Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 2017 3Evaziunea fi scală în România [628100]

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 3Evaziunea fi scală în România
Drd. Adrian Amarița
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Abstract
Fenomenul evaziunii fi scale a luat amploare în România, cu precădere
în ultimii ani. Diversifi carea și complexitatea schimburilor comerciale, în
condițiile unei legislații imperfecte, au constituit circumstanțe favorizante
pentru extinderea acesteia, iar efectele negative ale evaziunii își pun amprenta
din ce în ce mai pregnant asupra economiei naționale.
În acest context, preocupările specialiștilor pentru crearea unui cadru
legislativ care să atenueze acest fenomen s-au intensifi cat. În condițiile în care
evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească
cele mai efi ciente măsuri de combatere.
Cuvinte cheie: evaziune fi scală, sistem fi scal, legislație, impozit,
contravenții, infracțiuni, măsuri de combatere.
JEL Classifi cation: E 62, G 38, H 26, H 32
***
FISCAL EV ASION IN ROMANIA
Abstract
The phenomenon of tax evasion has grown in Romania, especially in
the last years. Diversifi cation and complexity of foreign trade in the context
of an imperfect legislation, constituted favorable circumstances for extending
tax evasion and its negative effects are refl ected in an increased way on the
national economy.
In this context, the specialists’ concerns to create a legislative
framework to mitigate this phenomenon have intensifi ed. Given that tax
evasion can not be eradicated completely, it is necessary to fi nd the most
effective measures to combat it.
Key Words: Tax evasion, fi scal system, legislation, tax, contravention,
crime, counteracting measures
***

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 4 Evaziunea fi scală este un fenomen economico – social, de importanță
majoră, cu care se confruntă toate statele, într-o mai mare sau mai mică măsură.
Deoarece eradicarea completă a evaziunii fi scale este practic imposibilă,
statele caută măsuri efi ciente pentru limitarea acestui fenomen.
Noțiunea de evaziune fi scală a constituit o preocupare permanentă
a specialiștilor în fi scalitate, aceștia considerând-o rezultanta logică a
inadvertențelor unei legislații imperfecte, a unei metodologii defectuoase de
aplicare, materializată printr-o fi scalitate excesivă sau prin omisiunea unor
elemente, ceea ce generează o favorizare a apariției și dezvoltării acestui
fenomen.1
În condițiile în care schimburile comerciale ale țării noastre au crescut
substanțial, în special după aderarea României la Uniunea Europeană, fenomenul
de evaziune fi scală s-a extins, persoanele fi zice și juridice diversifi când
mijloacele de eludare a legislației fi scale.În acest context, evaziunea fi scală
a înregistrat o pondere din ce în ce mai însemnată în economia românească.
Acest fenomen îngrijorător preocupă în prezent specialiștii din țara noastră.
Studiile acestora au în vedere, în principal, elaborarea unei legislații fl exibile
și efi ciente, cu scopul eliminării efectelor negative ale evaziunii fi scale, cu
impact direct asupra economiei românești.
În ceea ce privește istoricul acestui fenomen în România, trebuie
menționat că începând cu marea reformă a impozitelor directe din anul 1921,
în special din 1929, legislația română s-a orientat spre un sistem de impunere
a unor mijloace efi ciente pentru prevenirea evaziunii fi scale. În anul 1923 s-a
desfi ințat impunerea minimală și s-au atenuat sancțiunile impuse prin legea
din anul 1921, ceea ce a condus la creșterea și diversifi carea fenomenului
de evaziune fi scală, pe fondul unei slabe pregătiri a autorităților abilitate să
vegeheze asupra estompării efectelor produse de evaziunea fi scală. Legea
contribuțiilor directe din anul 1923 a avut și infl uență pozitivă asupra reducerii
acestui fenomen, dar a avut și lacune, în acest sens putând fi amintită scutirea
de impozit pe clădirile industriale.
Cea mai răspândită formă de evaziune fi scală a fost “infl ațiunea
amortizărilor”, procedeu ce consta în acțiunea întreprinderilor de a exagera
valoarea clădirilor și instalațiilor pe care le posedau, de a cere și a de a obține
de la fi sc dreptul de a scădea din benefi ciu un fond de amortizare corespunzător
unor investiții mai mari decât cele reale. În aceeași perioadă, în Germania
s-a creat un obstacol automat acestui gen de evaziune prin introducerea
impozitului pe avere, alături de impozitul pe profi t. Întreprinzătorul nu mai
supraevalua clădirile și instalațiile deoarece ar fi plătit un impozit mult mai
mare la rubrica “impozit pe avere”.
1. “Evaziunea fi scală în România ” în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 5 Efectele legii din 1923 au fost scăderea randamentelor impozitelor
directe, ceea ce avea drept consecință legiferarea specială a măsurilor de
anihilare a evaziunii fi scale și o nouă metodologie de impunere pentru
contribuabilii care se sustrăgeau fi scului.
Legislația privind măsurile de represiune a evaziunii fi scale și
modifi cările la legea contribuțiilor directe au reprezentat începutul luptei
antievazioniste în România începând cu anul 1929. Legea contribuțiilor directe
din anul 1933 clasifi că nerespectarea legislației fi scale în “contravențiune
simplă” și “contravențiune califi cată”. Literatura de specialitate din acea
vreme făcea distincție între infracțiunea fi scală, abaterea fi scală și evaziune.
Infracțiunea fi scală era defi nită ca “orice abatere, neascultare a legilor fi scale,
sancționată cu o pedeapsă fi scală, neurmarea sau nesupunerea la legile
fi scale putând să rezulte fi e dintr-un fapt de abstențiune, fi e dintr-o acțiune.”
Infracțiunea fi scală era considerată o consecință a dreptului statului de a
impune și de a pedepsi. Sancțiunile erau amenzile care puteau să ajungă până
la de patru ori diferența la impozitul sustras. Faptele de corupție ale agenților
fi scali se pedepseau cu închisoare contravențională.
În lucrarea “Fraude și infracțiuni fi scale”, Ion Stan afi rma: “Legislația
română este un mozaic de legi necoordonate din punct de vedere al sancțiunilor.
Infracțiunile nu sunt întotdeauna net defi nite, iar tehnica aplicării lor nu
este amănunțită și precisă ceea ce îngreunează nu numai sarcina organelor
fi scale chemate a le aplica, ci și cercetările în domeniul fi scal și judecarea
contravențiilor…Fiecare lege fi scală are sistemul său deosebit de penalități,
procedură proprie și termene de apel și recurs cu totul diferite de la un impozit
la altul, astfel că se comit cu ușurință de către funcționarii Ministerului
Finanțelor erori și confuzii.”1
Legea 344/29.12.1947 pedepsea aspru evazioniștii fi scali, dar le
acorda posibilitatea să intre în legalitate prin lichidarea obligațiilor fi scale,
chiar dacă în perioada anterioară au afectat, total sau parțial, obligațiile fi scale
către bugetul de stat sau bugetele locale. În privința faptelor de evaziune
fi scală, acestea erau asimilate crimei de sabotaj și se sancționau cu pedepsele
prevăzute în legea pentru reprimarea speculei și a sabotajului.
Tranziția la economia de piață a statelor care au avut o economie
centralizată presupune schimbarea cadrului legislativ fi scal, astfel încât să
permită întărirea mecanismului fi scal care are sarcina să asigure creșterea
economică și efi cientizarea tuturor pârghiilor economice. Economia planifi cată
nu refl ecta fi del situația reală din economie, iar sistemul de prețuri era rigid și
se caracteriza printr-o rată a dobânzii foarte scăzută și o micșorare a salariilor.
Aplicarea unui nou sistem fi scal trebuie să țină seama de impactul pe care îl are
1. Ion Stan , citat în http:// www.scritub.com

