INFRAC /uni0162IUNI CONTRA VIE /uni0162II Sec /uni0163iunea 1. Omorul §1. Con /uni0163inut legal și caracterizare Potrivit art. 2 alin. (1) din Carta… [628081]

1
INSTITUTII DE DREPT PENAL II

INFRAC /uni0162IUNI CONTRA VIE /uni0162II

Sec /uni0163iunea 1. Omorul
§1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Potrivit art. 2 alin. (1) din Carta drepturilor fun damentale a Uniunii Europene, orice persoan ă are
dreptul la via /uni0163ă . În art. 2 parag. 1 din Conven /uni0163ia european ă a drepturilor omului se prevede c ă
dreptul la via /uni0163ă al oric ărei persoane este protejat prin lege, iar în Consti tu /uni0163ia României, în art. 22
alin. (1), se stabile ște c ă dreptul la via /uni0163ă este garantat.
Omorul este incriminat în art. 188 și const ă în uciderea unei persoane. Incriminarea și pedepsirea
omorului chiar în textul de debut al Titlului I din Partea speciale a Codului penal subliniaz ă c ă
aceast ă fapt ă ocup ă primul loc sub aspectul gravit ă/uni0163ii sale.
Fiind una dintre cele mai cunoscute infrac /uni0163iuni, legiuitorul, în descrierea con /uni0163inutului legal al
omorului, apeleaz ă numai la denumirea actului infrac /uni0163ional, f ără niciun alt element. Procedând la
o coroborare a dispozi /uni0163iilor art. 188 cu cele ale art. 16 alin. (6) C. pen ., am putea defini omorul,
într-o exprimare mai cuprinz ătoare, ca fiind „fapta persoanei care cu inten /uni0163ie ucide o alt ă
persoan ă”. Într-o astfel de formulare a defini /uni0163iei omorului, ca infrac /uni0163iune contra vie /uni0163ii, sunt puse
în eviden /uni0163ă elementele con /uni0163inutului juridic al acestei infrac /uni0163iuni (actul de violen /uni0163ă asupra altei
persoane; rezultatul constând în moartea acelei per soane; leg ătura de cauzalitate între act și
rezultat; inten /uni0163ia de a ucide), care apar /uni0163in oric ărei forme sau variante de omor 1.
În Codul penal, fapta de omor este incriminat ă într-o variant ă tipic ă în art. 188 și o variant ă
agravat ă în art. 189, cu o denumire proprie, și anume omorul calificat, de aceea, apare ca
justificat ă denumirea de omor simplu pentru varianta tipic ă descris ă în art. 188 C. pen.
Potrivit art. 153 alin. (2) lit. b) și art. 161 alin. (2) lit. b) C. pen., fapta incrimi nat ă de art. 188 din
acela și cod este imprescriptibil ă atât în ceea ce prive ște r ăspunderea penal ă, cât și executarea
pedepsei.
§2. Structura infrac /uni0163iunii
2.1. Elementele preexistente
A. Obiectul juridic special și obiectul material. a) Obiectul juridic special al infrac /uni0163iunii de
omor simplu îl constituie via /uni0163a unei persoane determinate și rela /uni0163iile sociale specifice, ale c ăror
existen /uni0163ă și normal ă desf ăș urare nu pot fi asigurate decât prin ap ărarea vie /uni0163ii persoanei respective
împotriva faptelor inten /uni0163ionate de ucidere [2] .
În doctrina de specialitate s-a discutat dac ă dreptul la via /uni0163ă este ocrotit pentru c ă r ăspunde unui
interes al individului ori pentru c ă reprezint ă o valoare social ă în care este interesat ă întreaga
colectivitate. Teza dominant ă a fost aceea c ă statul ocrote ște via /uni0163a uman ă în interesul individului,
pentru care aceasta constituie bunul suprem, îns ă ocrotirea prive ște mai cu seam ă interesul
colectivit ă/uni0163ii fa /uni0163ă de familie și fa /uni0163ă de societate 2. A șa se explic ă de ce omorul la cerere sau cu
consim /uni0163ă mântul victimei nu este în afara sanc /uni0163iunii penale, chiar dac ă se prevede o sanc /uni0163iune mai
redus ă.

1 I. dobrInescu, Infrac /uni0163iuni contra vie /uni0163ii persoanei , Ed. Academiei, Bucure ști, 1987, p. 24. [2] V. Dongoroz șI
colaB., op. cit. , vol. III, p. 181.
2 G. anTonIu, Ocrotirea penal ă a vie /uni0163ii persoanei , în R.D.P. nr. 1/2002, p. 9-10.

2
Totodat ă, ocrotirea vie /uni0163ii înseamn ă ap ărarea tuturor rela /uni0163iilor sociale ale c ăror formare,
desf ăș urare și dezvoltare nu ar fi posibile f ără asigurarea dreptului la via /uni0163ă .
A ocroti via /uni0163a oamenilor înseamn ă deci a ocroti toate rela /uni0163iile sociale normale și utile, pentru c ă
fără persoana în via /uni0163ă nu ar fi posibile aceste rela /uni0163ii 3.
În leg ătură cu momentul când începe via /uni0163a, ca obiect de ocrotire penal ă prin incriminarea
faptei de omor, potrivit reglement ărilor Codului penal anterior, autorii de drept pena l au
exprimat mai multe opinii [3] . într ‑o prim ă opinie , majoritar ă, se consider ă c ă momentul
începerii vie /uni0163ii persoanei este cel al desprinderii totale a f ătului de cordonul ombilical al mamei,
adic ă momentul când produsul concep /uni0163iei nu mai este un f ăt, ci un copil, care începe s ă duc ă o
via /uni0163ă independent ă de cea a mamei 4. într ‑o a doua opinie , s-a apreciat c ă momentul începerii
dreptului la via /uni0163ă este cel al declan șă rii procesului biologic al na șterii, întrucât f ătul aflat în
pântecele mamei în cursul sarcinii, adic ă în perioada premerg ătoare na șterii, nu este considerat
om în via /uni0163ă și, de aceea, suprimarea sa prin întreruperea cursul ui sarcinii s ăvâr șit ă prin mijloace
ilicite nu constituie omucidere, ci avort 5.
În sfâr șit, într ‑o a treia opinie , se sus /uni0163ine c ă momentul începerii dreptului la via /uni0163ă nu trebuie
stabilit în mod abstract și teoretic, ci pe baza unei expertize medico-legale , care va decide dac ă
este sau nu vorba despre o persoan ă în via /uni0163ă 6.
Diversitatea de opinii în ceea ce prive ște momentul na șterii dreptului la via /uni0163ă al unei persoane
își are izvorul în unele lacune referitoare la incrim inarea faptelor de ocrotire a f ătului de la
conceperea acestuia pân ă la na șterea copilului.
În Codul penal anterior erau incriminate avortul, a dic ă întreruperea ilegal ă a cursului sarcinii, și
pruncuciderea, care presupunea uciderea copilului n ou-născut imediat dup ă na ștere, r ămânând în
afara acoperirii, din punct de vedere penal, împrej urarea când f ătul a fost v ătămat în timpul
na șterii, împiedicând astfel instalarea vie /uni0163ii extrauterine.
Codul penal în vigoare, pe lâng ă incriminarea faptei de întrerupere a cursului sarc inii în afara
condi /uni0163iilor admise de lege și a faptei de ucidere sau v ătămare a nou-născutului imediat dup ă
na ștere, incrimineaz ă și fapta de v ătămare a f ătului în timpul na șterii, care a împiedicat instalarea
vie /uni0163ii extrauterine. Astfel, în concep /uni0163ia Codului penal în vigoare , momentul când începe via /uni0163a,
ca obiect de ocrotire penal ă, este cel al epuiz ării procesului na șterii copilului, care coincide cu
momentul expulz ării acestuia din corpul mamei și începerea vie /uni0163ii extrauterine, care impune a fi
stabilit printr-o expertiz ă medico-legal ă.
Discutabil este și momentul producerii rezultatului faptei de omor, ad ic ă moartea persoanei .
În leg ătur ă cu acest moment, legiuitorul nu ofer ă niciun termen legal de referin /uni0163ă și nici nu este
silit s ă clarifice acest moment, pentru a distinge infrac /uni0163iunea de omor de alte infrac /uni0163iuni. De
regul ă, legiuitorul penal folose ște termeni ca „omor”, „ucidere”, „uciga ș”, care, de și evoc ă
rezultatul faptei de omor, și anume moartea victimei, nu definesc și nu precizeaz ă în vreun mod

3 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 179. [3] G. anTonIu,
Ocrotirea penal ă a vie /uni0163ii… , p. 13.
4 gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), gh. Mateu /uni0163, t. MeDeanu, c. ButIuc, M. B ăDIl ă, r. BoDea, P.
Dungan, V. MIrI șan, r. Manca ș, c. MIhe ș, Codul penal comentat. Vol. II. Partea special ă, Ed. Hamangiu,
Bucure ști, 2008, p. 64-65.
5 o.a. sToIca, Drept penal. Partea special ă, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, 1976, p. 64.
6 t. VaSIlIu, D. PaVel, g. antonIu, D. lucIneScu, V. PaPaDoPol, V. r ăMureanu, Codul penal român comentat și
adnotat. Partea special ă, vol. I, Ed. Știin /uni0163ific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1975, p. 70; V. cIocleI, Drept penal.
Partea special ă. Infrac /uni0163iuni contra persoanei , Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2007, p. 13.

3
momentul când intervine acest rezultat, ceea ce îns eamn ă c ă, în aceast ă privin /uni0163ă , trebuie s ă ne
adres ăm cercet ătorilor medicali 7.
Potrivit constat ărilor medicale 8, moartea constituie un proces compus din mai multe etape, și
anume: preagonia (apari /uni0163ia st ării de luciditate, a st ării euforice, de anxietate), agonia (momentul
când se trece de la via /uni0163ă la moartea clinic ă), moartea clinic ă (dispari /uni0163ia func /uni0163iei respiratorii și a
celei cardiace, dispari /uni0163ia activit ă/uni0163ii reflexe, a activit ă/uni0163ii electrice a creierului), moartea real ă
(oprirea metabolismului și apari /uni0163ia mor /uni0163ii reale, a modific ărilor cadaverice ca urmare a ac /uni0163iunii
factorilor de mediu asupra cadavrului).
Se admite în unanimitate în doctrina medico-legal ă c ă odat ă cu instalarea mor /uni0163ii cerebrale
se poate afirma c ă s ‑a produs rezultatul cerut de norma care incrimineaz ă omorul .
Dup ă confirmarea mor /uni0163ii cerebrale, este posibil ă efectuarea de transplanturi de organe, /uni0163esuturi
sau celule în scop terapeutic, cu consim /uni0163ă mântul defunctului (voin /uni0163ă exprimat ă în scris înainte de
moarte) sau al so /uni0163ului ori rudelor 9.
b) Obiectul material al infrac /uni0163iunii de omor este corpul unei persoane în via /uni0163ă , fiindc ă asupra
acesteia poart ă ac /uni0163iunea de ucidere și se produce urmarea imediat ă, adic ă moartea persoanei
respective. În cazul faptei de omor consumat, obiec tul material este corpul lipsit de via /uni0163ă al
persoanei ucise. Dac ă fapta de omor a r ămas în forma tentativei, obiectul material se confu nd ă
cu subiectul pasiv.
B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ nemijlocit (autor) al infrac /uni0163iunii de omor poate fi
orice persoan ă care îndepline ște condi /uni0163iile generale de a r ăspunde penal, fiindc ă existen /uni0163a
acestuia nu este condi /uni0163ionat ă de vreo calitate special ă.
Infrac /uni0163iunea de omor este susceptibil ă de a fi s ăvâr șit ă în participa /uni0163ie penal ă, sub forma
coautoratului, instig ării sau complicit ă/uni0163ii. Participa /uni0163ia poate fi proprie sau improprie.
Exist ă coautorat la omor în toate cazurile în care f ăptuitorii s ăvâr șesc acte ce /uni0163in de ac /uni0163iunea
tipic ă, în general aceste acte fiind identice sau similar e; de exemplu, f ăptuitorii au aplicat lovituri
puternice, în regiuni vitale ale corpului victimei, lovituri care au condus la decesul acesteia 10 . De
multe ori, contribu /uni0163ia coautorilor nu acoper ă întreaga latur ă obiectiv ă a infrac /uni0163iunii de omor, ci
realizeaz ă numai o parte din actele de executare, dar acestea se integreaz ă în activitatea material ă
a faptelor, care trebuie privit ă în unitatea și individualitatea ei.
În acest sens, în practica judiciar ă s-a decis c ă exist ă coautorat la omor, chiar dac ă numai
lovitura unuia dintre participan /uni0163i a fost mortal ă, întrucât ceilal /uni0163i, care au aplicat victimei lovituri
de mai mic ă intensitate, au contribuit, implicit, la reducerea posibilit ă/uni0163ilor acesteia de a se ap ăra,
la sl ăbirea for /uni0163ei sale fizice și psihice, consecin /uni0163e care s-au înscris în procesul cauzal care a
condus la moartea victimei 11 .

7 G. anTonIu, Ocrotirea penal ă a vie /uni0163ii… , p. 16.
8 V. BelI ș, Medicina legal ă, Ed. Teora, Bucure ști, 1992, p. 18-20.
9 În art. 147 pct. 2 din Legea nr. 95/2006 privind r eforma în domeniul s ănătă/uni0163ii (republicat ă în M. Of. nr. 652 din
28 august 2015), se define ște ca donator decedat cu activitate cardiac ă persoana la care s-a constatat încetarea
ireversibil ă a tuturor func /uni0163iilor creierului, potrivit protocolului de declarar e a mor /uni0163ii cerebrale conform modelului de
formular aprobat prin ordin al ministrului s ănătă/uni0163ii, iar în conformitate cu pct. 3, declararea mor /uni0163ii cerebrale se face
de c ătre medici care nu fac parte din echipele de coordo nare, prelevare, transplant de organe, /uni0163esuturi și celule de
origine uman ă.
10 I.C.C.J., S.U., dec. nr. 35/2008 (M. Of. nr. 158 d in 13 martie 2009).
11 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), Practica judiciar ă penal ă, vol. I, Partea general ă, Ed. Academiei, Bucure ști,
1988, comentariul 7, p. 90.

4
De asemenea, sunt incluse în sfera actelor de coaut orat și acelea care, f ără a face parte din
ac /uni0163iunea tipic ă a faptei de omor, contribuie într-o m ăsur ă determinant ă la realizarea ei, prin
înl ăturarea obstacolelor din calea ac /uni0163iunii autorului principal 12 . Astfel, fapta unei persoane de a
imobiliza victima, pentru ca un alt f ăptuitor s ă îi poat ă aplica lovitura de cu /uni0163it mortal ă, constituie
un act de coautorat, deoarece, prin fapta sa, a înl ăturat un obstacol important (rezisten /uni0163a victimei)
în calea ac /uni0163iunii desf ăș urate de coautorul principal; tot coautor este și cel care dezarmeaz ă
victima pentru a putea fi lovit ă cu un corp dur de o alt ă persoan ă sau împiedic ă pe altul s ă
intervin ă în ap ărarea victimei ori conduce cu vitez ă vehiculul pentru a împiedica victima, pe care
cel ălalt coinculpat o lovea cu cu /uni0163itul, s ă se salveze sau dac ă love ște cu pumnii în fa /uni0163ă victima,
împiedicând-o s ă pareze lovitura de topor pe care se preg ătea s ă i-o aplice cel ălalt inculpat 13 .
Instigare la infrac /uni0163iunea de omor exist ă atunci când o persoan ă care îndepline ște condi /uni0163iile
generale ale r ăspunderii penale determin ă cu inten /uni0163ie o alt ă persoan ă s ă s ăvâr șeasc ă o astfel de
fapt ă.
Activitatea instigatorului la omor, de regul ă, ia forma unui îndemn insistent menit s ă substituie
voin /uni0163a celui instigat, voin /uni0163a instigatorului f ăcându-l pe instigat s ă accepte și s ă realizeze voin /uni0163a
instigatorului.
Instigarea la omor implic ă, totdeauna, caracterul determinant al îndemnului, în sensul c ă
îndemnul trebuie s ă aib ă un rol esen /uni0163ial în luarea deciziei celui instigat de a ucide vi ctima 14 .
Voin /uni0163a de a instiga la omor nu presupune neap ărat existen /uni0163a unui acord al p ăr/uni0163ilor și nici nu
cuprinde în mod necesar comunicarea inten /uni0163iei de instigare c ătre cel instigat; f ăptuitorul poate fi
instigat și din umbr ă, insidios, f ără ca acesta s ă î și dea seama de influen /uni0163a exercitat ă asupra lui,
devenind, f ără s ă știe, un executant docil al voin /uni0163ei altuia.
Complicitatea la omor se re /uni0163ine în ipoteza în care o persoan ă, cu inten /uni0163ie, înlesne ște sau ajut ă în
orice mod pe altul s ă s ăvâr șeasc ă omorul ori când promite, înainte sau în timpul s ăvâr șirii faptei,
că va favoriza pe f ăptuitor, chiar dac ă, dup ă s ăvâr șirea faptei, promisiunea nu este îndeplinit ă,
sau când a efectuat acte de preg ătire care constau în crearea condi /uni0163iilor necesare pentru ca
autorul omorului s ă poat ă s ăvâr și aceast ă fapt ă.
b) Subiectul pasiv al infrac /uni0163iunii de omor este persoana ucis ă ca urmare a activit ă/uni0163ii incriminate
și care, în cazul omorului consumat, devine victim ă.
Nu intereseaz ă dac ă persoana în via /uni0163ă în momentul uciderii era viabil ă, adic ă avea și capacitatea
de a tr ăi mai mult ă vreme. De asemenea, nu intereseaz ă sexul, na /uni0163ionalitatea, condi /uni0163iile de
sănătate fizic ă sau psihic ă a victimei ori dac ă aceasta era hot ărât ă s ă se sinucid ă sau c ă, având o
boal ă incurabil ă, nu mai avea de tr ăit decât pu /uni0163in timp.
Ar putea influen /uni0163a r ăspunderea penal ă a subiectului activ existen /uni0163a unei calit ă/uni0163i speciale a
victimei. Astfel, dac ă victima este o femeie gravid ă, omorul va deveni calificat; în cazul în care
victima este un membru de familie, pedeapsa se majo reaz ă cu o p ătrime; dac ă victima este un
copil nou-născut ucis în condi /uni0163iile art. 200 C. pen., f ăptuitorul va fi pedepsit potrivit acestui text;
când victima este un func /uni0163ionar public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii
de stat, pedeapsa se majoreaz ă cu o treime; tot astfel, când victima este un jude c ător sau un
procuror aflat în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu ori un avocat, pedeapsa se majore az ă cu
jum ătate.

12 I. Pascu, M. Gorunescu, op. cit. , p. 86.
13 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. I, p. 85.
14 V. PaPaDoPol, șt. Dane ș, Repertoriu de practic ă judiciar ă în materie penal ă pe anii 1981 ‑1985 , Ed.
Știin /uni0163ific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1988.

5
2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material. Norma de incriminare a omorului simplu, fiind o
norm ă cu un con /uni0163inut deschis, nu descrie conduita susceptibil ă s ă provoace rezultatul.
Suprimarea vie /uni0163ii poate avea loc, a șadar, printr-o ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune, prin mijloace directe ori
indirecte (de exemplu, îndemnând un animal s ă ucid ă sau expunerea victimei la frig), prin
mijloace fizice (arm ă, otrav ă, for /uni0163ă muscular ă, curent electric, gaze asfixiante, incendii etc.) ori
psihice (provocarea spaimei, a unei dureri atroce c ardiace), prin mijloace periculoase nu prin ele
însele, ci numai asociate cu al /uni0163i factori preexisten /uni0163i, concomiten /uni0163i sau surveni /uni0163i (de exemplu,
obligarea unui diabetic s ă bea o solu /uni0163ie zaharoas ă concentrat ă).
Actele comisive (ac /uni0163iunile) sunt modalit ă/uni0163ile faptice cel mai frecvent folosite în comiterea
infrac /uni0163iunii de omor. Pentru a se re /uni0163ine infrac /uni0163iunea de omor s ăvâr șit ă prin omisiunea
făptuitorului de a efectua o activitate prin care s ă împiedice sau s ă înl ăture cauza care ar provoca
moartea victimei, este necesar s ă existe o obliga /uni0163ie legal ă de a efectua acea activitate (de
exemplu, va s ăvâr și omorul, prin inac /uni0163iune, medicul care, cu inten /uni0163ie, nu acord ă asisten /uni0163ă unui
bolnav, fapt ă ce a determinat moartea acestuia, sau mama care, c u inten /uni0163ie, nu îl hr ăne ște pe nou-
născut, cauzând moartea acestuia).
În doctrina penal ă este unanim acceptat c ă, pentru existen /uni0163a infrac /uni0163iunii de omor, atât ac /uni0163iunile,
cât și inac /uni0163iunile prin care s-a cauzat moartea victimei trebui e s ă fie ilegitime, precizarea
caracterului nejustificat al activit ă/uni0163ii de ucidere fiind de natur ă a sublinia c ă asemenea activit ă/uni0163i
desf ăș urate legal, de exemplu, uciderea unei persoane în legitim ă ap ărare, nu constituie
infrac /uni0163iune.
În practica judiciar ă15 s-a decis c ă exist ă infrac /uni0163iune de omor simplu, sub aspectul elementului
material, dac ă inculpatul a aplicat victimei lovituri cu intensit ate, folosind un instrument apt de a
ucide (cu /uni0163it, ciomag, piatr ă, lemne etc.), în zone vitale ale corpului (cap, gâ t, abdomen, coaps ă
etc.), provocând grave traumatisme cranio-cerebrale ori rupturi ale organelor interne sau
sec /uni0163ion ări ale arterei femurale din cauza c ărora victima a decedat; ori dac ă love ște victima cu un
corp dur, cu picioarele în abdomen, provocându-i ru ptura ficatului și, ca urmare, decesul; sau
dac ă a improvizat o instala /uni0163ie electric ă pentru a împiedica p ătrunderea unei persoane str ăine pe
terenul s ău, provocând moartea prin electrocutare a victimei; ori dac ă, dup ă ce a lovit grav
victima, o abandoneaz ă, noaptea, în frig, în afara localit ă/uni0163ii, neputându-se lua m ăsuri imediate
pentru salvarea acesteia; sau dac ă, refuzând s ă opreasc ă autovehiculul la cererea victimei, o
determin ă pe aceasta să sar ă din ma șin ă și s ă se accidenteze mortal; ori dac ă, dup ă ce a lovit
victima cu pumnii și picioarele, inculpatul a trântit-o de la un metru în ăl/uni0163ime pe pavajul str ăzii,
cauzându-i leziuni ce au dus la deces; sau dac ă a transportat victima în stare grav ă de ebrietate la
mic ă distan /uni0163ă de malul unei ape și, lovind-o, i-a provocat rostogolirea în ap ă și înecarea; ori dac ă,
dup ă ce a lovit victima cu pumnul și palmele, a aruncat-o în bazinul cu ape reziduale, de unde
victima, în stare de ebrietate, nu s-a putut salva.
b) Urmarea imediat ă const ă în moartea victimei. Numai producerea acestui rezu ltat
întrege ște latura obiectiv ă a infrac /uni0163iunii de omor. Nu are importan /uni0163ă , pentru realizarea
con /uni0163inutului infrac /uni0163iunii de omor, dac ă moartea victimei a survenit imediat dup ă realizarea
elementului material al infrac /uni0163iunii sau dac ă între ac /uni0163iune și producerea rezultatului trece un
interval mai mic sau mai mare de timp.
c) Leg ătura de cauzalitate este o component ă obligatorie a laturii obiective a infrac /uni0163iunii
de omor. Ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului trebuie s ă fi cauzat moartea victimei pentru a

15 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), Practica judiciar ă penal ă, vol. III, Partea special ă, Ed. Academiei, Bucure ști,
1992, p. 19-20.

