Propaganda rusă componentă a războiului [628109]
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
COLEGIUL NAȚIONAL DE APĂRARE
Cursant
Mădălin -Nicolae SÂRBU
LUCRARE DE CURS
Coordonator științific :
Gl.Mr.(rz.) Prof. Univ. Dr. Mihail VASILE -OZUNU
BUCUREȘTI, 2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar unic
COLEGIUL NAȚIONAL DE APĂRARE
Cursant
Mădălin -Nicolae SÂRBU
TITLUL LUCRĂRII
Tema: ”Propaganda rusă – componentă a războiului
hibrid. De la Georgia ș i Ucraina la Republica Moldova ”
Coordonator științific :
Gl. Mr.(rz.) Prof. Univ. D r. Mihail VASILE -OZUNU
București, 2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………………………….3
Capitolul I Războiul hibrid rus – un nou mijloc pentru atingerea obiectivelor
de securitate și de politică externă ……………………………………………. ……………… 5
1.1. Războiul hibrib rus – manifestarea contempor ană a conflictului…………… .5
1.2. Considerații privind războiul hibrid rus…….. ………………. ……….. ……………. 7
1.3. Bazele doctrinare ale războiului hibrid rus…………………………….. ………. ..10
1.3.1. Caracteristicile războiului hibrid în viziunea
lui Valeri V. Gerasimov ………………………… ………………………… ………….. .11
1.3.2. Caracteristicile războiului hibrid în viziunea
lui Vladislav Yuryevich Surkov ……… ……………. …………………………. …….13
1.4. Războiul hibrid rus – un nou mijloc pentru atingerea
obiectivelor de securitate și de politică externă ……………………….. ………..14
Capitolul II Propaganda armă neagră a războiului hibrid rus………………… .21
2.1. Propaganda de -a lungul istoriei ………………………………………… ………… ….22
2.2. Abordarea marxist -leninistă și nazistă a propagandei ………………………….24
2.2.1. Propaganda de tip marxist -leninist ………………………………………….24
2.2.2. Propaganda nazistă ……………………………………………………………….2 6
2.3. Propaganda delimitare conceptuală ………………………. ……………………….. .27
2.4. Caracteristicile propagandei ca element ”surpriză” al războiul ui hibrid,
în contextul PSYOPS ……………………………………… ……………………….. ……31
Capitolul II I Propaganda rusă și impactul regional ……………………………….. 37
2.1. Considerații privind r ăzboiul ruso-georgian……….. ……………………………… ..39
2.2. Considerații privind războiul ruso -ucrainian și anexarea Crimeei …………… 44
2.3. Republica Moldova actual și viitor teatru de operațiuni
ale propagandei ruse …………………. ……………………………………………………………. 46
Considerații finale și propuneri …………………………………………………………….. 51
Bibliografie
Lista abrevierilor
Lista cu anexe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3
Introducere
În ultimii ani, în spațiul public, dar mai ales în cercurile de specialitate, atunci
când se abordează problematica Federației Ruse, în special a zonei de Est a Europei,
se utilizează concepte precum război hibrid și propagandă . Concepte care vin să
redefi nească situația regională din Europa de Est, cu precădere în relație cu statele
care manifestă inițiative pe linia apropierii de alte zone de influență decât cea a
Federației Ruse.
Noțiunea de război hibrid este un concept care nu are o definiție unanim
acceptată și, până recent, nu figura în doctrinele militare sau de securitate. Esența
conceptului de război hibrid rezidă în existența unui război nedeclarat de către state.
Altfel spus, sunt confruntări în care factorul mil itar nu este asumat și nici nu
reprezintă singura formă de manifestare a conflictului.
Privit în această cheie, în războiul hibrid capabilitățile militare nu reprezintă
o condiție sine qua non de succes. Accentul este pus pe caracteristicile societale,
privite în paradigma vulnerabilitățil or care pot fi exploatate. Adică , acele
caracteristici non -militare, pe care cel care generează agresiunea încearcă să le
valorifice maximal. În acest context, avem în vedere existența tensiunilor etnice,
instituții slabe ale statului , grad ridicat de cor upție, existența unui tip de dependență
(economică, energetică etc .), o clasă politică fragmentată și contestată sub aspectul
integrității și a performanței.
Pornind de la aceste slăbiciuni, război ul hibrid are o paletă foarte largă de
manifestare, de acțiu ni diverse, de la terorism și până la propagandă mediatică,
trecând prin acțiuni militare neasumate și, adesea, prezentate sub forma unor
inițiative de tip insurgent cu rol de menținere a stabilității. Altfel spus, un stat slab
este o țintă predilectă și p erfectă pentru apariția unui război hibrid. Prin conceptul
de stat slab înțelegem un stat fără instituții puternice, cu cetățeni care nu sunt
implicați în viața socială și politică și care manifestă și sentimente de ostilitate față
de instituții, existența unei dependențe economice cu impact social (domeniul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4
energetic), existența unui grad ridicat de corupție, care permite o penetrare facilă a
agenților de influență ai statului agresor la nivelul deciziilor strategice.
Cazul Georgiei, cazul Ucrainei sunt mo dele de război hibrid care au pornit de
la o ipoteză și a u ajuns la o teorie. Alfet spus, au cunoscut o perfecționare. Sunt
situații care, cel puțin aparent, s -au încheiat, în sensul în care statul agresor și -a atins
țintele propuse. În acest context, este de analizat, pornind de la exemplele
menționate, situația Republicii Moldova, un stat independent (de care România este
legat istoric și emoțional) și care și -a manifestat intenția unui parcurs european care
contravine intereselor geopolitice ale Federați ei Ruse.
Până la urmă, între cele 3 state (Georgia, Ucraina și Republica Moldova)
există cel puțin un element comun, respectiv: dorința unui parcurs european (prin
semnarea Acordului de Asociere). Deci, cu alte cuvinte, o ieșire din zona de
influență, cel puțin economică, a Federației Ruse. Mai mult, atât Goergia, cât și
Ucraina și -au manifestat dorința de a adera la NATO. Altfel spus, o ieșire din zona
de influență militară/de securitate rusă și apropierea de ”dușmanul” clasic al
Federației Ruse.
Mai mult, privind cu atenție Republica Moldova și analizând contextul politic,
economic, social, dar și gradul de fragmentare al populației, precum și tensiunile
inter-etnice, corelate cu mișcările Federației Ruse care beneficiază de un câmp tactic
fertil reprezentat de vorbitorii de limbă rusă în conexiune cu zona media, suntem
îndreptățiți să afirmăm că Republica Moldova pare a fi o țintă perfectă pentru un
viitor teatru de manifestare a unui război hibrid rus.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5
Capitolul I Război ul hibrid rus – un nou mijloc pentru atingerea
obiectivelor de securitate și de politică externă
Internetul a evoluat într -un ritm accelerat. Dacă , în urmă cu 25 de ani , numărul
utilizatorilor de in ternet se situa în jurul valorii de 1.000, astăzi , aproximativ 1,5
miliarde de persoane din întreaga lume sunt conectate la internet. La nivelul Uniunii
Europene, cetățeanul de nivel mediu deține astăzi cel puțin un obiect conectat la
internet, fie că este vorba de un calculator sau de un telefon mobil. Însă numărul
dispozitivelo r din jurul nostru care sunt conectate la internet se va multiplica de o
sută sau chiar de o m ie de ori în următorii 5 -15 ani .
Practic, dezvoltarea accelerată a tehnologiei informației și -a făcut simțită
prezența și în alte domenii, asigurând oportunități de care pro fită inclusiv actorii
statali și non statali. Altfel spus, această dezvoltare tehnologică a dizolvat granițe le
tradiționale , făc ând posibilă influențarea unei populații dintr -un punct aflat la
distanțe de mii de kilometri. Așa cum era de așteptat, și în domeniul militar această
influență și -a făcut simțită prezența.
Conflictele armate desfășurate în ultimele decenii au arătat că , în proiectarea
și maniera confruntării între actorii statali, suprastatali și substatali, elemente precum
inova ția și dezvoltarea tehnologi ei sunt factori decisivi .
Altfel spus, astăzi, războiul convențional este înlocuit cu alte forme al căror
accent nu mai este puterea militară așa cum este ea definită în mod tradițional , ci cu
alte capabilități al căror suport este tehnologia informației.
1.1. Războiul hibrib rus – manifestarea contemporană a conflictului
Dacă până la al doilea război mondial, conflictele armate se defineau printr -o
confruntare între două sau mai multe state, accentul fiind pus, în principal, pe
capabilitățile militare, după cel de -al doilea război mondial, această paradigmă a
conflictului s-a schimbat. De asemenea, dacă manifestarea puterii și câștigarea unui
spațiu geografic se realiza predominant folosind puterea militară, astăzi, acest lucru
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6
se realizează prin mijloace și instrumente mult mai sofisticate în care, adesea, forța
militară o cupă un loc secund.
Conflictele militare nu dispar și nici nu au dispărut. Sau, cel puțin, caracterul
armat al conflictelor nu a dispărut. În aceste noi tipuri de conflicte forțele militare
sau paramilitare pot sau nu pot fi angajate.
Această perioadă este caracterizată prin profesionalizarea armatelor,
perfecționarea sistemelor de arme, apariția și dezvoltarea rețelelor reale și virtuale,
dar și printr -o diversificare a conflictelor, prin eliminarea diferențelor vizibile între
conflic tele militare și cele nonmilitare, prin intensificarea acțiunilor teroriste și a
celor care țin de zona cyber .
Altfel spus, pe măsură ce războiul și -a extins comportamentul de manifestare,
este foart e greu de realizat o dife rențiere exactă între starea de pace și cea de război,
între situați a conflictuală și cea nonconflictuală, între conflicte militare și cele
nonmilitare. Cu siguranță că principala caracteristică a conflictelor militare rezidă în
implicarea armatelor (privite sub aspectul capabilităților) , dar, astăzi, la nivel
mondial , se constată existența unor mijloace de distrugere care nu vizează
armamentul exclusiv și care pot fi folosite, practic, de oricine le deține .
Metaforic vorbind , glonțul a fost înlocuit de alte mijloace sofisticate, de la
atacuri cibernetice și până la clasicul șantaj energetic cu scopul influențării politicii
și deciziilor geostrategice ale unui stat care, de cele mai multe ori este caracterizat
prin sintagma stat slab .
Dacă atunci când vorbim de conflicte militare, principalele concepte folosite
sunt simetria sau nonsimetria, fiind vorba entități militare care se confruntă, în
conflictele nonmilitare car acteristicile sunt asimetriile. În cazul simetriei care
presupune anumit grad de proporționalitate, rezultă posibil itatea calculului și
folosirea raportului de forțe, precum și utilizarea unor strategii convenționale.
Atunci când discutăm de nonsimetrie avem în vedere caracterul de
disproporționalitate. Corespondentul a cestui tip de confruntare este războiul
disproporț ionat și presupune strategii și abordări total diferite. Fiecare dintre părțile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7
aflate în conflict acționează după cum s -a instruit , dar și cu mijloacele pe care le are
la dispoziție. Între beligeranți există un front, iar filosofia lor este limitată la fo rțe,
mijloace și strategii.
În schimb, a simetria presupune o adaptare la situația concretă, pornind de la
condițiile inițiale și corelându -le cu cele prezente și exploatând, în mod direct sau
indirect, vulnerabilitățile celuilalt, uneori, chiar, provocând, stimulând sau
producând manifestarea vulnerabilităților. Mai mult, un aspect esențial îl reprezintă
menținerea unui spațiu confuz, greu de gestionat și, adesea, imposibil de cuantificat
care să permită statului sau entității agresoare lovirea elementelor care să
destabilizeze oponentul. Practic, frontul nu mai este bine delimitat și determinat, el
este oriunde. Astfel, filosofia confruntării directe dispare, iar strategiile se înmulțesc
și se diversifică într -un ritm exponențial , accentul fiind pus pe sist emele critice de
infrastructră care, anihilate, paralizează statul sau entitatea țintă.
1.2. Considerații privind războiul hibrid rus
Conceptul de război hibrid își are rădăcinile în istorie. Potrivit secr etarului
general al NATO, Jens Stoltenberg, ”(…) primul război hibrid de care am auzit este
posibil să fie Calul Troian, deci am mai văzut acest lucru ”1.
În pofida atenției acordată de publicul occidental, noul război informațional
al Federației Ruse nu diferă foarte mult de instrumentele de dezinformare folosite de
URSS împotriva Occidentului în cea de -a doua jumătate a secolului XX2.
În războiul informațional rus se combină tacticile sovie tice de dezinformare
militară (cunoscute sub numele de control reflexiv ) și analiza diverselor cercetări a
strategi ilor americane de informare care includ elemente contemporane ale mediului
informațional (internet, rețele sociale etc.).
Conceptul de control reflexiv are, de fapt, o vechime mult mai mare dec ât cel
de război hibrid, fiind menționat, pentru prima oară, în literatura militară sovietică
1 http://www.nato.int/cps/it/natohq/opinions_118347.htm
2 Alexander R. Alexiev. “The So viet Campaign Against INF: Strategy, Tactics, Means,” RAND Corporation,
February 1985, http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/notes/2009/N2280.pdf ., accesat 20.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8
cu aproximativ 30 de ani în urmă3. Guvernele sovietice și rusești l -au folosit nu
numai la nivelul operațional și tactic, dar și la nivel strategic pe relația pol iticii
interne și externe.
Deși conceptul este specific perioadei sovietice, unii specialiști ruși sunt de
părere că Inițiativa de Apărare Strategică a lui Ronald Reagan (SDI), este un
exemplu clasic de utilizare a controlului reflexiv , bazându -se pe faptu l că SUA " a
constrâns inamicul să acționeze în conformitate cu un plan de favorabil pentru ea ."4
Forțele armate sovietice și rusești au studiat teoria utilizării controlului
reflexiv la nivel tactic și operațional, atât cu scopul de înșelăciune ( maskirovka ) și
dezinformare, cât și potențialitatea controlării inamicului procesul de luare a
deciziilor.
De la începutul anilor 1960, în URSS și, apoi, în Federația Rusă studiul teoriei
controlului reflexiv a cunoscut o dezvoltare substanțială.5
Totuși, în actual ul context, se remarcă o deplasare a centrului de greutate de
la mijloacele militare la cele non -militare. Această mutație a produs o o diferență
fundamentală în raport cu războiul de tip clasic, fiind necesară o analiză mult mai
atentă a instrumentelor fo losite, a metodelor de elanorare și punere în practică, dar,
poate, cel mai important, a forțelor de care dispune.
În cheia acestor trăsături, războiul hibrid are un grad de anticipare foarte redus
și, pe cale de consecință este mult mai greu de prevenit. Mai mult, actualele conflicte
hibride atrag după sine și o regândire a strategiilor globale care trebuie să țină cont
de riscurile de securitate și stabilitate la nivel regional, dar cu implicații globale.