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 6asupra societăților , astfel încât creșterea impozitelor să nu genereze evaziune
fi scală și corupție, acestea putând fi accelerate de o creștere a infl ației. În
același timp, analiza noului sistem fi scal implică și studiul efectelor produse
asupra investițiilor străine.
Evaziunea fi scală este consecința unor fapte ilegale care au la bază
următorii factori:
“- imperfecțiunile legii;
– neuniformitatea în activitatea organelor fi nanciare în ceea ce privește
stabilirea și perceperea taxelor și impozitelor;
– conduita unor categorii de contribuabili;
– lipsa de exigență sau corupția funcționarilor publici.”
Etapa tranzitorie de la economia dirijată la economia de piață poate
favoriza fapte ilegale precum corupția, trafi cul de infl uență, înșelăciunea
sau evaziunea fi scală. Prin introducerea TV A la data de 1 iulie 1993, agenții
economici s-au orientat către reducerea consumurilor, disponibilizarea
resurselor în economie, stimularea exporturilor și îmbunătățirea disciplinei
fi nanciare. În acest context, s-a considerat necesar ca unele instrumente fi scale
să fi e ajustate temporar în scopul stabilizării economiei.
Principalele măsuri au fost:
“- reforma impozitului pe circulația mărfurilor;
– introducerea impozitului pe profi t cu 77 clase de impozitare, apoi
reducerea acestora la două clase de impozitare și, în fi nal, introducerea unei
cote unice de impozitare de 38%;
– introducerea impozitului pe dividende și pe vânzarea de active;
– un nou sistem de taxe vamale;
– introducerea impozitului pe salarii.”
În literatura de specialitate există multiple inte rpretări ale conceptului de
evaziune fi scală. Unii autori defi nesc evaziunea fi scală ca “totalitatea procedeelor
licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesaț i sustrag, în totalitate sau în parte,
materia lor impozabilă obligațiilor stabilite prin legile fi scale.” Maurice Duverger
considera că fenomenul “desemnează ansamblul manife stărilor de fugă din fața
impozitului.” 1 Acesta apreciază că există evaziune fi scală în ade văratul sens al
cuvântului atunci când “cel care ar trebui să plăte ască impozitul, nu îl plătește,
fără ca obligația acestuia să fi e transmisă asupra unui terț.”
Unii autori consideră că din punct de vedere al modului cum poate
fi săvârșită, al raportului care există între fenomenul în cauză și legislația în
vigoare, evaziunea fi scală are două forme de manifestare:
– evaziune fi scală licită (realizată la adăpostul legii);
– evaziune fi scală ilicită (frauduloasă) sau fraudă fi scală.
1. Maurice Duverger, citat în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 7 Din punct de vedere spațial, evaziunea fi scală se delimitează în:
– evaziune fi scală la nivel național;
– evaziune fi scală internațională.
Evaziunea fi scală licită este defi nită ca “sustrag erea unei părți din
materia impozabilă fără ca acest lucru să fi e consi derat contravenție sau
infracțiune” și presupune exploatarea cadrului norm ativ pentru valorifi carea
inteligentă a inconsecvențelor și contradicțiilor p revederilor legale cu scopul
de evitare a obligațiilor contribuabililor către st at. Evitarea obligațiilor fi scale,
în limitele legii, necesită specialiști în domeniul fi scal, iar consecința este
că numai societățile cu capital mare pot utiliza ac eastă formă de evaziune,
deoarece costurile unei consultanțe specializate su nt mari. Contribuabilii cu
venituri modeste care nu au posibilitatea să aloce sumele necesare unei asistențe
specializate apelează la frauda fi scală.
Factorii care favorizează evaziunea fi scală licită sunt :
“– acordarea unor facilități fi scale sub forma unor exonerări, scutiri
parțiale, reduceri, deduceri;
– acordarea unor scutiri delimitate temporar, în cazul înfi ințării de noi
societăți comerciale;
– scoaterea de sub incidența impozitului a venitur ilor aferente depozitelor
bancare și a celor provenite din plasamente în obli gațiuni emise de stat;
– nereglementarea cheltuielilor generale ale socie tăților comerciale, aceasta
creând tentația supraevaluării prin creșterea nejus tifi cată economic a acestora;
– impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane
fi zice, pe baza unor norme medii de muncă creează condiții pentru contribuabilii
care realizează venituri mai mari decât media să nu plătească impozite pentru
diferența respectivă;
– exploatarea unor lacune ale legii.”
În România cele mai frecvente evaziuni fi scale licite au fost favorizate
de facilitățile fi scale acordate de guverne și omisiunile în reglementarea unor
impozite și taxe.
Evaziunea fi scală ilicită (frauda fi scală) este defi nită ca o formă de
eludare agravantă care se sancționează prin măsuri pecuniare și privative
de libertate și constă în ascunderea ilegală, totală sau parțială, a materiei
impozabile de către contribuabili în scopul reducerii sau eliminării obligațiilor
fi scale ce le revin.
Evaziunea fi scală ilicită se prezintă sub următoarele forme:
“- evaziunea tradițională;
– evaziunea juridică;
– evaziunea contabilă;
– evaziunea prin evaluare.”