6
exista infrac /uni0163iunea consumat ă de omor sau s ă fie susceptibil ă de a produce acest rezultat, în
cazul tentativei de omor. În stabilirea leg ăturii de cauzalitate la infrac /uni0163iunea de omor sunt
aplicabile regulile cunoscute în materie de cauzali tate.
În viziunea doctrinei penale 16 și a practicii judiciare 17 , f ăptuitorul ar putea fi tras la r ăspundere
pentru omor numai dac ă a produs în fapt rezultatul și dac ă, din punct de vedere legal, poate fi
considerat autor al mor /uni0163ii victimei. Moartea victimei a fost provocat ă, în fapt, de f ăptuitor numai
dac ă, f ără conduita acestuia înainte de deces, nu s-ar fi pro dus rezultatul mortal. De asemenea,
pentru existen /uni0163a în fapt a leg ăturii cauzale, este necesar ca ac /uni0163iunea (omisiunea) f ăptuitorului s ă
constituie mai mult decât o contribu /uni0163ie minim ă la moartea victimei. Aceasta înseamn ă c ă nu este
suficient ca prin conduita sa f ăptuitorul s ă fi accelerat producerea mor /uni0163ii, ci trebuie s ă o fi
determinat [3] .
Leg ătura de cauzalitate la infrac /uni0163iunea de omor, de regul ă, se constat ă f ără dificultate. De
exemplu, în cazul în care o persoan ă ac /uni0163ioneaz ă cu un mijloc periculos și provoac ă moartea unei
alte persoane, nu exist ă nicio îndoial ă asupra leg ăturii de cauzalitate între ac /uni0163iunea f ăptuitorului
și urmarea imediat ă produs ă.
Nu creeaz ă dificult ă/uni0163i nici situa /uni0163iile când la producerea mor /uni0163ii victimei au contribuit mai multe
persoane în coautorat, fie c ă actele lor sunt identice (lovesc împreun ă victima c ăreia îi suprimă
via /uni0163a), fie diferite (unul execut ă actele de lovire a victimei, iar cel ălalt o imobilizeaz ă)18 .
Unele probleme în stabilirea leg ăturii de cauzalitate la infrac /uni0163iunea de omor, se pot ridica în
ipoteza în care la ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului se adaug ă alte fapte sau împrejur ări, al /uni0163i
factori preexisten /uni0163i, concomiten /uni0163i ori supraveni /uni0163i, care, în interac /uni0163iunea lor, s ă conlucreze la
producerea rezultatului, adic ă la producerea mor /uni0163ii victimei.
Doctrina 19 și practica judiciar ă20 sunt unanime în a aprecia c ă, și în aceast ă situa /uni0163ie, raportul de
cauzalitate nu se întrerupe dac ă se stabile ște c ă îns ăș i ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului era
apt ă s ă conduc ă la moartea victimei. În acest sens, instan /uni0163a de judecat ă a decis c ă „neaplicarea de
către organele medicale a unei terapii complete ori e xaminarea superficial ă, din culpa medicilor,
a r ănii, ceea ce a f ăcut ca tratamentul aplicat s ă fie inadecvat, nu întrerupe leg ătura de cauzalitate
dintre fapt ă și rezultat, deoarece moartea victimei nu ar fi inte rvenit f ără lovitura mortal ă aplicat ă
de inculpat” 21 . În instrumentarea unui alt caz s-a stabilit c ă, „chiar dac ă victima nu s-a internat
imediat în spital ori nu a efectuat la timp tratame ntul care se impunea, exist ă leg ături de
cauzalitate, moartea acesteia fiind consecin /uni0163a loviturilor aplicate de inculpat” 22 .

16 I. Pascu, M. Gorunescu, op. cit. , p. 87; c. duVac, Drept penal. Partea special ă, vol. I, Ed. C.H. Beck,
Bucure ști, 2010, p. 65-66; V. dobrInoIu, n. neaGu, op. cit. , p. 21; V. cIocleI, op. cit. , p. 22; T. Toader, op. cit. ,
2008, p. 37; Gh. IVan, Drept penal. Partea special ă – cu referiri la noul Cod penal , ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck,
Bucure ști, 2010, p. 13; gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coord.), op. cit. , p. 70-71.
17 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 22. [3] G. anTonIu,
Ocrotirea penal ă a vie /uni0163ii… , p. 17.
18 I. Pascu, M. Gorunescu, op. cit. , p. 88.
19 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 183; gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 71.
20 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2943 din 11 mai 2005, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, Infrac /uni0163iuni contra vie /uni0163ii,
integrit ă/uni0163ii corporale și s ănătă/uni0163ii. Practic ă judiciar ă, Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2011, p. 67;
G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 22.
21 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 721/1981, în R.R.D . nr. 4/1982, p. 61, cu note de G. anTonIu
(I), V. P ătulea (II).
22 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 352/1981, în R.R.D . nr. 10/1981, p. 74; a se vedea și C.S.J.,
s. pen., dec. nr. 376/1997, în R.D.P. nr. 1/1997, p. 122.

7
Exist ă leg ătur ă de cauzalitate și în varianta în care ac /uni0163iunea (inac /uni0163iunea) f ăptuitorului, prin ea
îns ăș i, nu era apt ă s ă produc ă moartea victimei, dac ă aceasta s-a folosit de unele cauze
preexistente a c ăror desf ăș urare a cunoscut-o, spre a produce moartea victimei (de exemplu,
infractorul a cunoscut boala de cord a victimei, ca re, asociat ă cu șocul psihic pe care i l-a
provocat, a condus la moartea acesteia) 23 .
Se admite totu și c ă o cauz ă supravenit ă poate întrerupe leg ătura cauzal ă dac ă, prin ea îns ăș i și
independent de ac /uni0163iunea f ăptuitorului, a provocat moartea victimei (de exempl u, infirmiera care
din gre șeal ă administreaz ă unei persoane internate pentru o v ătămare corporal ă un medicament
neindicat ori îi face o injec /uni0163ie cu o substan /uni0163ă toxic ă). În acest sens, în practica judiciar ă s-a decis
că, în cazul în care inculpatul a aplicat victimei o lovitur ă mortal ă, dac ă victima a încetat din
via /uni0163ă din cauza unei boli ivite f ără nicio leg ătur ă cu leziunea pricinuit ă de autor, fapta nu se
încadreaz ă în omor, ci în tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor 24 .
B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie cerut ă de norma de incriminare a omorului
prev ăzut ă în art. 188 C. pen. este inten /uni0163ia în ambele sale modalit ă/uni0163i, adic ă fie inten /uni0163ie direct ă,
atunci când f ăptuitorul a prev ăzut rezultatul ac /uni0163iunii (inac /uni0163iunii) sale (moartea victimei) și a
urm ărit producerea acestuia (de exemplu, f ăptuitorul, în mod voluntar, îndreapt ă arma spre
victim ă, dore ște s ă o ucid ă și o împu șcă), fie inten /uni0163ie indirect ă, când f ăptuitorul a prev ăzut
rezultatul ac /uni0163iunii sale și, f ără a-l urm ări, a acceptat totu și posibilitatea survenirii acestuia (de
exemplu, f ăptuitorul love ște victima și o las ă într-o situa /uni0163ie apt ă s ă îi produc ă moartea –
dezbr ăcat ă, în condi /uni0163iile unui ger puternic) 25 .
Prin urmare, infrac /uni0163iunea de omor cere întotdeauna inten /uni0163ia f ăptuitorului de a omorî, rezultat pe
care acesta îl prevede, fie ca pe o consecin /uni0163ă sigur ă a faptei, fie ca pe o eventualitate.
Inten /uni0163ia autorului de a ucide victima poate rezulta din a ctivitatea material ă obiectiv ă desf ăș urat ă
de acesta. Instan /uni0163ele de judecat ă26 re /uni0163in cu regularitate (ca o prezum /uni0163ie relativ ă) inten /uni0163ia de a
ucide la persoana care love ște victima cu instrumente apte de a produce moartea (cu /uni0163it, topor,
ciomag, sap ă, ciocan), în regiuni vitale ale corpului (cap, ini m ă, piept, stomac) și cu intensitate
(prin perforarea /uni0163esuturilor și sec /uni0163ionarea organelor) ori la cel care trage cu o arm ă de foc în
direc /uni0163ia capului, pieptului victimei sau dac ă strânge cu putere victima cu mâinile de gât, pân ă la
sufocare. În toate aceste cazuri, cuno știn /uni0163ele elementare și experien /uni0163a de fiecare zi ofer ă
suficiente date f ăptuitorului pentru a- și da seama de consecin /uni0163ele unor asemenea ac /uni0163iuni.
În situa /uni0163iile în care din activitatea material ă nu se poate desprinde inten /uni0163ia f ăptuitorului de a
ucide, aceasta poate fi stabilit ă pe baza altor fapte și împrejur ări rezultate din mijloacele de
prob ă administrate cu prilejul solu /uni0163ion ării cauzei. Astfel de împrejur ări pot fi, de exemplu,
raporturile dintre victim ă și f ăptuitor, existente anterior s ăvâr șirii omorului (dac ă au fost de
du șmănie, de prietenie), comportarea f ăptuitorului dup ă s ăvâr șirea omorului (dac ă a încercat s ă
dea victimei primul ajutor sau nu i-a acordat niciu n sprijin, p ărăsind-o în starea grav ă în care se
afla), recunoa șterea autorului faptei coroborat ă cu alte probe etc.
Elementul subiectiv propriu infrac /uni0163iunii de omor face ca aceast ă fapt ă s ă se poat ă delimita de
alte infrac /uni0163iuni îndreptate împotriva vie /uni0163ii persoanei , cum ar fi infrac /uni0163iunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte ori infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă. La aceste din urm ă dou ă

23 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 22.
24 A se vedea gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 71-72; în acela și sens, a se vedea C.A.
Bucure ști, s. I pen., dec. nr. 658 din 13 septembrie 2006, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 16-17.
25 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 1851/1979, în R.R. D. nr. 5/1980, p. 62.
26 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 22.

8
infrac /uni0163iuni, f ăptuitorul ac /uni0163ioneaz ă ca și la omor, în mod violent, asupra corpului persoane i, iar
rezultatul îl constituie tot moartea acesteia. Totu și, dac ă se va stabili c ă forma de vinov ă/uni0163ie este
praeterinten /uni0163ia (inten /uni0163ia dep ăș it ă), fapta va fi încadrat ă în art. 195 C. pen. (lovirile sau v ătămările
cauzatoare de moarte), iar în ipoteza în care se va stabili c ă forma de vinov ă/uni0163ie este culpa, se va
re /uni0163ine uciderea din culp ă (prev ăzut ă în art. 192 C. pen.).
Dac ă delimitarea între infrac /uni0163iunea de omor și cea de omor din culp ă se poate face mult mai u șor,
nu acela și lucru se poate spune în leg ătur ă cu deosebirea în concret a infrac /uni0163iunii de omor de cea
de loviri sau v ătămări cauzatoare de moarte. În practica instan /uni0163ei supreme s-a decis c ă „lovirea
victimei cu pumnii și picioarele, cu intensitate, în torace și cap, cu urmarea unei fracturi costale,
rupturi pulmonare și a unui hematom subdural, leziuni care au dus la d eces, constituie
infrac /uni0163iunea de omor, pozi /uni0163ia subiectiv ă a inculpatului caracterizându-se prin inten /uni0163ia de a ucide”.
Încadrarea juridic ă a unei asemenea fapte drept loviri cauzatoare de m oarte este gre șit ă, deoarece
rezultatul agresiunii, moartea victimei, nu s-a pro dus ca urmare a culpei, prin dep ăș irea inten /uni0163iei
cu care s-a comis agresiunea 27 . Tot astfel, constituie omor „lovirea victimei cu palmele, cu
picioarele și cu o curea din cauciuc și izbirea ei repetat ă cu capul de podea, cu consecin /uni0163a unei
compresii cerebrale prin traumatism subdural, iar n u cea de loviri cauzatoare de moarte, chiar
dac ă leziunile nu au fost corespunz ător tratate în spital” 28 .
Tot utilizând criteriul elementului subiectiv, se v a deosebi tentativa de omor de infrac /uni0163iunea de
lovire sau alte violen /uni0163e și de infrac /uni0163iunea de v ătămare corporal ă. În cazul tentativei de omor,
trebuie s ă se constate inten /uni0163ia de a ucide, pe când la celelalte fapte de violen /uni0163ă este necesar s ă se
probeze c ă f ăptuitorul a exercitat actele de violen /uni0163ă cu inten /uni0163ia de a v ătăma integritatea corporal ă
a victimei.
În practica judiciar ă, instan /uni0163ele au decis c ă „relevante pentru caracterizarea juridic ă a unei fapte
ca tentativ ă de omor sau ca v ătămare corporal ă sunt împrejur ările în care aceasta a fost comis ă,
natura obiectului vulnerabil cu care a fost lovit ă victima, intensitatea loviturii, regiunea corpului
în care a fost aplicat ă și consecin /uni0163ele cauzei. Durata îngrijirilor medicale sau împrej urarea c ă,
prin caracterul lor, leziunile au pus sau nu în pri mejdie via /uni0163a victimei sunt mai pu /uni0163in
semnificative. Aplicarea unor lovituri cu o pomp ă metalic ă auto în direc /uni0163ia capului unei persoane,
care îns ă reu șește s ă evite loviturile, ridicând bra /uni0163ul în ap ărare, acesta fiindu-i fracturat, reflect ă
inten /uni0163ia inculpatului de a ucide, iar nu pe aceea de a ca uza victimei numai v ătămări corporale” 29 .
De asemenea, s-a apreciat c ă „exist ă tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor, și nu infrac /uni0163iune de
vătămare corporal ă, în cazul în care inculpatul a ac /uni0163ionat cu inten /uni0163ia de a ucide (chiar dac ă
aceasta este indirect ă), iar leziunile produse au pus în pericol via /uni0163a persoanei v ătămate. Aplicarea
de c ătre inculpat a unei lovituri cu cu /uni0163itul, a c ărei lam ă a p ătruns în cutia toracic ă, provocând mai
multe leziuni cu plag ă splenic ă, ce a pus în primejdie via /uni0163a victimei – a șa cum se arat ă în
raportul medico-legal –, trebuie considerat ă, datorit ă intensit ă/uni0163ii sale, regiunii vitale în care a fost
aplicat ă și instrumentului folosit de inculpat (cu /uni0163itul), ca fiind s ăvâr șit ă cu inten /uni0163ia de a ucide” 30 .
Eroarea asupra persoanei victimei , în cazul omorului, nu are nicio influen /uni0163ă asupra vinov ă/uni0163iei
făptuitorului și nu înl ătur ă r ăspunderea penal ă. În practica judiciar ă s-a apreciat c ă nu se afl ă în
eroare de fapt acela care, inten /uni0163ionând s ă loveasc ă cu cu /uni0163itul o persoan ă, love ște o alt ă persoan ă,

27 C.S.J., s. pen., dec. nr. 259 din 12 februarie 199 3, în G. Ionescu, I. Ionescu, Probleme de drept din
jurispruden /uni0163a Cur /uni0163ii Supreme de Justi /uni0163ie în materie penal ă 1999 ‑2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de Arge ș, 2002,
p. 209.
28 C.S.J., s. pen., dec. nr. 2097 din 5 septembrie 19 92, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 208.
29 C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 226/A din 3 octombrie 2006, în B.J. 2006, p. 14.
30 C.A. Bucure ști, s. pen., dec. nr. 451/A din 17 iunie 2005, în C .P.J. 2005, p. 384.

9
pe care o confund ă cu cea pe care luase decizia s ă o ucid ă, deoarece legea protejeaz ă orice
persoan ă fizic ă, oricare ar fi ea 31 .
S-au purtat unele discu /uni0163ii privind existen /uni0163a infrac /uni0163iunii de omor în situa /uni0163ia în care f ăptuitorul î și
îndreapt ă ac /uni0163iunea asupra unei persoane pe care vrea s ă o ucid ă, dar, din cauza unei manipul ări
gre șite a instrumentului folosit sau din cauza altor si tua /uni0163ii accidentale, rezultatul se produce
asupra altei persoane ( aberratio ictus sau devierea ac /uni0163iunii) 32 . Practica judiciar ă este consecvent ă
în a stabili c ă, și în aceast ă situa /uni0163ie, fapta constituie infrac /uni0163iunea de omor, ca și în cazul erorii
asupra victimei, deoarece, chiar dac ă f ăptuitorul a avut în vedere o alt ă persoan ă, el a prev ăzut și
a dorit s ă ucid ă un om, ceea ce este suficient pentru existen /uni0163a infrac /uni0163iunii.
În acest sens, s-a hot ărât c ă fapta inculpatului care, în timpul unui conflict p etrecut pe o strad ă în
Bucure ști, la care au participat mai multe persoane, a urm ărit s ă îi aplice altei persoane o lovitur ă
cu cu /uni0163itul, dar a înjunghiat în zona toraco-abdominal ă o alt ă persoan ă, cauzând decesul acesteia,
constituie infrac /uni0163iunea de omor, chiar dac ă persoana vizat ă a fost alta, îns ă rezultatul s-a produs
asupra victimei, întrucât, din cauze independente d e voin /uni0163a inculpatului (cauze accidentale), a
fost suprimat ă via /uni0163a unei alte persoane decât cea împotriva c ăreia inculpatul și-a desf ăș urat
activitatea infrac /uni0163ional ă ( aberratio ictus )33 .
b) Mobilul nu constituie o cerin /uni0163ă pentru existen /uni0163a laturii subiective a infrac /uni0163iunii de omor
simplu. Norma de incriminare a faptei de omor în va rianta tip nu cere existen /uni0163a vreunui mobil
justificativ.
Totu și, instan /uni0163a de judecat ă trebuie s ă fie preocupat ă în stabilirea, în fiecare caz, a mobilului
faptei de omor, deoarece acesta influen /uni0163eaz ă gravitatea concret ă a faptei, contribuind la
realizarea unei juste individualiz ări judiciare a pedepsei, întrucât, potrivit art. 74 alin. (1) lit. d) C.
pen., motivul sau mobilul infrac /uni0163iunii constituie unul dintre criteriile de individu alizare judiciar ă
a pedepsei închisorii ca durat ă în cazul infrac /uni0163iunii de omor simplu.
În cazul în care se stabile ște c ă mobilul (motivul) a fost unul special, se poate sc himba
încadrarea juridic ă a faptei. De exemplu, când mobilul faptei de omor l-a constituit „interesul
material”, fapta va fi încadrat ă în textul art. 189 alin. (1) lit. b) C. pen., pent ru c ă o astfel de
împrejurare atribuie faptei un caracter mai grav, d evenind omor calificat.
c) Scopul infrac /uni0163iunii de omor nu are valoare de element obligatoriu al laturii obiective a
acestei infrac /uni0163iuni, dar cunoa șterea lui va ajuta instan /uni0163a la stabilirea duratei pedepsei cu
închisoarea pentru s ăvâr șirea acestei infrac /uni0163iuni.
Dac ă se constat ă c ă omorul a fost s ăvâr șit în scopul de a se sustrage ori de a sustrage pe altul de
la tragerea la r ăspunderea penal ă ori de la executarea unei pedepse sau pentru a înl esni sau
ascunde s ăvâr șirea unei infrac /uni0163iuni, fapta va fi încadrat ă la omor calificat [art. 189 alin. (1) lit. c)
și d) C. pen.], pentru c ă legiuitorul a apreciat c ă astfel de scopuri duc la o periculozitate mai
ridicat ă a infractorului.
§3. Formele infrac /uni0163iunii
Infrac /uni0163iunea de omor, fiind o infrac /uni0163iune comisiv ă și o infrac /uni0163iune material ă condi /uni0163ionat ă de
producerea unui rezultat, este susceptibil ă de o desf ăș urare în timp și deci de forme imperfecte,
ca acte preg ătitoare sau tentativ ă.

31 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 100/1980, în R.R.D . nr. 8/1980, p. 64; Trib. Suprem, s. pen., dec. nr .
1304/1979, în V. PaPadoPol, M. PoPoVIcI, Repertoriu alfabetic de practic ă judiciar ă în materie penal ă pe anii
1976‑1980 , Ed. Știin /uni0163ific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1982, p. 275.
32 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 184.
33 Trib. Bucure ști, s. I pen., sent. nr. 1675 din 7 decembrie 2007, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 72.

10
a) Actele preg ătitoare , de și posibile, nu sunt incriminate de lege, ele pot de veni acte de
complicitate când au fost executate cu inten /uni0163ie de o alt ă persoan ă și au folosit autorului la
săvâr șirea omorului. În anumite condi /uni0163ii, actele de preg ătire comise chiar de c ătre autor pot
constitui o component ă a premedit ării și pot determina încadrarea faptei în textul art. 18 9 alin.
(1) lit. a) C. pen., devenind omor calificat 34 .
b) Tentativa la infrac /uni0163iunea de omor exist ă atunci când f ăptuitorul a început exe-
cutarea ac /uni0163iunii de ucidere, dar aceasta a fost întrerupt ă sau nu și-a produs efectul, și este
pedepsit ă [art. 188 alin. (2) C. pen.].
În practica judiciar ă s-a re /uni0163inut tentativ ă întrerupt ă la infrac /uni0163iunea de omor în sarcina inculpatului
care a aplicat dou ă lovituri de cu /uni0163it în zona toracelui, dup ă care a fost imobilizat de c ătre cei
prezen /uni0163i35 . De asemenea, s-a apreciat c ă lovirea persoanei v ătămate, în mod repetat, cu un
ciomag, cu pumnii și picioarele, în diferite zone ale corpului, cu con secin /uni0163a producerii a peste 50
de leziuni, dintre care unele grave (traumatism cra nio-facial, hemoragie meningeal ă), dovede ște
că f ăptuitorul a prev ăzut eventualitatea decesului victimei și, chiar dac ă nu a urm ărit producerea
acestui rezultat, a acceptat o asemenea posibilitat e, astfel c ă fapta întrune ște elementele
constitutive ale tentativei la infrac /uni0163iunea de omor 36 .
Constituie tentativ ă terminat ă sau f ără efect fapta inculpatului de a fi aruncat victima d e la etajul
3, întrucât trebuie considerat ă ca fiind s ăvâr șit ă cu inten /uni0163ia de a ucide. Împrejurarea c ă victima –
căzând pe un sol afânat și cu vegeta /uni0163ie – nu a încetat din via /uni0163ă nu exclude existen /uni0163a inten /uni0163iei de a
comite un omor 37 .
În literatura de specialitate și în practica judiciar ă s-a pus în mod frecvent problema diferen /uni0163ei
dintre tentativa la infrac /uni0163iunea de omor și infrac /uni0163iunea de v ătămare corporal ă s ăvâr șit ă în
modalitatea normativ ă „punerea în primejdie a vie /uni0163ii persoanei” [art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen.],
întrucât la ambele infrac /uni0163iuni urmarea imediat ă este comun ă38 .
Autorii de drept penal consider ă în mod unanim c ă tentativa la infrac /uni0163iunea de omor se
deosebe ște de infrac /uni0163iunea de v ătămare corporal ă – modalitatea „punere în primejdie a vie /uni0163ii
persoanei” – numai sub aspectul laturii subiective 39 . Astfel, latura subiectiv ă a tentativei la omor
se realizeaz ă prin inten /uni0163ia de a ucide, adic ă de a produce moartea victimei, pe când la v ătămarea
corporal ă – modalitatea „punerea în primejdie a vie /uni0163ii persoanei” –, latura subiectiv ă se
realizeaz ă prin inten /uni0163ia de a v ătăma integritatea corporal ă a victimei.
Pentru delimitarea celor dou ă infrac /uni0163iuni, se impune s ă fie avute în vedere toate împrejur ările în
care a fost s ăvâr șit ă fapta, cum ar fi: obiectul vulnerant folosit, inte nsitatea și efectele loviturilor,
zona corpului vizat ă, ca și urm ările produse, împrejur ările semnificative cu privire la pozi /uni0163ia
subiectiv ă a f ăptuitorului. De exemplu, în practica judiciar ă s-a considerat c ă exist ă tentativ ă la
infrac /uni0163iunea de omor atunci când fapta inculpatului se rea lizeaz ă prin aplicarea unei lovituri cu
cu /uni0163itul în abdomen, cu lezarea unor organe vitale, cee a ce caracterizeaz ă inten /uni0163ia f ăptuitorului de
a ucide, punerea în primejdie a vie /uni0163ii victimei nefiind rezultatul inten /uni0163iei sau inten /uni0163iei dep ăș ite,

34 A se vedea C.S.J., s. pen., dec. nr. 1047 din 21 s eptembrie 1990, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 197.
35 C.S.J., s. pen., dec. nr. 340/1992, în Dreptul nr. 4/1993, p. 63.
36 C.A. Craiova, s. pen., dec. nr. 419/2003, în C.P.J . 2002-2003, p. 253.
37 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 105/1980, în R.R.D . nr. 3/1981, p. 65; Trib. Suceava, sent.
pen. nr. 200/2005, nepublicat ă.
38 A se vedea gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 77-84.
39 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 237; T. Toader, op. cit. , p. 38; V. dobrInoIu, n. neaGu, op. cit. , p.
23; c. duVac, op. cit. , 2010, p. 116; o. PreDeScu, a. h ărăSt ăș anu, Drept penal. Partea special ă. Examinare
comparativ ă: Codul penal în vigoare ‑ noul Cod penal , Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2012, p. 66.