Dacă în cazul războiului clasic, statul agresor f ăcea o declarație de război6, în
mod deschis, în cazul războiului hibrid, statul agresor se delimitează complet de
3 Timothy L. Thomas, “Russia’s Reflexive Control Theory And The Military,” Journal Of Slavic Military Studies
2004, 17: 237 –256, https://www.rit.edu/~w -cmmc/literature/Thom as_2004.pdf ., accesat 20.05.2016
4 Ibidem
5 Ibidem
6 În Convenția de la Haga din 1899 și 1907 starea de război este precedată, în mod necesar, fie de o declarație de
război, fie de un ultimatum rezonabil, echivalent cu o declarație condiționată de război, iar starea de război trebuie
comunicată imediat și statelor neuter.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9
acțiunea militară, nu își asumă, în mod explicit, acțiunil e sale, cu toate că uzează de
ele.
Dacă NATO înțelege prin război hibrid o ”noțiune care se referă la o arie
extinsă de acțiuni ostile, în care forța militară reprezintă doar o mică parte, și care
sunt executate în concertare, ca parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe
termen lung ”7, în mass -media de limbă rusă războiul hibrid este o ”strategie
militară , care combină un război convențional, un război mic și război cibernetic ”8.
De asemenea, NATO apreciază că ” în practică, orice amenințare poate fi
hibrid, atâta timp cât nu se limitează la o singură formă și dimensiune a războiului.
Atunci când orice amenințare sau utilizarea forței este definită ca hibrid, termenul
își pierde valoarea și provoacă confuzii în loc să clarifice realitatea războiului
modern. ”9
Actualul regim condus de Vladimir V. Putin a reușit stabilizarea și asigurarea
securității statului și cetățenilor ruși, prin crearea un sistem autocrat, bazat pe o
construcție nedemocratică (verticala puterii/democrația suverană ) antioccidentală.
Federația Rusă a identificat Occidentul, în primul rând SUA, ca fiind o amenințare
la adresa regimului și statului rus , atât prin promovarea democrației , cât și a pieței
libere , în condițiile în care Federația Rusă a stabilit un capitalism de stat propriu care
este imaginea economică a regimului său politic. Acest sistem polit ic intern a generat
o politică externă globală, în vederea restabilirii statutului de mare putere pentru
statul rus, bazată pe subminarea sistemului fondat pe instituțiile și normele de
sorginte occidentală – instaurarea multipolarismului (cu toate că Fede rația Rusă
exploatează ceea ce a obținut în sistemul actual – dreptul de veto în C onsiliul de
Securitate al ONU și simulează conformarea cu normele de drept internațional în
vigoare ) și o politică externă regională de menținere a controlului asupra spațiul ui
7 http://www.hotnews.ro/stiri -international -18014446 -este-razboiul -hibrid -dus-rusia -ucraina -cum-fost-pregatit -zece-
ani-sub-ochii -permisivi -occidentului.htm , accesat 19.05.2016
8
https://ru .wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B8%D0%B1%D1%80%D0%B8%D0%B4%D0%BD%D0%B0%D1
%8F_%D0%B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D0%B0 , accesat 19.05.2016
9 http://www.nato.int/docu/Review/2015/Also -in-2015/hybrid -modern -future -warfare -russia -ukraine/EN/index.htm ,
accesat 19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10
post-sovietic – definirea unei sfere de influență rusă (cunoscută și ca vecinătatea
apropiată ).
În fapt, Federația Rusă consideră că ordinea internațională actuală și normele
care stau la baza a cesteia îi sunt defavorabile și, pe cale de consecință, acționează
pentru subminarea acestora și instaurarea unei noi ordini favorabil e intereselor sale.
Acest fapt a gener at una dintre caracteristicile războiului hibrid rus, anume
neasumarea acțiunilor sale – fiind acte de agresiune, contravin normelor de drept
internațional – decât după ce și -a atins obiectivul și și -a asigurat
legitimitatea/ legalitatea, prin elaborarea unui eșafodaj – organizarea unui referendum
în teritoriul ocupat – care pare să fie, dar nu este, în conformitate cu normele de drept
internațio nal.
Federația Rusă a stabilit liniile roșii dincolo de care va acț iona: una este
declanșarea așa-numitelor revoluții colorate în sfera sa de influență , iar o alta ar
putea fi acțiunile Vestului care îi decredibilizează instrumentele sale de securitate și
politică externă (extinderea NATO și a infrastructurii sale, precum și dislocarea
Scutului Antirachetă10).
1.3. Bazele doctrinare ale războiului hibrid rus
În accepțiunea Dicționarului Explicativ al Limbii Române, războiul este ”un
conflict militar, scurt sau de durată, între două sau mai multe grupuri, categorii
sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale,
economice și politice ” 11.
Acest concept al războiului hibrid a apărut și s -a dezvoltat în gândirea militară
americană a ultimului deceniu, ca un răspuns teoretic la necesitatea de adaptare a
forțelor SUA la noile realități ale unui mediu neclar de confruntare. Vârful de lance
în de zvoltarea conceptului analizat l -a constituit o echipă din Corpul de Infanterie
10O a treia amenințare este considerată Global Strike. Probabil, pe fondul sancțiunilor economice, F ederația Rusă va
elabora și o amenințare a „agresiunii în spațiul economic, dominat, ilegal, de Vest”.
11 http://www.webdex.ro/online/dictionar/r%C4%83zboi , accesat 19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11
Marină al SUA, condusă de către Frank G. Hoffman și James N. Mattis, aceștia fiind
considerați părinții conceptului de război hibrid12.
Totuși, a tunci când discutăm de războiul hibrid , bazele conceptuale ale
actualei abordări ruse se regăsesc în articolu l13 publicat sub semnătura lui Valeri
Vasilevici Gerasimov (șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse)
care prezintă elementele de doctrină militară adecvate pentru noua situație politico –
militară14, dar și într-un alt articol15 publicat, cu doar câteva zile înaintea anexării
Crimeei, de Vladislav Yuryevich Surkov, intitulat Bez neva .
1.3.1. Caracteristicile războiului hibrid în viziunea lui Valeri V. Gerasimov
În viziunea generalului V. V. Gerasimov, principala caracteristică a războiului
hibrid rus este reprezentată de faptul că ” războaiele nu mai sunt declarate, iar odată
începute nu urmează modelul clasic ”. Altfel spus, agresiunea militară nu numai că
nu este an unțată, dar nici măcar asumată. Mai mult, se manifestă tendința de ștergere
a frontierei dintre starea de război și cea de pace.
De asemenea, generalul V. V. Gerasimov subliniază faptul că „ legile
războiului ” s-au schimbat. A crescut rolul mijloacelor nemilitare în atingerea
obiectivelor politice strategice, în unele cazuri depășind ca eficiență utilizarea forței.
În viziunea lui V.V. Gerasimov, experiența arată că un stat normal poate fi
transformat în arena de desfășurare a unui conflict și să devină victima unei
intervenții străine, scufundându -se în haos. Totodată, consecințele acestor noi tipuri
de conflict, prin amploarea distrugerilor și a consecințelor socio -economice și
politice sunt comp arabile cu cele ale unui război.
De asemenea, metodele militare utilizate în vederea câștigării conflictelor
s-au extins asupra celor politice, economice, informaționale, umanitare și alte măsuri
12 La momentul publicării primelor idei despre conceptul de „război hibrid” în anul 2005, James Mattis avea gradul
general locotenent, comandant al Comandamentului pregătirii pentru luptă al U.S. Marine Corps, Quantico – Virginia,
iar Fra nk Hoffman era locotenent colonel (r) și lucra la Centrul pentru amenințări în devenire și oportunități, aflat în
aceeași locație.
13 http://vpk -news.ru/sites/default/files/pdf/VPK_08_476.pdf , accesat 19.05.2016
14 Ibidem
15 http://ruspioner.ru/honest/m/sing le/4131 , accesat 19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12
non-militare, aplicate în coordo nare cu proteste ale populației. A cestor mijloace li
se adaugă cele militare ascunse, inclusiv desfășurarea de acțiuni ce țin de domeniu
informațional și de acțiuni ale forțelor speciale. Utilizarea în mod deschis a forțelor
armate, de multe ori sub forma unor forțe de menținere a păcii sau de reglementare
a crizelor regionale, se face numai după ce s -a atins un anumit nivel al conflictului,
având scopul precis de obținere a victoriei finale.
Generalul rus notează că a crescut rolul grupărilor de forțe mobile mixte,
acționând într-un spațiu informațional , exploatând astfel posibilitățile moderne ale
sistemelor de comandă și control . Altfel spus, acțiunile militare au devenit mai
dinamice, active și eficiente. Pauzele tactice și cele operaționale, care puteau fi
exploata te de către inamic, au dispărut. Cu alte cuvinte, angajările frontale ale
grupărilor mari de forțe, la nivel strategic și operativ, au devenit, tr eptat, un element
al trecutului, în timp ce acțiunile de la distanță, făr ă contact cu inamicul, au devenit
principalul mod de atingere a obiectivelor la nivel operativ.
Drept caracteristică generală, obiectivul înfrângerii inamicului se atinge
prin desfășurarea de acțiun i pe întreg teritoriul acestuia, dispărând diferențele în tre
nivelul tactic, cel operațional și cel strategic, ca și între ofensivă și defensivă . Mai
mult, folosirea sistemelor cu muniție pre cisă a căpătat caracter de masă.
De asemenea, acțiunile asimetrice au căpătat un caracter generalizat,
permițând anihila rea avantajelor pe care le are inamicul pe câmpul de luptă. Între
acestea, întrebuințarea forțelor speciale și a opoziției interne pentru a crea un front
permanent care se întinde pe întreg teritoriul inamic, precum și perfecționarea
acțiunilor de război i nformațional.
Concluzionând, generalul V.V. Gerasimov subliniază faptul că dacă , astăzi ,
câmpul de luptă este dominat de UAV -uri, mâine va fi dominat de roboți capabili să
conducă independent acțiuni de luptă. Acest lucru realizându -se prin utilizarea
sistemelor automatizate complexe, integrând rezultatele cercetării desfășurate în
domeniul inteligenței artificiale, reprezintă un factor care a influențat esențial
mijloacele moderne folosite în conflictele armate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13
Deși nu prezintă toate elementele noului război hibrid , aceste elemente ale
doctrinei Gherasimov reprezintă nucleul noului concept de manifestare a acțiunilor
de luptă.
1.3.2. Caracteristicile războiului hibrid în viziunea lui Vladislav Yuryevich
Surkov
Autorul rus, creatorul teoriei politice a democrației controlate16, prezintă, într –
o parabolă referitoare la lumea după al cincilea război mondial , câteva caracteristici
ale mediului internațional și ale naturii conflictelor. Astfel, în viziunea sa ” în lumea
veche a secolulelor XIX și XX, era norma l conflictului între două tabere. Două state
sau două coaliții. Nu două contra două sau trei contra una. Toți împotriva
tuturor .”17
De asemenea, noul model exploatează vulnerabilitățile interne, disensiunile
din interiorul societății și/sau a statelor, până la stadiul în care conflictul armat este
doar elementul final; element care poate lipsi cu condiția ca statele să fi cedat deja
în fața agresorului care a exploatat eficient vulnerabilitățile existente. Un exemplu
edificator în acest sens este reprezentant de r olul jucat de oligarhii din Ucraina în
ceea ce privește acapararea statului și efectul de bumerang reprezentat de
vulnerabilizarea acestuia până la dezintegrare, respectiv exploatarea de către agresor
a tensiunilor etnice, și până la generarea separatismul ui.
În viziunea autorului rus , un rol semnificativ îl repre zintă și capacitatea de
propaga ndă, respectiv manipularea mediatică și diplomatică a Occidentul la care se
adaugă diviziunile interne din statele occidentale, respectiv exploatarea potențialului
destabilizator al partidelor de sorginte extremistă , prin sprijinirea financiară a
acestora.
16 Vladislav Surkov, “Suverenitet eto politicheskii sinonim konkurentnosposobnosti”, Moskovskie Novosti, 10
March 2006 (http://www.mn.ru/issue.php?2006 -8-1).
17 http://www.hotnews.ro/stiri -international -18014446 -este-razboiul -hibrid -dus-rusia -ucraina -cum-fost-pregatit –
zece-ani-sub-ochii -permisivi -occidentului.htm , accesat 19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14
Noul concept rus al războiului hibrid conține, alături de elemente tradiționale
actualizate (acțiuni militare desfășurate în adâncimea teritoriului inamic,
surprinde rea strategică, realizată prin mobilizarea și concentrarea ascunsă a
forțelor/mobilitatea strategică), elemente împrumutate din experiența militară
occidentală („decapitarea ”, „s hock and wave18”, insurgență / contrainsurgență ,
„effect based operation ”, spațiu informațional unificat al câmpului de luptă ,
războiul informațional ), unele elemente specifice (împrumutate de la inamicii
armatelor occidentale: acțiunile asi metrice, pregătirea insurgenței/ teroriștilor,
desfășurarea de acțiuni teroriste) și unele elemente de noutate, precum exploatarea
întregului spectru de mijloace (politic, diplomatic, economic, informațional și
cultural -religios), subordonarea tuturor mijloacelor și instituțiilor pentru a genera un
spațiu unic, eficient19 în războiul informaționa l, neasumarea acțiunilor subversive și
armate desfășurate pe teritoriul altui stat.
1.4. Războiul hibrid rus – un nou mijloc pentru atingerea obiectivelor de
securitate și de politică externă
Oficialii politici și militari ai Federației Ruse au negat, în mod repetat,
existența operațiunilor militare rusești din Ucraina de la începutul conflictului. În
ianuarie 2015, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a răspuns la acuzația potrivit
căreia trupele rusești au fost în Ucraina afirmând: " Eu spun de fiecare d ată: în cazul
în care pretindeți acest lucru cu atât de multă încredere, prezentați fapte. Dar
nimeni nu poate prezenta faptele sau nu vrea să le prezinte . Așa că înainte de a cere
de la noi să ne oprim din a face ceva, vă rugăm să prezentați o dovadă că am făcut –
o."20
18Shockand wave (termen cunoscut ca dominație rapidă ) este o doctrină bazată pe utilizarea puterii copleșitoare și
utilizarea spectaculoasă a forței pentru paralizarea percepției inamicului asupra câmpului de luptă și distrugerea
dorinței acestuia de a lupta. Doctrina a fost scrisă de Harlan K. Ullman și James P. Wade, în anul 1996 și este un
produs al Universității Naționale de Apărare din SUA.
19Și în momentul de față, separatiștii afirmă cu convingere că „luptă în Ucraina împotriva fasc iștilor și a NATO”.
