,adverbetc.)șideterminatulsău.Sedeosebesc:
c1)adjectiv+substantiv:shin„nou”+nen„an”=shinnen„annou”,
c2)relațiadintredouăsubstantiveestemaiflexibilă,primulcomponentpoateaveamaimulte
funcții,iaraldoileaestedeterminatdeceldintâi:
-atributadverbial+substantiv:asa„dimineață”+giri„ceață”=asagiri„ceațăde
dimineață”saukita„nord”+yama„munte”=kitayama„muntenordic”,
-atributadjectivalexprimatprintr-unnumeral+substantiv:ichi„unu”+nichi„zi”=
ichinichi„ozi”,

51-atributsubstantival+substantiv:yama„munte”+kaze„vânt”=yamakaze„vânt
alpin”,
-numepredicativ(carearatăstarea)+verb:gen„iluzie”+sou„agândi”=gensou
„fantezie”.
-pronume+substantiv:watakushi„eu”+goto„afacere”=watakushigoto„afacerile
mele”
-verb+substantiv:kyou„apreda”+shi„mentor”=kyoushi„profesor”.
c)Relațiadintreunatributadverbialsauadverbcualtepărțidevorbire:
c1)adverbuldeterminândunadjectiv:sai„celmai”+shou„mic”= saishou„cel
maimic”,
c2)adverbuldeterminândunverb:mi„încănu”rai„aveni”=mirai„viitor”sau
Doku„singur”+ritsu„asta”=dokuritsu„independență”,
c3)cuantificatoradverbialdeterminândunverb:san„trei”+pai/bai„arc”=sanpai
„treiarcuri”.
d)Relațiiledederivaredintredouăsubstantivereprezintăprocedeullingvisticdeformareaunui
cuvântnoucuajutorulcomponențilorauxiliaricarepreiaufuncțiadeprefixsausufix.Numărul
acestorcomponențiesterelativredus,primulcomponentpoateexprimaformapasivăasensului
celuidealdoileașidevineunadjectivdemod,iarceldealdoileaexprimăstareaceluidintâi.
-hi„a-șiatrageasuprasa”+gai„primejdie”higai„defect”,
-shi„sine”+zen„natură”=shizen„natură”,
-sotsugyou„absolvire”+shiki„ceremonie”= sotsugyoushiki„ceremoniade
absolvire,
-shakai„societate”+teki= shakaiteki„social”,
-kikai„mașinărie”+ka= kikaika„mecanizare”.

524.2.2.2.RelațiaasintacticădintredoicomponențiKanji
a)Repetareacomponențilorîntr-uncompus
ConformlingviștilorYaekoSatoHabein91șiGeraldMathias92,formareadecompușinoi
îndeplineștedouăfuncțiiprincipale.Acestemetodeseaplicășiîncazulcompușilor:
a1)Sporireanumăruluidesubstantivedeacelașifelreprezintăometodădeformareacompușilor
Kanjiprinduplicareadesubstantivedeacelașifel.Uneoripotîndeplinișifuncțiadeadverb:
-hito„persoană”+hito„persoană”=hitobito„oameni”
-hi„zi”+hi„zi”=hibi„dinziînzi,zilnic”
-shison„posteritate”+= shishisonson„posteritate”
a2)Întărireasensuluiunuicomponent
Dublareadeadjectiveintensificăsensuluneiînsușiri:
-bi„mic”+bi„mic”=bibi„foartemic”,
tan„puțin”+tan„puțin”tantan„indiferent”
-kikai„ciudat”+ kikikaikai„foarteciudat”
b)Combinareadecomponențicusensasemănător:
b1)substantiv+substantiv:i„haină”+fuku„haină”=ifuku„haină”
b2)verb+verb:tai„înapoi”+shutsu„adaafară”=taishutsu„apleca”
b3)adjectiv+adjectiv:kyou„puternic”+dai„mare”=kyoudai„măreț”
c)Combinareadecomponențiantonimice:
Acestprocesareroluldeacombinasensurileopusealecomponențilorprinintermediulconjuncției
„sau”:
c1)verb+verb:shi„amuri”+katsu„atrăi”=shikatsu„amurisauatrăi”,
c2)adjectiv+adjectiv:shin„adevărat”+gi„fals”=shingi„adevăratsaufals”
91YaekoSatoHabein,TheHistoryoftheJapaneseWritingLanguage,UniversityofTokyoPress,Tokyo,1984
92GeraldB.Mathias,TheCompleteGuidetoEverydayKanji,KodanshaInternationalLtd.Tokyo,1991