11
care caracterizeaz ă infrac /uni0163iunea de v ătămare corporal ă40 ; tot astfel, fapta constituie tentativ ă la
infrac /uni0163iunea de omor, fiind relevant ă inten /uni0163ia de a ucide, dac ă a fost s ăvâr șit ă pe fondul unui
conflict anterior între infractor și victim ă, urmat de înarmarea acestuia cu un obiect apt de a
produce moartea (cu /uni0163it), prin aplicarea unei lovituri ce a vizat o zon ă anatomic ă vital ă, care a
avut consecin /uni0163e grave, la care se adaug ă atitudinea infractorului imediat dup ă s ăvâr șirea faptei,
constând în dispari /uni0163ia sa de la domiciliu și sustragerea de la urm ărirea penal ă41 ; tot tentativ ă la
infrac /uni0163iunea de omor se re /uni0163ine și în cazul în care fapta se realizeaz ă prin lovirea victimei cu
cu /uni0163itul în abdomen, cu con secin /uni0163a unei eviscera /uni0163ii, în condi /uni0163iile în care aceasta, ap ărându-se, a
reu șit s ă atenueze for /uni0163a loviturii și consecin /uni0163ele ei 42 ; tragerea unor focuri de arm ă cu alice în zona
picioarelor persoanei v ătămate, f ără a viza deci o regiune vital ă, leziunile nepunându-i în pericol
via /uni0163a, conduce la concluzia c ă inculpatul a urm ărit v ătămarea, și nu uciderea ei 43 .
c) Consumarea infrac /uni0163iunii de omor are loc în momentul în care ac /uni0163iunea sau, uneori, inac /uni0163iunea
făptuitorului a produs urmarea imediat ă, adic ă moartea victimei. Pân ă la producerea acestui
rezultat, care poate surveni la un oarecare interva l de timp dup ă executarea activit ă/uni0163ii de ucidere,
fapta constituie tentativ ă de omor și va fi urm ărit ă ca atare, sub rezerva schimb ării încadr ării
juridice în cazul în care ulterior se va produce co nsumarea [5] .
Infrac /uni0163iunea de omor nu este susceptibil ă de a fi s ăvâr șit ă în form ă continuat ă.
Prin natura sa, infrac /uni0163iunea de omor este o infrac /uni0163iune complex ă, în sensul c ă absoarbe în mod
natural în con /uni0163inutul ei fapte care sunt prev ăzute distinct în legea penal ă. Astfel, omorul
absoarbe infrac /uni0163iunea de lovire sau alte violen /uni0163e (art. 193 C. pen.) sau infrac /uni0163iunea de v ătămare
corporal ă (art. 194 C. pen.).
La rândul s ău, infrac /uni0163iunea de omor este absorbit ă în con /uni0163inutul complex al altor infrac /uni0163iuni; spre
exemplu, infrac /uni0163iunea de omor este absorbit ă în con /uni0163inutul infrac /uni0163iunii de ultraj (art. 257 C. pen.),
în con /uni0163inutul infrac /uni0163iunii de ultraj judiciar (art. 279 C. pen.), în con /uni0163inutul infrac /uni0163iunii de atentat
care pune în pericol securitatea na /uni0163ional ă (art. 401 C. pen.), în con /uni0163inutul infrac /uni0163iunii de atentat
contra unei colectivit ă/uni0163i (art. 402 C. pen.), precum și în con /uni0163inutul unor infrac /uni0163iuni de genocid,
contra umanit ă/uni0163ii și de r ăzboi.
§4. Sanc /uni0163iuni
Pedeapsa principal ă prev ăzut ă în norma de incriminare a faptei de omor simplu (a rt. 188 C. pen.)
este închisoarea de la 10 la 20 de ani. Totodat ă, legea prevede și aplicarea obligatorie a pedepsei
complementare a interzicerii exercit ării unor drepturi.
De asemenea, pe timpul execut ării pedepsei privative de libertate, este interzis exerci /uni0163iul
drepturilor prev ăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d)-o) a c ăror exercitare a fost interzis ă de
instan /uni0163ă ca pedeaps ă complementar ă.
Instan /uni0163a de judecat ă va dispune confiscarea special ă în condi /uni0163iile art. 112 C. pen.
Sec /uni0163iunea a 2 ‑a. Omorul calificat
§1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Omorul calificat este incriminat în art. 189 C. pen . și const ă în omorul s ăvâr șit în vreuna dintre
urm ătoarele împrejur ări:
a) cu premeditare;

40 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1327/2000, în Dreptul nr . 3/2002, p. 173.
41 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1227 din 2 aprilie 200 9, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 20.
42 C.S.J., s. pen., dec. nr. 329/1995, în Dreptul nr. 2/1996, p. 122.
43 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2728 din 2 mai 2006, î n l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 158. [5] V. Dongoroz șI
colaB., op. cit. , vol. III, p. 184.

12
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori a sustrage pe altul de la tragerea la r ăspundere penal ă
sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde s ăvâr șirea altei infrac /uni0163iuni;
e) de c ătre o persoan ă care a mai comis anterior o infrac /uni0163iune de omor sau o
tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor;
f) asupra a dou ă sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi.
Omorul calificat este o variant ă agravat ă a omorului simplu, dar prev ăzut ă distinct în Codul
penal ca o infrac /uni0163iune autonom ă, și poate fi definit ca uciderea unei persoane cu int en /uni0163ie în
vreuna dintre împrejur ările descrise în art. 189 alin. (1) lit. a)-h) C. p en. În acest text, legiuitorul,
dup ă modelul majorit ă/uni0163ii legisla /uni0163iilor europene, a incriminat omorul agravat într-o singur ă
variant ă sub denumirea „omorul calificat”, spre deosebire d e Codul penal anterior, care
incrimina omorul agravat în dou ă variante: omorul calificat în art. 175 și omorul deosebit de
grav în art. 176.
Împrejur ările care dau caracter agravat omorului prev ăzute în art. 175 și art. 176 C. pen. anterior
și care nu mai sunt precizate în art. 189 C. pen. în vigoare au primit o alt ă semnifica /uni0163ie, fie c ă se
găsesc în con /uni0163inutul agravantelor generale, fie c ă sunt reglementate în alte texte, fie c ă nu se mai
justific ă, cum este omorul comis în public. În acest din urm ă caz, s-a apreciat c ă nu este în mod
necesar mai periculos cel care ucide victima în pub lic (spre exemplu, în cadrul unui conflict
spontan într-un bar) fa /uni0163ă de cel care ucide victima în locuin /uni0163a acesteia, motiv pentru care este
preferabil ca evaluarea periculozit ă/uni0163ii s ă fie f ăcut ă de judec ător cu prilejul individualiz ării
judiciare a pedepsei 44 .
Împrejur ările de agravare a omorului care conduc la încadrar ea faptei în dispozi /uni0163iile art. 189 C.
pen. sunt limitativ prev ăzute în acest text de lege, nefiind posibil ă extinderea lor și la alte
împrejur ări; de aceea, nu se poate re /uni0163ine omor calificat în situa /uni0163ia în care fapta de ucidere a unei
persoane se s ăvâr șește în alte împrejur ări decât cele prev ăzute în art. 189 C. pen.
Dac ă uciderea unui persoane, cu inten /uni0163ie, se realizeaz ă în prezen /uni0163a mai multor împrejur ări dintre
cele prev ăzute în art. 189 C. pen., nu va duce la pierderea c aracterului unitar al faptei, îns ă de
pluralitatea împrejur ărilor se va /uni0163ine seama la aprecierea gravit ă/uni0163ii în concret a omorului și a
periculozit ă/uni0163ii infractorului, care se vor reflecta în individua lizarea pedepsei aplicate.
Având în vedere c ă omorul calificat este o variant ă agravat ă a omorului simplu, la care se
adaug ă elementele circumstan /uni0163iale prev ăzute la art. 189 C. pen., se în /uni0163elege c ă rămân valabile și
pentru omorul calificat explica /uni0163iile date la examinarea omorului privitoare la obie ctul
juridic, obiectul material, subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii, con /uni0163inutul constitutiv , urmând ca în
continuare s ă fie analizate numai elementele circumstan /uni0163iale agravante și celelalte reglement ări
specifice omorului calificat.
Potrivit art. 153 alin. (2) lit. b) și art. 161 alin. (2) lit. b) C. pen., fapta incrimi nat ă de art. 189 din
acela și cod este imprescriptibil ă atât în ceea ce prive ște r ăspunderea penal ă, cât și executarea
pedepsei.

44 V. dobrInoIu, în V. DoBrInoIu, I. PaScu, M.a. hotc a, I. chI ș, M. goruneScu, c. P ăun, n. neagu, M. dobrInoIu,
M.c. sInescu, Noul Cod penal comentat. Partea special ă, Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2012, p. 17.

13
§2. Analiza împrejur ărilor sau a elementelor circumstan /uni0163iale agravante ale omorului
calificat
2.1. Omorul cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a) C. pen.]
Omorul cu premeditare, denumit asasinat, are o grav itate mai ridicat ă decât omorul simplu din
cauza periculozit ă/uni0163ii infractorului, care î și preg ăte ște cu sânge rece ac /uni0163iunea de a ucide, dovedind
o total ă fermitate în realizarea hot ărârii infrac /uni0163ionale.
Legea, de și a prev ăzut premeditarea ca element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat, nu
a explicat în /uni0163elesul acestui termen. Majoritatea doctrinei penale45 , cât și practica judiciar ă46
consider ă c ă omorul este s ăvâr șit cu premeditare atunci când, de la luarea hot ărârii de a ucide o
persoan ă și pân ă la punerea în executare a acestei hot ărâri, a trecut un anumit interval de timp în
care f ăptuitorul a reflectat asupra execut ării și a preg ătit aceast ă executare prin procurarea,
confec /uni0163ionarea sau adaptarea mijloacelor ori culegerea inf orma /uni0163iilor necesare, precum și prin
luarea oric ăror altor m ăsuri care au creat condi /uni0163ii favorabile s ăvâr șirii omorului.
Din defini /uni0163ia dată premedit ării, ca element circumstan /uni0163ial agravant al omorului, rezult ă c ă
aceasta trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele condi /uni0163ii :
a) trecerea unui interval de timp din momentul lu ării hot ărârii de a s ăvâr și omorul
și pân ă în momentul execut ării infrac /uni0163iunii;
b) în acest interval de timp cuprins între momentul lu ării hot ărârii infrac /uni0163ionale și momentul
execut ării acestei hot ărâri, f ăptuitorul trebuie s ă mediteze, s ă reflecteze asupra modului cum va
săvâr și infrac /uni0163iunea;
c) în intervalul de timp scurs între momentul lu ării hot ărârii și momentul începerii
execut ării omorului, f ăptuitorul trebuie s ă efectueze acte de preg ătire, care pot consta în
confec /uni0163ionarea, adaptarea sau procurarea de instrumente or i mijloace necesare s ăvâr șirii
omorului sau de informa /uni0163ii care s ă creeze condi /uni0163ii favorabile s ăvâr șirii faptei; În lipsa oric ăreia
dintre aceste condi /uni0163ii, nu exist ă premeditare, ci exist ă omor simplu.
Practica judiciar ă este unitar ă în a /uni0163ine seama de existen /uni0163a acestor condi /uni0163ii pentru a constata
premeditarea ca element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat. Astfel, instan /uni0163a a decis c ă,
în cazul când între momentul lu ării rezolu /uni0163iei infrac /uni0163ionale de a ucide victima și s ăvâr șirea
infrac /uni0163iunii de omor a trecut un interval de timp care a f ost mai îndelungat decât cel obi șnuit, iar
infractorul a conceput un plan de realizare a rezol u /uni0163iei infrac /uni0163ionale prin care a reu șit, folosindu-
se de o alt ă persoan ă, s ă atrag ă victima la o or ă târzie din noapte într-un loc retras, necirculat,
unde a ucis-o, fapta constituie omor calificat s ăvâr șit cu premeditare 47 ; la fel, s-a hot ărât c ă,
pentru a se re /uni0163ine s ăvâr șirea omorului cu premeditare, nu este suficient ca autorul s ă comit ă
ac /uni0163iunea dup ă un anumit timp de la momentul conflictului, ci, du p ă o perioad ă de timp în care se
poate reflecta asupra s ăvâr șirii faptei, s ă ia hot ărârea de a o comite și s ă fac ă acte concrete de
preg ătire în acest sens 48 . Dimpotriv ă, instan /uni0163a a apreciat c ă nu poate fi re /uni0163inut ă premeditarea ca
element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat, atât timp cât f apta a fost determinat ă de
atitudinea provocatoare a victimei, inculpatul comi /uni0163ând ac /uni0163iunea violent ă ce a avut ca urmare

45 gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 94; V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 188;
V. DoBrInoIu ș.a., op. cit. , p. 18; c. duVac, op. cit. , 2010, p. 71; V. dobrInoIu, n. neaGu, op. cit. , p. 25; o.
PreDeScu, a. h ărăSt ăș anu, op. cit. , 2012, p. 69; M. udroIu, Drept penal. Partea general ă. Partea special ă, ed. a 3-a,
Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2011, p. 243-244; I. VasIu, Drept penal. Partea special ă, vol. I, Ed. Albastr ă, Cluj-
Napoca, 1997, p. 104; T. Toader, op. cit. , p. 39-40; V. cIocleI, op. cit. , p. 27.
46 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 27-28.
47 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1910 din 25 mai 2009, în B.J. 2009, p. 685.
48 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1014 din 9 iunie 1993, î n G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 224.

14
moartea victimei sub st ăpânirea puternicei tulbur ări sau emo /uni0163ii, care nu i-a permis s ă ac /uni0163ioneze
liber în luarea hot ărârii de a s ăvâr și fapta respectiv ă și mai ales în realizarea actelor de preg ătire
apte s ă înt ăreasc ă hot ărârea luat ă și s ă asigure realizarea ei 49 . De asemenea, s-a decis c ă nu se
poate re /uni0163ine premeditarea în ipoteza unei alterca /uni0163ii produse în apropierea locuin /uni0163ei inculpatului
care, pentru a se r ăzbuna, a intrat în cas ă, s-a înarmat cu un cu /uni0163it, dup ă care, g ăsind victima, a
încercat s ă o ucid ă50 .
2.2. Omorul s ăvâr șit din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) C. pen.]
Caracterul mai grav al omorului s ăvâr șit din interes material este dat de periculozitatea
infractorului, care recurge la s ăvâr șirea faptei pentru satisfacerea intereselor materia le.
Interesul material prev ăzut de lege de natur ă s ă agraveze omorul const ă în orice avantaj sau
beneficiu de natur ă patrimonial ă, de exemplu, dobândirea unei succesiuni, stingerea unei
obliga /uni0163ii ori stingerea unei datorii, încasarea pre /uni0163ului promis pentru s ăvâr șirea omorului,
ob /uni0163inerea unor sume de bani, a unor bunuri materiale o ri a unor titluri de valoare etc.
Pentru existen/uni0163a acestui element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat, este suficient s ă se
constate c ă f ăptuitorul a ucis din interes material, fiind convin s c ă, s ăvâr șind omorul, interesele
sale vor fi satisf ăcute pe cale aparent legal ă și c ă banii ori bunurile victimei îi vor reveni de drept
(de exemplu, prin dispari /uni0163ia victimei, f ăptuitorul mo ștene ște bunurile acesteia).
Nu exist ă omor calificat din interes material, ci omor calif icat s ăvâr șit pentru a înlesni sau a
ascunde s ăvâr șirea altei infrac /uni0163iuni, în situa /uni0163ia în care autorul comite omorul pentru a înlesni s au
ascunde s ăvâr șirea unei tâlh ării sau piraterii [art. 189 alin. (1) lit. d) C. pe n.] 51 .
Ori de câte ori mobilul omorului a fost altul, de e xemplu, ura, gelozia, elementul circumstan /uni0163ial
agravant în discu /uni0163ie nu se realizeaz ă, chiar dac ă, în urma comiterii omorului, infractorul ar ob /uni0163ine
un avantaj material.
Pentru existen /uni0163a împrejur ării de agravare a omorului prev ăzute în art. 189 alin. (1) lit. b) C. pen.,
este irelevant dac ă interesul material a fost sau nu satisf ăcut, suficient fiind ca acest interes s ă
constituie mobilul omorului 52 .
Se va re /uni0163ine omor calificat și fapta va fi încadrat ă în art. 189 alin. (1) lit. b) C. pen. și în ipoteza
în care infractorul a urm ărit s ă ucid ă o anume persoan ă în vederea realiz ării unor interese
materiale, dar, din cauza erorii ori manevr ării gre șite a instrumentelor ( aberratio ictus ), a ucis o
alt ă persoan ă53 .
Omorul s ăvâr șit din interes material, vizând latura subiectiv ă a infrac /uni0163iunii, va fi considerat ca o
circumstan /uni0163ă personal ă, în consecin /uni0163ă , netransmisibil ă participan /uni0163ilor. Poate deveni o
circumstan /uni0163ă real ă dac ă to /uni0163i participan /uni0163ii au ac /uni0163ionat cu acela și mobil (interes material).
2.3. Omorul s ăvâr șit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe al tul de la tragerea la
răspundere penal ă sau de la executarea unei pedepse [art. 189 alin. (1) lit. c) C. pen.]
Gravitatea omorului s ăvâr șit în aceast ă împrejurare este dat ă, pe de o parte, de scopul urm ărit de
făptuitor, și anume sustragerea sa ori a altei persoane de la r ăspundere penal ă sau de la
executarea unei pedepse, afectând în acest mod și activitatea de înf ăptuire a justi /uni0163iei, iar, pe de

49 I.C.C.J., dec. nr. 1224 din 24 februarie 2006, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 39.
50 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1047 din 21 septembrie 1 990, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 197.
51 V. dobrInoIu, n. neaGu, op. cit. , p. 26; I. VasIu, op. cit. , vol. I, p. 107.
52 c. duVac, op. cit. , 2010, p. 74.
53 În practica judiciar ă s-a decis c ă exist ă omor din interes material dac ă inculpata a urm ărit, prin otr ăvire cu o
solu /uni0163ie de Paration, s ă ucid ă victima, sperând s ă intre în posesia averii acesteia, chiar dac ă, din eroare, a fost
omorât ă o alt ă persoan ă decât cea avut ă în vedere de inculpat ă (Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 1721/1981, în R.R .D.
nr. 4/1982, p. 70).

15
alt ă parte, de periculozitatea f ăptuitorului, care nu ezit ă s ă suprime via /uni0163a unei persoane pentru a
se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la o m ăsur ă judiciar ă.
Pentru realizarea elementului circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat prev ăzut în art. 189
alin. (1) lit. c) C. pen., este necesar ă îndeplinirea cumulativ ă a dou ă condi /uni0163ii :
a) să fi început urm ărirea penal ă împotriva f ăptuitorului sau a altei persoane ori s ă fie
căuta /uni0163i pentru a r ăspunde penal sau s ă se fi luat o m ăsur ă judiciar ă ori s ă se fi pronun /uni0163at o
condamnare împotriva f ăptuitorului sau a altei persoane;
b) făptuitorul s ă s ăvâr șeasc ă uciderea victimei în scopul de a se sustrage ori d e
a sustrage pe altul de la r ăspunderea penal ă sau executarea unei pedepse.
Nu este necesar ca scopul s ă fi fost efectiv realizat, ci apare suficient ca sc opul special s ă fi fost
determinant în luarea de c ătre f ăptuitor a hot ărârii de a ucide o persoan ă și s ă fi existat în
momentul s ăvâr șirii omorului.
Din coroborarea dispozi /uni0163iilor art. 189 alin. (1) lit. c) C. pen. cu cele cu prinse în art. 257 C. pen.
(ultrajul) sau în art. 279 C. pen. (ultrajul judici ar) rezult ă c ă, dac ă victima omorului este un
func /uni0163ionar public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, aflat în
exercitarea acestei atribu /uni0163ii, sau un judec ător ori procuror aflat în exercitarea atribu /uni0163iilor de
serviciu ori un avocat, omorul va fi absorbit în co n /uni0163inutul ultrajului sau al ultrajului judiciar și
urmeaz ă s ă se aplice o pedeaps ă majorat ă în raport cu cea prev ăzut ă pentru omorul calificat.
Victim ă a omorului calificat prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. c) C. pen. poate fi numai acea
persoan ă care nu îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat sau nu este
procuror ori judec ător sau avocat. Se pot afla în postura de victime a le acestei infrac /uni0163iuni
persoane care ar putea anun /uni0163a, sesiza organele judiciare ori care ar putea s ă predea pe f ăptuitor
sau o alt ă persoan ă.
Elementul circumstan /uni0163ial de agravare a omorului calificat pe care îl ana liz ăm are caracter
personal, nu se r ăsfrânge asupra participan /uni0163ilor decât în situa /uni0163ia în care au ac /uni0163ionat având acela și
scop special ca și autorul.
2.4. Omorul s ăvâr șit pentru a înlesni sau a ascunde s ăvâr șirea altei infrac /uni0163iuni
[art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen.]
Gravitatea omorului s ăvâr șit în aceast ă împrejurare este generat ă, ca și la împrejurarea
precedent ă, pe de o parte, de scopul urm ărit de făptuitor, care, de aceast ă dat ă, const ă fie în
ascunderea unei infrac /uni0163iuni s ăvâr șite anterior, de el sau de alt ă persoan ă, fie în înlesnirea
săvâr șirii, de el sau de c ătre o alt ă persoan ă, a unei alte infrac /uni0163iuni, iar, pe de alt ă parte, de
periculozitatea f ăptuitorului, care nu ezit ă s ă suprime via /uni0163a unei persoane pentru îndeplinirea
scopului josnic avut în vedere de el.
Din examinarea con /uni0163inutului dispozi /uni0163iilor art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. rezult ă c ă, pentru
realizarea elementului circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat descris în acest text de lege,
se impune îndeplinirea a dou ă condi /uni0163ii:
a) existen /uni0163a unei alte infrac /uni0163iuni care s-a s ăvâr șit sau existen /uni0163a unei hot ărâri de
a s ăvâr și o infrac /uni0163iune determinat ă;
b) omorul s ă fie s ăvâr șit în scopul special cerut de lege, și anume fie înlesnirea s ăvâr șirii de c ătre
făptuitor sau de c ătre altul a unei infrac /uni0163iuni, fie ascunderea uneia s ăvâr șite anterior.
Prin expresia „a înlesni s ăvâr șirea altei infrac /uni0163iuni” se în /uni0163elege facilitarea ori u șurarea comiterii
acesteia. De exemplu, pentru a sustrage o sum ă mare de bani dintr-o banc ă, f ăptuitorul ucide
paznicul; ori pentru a putea evada dintr-un peniten ciar, de /uni0163inutul îl ucide pe gardian. „A ascunde
săvâr șirea altei infrac /uni0163iuni” înseamn ă a face ca aceasta s ă nu fie cunoscut ă, știut ă, descoperit ă de
o alt ă persoan ă sau de autorit ă/uni0163i. De exemplu, f ăptuitorul ucide un martor sau un participant la