20 Gabriela Baczynska, “Russia Says No Proof It Sent Troops, Arms to East Ukraine,” Reuters, January 21, 2015,
http://www.reuters.com/article/2015/01/21/us -ukraine -crisis -lavrov -idUSKBN0KU12Y20150121 ., accesat
19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15
Și, totuși, se naște următoarea întrebare: de ce Federația Rusă neagă atât de
vehement implicarea în Ucraina? Răspunsul la această întrebare se regăsește în
cartea Ion Mihai Pacepa care sub linia faptul că ” o campanie de deinformare tipică
a KGB ur mează exact 3 axe, respectiv ne garea implicării directe în respectiva
acțiune, minimalizarea daunelor și, atunci când adevărul iese la iveală se insistă
asupra vinovăției inamicului ” 21. Din această perspectivă, acțiunile Federației Ruse
în Ucraina urmează meticulos acest set de instrumente ale fostului KGB (actualul
FSB).
Regimul politic condus de Vladimir V. Putin a reușit, prin comparație cu
perioada Boris Ielțîn, asigurarea securității statului și cetățenilor ruși, prin crearea un
sistem autocrat, bazat pe o construcție care poate fi denumită oricum, dar mai puțin
democrație. Mai mult, Federația Rusă a identificat Occidentul, în primul rând SUA,
ca fiind o amenințare la adresa regimului și statului rus, atât pr in promovarea
democrației, cât și a pieței libere și concurențiale care se află în totală contradicție
cu sistemul monopolist rus.
Caracteristicile acestui sistem politic intern a generat, așa cum era de așteptat,
și o politică externă globală. Scopul prin cipal al politicii externe a Federației Ruse
vizează restabilirea statutului de mare putere, bazată pe subminarea sistemului
fondat pe instituțiile și normele de sorginte occidentală, dar și satisfacerea unor
ambiții imperialiste. Mai mult, instaurarea mul tipolarismului , dar și o politică
externă regională de menținere a controlului asupra spațiului post -sovietic sunt
elementele care definesc noua paradigmă a politicii externe a Federației Ruse cu
privire la sfera de influență, denumită și vecinătatea aprop iată.
În fapt, Federația Rusă apreciază că ordinea internațională actuală și normele
care stau la baza acesteia îi sunt defavorabile, context în care acționează pentru
subminarea acestora și instaurarea unui alt model care să convină intereselor sale.
21 Ion Mihai Pacepa and Ronald J. Rychlak. Disinformation: Former Spy Chief Reveals Secret Strategies for
Undermining Freedom, Attacking Religion, and Promoting Terrorism, WND Books, 2013, P. 329.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16
Aces t lucru a generat și una dintre caracteristicile războiului hibrid rus ,
respectiv neasumarea acțiunilor sale care, fiind, în realitate agresiuni directe ,
contravin normelor de drept internațional. Totuși, asumarea acțiunilor întreprinse
este realizată numa i după atingerea scopului sub legenda obținerii unei legitimități
(organizarea și asumarea rezultatelor unei consultări populare/referendum) care pare
să respecte normele de drept internațional.
Cu toate acestea, dezmințirile Federației Ruse ar putea avea și un obiectiv
particular. Potrivit doctrinei rusești, un punct principal al războiului hibrid este acela
de a evita comunicarea scopurilor reale. Practic, în limbaj specific, se poate discuta
de un joc de ținte false . Această abordare face ca decriptarea strategiei Federației
Ruse în Ucraina să fie destul de dificilă. Cei mai mulți analiști sunt de părere că, în
acest moment, obiectivele Federației Ruse vizează stoparea procesului de aderare al
Ucrainei la NATO și UE, asigurând și un anumit grad de contr ol asupra politicilor
ucrainene.
Pe de altă parte, extinderea NATO către zona sa de influență, dorința unor
foști sateliți de a se orienta către Uniunea Europeană, au determinat Federația Rusă
să-și stabilească noile priorități, respectiv declanșarea și în treținerea unor conflicte
în zona sferei de influență , dar și împiedicarea extinderii NATO; acțiune percepută
ca fiind o decredibilizare a puterii de politică externă și de securitate.
Realizând superioritatea politică, economică și militară a Occidentului , dar și
vulnerabilitățile acestuia ( baza principială, democrația ca sistem politic și economic
vulnerabil, viteza decizională relativ scăzută, interesele specifice ale fiecărui stat și
abordarea specifică a problematicii internaționale, criza economico -financiară, dar
și alte crize de natură economico -politică, criza refugiaților ), precum și avantajele
pe care Federația Rusă le are ( votul din Consiliul de Securitate al ONU, arsenalul
nuclear, energia ca mijloc de șantaj, o armată capabilă să învingă rapid orice stat
din sfera sa de influență, capacitatea de dominare informațională, politică,
economică și culturală în sfera sa de influență ), conducerea Federației Ruse a luat
decizia elaborării unei strategii de politică externă și securitate în care instrum entul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17
militar are o importanță semnificativă, de la organizarea insurgenței cu mijloace
moderne și până la descurajarea nucleară.
Elementul principal care amplifică efectul devastator asupra statului țintă îl
reprezintă vulnerabilitățile acestuia (corupția politică și economică, instituții
nefuncționale, capacitate militară redusă, decidenți politici și militari corupți, lipsa
unui factor unificator al națiunii, clasei politice și armatei, tensiuni sociale și mai
ales etnice, tendințe separatiste).
Mijloace tradiționale ale politicii externe ( diplomatice, informaționale și
economice ) au fost duse la nivelul de instrumente. În relație cu partenerii occidentali
(în situația în care se mai poate vorbi de conceptul de partener ), Federația Rusă a
transformat prin cipalele mijloace ale politicii externe în simple instrumente prin
intermediul căreia agresiunea militară este facilitată, scopul final fiind controlul
statului țintă; control privit în limitele influențarea deciziilor și până la capitulare.
La nivel strategic, guvernul rus folosește acoperirea informațională și
negarea consecventă a prezenței în Ucraina cu scopul complicării procesului de
monitorizare a forțelor sale, dar și a complicării analizei situației actuale. De
exemplu, în pofida numeroaselor estimări, numărul exact al trupelor militare rusești
prezente în estul Ucrainei este încă necunoscut. Acest fapt este de natură să creeze
o reală dificultate a armatei ucrainiene. Mai mult, adevăratele obiective ale
Federa ției Ruse rămân necunoscute, adversarul fiind pus de a aplica scheme
probabilistice, fapt care oferă un avantaj cert agresorului.
Unii analiști sunt de părere că, prin negarea în mod constant a prezenței în
Ucraina, Federația Rusă a atenuat reacția comunit ății internaționale, care ar fi putut
conduce la consecințe cu un impact mult mai mare.
Recunoscând prezența Federației Ruse în Ucraina, instituțiile internaționale ar
putea fi obligate să introducă un set de sancțiuni mult mai severe și chiar să
escaladez e conflictul către un război la scală completă22. În schimb, o negare
22 Steve Gutterman, “After Crimea, east and south Ukraine ask if they are next for Russia,” Reuters, March 17th,
2014, http://www.reuters.com/article/2014/03/17/ukraine -crisis -east-putin -idUSL6N0ME1WK20140317 , accesat
19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18
constantă a prezenței militare rusești permite o mai mare flexibilitate în rezolvarea
crizei ucrainene.
Potrivit unor analiști, și liderii occidentali preferă o astfel de situație: " Liderii
occidentali nu recunosc, dar ei doresc ca Vladimir Putin să continue minciuna în
legătură cu absența trupelor rusești. Odată ce el nu mai face asta, un punct fără
întoarcere va fi trecut, iar conflictul va escalada până când Federația Rusă, ca parte
mai puternică, va câștiga o victorie militară decisivă – sau până când Occidentul
trimite, de asemenea, trupe. Ambele scenarii ar fi dezastruoase pentru Ucraina "23
Abordarea poate ajuta, de asemenea, Federația Rusă în procesul său de a emite
justificări jur idice pentru acțiunile sale. Sam Charap, de la IISS, subliniază faptul că
"în mod paradoxal, Moscova ar putea foarte bine să mintă cu privire la
comportamentul său în Ucraina, nu pentru că vrea să distrugă sistemul
internațional, ci pentru că vrea să -l păs treze; ipocrizie, la urma urmei, este omagiul
viciului plătit virtuții. În calitate de succesor legal al Uniunii Sovietice, Federația
Rusă a fost unul dintre arhitecții sistemului. Este un membru permanent drept de
veto în cadrul Consiliul de Securitate al ONU. Kremlinul se comporta la fel ca
Washingtonul, care utilizează argumente juridice inteligente apreciate de Moscova
ca fiind cazuri majore de nerespecare a regulilor. Oficialii de la Kremlin consideră
că sunt mari puteri și pot încălca regulile – dar, totuși, ei trebuie să mascheze
încălcările lor printr -o retorică pentru a -i împiedica și pe alții să procedeze
similar."24
Pornind de la concluzia lui Sam Charap, putem afirma faptul că precedentul
Kosovo a dat Federației Ruse motive pseudo -legale prin care a justificat anexarea
Crimeei. Spre deosebire de Crimeea, nu a existat un precedent care să poată fi
interpretat și considerat drept element justificativ pentru operațiunile din Donetsk și
Lugansk; operațiuni privite de Federația Rusă în cheia unor instru mente de influență
Kox Alfred “Situation with the international trial on the Malaysian Boeing, downed in Donbas is hellish,” Face book
post, https://www.facebook.com /koch.kokh.haus/posts/1468346710129200
23 Leonid Bershidsky, “Why Putin Is Lying About Ukraine,” Bloomberg, February 9, 2015,
http://www.bloombergview.com/articles/2015 -02-09/why -putin -is-lying -about -ukraine , accesat 19.05.2016
24 Samuel Charap, “The purpose of Putin’s diplomatic acrobatics,” Financial Times, March 24, 2015,
www.ft.com/cms/s/0/57bca132 -cd91 -11e4 -9144 -00144feab7de.html# axzz3hDm9Xot2 , accesat 19.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19
politică în Ucraina. Din această perspectivă, negarea prezenței trupelor militare
rusești a prezentat avantaje multiple în comparație cu o potențială justificare.
Potrivit lui Fiona Hill si Cliff Gaddy ” Vladimir Putin are o afinitate pen tru
utilizarea formală a documentelor și faptelor care să justifice acțiunile sale ”25
Privită în cheia acestei situații, acțiunile Federației Ruse în Ucraina nu
traversează așa -numitul prag roșu de conflict internațional, cu toată că suma
dovezilor demonstr ează evidenta implicare militară rusă. Mai mult, acțiunile
Federației Ruse nu încalcă dreptul ocupației beligerante care se aplică numai în cazul
în care fie structurile guvernului existent au devenit incapabile să își exercite
autoritatea normală, fie put erea ocupantă sau agresorul este în poziția de a îndeplini
funcții normale ale guvernului asupra zonei afectate.
Pentru a demonstra faptul că Federația Rusă ocupă Ucraina de Est " trebuie să
se demonstreze că statul exercită un control global asupra grupulu i, nu numai prin
echiparea și finanțarea grupului, dar, de asemenea, prin coordonarea sau ajutând
în planificarea generală a activității sale militare. "26
Deși toate dovezile demonstrează faptul că Federația Rusă finanțează și
dotează separatiștii pro -ruși, nu se demonstrează, cel puțin juridic, condiția de
organizare, coordonare și planificare a activităților militare. Din această perspectivă,
”conflictul dintre guvernul ucrainian și separatiștii pro -ruși este privit în cheia unui
conflict intern și nicidec um a unui conflict internațional ”27
Această realitate are, la rândul său, beneficii extrem de valoroase pentru
Federația Rusă care nu se prezintă drept un agresor, ci ca un observator extern. Mai
mult, în planul diplomației internaționale, Federația Rusă, prin intermediul
mecanismelor specifice războiului hibrid , capătă o influență considerabilă la nivelul
negocierii internaționale. Practic, în cadrul Acordului Minsk II, din februarie 2015,
25 Fiona Hill, Clifford Gaddy. Mr. Putin: Operative in the Kremlin, Brookings Institution Press, 2015. – p.390
26 Jeffrey Stephaniuk, “Why Nadiya Savchenko must befreed: Russia has committed a war crime against her and
Ukraine,” Euromaidan Press, February 28, 2015, http://euromaidanpress.com/2015/02/28/why -nadiya -savchenko –
must -be-freed -russia -has-committed -a-war-crime -against -her-and-against -ukraine/ ., accesat 19.05.2016
27 Ibidem
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20
Federația Rusă nu are statutul de beligerant, ci doar de semnatar, nefiind obligată
juridic la îndeplinirea acestuia, întreaga responsabilitate fiind de partea Ucrainei.
În concluzie, obiectivul războiului hibrid este de a profita de slăbiciunile
interne ale altor țări. Dezinformarea practicată de Federația Rusă funcționează numai
în cazul în care statul țintă este un stat slab, cu un grad ridicat de corupție, măcinat
de disensiuni etnice și care încearcă să iasă din sfera de influență rusă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21
Capitolul II Propaganda armă neagră a războiului hibrid rus
Percepția realității, a mediului înconjurător, dar și a altor aspecte cotidiene
are, întotdeauna un puternic caracter subiectiv. Uneori, însă, în diverse grupuri
sociale, există aceeași părere/opinie cu privire la un anumit aspect. Totuși, la nivel
macro, de societate, nu există un asemenea grad ridicat de uniformitate.
Propaganda presupune realizarea unui grad ridicat de uniformitate pe linia
adoptării aceleiași opinii/păreri cu privire la un anume aspect al vieții. Propaganda,
cu siguranță, există, dar, poate, că cel mai concret și eficient mod de manifestare este
reprezentat de perioadele caracte rizate de război.
În mod natural, războiul este perceput ca fiind o stare generatoare de
angoasă, panică, incertitudine. Pe cale de consecință, din perspectiva spiritului de
autoconservare și a mecanismelor de protecție a Eului, nu poate fi considerat drept
un ideal . Și, totuși, experiența și istoria ne -au demonstrat faptul că au existat
momente în care întreaga societate era consonantă cu respectiva stare de ră zboi. Ori,
în acest context, se naște întrebarea legitimă în ceea ce privește resorturile care stau
la baza acestei stări empatice . Sunt resorturi naturale sau induse?