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 8 Evaziunea tradițională constă în sustragerea de la plata obligațiilor
fi scale prin înregistrare și depunere de documente incorecte sau prin neîntocmirea
documentelor solicitate prin legislația fi scală. Ac eastă formă de evaziune fi scală
se materializează prin: întocmirea de declarații fi scale false sau neîntocmirea
acestora, reducerea intenționată a încasărilor în s copul reducerii TV A și a profi tului
impozabil, prin încasări în numerar fără chitanțe ș i vânzări fără factură, creșterea
cu intenție a cheltuielilor în scopul diminuării pr ofi tului impozabil, producerea
și comercializarea de bunuri și servicii în mod cla ndestin, desfășurarea muncii
remunerate în mod clandestin (“la negru”) și a tran zacțiilor imobiliare.
Evaziunea juridică constă în ascunderea naturii unui organism sau
contribuabil. De exemplu, un contract de asociere este transformat, în mod
ascuns, într-un contract de muncă, prin care benefi ciarul acestuia își creează
avantaje din calitatea de salariat.
Evaziunea fi scală este defi nită ca “sustragerea prin orice mijloace
de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetelor de stat
de către persoanele juridice, care realizează venituri impozabile, conform
reglementărilor fi scale.”
Evaziunea contabilă constă în disimularea unei evidențe contabile
corecte, prin utilizarea unor documente false, cu scopul de a crește cheltuielile,
de a diminua veniturile și, implicit, a reducerii impozitului pe profi t, adică
diminuarea obligațiilor fi scale datorate statului.
Evaziunea fi scală prin evaluare constă în diminuarea valorii stocurilor,
supraestimarea amortismentelor și provizioanelor cu intenția de a deplasa
impozitul în viitor.
În privința evaziunii fi scale, comerțul se situează pe primul loc în
rândul activităților generatoare de economie subterană.
În ceea ce privește contribuabilii, se consideră că cele mai mari
posibilități de fraudare le au aceia care desfășoară activități industriale și
comerciale, precum și activitățile independente precum medicii, avocații și
arhitecții.
Principalele aspecte sub care se manifestă evaziunea fi scală sunt:
“– sustragerea de la plata impozitelor prin înregistrarea incorectă în
datele contabile a operațiunilor economice;
– “companii fantomă”;
– distrugerea documentelor fi nanciar – contabile;
– organizarea unor evidențe contabile duble;
– întocmirea balanțelor contabile bazate pe date nereale;
– nedeclararea unor activități comerciale sau a unor surse de impozitare;
– subzistența unor activități economice fără declararea subsidiarilor,
punctelor de lucru și antreprizelor;

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 9 – prezentarea de documente false privind operațiunile de import –
export.”
În ceea ce privește tehnicile de fraudare fi scală, acestea pot fi grupate
pe categorii de obligații fi scale.
În cazul impozitului pe profi t, tehnicile de fraudare fi scală sunt:
“- reducerea bazei de impozitare prin includerea în costuri a unor
cheltuieli fără documente justifi cative sau bază legală;
– înregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita
admisă de legi;
– deducerea unor cheltuieli personale ale asociaților sau dobânzi la
împrumuturi acordate de administratorii societății;
– neînregistrarea integrală a veniturilor realizate, fi e prin neîntocmirea
documentelor de evidență sau prin înscrierea în documente a unor prețuri de
livrare sub cele practicate în mod real;
– transferul veniturilor impozabile la societăți nou create în cadrul
aceluiași grup, afl ate în perioada de scutire de la plata impozitului pe profi t,
concomitent cu înregistrarea de pierderi de către societatea – mamă;
– determinarea impozitului pe profi t prin aplicarea necorespunzătoare
a prevederilor legale în special în ceea ce privește reducerea impozitului
aferent profi tului reinvestit;
– necalcularea de către unele organizații nonprofi t a impozitului
aferent veniturilor rezultate din activități economice;
– neînregistrarea în contabilitate a diferențelor stabilite prin actele de
control sau chiar a obligațiilor legate de impozitul pe profi t datorat.”
Tehnicile de fraudare utilizate în cazul taxei pe valoarea adăugată
sunt:
“– aplicarea eronată a regimului deducerilor taxei pe valoarea adăugată
pe baza unor documente care nu au înscrisă taxa sau deduceri fără documente
sau cu documente ilegale, deduceri de TV A ca urmare a înscrierii repetate
a unor facturi în jurnalele de cumpărări, deduceri pe baza unor documente
aparținând altor societăți comerciale, deducerea taxei pe valoarea adăugată
aferentă operațiunilor scutite de drept de deducere;
– necuprinderea unor operațiuni ce intră în sfera taxei pe valoarea
adăugată în baza de calcul a taxei și necuprinderea în baza de calcul a tuturor
facturilor;
– neevidențierea și nevirarea taxei pe valoarea adăugată aferentă
avansurilor de la clienți;
– neînregistrarea ca plătitor la depășirea plafonului minim;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor
de bunuri prin prezentarea unor acte fi ctive de donație, de la parteneri externi,