16
comercializarea de stupefiante ori care cunoa ște sau a contribuit la s ăvâr șirea unui trafic de arme
ori ucide victima unui viol pe fondul panicii creat e de strig ătele acesteia 54 .
În ipoteza în care scopul const ă în înlesnirea s ăvâr șirii altei infrac /uni0163iuni, nu intereseaz ă dac ă
făptuitorul urmeaz ă sau nu s ă participe la acea infrac /uni0163iune ori dac ă infrac /uni0163iunea respectiv ă se
comite ulterior sau concomitent cu omorul ori dac ă scopul s-a realizat efectiv sau nu. În situa /uni0163ia
ascunderii altei infrac /uni0163iuni, nu are relevan /uni0163ă dac ă omorul s-a comis dup ă sau concomitent cu acea
infrac /uni0163iune.
Din coroborarea dispozi /uni0163iilor art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. cu cele pr ev ăzute la lit. e) din
acela și text rezult ă c ă infrac /uni0163iunea a c ărei s ăvâr șire a fost înlesnit ă sau ascuns ă prin comiterea de
către f ăptuitor a omorului trebuie s ă fie alta decât omorul. În aceast ă din urm ă variant ă (când
infrac /uni0163iunea înlesnit ă sau ascuns ă este tot un omor), vor deveni incidente dispozi /uni0163iile art. 189 alin.
(1) lit. e) C. pen.
Elementul circumstan /uni0163ial agravant al omorului s ăvâr șit pentru a înlesni sau ascunde s ăvâr șirea
altei infrac /uni0163iuni, având caracter personal, nu se r ăsfrânge asupra participan /uni0163ilor decât în cazul și
asupra acelora care ac /uni0163ioneaz ă în acela și scop special ca autorul.
2.5. Omorul s ăvâr șit de c ătre o persoan ă care a mai comis anterior o infrac /uni0163iune de omor sau
o tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor [art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen.]
Acest element circumstan /uni0163ial de agravare a omorului calificat vizeaz ă necesitatea sanc /uni0163ion ării
mai aspre a persisten /uni0163ei infrac /uni0163ionale a f ăptuitorului în s ăvâr șirea de fapte de suprimare a vie /uni0163ii și
care dovede ște periculozitatea deosebit ă ce îl caracterizeaz ă.
Pentru a se re /uni0163ine omorul calificat prev ăzut la art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen., se cere s ă fie
constatat ă o singur ă condi /uni0163ie , și anume ca f ăptuitorul s ă fi s ăvâr șit mai înainte o infrac /uni0163iune de
omor sau o tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor [1] , neavând relevan /uni0163ă dac ă pentru aceste fapte
subiectul activ a fost condamnat definitiv sau dac ă executase ori nu pedeapsa pronun /uni0163at ă; nu are
relevan /uni0163ă durata scurs ă de la omorul anterior, nici dac ă a intervenit vreo cauz ă de înl ăturare a
răspunderii penale sau a consecin /uni0163elor condamn ării (amnistia, reabilitarea).
Dispozi /uni0163iile art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen. devin incid ente și în cazul în care omorul anterior a
fost comis în stare de provocare sau în prezen /uni0163a altor circumstan /uni0163e atenuante.

viol care a avut ca urmare moartea victimei, aceast a, întrucât sugrumarea victimei nu s-a produs
în cadrul ac /uni0163iunii de constrângere a victimei la raport sexual, ci ulterior, pe baza unei noi
rezolu /uni0163ii, survenit ă pe fondul panicii create de strig ătele victimei. În asemenea situa /uni0163ie, exist ă
concurs real între infrac /uni0163iunea de viol, varianta tip, și cea de omor calificat prev ăzut ă în art. 174
C. pen. combinat cu art. 175 alin. (1) lit. h) C. p en. [în prezent, art. 188 și art. 189 alin. (1) lit. d)
C. pen. – n.n.]” – C.S.J., s. pen., dec. nr. 4569 d in 29 octombrie 2002, în l. SaVonea, D.
gr ăDInaru, op. cit. , p. 71.
[1] Împrejurarea omorului calificat prev ăzut la art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen. are cores pondent
în Codul penal anterior dispozi /uni0163iile art. 176 alin. (1) lit. c). Între aceste dou ă texte exist ă o
deosebire de con /uni0163inut; dac ă în Codul penal anterior aceast ă împrejurare avea urm ătorul con /uni0163inut:
„de c ătre o persoan ă care a mai comis un omor”, în Codul penal în vigoa re, la art. 189 alin. (1) lit.
e) se prevede „de c ătre o persoan ă care a mai comis anterior o infrac /uni0163iune de omor sau o tentativ ă
la infrac /uni0163iunea de omor”. Prin formularea promovat ă de legiuitor în Codul penal în vigoare s-a
pus cap ăt controverselor dac ă omorul s ăvâr șit anterior poate ap ărea și sub forma tentativei la

54 „Când moartea victimei nu a fost urmarea violului, ci a fost provocat ă pentru ascunderea acestei infrac /uni0163iuni, nu
se poate re /uni0163ine c ă sunt întrunite elementele constitutive ale infrac /uni0163iunii de

17
infrac /uni0163iunea de omor, legiuitorul, de aceast ă dat ă, pronun /uni0163ându-se explicit c ă se au în vedere atât
omorul, ca fapt ă consumat ă, cât și tentativa la infrac /uni0163iunea omor. De asemenea, prin formularea
textului art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen. se face și o delimitare clar ă între aceast ă împrejurare și
cea prev ăzut ă în acela și text la lit. f) (asupra a dou ă sau mai multor persoane).
În art. 242 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea î n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal se prevede c ă, „În aplicarea dispozi /uni0163iilor art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen., prin infrac /uni0163iune de
omor comis ă anterior se în /uni0163elege orice fapt ă de ucidere a unei persoane, s ăvâr șit ă cu inten /uni0163ia
prev ăzut ă în art. 16 alin. (3) din Codul penal, cu excep /uni0163ia infrac /uni0163iunilor prev ăzute la art. 190 și
art. 200 din Codul penal”.
Potrivit acestor dispozi /uni0163ii, rezult ă neîndoielnic faptul c ă prevederile art. 189 alin. (1) lit. e) C.
pen. devin incidente numai dac ă f ăptuitorul care a comis un omor simplu sau calificat mai
săvâr șise anterior un omor inten /uni0163ionat (simplu sau calificat), și nu alte fapte care au ca urmare
imediat ă suprimarea vie /uni0163ii persoanei, cum sunt uciderea la cererea victimei , uciderea nou-
născutului s ăvâr șit ă de c ătre mam ă sau alte fapte de ucidere s ăvâr șite din culp ă ori care au ca
urmare praeterinten /uni0163ionat ă moartea victimei.
De asemenea, s ăvâr șirea unor variante speciale ale infrac /uni0163iunii de omor (art. 257 – ultraj, art. 279
– ultrajul judiciar, art. 401 – atentatul care pune în pericol securitatea na /uni0163io nal ă, art. 408 –
infrac /uni0163iuni contra persoanelor care se bucur ă de protec /uni0163ie interna /uni0163ional ă, când sunt s ăvâr șite
contra vie /uni0163ii) realizeaz ă situa /uni0163ia-premis ă pentru a opera acest element circumstan /uni0163ial agravant al
omorului calificat.
Dup ă modul de exprimare a legiuitorului în dispozi /uni0163iile art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen. și ra /uni0163iunea
instituirii acestui element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat, rezult ă c ă întotdeauna
aceste prevederi devin incidente dac ă infractorul a s ăvâr șit un omor consumat sau o tentativ ă la
infrac /uni0163iunea de omor și se constat ă c ă acesta, anterior, mai s ăvâr șise un omor sau o tentativ ă la
infrac /uni0163iunea de omor. În aceast ă situa /uni0163ie, distingem o unitate de subiect activ (aceea și persoan ă
comite sau particip ă la s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii de omor sau a tentativei la aceast ă infrac /uni0163iune,
dup ă ce anterior mai s ăvâr șise aceste fapte, astfel c ă, în baza unor hot ărâri infrac /uni0163ionale distincte,
ucide sau pune în pericol via /uni0163a unor persoane diferite).
În literatura de specialitate 55 s-a apreciat c ă sunt aplicabile dispozi /uni0163iile art. 189 alin. (1) lit. e) C.
pen. și în cazul în care tentativa la infrac /uni0163iunea de omor și omorul consumat asupra aceleia și
victime au fost s ăvâr șite pe baza unor rezolu /uni0163ii distincte și în împrejur ări diferite, fiecare dintre
aceste fapte p ăstrându-și propria sa individualitate (de exemplu, inculpatu l a comis o prim ă
tentativ ă de omor asupra so /uni0163iei și, dup ă ce și-a executat pedeapsa, revenind acas ă, a comis un
omor asupra aceleia și victime). În aceste condi /uni0163ii, dac ă tentativa și omorul consumat asupra
aceleia și victime au fost s ăvâr șite în baza aceleia și hot ărâri infrac /uni0163ionale, fapta consumat ă
absoarbe în chip natural tentativa, neputându-se re /uni0163ine infrac /uni0163iunea de omor calificat, forma
consumat ă, prev ăzut ă în art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen. Aceast ă solu /uni0163ie se impune, chiar dac ă
între tentativa la infrac /uni0163iunea de omor și omorul consumat s-ar fi interpus o oarecare durat ă de
timp 56 .
Elementul circumstan /uni0163ial prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen., având ca racter personal, nu
se transmite participan /uni0163ilor decât dac ă au și antecedentul cerut de lege autorului.

55 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 34.
56 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 878/1988, în R.R.D . nr. 2/1989, p. 75.

18
2.6. Omorul s ăvâr șit asupra a dou ă sau mai multor persoane [art. 189 alin. (1) lit. f ) C. pen.]
Gravitatea deosebit ă a omorului s ăvâr șit asupra a dou ă sau mai multor persoane este generat ă de
pluralitatea victimelor, cât și de periculozitatea infractorului, care ucide inte n /uni0163ionat dou ă sau mai
multe persoane.
În leg ătur ă cu interpretarea dispozi /uni0163iei din art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. au fost exprimate dou ă
opinii. într ‑o prim ă opinie , s-a apreciat c ă elementul circumstan /uni0163ial al omorului calificat pe
care îl analiz ăm exist ă atunci când uciderea a dou ă sau mai multor persoane a avut loc printr-o
singur ă ac /uni0163iune 57 . Astfel, ini /uni0163ierea unei explozii care provoac ă moartea mai multor persoane,
desc ărcarea unei arme automate asupra unui grup de perso ane, care a avut ca rezultat uciderea a
cel pu /uni0163in dou ă persoane, punerea de otrav ă în mâncarea destinat ă mai multor persoane și
uciderea lor sunt exemple de asemenea activit ă/uni0163i ce pot provoca uciderea mai multor persoane.
Potrivit acestei opinii, dac ă s-au comis mai multe omoruri prin mai multe ac /uni0163iuni de c ătre acela și
infractor, va exista element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat prev ăzut în art. 189 alin.
(1) lit. e) C. pen. (de exemplu, infractorul, în ur ma unui conflict cu dou ă persoane, a hot ărât s ă le
ucid ă: pe una a înjunghiat-o, pe alta a sugrumat-o).
într ‑o a doua opinie , dominant ă în literatura de specialitate 58 , se consider ă c ă ceea ce este
esen /uni0163ial pentru încadrarea faptei în dispozi /uni0163iile art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. este produc erea
mor /uni0163ii a dou ă sau mai multor persoane în aceea și împrejurare, cu aceea și ocazie, indiferent dac ă
este vorba despre o singur ă ac /uni0163iune sau despre ac /uni0163iuni diferite. Acest mod de a ra /uni0163iona se
întemeiaz ă, în principal, pe argumente de text, și anume pe faptul c ă art. 189 alin. (1) lit. f) C.
pen. care incrimineaz ă omorul calificat se refer ă la s ăvâr șirea omorului în anumite „împrejur ări”,
de unde se deduce c ă ceea ce intereseaz ă este ca moartea a dou ă sau multor persoane s ă se
produc ă în aceea și împrejurare. În virtutea acestei opinii, elementu l circumstan /uni0163ial agravant
prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. se re /uni0163ine atât în situa /uni0163ia în care omorul multiplu s-a
produs când s-a folosit o bomb ă, dar și în ipoteza în care f ăptuitorul a tras succesiv focuri de
arm ă asupra mai multor victime ori a lovit cu cu /uni0163itul dou ă sau mai multe persoane. De aceea,
dac ă cel de-al doilea omor a fost comis dup ă o perioad ă de timp care indic ă o nou ă activitate
infrac /uni0163ional ă sau a fost comis la scurt interval, îns ă în împrejur ări diferite, nu va exista unitatea
infrac /uni0163ional ă prev ăzut ă în art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., ci o plural itate de infrac /uni0163iuni care atrage
aplicarea dispozi /uni0163iilor din art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen.
Practica judiciar ă a adoptat aceast ă ultim ă opinie, pe care o apreciem ca fiind concordant ă cu
voin /uni0163a legiuitorului. Astfel, instan /uni0163ele de judecat ă59 au decis c ă exist ă omor s ăvâr șit asupra a
dou ă sau mai multor persoane dac ă inculpatul, urm ărind s ă o ucid ă pe concubina sa, a aruncat
con /uni0163inutul unei damigene cu benzin ă într-o camer ă unde dormeau mai multe persoane,
provocând, prin incendiu, moartea acestora, ori a a runcat o cantitate de benzin ă, c ăreia i-a dat
foc, peste doi copii ai concubinei, omorându-i; sau , g ăsindu-și so /uni0163ia în locuin /uni0163a vecinului într-o
situa /uni0163ie de v ădit ă intimitate, l-a ucis pe vecin, aplicându-i asupra capului lovituri cu un b ă/uni0163, iar pe

57 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 198.
58 gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 110; V. cIocleI, op. cit. , p. 49; V. dobrInoIu, n.
neaGu, op. cit. , p. 29; o. PreDeScu, a. h ărăSt ăș anu, op. cit. , 2012, p. 77; c. duVac, op. cit. , 2010, p. 82.
59 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 33.

19
so /uni0163ie a ucis-o în curtea domiciliului 60 ; ori în cazul în care inculpatul a ucis cu aceea și ocazie
dou ă persoane – prin lovire cu un corp t ăietor-despic ător, respectiv prin sugrumare 61 .
Apreciem c ă, pentru re /uni0163inerea elementului circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat la care
ne referim, este necesar ă îndeplinirea cumulativ ă a urm ătoarelor condi /uni0163ii :
a) pluralitatea de victime, adic ă uciderea efectiv ă a dou ă sau mai multor persoane. Când
niciuna dintre persoanele asupra c ărora a fost îndreptat ă ac /uni0163iunea de ucidere nu a fost ucis ă,
fapta constituie tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor calificat prev ăzut ă în art. 189 alin. (1) lit. f) C.
pen. 6263
Situa /uni0163ia în care f ăptuitorul a reu șit s ă ucid ă doar o persoan ă dintre cele vizate a generat unele
controverse în practica judiciar ă64 . Din acest motiv, procurorul general al Parchetulu i de pe lâng ă
Înalta Curte de Casa /uni0163ie și Justi /uni0163ie a declarat recurs în interesul legii cu privire la aplicarea
dispozi /uni0163iilor art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior [ art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. actual], în
cazul actelor de violen /uni0163ă s ăvâr șite în aceea și împrejurare, cu inten /uni0163ia de a ucide, asupra a dou ă
persoane, dintre care una a decedat. Sec /uni0163iile Unite au admis recursul în interesul legii și au
stabilit c ă actele de violen /uni0163ă cu inten /uni0163ia de a ucide, s ăvâr șite în aceea și împrejurare asupra a dou ă
persoane, dintre care una a decedat, constituie atâ t infrac /uni0163iunea de omor – simplu sau calificat –
comis ă asupra unei singure persoane, cât și tentativ ă la infrac /uni0163iunea de omor, dup ă caz, simplu
sau calificat, aflate în concurs 65 ;
b) unitatea de împrejurare, care presupune ca faptele de ucidere a victimelor s ă
fie s ăvâr șite într-o anumit ă unitate de timp și de loc 66 ;
c) inten /uni0163ia de a ucide dou ă sau mai multe persoane. Din punct de vedere al lat urii subiective,
se cere ca autorul s ă ac /uni0163ioneze cu inten /uni0163ie fa /uni0163ă de fiecare victim ă în parte. Dac ă cerin /uni0163a inten /uni0163iei
este îndeplinit ă numai în raport cu una dintre victime, iar ucidere a celeilalte (celorlalte) persoane
s-a produs din culpa f ăptuitorului, se aplic ă regulile concursului de infrac /uni0163iuni între infrac /uni0163iunea
de omor (simplu, calificat) și infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă.
Elementul circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen.
are caracter real și se aplic ă participan /uni0163ilor în m ăsura în care ace știa l-au cunoscut.
2.7. Omorul s ăvâr șit asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) li t. g) C. pen.]
Gravitatea omorului astfel s ăvâr șit decurge atât din împrejurarea c ă victim ă este nu numai mama,
ci și f ătul, pentru c ă, odat ă cu uciderea femeii gravide, se suprim ă și produsul de concep /uni0163ie, cât și

60 C.S.J., s. pen., dec. nr. 2939/1995, în Dreptul nr . 9/1996, p. 36; I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 338/20 07, în J.S.P.
2007, p. 27.
61 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 338 din 22 ianuarie 20 07, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 91.
62 Fapta inculpatului care a lovit cu cu /uni0163itul de mai multe ori în zone vitale cele dou ă victime, loviturile aplicate
uneia dintre acestea punându-i via /uni0163a în primejdie, întrune ște elementele constitutive ale tentativei la infrac /uni0163iunea de
omor calificat, prev ăzut ă de art. 32 combinat cu art. 33 raportat la art. 18 8 combinat cu art. 189 alin. (1) lit. f) C.
pen. (Trib. Bucure ști, s. I pen., sent. nr. 137 din
63 februarie 2007, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 94).
64 Unele instan /uni0163e s-au pronun /uni0163at în sensul c ă actele de violen /uni0163ă comise în aceea și împrejurare, cu inten /uni0163ia direct ă
sau indirect ă de a ucide, asupra a dou ă persoane, dintre care una a decedat, constituie o singur ă infrac /uni0163iune de omor
calificat prev ăzut ă în art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. Alte instan /uni0163e, dimpotriv ă, au decis c ă actele de violen /uni0163ă au fost
săvâr șite în aceea și împrejurare, cu inten /uni0163ia de a ucide, asupra a dou ă persoane, dintre care una a decedat, constituie
atât infrac /uni0163iunea de omor – simplu, calificat – comis ă asupra unei singure persoane, cât și tentativa de omor, dup ă
caz, simplu sau calificat, aflate în concurs (a se vedea J.S.P. 2006, p. 257).
65 I.C.C.J., S.U., dec. nr. V din 20 februarie 2006 ( M. Of. nr. 492 din 7 iunie 2007).
66 C.S.J., s. pen., dec. nr. 2938 din 30 noiembrie 19 95, în B.J. 1995, p. 175-176.

20
din periculozitatea f ăptuitorului, care eviden /uni0163iaz ă caracterul inuman al faptei și dispre /uni0163ul pe care
îl manifest ă fa /uni0163ă de via /uni0163a omului în general.
Pentru existen /uni0163a acestui element circumstan /uni0163ial al omorului calificat, este necesar a se consta ta
îndeplinirea cumulativ ă a dou ă condi /uni0163ii :
a) graviditatea victimei. Aceasta presupune ca starea de graviditate a victimei s ă fie una
real ă. Dac ă f ăptuitorul s ăvâr șește omorul fiind convins c ă victima este gravid ă, dar în realitate se
constat ă inexisten /uni0163a sarcinii, fapta nu se încadreaz ă la infrac /uni0163iunea de omor calificat prev ăzut ă la
art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen., ci la omor simp lu sau la omor calificat, dac ă se re /uni0163ine un alt
element circumstan /uni0163ial agravant, dup ă caz.
De asemenea, elementul circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat pe care îl anali z ăm nu
va opera în caz de eroare asupra identit ă/uni0163ii persoanei ori de aberratio ictus , decât dac ă femeia
vizat ă, cât și cea ucis ă sunt gravide;
b) cunoa șterea de c ătre f ăptuitor a st ării de graviditate a victimei. F ăptuitorul trebuie s ă
cunoasc ă starea de graviditate a victimei în momentul în ca re se comite actul de ucidere,
indiferent de stadiul sarcinii. Necunoa șterea acestei împrejur ări exclude, potrivit art. 30 alin. (3)
C. pen., calificarea faptei ca omor calificat în ac east ă modalitate 67 .
Elementul circumstan /uni0163ial al omorului calificat prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen. are
caracter real și va fi aplicabil participan /uni0163ilor dac ă se va stabili c ă ace știa au cunoscut sau cel
pu /uni0163in au prev ăzut c ă victima omorului este o femeie gravid ă.
2.8. Omorul s ăvâr șit prin cruzimi [art. 189 alin. (1) lit. h) C. pen. ]
Acest element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat face ca infrac /uni0163iunea s ă aib ă o
gravitate foarte ridicat ă datorit ă, în principal, periculozit ă/uni0163ii f ăptuitorului, care denot ă, prin felul
de a ac /uni0163iona, ferocitate, sadism, un mod barbar de s ăvâr șire cu violen /uni0163ă a omorului, fapt ă care
produce în con știin /uni0163a colectiv ă și individual ă un sentiment de oroare și de insecuritate social ă.
Legea penal ă nu explic ă ce se în /uni0163elege prin cruzimi, a șa c ă accep /uni0163iunea sa este cea din vorbirea
curent ă, și anume aceea de atitudine, fapt ă crud ă, ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzime 68 .
Așadar, prin „cruzimi”, ca element circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat, trebuie s ă se
în /uni0163eleag ă modurile, procedeele, mijloacele și actele de violen /uni0163ă aplicate victimei, de natur ă sau
pentru a-i provoca suferin /uni0163e deosebit de mari și prelungite în timp, fie pentru a o ucide, fie pen tru
a o chinui înainte de a o ucide sau înainte de surv enirea mor /uni0163ii acesteia.
Este de subliniat faptul c ă nu trebuie confundate cruzimile la care se refer ă art. 189 alin. (1) lit.
h) C. pen. cu suferin /uni0163ele inerente oric ărei ac /uni0163iuni de ucidere (de exemplu, durerile provocate de
glon /uni0163ul tras sau de otrava absorbit ă), astfel de suferin /uni0163e destul de grele se produc în majoritatea
cazurilor de omor, f ără ca prin aceasta omorul s ă capete caracterul de omor calificat.
În acela și sens este interpretat ă no /uni0163iunea de „cruzimi” și de c ătre instan /uni0163ele de judecat ă în
practica judiciar ă. Astfel, s-a decis c ă îndeplinesc condi /uni0163iile faptei prev ăzute de art. 189 alin. (1)
lit. h) C. pen.: uciderea victimei prin lovituri de o intensitate deosebit ă, aplicate pe o durat ă mai
lung ă de timp 69 ; fapta inculpatului de a lovi victima, în mod repe tat, timp de circa 20 de minute,
cu ajutorul unui cablu electric, provocându-i acest eia leziuni multiple pe 20% din suprafa /uni0163a
corpului, determinând-o s ă se arunce de la etajul 4, decedând 70 ; fapta inculpa /uni0163ilor care au aplicat

67 A se vedea, în acest sens, I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 4245/2007, în J.S.P. 2007, p. 15; C.S.J.,
s. pen., dec. nr. 617 din 7 februarie 2003, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 120.
68 DEX , p. 255.
69 Trib. Bucure ști, s. I pen., dec. nr. 1165 din 22 septembrie 2004 , în C.P.J.P. 2000-2004, p. 293.
70 C.A. Bucure ști, s. a II-a pen., dec. nr. 229/2000, în C.P.J.P. 2000, p. 112.