În ceea ce privește războiul, scopul propagandei este de a inocula unui
anumit grup de oameni că un alt grup de oameni, până la urmă, semeni, sunt dușmani
de moarte și să adopte comportamente în consecință . Propagând câteva idei forță,
simple, ușor digerabile și asimilabile, propaganda reușește să creeze o coeziune
grupală atât de mare care, la final, este subsum ată idealului/obiectivului care nici
măcar nu îi este propriu. Propaganda este instrumentul prin care diverse entități
urmăresc obținerea puterii absolute, privită în cheia de putere politică, economică,
militară, regională, printr -o strategie care este mult mai mult decât comunicare. Și,
totuși, propaganda a exista încă din din cele mai vechi timpuri.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22
2.1. Propaganda de -a lungul istoriei
Conceptul de propagandă este strâns legat de Congregația pentru
Răspândirea Credinței (lat. Congregatio de Propaganda Fide28). În anul 1622, Papa
Grigorie al XV -lea a înființat Sacra Congregatio de Propaganda Fide , o instituție a
Vaticanului, având rolul de a contracara reforma declanșată de Martin Luther și
răspândită în vestul Europei prin inter mediul Războiului de 30 de ani (1618 -1648),
dar și expansiunea islamismului prin intermediul Imperiului Otoman. Totodată,
scopul acestei entități a fost acela de a coordona activitățile misionarilor în America
Centrală, America de Sud, Caraibe, Filipine, J aponia, China și India, fără însă a se
limita la aceste țări, dar și de a organiza o bibliotecă și o școală pentru preoții
misionari, toate acestea cu dorința de a restaura catolicismul în țările protestante și
ortodoxe, dar și pentru a -l răspândi prin con vertirea celor care practicau religii
necreștine.
La origine, termenul de propagandă a fost asociat cu eforturile bisericii
Romano -Catolice de a convinge oamenii să accepte doctrina religioasă proprie.
Din punct de vedere istoric, conceptul de propaganda s-a afirmat ca fiind
acea cale prin care conducătorul unei orânduiri sociale impunea supunerea
necondiționată , folosind doar informația și imaginea. Templele și monumentele
construite, din această perspectivă, pot fi considerate, pentru perioada respectivă ,
drept instrumente propagandistice, alături de monedele și slujbele religioase oficiate,
legendele și miturile create; toate acestea fiind parte integrantă a procesul ui de
educație.
Saltul calitativ al propagandei l -a constituit momentul apariției mass -media
și, implicit, instituțiilor specializate în propagandă. În momentul în care opiniile
contrare (cu precădere în rândul populației cu un grad scăzut de educație și
instrucție ) orânduririi sociale/sistemului începeau să se cristalizeze și să se
contureze , a condus la organizarea și monopolul asupra informațiilor de către stat,
prin diversele sale instituții .
28 http://iscr izioni.urbaniana.edu/urbaniana/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23
Practic, acest moment marchează apariția celui de -al doilea concept strâns
legat de propagandă, respectiv cenzura .
Prin cenzură se realiza suprimarea opiniilor contrare celor promovate de
sistemul dominant, anihilând, astfel, orice manifestare în spațiul public și deschizând
calea propagandei oficiale și instituționalizate . Altfel spus, promovarea punctelor de
vedere ale sistemului conducător și diseminarea mesajelor către marea masă a
populației.
Deși cenzura și propaganda au existat și există în orice țară, indiferent de
forma de organizare (democratică sau nu), ele nu au cunoscut o dezvoltare
exponențială , precum cele specifice si stemel or totalitare, cu precădere
comunismul ui și fascismul ui.
Mijloacele mass -media (presa de mare tiraj, radio, și cinematograful) au fost
complet acaparate de sistemele totalitare, la începutul secolului XX.
În 1917, în Rusia, dupa victoria revoluției b olșevice este
înființat Departamentul de Agitație și Propagandă, demers care va creiona linia
generală de politică internă următoare.
În acest context, în anul 1918, Vladimir Ilici Lenin înființează, la Moscova,
„Tribunalul Revoluționar al Presei ”, organis m menit să judece infracțiunile de
presă, fiind, în realitate, un organism de cenzură a presă. Mai mult, doi ani mai târziu,
în luna septembrie 1920, V.I. Lenin publică lucrarea „ Tezele cu privire la
propaganda pe linie de producție ” care constituia o directivă pentru întreaga presă
rusă.
Între timp, însă, în septembrie 1918, tot la Moscova, este înființată Agenția
telegrafică rusă ROSTA ( Российское телеграфное агентство ), viitoarea agenție
sovietică de știri TASS, tot ca un instrum ent al propagandei.
În anii ‘30, după o lungă instabilitate politică pe fondul pierderii primului
război mondial, în Germania, Adolf Hitler și partidul național -socialist au preluat
puterea și au impus, într -o perioadă scurtă, un regim totalitar, atipic și greu de digerat
pentru o Europă apuseană în care predominau democrațiile.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24
La scurt timp după preluarea puterii în Germania, la 15 martie 1933, A . Hitler
înființează Ministerul de Îndrumare Populară și Propagandă condus de dr. Joseph
Göebbels. Iar, la 30 iunie 1933, Joseph Göebbels este numit, printr -o ordonanță
semnată de A. Hitler, responsabil cu “tot ceea ce privește aportul intelectual adus
pentru națiune, propaganda pentru stat, cultura si economia, informarea publicului
german și străin și adminis trația tuturor organismelor înființate în acest scop”.
Mai mult, în același an, la 1 noiembrie, orice jurnalist, pictor, cineast, actor,
scriitor (deci, persoane cu un grad de cultură și educație ridicată și care puteau emite
păreri contra re sistemului) era obligat să înregistreze la Camera Culturii, organism
prezidat tot de către ministrul pro pagandei J. Göebbels. Practic, întreaga posibilitate
de manifestare a liberei opinii a fost acaparată.
Aceste repere evoluții și istorice demonstrează preocuparea conducătorilor
sistemelor totalitare de a -și asigura un control desăvârșit asupra populației și, mai
ales, înăbușirea imediată a oricăror opinii contrare orândurii impuse.
2.2. Abordarea marxist -leninistă și nazistă a propagandei
Așa cum afirmam, propaganda și cenzura (concepte strâns legate, fără de
care succesul primului nu poate fi atins fără existența celui de -al doilea) au cunoscut
o dezvoltare exponențială în special în sistemele totalitare, vizând în mod direct
comunismul și fascismul.
2.2.1. Propaganda de tip marxist -leninist
Întreaga filosofie a sistemelor comuniste își are, fără îndoială, originea în
concepția lui Karl Max. Totuși, de la filosofie originală, așa cum era de așteptat, au
apărut diverse deviații ca urm are a unor interpretări proprii.
Încă înainte de a ajunge la putere, Partidul Comunist Rus și -a înființat
propriul organ de propagandă, sub forma unui ziar, numit Pravda . Acesta avea să se
impună pentru o lungă perioadă de timp drept publicația puterii comuniste,
fenomenul cenzur ii cunoscând evoluții spectaculoase. Practic, toate informațiile care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25
nu trebuiau să ajungă la populație erau cenzurate, având drept motivație asigurarea
stabilității și a orânduirii sociale. Mai mult, publicația viza și activități de propagandă
și influen țare, prin diseminarea ideilor marxist -leniniste atât în țară, cât și în
străinătate.
Jean-Marie Domenach aprecia că „ propaganda de tip bolșevic se putea
reduce la două expresii esențiale: dezvăluirea politică (sau denunțarea) și
sloganul .” 29
Aceste dezvăl uiri sau denun țări, în viziunea lui V. I. Lenin, reprezentau
aducerea în atenție a naturii reale a intereselor egoiste ale claselor dominante din
societățile capitaliste, oferindu -se maselor proletare o „ imagine clară ” asupra
situației și educându -le în ac elași timp în „ spiritul activității revoluționare ”. Practic,
se căuta o motivație suficient de credibilă și atrăgătoare prin care să se inoculeze și
perpetueze credința existenței binelui în sistemul totalitar, cel capitalis t reprezentând
răul absolut.
De asemenea, Jean -Marie Domenach consideră că „ găsim aici aplicarea
concretă a demistificării marxiste:[…] propagandistul leninist trebuie să dezvăluie
adevărul de dincolo de aparențe, adevărul luptei de clasă, și să nu lase spiritele să
devieze sau să se împ otmolească în explicații superficiale și false. ”30
La rândul său, sloganul, este, de fapt, verbalizarea unei fraze cheie prin care
trebuia să se exprime „ cât mai clar, mai concis și cât mai euforic obiectivul cel mai
important al momentului: fie în perioada revoluționară, distrugerea adversarului și
solidaritatea maselor, fie în perioada construcției socialiste, obiectivul planificării
și […] trebuia să corespundă nu doar situației politice, ci și nivelului de conștiință
al maselor ”31.
29 J.M.Domenach (1962), La Propagande Politique , PUF, Paris
30 Ibidem
31 Ibidem
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26
2.2.2. Propaganda nazistă
În opinia multor autori, propaganda nazistă a fost, poate, cea mai bine pusă
la punct, dar și cea mai eficientă formă întâlnită până la acel moment.
În mod evident, propaganda nazistă l -a avut în centrul atenției pe de A .
Hitler, dar caracterul de artă a fost dobândit prin implicarea, sub aspectul structurii
și dezvoltării, de J . Goebbels.
În accepțiunea lui A . Hitler ” propaganda nu își are originea în formarea
științifică a individului, ci în atragerea atenției maselor asupra anumitor fapte,
procese, nece sități, a căror semnificație este astfel inclusă pentru prima dată în
câmpul lor vizual. ”32. Altfel spus, propaganda viza stabilirea agendei publice care,
aproape întotdeauna, nu făcea altceva decât să distragă atenția de la adevăratele
subiecte, prezentate într-o manieră atractivă.
Mai mult, acesta sublinia că propaganda trebuie corelată cu „ cea mai limitată
inteligență a indivizilor cărora le este adresată ” și că eficacitatea propagandei este
direct proporțională cu emoțiile maselor.
În capitolul 6 din Mei n Kampf, Adolf Hitler, subliniază fapul că ”arta
propagandei constă în a înțelege emoțiile maselor și a găsi, într -o formă psihologică
adecvată, calea spre atenția și, de aici, spre inima lor. Faptul că inteligenții noștri
compatrioți nu înțeleg acest lucr u arată cât de leneși mental și îngâmfați sunt .”
Mai mult, receptivitatea maselor largi este foarte limitată, în timp ce
inteligența lor este redusă, iar memoria de scurtă durată funcționează perfect. Pe cale
de consecință, o propagandă eficientă trebuie s ă fie limitată la doar câteva puncte și
trebuie să se insiste asupra lor cu sloganuri până când și ultimul individ din publicul
țintă va înțelege că trebuie să înțeleagă și să se identifice cu acel slogan. Cu alte
cuvinte, propaganda trebuie să urmeze o linie simplă și tacticile de bază trebuie să
fie, din punct de vedere psihologic, corecte și , cel mai important, adecvate.
Sub îndrumarea lui J . Goebbels (ministrul al propagandei publice pentru 12
ani), Partidul Nazist își înființează propria structură de presă (Eber Verlag), o
32 Hitler, A. (1994) Mein Kampf, Editura Beladi, Craiova
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27
instituție cu un aparat logistic impresionant (peste 150 de tipografii și edituri, peste
35.000 de angajați).
Pornind de la aceste realități și observații, Leonard Doob33 subliniază cele
mai importante principii ale propagandei lui Goebbels, respectiv:
a) Propaganda trebuie planificată și executată doar sub comanda unei
autorități;
b) În realizarea planificării unei acțiuni trebu ie să se ia în calcul
consecințele propagandei din acea acțiune;
c) În implementarea unei campanii de propagandă trebuie să fie
disponibile atât informațiile clasificate cât și cele operaționale;
d) Pentru a fi primită, propaganda trebuie să trezească interesul audienței
și trebuie fie transmisă printr -un mediu comunicațional puternic.
Altfel spus, propaganda nazistă devenea o artă dusă la extrem, coordonată
de o autoritate, într -un sistem centralizat și totalitar , libertatea de opinie fiind
anihilată, o artă cu legi proprii, în care importanța principală o avea cuvântul și nu
ideea.
Pornind de la aceste considerente, Jean -Marie Domenach, identifica
”predominanța imaginii asupra explicației, a sensibilului frust asupra
raționalului ”34 ca fiind resortul principal al succesului propagandei naziste asupra
poporului german. Altfel spus, se subliniază rolul emoției în generarea unui curent
de opinie; emoție care nu are niciun resort rațional și care nu are o origine intrinsecă,
dar prin care se produce acțiunea și, în ac elași timp, se justifică acțiunea.
2.3. Propaganda – delimitare conceptuală
În prezent, termenul are o conotație mai curând negativă, referindu -se la
răspândirea deliberată a unor informații, zvonuri, idei și lucrări de artă, cu scopul de
a dăuna altor grupuri specifice, mișcări, credințe, instituții sau guverne.
33 Doob, L. W. (1950), Goebbels' Principles of Propaganda, The Public Opinion Quarterly, Vol. 14, Oxford University
Press on behalf of the American Association for Public Opinion Research
34 J.M.Domenach (1962), Op. Cit., p 35
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28
Propaganda ca și materie de studiu a făcut obiectul multor lucrări, fără însă
a se ajunge la o definiție cuprinzătoare a fenomenului.
În Dicționarul științelor sociale, propaganda este definită ca fiind “tehnicile
și metodele de influențare sau controlare a atitudinilor și comportamentului… prin
utilizarea cuvintelor și a altor simboluri în vederea transmiterii, promovării sau
răspândiri i unor doctrine, teze sau idei”.
Cu alte cuvinte, propaganda es te un proces de comunicare care folosește
anumite tehnici și metode pentru a -și atinge scopurile. Mai mult, în toate societățile
și în slujba oricui s -ar afla, propaganda vizează să formeze anumite atitudini și să
impună stereotipii sociale, să condiționez e individul, creându -i mecanisme automate
în scopul de a controla și manipula comportamentul său social (achiziția unor bunuri,
votarea unei anumite forțe politice, respingerea unei anumite legi în cadrul unui
referendum).
Totuși, prima definiție a propaga ndei a aparținut lui Harold D. Lasswell care
afirma că ”propaganda se referă numai la controlul opiniei prin simboluri
semnificative, sau, mai concret și mai precis, prin relatări, zvonuri, rapoarte,
fotografii și alte forme de comunicare socială.”35
În lumina acestei definții, propaganda ar subsuma și o parte însemnată din
alte științe, precum: publicitate a (privită în cheia asigurării unor vânzări cât mai mari
de către o entitate comercială care, al tminteri, realizează și reclama ); o parte
importantă din politică (campania politică ), precum și relațiile publice (al căr ui scop
principal este acela de a asigura o imagine cât mai bună pentru instituția vizată ).
Practic, prin această definiție nu se delimitează, la nivel conceptual, termenul de
propagandă , ci el este privit ca fiind o intersectare cu domenii.