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 10 în loc de acte de cumpărare, precum și neincluderea în deconturi a taxei pe
valoarea adăugată de plată în vamă;
– emiterea de chitanțe fi scale și facturi cu taxă pe valoarea adăugată,
fără ca agentul economic să fi e plătitor și fără să înregistreze și să vireze taxa
pe valoarea adăugată;
– neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularisticii tipizate,
cu înregistrări incomplete în jurnale sau înregistrări repetate în jurnale
de cumpărare, facturi “pierdute”, amânarea întocmirii facturilor fi scale,
necuprinderea în baza de calcul a tuturor elementelor din factură;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată prin declararea
unor importuri ca fi ind temporare;
– cereri de rambursare nejustifi cate;
– “erori de calcul”.”
Tehnicile de fraudare fi scală cele mai frecvente în ceea ce privește
impozitul pe salarii sunt:
“- neimpozitarea tuturor surselor plătite salariaților cu titlu de venituri
salariale;
– aplicarea incorectă a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;
– nereținerea și nevirarea impozitului pe salarii datorat pentru
persoanele angajate pe bază de convenții sau pentru zilieri;
– necumularea, în vederea impozitării, a tuturor veniturilor salariale;
– neînregistrarea obligațiilor de plată a impozitului pe salarii;
– nerespectarea legislației privind stabilirea bazei de impozitare;
– necuprinderea în baza de impozitare a tuturor veniturilor realizate, în
special a celor pentru care impozitarea se realiza pe baza declarației subiectului
impozabil;
– identifi carea unor modalități de generare de cheltuieli fi ctive cu
salarizarea unor persoane;
– crearea unor facilități salariaților, care să nu intre în sfera de impunere
a impozitului pe venitul global realizat astfel încât să plătească la bugetul de
stat un impozit mai mic;
– obținerea de către salariați a unor statute ce le conferă scutirea de
la plata impozitului pe venitul global, precum certifi cate de revoluționari,
certifi cate de handicapați.”
În privința accizelor, tehnicile de fraudare fi scală sunt:
“- necuprinderea în baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
– micșorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor
importate în vamă prin folosirea de documente duble;
– necalcularea accizelor aferente modifi cării concentrației alcoolice;
– neincluderea accizelor în prețul de vânzare al produselor pentru care
se datorează accize;

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 11 – neevidențierea în contabilitate a obligației de plată a accizelor;
– sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor
accizate și trecerea lor la produse neaccizate sau accizate în cote reduse.”
Referitor la alte impozite și taxe datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale, trebuie menționate următoarele tehnici de fraudare fi scală:
“- evidențierea în contabilitate a unor clădiri la valori inferioare celor
reale;
– nedepunerea la organele fi scale a declarațiilor privind clădirile afl ate
în patrimoniu, a mijloacelor de transport afl ate în posesie și a terenurilor
deținute sau afl ate în administrarea agenților economici;
– declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, în ce
privește impozitul pe clădiri, taxa mijloacelor de transport, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat;
– neconstituirea și nevirarea impozitului pe dividende, calcularea
eronată a acestuia;
– nereținerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate
în cursul anului care după realizarea profi tului și aprobarea bilanțului au avut
destinația de dividende;
– nedeclararea veniturilor realizate de către persoanele fi zice din
diverse activități;
– încălcarea prevederilor legale privind modul de desfășurare și
impozitare a activității de taximetrie de către persoanele autorizate să
desfășoare aceste activități, prin neprezentarea la organul fi scal sau alterarea
informațiilor furnizate de aparatele de taxat.”
Cele mai noi și mai utilizate metode de fraudare a bugetului de stat
sunt:
“- simularea unor exporturi;
– trecerea scriptică a operațiunilor prin mai multe societăți;
– organizarea în ascunderea acțiunilor frauduloase prin implicarea
mai multor societăți dispersate în teritoriu, aparent fără legătură între ele
și întocmirea de documente care îndeplinesc doar formal cerințele legale,
urmate de transferuri bancare care simulează stingerea obligațiilor fi ctive între
parteneri.”
Evaziunea fi scală din România ocupă un loc central în presa
internațională, în care se consemnează că țara noastră pierde anual 28 miliarde
euro din cauza economiei subterane.1
În acest sens, în Reuters este descris un tablou din București astfel:
“În fi ecare dimineață, sute de comercianți se înghesuie într-o piață ieftină
din partea de nord a Capitalei. Însă, dacă un inspector fi scal își face apariția,
1. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 12 atunci ei strâng totul, iar liniștea se așterne foarte repede.” Presa internațională
subliniază că România este depășită în topul statelor din Uniunea Europeană
doar de Bulgaria în ceea ce privește contorizarea economiei subterane ca
procent din produsul intern brut.1 Consiliul Fiscal arată că în țara noastră
unul din trei muncitori nu plătește impozitul pe venit și nu achită contribuția
la fondul de pensii.2
În anul 2013 evaziunea fi scală a reprezentat 16,2% din Produsul
Intern Brut atingând valoarea de 22 miliarde de euro.3 Se constată că valoarea
aproape s-a dublat în ultimii 14 ani, deoarece în anul 2000 aceasta era de 9,1%
din Produsul Intern Brut.
ă ܊ă ă
܊
܈ ă ă
ă ă ܊ă ă ܊
ă܈܊
ă ܊
ă ă ܊ ă ă ܈
܈ ă
ă ă
܈ ă ă
ă
܈܊ ă ܈
ă ܊ ă ܊
܊܊ ă܊
܊܊
܊ ă
ă ă ă ܈܊
ă܊܊܈܊
ă܊ ă ă ă
ă܊܈܊
ă܈܊܊ ă ܈ ă ă ă
ă
ă ă ܊܊
ă ă
ă ă
ă ܊ ă ă ܈܊
ă ܈܊
ă ă
  
ă ă ă ă
ă ă ă
܈܈ ă
܊
܊܊ ă ă ă ܈2013
Evaziune fiscala
PIB
1. Studiu realizat de fi rma de consultanță AT Kearney prezentat în www.ziare.com/2014
2. Constantin Pescaru : “Reuters : “Câți bani pierde România din cauza evaziunii fi scale””, în
www.ziare.com din 30.10.2014
3. Luiza Ilie:”Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în www.dcnews.
ro din 30.10.2014