53Înunelecazuri,sensurilesesuprapun:
c3)substantiv+substantiv:nichi„zi”+ya„noapte”= nichiya„zișinoapte”
sau”mereu”.
c4)verb+verb:ken„avedea”+bun„aaude”=kenbun„observație”,
c5)adjectiv+adjectiv:en„departe”+kin„aproape”=enkin„distanță”.
4.2.2.3.Jukugo (trad.„expresiiidiomatice”)
Reprezintăexpresiiidiomaticejaponezeprinintermediulcărorasepotformacuvintecompuse
sino-japoneze:
– kokorowokubaru=shinpai„a-șifacegriji”,
-kaerikoto=henji„răspuns”.
4.2.2.4.Abrevierea
Reprezintăunprocesauxiliarînformareadecompușinoi.Sefoloseșteînspeciallacuvintele
japonezecaredepășesccincisilabe(more),compușiifiindcombinațicuscopuldeaobținecompuși
noi,componențiicomunifiindredușilaunulsingur:
a)Cândprimulcomponentestecelcomun:
-yuushutsu„export”+yuunyuu„import”= yuushutsunyuu„exportșiimport”
b)Cândaldoileacomponentestecelcomun:
-kiten„punctuldepornire”+shuuten„punctuldeoprire”=kishuuten„punctde
pornireșideoprire”
c)Într-uncompusde3componenți,ultimiidoifiindcomuni:
-shougakkou„școalăprimară”+ chuugakkou„liceu”=
shouchuugakkou„școalăprimarășiliceu”
d)Compușiiformațidinpatrucomponențisuntprescurtatelacompușidedoicomponenți.Astfel,
într-uncompusde4componenți,celde-aldoileașialpatruleasevaelimina:
-tokubetsu„limitat”+kyuukou„trenrapid”= tokubetsukyuukou=
tokkyuu„expreslimitat”,

54e)Într-uncompusdepatrucomponenți,celdealdoileașialtreileaesteeliminat:
-genkin„bani”+yusou„atransporta”= genkinyusou=gensou„a
trimitebani”
f)Compusdepatrucomponențiîncareprimulșialtreileacomponentesteeliminat:
-ritsuan„model”+keikaku„plan”= ritsuankeikaku=ankaku„a
faceunplan”
g)Compusdepatrucomponenteîncareprimulșiultimulcomponentesteeliminat:
-kuukou„aviație”+bokan„navamamă”= koukuubokan=kuubo
„navăportavion”
h)Compușiavândmaimultdepatrucomponențipotfiprescurtatelacompușidetreicomponenți:
-sangyou„industrie”+kyouiku„educație”+shinkou„promovare”+hou
„lege”= sangyoukyouikushinkouhou= sanshinhou„promovarea
industriei,educațieișiadreptului”,
i)Existăcaracteresimplecarereprezintăabreviereauneițări.Sefolosescînsituațiiformale,în
tratate,ziareetc.:
-bei„orez”+koku”țară”=beikoku”AmericadeNord”
-chuu„centru”+koku„țară”=chuugoku„China”
j)Șidenumireaorașeloresteprescurtatăîntr-unsingurcaracter:
-toukyou„Tokyo”+ Yokohama+sen„linie”=
toukyouyokohamasen= kyouhamasen„LiniaTokyo-Yokohama”
Sepoateadăugaverbele