21
victimei 8 lovituri de cu /uni0163it și au l ăsat cu /uni0163itul în toracele acesteia, producându-i intense suf erin /uni0163e
fizice 71 ; fapta inculpatului de a aplica victimei, pe o dur at ă mai mare de timp, cu intensitate
deosebit ă, repetate lovituri pe aproape întreaga suprafa /uni0163ă a corpului, folosindu-se de o bât ă și de
o coad ă de târn ăcop, și de a p ărăsi apoi victima, noaptea, pe timp rece, determinând u-i astfel
moartea dup ă 5 ore în chinuri mari 72 ; fapta inculpatului care a aplicat victimei un num ăr de șapte
lovituri de ciocan în zona capului și una la degetul 4 al mâinii stângi, apoi a dezbr ăcat victima,
care era înc ă în via /uni0163ă , și a târât-o pe marginea unui lac, producându-i mult iple excoria /uni0163ii pe
partea dorsal ă a corpului, dup ă care a abandonat-o73 .
Dimpotriv ă, s-a decis c ă nu constituie omor prin cruzimi dac ă activitatea violent ă a inculpatului
s-a desf ăș urat în dou ă rânduri (a lovit victima pe z ăpad ă și a turnat peste ea o g ăleat ă cu ap ă,
refuzând s ă îi permit ă s ă intre în cas ă). Moartea victimei s-a produs dup ă 7 zile din cauza unei
insuficien /uni0163e respiratorii, pe fondul unui hemopneumotorax sufo cat la o persoan ă cu multiple tare
organice și uzur ă biologic ă accentuat ă. În acest caz, suferin /uni0163ele victimei au fost inevitabile și
subsecvente ac /uni0163iunii de ucidere s ăvâr șite de inculpat; acesta nu a urm ărit cauzarea unor dureri
deosebite, prelungite în timp, cerin /uni0163ă de esen /uni0163ă pentru realizarea omorului prin cruzimi 74 .
De asemenea, în practica judiciar ă, justificat, s-a decis c ă, dac ă se re /uni0163ine infrac /uni0163iunea prev ăzut ă
în art. 189 alin. (1) lit. h) C. pen., nu mai este posibil ă aplicarea dispozi /uni0163iilor art. 77 lit. b) teza I
C. pen. privitoare la s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii prin acte de cruzime, pentru a se evita o dub l ă
valorificare a aceleia și circumstan /uni0163e75 .
Elementul circumstan /uni0163ial agravant al omorului calificat prev ăzut în art. 189 alin. (1) lit. h) C. pen.
are caracter real și se aplic ă participan /uni0163ilor în m ăsura în care ace știa l-au cunoscut.
§3. Formele omorului calificat
Infrac /uni0163iunea de omor calificat este susceptibil ă de a fi s ăvâr șit ă în oricare dintre formele sale:
acte preg ătitoare, tentativ ă, ca forme atipice, și infrac /uni0163iune consumat ă, ca form ă tipic ă a acestei
infrac /uni0163iuni.
a) Actele preg ătitoare nu sunt incriminate, dar ele pot avea valoare de ac te de complicitate,
dac ă sunt efectuate de o alt ă persoan ă decât autorul și dac ă au servit la s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii, iar
când sunt efectuate de c ătre autor, ele eviden /uni0163iaz ă, de regul ă, inten /uni0163ia premeditat ă.
b) Tentativa la omorul calificat este incriminat ă în art. 189 alin. (2) C. pen. Aceast ă form ă
imperfect ă a omorului poate s ă apar ă în oricare dintre modalit ă/uni0163ile normative (întrerupt ă,
perfect ă sau f ără efect).
c) Consumarea infrac /uni0163iunii de omor calificat are loc în momentul în care se produce, în
urma activit ă/uni0163ii infrac /uni0163ionale a f ăptuitorului, rezultatul cerut de lege, și anume încetarea din via /uni0163ă
a victimei (sau victimelor) infrac /uni0163iunii.
În ipotezele în care legiuitorul condi /uni0163ioneaz ă existen /uni0163a omorului deosebit de grav de urm ărirea
unui scop, nu intereseaz ă, pentru stabilirea momentului consum ării infrac /uni0163iunii, dac ă a fost sau
nu realizat scopul vizat.
§4. Sanc /uni0163iuni

71 C.A. Timi șoara, dec. pen. nr. 42/1995, în R.D.P. nr. 1/1996, p. 138.
72 C.S.J., s. pen., dec. nr. 740/1998, în R.D.P. nr. 4/1999, p. 151.
73 Trib. Bucure ști, s. I pen., sent. nr. 1274 din 21 septembrie 200 7, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 88.
74 C.A. Ia și, dec. pen. nr. 273/1998, în R.D.P. nr. 3/1998, p. 131-132.
75 Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 15/1977, în C.D. 1 977, p. 261; I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 88/2007, î n J.S.P. 2007,
p. 18.

22
Infrac /uni0163iunea de omor calificat fiind cea mai grav ă dintre infrac /uni0163iunile contra vie /uni0163ii, legiuitorul a
în /uni0163eles s ă prevad ă pentru sanc /uni0163ionarea acesteia pedeapsa deten /uni0163iunii pe via /uni0163ă în alternan /uni0163ă cu
pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercit ării unor drepturi.
La stabilirea pedepsei principale care urmeaz ă s ă se aplice într-un caz concret, instan /uni0163a va /uni0163ine
seama de criteriile generale de individualizare a p edepsei prev ăzute în art. 74 C. pen. Aceste
criterii vor fi avute în vedere la alegerea naturii pedepsei (deten /uni0163iunea pe via /uni0163ă sau închisoarea),
la stabilirea duratei pedepsei (dac ă instan /uni0163a s-a decis s ă aplice închisoarea), cât și la stabilirea
duratei pedepsei complementare a interzicerii exerc it ării unor drepturi.
Sec /uni0163iunea a 5 ‑a. Uciderea din culp ă
§1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Uciderea din culp ă este incriminat ă în art. 192 C. pen. într-o variant ă tip și dou ă variante
agravate.
Varianta tip [art. 192 alin. (1) C. pen.] const ă în uciderea din culp ă a unei persoane.
Prima variant ă agravată [art. 192 alin. (2) C. pen.] presupune uciderea din culp ă ca urmare a
nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de prevedere pentru exerci /uni0163iul unei profesii sau
meserii ori pentru efectuarea unei anumite activit ă/uni0163i.
A doua variant ă agravat ă [art. 192 alin. (3) C. pen.] exist ă în ipoteza în care prin fapta
săvâr șit ă s-a cauzat moartea a dou ă sau mai multor persoane.
Uciderea din culp ă constituie o modalitate atenuat ă a omuciderii, dreptul la via /uni0163ă al persoanelor
este ocrotit și împotriva faptelor s ăvâr șite din culp ă. Legea penal ă pedepse ște mai blând uciderea
din culp ă decât omorul, /uni0163inând seama c ă f ăptuitorul nu urm ăre ște anume moartea victimei,
aceasta producându-se din cauza nedib ăciei, u șurin /uni0163ei, neaten /uni0163iei, nerespect ării unor reguli etc.
de c ătre f ăptuitor.
Faptele de ucidere din culp ă provoac ă un num ăr mult mai mare de victime decât faptele
inten /uni0163ionate de omor 76 . Asemenea fapte se comit în leg ătur ă cu exercitarea celor mai diferite
profesii și ocupa /uni0163ii, cum ar fi circula /uni0163ia rutier ă, activitatea sanitar ă, în construc /uni0163ii, industrie etc.
Tocmai frecven /uni0163a unor asemenea fapte a determinat legiuitorul s ă incrimineze și s ă sanc /uni0163ioneze
uciderea din culp ă ca urmare a nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de prevedere
pentru exerci /uni0163iul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activit ă/uni0163i, pentru a
crea în con știin /uni0163a oamenilor o anumit ă for /uni0163ă inhibitiv ă, de natur ă s ă oblige la o reflec /uni0163ie mai
profund ă atunci când efectueaz ă acte care ar putea provoca moartea unei persoane.
Legiuitorul Codului penal în vigoare a instituit în materia uciderii din culp ă regula concursului
de infrac /uni0163iuni atunci când uciderea din culp ă s-a s ăvâr șit prin înc ălcarea dispozi /uni0163iilor legale ori a
măsurilor de prevedere care constituie prin ea îns ăș i o infrac /uni0163iune.
§2. Structura infrac /uni0163iunii în varianta tip [art. 192 alin. (1) C. pen.]
2.1. Elementele preexistente
A. Obiectul juridic special și obiectul material. a) Obiectul juridic special îl constituie, ca și
la omor, rela /uni0163iile sociale ale c ăror dezvoltare și desf ăș urare nu sunt posibile f ără ocrotirea vie /uni0163ii
omului în raport cu faptele s ăvâr șite din culp ă, care ar putea aduce atingere acestei valori socia le
fundamentale.
De și uciderea din culp ă are acela și obiect juridic special cu infrac /uni0163iunea de omor, între cele dou ă
fapte penale exist ă deosebiri evidente în ceea ce prive ște gravitatea în abstract și din punct de
vedere al tratamentului penal ce le-a fost rezervat de legiuitor.

76 A se vedea Raport privind activitatea desf ăș urat ă de Ministerul Public în anul 2015 : „Omorul simplu sau
calificat reprezint ă 4,7% din totalul infrac /uni0163iunilor contra persoanei, iar cele de ucidere din c ulp ă reprezint ă 26,5%
din totalul infrac /uni0163iunilor contra persoanei”.

23
b) Obiectul material al uciderii din culp ă îl constituie corpul fizic al omului în
via /uni0163ă , asupra c ăruia s-a exercitat ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului.
B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoan ă care îndepline ște
condi /uni0163iile generale pentru a r ăspunde penal.
Fapta de ucidere din culp ă poate fi s ăvâr șit ă în participa /uni0163ie improprie , urmând ca cei care au
determinat, înlesnit sau ajutat în orice mod, cu in ten /uni0163ie, la s ăvâr șirea de c ătre autor a uciderii din
culp ă s ă fie pedepsi /uni0163i pentru instigare sau complicitate la infrac /uni0163iunea de omor. Este posibil ă și
participa /uni0163ia improprie simpl ă (omogen ă), dac ă uciderea a fost cauzat ă prin culpa comun ă a mai
multor persoane 77 . Aceast ă solu /uni0163ie este confirmat ă de practica judiciar ă78 .
Subiectul activ nemijlocit al uciderii din culp ă în varianta tip poate fi și o persoan ă care exercit ă
o profesie, o meserie sau o alt ă activitate, dac ă fapta s-a s ăvâr șit în leg ătur ă cu activitatea sa
profesional ă, dar f ără s ă se fi datorat nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de
prevedere pentru exerci /uni0163iul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activit ă/uni0163i
(de exemplu, un conduc ător auto de autocar, în timpul sta /uni0163ion ării, f ără s ă observe c ă o persoan ă
infirm ă este rezemat ă de u șă , deschide u șa, iar în c ădere pasagerul se love ște cu capul de asfalt și
decedeaz ă).
b) Subiectul pasiv al infrac /uni0163iunii de ucidere din culp ă în varianta tip poate fi orice
persoan ă fizic ă în via /uni0163ă .
2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material se realizeaz ă printr-o ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune a
subiectului activ nemijlocit susceptibil ă (apt ă) s ă ucid ă, adic ă s ă produc ă rezultatul cerut de
norma de incriminare.
Ac /uni0163iunea de ucidere din culp ă poate lua forma unei ac /uni0163iuni directe (spre exemplu, mama, din
neaten /uni0163ie, d ă copilului bolnav substan /uni0163e otr ăvitoare în loc de medicament, ac /uni0163iune care duce la
moartea copilului) sau forma ac /uni0163iunii indirecte (de exemplu, o persoan ă este ucis ă de un animal
periculos l ăsat f ără supraveghere de autor).
Inac /uni0163iunea prin care se comite infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă const ă în neîndeplinirea de c ătre
făptuitor, din culp ă, a unui act (în sensul de activitate) la care era obligat (de exemplu,
făptuitorul, din neglijen /uni0163ă ori dând dovad ă de u șurin /uni0163ă , nu asigur ă u șa de la balcon, iar un copil
în vârst ă de 5 ani se urc ă pe balustrada balconului și cade de la etajul 3, decedând).
b) Urmarea imediat ă. Ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului trebuie s ă aib ă ca rezultat
moartea victimei, care se poate produce imediat dup ă executarea actului ori dup ă
neîndeplinirea obliga /uni0163iei f ăptuitorului sau ulterior, dup ă o perioad ă mai mic ă ori mai mare de
timp.
În literatura de specialitate s-a exprimat opinia c ă, în ipoteza în care un accident are ca urmare o
vătămare corporal ă din culp ă, iar inculpatul este condamnat definitiv pentru ac east ă infrac /uni0163iune,
dac ă ulterior victima moare ca urmare a accidentului, n u se mai poate antrena r ăspunderea

77 În acela și sens, a se vedea V. donGoroz, s. Kahane, I. oance a, I. fodor, c. bulaI, n. IlIescu, r.M. St ănoIu,
Explica /uni0163ii teoretice ale Codului penal român. Partea genera l ă, vol. I, Ed. Academiei, Bucure ști, 1969, p. 194; în
sens contrar, a se vedea t. VaSIlIu, g. antonIu, șt. Dane ș, gh. D ărîng ă,
D. lucIneScu, V. PaPaDoPol, D. PaVel, D. PoPeScu, V . r ăMureanu, Codul penal comentat și adnotat. Partea
general ă, Ed. Știin /uni0163ific ă, Bucure ști, 1972, p. 164.
78 Se re /uni0163ine coautorat la infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă dac ă accidentul de circula /uni0163ie soldat cu moartea unei
persoane s-a datorat culpei ambilor conduc ători auto [a se vedea G. anTonIu, c. bulaI (coord.) , op. cit. , vol. III, p.
41].

24
penal ă pentru ucidere din culp ă, existând autoritate de lucru judecat 79 . O asemenea solu /uni0163ie este
gre șit ă dup ă p ărerea noastr ă, deoarece nu sunt întrunite elementele autorit ă/uni0163ii de lucru judecat,
fiind vorba despre fapte diferite. În acest caz, so lu /uni0163ia de condamnare definitiv ă se poate desfiin /uni0163a
pe calea revizuirii, încadrarea juridic ă corect ă fiind uciderea din culp ă.
c) Leg ătura de cauzalitate. Exist ă leg ătur ă de cauzalitate ori de câte ori se
stabile ște c ă, f ără ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs. De
exemplu, f ăptuitorul arunc ă de la etaj un corp greu, care în c ădere ucide o persoan ă; ori dac ă
inculpatul, fug ărind victima în scopul de a o lovi și aruncând cu o piatr ă în u șa casei unde
aceasta s-a refugiat, a știut c ă victima, fiind bolnav ă de inim ă, ar putea face, din cauza spaimei,
un infarct miocardic și s ă moar ă80 .
Nu are relevan /uni0163ă dac ă al ături de activitatea f ăptuitorului au concurat la producerea rezultatului și
alte fapte fizice sau ac /uni0163iunea culpabil ă a altor persoane, fiind suficient a se stabili c ă una dintre
cauzele ce au determinat rezultatul este ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului 81 ; spre exemplu,
dac ă f ăptuitorul, din neglijen /uni0163ă , nu acoper ă o groap ă adânc ă pe care era obligat s ă o acopere și,
ulterior, din cauza ploii, groapa se umple cu ap ă, iar victima cade în acea groap ă și se îneac ă, se
va re /uni0163ine în sarcina f ăptuitorului comiterea infrac /uni0163iunii de ucidere din culp ă, întrucât inac /uni0163iunea
făptuitorului se înscrie între antecedentele cauzale ale mor /uni0163ii victimei și f ără ea rezultatul nu s-ar
fi produs, chiar dac ă la acest rezultat au contribuit și al /uni0163i factori, în exemplul dat, ploaia care a
umplut groapa cu ap ă sau neaten /uni0163ia victimei; tot astfel, dac ă inculpatul vede în gr ădina casei sale
un copil intrat f ără s ă îi cear ă voie, strig ă la el și încearc ă s ă îl prind ă, iar copilul speriat alearg ă
spre marginea gr ădinii care se termin ă cu o pant ă abrupt ă cu înclina /uni0163ie de 45 de grade și,
coborând în fug ă panta, se împiedic ă și se love ște în abdomen de un ciot, decedând la scurt ă
vreme; s-a motivat c ă, în spe /uni0163ă , inculpatul, cunoscând periculozitatea pantei, a a c /uni0163ionat cu
ușurin /uni0163ă și neb ăgare de seam ă, deci este vinovat pentru uciderea din culp ă.
La producerea rezultatului (moartea victimei) poate contribui și propria culp ă a victimei ,
situa /uni0163ie în care trebuie f ăcut ă distinc /uni0163ia dup ă cum culpa victimei a avut sau nu un rol exclusiv î n
producerea rezultatului periculos. În situa /uni0163ia în care culpa victimei nu a avut un rol exclusiv în
producerea mor /uni0163ii acesteia, leg ătura de cauzalitate dintre ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea f ăptuitorului și
rezultat exist ă și f ăptuitorul va r ăspunde penal pentru ucidere din culp ă82 .
Când culpa victimei a avut un rol exclusiv în produ cerea rezultatului, leg ătura de cauzalitate
între activitatea f ăptuitorului și moartea victimei nu exist ă și, ca atare, nu exist ă nici infrac /uni0163iunea.
În practica judiciar ă s-a decis c ă este exclus ă r ăspunderea penal ă a f ăptuitorului, pentru c ă nu
exist ă leg ătur ă de cauzalitate între activitatea sa și moartea victimei, în cazul în care victima s-a
urcat f ără știrea șoferului în remorca vehiculului condus de acesta, d e unde a c ăzut din propria
impruden /uni0163ă , lovindu-se mortal 83 ; ori dacă victima, în timpul rulajului, sare pe nea șteptate din
ma șin ă și se accidenteaz ă etc. [4]
B. Latura subiectiv ă. Forma de vinov ă/uni0163ie cerut ă de norma de incriminare cuprins ă în art. 192
C. pen. este culpa , care se poate înf ă/uni0163ișa sub ambele ei modalit ă/uni0163i, și anume fie sub modalitatea

79 I. dobrInescu, op. cit. , p. 130.
80 G. anTonIu, c. bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 37.
81 I. dobrInescu, op. cit. , p. 132.
82 C.A. Pite ști, dec. pen. nr. 349/R/2000, în C.P.J.P. 2000, p. 50-54.
83 gh. Mateu /uni0163, în M. BaSaraB, V. Pa șca (coorD.), op. cit. , p. 136. [4] G. anTonIu, c.
bulaI (coord.), op. cit. , vol. III, p. 37.

25
culpei cu previziune, fie sub modalitatea culpei si mple sau a neglijen /uni0163ei, a șa cum sunt definite în
art. 16 alin. (4) C. pen.
În cazul uciderii din culp ă în modalitatea u șurin /uni0163ă, f ăptuitorul prevede rezultatul faptei sale
(uciderea victimei), dar nu îl accept ă, socotind f ără temei c ă nu se va produce. În practica
judiciar ă s-a re /uni0163inut uciderea din culp ă – în modalitatea u șurin /uni0163ă – când f ăptuitorul, fiind mecanic
și primind dispozi /uni0163ia de serviciu de a coborî dou ă panouri grele fixate pe platforma unui turn de
răcire, f ără a se asigura, a desprins unul dintre panouri și l-a aruncat jos, de la mare în ăl/uni0163ime,
cauzând în c ădere lovirea mortal ă a unui muncitor 84 .
Ușurin /uni0163a, ca modalitate a culpei, este foarte aproape de i nten /uni0163ia indirect ă, când f ăptuitorul nu are
niciun temei serios s ă considere c ă rezultatul mai grav nu se va produce și se bazeaz ă în aceast ă
convingere exclusiv pe jocul întâmpl ării. În acest sens, în practica judiciar ă85 s-a decis c ă „fapta
unui militar de a efectua, în prezen /uni0163a altuia, manevre repetate de introducere și expulzare a
cartu șelor pe /uni0163eava pistolului-mitralier ă îndreptat ă spre acesta din urm ă și de a ap ăsa pe tr ăgaci,
cu consecin /uni0163a împu șcării mortale a victimei, constituie, în sine, temei suficient pentru încadrarea
juridic ă a faptei în infrac /uni0163iunea de omor. Dac ă se dovede ște c ă manevrarea pistolului s-a f ăcut în
joac ă, inculpatul ap ăsând pe tr ăgaci crezând c ă pârghia este asigurat ă, iar dup ă împu șcarea
victimei a avut manifest ări de disperare, fiind în bune rela /uni0163ii cu aceasta, nu se poate re /uni0163ine
existen /uni0163a inten /uni0163iei indirecte de ucidere; pozi /uni0163ia subiectiv ă a inculpatului caracterizându-se prin
culp ă, încadrarea corect ă a faptei este în infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă”.
Culpa f ără prevedere sau neglijen /uni0163a presupune c ă f ăptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale
(moartea victimei), de și trebuia s ă îl prevad ă (de exemplu, f ăptuitorul militar aflat în serviciu de
paz ă las ă arma înc ărcat ă și nesupravegheat ă în apropierea unui grup de copii, iar unul dintre
copii se joac ă cu arma și, din gre șeal ă, ucide un alt copil) 86 .
În cazul culpei ca form ă a vinov ă/uni0163iei, fie c ă vorbim despre culp ă cu previziune, fie c ă vorbim
despre culp ă în forma neglijen /uni0163ei, trebuie s ă se stabileasc ă modul neglijent, u șuratic în care a
ac /uni0163ionat f ăptuitorul, ceea ce se poate realiza numai pe baza u nei analize minu /uni0163ioase a
împrejur ărilor în care s-a comis fapta. Simplul fapt c ă s-a produs un rezultat periculos,
susceptibil a fi încadrat într-o dispozi /uni0163ie prev ăzut ă de legea penal ă, nu este suficient pentru a
duce la concluzia vinov ă/uni0163iei unei persoane 87 .
În cazul faptei prev ăzute în art. 192 C. pen., culpa poate fi numai a f ăptuitorului 88 , comun ă mai
multor f ăptuitori 89 , numai a victimei (în aceast ă ipotez ă nu este angajat ă r ăspunderea penal ă90 )
ori comun ă inculpatului și victimei 91 .
§3. Variante agravate [art. 192 alin. (2) și (3) C. pen.]
A. Prima variant ă agravat ă [art. 192 alin. (2) C. pen.] se particularizeaz ă de varianta tip prin
faptul c ă uciderea din culp ă este urmarea nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de
prevedere pentru exerci /uni0163iul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite
activit ă/uni0163i. Celelalte elemente de structur ă sunt comune cu ale variantei tip a uciderii din cu lp ă.