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 13 Prejudiciile produse de economia subterană au drept consecință
majorarea taxelor plătite de populație pentru acoperirea defi citului bugetar. 1
Mihai Bogza , șeful Consiliului Investitorilor Străini afi rma: “Multe
companii private încă fac evaziune fi scală, astfel că fac concurență neloială
celor cinstiți. Taxele care ar trebui colectate de la aceste societăți vor fi
recuperate prin creșterea birurilor existente.”.2
Despre evaziunea fi scală din România, Agenția France Presse scria:“
De la zidari care lucrează la negru până la rețelele de criminalitate fi nanciară,
evaziunea fi scală înfl orește în România și privează bugetul statului de zeci de
miliarde de euro.”.3
Conform datelor transmise de Comitetul Consiliului Europei împotriva
spălării capitalurilor (MONEYV AL) și prezentate în http://economie.hotnews.
ro/2014, economia subterană reprezintă 28,4% din produsul intern brut al
României în 2013 (aproape 40 miliarde de euro).4
Parlamentul European a subliniat că la nivelul Uniunii Europene se
pierd anual 1.000 miliarde de euro din cauza evaziunii fi scale.
Ionuț Dumitru , președintele Consiliului Fiscal, a declarat: “Evaziunea
fi scală, în creștere în România, reprezintă un risc pentru securitatea națională.” 5
Împotriva tendinței expansioniste a evaziunii fi scale, guvernul a creat în cadrul
Fiscului o direcție cu atribuții de împiedicare a activității rețelelor criminale,
care s-au extins dincolo de granițele României. În articol sunt prezentate
cele mai mari infracțiuni de evaziune fi scală înregistrate în anul 2014: “Una
dintre afacerile cel mai răsunătoare descoperite în 2014 vizează o evaziune
de 24 milioane euro pe piața fructelor și legumelor. Treizeci de cetățeni turci,
iordanieni și români, dintre care 12 au fost arestați, au înfi ințat 58 de societăți
fantomă pentru a scăpa de plata TV A (24%) după ce au livrat produse de 100
milioane euro. Într-un alt caz, 22 cetățeni români și chinezi au pus la punct
un lanț fraudulos format din 15 societăți care efectuau tranzacții succesive și
omiteau să declare și să plătească TV A. Pierderea fi scală a fost de 12 milioane
euro.” Potrivit datelor Consiliului Fiscal, 1,45 milioane de oameni munceau
la negru în anul 2012, adică 23% din numărul total de angajați. În acest sens,
construcțiile sunt cele mai afectate, deoarece 60% din muncitori nu lucrează
cu contracte de muncă.
1. Corina Vârlan : “Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa străină’’ în
www.gândul.info din 30.10.2014
2. Mihai Bogza, citat în www.gândul.info/2014
3. Evaziunea fi scală, o enormă gaură pentru România – France Presse în http://economie.
hotnews.ro , 21.08.2014
4. Maria Enache : “France Presse : “Evaziunea fi scal înfl orește în România și privează bugetul
de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com
5. Ionuț Dumitru, citat în http://economie.hotnews.ro/2014

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 14 Gheorghe Piperea arată într-un text publicat pe www.juridice.ro că
pierderile înregistrate în ultimii nouă ani de econ omia națională cauzate de
bănci, companii multinaționale și IMM-uri sunt de a proximativ 20 mild.euro,
suma împrumutată de România de la Fondul Monetar In ternațional și Comisia
Europeană. 1 Calculul efectuat de avocatul Piperea are la bază datele oferite de
Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, conform căr ora în anul 2013 erau
înregistrate 720.000 persoane juridice active. Dint re acestea 115.000 nu au depus
bilanțul, 87.000 nu au înregistrat profi t, 252.000 au avut profi t net de 58 mild.lei,
iar 264.000 de fi rme au înregistrat pierderi în val oare de 39 mild.lei, aproximativ
9 mild.euro. Pierderile anuale reprezintă 6,5% din Produsul Intern Brut. Conform
structurii celor 264.000 de fi rme care au înregistr at pierderi, 400 societăți de stat
au avut pierderi, 400 societăți de stat au avut pie rderi de 3 mild.lei, iar pierderile
celor 263.500 mii fi rme private au fost de 36 mild. lei, ceea ce înseamnă că
fi rmele cu capital privat au fost mult mai mari com parativ cu cele cu capital de
stat. Autorul prezintă un exemplu de evaziune prin metoda de optimizare fi scală
denumită “sendvișul olandez”. Multe corporații mult inaționale își stabilesc
sediile sociale în Olanda, stat în care legislația fi scală permite externalizarea
integrală a profi tului către subsidiare sau holding uri cu sediile în paradisuri
fi scale. Multinaționalele cu sediul central în Olan da și fi liale în state ale Uniunii
Europene exportă profi tul din Olanda în paradisuri fi scale, în care acesta nu se
impozitează sau cota de impozitare este nesemnifi ca tivă.Opinia autorului este
că pierderile anuale de 9 mild.euro nu reprezintă p ierderi reale, acestea sunt doar
rezultate distorsionate prin “optimizare fi scală”. Topul companiilor cu cele mai
mari pierderi înregistrate în anul 2014 are drept l ideri subsidiarele din România
ale grupului KazMunaiGaz – Rompetro Rafi nare și Oil fi eld Expl.Business Sol,
care cumulează pierderi de 2,1 mild.lei, echivalent ul a 400 milioane de euro,
raportate la o cifră de afaceri de 13,5 mild.lei, e chivalentul a 3 mild.euro.
O sursă importantă de venit o constituie combaterea evaziunii fi scale.
În România sunt aplicabile prevederile Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fi scale. Legea nr.241/2005 a fost actualizată prin OUG
nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fi scale.
În sensul legii, constituie infracțiuni următoarele fapte:
“- nerefacerea cu intenție a documentelor de evidență contabilă
distruse în termenul înscris în documentele de control, deși operațiunea putea
fi făcută;
– refuzul nejustifi cat al unei personae de a prezenta organelor
competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul
împiedicării verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale, în termen de cel mult
15 zile de la somație;
1. Gheorghe Piperea: “Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia românească de
sendvișul olandez”, în www.cotidianul.ro., 19.08.2015