La rândul său, Gustave Le Bon afirma faptul că ”este mult mai ușor să
sugestionezi o colectivitate, decât un individ. Credința în puterea sa și lipsa de
răspundere, îi dau gloatei o intoleranță și un orgoliu excesive .” 36
35 Lasswell H. D., (1938), Propaganda technique in the World War, P. Smith, USA
36 Aforisme du temp s present, http://classiques.uqac.ca/classiques/le_bon_gustave/desequilibre_du_ monde/
desequilibre_monde.pdf , accesat 26.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29
Înaintea sa, totuși , Alexis de Tocqueville opina că ” în general, concepțiile
simple pun stăpânire pe spiritul poporului. O idee falsă, dar exprimată clar și precis,
va avea întotdeauna o putere mai mare în lume decât o idee adevărată, dar
complexă. Prin urmare, partidele – care sunt un fel de mici națiuni în sânul uneia
mari – se grăbesc mereu să adopte ca simbol un nume sau un principiu, care adesea
reprezintă foarte imperfect scopul pe care și -l propun, și mijloacele pe care le
folose sc, dar fără de care nu ar putea nici să subziste, nici să acționeze.” 37
Potrivit Webster`s Collegiate Dictionary, propaganda este definită drept
„idei, fapte sau alegații răspândite intenționat pentru a susține o cauză sau a
denigra o alta potrivnică ”.38
În definițiile formulate de -a lungul istoriei, un aspect comun al tuturor
acestor abordări îl constituie faptul că propaganda se adresează atât individului, cât
și maselor. Mai mult, definițiile au în atenție manipularea unor simboluri cu scopul
de a obține controlul opiniei publice de către o sursă de putere, dar și ideea de
influență și autoritate asupra indivizilor sau a grupurilor sociale mari.
Potrivit lui Harwood Childs, propaganda este privită ca ” expresia opiniilor
sau acțiunilor indivizilor sau grup urilor, deliberat menite să înflunețeze opiniile sau
acțiunile altor indivizi ori grupuri față de niște scopuri predeterminate ”.39
Cu alte cuvinte, scopul principal al propagandei este propagarea unei
ideologii, privite în cheia dogmei religioase, politice, economice sau de oricare altă
natură, având la bază o intenție care presupune implicarea și influențarea într -o
anumită direcție urmărită de cel care realizează acțiunea.
Privită în cheia definiției oferită de Harwood Childs, esen ța propagandei nu
este do ar de a disemina idei și opinii, ci de a le promova, răsp ândi, perpetua și crește
în semnificație. Cu alte cuvinte, propaganda este un proces minuțios elaborat care
presupune o etapizare riguroasă.
37 Alexis de Tocqueville (1835), De la démocratie en Amérique I, coll. Garnier -Flammarion, éd. Flammarion, Paris,
p. 149, http://classiques.uqac.ca/classiques/De_tocqueville_alexis/democratie_1/democratie_t1_1.pdf accesat
26.05.2016
38 http://www.merriam -webster.com/dictionary/propaganda accesat 26.05.2016
39 Childs, H.L, (1940), An introduction to Public Opinion, Chapman& Hall, p. 80
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30
În încercarea de a oferi o definiție cât mai exactă și care să nu interfereze cu
alte științe sau domenii, Charles U. Larson pornește de la aceste considerații,
evidențiind că „ avem nevoie de o definiție care să permită identificarea diferențelor
specifice dintre propagandă și dezbatere sau reclamă. Dacă totul se definește ca
propagandă înseamnă că ea devine deopotrivă ușor și totodată imposibil de
diferențiat.”40
Astfel, autorul propune o o definiție pornind de la următoarele
considerații41:
a) Propaganda este ideologică, încercând să vândă „ un ansamblu de păreri
sau o dogmă ”
b) Secretele propagandei: unul sau mai multe elemente sunt ascunse
publicului (sursa comunicării, obiectivul sursei, reversul poveștii, tehnicile utilizate
de sursă, rezultatele propagandei);
c) Propaganda urmărește uniformizarea – scopul propagandei fiind acela
de a omogeniza părerile, ideile, atitudinile sau comportamentele receptorilor;
d) Propaganda obstr ucționează procesul gândirii – aceasta adresându -se
laturii emoționale a individului și nu raționalului;
La rândul său, Leonard W. Doob definește propaganda ca fiind ” o încercare
de a influența personalitățile și de a controla comportamentul indivizilor în scopuri
neștiințifice sau de o valoare îndoielnică într -o societate, la in anumit moment. ”42
În esență, propaganda reprezintă o propagare sistemat ică a unei doctrine,
ideologii sau idei, care reprezintă o valoare pentru vorbitor (un exemplu poate fi și
propaganda electorală). Cuvântul -cheie al definiției conceptuale este „ sistematic ”.
Simpla expunere a unei ideologii sau doctrine nu reprezintă propagandă. Pentru a
deveni propagandă, ideologia și doctrina trebuie să fie răspândite printr -un sistem de
comunicare, printr -o serie de evenimente organizate pe o perioadă lungă de timp, cu
scopul de a face ca auditoriul să adopte un nou fel de a gândi.
40 Larson C.U., (2009), Persuasion: Reception and Responsibility, Cengage Learning
41 Ibidem
42 Doob, L. W. (1950), Op. Cit., p. 390
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31
Într-o manieră sintetică, putem afirma faptul că propaganda presupune
formarea unor convingeri. Din aceată perspectivă, formarea convingerilor, și
implicit propaganda, urmărește parcurgerea a patru etape:
1. prezentarea ideilor sau transmiterea mesajului;
2. conceptualizarea sa perceptivă sau asocierea ideilor cu noțiunile;
3. acceptarea ideilor transmise;
4. obiectivarea valorilor în comportamente ulterioare (aplicarea ideilor și a
atitudinilor derivate din acceptarea lor).
2.4. Caracteristicile propagandei ca element ”surpriză” al războiului
hibrid, în contextul PSYOPS
PSYOPS sau operațiile psihologice, reprezintă un termen folosit pentru a
descrie tehnicile de manipulare psihologică folosite în cadrul războiului. Aceste
operații sunt folosite pentru a induc e în eroare, a crea confuzie, având capacitatea de
a perturba și chiar demoraliza /destabiliza inamicul /statul țintă . Principalul scop este
acela de s lăbi rezistența, chiar a provoca forțele inamice să se predea, iar populația
să capituleze.
Această abordar e a fost și cheia înțelepciunii antice în zona științei militare .
Altfel spus, cunoașterea vulnerabilităților este cheia pentru toate strategiile de război
de succes, arta înșelăciunii, cu bună știință, a fost înțeleasă și practicată de mii de
ani.
Cu pest e 2.000 de ani în urmă, utilizarea înșelăciunii și manipulării
psihologice, au reprezentat instrumente de luptă profund studiate și detaliate de către
Sun Tzu care spunea ”[…] Întreaga artă a războiului este bazata pe înșelătorie. De
aceea, dacă ești cap abil, simulează incapacitatatea, dacă ești activ, simulează
pasivitatea. Dacă ești aproape, fă să se creadă că ești departe, și dacă ești departe,
fă să se creadă că ești aproape. Momește inamicul pentru a -l prinde în capcană;
simulează dezordinea și loveș te.”43
43 Sun Tzu (1910), The art of War, The Puppet Press, USA, p. 38
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32
Unul dintre dintre cele mai vechi și mai simple exemple de tehnică PSYOPS
a avut loc în războiul troian. În încercarea de a pune capăt războiului, grecii au
pretins că pleacă, lăsând un cal gigantic de lemn ca ofrandă zeiței Atena. Troienii, ei
înșiși credincioși, au acceptat ofranda drept recunoaștere a câștigării bătăliei. După
cum spune legenda, calul de fapt conținea o echipă de soldați greci, care odată intrați
în cetate, în cursul nopții, au deschis porțile orașului pentru camarazii lor care au
cucerit cetatea, punând, astfel, capăt unui asediu de 10 ani.
Așa cum era de așteptat, evoluția tehnologică, a condus și la dezvoltarea
tehnicilor și metodelor PSYOPS caracterizate prin conceptele de înșelăciune și
propagandă. De la ” bombardamentele ” cu pliante în care forțele inamice erau
îndemnate să se predea, la utilizrea unor megafoane cu scopul demoralizării
combatanților și până la mesajele de propagandă difuzate de Tokyo Rose prin care
se urmărea demoralizarea soldaților.
Tehnicile moderne P SYO PS includ multe dintre aceleași idei care au fost
folosite la formarea programului modern de război psihologic. Apariția spațiului
cyber a condus și la o schimbare de paradigmă. Pe lângă antrenamentele specifice,
militarii/combatanții sunt obligați să se p regătească și pentru un alt fel de război care,
din fericire, nu implică folosirea muniției, dar, din păcate, implică o resursă, uneori,
mult mai ucigătoare: internetul.
Așa cum apariția avionului a deschis o nouă abordare a războiului, la fel și
apariția radio -ului a permis deschiderea unui canal destul de eficient pentru
propagand ă și intoxicare. Practic, întregul arsenal de tehnici și metode utilizate în
cadrul PSYOPS a suferit un upgrade, odată cu apariție internetului, rețelelor sociale
etc.
Finalment e, tacticile și metodele PSYOPS vizează utilizarea înșelăciunii și a
puterii de conv ingere cu scopul de a câștiga un avantaj asupra forțelor militare.
Practic, chiar dacă sunt folosit e tehnicile cele mai moderne, ch intesența PSYOPS se
subscrie și astăzi opiniei exprimate de Sun Tzu.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33
În acest context, rolul propagan dei, a rețelelor de comunicatori, a punctelor
nodale în comunicare, a gradului de emoție colectivă creată de mesajul transmis este
la fel de important.
În Doctrina pentru operații psihologice a forțelor armate ale SUA din 2003
se poate găsi una din puținele definiții " oficiale " ale propagandei, înscrisă într -un
document doctrinar militar, respectiv ” orice formă de comunicare în sprijinul unor
obiective naționale în scopul influențării opiniilor, emoțiilor, atitudinilor sau
comportamentelor oricărui grup de oameni în beneficiul direct sau indirect al
sponsorului acestei comunicări (JP -102). ”44
Una dintre clasificările propagandei a ținut cont de sursa care transmite și
susține propaganda, din punct de vedere al vizibilității, notorietății și credibilității
acesteia. Astfel, Victoria O`Donnell și Garth Jowett45 publicau următoarea
clasificare a tipurilor de propagandă, având drept criteriu sursa propagandei :
1) Propaganda albă sau deschisă este „ propaganda care provine de la o
sursă indentificată corect și care comunică informații corecte, însă maniera de
prezentare este una tendențioasă ”. De asemenea, propaganda albă este folosită cu
scopul de a crește credibilitatea și notorietatea emitentului urmărind folosirea acestui
grad ridicat de încredere și credibilitate în acțiuni ulterioare prin care să își legendeze
și legitimizeze demersurile .
2) Propaganda gri care constituie forma de propagandă care „ provine de la
o sursă care ar putea să fie sau s ă nu fie corect identificată, iar acuratețea
informației nu este sigură. ”. Propaganda gri este frecvent utilizată în acțiuni de
dezinformare, deoarece conține informații practic reale, combinate cu informații
integral false, și care crează per ansamblu un aspect aparent precis, dar greu de
verificat.
3) Propaganda neagră sau ascunsă este propaganda „ a cărei sursă este falsă,
iar conținutul său cuprinde invenții, fabricații, minciuni de cele mai variate tipuri ”
44 FM 3 -07 (FM 100 -20), Stability Operations and Support Operations., p. 204
45 O`Donnell V. & Jowett G. S., (1989), Propaganda & Persuasion, Sage Publication, USA, p. 17
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34
Acest tip de propagandă, bazat pe informații f abricate, puse de multe ori pe
seama unor surse inexistente, este denumit adesea „ dezinformare sau marea
minciună ”.
În lucrarea „The Fine Art of Propaganda”, coordonată de Clyde Miller46, sunt
identiticate șapte dintre cele mai cunoscute instrumente sau te hnici ale propagandei,
respectiv:
1. Name calling (supranumirea, etichetarea) – constă în acordarea unui apelativ
negativ sau etichetarea unei idei ca fiind proastă, metodă utilizată pentru
respingerea sau condamnarea acelei idei, fără a examina sau prezenta dovezile
furnizate. Domeniul de utilizare cel mai frecvent al „etichetării” este cel
politic (în special în cazul discursului public).
2. Glittering generality (generalitatea strălucitoare) – este o tehnică care
funcționează după principiul opus celui mențion at anterior, adică se asociază
unei idei, program, persoane sau grup, niște termeni „strălucitori”, care indică
diverse virtuți.
3. Transferul – prin această tehnică se permite transferul de autoritate, investirea
cu putere și prestigiu a unui lucru care se b ucură de o apreciere unanimă către
un alt obiect , pentru a -l face pe acesta din urmă mai acceptat. Tehnica
transferului poate funcționa însă și invers, în sensul că procesul de asociere
poate în unele cazuri să ducă la defăimarea sau discreditarea unei per soane
(exemplul asocierii cu personaje detestate din trecut, precum Hitler sau
Stalin).
4. Testimonialul (mărturisirea, recomandarea) – este o tehnică constând în
declarația unor persoane cunoscute, respectate sau admirate prin care acestea
susțin sau nu o an umită idee, program, produs sau persoană.
5. Plain folks (oamenii obișnuiti, simpli) – reprezintă tehnica prin care
emițătorul încearca să convingă publicul că el dar și ideile sale sunt bune
46 Clyde Miller & Violet Edwards (1936, October). The intelligent teacher’s guide through campaign propaganda.
The Clearing House, 11(2), 69 -77
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35
pentru că aparțin oamenilor obișnuiți pentru că reprezintă substanț a ideatică a
acelei populații . Propagandiștii uzează des de astfel de tehnici pentru „ a
convinge publicul că personalitățile ori grupurile pe care le reprezintă nu sunt
nici pe departe oameni vicleni și bine instruiți în arta manipulării, ci sunt, pur
și simplu, oameni ca oricare alții”.
6. Card stacking (măsluirea carților, mormanul de argumente) – implică
„selectarea și utilizarea de fapte sau neadevăruri, exemplificări și diversiuni,
declarații logice sau ilogice, pentru a da cel mai bun sau cel mai rău ca z
pentru o idee, program, persoană sau produs ”47. Altfel spus, tehnica măsluirii
cărților selectează argumentele sau evidențele care sprijină o poziție și le
ignoră pe cele care nu susțin poziția respectivă.
7. Bandwagon (vagonul muzicanților, efectul în lanț) – se bazează pe motto -ul:
„Toată lumea – cel puțin toți dintre noi – face acest lucru […] Propagandistul
încearcă să ne convingă că toți membrii unui grup din care face și el parte
acceptă programul său, iar noi, la rândul nostru, trebuie să urmăm mulțimea
și să sărim în vagon ”48.