55Capitolul5.KokugoșiReformaOrtografică
ModernizareaJaponieialuatavântînainteasecoluluiXIXcândstatulseconfruntacuinaugurarea
uneinoisistemedeeducațiebazatepeuncurriculumdeinfluențăconfucianistășigermană.Se
intensificăîntreanii1868-1918,cândaulocînființareaoficialăaMinisteruluiEducațieiNaționale
(Monbushou)șiainstituțiilorguvernamentale:UniversitateaImperialădinTokyo(1869),
UniversitateadinKyoto(1897)șiUniversitateadinHokkaido(1918).
Aceastăschimbareși-aaduscusineșiomodificarelanivelullimbiinaționale(kokugo),generândo
reformăortografică.Aceastaeraabordatăîntreimoduri:
1)Folosireasilabarelorkana( kanagaki)pentruînlocuireacaracterelorKanji,
implementareaacestoraerapropusăîncădinsecolulXVIIdarprimulprogramoficialafostexecutat
înanul1866decătrefondatorulpoșteinipone,MaejimaHisoka.Acestaadepusocerereultimului
Shogun,TokugawaShinobucuprivirelaînlăturareacompletăasistemuluiKanji.
2)Aldoileamoderaromanizarea,termenfolositpentruprimaoarăînintroducereafaimoase
revisteMenrokuZasshi.NambuYoshikazueraprimulcareaprezentatdouăpetițiilaMinisterul
Educațieiîntreanii1871-72.NishiAmane,unaltcandidatcaresusțineaoficializareaacestuisistem,
aafirmatcăadaptareaalfabetuluilatinarficeamaibunăopțiunepentruJaponia.
Laînceputulanului1880,susținătoriisilabarelorkanașiaromanizăriis-auunit,căutândsoluții
împotrivamodificăriiscrieriiKanji.Astfel,în1886auapărutdouăsistemederomanizareca
posibilicandidațiaistandardizării:romanizareaHepburn( hebonshiki,termenderivat
dinnumelemisionaruluimedicalJamesCurtisHepburn1815-1911)șiromanizareajaponeză(
nipponshiki,termenfolositdeprimulfizicianalJaponiei,TanakadateAikitsu1856-1952)93.
3)Atreiaabordareerasăreducănumăruldecaracterechinezeștifolositedezicuzi.Prima
persoanăcareasusținutideeaaceastaeraFukuzawaYukichișiYanoFumioîn1873.Aceștia
considerăcăarfifostmaieficientdacăarfiredusnumărulcaracterelordificilela1000.Astfel,
publicăprimaseriedemanualede928decaractere.94Înacestemanuale,caractereledificileerau
înlocuitecuceleuzualecareaveaucitireaidentică.
93J.MarshallUnger,LiteracyandScriptReforminOccupationJapan:ReadingbetweentheLines,OxfordUniversityPress,New
York,1996
94NanetteTwine,LanguageandtheModernState:ReformofWrittenJapanese(NissanInstitute/RoutledgeJapanese
Studies,RoutledgeJapaneseStudies,1991,pg.226

56Pânăîn1900,MinisterulEducațieiînființeazăConsiliuldeCercetarealLimbiiNaționale(Kokugo
ChōsaIinkai).Acestconsiliueraîntocmitcuscopuldeacercetaposibilitățilestandardizăriiatâtale
silabarelorhiraganașikatakana,câtșialsistemuluiKanji.
Directorulconsiliuluiaelaboratoseriedetehniciprinintermediulcăroras-arreducedependența
fațădevocabularulsino-japonez.Aceastămetodăeraconsideratănumaiîncazulîncaresilabarele
arînlocuitoatecaracterele.
În1921,ConsiliuldeCercetareProvizorie(RinjiChōusaKai)apreluatactivitățileelaboratede
consiliulanterior.Pelângăcărturari,auinclusșitipărituricarecontribuiauînreducereanumărului
decaractere.(Hannas,1997,43).
În1923,seelaboreazăListaCaracterelorUzuale(JōyōKanjiHyō)formatdin1960deKanjiși154
decaracteresimplificate.Acesttabelafostrevizuitînanul1925,ajungândlaunnumărde2108
caractere.
În1934,consiliuleraînlocuitdeConsiliulLimbiiNaționale(KokugoShingikai)careapublicatîn
1942„Ghidulexpresiilorinformale”(Hyōjunkanjihyō)formatdin2669decaractere.
Acestereformes-auoficializatnumaiînperioadapostbelică,astfelîn1946ConsiliulLimbii
Naționaleapublicat„ListacaracterelorKanjifolositeînmodcurent”(当用漢字表TōyōKanjiHyō)
careconținea1850decaracteredincare131erausimplificate.Numărulacestoras-aamplificatla
313în1949.
Caracterelesimplificateeraucunoscuteca„formenoidecaractere”(新字体shinjitai)pecândcele
tradiționaleeraunumite,fie„formevechidecaractere”(旧字体kyuujitai)fie„formecorectede
caractere”(正字seijitai).
ElaborareatabeluluiTōyōKanjiHyōareprezentatunpasdetranzițiespreoromanizarecompletă,
astfel,în1972Consiliulacontinuatsăadaugeînaceastălistășicuvintedindomeniulștiințific,
tehnicșialartei.
În1981,s-arepublicatJōyōKanjicu1945decaracteredintrecare355suntsimplificate.
În2010,cincicaracteres-aușters,dar196erauadăugateastfelrezultândnoualistăoficialăa
caracterelorchinezeștiformatădin2136decaractere.