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 15 – împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra
în sedii, incinte sau pe terenuri, cu scopul efectuării verifi cărilor fi nanciare,
fi scale sau vamale;
– reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la
scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă;
– deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a timbrelor,
banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fi scal, cu regim
special;
– tipărirea, deținerea sau punerea în circulație, cu știință, de timbre,
banderole sau formulare tipizate în domeniul fi scal, cu regim special,
falsifi cate;
– stabilirea cu rea – credință de către contribuabil a impozitelor,
taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume
de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori
compensări datorate bugetului general consolidat;
– asocierea în vederea săvârșirii faptei anterior menționate;
– ascunderea bunului ori a sursei impozabile ori taxabile;
– omisiune, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile ori în
alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor
realizate;
– evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a
cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni
fi ctive;
– alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii
ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fi scale sau alte mijloace de
stocare a datelor;
– executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau
alte mijloace de stocare a datelor;
– sustragerea de la efectuarea verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau
vamale, prin nedeclararea, declararea fi ctivă ori declararea inexactă cu privire
la sediile principale sau secundare ale persoanelor verifi cate;
– substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către terțe persoane a
bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură
fi scală și ale Codului de procedură penală.”
Sancționarea infracțiunilor de evaziune fi scală este reglementată de
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție.
În ultimii 25 de ani fenomenul evaziunii fi scale a luat o amploare
deosebită, cu repercusiuni grave asupra economiei naționale. În acest sens
apariția, în special, a societăților cu răspundere limitată a favorizat un mediu

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 16 propice pentru infracțiuni cu consecințe deosebit de nefaste atât în domeniul
economic, cât și pe plan social.
În esență, evaziunea fi scală reprezintă neîndeplinirea cu rea credință
de către contribuabili a obligațiilor fi scale, iar acțiunile sau inacțiunile acestora
în domeniul de referință intră sub incidența Codului penal și a Codului de
procedură penală, precum și ale tuturor celorlalte prevederi legale care
guvernează sediul materiei.Pentru a stabili metodele de combatere a evaziunii
fi scale este necesar să se determine cauzele care o generează și efectele produse
de acest fenomen. Printre cauzele care stau la baza evaziunii fi scale, trebuie
amintite excesivitatea sarcinilor fi scale și insufi ciența educației cetățenilor.
Excesivitatea sarcinilor fi scale se regăsește în amploarea evaziunii fi scale.
Sub acest aspect, efi ciența unui sistem fi scal constă în gradul de consimțire
la impozit. Insufi cienta educație fi scală a cetățenilor are, de asemenea, efecte
asupra creșterii fenomenului de evaziune fi scală. În același sens, trebuie
menționat și faptul că lipsa unui control efectuat de personal califi cat și
lacunele legislației fi scale pot determina amplifi carea efectului evaziunii
fi scale. Consecințele evaziunii fi scale produc prejudicii atât statului, cât și
contribuabililor, deoarece statul nu primește veniturile necesare activității
sale, iar contribuabilii suportă impozite mai mari la venituri mai mici.
Sir Austen Chamberlain afi rma că “metodele de evaziune se schimbă
cu o rapiditate uimitoare”, iar “noile metode de investigare trebuie adoptate cu
aceeași probă”.1
În anumite cazuri o parte din venituri nu sunt supuse impunerii fi scale
din cauză că legea nu precizează modul de stabilire a obiectului impozabil.
Formele de eludare ale impozitului sunt diferite în funcție de natura și
proveniența veniturilor. Evitarea fi scului poate avea ca sursă și organizarea
defectuoasă a controlului asupra veniturilor realizate.
Evaziunea fi scală poate fi favorizată de prevederile Legii nr.31/1990,
prin intermediul căreia este autorizată funcționarea societăților comerciale
cu multe activități în obiectul lor de activitate, fără o verifi care prealabilă a
dotărilor și condițiilor reale de desfășurare în cadrul limitelor admise de lege.
Un alt element care a contribuit la eludarea obligațiilor fi scale l-a constituit
limita minimă a capitalului social, care nu a asigurat posibilitatea recuperării
sumelor datorate de societăți bugetului de stat. Trebuie subliniat faptul că,
deși Legea nr.31/1990 prevedea posibilitatea suspendării agenților economici
pentru abateri repetate, nu au existat reglementări în acest sens.
Multe societăți și regii autonome au stipulat prevederi în contractele
colective de muncă care au creat posibilitatea de însușire a unor venituri fără
a fi supuse impozitării. Acestea nu au cumulat aceste venituri cu salariile
1. Sir Austen Chamberlain citat în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 17 din lunile respective, drept urmare nu au fost supuse impozitării. Majorarea
cheltuielilor a avut drept consecință diminuarea impozitului pe profi t.
O altă practică a evaziunii fi scale a constituit-o acordarea în avans a
unor sume de bani pentru servicii care nu se efectuaseră, restituirea producându-
se după o lungă perioadă fără dobândă, valoarea acestora fi ind mult mai mică
decât aceea la momentul acordării avansului. O cauză a evaziunii fi scale a
constituit-o sistemul fi scal care a lăsat la latitudinea contribuabililor declararea
veniturilor pornind de la prezumția de sinceritate a acestora. De foarte
multe ori, statul nu poate lua cele mai efi ciente măsuri de combatere a evaziunii
fi scale pe fondul infl ației sau recesiunii economice. Organizarea la nivel
internațional a unor structuri mafi ote puternice împiedică statele europene să ia
cele mai bune măsuri, iar eforturile acestora în sensul respectării legalității nu
sunt întotdeauna încununate de succes. Conform prevederilor legale, agenții
economici cu capital privat pot avea două conturi la bănci diferite.1
Pentru deschiderea celui de-al doilea cont, nu este necesar avizul organelor
fi scale sau al băncii la care are deschis primul cont. Deschiderea celui de-al
doilea cont se face prin depunerea unei cereri și a documentelor care atestă că
societatea comercială este legal constituită.
În ceea ce privește închiderea unui cont, agentul economic depune o
cerere, iar banca verifi că dacă acesta nu este debitor.
Având în vedere cele sus – menționate, în articol este prezentat
un caz care, în aparență, respectă prevederile legale din domeniul fi scal:
“S.C.”X” S.R.L. își deschide două conturi: unul la BRD folosit pentru
operațiuni evidențiate în contabilitate corect și la timp cu respectarea întocmai
a prevederilor legale în vigoare, iar al doilea la Credit Bank, în care se va
derula cea mai mare parte a activităților sale, de circa 60 – 70%, fără ca vreun
document pe baza căruia se derulează operațiunile să ajungă în contabilitatea
societății comerciale. Presupunem că S.C.”X” S.R.L. începe activitatea sa
prin cel de-al doilea cont deschis la Credit Bank cu 100 milioane lei, marfa
achiziționată livrând-o S.C.”X” S.A. care o achită la primire cu fi la CEC.
Operațiunea a durat cinci zile, iar S.C.”X” S.R.L a câștigat din afacere 30
milioane lei. Afacerea s-a desfășurat “curat” cu acte în regulă, verifi cările
efectuate la cele trei societăți fi ind de asemenea în regulă. S.C.”X” S.R.L.
își continuă activitatea prin cel de-al doilea cont, fi ind derulate numai acele
operațiuni care privesc tranzacțiile cele mai mari, mai sigure și mai “curate”.
Operațiunile care sunt mai greoaie se desfășoară prin primul cont deschis
la BRD, agentul economic derulând aici cca 20 – 30% din cifra de afaceri,
având grijă să respecte dispozițiile legale în vigoare și să-și achite integral și la
termen obligațiile fi scale. Verifi cările la S.C.”X” S.R.L. se vor încheia cu bine
1. Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale în http://www.scritub.com