La rândul său, Jean-Marie Domenach49 identifică cinci reguli care asigură
eficiența demersului propagandistic:
A. Regula simplificării și a inamicului unic – aceasta regulă se referă la
organizarea discursului propagandistic împotriva unui singur inamic, foarte bine
conturat, foarte precis caracterizat, având trăsături definitorii negative,
caricaturizate, care să poată fi ușor identificat și antipatizat de către mase.
B. Regula deformării și a caricaturizării – se referă la faptul că propaganda
își poate atinge scopul doar în condiții speciale, care nu întotdeauna coincid cu
realitatea. Sau altfel spus, dac ă realitatea nu e ste convenabilă, atunci ea trebuie
schimbată. Comunicarea nedistorsionată și libertatea presei sunt cei mai mari
dușmani ai propagandei, fapt pentru care sistemele totalitare atacă și își
47 Severin, W., Tankard, J., (2004) Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Editura Polirom, Iași
48 Ibidem
49 J.M.Domenach (1962), Op. Cit., p. 49
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36
subordonează, odată cu instalarea la putere, exact sursele de informații, pentru a le
putea controla.
C. Regula orchestrării – presupune repetarea la nesfârșit pe toate canalele
de comunicare, într -o formă adaptată publicului țintă, a mesajului care trebuie
transmis, dar cu o diversificare de formă, în funcție de starea de spirit a audienței, de
gravitate a subiectului comunicat. Exemplificând această definiție, Jean -Marie
Domenach îl citează pe Adolf Hitler : “ Propaganda trebuie să se limiteze la un
număr mic de idei pe care să le repete fără încetare […] Schimbările aduse nu
trebuie niciodată să afecteze fondul învățăturii pe care dorim să o răspândim, ci
doar forma. De aceea, lozinca trebuie prezentată sub diferite aspecte, dar trebuie
să fie întotdeauna condensată într -o formulă invariabilă, precum o concluzie .“ 50
D. Regula transferului – se referă la fa ptul că, pentru a putea convinge o
audiență, un grup țintă, propaganda trebuie întotdeauna să plece de la un substrat
deja existent, fie că vorbim de o mitologie cu caracter național (revoluția franceză,
mitul poporului arian german), fie de un complex de ură sau prejudecăți trad iționale
(rasismul, șovinismul etc.)
A. Hitler a făcut apel la toate miturile germanice cunoscute, combinându -le
cu succes cu frustrările poporului german venite din înfrângerea din primul Război
Mondial. Mai mult chiar, propaganda nazistă a reînviat în Europa vechile rivalități
naționale, precum cea dintre sârbi și croați, maghiari si slovaci.
E. Regula unanimității și contagiunii – poate fi sintetizată prin tentativa
propagandei de a uni mulțimea în jurul ideilor promovate de către ea, pornind de la
obsesia unanimității în totalitarism.
Propaganda, în lumina acestor considerații, se prezintă ca fiind un proces de
comunicare minuți os elaborat prin care emițătorul, utilizând toate canalele existente
și exploatând diverse frustrări ale populației, diseminează, întreține, multiplică idei
forță care, în final, îi asigură o subordonare voluntară a populației, o identificare cu
idealul pr omovat și repetat cu obstinență.
50 J.M.Domenach (1962), Op. Cit., p . 49
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37
Capitolul III Propaganda rusă și impactul regional
Prezența puternică a presei ruse și campaniile agresive de informare reprezintă
o amenințare pentru securitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldov a.
Evenimentele din U craina demonstrează utilizarea informației drept armă într -un
război hibrid.
Federația Rus ă prezintă lumii internaționale o nouă față, iar țările din
vecinătatea sa depun eforturi considerabile pentru a -și asigura un grad ridicat de
securitatea națională. Acțiunile din Georgia, Crimeea și Ucraina de Est arată că noul
model de război hibrid al Federației Ruse demarează cu transformarea informației
în armă: promovarea poziției Kremlinului cu scopul de a dezinforma, diviza și crea
o stare de neliniște în difer ite societăți. Războiul hibrid recurge la acțiuni militare și
non-militare pentru a realiza , în final, scopuri militare. Informația devine armă, iar
televiziunea, rețelele sociale și alte canale publice de informare devin agenți activi
de influență. Georgi a, Republica Moldova, Ucraina (Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2) și
Țările Baltice au o caracteristică comună: un număr considerabil de cetățeni
vorbitori de limbă rusă și, implicit, consumatori de presă de limbă rusă, devenind,
astfel, ținte predilecte ale acestei campanii propagandistice.
În viziunea Kremlinului, ac eastă populație este inclusă în conceptul de Russkii
Mir (Lumea Rusă), formată din compatrioți ruși în străinătate, separați de „granițe
artificiale” și care „tânjesc după unire”.
Mai mult, Federația Rusă și -a reanalizat relațiile sale cu vecinii cei mai
apropiați. Practic, Federația Rusă a decis sporireaa influenței informaționale în
fostele țări sovietice ( Revizuirea Politicii Externe din 2007 și Strategia Securității
de Stat din 2009 ).
În cheia acestor documente, fostele state sovietice au o importanță m ajoră din
punct de vedere strategic. Pe cale de consecință, utilizând resursa proprie, dar și
vulnerabilitatea fostelor state sovietice (populația vorbitoare de limbă rusă),
Federația Rusă a investit pentru a crea situații de vulnerabilitate politică în ca drul
populației acestor țări , țintele principale fiind minoritățile vorbitoare de limbă rusă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38
Noua abordare are în centru său conceptul de „ Lume Rusă ”, care îi include pe toți
cei care vorbesc limba rusă și se simt parte a culturii ruse. Conceptul s -a dezv oltat
în ultimele decenii, intensificându -se odată cu reorientarea Ucrainei spre Europa, și
semnifică o civilizație rusă comună, despărțită de ”hotare artificiale”, care a ajuns
”în linia de bătaie a Occidentului” și a valorilor sale ”străine”, ”perverse” și
”șubrede”. Acest concept include și o viziune a lumii ruse care se va reuni în viitor.
Promovarea unei astfel de poziții în țările vecine care au ales vectorul de dezvoltare
euro-atlantic reprezintă o amenințare directă asupra stabilității și securităț ii acestor
state. În Țările Baltice, aceasta se manifestă în tentativa de a crea o verigă slabă în
UE și NATO. În timp ce în Ucraina, Republica Moldova și Georgia scopul este
încercarea de a preveni integrarea euro -atlantică și de a asigura afilierea poli tică și
economică cu Fedarația Rusă.
Noul război hibrid, la care recurge Federația Rusă începe cu dezinformare a
dirijată și sistemică, urmată de politici de negare plauzibilă, prin promovarea unui
discurs umanist și de rescriere a istoriei, cum este crearea conceptului de Novorossia
în Ucraina de Est. Niciuna din acestea nu este per se o tactică militară convențion ală,
însă toate sunt elaborate pentru a contribui la o operațiune militară.
Posturile TV și rețelele sociale au devenit instrumente de război, utilizate
pentru a crea o atmosferă favorablă prin sporirea nemulțumirii în rândurile
populației -țintă, transform ând acea nemulțumire într -un conflict intern și apoi
stimulând conflictul din exterior – nedeclarat, neoficial, păstrând aparența negării.
Aceste procedee sunt completate de metode folosite în timpurile sovietice, cum ar fi
controlul reflexiv , care presupu ne imixtiune în procesele decizionale ale altor țări,
prin determinarea deciziilor favorabile, luate voluntar, sau prin măsuri active , care
constituie operațiuni frauduloase, cu scopul de a influența opiniile și acțiunile unui
guvern. Anume compromiterea spațiului informațional în țările din jurul Federației
Ruse reprezintă o amenințare presantă și directă asupra securității, care trebuie să fie
soluționată.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39
Conflictul din Ucraina s -a desfășurat și se desfășoară după acest scenariu,
stârnind îngrijorare pe ntru guvernele democratice. El nu a încep ut cu o declarație de
război sau cu o mișcare militară. Graniț a dintre pace și război a fost ștearsă
intenționat. Ucraina este implicată într -un război nedeclarat, care e ste rezultatul unui
proces continuu de promov are a unui mod de gândire sau a unei ideologii, creând
puncte vulnerabile și dependențe, care pot fi exploatate în scopuri politice și militare.
Federația Rusă a investit mult în instrumente care să -i extindă sfera de
acoperire informațională – prin progr ame în limbă rusă minuțios elaborate și difuzate
sistematic în vecinătatea sa și prin posturi de radio și TV în limba engleză și alte
limbi locale. Din 2015, însă, întreg sistemul de propagandă rus are drept vârf de
lance agenția SPUTNIK . Aceste canale pro movează poziția Federației Ruse,
dezinformează, dezorientează, seamănă îndoială și nemulțumire.
2.1. Considerații privind războiul ruso -georgian
Începutul anului 2008 nu prevestea nici o schimbare major ă în via ța
popula ției georgiene. La începutul anului, președintele Mihail Saaka șvili câ știga un
nou mandat preziden țial. Mai mult, alegerile prezidențiale au presupus și
organizarea unui referendum pe subiectul aderării Georgiei la NATO, rezultatul
fiind favorabil acestei decizii. Această realitate avea să c reeze o oarecare iritare la
nivelul Kremlinului care, într -o manieră tipică, lansa un avertisment potrivit căruia
decizia Georgiei de a adera la NATO avea să alimenteze separatismul în Georgia.
În mod evident, Georgia urma să intre pe o altă orbită. Totuș i, potențiala
aderare la NATO nu elimina prezența Federației Ruse la granița sa. În acest context,
Mihail Saaka șvili declara, tot în luna ianuarie, că dorește îmbunătățirea relațiilor cu
Federația Rusă. Totuși, la 18 ianuarie, președintele Mihail Saaka șvili ia o decizie51,
mai mult simbolic ă, prin care arma de producție rusească Kalașnikov aflată în
51 http://www .ziare.com/international/stiri -externe/georgia -da-kalasnikov -ul-pe-arme -americane -218589 , accesat la
30.05.2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40
dotarea armatei georgiene urma să fie înlocuită cu arma de asalt M4, o armă de
producție americană.
Aceast ă decizie avea s ă fie interpretat ă drept o provocare de către
administra ția de la Kremlin, în viziunea căreia expansiunea american ă în „zona sa
de interese speciale ” trebuia abordat ă în termenii unei amenințări directe ce impunea
acțiuni de oprire.
Având tot o abordare simbolică, la 26 ianuarie, Federația Rusă a deschis două
secții de votare (ilegale – pentru că nu a existat acordul administrației de la Tbilisi)
pentru propriile alegeri în cele două republici separatiste Abhazia și Osetia de Sud,
publicul țintă fiind populația regiunilor separatiste deținătoare de pașaport rusesc.
Pe 18 martie, în regiunea Ochamchira din Abhazia a fost doborât un avion
de recunoa ștere f ără pilot. Abhazia a acuzat Georgia, care a negat orice implicare în
incident.
În data de 2 -4 aprilie, a avut loc summit -ul NATO de la Bucure ști, care, a
reprezentat un moment cheie în evoluția ulterioară . Importan ța summit -ului este
reprezentat de statutul de invitat în MAP pe care trebuia s ă îl primeasc ă Ucraina, dar
mai ales Georgia , lucru care nu s -a întâmplat, în pofida declarațiilor de susținere.
Așa cum era de așteptat, Vladimir Putin și administrația de la Kremlin au interpretat
această situație în cheia unei invitații de a -și continua planul.
Pe cale de consecință, Vladimir Putin a dispus guvernului rus să stabileasc ă
legături mai str ânse cu cele dou ă regiuni separatiste52 și a anun țat că ar putea oferi
servicii consulare cet ățenilor Abhaziei și Osetiei de Sud – anun țuri salutate și
apreciate de administrația Abhaz ă53. Mai mult, decizia Federației Ruse a mai cuprins
și recunoașterea unor documente oficiale emise de cele două republici și stabilirea
concretă a unor „relații consulare”, fără acceptul statului georgian. Practic, Federația
Rusă, încălcând dreptul internațional și status -quo în Georgia54, continua planul,
52 Russia Seeks to Deepen Links With Rebel Regions – http://dalje.com/en -world/russiaseeks –
to-deepen -links -with-rebel -regions/131742.
53 Ria Novosti http://en.rian.ru/world/20080416/105243694.html
54 Georgia Update 7 iulie 2008 – World Condemns Russian Actions in Abkhazia, Georgia
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41
stabilind de legături oficiale cu regiunile separatiste. Cu alte cuvinte, au fost puse
bazele unei anexări de facto a celor două republici separatiste.
În ziua de 20 aprilie, autorit ățile din Abhazia au informat c ă pe teritoriul
regiunii separatiste a fost doborât încă un avion f ără pilot aparținând Georgiei, avion
care intrase „fraudulos” pe teritoriul regiunii autonome.
La jum ătatea lunii iunie la „grani ța” dintre Georgia și Osetia de Sud a avut
loc un schimb de focuri între for țele guvernamentale georgiene și separat iștii osetini.
La doar dou ă zile de la acest eveniment, poli ția georgian ă a reținut patru solda ți ruși
din trupele de men ținere a p ăcii și un camion militar în „zona de control” din jurul
regiunii Abhazia, sub acuza ția de trafic cu armament de r ăzboi55.
Luna august marchează intrarea într -o nouă etapă a conflictului ruso –
georgian. Astfel , 8 sate georgiene au fost atacate de bombe de calibru mare56 ce
veneau dinspre teritoriul osetin (teritoriu controlat de for țele de men ținere a p ăcii
ruse) f ăcând victime civile , dar și victime în rândul poli ției georgiene. For țele
georgiene au decis s ă nu răspund ă la aceste atacuri pentru a preveni escaladarea
conflictului.
Începând din 1 august și până în data de 7 august, când au început ostilitățile,
toate satele georgi ene din cadrul regiunii Osetia de Sud au fost atacate violent de
forțe separatiste. Un alt semn al unui confict de proporții venea tot din Osetia de Sud
care începea evacuarea civililor.
Invazia rusească din Georgia a fost precedată de atacuri cibernetice intensive
menite să perturbe, să deterioreze sau chiar să întrerupă permanent funcționarea
infrastructurii informatice critice civile, guvernamentale și public e. Aceste atacuri,
care au devenit un adevărat asediu în seara dinaintea invaziei , marchează un nou
început în istoria războiului. Vorbim aici despre primul caz în care o invazie
desfășurată pe apă, aer și pământ a fost coordonată cu o ofensivă cibernetică.