84 Idem , p. 43.
85 C.S.J., compl. 7 jud., dec. nr. 28 din 19 februari e 1991, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 245.
86 Trib. Suprem, s. mil., dec. nr. 81/1975, în C.D. 1 975 p. 348.
87 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1634 din 27 martie 2003, în l. SaVonea, D. gr ăDInaru, op. cit. , p. 134.
88 C.S.J., compl. 7 jud., dec. nr. 29 din 19 februari e 1991, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 250.
89 C.S.J., s. pen., dec. nr. 765 din 26 iunie 1990, î n G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 250.
90 Trib. Suprem, s. mil., dec. nr. 46/1987, în R.R.D. nr. 8/1988, p. 76.
91 C.S.J., s. pen., dec. nr. 2375 din 26 mai 2000, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 254.

26
Pentru realizarea con /uni0163inutului legal al uciderii din culp ă în varianta prev ăzut ă în art. 192 alin. (2)
C. pen., trebuie s ă se constate urm ătoarele cerin /uni0163e speciale care se adaug ă la condi /uni0163iile esen /uni0163iale
ale variantei tip 92 :
a) făptuitorul s ă fie un profesionist (inginer, farmacist, arhitect, chimist, medic
etc.) sau un meseria ș (mecanic, instalator, zidar, tâmplar, electrician etc.) ori s ă îndeplineasc ă o
anumit ă activitate (conduc ător de vehicul, impiegat de mi șcare, macaragiu, barcagiu, vân ător,
militar etc.);
b) pentru exercitarea profesiei sau activit ă/uni0163ii s ă existe dispozi /uni0163ii legale ori m ăsuri
de prevedere stabilite prin acte normative;
c) uciderea din culp ă s ă fie s ăvâr șit ă în timpul exerci /uni0163iului profesiei sau meseriei
ori în timpul efectu ării activit ă/uni0163ii;
d) să existe o leg ătur ă de cauzalitate între nerespectarea dispozi /uni0163iilor legale ori a
măsurilor de prevedere și uciderea din culp ă în în /uni0163elesul dispozi /uni0163iilor art. 192 alin. (2) C. pen.
Dup ă cum se observ ă, ceea ce face ca uciderea din culp ă s ă fie mai grav ă în varianta pe care o
examin ăm este culpa profesional ă. Ea este prezent ă în orice domeniu în care este angajat ă o
persoan ă, de pild ă, în domeniul circula /uni0163iei rutiere, în domeniul medical, în domeniul farma ceutic,
în domeniul construc /uni0163iilor, în domeniul circula /uni0163iei pe c ăile ferate, al unor activit ă/uni0163i productive etc.
Cele mai frecvente infrac /uni0163iuni de ucidere din culp ă se s ăvâr șesc din cauza nesocotirii normelor
privind circula /uni0163ia pe drumurile publice 93 . Raportat la anumite norme, instan /uni0163ele judec ătore ști au
re /uni0163inut vinov ă/uni0163ia (culpa) conduc ătorului de autovehicule care, prin ac /uni0163iunile/inac /uni0163iunile lor, au
comis accidente soldate cu decesul unor persoane ca urmare a nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale
ori a m ăsurilor de prevedere în materie constând în:
– neacordarea priorit ă/uni0163ii la trecerea pietonilor prin locurile special ame najate;
– nereducerea vitezei de circula /uni0163ie pân ă la limita evit ării oric ărui pericol (de exemplu, în
caz de vizibilitate redus ă sau când circul ă din direc /uni0163ia opus ă tramvaie, troleibuze și autobuze
oprite în sta /uni0163ii ori dac ă circul ă pe lâng ă grupuri sau coloane de oameni care sta /uni0163ioneaz ă ori se
deplaseaz ă pe carosabil);
– nerespectarea semnifica /uni0163iei indicatorului „cedeaz ă trecerea”;
– încredin /uni0163area conducerii autovehiculului unei persoane care nu posed ă permis de
conducere.
Identific ăm o anumit ă frecven /uni0163ă , în ceea ce prive ște s ăvâr șirea uciderii din culp ă, și ca urmare a
nerespect ării dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de prevedere în dome niul medical.
Numeroase cazuri de ucidere din culp ă apar și în sectoarele de activitate productiv ă, al lucr ărilor
în construc /uni0163ii sau în manevrarea ori transportarea unor materia le sau substan /uni0163e periculoase, ca
urmare a nerespect ării normelor de securitate sau protec /uni0163ie a muncii ori a unor m ăsuri de
prevedere pentru exerci /uni0163iul acestor activit ă/uni0163i sau meserii.
Uciderea din culp ă în varianta prev ăzut ă în art. 192 alin. (2) C. pen. nu are caracter comp lex,
întrucât legiuitorul a instituit regula potrivit c ăreia când înc ălcarea dispozi /uni0163iilor legale ori a
măsurilor de prevedere constituie prin ea îns ăș i o infrac /uni0163iune se aplic ă regulile concursului de
infrac /uni0163iuni . Apreciem aceast ă solu /uni0163ie a legiuitorului, /uni0163inând seama c ă ea este de natur ă s ă atrag ă
aten /uni0163ia f ăptuitorului de a respecta dispozi /uni0163iile legale ori m ăsurile de prevedere în exercitarea
profesiei sau meseriei ori pentru desf ăș urarea unei activit ă/uni0163i, pentru c ă, în caz contrar, va fi
sanc /uni0163ionat mai aspru.

92 V. Dongoroz șI colaB., op. cit. , vol. III, p. 209.
93 Din graficul accidentelor rutiere pe perioada 2001 -2011 (publicat în „ Evenimentul zilei ” din 7 noiembrie
2012) rezult ă o medie în jur de 2.500 de oameni deceda /uni0163i în accidente de circula /uni0163ie într-un an.

27
B. A doua variant ă agravat ă [art. 192 alin. (3) C. pen.]. Uciderea din culp ă prev ăzut ă în
aceast ă variant ă are toate elementele de structur ă comune cu ale variantei tip ori ale primei
variante agravate, cu deosebirea c ă urmarea imediat ă este mult mai grav ă decât la aceste variante,
constând în moartea a dou ă sau mai multor persoane .
Exist ă ucidere din culp ă în a doua variant ă agravat ă în ipoteza în care f ăptuitorul, prin ac /uni0163iunea
sau inac /uni0163iunea sa, s ăvâr șit ă în condi /uni0163iile descrise la art. 192 alin. (1) sau (2) C. pen. , cauzeaz ă
moartea a dou ă sau mai multor persoane. În asemenea situa /uni0163ie nu exist ă concurs de infrac /uni0163iuni,
ci o singur ă infrac /uni0163iune de ucidere din culp ă. Practica judiciar ă este unitar ă în acest sens 94 .
Uciderea din culp ă prev ăzut ă în art. 192 alin. (3) C. pen. este o unitate infrac /uni0163ional ă legal ă,
compus ă din fapte care, altfel, ar fi constituit infrac /uni0163iuni distincte și ar fi intrat în concurs [2] .
§4. Formele infrac /uni0163iunii
a) Actele preg ătitoare și tentativa. Infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă, ca și omorul, este o
fapt ă comisiv ă și material ă (de rezultat). Cum îns ă la infrac /uni0163iunea s ăvâr șit ă din culp ă nu exist ă o
hot ărâre infrac /uni0163ional ă a c ărei realizare s ă fie preg ătit ă și pus ă în executare, ceea ce exclude
posibilitatea formelor imperfecte, nici la infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă nu exist ă astfel de
forme. Prin urmare, uciderea din culp ă nu poate avea alt ă form ă decât aceea de infrac /uni0163iune
consumat ă.
b) Consumarea. Infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă se consum ă în momentul în
care se produce urmarea, adic ă moartea subiectului pasiv.
§5. Sanc /uni0163iuni
Infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă, în cazul variantei tip [art. 192 alin. (1) C. pen .], se pedepse ște
cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Dac ă infrac /uni0163iunea de ucidere din culp ă se încadreaz ă în prima variant ă agravat ă prev ăzut ă de art.
192 alin. (2) C. pen., sanc /uni0163iunea este pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Câ nd înc ălcarea
dispozi /uni0163iilor legale ori a m ăsurilor de prevedere la care se refer ă norma de incriminare a faptei de
ucidere din culp ă cuprins ă în art. 192 alin. (2) C. pen. constituie ea îns ăș i o infrac /uni0163iune, se aplic ă
regula concursului de infrac /uni0163iuni. În situa /uni0163ia în care săvâr șirea faptei prev ăzute la varianta tip [art.
192 alin. (1) C. pen.] sau la prima variant ă agravat ă [art. 192 alin. (2) C. pen.] a cauzat moartea a
dou ă sau mai multor persoane, limitele speciale ale ped epsei prev ăzute pentru aceste variante ale
uciderii din culp ă se majoreaz ă cu jum ătate.
Instan /uni0163a de judecat ă poate aplica pedeapsa complementar ă a interzicerii exercit ării unor drepturi
dac ă va constata c ă, fa /uni0163ă de natura și gravitatea infrac /uni0163iunii, împrejur ările cauzei și persoana
infractorului, aceast ă pedeaps ă este necesar ă.
Pe lâng ă pedeapsa închisorii, în cazul variantelor agravate ale uciderii din culp ă, instan /uni0163a poate
lua m ăsura de siguran /uni0163ă a interzicerii ocup ării unei func /uni0163ii sau exercit ării unei profesii, prev ăzut ă
în art. 111 C. pen.

94 C.S.J., s. pen., dec. nr. 896 din 10 martie 1999, în G. Ionescu, I. Ionescu, op. cit. , p. 262. [2] Gh. IVan, op.
cit. , p. 80.

28

INFRAC /uni0162IUNI PRIVIND AUTORITATEA ȘI FRONTIERA DE STAT

1. Cadrul incrimin ării faptelor privind autoritatea și frontiera de stat
În actualul Cod penal legiuitorul a reglementat în titlul III atât infrac /uni0163iuni privind
autoritatea (Capitolul I), care existau în Codul pe nal anterior în titlul V – Infrac /uni0163iuni contra
autorit ă/uni0163ii de la art. 236 C.pen. – la 244 C.pen. cât și infrac /uni0163iuni privind frontiera de stat
(Capitolul II) care existau anterior reglementate p rin O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de
stat a României 95 și O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul str ăinilor în România 96 .
Referitor la infrac /uni0163iunile privind autoritatea din Titlul III – Capitol ul I, legiuitorul nu a
adus modific ări semnificative în con /uni0163inutul acestora, îns ă s-a renun /uni0163at la infrac /uni0163iunea de ofens ă
adus ă unor însemne prev ăzut ă în vechiul Cod penal în art. 236, cu motivarea c ă: „renun /uni0163area la
infrac /uni0163iunea de ofens ă adusa unor însemne reprezint ă concluzia la care s-a ajuns în urma
analiz ării necesit ă/uni0163ii acestei incrimin ări dar și a propor /uni0163ionalit ă/uni0163ii dintre natura și severitatea
mijloacelor de constrângere pe de o parte, și importan /uni0163a valorii sociale ocrotite prin aceste
mijloace pe de alt ă parte. în ceea ce prive ște necesitatea incrimin ării unei asemenea fapte nu
exist ă argumente care s ă sus /uni0163in ă în mod rezonabil men /uni0163inerea acesteia în sfera de protec /uni0163ie
penal ă în condi /uni0163iile în care practica judiciar ă este aproape inexistent ă în aceast ă materie. Sub
aspectul propor /uni0163ionalit ă/uni0163ii, în contextul reducerii semnificative a limitelo r de pedeaps ă pentru
infrac /uni0163iunile prev ăzute în proiect, men /uni0163inerea sanc /uni0163iunilor actuale (închisoare de la 6 luni la 3
ani respectiv închisoare de la 3 luni la 1 an sau c u amend ă) ap ărea ca excesiv ă îns ă chiar în
cazul reducerii propor /uni0163ionale a acestora, consecin /uni0163ele ce decurg din pronun /uni0163area unei
condamn ări apar ca fiind dispropor /uni0163ionate în raport de gravitatea unei asemenea fapte. ”
Consider ăm c ă renun /uni0163area la infrac /uni0163iunea ar ătat ă mai sus nu are o justificare real ă având
în vedere faptul c ă potrivit dispozi /uni0163iilor art. 12 din Constitu /uni0163ia României referitoare la simbolurile
na /uni0163ionale privind drapelul României, ziua na /uni0163ional ă a României, imnul na /uni0163ional, stema /uni0163ă rii și
sigiliul statului având o valoare social ă deosebit ă pentru orice cet ă/uni0163ean al României trebuiau s ă
aib ă o ocrotire penal ă potrivit valorii pe care o reprezint ă însemnele /uni0163ă rii. Mai facem precizarea
că potrivit Legii nr. 102/1992 privind stema și sigiliul /uni0163ă rii 97 , unde se arat ă c ă Stema României
simbolizeaz ă statul român, na /uni0163ional, suveran și independent, unitar și indivizibil (art. 1 din lege),
iar Sigiliul statului este însemnul suveranit ă/uni0163ii na /uni0163ionale și garanteaz ă autenticitatea actelor
statului (art. 6 din lege) nu exist ă reglementat ă nici o infrac /uni0163iune în cazul în care o persoan ă ar
aduce o ofens ă asupra acestor simboluri și cu atât mai mult dac ă avem în vedere și „criza de
autoritate” care exist ă în prezent în desf ăș urarea anumitor rela /uni0163ii sociale.
Incriminarea unei asemenea infrac /uni0163iuni era prev ăzut ă atât în Codul penal din 1864 în
capitolul II referitor la Crime și delicte în contra siguran /uni021Bei interioare a Statului – art. 77, iar în

95 Publicat ă în M.Of. Nr. 352/30.06.2001, aprobat ă prin Legea nr. 242/2002, cu ultima modificare prin OUG nr.
20/2017.
96 Ordonan /uni0163a a intrat în vigoare la 26.01.2003, aprobat ă prin Legea nr. 357/2003, cu ultimele modific ări prin O.G. nr.
25/2016.
97 Publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 236 din 24 sept embrie 1992, cu ultimele modific ări prin Legea nr.
146/22.07.2016.

29
Codul penal din 1937 în articolele 215 și 222 referitoare la ofensa na /uni0163iunii, a statului, a
sentimentului na /uni0163ional precum și dispre /uni0163ul fa /uni0163ă de drapelul /uni0163ă rii, de emblemele statului.
Introducerea infrac /uni0163iunilor privind frontiera de stat în titlul III – C apitolul II din Codul
penal a fost necesar ă întrucât aceste tipuri de infrac /uni0163iuni se refer ă tot la autoritatea statului
privind intrarea pe teritoriul României, fie prin t recerea ilegal ă a frontierei, fie prin desf ăș urarea
unor activit ă/uni0163i interzise de lege, cum ar fi traficul de migran /uni0163i sau facilitarea șederii ilegale în
România.

CAPITOLUL I – INFRAC /uni0162IUNI CONTRA AUTORIT Ă/uni0162 II

1. Aspecte comune.
În acest capitol, legiuitorul a preluat cu unele mo dific ări de formulare din vechea
reglementare infrac /uni0163iunea de ultraj prev ăzut ă în art. 257 C.pen., uzurparea de calit ă/uni0163i oficiale –
art. 258 C.pen., sustragerea sau distrugerea de îns crisuri – art. 259 C.pen., ruperea de sigilii – art .
260 C.pen. și sustragerea de sub sechestru – art. 261 C.pen..
Nu au mai fost preluate dispozi /uni0163iile prev ăzute în art., 239 alin. (5) referitoare la ultrajul
săvâr șit împotriva unui judec ător sau procuror pe care o reg ăsim în titlul IV privind Infrac /uni0163iuni
contra înf ăptuirii justi /uni0163iei – art. 279 Ultrajul judiciar s ăvâr șit împotriva persoanelor ar ătate
anterior cât și articolul 239 1 C.pen. anterior – infrac /uni0163iunile s ăvâr șite pentru faptele de lovire,
vătămare, amenin /uni0163are, lipsire de libertate în mod ilegal, lovirile s au v ătămările cauzatoare de
moarte s ăvâr șite împotriva so /uni0163ului sau unei rude apropiate, care de asemenea au f ost
reglementate în alineatul 3 al articolului 279 – fa ptele comise în scop de intimidare sau de
răzbunare în leg ătur ă cu exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu ale unui judec ător sau procuror, dac ă
privesc un membru de familie ale acestora.

A. Obiectul infrac /uni0163iunilor
a) Obiectul juridic generic comun îl reprezint ă rela /uni0163iile sociale referitoare la exercitarea
autorit ă/uni0163ii pe care o au organele de stat reprezentate de c ătre autorit ă/uni0163ile publice de a lua m ăsuri
și a emite dispozi /uni021Bii cu caracter obligatoriu și de a asigura respectarea acestora. 98
b) Obiectul juridic special îl constituie rela /uni0163iile sociale referitoare la normala
desf ăș urare a activit ă/uni0163ii organelor ce sunt purt ătoare a autorit ă/uni0163ii statului necesare înf ăptuirii
prerogativelor pe care le au precum și a prestigiului de care se bucur ă acestora.
Consider ăm c ă infrac /uni0163iunile prev ăzute în Titlul III, Capitolul I au un obiect comple x,
întrucât al ături de exercitarea autorit ă/uni0163ii de organele îndrituite sunt ocrotite și alte valori cum ar fi
via /uni0163a, integritatea fizic ă, libertatea ori s ănătatea unei persoane (exemplu art. 257 alin. (1) C.p en. –
ultrajul).
c) Obiectul material exist ă atunci când este îndreptat asupra unui lucru ( bun –
sustragerea sau distrugerea unui înscris – art. 259 C.pen., înl ăturarea ori distrugerea de sigilii –
art. 260 C.pen., sustragerea unui bun de sub seches tru – art. 261 C.pen. sau persoan ă – corpul
persoanei în cazul ultrajului – art. 257 C.pen.).

98 A se vedea în acest sens Rodica M. St ănăiu, V. Dongoroz și a /uni0163ii, Explica /uni0163ii Teoretice a Codului Penal Român, Vol.
IV, Ed. Academiei Române, Bucure ști, 1972, pag. 7; M.Udroiu, Drept penal. Partea spe cial. Noul Cod penal, Ed.
C.H. Beck, Bucure ști 2014, pag. 277.

30

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunilor
a) Subiectul activ poate fi orice persoan ă, îns ă trebuie s ă îndeplineasc ă condi /uni0163iile
răspunderii penale. Pentru unele infrac /uni0163iuni este îns ă necesar ă calitatea de func /uni0163ionar public – art.
259 C.pen., custode – art. 260 alin. (2) C.pen. și art. 261 alin. (2) C.pen..
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele (autor, instigator, complice).

b) Subiec /uni0163ii pasivi. Subiectul pasiv principal este întotdeauna statul p rin institu /uni0163ia public ă
a c ărei autoritate a fost v ătămat ă. În unele situa /uni0163ii putem avea un subiect pasiv secundar și anume
func /uni0163ionarul public ce îndepline ște o func /uni0163ie care implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat sau un
membru al familiei al func /uni0163ionarului public – art. 257 alin. 3 C.pen..

C. Latura obiectiv ă
a) Elementul material. La aceste infrac /uni0163iuni elementul material const ă într-o ac /uni0163iune,
întrucât avem infrac /uni0163iuni comisive, cum ar fi amenin /uni0163area, lovirea, ac /uni0163iunea de v ătămare
corporal ă, ac /uni0163iunea de folosire f ără drept a unei calit ă/uni0163i oficiale, ac /uni0163iunea de sustragere sau
distrugere.
b) Urmarea imediat ă. La acest tip de infrac /uni0163iuni, având în vedere respectul și prestigiul
pe care îl au autorit ă/uni0163ile, urmarea imediat ă const ă în crearea unei st ări de pericol pentru acestea.
Putem avea și o urmare imediat ă secundar ă, atunci când, de exemplu avem o v ătămare corporal ă
a func /uni0163ionarului public sau membrilor de familie ai acesto ra.
c) Leg ătura de cauzalitate. Este obligatoriu ca între ac /uni0163iunea f ăptuitorului și urmarea
imediat ă s ă existe o leg ătur ă de cauzalitate care în general nu trebuie dovedit ă rezultând din
îns ăș i materialitatea faptei. Atunci când avem o urmare imediat ă secundar ă, cum ar fi în cadrul
ultrajului lovirea sau v ătămarea corporal ă a func /uni0163ionarului public, trebuie ca aceast ă leg ătur ă de
cauzalitate s ă fie demonstrat ă.

D. Latura subiectiv ă. Infrac /uni0163iunile contra autorit ă/uni0163ii ca form ă a vinov ă/uni0163iei se s ăvâr șesc
cu inten /uni0163ie direct ă sau indirect ă. Trebuie precizat faptul c ă atunci când avem o infrac /uni0163iune de
ultraj săvâr șit ă în condi /uni0163iile art. 257 alin. (1) ce duce la decesul victimei prin loviri sau v ătămări
cauzatoare de moarte vinov ă/uni0163ia exist ă sub forma praeterinten /uni0163iei prev. de art. 16 alin. (5) C.pen.
în sensul c ă fapta constând într-o ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iune inten /uni0163ionat ă produce un rezultat mai grav
care se datoreaz ă culpei f ăptuitorului.
Pentru aceste tipuri de infrac /uni0163iuni nu au relevan /uni0163ă scopul și mobilul săvâr șirii
infrac /uni0163iunilor cu excep /uni0163ia celor prev ăzute în art. 257 alin. 2 și 3 când ultrajul se s ăvâr șește „în
scop de intimidare sau r ăzbunare, în leg ătur ă cu exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu”

E. Formele de s ăvâr șire a infrac /uni0163iunilor .
a) Actele preg ătitoare (preparatorii) – sunt acele acte care preg ătesc condi /uni0163iile de
trecere la executarea ac /uni0163iunii sau inac /uni0163iuni constând în procurarea, confec /uni0163ionarea, modificarea
unor instrumente ori culegerea de informa /uni0163ii 99 , sunt posibile la infrac /uni0163iunile contra autorit ă/uni0163ii,
îns ă ele nu se pedepsesc.

99 Ilie Pascu, Andreea Simona Uzl ău, Gheorghe Muscalu, Drept penal. Partea General ă, Edi /uni0163ia a IV-a, Ed. Hamangiu,
2016, pag. 257.

31
b) Tentativa este prev ăzut ă în dispozi /uni0163iile art. 32 C.pen. și const ă în punerea în executare
a inten /uni0163iei de a s ăvâr și infrac /uni0163iunea, iar aceast ă executare a fost îns ă întrerupt ă sau nu și-a produs
efectul. Potrivit alin. (2) din art. 32 C.pen., nu exist ă tentativ ă atunci când imposibilitatea de
consumare a infrac /uni0163iunii este consecin /uni0163a modului cum a fost conceput ă executarea. La aceste
infrac /uni0163iuni tentativa este incriminat ă doar la infrac /uni0163iunea prev. de art. 259 alin. (3) C.pen.
referitoare la sustragerea sau distrugerea de înscr isuri.
În situa /uni0163iile în care se s ăvâr șește o infrac /uni0163iune de ultraj împotriva unui func /uni0163ionar public
care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în
scop de intimidare sau r ăzbunare și în leg ătur ă cu exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu, chiar dac ă
la infrac /uni0163iunea respectiv ă se sanc /uni0163ioneaz ă și tentativa, aceasta va fi pedepsit ă conform dispozi /uni0163iei
legale ale c ărei limite se majoreaz ă cu o treime, întrucât infrac /uni0163iunea de ultraj se va re /uni0163ine în
forma consumat ă.
c) Consumarea infrac /uni0163iunilor contra autorit ă/uni0163ii are loc atunci când actele de executare au
fost duse pân ă la cap ăt, producând urmarea imediat ă.
d) Epuizarea. Exist ă posibilitatea ca dup ă consumarea infrac /uni0163iunii, rezultatul s ă se
amplifice, în sensul c ă în cazul uzurp ării de calit ă/uni0163i oficiale prev. de art. 258 alin. 2 func /uni0163ionarul
public continu ă s ă exercite o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat dup ă ce a pierdut
aceste drept conform legii (caracter continuu). Dac ă infrac /uni0163iunea îmbrac ă forma continuat ă ea se
va epuiza dup ă îndeplinirea ultimului act ca urmare a folosirii u nei calit ă/uni0163i oficiale.