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 18 cu această societate, va fi considerată o societate “model” “fără probleme”
având o evidență contabilă ținută corect și la zi. Din aceasta vor rezulta
verifi cări din ce în ce mai rare, nimeni neputând să se îndoiască de cinstea
acestui agent; dacă ar exista această îndoială, regulamentul și statutul băncii
asigură secretul operațiunilor bancare chiar și în fața organelor de control ale
Gărzii Financiare.”
În scopul prevenirii acestor fenomene, legislația a impus ca agenții
economici să-și deschidă conturi doar la bănci din România, după comunicarea
înscrierii conturilor la organele fi nanciare teritoriale. Cu privire la deschiderea
celui de-al doilea cont, legislația prevede obligația ca aceasta să aibă loc numai
în cazuri excepționale și prin înștiințarea băncii la care a deschis primul cont
și a celei de-a doua bănci cu privire la existența contului deschis inițial și a
unităților fi scale teritoriale.
Cele mai frecvente forme de sustragere prin intermediul registrelor
contabile sunt:
“- înfi ințarea de conturi pasive cu nomenclaturi fi ctive, în special prin
creșterea artifi cială a valorilor pasivului, cu scopul de diminuare a profi tului;
– amortismente nelegale și amortismente la supraevaluări, prin
creșterea cotelor maxime admise și prin exagerarea valorii clădirilor și
instalațiilor;
– rezerva ocultă (diminuările de benefi ciu și de activități);
– înregistrări fi ctive;
– nejustifi carea cu acte a înregistrărilor;
– virarea în conturi a unor părți din benefi ciu prin înregistrarea
sumelor aferente unor persoane, de regulă din conducerea societății, cu scopul
de sustragere a unei părți din benefi ciu;
– debitarea conturilor de rezultate și a cheltuielilor de exploatare cu
sume fi ctive (materia primă utilizată pentru o construcție se înregistrează la
cheltuieli de exploatare, dubla înregistrare a unei facturi, salarii și alte drepturi
bănești fi ctive etc.);
– ascunderea unei părți din benefi ciu prin omiterea înregistrării,
neînregistrarea dobânzilor încasate, comisioanelor primite, vânzărilor
efectuate și încasărilor aferente;
– reducerea cifrei de afaceri prin intermediul operațiunilor fi ctive
(diminuarea veniturilor încasate, majorarea cheltuielilor de producție sau
comerciale cu sume reprezentând salariul patronului sau cheltuieli de natura
investițiilor fără ca acestea să fi e puse în funcțiune și fără să fi e înregistrate
în contabilitate, relevarea din contul profi t și pierderi a unor sume pentru
investiții înainte de impozitare, înregistrarea în conturile de cheltuieli a unor
sume mai mari decât cele reale și neîntocmirea registrului de casă).”

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 19 Pentru combaterea evaziunii fi scale, organele de control trebuie
să efectueze verifi carea încrucișată dintre datele înregistrate în evidența
furnizorului și cele din contabilitatea benefi ciarului.
De asemenea, este necesar să se extragă datele cu privire la cantitatea
de materii prime, materiale și produse fi nite achiziționate prin vamă, de la
persoane fi zice sau juridice, în scopul determinării veniturilor reale.
Două forme de manifestare a evaziunii fi scale dețin ponderea cea mai
mare în cadrul fenomenului evazionist:
“- nedeclararea veniturilor realizate în vederea impunerii de către
persoanele fi zice și juridice;
– declararea eronată a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de către
persoanele fi zice și juridice.”
Combaterea acestor forme de evaziune trebuie să aibă la bază corelarea
activității organelor centrale și teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice
cu activitatea organelor de poliție și Parchet.
Opiniile specialiștilor în ceea ce privește modalitățile de combatere
a evaziunii fi scale sunt unanime în sensul înfi ințării unui aparat de control
unic la nivel central și local, care să aibă atribuții atât din punct de vedere
procedural, cât și practic.
Sarcinile acestui corp de control trebuie să conste, în principal, în:
“- constatarea reală a obligațiilor față de bugetul central și local;
– ținerea corectă, pe baza documentelor, a evidențelor fi nanciar –
contabile;
– îndrumarea contribuabililor, persoane fi zice și juridice, în scopul
aplicării legislației economice și fi scale.”
Efi ciența controlului fi scal depinde, în principal, de crearea unei
legislații specifi ce adaptate la economia de piață și care să se orienteze spre
scăderea presiunii fi scale. Specialiștii din domeniul fi scal apreciază că
reducerea evaziunii fi scale și crearea unui echilibru între membrii societății
contribuie la formarea unei pături mijlocii a populației care să acumuleze
în cea mai mare parte contribuția lor. Scăderea presiunii fi scale asupra
contribuabililor conduce la diminuarea evaziunii fi scale. În consecință, cel mai
bun mod de realizare a obiectivelor îl constituie organizarea unui mecanism
adaptat la evoluția pieței, care să aibă la bază cote marginale reduse și care să fi e
percepute la baze lărgite de impozitare. Pentru efi cientizarea combaterii
evaziunii fi scale, este important ca impozitele să se concentreze în depozite
pentru o verifi care a acestora de către autoritățile fi scale cu costuri cât mai
reduse. Trebuie luat în considerare și faptul că impozitele pe venit bazate
pe evaluarea de către contribuabili aduc bugetului venituri mai mici decât
impozitele reținute direct de către stat. Un exemplu în acest sens este TV A-ul,