55 Four Russian peacekeepers arrested in Georgia set free – http://news.xinhuanet.com/english/2008 –
06/18/content_8394 219.htm
56 Two Killed in Overnight Shelling in S.Ossetia – http://www.civil.ge/eng/article.php?id=18677
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
42
Asaltul cibernetic a început în seara zilei de 7 august, cu o zi înainte de
momentul în care F ederația Rusă pretinde că a pătruns pe teritoriul georgian. Un
număr mare de servere și majoritatea traficului de internet au fost scoase din
funcțiune și puse sub control extern. În primele zile ale conflictului, majoritatea site –
urilor autorităților geor giene și cele ale presei au fost fie inaccesibile, fie funcționau
cu mare dificultate, neputând fi actualizate.
Atacul a avut și alte elemente simbolice, un exemplu elocvent în acest sens
este poza ce îl înfățișează pe președintele Saakashvili ca fiind Hit ler, poză ce apărea
în momentul în care se accesa pagina Ministerului Afacerilor Externe din Georgia.
Aceste atacuri au făcut aproape imposibilă comunicarea Georgiei cu restul
lumii și au permis propagandei rusești să înregistreze primele victorii . Sursele media
din întreaga lume nu au avut de ales și au fost nevoite să se bazeze exclusiv pe
informațiile oferite de site -urile rusești care transmiteau punctul de vedere al
Moscovei în ceea ce privește cauza, scopul și desfășurarea războiului. Practic,
Federa ția Rusă a exploatat la maxim experiența în organismele internaționale,
blocând căile de comunicație ale Tbilisi -ului cu exteriorul și grăbindu -se să relateze
prima știrile despre război.
În Osetia de Sud există o avalan șă de siteuri, ale autorităților de facto sau
agenții media “independente”. Toate sunt controlate, direct sau i ndirect, de Moscova
(Anexa nr. 3 ), context în care se pot desprinde câteva :
1. În lupta propagandistică, Federația Rusă mizează pe o abordare simbolistică,
respectiv: promovarea valori lor creștin -ortodoxe, repere istorice, economice
și sociale care leagă cele două state (Federația Rusă și Georgia) ;
2. Occidentul promovează lupta anticorupție, bunăstarea populației, programele
sociale, creșterea economică a regiunii, parteneriatele economi ce și militare ;
3. www.ekhokavkaza.com reprezintă principal sursă comunicațională a
Occidentului prin intermediul cărora acoperă zona Caucazului (Georgia,
Armenia, Azerbaijan, Caucazul de Nord, având rubrici separate și pentru
teritoriile ocupate ale Georgiei – Osetia de Sud și Abkhazia) ;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
43
4. La r ândul ei, Federația Rusă promovează intens rețeaua Sputnik –
http://sputnik -georgia.com (în limba georgiană și rusa). În cursul anului 2015
s-a lansat chiar platforma Sputnik South Ossetia (http://sputnik -ossetia.ru/) și
Sputnik Abkhazia (http://sputnik -abkhazia.ru/) , dedicate regiunii Osetia de
Sud și Abkhazia;
5. Totodata, Federația Rusă promoveaza site -uri “georgiene” care duc mai
departe propaganda rus ă (Obiekt ivi – http://www.obieqtivi.net/);
6. Pentru a da credibilitate acestor demersuri, sunt folosi ți oame ni cu un trecut
oarecum curat, dar care au fost tot timpul la nivel mediu și nu au ajuns în zona
elitelor . În mod obligatoriu, trebuie s ă dețină un titlu academic sau de
specialist, respectiv: Expert, Prof. Univ. Dr, Colonel (R) Dr., Prof . Dr. Inginer,
șamd;
7. Elementul de contagiune nu este de ignorant. Pe lângă Abkhazia și Osetia de
Sud, Federația Rusă are și o susținere natural ă în rândul etnicilor azeri și
armeni care locuiesc în Georgia și care reprezint ă un procent important din
popula ție. Spre exemplu, dac ă în regiunea Samtskhe -Javakheti etnicii armeni
sunt, în mod natural, pro-ruși, Federația Rusă a venit și a le-a oferit (în mod
neoficial) dreptul de a ob ține pa șapoarte ruse ști.
8. Pentru a contracara această stare de fapt, S UA și-a îndreptat ate nția către
aceea și regiune, dar folosind etnici armeni școliți în SUA . Chiar a fost lansat
și un portal media dedicat etnicilor armeni din Samtskhe -Javakheti care
promoveaz ă o atitudine pro -vest (Aliq Media http://www.aliq.ge/author/aliq/).
9. Referindu -ne strict la regiunile Abkhazia și Osetia de Sud, aici , prezen ța în
mediul online este net în favoarea Federației Ruse. Siteurile /agen țiile media
care func ționeaz ă pe teritoriul acestor regiuni sunt sub controlul strict al
autorit ăților de facto și al Federației Ruse .
10. Federația Rusă și autorit ățile de -facto din Abkhazia și din Osetia de Sud au
interes s ă promoveze aceste regiuni în mediul online pentru a inocula ideea c ă
acestea exist ă și se dezvolt ă în mod independent (rareori aduc ându-se în
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
44
discuție faptul c ă depind aproape 100% militar și peste 90% economic de
Federația Rusă ).
2.2. Considerații privind războiul ruso -ucrainian și anexarea Crimeei
De la începutul anului 2014, Federația Rusă a folosit o formă avansată de
război hibrid în Ucraina, care se bazează foarte mult pe un element al războiul ui
informațional , respectiv pe control ul reflexiv .
Moscova a utilizat abil această tehnică pentru a convinge SUA și aliații săi
europeni să rămân ă, în mare parte , pasiv i în raport cu acțiunile sale de a perturba și
dezmembra Ucrain a, prin mijloace militare și non -militare.
Controlul reflexiv, dar și războiul informațional al Kremlinului, în general,
nu este rezultatul unei inovații noi. Toate aceste tehnici au fost dezvoltate în urmă
cu zeci de ani în urmă Uniunea Sovietică.
Propaganda și dezinformarea sunt folosite cu scopul de a masca interesele
reale rusești. Acest fapt crează o stare de confuzie inamicului. Mai mult, permite
Federației Ruse să nege faptul că forțele sale sunt prezente în Ucraina, deoarece
operațiunile sale de luptă sunt ascunse sub o campanie de propagandă activă. Se
creează, de asemenea, acoperire a diplomatică pentru activitățile de politică externă
și militare ale Federației Ruse, menținând astfel libertatea de acțiune a K remlinului.
Pentru analiști, campania de dezinformare face mai dificil ă o estimare reală
a prezenței militare în zona de conflict. Prin urmare, dezinformare activă permite
Federației Ruse o mai mare flexibil itate în alegerea metodelor de exacerbare a
conflictului din Ucraina și lărgește spectrul de potențiale soluții diplomatice.
Aceast ă abordare agresiv ă a politicii rusești a apărut pentru prima dată , în
mod declarativ, în februarie 2007, când Vladimir Putin a afirmat că ”Federația Rusă
nu va mai accepta modelul unipolar al relațiilor internaționale și , mai mult,
Federația Rusă va pune în aplicare propria politică externă în urmărirea propriului
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
45
interes ”57. Totuși, toate principiile și principalele abordări ale guvernul ui rus
utilizează , astăzi , elemente specifice perioadei sovietice.
Elementele cheie ale tehnicilor de control al reflexiv folosite de Federația
Rusă în Ucraina pot fi sintetizate astfel:
1. negarea și operațiile de înșelăciune pentru a ascunde sa u a masca prezența
forțelor rusești în Ucraina, inclusiv prin trimiterea așa -numiților " omule ții
verzi " în uniforme fără a avea însemnele vreunui stat;
2. ascunderea scopurilor și obiectivele reale ale Moscovei ;
3. inducerea unui caracter de legalitate pentru acțiunile Federației Ruse prin
negarea implicării Moscovei în conflict, solicitând comunității internaționale
să recunoască, astfel, Federația Rusă ca fiind o putere interesată mai degrabă
sa rezolve con flictul decât să ia parte la el;
4. ameninț area spațiu lui NATO și non -NATO (survolare aeriană), exacerbând,
astfel, puterea militară , amintirea deținerii unui arsenal nuclear operațional ;
5. cosmetizarea conflictul ui din Ucraina prin mass -media tradițională și social –
media . Din acest mix, Federația Rusă a obținut o neimplicare decisivă a
Occidentului , câștigând timp pentru a construi și extinde propria sa implicare
militară în conflict. Mai mult, în rândul statelor membre NATO au apărut
puncte diver gente pe acest subiect. De asemenea, în cadrul statelor membre
UE n u există o poziție unanimă de continuare ș i înăsprire a sancțiunilor
împo triva Federați ei Ruse;
6. Apariția, în democrațiile consolidate (în special în UE) , a unor actori politici
naționaliști și radicali care, prin luările de poziție, susțin cauza Federației
Ruse, acordând circumstanțe atenuante;
57 “Putin’s Prepared Remarks at 43rd Munich Conference on Security Policy,” The Washington Post, February 12,
2007, http://www.washingtonpost.com/wp -dyn/c ontent/article/2007/02/12/AR2007021200555.html
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
46
2.3. Republica Moldova actual și viitor teatru de operațiuni ale propagandei
ruse
Așa cum a rezultat din analiza celor două cazuri anterioare, fie că discutăm
despre cazul Georgiei, fie că avem în vedere situația din Ucraina, în setul de
instrumente pe care F ederația Rusă le -a aplic at în atingerea obiectivelor politice și
geostrategice, un rol important îl ocupa activitatea propagandistică, utilizând diverse
canale de comunicare, de la cele tradiționale (p resă scrisă, radio și TV) și până la
cele moderne (internet, rețele de socializare).
De asemenea, o caracteristică a acțiunilor Federației Ruse este reprezentată și
de exploatarea vulnerabilităților statului țintă; vulnerabilități economice, politice,
grad ridicat de corupție și dorința (cel puțin declarativă, așa cum este cazul
Republicii Moldova) de a ieși din zona de influență rusă.
La data de 27 iunie 2014, Republica Moldova, prin premierul de la acea data
avea să semneze, la Bruxelles, Acordul de Aso ciere UE -Moldova. Prin acest
document, Republica Moldova avea să declare aspirația europeană. Pe cale de
consecință, demersul guvernului de la Chi șinău avea să însemne și o declarație de
ieșire din zona de influență a Federației Ruse. În mod evident și nat ural, gestul
Republicii Moldova nu avea cum să nu provoace iritare la Kremlin.
După momentul semnării Acordului de Asociere, Federația Rusă a decis să
interzică importul de legume și fructe din Republica Moldova, sub pretextul
existenței unor dăunători. D e asemenea, conservele exportate de Republica Moldova
în Federația Rusă au fost supuse aceluiași embargou, motivul fiind nerespectarea
normelor de identificare a mărfii. Practic, această decizie s -a înscris în politica de
șantaj practicată de Federația Rus ă, fiind un răspuns economic la opțiunea și decizia
europeană a Republicii Moldova.
Sancțiunea de sorginte economică s -a justificat în măsura în care mare parte
din PIB -ul Republicii Moldova era asig urat de exportul de legume și fructe, dar și
de vin.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
47
În continuarea acestor măsuri, Federația Rusă a a adoptat o hotărîre de
introducere a taxelor vamale la importul de mărfuri din Republica Moldova, care va
intra în vigoare în data de 1 septembrie 2014. Acestea sunt stabilite “la nivelul ratelor
tarifului vamal unic din Uniunea Vamală” .
Totodată, prin intermediul canalelor rusești, Federația Rusă a lansat o amplă
campanie de dezinformare și denigrare pe subiecte sensibile vizând asocierea
Republicii Moldova la UE. Sintetizând principalele subiecte ale prop agandei rusești
pe dimensiunea Acordului de Asociere58 vizau:
1. Semnarea Acordului de Asociere reprezintă o amenințare la adresa culturii
și valorilor tradiționale ale Republicii Moldova;
2. Acordul de Asociere va încinge și mai mult relațiile moldo -ruse și ar putea
duce la pierderea regiunii transnistrene;
3. UE se află într-o competiți e geopolitică cu Federația Rusă;
4. Semnarea Acordului de Asociere va crea Republicii Moldova dificultăți
economice imediate;
5. Exportatorii din Republica Moldova nu-și vor putea exporta producția pe
piața UE;
6. După semnarea Acordului de Asocie re, Moldova va pierde piața CSI;
7. În cazul în care acordul nu este acceptat de Transnistria, companiile din
această regiune nu vor mai putea exporta în UE;
8. În urma semnării DCFTA cu Republica Moldova, Federația Rusă se teme
de un aflux de bunuri din UE, fapt care va afecta relațiile ruso-moldovenești;
9. Republica Moldova va fi sancționată în cazul în care nu va respecta
termenele de reformă.
Toate aceste inform ații erau diseminate în mod repetitiv pe principalele
posturi TV, lansate inițial de sputnik.md care apela la diverși specialiști în domeniu.
Așa cum era de așteptat, aspectele pozitive ale Acordului de Asociere, liberalizarea
sistemului de vize au fost tr ecute în plan secund, chiar ignorate. Practic, Uniunea
58 http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/press_corner/all_news/news/2014/20140417_en.htm
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
48
Europeană, prin direcțiile specializate, s -a văzut nevoită să se confrunte cu o
propagandă puternică, fiind total nepregătită să răspundă în mod adecvat.
Dacă la momentul semnării Acordului de Asociere și aplicarea liberei
circulații în UE pentru cetățenii Republicii Moldova, Uniunea Europeană se bucura
de un capital de încredere de peste 60%, în prezent doar 32% dintre cetățenii
Republicii Moldova doresc aderarea la UE. Practic, propaganda rusă și -a atins
scopul, în doar 2 ani de zile, în ceea ce privește schimbarea percepției.
Totodată, propaganda rusă a exploatat și gradul de fragmetare ridicat al
populației, conflictele interetnice, gradul de sărăcie al populației, gradul ridicat de
corupție și decre dibilizarea clasei politice.
Fără îndoială se naște întrebarea, legitimă, cum de a fost posibilă o asemenea
performanță a propagandei rusești, în condițiile în care între Republica Moldova și
Federația Rusă nu a existat o situație win -win.