57Concluzie
Celecincicapitoleprezentatepânăacums-auconcentratasupraevoluțieitreptateaacesteisisteme
descrieriatâtdecomplexeîncâtreuneșteoparteaistorieidintredouălimbitotaldiferite,chinezași
japoneza.Acestprocesdeîmprumutdeclanșează,pelângăschimbuldesemnegrafice,șiunschimb
deculturășispiritualitatedintreceledouăpopoare.Pebazaacesteiafirmațiiseconstruieștetitlul
lucrăriimele„IstoriașiculturasistemuluidescriereKanji”.
S-apornitînanalizafundaluluiistoricaprimelorcontactediplomaticedintreceledouăpopoare,
oferinddategeograficedespreJaponiadinsecolulId.Hr.(capitolulI)dupăcare,încapitolulII,
s-auenumerattipuriledecaracterechinezeșicares-audezvoltatde-alungulsecolelor,urmatdeo
clasificarebazatăpeprincipiiledecompunerealeacestorideograme,faptcareainfluențat
împrumutulacestoradecătrejaponeziînsecolulV.Diferențeledintreceledouălimbise
accentuează,maialeslaînceputuluicapitoluluiIII,cândseintroducepescurtsistemulfonologic
chinezescalăturideevoluțiaceluijaponez.Registrulfonologicjaponezesteprezentatdin
perspectivafilologilorjaponezișichinezi,trecândastfeltoateschimbărilecares-aupetrecutdela
perioadaPre-nara(perioadaprimordialădeadaptareaideogramelorsemanticeșifonetice)pânăla
Heisei.Apoi,încontinuare,lucrareas-aconcentratasupraadaptăriiideogramelorchinezeînlimba
japonezăcareaavutlocatâtlanivelfonologic,reprezentatdeceledouăcitirion-yomișikun-yomi,
câtșilanivelsemantic,realizatprindouămoduriprincipale(capitolulIV).Primulconstăîn
clasificareacaracterelordupărolulpecareîlauîntr-uncontext,primeleșasetipurisuntdistribuite
dupătiparulchinezescînformareaideogramelor,iarultimultipreprezintăideogramejaponeze,
construitepebazaasamblăriisemanticealeprimitivelorluatedinHanzi.Aldoileamodconstituie
parteaceamaiimportantăalucrăriideoareceprezintă,prinintermediulstudiilorfăcutedefilologi
japonezișiaexemplelordecuvinte,principaleleprocesedecompunerealeideogramelorînlimba
japoneză.
CapitolulVsubliniazăprincipalelemodificărilingvisticealelimbiijaponezecareauavutlocîn
secoleleXIXșiXX,cuscopuldeaușurastudiereascrieriiKanji.Aulocdouăproceseprincipale,în
primulrând,implementareasilabarelorkanașiasistemuluideromanizare,iarînaldoilearând,
simplificareacaracterelorKanji.
Înconcluzie,acestetemeneprezintăorealitatelingvisticăextremdediferitădecealatinăsau
germanică.
Considercă,înțelegereaideogramelordincolodeformeleeigraficereprezintăoartălingvistică
deoarecenearatăîncemodșisubceînfluențăs-auformatacestesimbolurisemanticede-alungul

58secolelor.Culturalingvisticăalimbiichinezepunându-șiamprentapeceajaponeză,declanșeazăun
impulsînpreluareașiadaptareadecătrejaponezi,aacestorsistemedeideogramecomplexe.

59Bibliografie