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 1 / 2017 20 care oferă posibilități mai mici de evaziune fi scală comparativ cu taxele de
consumație individuală și stimulează producătorii la colectarea impozitului
prin deducerea sau rambursarea taxei plătite cu ocazia aprovizionării.
Un rol major în procesul de combatere a evaziunii fi scale îl are relația
dintre contribuabili și unitățile fi scale, care trebuie să aibă următoarele etape
obligatorii:
„- constatarea și calcularea impozitelor și taxelor conform obiectului
de activitate al contribuabililor;
– stabilirea obligațiilor fi scale prin debitarea impozitelor și taxelor cu
debit sau crearea obligațiilor pentru celelalte impozite;
– urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor;
– întocmirea evidențelor fi scale pentru fi ecare contribuabil și a
evidențelor centralizate.”
Evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, având în vedere complexitatea
acestui fenomen și multiplele forme sub care se manifestă. Cu toate
acestea, acțiunea de combatere a evaziunii fi scale poate fi direcționată spre
efi cientizarea activității pentru limitarea fenomenului și efectelor produse de
acesta.
Cele mai importante căi de combatere a evaziunii fi scale sunt:
a) crearea unui cadru legislativ care să țină seama de următoarele
aspecte:
– contribuabilii să aibă certitudinea că faptele de evaziune fi scală pot
fi descoperite;
– taxele și impozitele la care sunt supuși contribuabilii să nu fi e
oneroase, situație care ar favoriza apariția fenomenului de evaziune fi scală;
– existența unor evidențe fi scale care să limiteze posibilitatea
contribuabililor de a eluda prevederile legale care reglementează sediul acestei
materii;
b) creșterea nivelului de pregătire profesională a funcționarilor cu
atribuții de control fi scal;
c) stabilirea unui sistem de stimulente pentru salariații din cadrul
organelor de control fi scal;
d) crearea unui sistem centralizat de control fi scal care să aibă ca
obiective evitarea dublei impuneri și evidența strictă a datoriilor contribuabililor
față de bugetul de stat și bugetele locale;
e) delimitarea netă a infracțiunilor de contravențiile fi scale și stabilirea
modului de sancționare a contribuabililor care se abat de la prevederile legale
din domeniul fi scal;
f) instituirea la nivel național a unui sistem de evidență pentru
contribuabilii care nu-și achită datoriile exigibile;

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 1 / 2017 21 g) obligația statuată prin lege a contribuabililor de înștiințare a
organelor de control fi scal asupra deschiderii conturilor la bănci;
h) crearea cadrului legal care să permită organelor fi scale verifi carea
tuturor operațiunilor efectuate la bănci de către contribuabili;
i) cooperare între organele fi scale din România și cele din străinătate,
în cazul în care contribuabili din țara noastră sunt asociați cu fi rme din
străinătate sau își desfășoară activitatea în alte state;
j) existența unor evidențe fi nanciar – contabile care să permită
depistarea rapidă a fenomenului de evaziune fi scală;
k) efectuarea de către organele de control a unei situații comparative
între scripticul și fapticul patrimoniului unor societăți suspectate de fraudă în
domeniul fi scal;
l) efectuarea unor verifi cări directe periodice a reprezentanților
Ministerului Finanțelor Publice asupra societăților cu cifre de afaceri importante,
inclusiv asupra funcționarilor care efectuează cont rol la aceste societăți;
m) asigurarea unui cadru informatic centralizat, în care fi ecare
operațiune fi nanciar – contabilă înregistrată la societăți să existe și în baza de
date a organelor fi scale abilitate din momentul în care aceasta este înregistrată
în evidența societăților comerciale;
n) verifi carea încrucișată între datele înscrise în evidența furnizorilor
și clienților;
o) stabilirea unei dimensiuni optime a capitalului social, astfel încât în
cazul evaziunilor fi scale prejudiciile să fi e recuperate imediat;
p) schimburi de experiență între funcționarii din domeniul fi scal din
România și cei din statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere din
statele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic.

Bibliografi e
1. Enache Maria:”“France Presse:”Evaziunea fi scală înfl orește în România și privează
bugetul de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com
2. Ilie Luiza : “Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în
www.dcnews.ro din 30.10.2014
3. Pescaru Constantin : “Reuters: “Câți bani pierde România din cauza evaziunii
fi scale” în www.ziare.com din 30.10.2014
4. Piperea Gheorghe :“Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia
românească de “sendvișul olandez” în www.cotidianul.ro din 19.08.2015
5. Vârlan Corina :”Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa
străină” în www.gândul.info din 30.10.2014
6. „Evaziunea fi scală în România” în http://www.scritub.com
7. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters
8. “Evaziunea fi scală, o enormă gaură neagră pentru România” – France Presse în
http://economie.hotnews.ro din 21.08.2014
9. „Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale” în http://www.scritub.com