F. Sanc /uni0163iuni. Infrac /uni0163iunile din acest capitol sunt sanc /uni0163ionate cu închisoare, iar în unele
situa /uni0163ii este prev ăzut ă și amenda – art. 258 alin. (1) C.pen. – uzurparea de calit ă/uni0163i oficiale.

Sec /uni0163iunea a 1-a
ULTRAJUL
1. Con /uni0163inut legal și caracterizare

Infrac /uni0163iunea de ultraj prev. de art. 257 C.pen este asem ănătoare cu infrac /uni0163iunea de ultraj
judiciar prev ăzut ă de art. 279 C.pen. (ultraj îndreptat împotriva unu i judec ător sau procuror),
aceast ă ultim ă infrac /uni0163iune f ăcând parte din cele contra înf ăptuirii justi /uni0163iei. Ambele sunt forme
agravante, întrucât reglementeaz ă valori sociale importante atât în privin /uni0163a exerci /uni0163iului autorit ă/uni0163ii
de stat cât și cele de înf ăptuire a justi /uni0163iei.

Infrac /uni0163iunea de ultraj prev ăzut ă de art. 257 C.pen. este o infrac /uni0163iune complex ă întrucât în
cadrul acesteia, de și nu are sanc /uni0163iuni de sine st ătătoare, în sensul de a avea un caracter autonom,
absoarbe cum ar fi în alineatul (1) infrac /uni0163iuni contra persoanei atunci când subiectul pasiv e ste un
func /uni0163ionar public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat și evident se
afl ă în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu exercitarea acestor atribu /uni0163ii.
Infrac /uni0163iunea este compus ă dintr-o variant ă tip în art. 257 alin. (1) C.pen. și anume
amenin /uni021Barea s ăvâr /uni0219it ă nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct ă, lovirea sau alte
violen /uni021Be, v ătămarea corporal ă, lovirile sau v ătămările cauzatoare de moarte ori omorul
săvâr /uni0219ite împotriva unui func /uni021Bionar public care îndepline /uni0219te o func /uni021Bie ce implică exerci /uni021Biul

32
autorit ă/uni021Bii de stat, aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu sau în leg ătur ă cu exercitarea
acestor atribu /uni021Bii.
Dup ă modific ările aduse Codului penal anterior prin Legea nr. 16 0/2005, când au fost
dezincriminate „insulta” și „calomnia”, art. 239 C. pen. anterior nu mai prev edea ultrajul s ăvâr șit
prin cuvinte, prin gesturi, prin atribuirea unui de fect boal ă sau infirmitate 100 , astfel c ă în
asemenea situa /uni0163ii nu putem vorbi de ultraj, existând numai infrac /uni0163iunea de purtare abuziv ă prin
întrebuin /uni021Barea de expresii jignitoare fa /uni0163ă de o persoan ă de c ătre acela aflat în exercitarea
atribu /uni0163iilor de serviciu. De asemenea, în situa /uni0163ia în care se produc amenin /uni0163ă ri sau atingeri grave
demnit ă/uni0163ii persoanelor, infrac /uni0163iunea de ultraj poate intra în concurs cu infrac /uni0163iunea privind
tulburarea ordinii și lini ștei publice prev. de art. 371 C.pen. atunci când ac estea sunt aduse unor
persoane care sunt func /uni0163ionari publici și care îndeplinesc o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul
autorit ă/uni0163ii de stat. (exemplu: manifestan /uni0163i violen /uni0163i care aduc injurii ce ating grav demnitatea
jandarmilor la o manifesta /uni0163ie public ă)
Prima varianta asimilat ă prev ăzut ă de art. 257 alin. (2) C.pen. const ă în săvâr /uni0219irea unei
infrac /uni021Biuni împotriva unui func /uni021Bionar public care îndepline /uni0219te o func /uni021Bie ce implic ă exerci /uni021Biul
autorit ă/uni021Bii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop d e intimidare sau de r ăzbunare, în
leg ătur ă cu exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu.

A doua variant ă asimilat ă prev ăzute de alineatul (3) al aceluia și articol prevede c ă „cu
aceea /uni0219i pedeaps ă se sanc /uni021Bioneaz ă faptele comise în condi /uni021Biile alin. (2), dac ă privesc un membru
de familie al func /uni021Bionarului public.”
Varianta agravat ă exist ă atunci când faptele prev ăzute în alin. (1)-(3) sunt comise
asupra unui poli /uni021Bist sau jandarm, aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni021Bii.

2. Structura infrac /uni0163iunii tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special este alc ătuit din rela /uni0163iile sociale referitoare
la ap ărarea prestigiului și respectului fa /uni0163ă de func /uni0163ionarii ce sunt investi /uni0163i cu autoritate de stat și
îndeplinesc o func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat sau în leg ătur ă cu exercitarea
atribu /uni0163iilor.
Putem discuta aici și despre un obiect juridic special secundar prin care sunt ocrotite
rela /uni0163iile sociale referitoare la via /uni0163a, integritatea corporal ă, s ănătatea sau libertatea psihic ă.
b) Obiectul material. Infrac /uni0163iunea de ultraj nu are obiect material atunci când este s ăvâr șită prin
modalitatea amenin /uni0163ă rii (în sensul ar ătat de art. 206 C.pen.), îns ă acesta exist ă când are loc
lovirea, v ătămările corporale, v ătămările cauzatoare de moarte ori omorul și anume corpul
persoanei.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ (autor) al infrac /uni0163iunii poate fi orice persoan ă ce
îndepline ște condi /uni0163iile r ăspunderii penale. Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele –
coautorat, complicitate și instigare.

100 M.F ăgăra ș, Ultrajul s ăvâr șit prin insult ă sau calomnie în RDP nr. 3/2006 p.123-128. C.Dobre, Ultraj și purtare
abuziv ă.Considera /uni0163ii Critice în RDP nr. 1/2007, p.118-119, cita /uni0163i în C.Duvac, Drept penal partea special ă, Vol.I, Ed.
Universul Juridic, Bucure ști, 2015, p.480, în care autorii aminti /uni0163i consedr ă c ă abrogarea insultei și calomniei din
con /uni0163inutul ultrajului este „o m ăsur ă inoportun ă, cu consecin /uni0163e d ăun ătoare în func /uni0163ionarea autorit ă/uni0163ilor publice”.

33

b) Subiectul pasiv principal al infrac /uni0163iunii de ultraj este autoritatea statului, institu /uni0163ia sau în
anumite cazuri, persoana juridic ă de drept public, în care obligatoriu trebuie s ă-și desf ăș oare
activitatea func /uni0163ionarul public ultragiat.
Subiect pasiv secundar este persoana func /uni021Bionar public care îndepline ște o func /uni021Bie ce
implic ă exerci /uni021Biul autorit ă/uni021Bii de stat, aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni021Bii.
Pentru calitatea de func /uni0163ionar public trebuiesc îndeplinite condi /uni0163iile art. 175 alin. 1 C.pen.
în sensul c ă nu are importan /uni0163ă dac ă persoana exercit ă cu titlu permanent sau temporar, cu sau
fără remunera /uni0163ie, atribu /uni0163ii și responsabilit ă/uni0163i stabilite în temeiul legii sau exercit ă o func /uni0163ie de
demnitate public ă precum și o func /uni0163ie public ă de orice natur ă.
De asemenea, este considerat func /uni0163ionar public în sensul legii penale persoana care
exercit ă un serviciu în interes public pentru care a fost i nvestit ă de autorit ă/uni0163ile publice sau care
este supus ă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public.
Așa cum se arat ă în practica judiciar ă prin decizia nr. 20/2014 a Înaltei Cur /uni0163i de Casa /uni0163ie și
Justi /uni0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penal ă s-a statuat c ă
expertul tehnic judiciar este func /uni0163ionar public în conformitate cu dispozi /uni0163iile art. 175 alin. (2),
teza I din Codul penal.
De asemenea, în practica judiciar ă s-a consacrat faptul c ă subiectul pasiv secundar în
cazul ultrajului este și func /uni0163ionarul care are ca atribu /uni0163ii de serviciu executarea dispozi /uni0163iilor emise
de un organ al puterii de stat. Ne referim aici la notarul public care este investit potrivit art. 3 a lin.
1 din Legea nr. 36/1995 s ă îndeplineasc ă un serviciu de interes public, executorul judec ătoresc
care conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 îndepline ște un serviciu de interes public cât și
interpretul și traduc ătorul autorizat (art. 2 din Legea nr. 178/1997) car e sunt atesta /uni0163i în profesie și
primesc îns ărcin ări din partea Ministerului justi /uni0163iei, Consiliului Superior al Magistraturii,
instan /uni0163elor judec ătore ști, parchetelor.
Tot în practica judiciar ă s-a statuat c ă poate fi subiect pasiv al infrac /uni0163iunii de ultraj
persoana care efectueaz ă paza conform Legii nr. 333/2003 privind paza obiec tivelor, bunurilor,
valorilor și protec /uni021Bia persoanelor,101 precum și p ădurarul care î și desf ăș oar ă activitatea conform
Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic și care are ca atribu /uni0163ii specifice constatarea contraven /uni0163iilor
și infrac /uni0163iunilor silvice. 102
Prin „func /uni0163ie ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat” se în /uni0163elege acea func /uni0163ie care îi
atribuie func /uni0163ionarului public autoritatea de stat a șa cum este prev ăzut în art. 175 alin. (1) lit. a) –
c) și art. 175 alin. 2 C.pen. 103
Este necesar de asemenea s ă se constate ca în fiecare cauz ă de ultraj dac ă func /uni0163ionarul
public ca subiect pasiv al infrac /uni0163iunii să fi fost investit sau împuternicit al autorit ă/uni0163ii de stat, iar
exercitarea func /uni0163iei trebuie s ă se exercite în limitele și în conformitate cu atribu /uni0163iile de serviciu
sau în leg ătur ă cu acea func /uni0163ie.
Dac ă se dep ăș esc aceste limite func /uni0163ionarul nu mai poate beneficia de protec /uni0163ia penal ă
impus ă de lege prin infrac /uni0163iunea de ultraj. 104

101 A se vedea în acest sens CSJ, sec /uni0163ia penal ă, Decizia penal ă nr. 2775/1999 privind fosta lege nr. 18/1996, actu ala
lege nr. 333/2003.
102 C.S.J., sec /uni0163ia penal ă, Decizia nr. 647/1998 privind art. 114 din Codul S ilvic (fosta Lege nr. 26/1996)
103 În acest sens a se vedea R. M. St ănoiu în V. Dongoroz și al /uni0163ii. Explica /uni0163ii Teoretice ale Codului penal Român, Vol.
IV, Ed. Academiei Române, Bucure ști, 1972, p.33.

34

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material în alineatul (1) al articolului 257 se realizeaz ă prin
5 ac /uni0163iuni comisive alternative și anume: amenin /uni0163area, lovirea sau alte violen /uni0163e, v ătămarea
corporal ă, lovirile sau v ătămările cauzatoare de moarte ori omorul – se realizeaz ă de fapt
infrac /uni0163iunile prev ăzute la art. 188-189, art. 195, art. 194, art. 193 și art. 206 C. pen..
Pentru existen /uni0163a elementului material, legiuitorul a prev ăzut ca amenin /uni0163area să fie comis ă
nemijlocit (implic ă prezen /uni0163a fizic ă și real ă a func /uni0163ionarului public amenin /uni0163at) sau prin mijloace
de comunicare direct ă (este suficient ca infrac /uni0163iunea de amenin /uni0163are să poat ă fi perceput ă de c ătre
subiectul pasiv prin comunicare telefonic ă, telegrafic ă, scrisoare, e-mail, etc.).
Amenin /uni0163area are acela și con /uni0163inut ca cel prev ăzut la art. 206 C.pen., în sensul de a
amenin /uni0163a o persoan ă cu s ăvâr șirea unei infrac /uni0163iuni sau a unei fapte p ăgubitoare îndreptate
împotriva sa ori a altei persoane, dac ă este de natur ă s ă-i produc ă o stare de temere. 105
Consider ăm c ă atunci când legiuitorul se refer ă la omor, de și nu precizeaz ă în mod expres
acest lucru se refer ă și la omorul calificat prev. la art. 189 C.pen.,îns ă apreciem că atunci când
ne-am afla în situa /uni0163ia unui ultraj raportat la art. 189 lit. f) C.pen. – omor asupra a dou ă sau mai
multe persoane, în cauz ă se re /uni0163ine concursul de infrac /uni0163iuni.
Potrivit voin /uni0163ei legiuitorului infrac /uni0163iunea de ultraj judiciar absoarbe în con /uni0163inutul s ău cele
5 ac /uni0163iuni comisive alternative ar ătate în alineatul (1) al articolului 257 C.pen..
În practic ă s-a discutat problema privind concursul de infrac /uni0163iuni s ăvâr șite în cadrul
variantei tip al art. 257 alin. 1 C.pen.. Practica veche considera c ă atunci când avem fapte
săvâr șite atât sub imperiul vechiului art. 239 alin. (1) și (2) C.pen. anterior, fiind vorba de o
infrac /uni0163iune „progresiv ă” (dup ă consumarea infrac /uni0163iunii, f ără interven /uni0163ia infractorului î și amplific ă
progresiv rezultatul sau produce urm ări mai grave) s-a apreciat c ă se s ăvâr șește o singur ă
infrac /uni0163iune, iar al /uni0163i autori au considerat c ă nu este vorba de o infrac /uni0163iune progresiv ă și c ă actele
săvâr șite alc ătuiesc o unitate material ă.106

104 A se vede în acest sens, Ioan Griga și al /uni0163ii în Explica /uni0163iile noului Cod penal, Vol. IV, art. 357-366, Ed. U niversul
Juridic, Bucure ști, 2016, p.257, unde citeaz ă și Decizia penal ă a CSJ nr. 1564/1999 în care func /uni0163ionarul public care
și-a exercitat atribu /uni0163iile de serviciu peste limitele legale se situeaz ă în afara sferei de protec /uni0163ie pe care i-o acord ă
legea.
105 Curtea de Apel Ia /uni0219i, decizia penal ă nr. 996/A/2016 din 9 noiembrie 2016, www.rolii.r o – Amenin /uni021Bările directe
adresate func /uni021Bionarului de penitenciar aflat în exercitarea atrib u /uni021Biilor de serviciu rezult ă din toate celelalte declara /uni021Bii
de la dosarul cauzei, atât declara /uni021Bia persoanei v ătămate, cât și din declara /uni021Biile martorilor audia /uni021Bi în cauz ă. Mai mult,
chiar în fa /uni021Ba instan /uni021Bei, inculpatul I. a ar ătat textual c ă el își face dreptate singur, dup ă ce iese din penitenciar,
respectiv – cu referire la de /uni021Binutul Z. – audiat ca martor în cauz ă – că îl va g ăsi acas ă, la D., acolo unde locuie ște,
acesta din urm ă ar ătând c ă se teme de inculpat atât pentru el cât și pentru familia lui. În drept, s-a re /uni021Binut c ă fapta
inculpatului I. M., de /uni021Binut în Penitenciarul A., care în data de 09.04.201 5 a adus amenin /uni021Bări directe persoanei
vătămate C. V. D., subinspector de penitenciare, șef sec /uni021Bie nr. 3 în Penitenciarul A., în timp ce acesta se afla în
exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu și în leg ătur ă cu aceste atribu /uni021Bii, întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii
de ultraj prev ăzut ă și pedepsit ă de art. 257 alin 1 Cod penal cu referire la art. 2 06 alin 1 Cod penal cu aplicarea art.
41 alin 1 Cod penal. Analizând în mod coroborat pro bele administrate în cursul procesului penal, a șa cum au fost
prezentate mai sus, instan /uni021Ba a constatat c ă fapta re /uni021Binut ă în sarcina inculpatului întrune ște condi /uni021Biile de tipicitate,
antijuridicitate și imputabilitate, a șa cum sunt acestea prev ăzute în art. 15 C. pen., fiind s ăvâr șit ă de c ătre acesta sub
forma inten /uni021Biei directe prev ăzute de art. 16 alin. 3 lit. a) C. pen.
106 C.Duvac, op.cit. p.489, citând Decizia penal ă nr. 542/71 a TJ Mure ș în R.R.D. nr. 9/1973, p.145 cu nota
probativ ă de G.Antoniu p. 148-149, Curtea de Apel Suceava nr . 21/1999 în R.D.P. nr. 4/2000, p.158 – în sensul c ă
avem o singur ă infrac /uni0163iune de ultraj în forma agravant ă.

35
Așa cum am ar ătat anterior, la începutul analizei infrac /uni0163iunii, ultrajul este o infrac /uni0163iune
complex ă (art. 35 alin. (2) C.pen. – infrac /uni021Biunea este complex ă când în con /uni021Binutul s ău intr ă, ca
element constitutiv sau ca element circumstan /uni021Bial agravant, o ac /uni021Biune sau o inac /uni021Biune care
constituie prin ea îns ăși o fapt ă prev ăzut ă de legea penal ă) deoarece prin amenin /uni0163are sau acte de
violen /uni0163ă cuprinde în latura obiectiv ă atât elementele infrac /uni0163iunii de ultraj cât și ale infrac /uni0163iunii
absorbite, de exemplu, nerespectarea hot ărârilor judec ătore ști prev. în art. 287 alin. (1) lit. a)
privind împotrivirea la executarea prin opunerea de rezisten /uni0163ă fa /uni0163ă de organul de executare. 107
(aici ne afl ăm în situa /uni0163ia alineatului (2) al art. 257 C.pen.)

b) Cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă. Este obligatoriu ca toate ipotezele prev ăzute în art. 257 alin. (1) C.pen. s ă
vizeze fapte îndreptate contra unui func /uni0163ionar public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă
exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, aflat în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni0163ii.
Dac ă subiectul pasiv nu se afl ă în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni0163ii, putem avea o infrac /uni0163iune de drept comun și nu de ultraj.

c) Urmarea imediat ă. Realizarea elementului material are ca rezultat urm area imediat ă ce
const ă într-o stare de pericol pentru autoritatea care a investit subiectul pasiv.
În func /uni0163ie de modalit ă/uni0163ile prin care se s ăvâr șește infrac /uni0163iunea de ultraj, se poate aduce
atingere vie /uni0163ii, s ănătă/uni0163ii, integrit ă/uni0163ii subiectului pasiv calificat.

d) Leg ătura de cauzalitate. Între ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iunea prin care se realizeaz ă elementul
material al faptei și urmarea imediat ă trebuie s ă existe o leg ătur ă de cauzalitate. La s ăvâr șirea
infrac /uni0163iunii absorbite leg ătura de cauzalitate trebuie demonstrat ă (exemplu infrac /uni0163iunea de omor)
pentru fiecare ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune ce reprezint ă elementul material și urmarea imediat ă.

B. Latura subiectiv ă. Forma de vinov ă/uni0163ie. a) Infrac /uni0163iunea de ultraj poate fi s ăvâr șit ă sub forma
de vinov ă/uni0163ie a inten /uni0163iei directe sau indirecte în varianta tip. În situa /uni0163ia în care dup ă interven /uni0163ia
făptuitorului la infrac /uni0163iunea de ultraj se produce un rezultat mai grav, cu m ar fi în cazul lovirilor
cauzatoare de moarte ori omorul, consider ăm al ături de al /uni0163i autori că avem și forma de vinov ă/uni0163ie
a praeterinten /uni0163iei. 108
Tot timpul trebuie ca subiectul activ al infrac /uni0163iunii de ultraj s ă aib ă reprezentarea privind
calitatea victimei – func /uni0163ionar public investit cu autoritatea de stat și care se afl ă în exercitarea
atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu acestea.
În toate situa /uni0163iile, subiectul activ are în vedere rezultatul ac /uni0163iunii sau inac /uni0163iunii a
infrac /uni0163iunii absorbite.

3. Prima variant ă asimilat ă

La prima variant ă asimilat ă obiectul material poate fi reprezentat atât de corpul
persoanei cât și de bunurile asupra c ărora se exercit ă ac /uni0163iunea.
Elementul material se realizeaz ă în art. 257 alin. (2) prin ac /uni0163iunile în scop de intimidare
sau r ăzbunare s ăvâr șite împotriva unui func /uni0163ionar public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă

107 C.S.J., decizia penal ă nr. 1497/1992.
108 A se vedea în acest sens Vasile Dobrinoiu, Norel N eagu Drept penal. Partea speciala, Ed. Universul Ju ridic,
Bucure ști, 2014, p. 328, M. Udroiu, op.cit, 2014, p. 282, C.Duvac, op.cit ., p. 493.

36
exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, aflat în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni0163ii.

Aceast ă variant ă poate avea ca element material orice infrac /uni0163iune comis ă în scop de
intimidare 109 sau r ăzbunare . În opinia unor autori 110 se arat ă c ă potrivit art. 257 alin. (2) C.pen.
elementul material al infrac /uni0163iunii corespunde elementului material al oric ărei infrac /uni0163iuni
excluzându-se infrac /uni0163iunile din art. 257 alin. (1) C.pen. și se dau ca exemplu alte infrac /uni0163iuni, cum
ar fi l ăsarea f ără ajutor al unei persoane aflate în dificultate – ar t. 205 C.pen., infrac /uni0163iunea de
împiedicare a ajutorului – art. 204 C.pen., agresiu nea sexual ă prev ăzut ă de art. 219 C.pen..
Consider ăm c ă potrivit alineatului (2), elementul material al ul trajului se realizeaz ă prin
ac /uni0163iunea care are loc în scop de intimidare sau r ăzbunare, ceea ce include inclusiv pe cele de la
alineatul (1) din art. 257 C.pen. pentru c ă textul legal se refer ă la „s ăvâr șirea unei infrac /uni0163iuni”.
În varianta prev ăzut ă de alineatul (2), forma de vinov ă/uni0163ie este inten /uni0163ia direct ă calificat ă
prin scopul urm ărit de f ăptuitor și anume de intimidare sau r ăzbunare, inclusiv și în cazul
infrac /uni0163iunilor absorbite care au fost s ăvâr șite cu inten /uni0163ie dep ăș it ă ( praeterinten /uni0163ie ), întrucât la
aceast ă infrac /uni0163iune este exclus ă forma de vinov ă/uni0163ie a culpei.
De precizat este faptul c ă la infrac /uni0163iunea de ultraj cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă este ca s ă existe o
leg ătur ă între infrac /uni0163iunile comise și atribu /uni0163iile de serviciu sau exercitarea atribu /uni0163iilor subiectului
pasiv calificat.

4. A doua variant ă asimilat ă

Elementul material se poate realiza și când faptele comise în alineatul (2) se s ăvâr șesc
asupra unui membru de familie al func /uni0163ionarului public care îndepline ște o func /uni0163ie ce implic ă
exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, aflat în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni0163ii, iar sintagma membru de familie este cea prev ăzut ă în art. 177 alin.
(1) din Codul penal.
Forma de vinov ă/uni0163ie calificat ă prin scop , este similar ă primei variante asimilate, adic ă
sub forma inten /uni0163iei directe.