Pentru a oferi u n răspuns la această întrebare, este necesar a se face câteva
observații în ceea ce privește structura mass -media din Republica Moldova:
– În primul rând, accesul la informație în zonele rurale este d ominat de
televiziune ;
– Cele mai vizonate posturi TV (potrivit statisticilor de audiență) sunt: Prime
TV (retransmite emisiunile de propagandă ale Pervîi Kanal din Federația Rusă
care oferă informație pentru circa 80% dintre ruși ), Moldova 1, TV7 (preia în
totalitate postul rus NTV), RTR Moldova (retransmite Rossia 1 din Federația
Rusă care are o cotă de piață de aproximativ 70% ), CTC, 2 Plus, Publika Tv,
ProTv, Canal 3, Ren TV ;
– Internetul este în continuă creștere, în special în zonele urbane ;
– În zona reglementării legislative, se constată o lipsă de transp arență în ceea ce
privește proprietarii trusturilor media . Practic, în prezent, piața media este
controlată de Vladimir Plahotniuc și Chiril Luchinschi, și frații Țopa (Jurnal
TV);
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
49
– Lipsa unui cadru legislativ coerent . Institutul de auditare a audienței est e
utilizat de clasa politică drept un instrument de cenzură. Practic, prin acest
instrument, audiența/ratingul sunt foarte volatile, in funcție de ele fiind
acordate și tarifele aferente difuzării spoturil or publicitare ;
– Dominația producțiilor rusești în g rilele TV ;
– Majoritatea posturilor din Republica Moldova preiau producții din Federația
Rusă ;
– În prezent, în Republica Moldova prin operatorul de cablu Sun
Communication emit: 33 de canale în limba rusă, 30 de canale bilingve, 14
canale în limba română, 26 de canale în alte limbi
– În timp ce prin operatorul de cablu Moldtelecom: 37 de canale în limba rusă,
22 de canale bilingve, 29 de canale în limba română, 42 de canale în alte limbi,
inclusiv unele ce transmit și în limba rusă .
Practic, datele prezentate m ai sus ne oferă o imagine destul de elocventă a
ușurinței Federației Ruse de a disemina mesaje propagandistice și de a le dezvolta
în mediul rural.
Pe acest fond, apariția unor lideri politici populari cu orientări pro -rusești
care, beneficiind de sprijinu l porpagandistic al Kremlinului, au reușit să se impună
în diverse zone cu orientări clare pro -rusești/pro Uniune Vamală (raionul Bălți, UTA
Găgăuzia) au fost elemente care au creat și mai multă neîncredere în rândul
populației.
Sintetizând, cu o regiune T ransnistreană în care sunt prezente efective
militare rusești, cu un stat vulnerabil din punct de vedere economic (lipsa unui acord
cu FMI, ajutorul împrumut acordat de România), dependența energetică față de
Federația Rusă, o populație frământată și măcin ată de probleme interetnice, o clasă
politică total decredibilizată, cu o Uniune Europeană incapabilă să gestioneze și să
reacționeze prompt la propaganda rusă, opțiunile cetățenilor Republicii Moldova s –
au schimbat în favoarea Uniunii Vamale.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
50
În acest con text, se remarcă faptul că Republica Moldova are toate
vulnerabilitățile pe care Federația Rusă le poate exploata. Potrivit celui mai recent
Barometru de Opinie Publică, pentru 84% dintre cetățenii Republicii Moldova
televiziunea este principala sursă de ș tiri. Or, dacă, pe întreg teritoriul Republicii
Moldova emit aproximativ 37 de canale în limba rusă care, în principal, retransmit
emisiunile principalelor stații TV din Federația Rusă, atunci este de la sine înțeles
că eforturile pe dimensiunea propagandi stică sunt relativ ușor de atins.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
51
Considerații finale și propuneri
Federația Rusă va continua să surprindă Occidentul prin ineditul acțiunilor
sale, menite să -i protejeze interesele economice și securitatea. Atât timp cât, din
punctul de vedere al Moscovei, sunt justificate orice măsuri de contracarare a
demersurilor statelor din proximitatea sa care ar fi depășit „ liniile roșii ” (extinderea
infrastructurii NATO – dislocarea Scutului Antirachetă fiind unul dintre aceste
demersuri), nu este exclusă și o reacție la adresa Bucureștiului, dar nu a uneia
disproporționată în raport cu eventualul prejudiciul pe care Federația Rusă l -ar
reclama în acest caz.
În context, experți din domeniul militar și politico -militar au în atenție
măsurile c are se impun în vederea anticipării modalităților prin care Federația Rusă
va răspunde NATO și, implicit , României ca urmare a operaționalizării Scutului
Antirachetă de la Deveselu, atât timp cât, din perspectiva Moscovei,
operaționalizarea scutului creează un precedent – deschide calea spre
decredibilizarea forțelor sale nucleare.
În fapt, drept reacție la operaționalizarea bazei de la Deveselu, Federația
Rusă a avut câteva declarații în acest sens, cu un ușor crescendo (de la nivelul unor
miniștri și până la persoana lui Vladimir Putin). De asemenea, în seara zilei de 31
mai 2016, potul Tv Rossia 1 (principalul post de propagandă rusesc și care se
transmite pe spațiul Republicii Moldova) a prezentat un reportaj documentar intitulat
Capcana europeană ( Европ ейский Капкан )59
În analiza premergătoare eventualelor acțiuni, Federația Rusă ar putea fi
tentată să exploateze caracteristicile României în cadrul NATO generat e de:
– poziția de membru NATO din „prima linie”, cu o politică anti -rusă
activă;
– existența parteneriatului strategic cu SUA ( ca mijloc principal de
asigurare a securității );
59 https://russia.tv/video/show/brand_id/59696/episode_id/1304608/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
52
– stat NATO care acționează împotriva Federației Ruse ( după criza
ucraineană, singurul stat occidental care are interese divergente, respectiv:
Republica Moldova și dosarul tr ansnistrean );
– stat NATO cu capabilități militare scăzute și vulnerabilități interne;
– stat NATO cu credibilitate scăzută în UE, din cauza faptului că nu are
încă o democrație funcțională și o economie de piață performantă.
Drept răspuns la potențialele acțiuni ale Federației Ruse, ținând cont de
faptul că România este în prima linie, poate că la nivelul structurilor abilitate din
România s -ar impune crearea unei entități care să aibe în atenție activitatea
propagandistică a Federației Ruse în zonă, dar ș i care să fie în măsură să elaboreze
și să genereze conținut activ. Altfel spus, să se treacă de la nivelul de monitorizare
la cel de dezvoltare a unor măsuri active care, în final, să fie generatoare de subiecte
ale agendei publice.
Practic, Federația Rus ă, prin campaniile derulate de dezinformare și
propagandă, realizează agenda internațională, Uniunea Europeană și NATO fiind
într-o stare de defensivă.
Mai mult, se impune diversificarea mesajelor despre beneficiile aderării la
UE, prin instituțiile specia lizate ale Uniunii Europene, de o manieră digerabilă și
pentru populația care se află sub asediul producțiilor media rusești. Practic, am în
vedere generarea de conținut în limba rusă care să se adreseze populației asupra
căreia manipula rea funcționează ef icient.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
BIBLIOGRAFIE
*
* *
FM 3 -07 (FM 100 -20) Stability Op erations and Support Operations
*
* *
Alexander R. Alexiev “The So viet Campaign Against INF: Strategy, Tactics,
Means,” RAND Corporation, February 1985
Alexis de Tocqueville De la démocratie en Amérique I, coll.
Garnier -Flammarion, éd. Flammarion, Paris
Timothy L. Thomas “Russia’s Reflexive Control Theory And The Military,”
Journal Of Slavic Military Studies 2004
Pacepa I.M. Disinformation: Former Spy Chief Reveals Secret
and Ronald J. Rychlak Strategies for Undermining Freedom, Attacking
Religion, and Promoting Terrorism, WND Books, 2013
Fiona Hill &Clifford Mr. Putin: Operative in the Kremlin, Brookings
Gaddy Institution Press, 2015
J.M.Domenach La Propagande Politique , PUF, 1962, Paris
Hitler, A. Mein Kampf, Editura Beladi, Craiova
Doob, L. W. Goebbels' Principles of Propaganda, The Public Opinion
Quarterly, Vol. 14, Oxford University Press on behalf of
the American Association for Public Opinion Research
Lasswell H. D. Propaganda technique in the World War, P. Smith, USA
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Childs, H.L An in troduction to Public Opinion, Chapman&Hall
Larson C.U. Persuasion: Reception and Responsibility,
Cengage Learning
Sun Tzu The art of War, The Puppet Press, USA
O`Donnell V. & Jowett Propaganda & Persuasion, Sage Publication, USA,
G. S.
Clyde Miller & Violet The intelligent teacher’s guide through campaign
Edwards propaganda. The Clearing House
Severin, W. & Perspective asupra teoriilor comunicării de masă,
Tankard, J. Editura Polirom, Iași
*
* *
* * * http://news.xinhuanet.com/english/2008 -06/18/content_8394219.htm
* * * http://www.civil.ge/eng/article.php?id=18677
* * * http://www.nato.int/cps/it/natohq/opinions_118347.htm
* * * http://en.rian.ru/world/20080416/105243694.html
* * * http://dalje.com/en -world/russi aseeks -to-deepen -links -with-rebel –
regions/131742
* * * http://www.ziare.com/international/stiri -externe/georgia -da-kalasnikov –
ul-pe-arme -amer icane -218589
* * * http://www.merriam -webster.com/dictionary/propaganda
* * * http://classiques.uqac.ca/classiques/le_bon_gustave/desequilib
re_du_monde/desequilibre_monde.pdf
* * * http://iscrizioni.urbaniana.edu/urbaniana/
* * * http://euromaidanpress.com/2015 /02/28/why -nadiya -savchenko -must –
be-freed -russia -has-committed -a-war-crime -against -her-and-against –
ukraine/
* * * www.ft.com/cms/s/0/57bca132 -cd91 -11e4 -9144-
00144feab7de.html#axzz3hDm9Xot2
* * * http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/notes/2009/N2280.pdf
* * * http://www.bloombergview.com/articles/2015 -02-09/why -putin -is-
lying -about -ukraine
* * * http://www.hotnews.ro/stiri -international -18014446 -este-razboiul –
hibrid -dus-rusia -ucraina -cum-fost-pregatit -zece-ani-sub-ochii –
permisivi -occidentului.htm ,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
* * * https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B8%D0%
B1%D1%80%D0%B8%D0%B4%D0%BD%D0%B0%D1%8F_%D0%
B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D0%B 0
* * * http://www.nato.int/docu/Review/2015/Also -in-2015/hybrid -modern –
future -warfare -russia -ukraine/EN/index.htm
* * * http://www.webdex.ro/online/dictionar/r%C4%83zboi
* * * http://vpk -news.ru/sites/default/files/pdf/VPK_08_476.pdf
* * * http://ruspioner.ru/honest/m/single/4131
* * * http://www.hotnews.ro/stiri -international -18014446 -este-razboiul –
hibrid -dus-rusia -ucraina -cum-fost-pregatit -zece-ani-sub-ochii –
permisivi -occidentului.htm
* * * http://www.reuters.com/article/2015/01/21/us -ukraine -crisis -lavrov –
idUSKBN0KU12Y20150121
* * * http://www.mn.ru/issue.php?2006 -8-1
* * * https://www.facebook.com/koch.kokh.haus/posts/1468346710129200
* * * http://www.reuters.com/article/2014/03/17/ukraine -crisis -east-putin –
idUSL6N0ME1WK20140317
* * * https://russia.tv/video/show/brand_id/59696/episode_id/1304608/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
LISTA ABREVIERILOR
O.N.U. Organizația Națiunilor Unite
N.A.T.O. Nord Atlantic Threat Organization/ Organizația Tratatului
Nord -Atlantic
R.O.S.T.A. Российское телеграфное агентство / Russian Telegraph
Agency / Agenția telegrafică Ruă
T.A.S.S. Информационное агентство России ТАСС /Agenția
Informațională a Rusiei TASS
U.E. Uniunea Europeană
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Anexa nr. 1
Războiul ruso -georgian
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Anexa nr. 2
Populație care se declară ca fiind de etnie rusă Ucraina
Sursa: Radio Europa liberă, 29 mai 2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Anexa nr. 3
Mijloace ale propagandei rusești în Osetia de Sud
Website -uri din Osetia de Sud, aparent oficiale
I. Guvernamentale
http://presidentruo.org/ (prev. www.presidentrso.ru )
https://rso -government.org/ru/ – Official website of the SO Govt.
http://www.080808.su/ – Official website of the Plenipotentiary
Representative of the SO President on post -conflict settlement
http://www.mfa -rso.su/ – Official SO MFA website
http://www.iristo n.ru/top5/
http://www .rfsosetia .mid.ru/ Сайт Посольства России в Южной
Осетии (Russian Embassy in SO)
http://osembassy.ru Посольство РЮО в РФ (SO Embassy in RF)
http://cik.ruo.su ЦИК РЮО (Central Election Commission SO)
II. Agenții de presă
www.cominf.org – RES Info Agency – operated by Cominf – SO State
Committee for information, communication and mass media.
www.osinform.ru or www.osinform.org – OSINFORM Info Agency (SO
pro-govt)
www.os -inform.com – Information Agency OSINFORM GEO clone
pretending to be SO ! Last update Tue, 01.01.2013
www.rsoinform.com – Information Agency of the RSO strongly pro SO Govt
http://mc -ir.ru/ – Media Centre "Ir"
http://rsonews.org/
http://www.ruoinfo .ru/
www.osetia.kvaisa.ru “Osetiya – Kvaysa” opposition, affiliated to Russia
http://uasdan.com/
III. Partide politice
http://www .npruo .ru/ – Народная партия Республики Южная
Осетия (People ’s Party SO)
http://kpruo .ru/ru/ – Коммунистическая партия РЮО ( Communist
party SO)
http://rsoedinstvo.ru/ – Партия "Единство" РЮО ( Unity Party SO)
http://nykhas.ru / – Nykhas, “Tibilov’s Party, Chairman Alan Alborov ,
Head of Tskhinvali Administration
Social media:
Pagini și grupuri FaceBook
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
https://www.fac ebook.com/groups/tskhinval/?fref=ts
https://www.facebook.com/groups/southossetia.1992/?fref=ts
https://www.facebook.com/SouthOssetia?fref=ts
https://www.facebook.com/ugoosetia?fref=ts
Parlament
https://www.facebook.com/profile.php?id=100006079064720&fref=pb&hc_loc
ation=friends_tab
KGB
https://www.facebook.com/komitetgosbezopasnosti.southossetia
Leonid Tibilov – SO President
https://www.facebook.com/Leonid.Tibilov?fref=ts
Anatoli BIBILOV – Head of the SO Parliament
https://www.facebook.com/skifruo?fref=ts
Marina CHIBIROVA – SO Minister of Education
https: //www.facebook.com/marina.chibirova?fref=pb&hc_location=friends_tab
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
DECLARAȚIE
Prin prezenta declar că Lucrarea de curs cu titlul „ Propaganda rusă –
componentă a războiului hibrid. De la Georgia și Ucraina la Republica
Moldova ” este scrisă de mine și nu a mai fost sustinuta niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De
asemenea, declar că to ate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt
indicate în lucrare, cu respectarea r egulilor de evitare a plagiatului;
Toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din
altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
Reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința precisă;
Rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, _________ Absolvent Mădălin Nicolae SÂRBU
_________________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Propaganda rusă componentă a războiului [628109] (ID: 628109)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.