5. Varianta agravat ă

109 Curtea de Apel Târgu Mure /uni0219 decizia penal ă nr. 219/A din 28 martie 2016 – www.rolii.ro. Faptele inculpatului
S. D., care, cu inten /uni021Bie, în data de 20.11.2015, în jurul orelor 12.00, l -a lovit cu piatra, în picior, pe p ădurarul K. P. G.
aflat în exerci /uni021Biul atribu /uni021Biilor de serviciu, iar în cadrul acelora și împrejur ări, a ridicat o alt ă piatr ă de la p ământ și i-a
spart geamul spate al autoturismului marca Toyota R AV4, ce apar /uni021Binea persoanei v ătămate, într-un scop v ădit de
intimidare , întrunea elementele constitutive ale infrac /uni021Biunilor de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 Cod pen al rap. la art.
193 alin. 1 Cod penal și ultraj, prev. de art. 257 alin. 2 Cod penal rap. la art. 253 alin. 1 Cod penal. Întrucât faptele
analizate în prezenta cauz ă au fost comise de c ătre acela și inculpat, prin acte materiale distincte, înainte de
condamnarea definitiv ă pentru una dintre ele, instan /uni021Ba a constatat inciden /uni021Ba prevederilor art. art. 38 alin. 1 Cod penal,
privitoare la pluralitatea de infrac /uni021Biuni sub forma concursului real.

110 Ioan Griga, op .cit., p.257-258, C.Rotaru, A.-R. T randafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea special I I, Curs
Tematic, Ed. C.H.Beck, Bucure ști, 2016, p. 12.

37
Varianta agravat ă exist ă atunci când faptele prev ăzute în alin. (1)-(3) sunt comise asupra
unui poli /uni021Bist 111 sau jandarm, aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
exercitarea acestor atribu /uni021Bii.
Reglementarea legal ă la aceast ă form ă agravat ă ne arat ă c ă subiectul pasiv este poli /uni0163ist
sau jandarm, aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu sau în leg ătur ă cu exercitarea acestor
atribu /uni021Bii și avem ca element material una din situa /uni0163iile prev ăzute în alineatul (1) al articolului
257 referitor la cele 5 ac /uni0163iuni comisive alternative (amenin /uni0163area, lovirea sau alte violen /uni0163e,
vătămarea corporal ă, lovirile sau v ătămările cauzatoare de moarte ori omorul), fie orice
infrac /uni021Biune săvâr șit ă în scop de intimidare sau r ăzbunare fa /uni0163ă de poli /uni0163ist sau jandarm, de familia
acestuia sau împotriva unui bun apar /uni0163inând acestora.
Forma de vinov ă/uni0163ie poate fi inten /uni0163ia direct ă sau indirect ă112 , dac ă avem una din
ac /uni0163iunile prev ăzute în alineatul (1), iar dac ă este s ăvâr șit ă pe alineatele (2) – (3) forma de
vinov ă/uni0163ie este numai inten /uni0163ia direct ă calificat ă prin scop .

111 Curtea de Apel Craiova, decizia penal ă nr. 1839 din data de 12 decembrie 2016, www.rolii.ro – Curtea constat ă
întemeiată critica Parchetului de pe lâng ă T. M. cu privire la gre șita încadrare juridic ă dat ă de instan /uni021Ba de fond cu
privire la fapta comis ă de inculpat asupra victimei B. C. motiv pentru car e va schimba încadrarea juridic ă a faptei de
ultraj pentru care inculpatul B. I. M. a fost trimi s în judecat ă din infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art.
188 alin. 1 C.p. în infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p. rap. la art . 188 alin. 1 C.p. Cu privire la re /uni021Binerea
agravantei prev. de art. 257 alin. 4 C.p. solicitat ă de reprezentantul Ministerului Public cu ocazia de zbaterilor în fa /uni021Ba
instan /uni021Bei de apel, Curtea constat ă c ă aceasta se impune raportat la calit ă/uni021Bile victimei B. C. și a numitului L. M.C. de
poli /uni021Biști locali, care se aflau în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu, respectiv men /uni021Binerea ordinii și siguran /uni021Bei publice.
Astfel, textul de lege amintit anterior nu face dis tinc /uni021Bie între anumite categorii de poli /uni021Biști, sau a atribu /uni021Biilor pe care
ace știa trebuie s ă le îndeplineasc ă pentru a fi incident ă cauza de agravare. Dup ă cum rezult ă din dispozi /uni021Biile art. 6
lit. k din Legea nr. 155/2010, una din atribu /uni021Biile poli /uni021Biei locale o reprezint ă participarea al ături de Poli /uni021Bia
Român ă, Jandarmeria Român ă și celelalte for /uni021Be ce compun sistemul integrat de ordine și siguran /uni021Bă public ă,
pentru prevenirea și combaterea infrac /uni021Bionalit ă/uni021Bii stradale, iar o atribu /uni021Bie similar ă a Poli /uni021Biei Române, o
constituie, potrivit art. 26 pct. 2 din Legea nr. 2 18/2002 aplicarea de m ăsuri de men /uni021Binere a ordinii și lini știi
publice, a siguran /uni021Bei cet ă/uni021Beanului, de prevenire și combatere a fenomenului infrac /uni021Bional și de identificare și
contracarare a ac /uni021Biunilor elementelor care atenteaz ă la via /uni021Ba, libertatea, s ănătatea și integritatea persoanelor,
a propriet ă/uni021Bii private și publice, precum și a altor interese legitime ale comunit ă/uni021Bii. Având în vedere și
expunerea de motive ce a stat la baza introducerii acestei agravante în legisla /uni021Bia penal ă prin OUG nr. 198/2008 din
care rezult ă imperativul cre ării cadrului legislativ adecvat, de natur ă s ă protejeze întreaga activitate desf ășurat ă de
reprezentan /uni021Bii autorit ă/uni021Bilor publice, /uni021Binând cont de faptul c ă au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce
atingere autorit ă/uni021Bii și înf ăptuirii justi /uni021Biei, de natur ă s ă afecteze imaginea public ă a organelor judiciare și a unor
reprezentan /uni021Bi ai autorit ă/uni021Bilor publice cu atribu /uni021Bii în domeniul ordinii și siguran /uni021Bei publice, precum și încrederea
cet ă/uni021Benilor în actul de justi /uni021Bie, prin ac /uni021Biuni de natur ă a sfida organele judiciare sau reprezentan /uni021Bii unor autorit ă/uni021Bi
publice, Curtea constat ă c ă se impune re /uni021Binerea în sarcina inculpatului a agravantei prev. d e art. 257 alin. 4 C.p. cu
privire la infrac /uni021Biunile de ultraj pentru care inculpatul a fost trim is în judecat ă, poli /uni021Biștii locali având calitatea cerut ă
de lege pentru realizarea formei agravate a infrac /uni021Biunii. Pentru motivele expuse anterior, în baza ar t. 386 C.p.p.,
Curtea va schimba încadrarea juridic ă a faptelor de ultraj pentru care inculpatul B. I. M. a fost trimis în judecat ă din
infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 1 88 alin. 1 C.p. în infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p.
rap. la art. 188 alin.1 C.p. și respectiv din infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 1 93 alin. 1 C.p. în
infrac /uni021Biunea prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p. rap. la art . 193 alin. 1 C.p.
112 Curtea de Apel Pite /uni0219ti, Sec /uni021Bia penal ă /uni0219i pentru cauze cu minori /uni0219i de familie, decizia penal ă nr. 1301/A din 07
decembrie 2016 – www.rolii.ro . Fapta inculpatului GS, care la data de 03.08.201 5, în jurul orei 21.30, în timpul
unui conflict între dou ă grupuri, a aruncat în direc /uni021Bia grupului advers cu o sticl ă, ce a trecut prin sticla unui foi șor,
lovind astfel pe agentul de poli /uni021Bie M. G., care se afla în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu și care intervenea la
aplanarea conflictului, fiindu-i cauzate leziuni ce au necesitat pentru vindecare un num ăr de1 – 2 zile de îngrijiri
medicale, întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal rap. la art.
193 alin. 2 Cod penal. Fapta a fost s ăvâr șit ă de inculpat cu inten /uni021Bie indirect ă, întrucât a prev ăzut rezultatul faptei
sale și, de și nu l-a urm ărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, arunc ând cu un obiect contondent în direc /uni021Bia
grupului în care se aflau și organele de poli /uni021Bie. –

38

6. Formele infrac /uni0163iunii.
Infrac /uni021Biunea de ultraj fiind o infrac /uni021Biune complex ă absoarbe în con /uni021Binutul s ău, indiferent
de varianta tip, variantele asimilate sau varianta agravat ă infrac /uni021Biuni care pot constitui prin ele
însele o fapt ă prev ăzut ă de legea penal ă
a) Actele preparatorii cât și tentativa nu sunt incriminate, de și sunt posibile.
În situa /uni0163iile în care pentru infrac /uni0163iunea absorbit ă tentativa se pedepse ște, în mod firesc nu
se poate re /uni0163ine tentativ ă la infrac /uni0163iunea de ultraj, aceasta reg ăsindu-se numai la infrac /uni0163iunea
absorbit ă.
b) Infrac /uni0163iunea se consum ă atunci când s-a produs starea de pericol cerut ă de legiuitor
prin comiterea faptei. Dac ă, de exemplu, avem ac /uni021Biuni de amenin /uni021Bare repetate la diverse intervale
de timp, avem o singur ă infrac /uni021Biune de ultraj în form ă continuat ă, care se epuizeaz ă la data
ultimei ac /uni021Biuni.

7. Sanc /uni0163ionarea. Infrac /uni0163iunea de ultraj prev ăzut ă la art. 257 alin. (1) – (3) se sanc /uni0163ioneaz ă cu
pedeapsa prev ăzut ă de lege pentru acea infrac /uni0163iune absorbit ă, ale c ărei limite speciale se
majoreaz ă cu treime.
Varianta agravat ă prev ăzut ă la alineatul (4) al art. 257 C.pen. se sanc /uni021Bioneaz ă cu pedeapsa
prev ăzut ă de lege pentru acea infrac /uni021Biuni ale c ărei limite se majoreaz ă cu jum ătate.
Potrivit art. 187 C.pen., prin pedeapsa prev ăzut ă de lege se în /uni0163elege pedeapsa prev ăzut ă
în textul de lege care incrimineaz ă fapta s ăvâr șit ă în forma consumat ă, f ără luarea în considerare
a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Infrac /uni021Biunea de ultraj face parte din infrac /uni021Biunile pentru care sunt prelevate probe
biologice, în vederea introducerii profilelor genet ice în S.N.D.G.J. conform legii nr. 76/2008 113 .

Sec /uni0163iunea a 2-a
Uzurparea de calit ă/uni021Bi oficiale

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Infrac /uni0163iunea prev ăzut ă la art. 258 C.pen. în actualul Cod penal a reprodu s în parte dou ă
infrac /uni0163iuni din vechiul Cod penal și anume art. 240 – uzurparea de calit ă/uni0163i oficiale și art. 241 –
portul nelegal de decora /uni0163ii sau semne distinctive.
Legiuitorul în expunerea de motive a Codului penal actual, atunci când face referiri la
infrac /uni0163iunea de uzurpare de calit ă/uni0163i oficiale arat ă c ă a fost men /uni0163inut ă în forma anterioar ă, îns ă, a
redus sfera calit ă/uni0163ilor oficiale a c ăror uzurpare era sanc /uni0163ionat ă penal, prin excluderea acelor
func /uni0163ii, care, de și au caracter oficial, nu implic ă exercitarea autorit ă/uni0163ii de stat, întrucât urm ările
unor asemenea fapte nu justific ă men /uni0163inerea lor în sfera ilicitului penal.

113 Legea nr. 76/2008 privind organizarea și func /uni0163ionarea Sistemului Na /uni0163ional de Date Genetice Judiciare, publicat ă
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 289 din 14.04.20 08

39
Astfel, art. 258 alineatul (1) C.pen. în varianta tip arat ă c ă folosirea f ără drept a unei
calit ă/uni021Bi oficiale care implic ă exerci /uni021Biul autorit ă/uni021Bii de stat, înso /uni021Bit ă sau urmat ă de îndeplinirea
vreunui act legat de acea calitate, se pedepse /uni0219te.
Noua reglementare a prev ăzut în alineatul (2) al articolului 258 C.pen. o variant ă
asimilat ă, care nu exista în vechea reglementare, și anume: cu aceea /uni0219i pedeaps ă se
sanc /uni021Bioneaz ă fapta func /uni021Bionarului public care continu ă s ă exercite o func /uni021Bie ce implic ă exerci /uni021Biul
autorit ă/uni021Bii de stat, dup ă ce a pierdut acest drept conform legii.
În alineatul (3) al aceluia și articol legiuitorul a prev ăzut o variant ă agravat ă în sensul c ă dac ă
faptele prev ăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost s ăvâr /uni0219ite de o persoan ă care poart ă, fără drept,
uniforme sau semne distinctive ale unei autorit ă/uni021Bi publice, pedeapsa este închisoarea de la unu
la 5 ani.

2. Structura infrac /uni0163iunii varianta tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special se refer ă la ocrotirea rela /uni0163iilor sociale a
căror existen /uni0163ă /uni0163ine de desf ăș urarea normal ă a rela /uni0163iilor ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat
prin exercitarea unei calit ă/uni0163i oficiale și de o c ătre persoanele abilitate în acest sens.
b) Obiectul material nu exist ă întrucât este o infrac /uni0163iune de pericol.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infrac /uni0163iunii poate fi orice persoan ă
care întrune ște condi /uni0163iile r ăspunderii penale. Nu este exclus ca subiect activ a l acestei infrac /uni0163iuni
să fie și o persoan ă care are o calitate oficial ă, îns ă folose ște o alt ă calitate oficial ă îndeplinind
un act legat de acea calitate și pentru care nu este abilitat cu exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele – coautorat, complicitate și instigare.
b) Subiectul pasiv principal al infrac /uni0163iunii de uzurpare de calit ă/uni0163i oficiale este statul. Subiect
pasiv secundar poate fi o autoritate public ă, institu /uni0163ie public ă din cele prev ăzute în art. 176 C.pen.
sau persoanele ce sunt prejudiciate prin actele înd eplinite de c ătre subiectul activ.

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material în varianta tip – pentru aceast ă infrac /uni0163iune
legiuitorul a prev ăzut existen /uni0163a a dou ă ac /uni0163iuni ce trebuie îndeplinite cumulativ și anume: ac /uni0163iunea
de folosire a unei calit ă/uni0163i oficiale, care implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat și ac /uni0163iunea urmat ă, de
îndeplinire a vreunui act legat de aceast ă calitate.
În cazul neîndeplinirii cumulative a celor dou ă condi /uni0163ii impuse de legiuitor fapta nu
constituie infrac /uni0163iune, chiar și atunci când f ăptuitorul î și declin ă o calitate oficial ă dar efectueaz ă
acte ce intr ă în atribu /uni0163iile altei calit ă/uni0163i oficiale. 114
Pentru a discuta de calitate oficial ă, acest lucru presupune preexisten /uni0163a unei func /uni0163ii în care
un func /uni0163ionar public exercit ă permanent ori temporar o calitate oficial ă.
Consider ăm c ă prin sintagma „calitate oficial ă” se în /uni0163elege dreptul (competen /uni0163a
func /uni0163ional ă) pe care o îl o persoan ă ce îndepline ște o func /uni0163ie de a reprezenta o autoritate de stat și
de a îndeplini acte legate de aceast ă calitate. 115

114 M. Udroiu, op.cit.,2014, p.284, A.Filipa ș., O.Loghin, Drept penal. Partea special ă, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști 1983, ., p.191.
115 În acest sens a se vedea și O.Loghin, T.Toader, Drept penal roman, Partea spe cial, Edi /uni0163ia a IV-a, Casa de editur ă
și pres ă Șansa SRL, Bucure ști, 2001, p.359.

40
În practica judiciar ă s-a decis c ă persoanele care desf ăș oar ă anumite activit ă/uni0163i f ără a avea
o calitate oficial ă, de exemplu de detectiv particular, preot, nu impl ic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de
stat și nu pot săvâr și infrac /uni0163iunea de uzurpare e calit ă/uni0163i oficiale.
Folosirea unei calit ă/uni0163i oficiale este actul prin care f ăptuitorul î și atribuie o calitate pe care
acesta nu o are, printr-o simpl ă afirma /uni0163ie, iar dac ă folose ște și diferite manopere frauduloase ce
pot constitui anumite infrac /uni0163iuni, putem avea un concurs 116 cu infrac /uni0163iunea de în șel ăciune fals, uz
de fals, etc. 117
De și legea nu prevede care este timpul necesar pentru folosirea f ără drept a unei calit ă/uni0163i
oficiale ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat este necesar totu și un interval de timp pentru a se
îndeplini cumulativ cea de a doua ac /uni0163iune , adic ă îndeplinire unui act legat de acea calitate.
Sensul de act este privit în sfera actelor ce intr ă în competen /uni0163a celui care ar fi îndrituit de c ătre
lege de a avea acea calitate. (exemplu proces-verba l de contraven /uni0163ie, act întocmite de ofi /uni0163erul
st ării civile, proces verbal de perchezi /uni0163ie).118
Cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă al ături de cele dou ă condi /uni0163ii prev ăzute de lege const ă în folosirea „f ără
drept” a unei calit ă/uni0163i oficiale în sensul c ă f ăptuitorul î și atribuie o calitate oficial ă pe care nu o are
și o folose ște în acest sens.
b) Urmarea imediat ă const ă în crearea unei st ări de pericol prin ac /uni0163iunea de folosire f ără drept a
unei calit ă/uni0163i oficiale ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, înso /uni0163it ă sau urmat ă de îndeplinirea
vreunui act legat de aceast ă calitate.
Este necesar de ar ătat faptul c ă infrac /uni0163iunea exist ă indiferent dac ă actele îndeplinite de
făptuitor produc anumite consecin /uni0163e pentru autoritatea în numele c ăruia ac /uni0163ioneaz ă f ără drept.

116 Curtea de Apel Bucure /uni0219ti, Sec /uni021Bia I-a penal ă, decizia penal ă nr.82/A din 21 ianuarie 2016 – www.rolii.ro – Prin
sentin /uni021Ba penal ă nr.2968 din data de 2.12.2015, pronun /uni021Bat ă de Judec ătoria G., în baza art. 258 alin. 1 din Codul penal,
cu aplic. art. 41 alin. 1 corob. cu art. 43 alin. 5 din Codul penal și art. 396 alin. 10 din Codul de procedur ă penal ă, a
fost condamnat inculpatul J. M. G., la o pedeaps ă de 1 an închisoare, pentru s ăvâr șirea infrac /uni021Biunii de uzurpare de
calit ă/uni021Bi oficiale. În baza art. 67 alin.1 rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b din Codul penal, s-a aplicat in culpatului
pedeapsa complementar ă a interzicerii exercit ării dreptului de a fi ales în autorit ă/uni021Bile publice sau în orice alte func /uni021Bii
publice și dreptul de a ocupa o func /uni021Bie ce implic ă exerci /uni021Biul autorit ă/uni021Bii de stat, pe o perioad ă de 3 ani de la executarea
pedepsei principale. În baza art.65 alin. 1 din Cod ul penal, a fost interzis ă inculpatului – ca pedeaps ă accesorie –
exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a, b din Codul penal, pe perioada exercit ării pedepsei principale.
În baza art. 32 alin. 1 rap. la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal, cu aplic. art. 41 alin. 1 corob. cu art. 43 alin. 5 din
Codul penal și art. 396 alin. 10 din Codul de procedur ă penal ă, a mai fost condamnat inculpatul J. M. G., la o
pedeaps ă de 1 an și dou ă luni închisoare, pentru s ăvâr șirea infrac /uni021Biunii de tentativ ă la în șel ăciune. În baza art. 67
alin.1 rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b din Codu l penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa compleme ntar ă a interzicerii
exercit ării dreptului de a fi ales în autorit ă/uni021Bile publice sau în orice alte func /uni021Bii publice și dreptul de a ocupa o func /uni021Bie
ce implic ă exerci /uni021Biul autorit ă/uni021Bii de stat, pe o perioad ă de 3 ani de la executarea pedepsei principale. În baza art.65
alin. 1 din Codul penal, a fost interzis ă inculpatului – ca pedeaps ă accesorie – exercitarea drepturilor prev. de art. 66
alin. (1) lit. a, b din Codul penal, pe perioada ex ercit ării pedepsei principale. În baza art. 193 alin. 1 d in Codul penal,
cu aplic. art. 41 alin. 1 corob. cu art. 43 alin. 5 din Codul penal și art. 396 alin. 10 din Codul de procedur ă penal ă, a
mai fost condamnat acela și inculpat la o pedeaps ă de 6 luni închisoare, pentru s ăvâr șirea infrac /uni021Biunii de lovire sau
alte violen /uni021Be. S-a constatat c ă cele 3 infrac /uni021Biuni au fost s ăvâr /uni0219ite în concurs real .
117 A se vedea C.Duvac, op.cit., p.499.
118 ICCJ, sec /uni0163ia penal ă, decizia penal ă 2902/2003 – www.scj.ro – Hot ărând astfel, instan /uni0163a a re /uni0163inut în fapt, c ă, în
seara zilei de 23 august 1997, în jurul orei 23,30, inculpa /uni0163ii, dându-se drept ofi /uni0163eri de poli /uni0163ie, au intrat în locuin /uni0163a
păr/uni0163ii v ătămate H.A.H., de unde au sustras mai multe bunuri, p retextând efectuarea unei perchezi /uni0163ii., ICCJ, sec /uni0163ia
penal ă, decizia penal ă 2079/2005 – www.scj.ro – S-a re /uni021Binut c ă, în data de 1 august 1999, inculpa /uni021Bii, având o ma șin ă
dotat ă cu girofar și siren ă, au oprit microbuzul condus de partea v ătămat ă C.A., s-au prezentat acesteia ca fiind
ofi /uni021Beri de poli /uni021Bie, i-au cerut actele la control și au sustras din buzunarul p ăr/uni021Bii v ătămate suma de 10.000 dolari S.U.A.,
re /uni021Binându-i spre „verificare”.

41
c) Leg ătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediat ă trebuie s ă existe aceast ă
leg ătur ă și fiind o infrac /uni0163iune de pericol rezult ă ex re.

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie. Infrac /uni0163iunea se s ăvâr șește cu inten /uni0163ie direct ă
(prevede rezultatul faptei sale urm ărind producerea lui prin s ăvâr șirea acelei fapte – art. 16 alin.
(3) lit. a) C.pen.) sau indirect ă (prevede rezultatul faptei sale și, de și nu-l urm ăre ște accept ă
posibilitatea producerii lui – art. 16. (3) lit. b) C.pen.) și este suficient ca f ăptuitorul s ă știe c ă î și
însu șește f ără drept o calitate oficial ă și îndepline ște și acte legate de aceast ă calitate. 119
Pentru realizarea laturii subiective a infrac /uni0163iunii nu are importan /uni0163ă mobilul sau scopulul,
acestea putând fi avute în vedere la individualizar ea pedepsei, dac ă exist ă.

4. Varianta asimilat ă
Legiuitorul a prev ăzut și situa /uni0163ia în care func /uni0163ionarul public continu ă s ă exercite o func /uni0163ie
ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat dup ă ce a pierdut acest drept conform legii.
La varianta asimilat ă s-a avut în vedere ca subiectul activ să fi avut calitatea de
func /uni0163ionar public în sensul prev ăzut de art. 175 alin. (1) și (2) C.pen. din Codul penal și a
continuat exercitarea acestei autorit ă/uni0163i f ără drept.120
Elementul material const ă în faptul c ă func /uni0163ionarul public continu ă s ă exercite o func /uni0163ie
ce implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat dup ă ce a pierdut acest drept conform legii (exemplu: p rin
pensionare, desfacerea legal ă a contractului de munc ă sau alt ă modalitate).

5. Varianta agravat ă.
În situa /uni0163iile prev ăzute de art. 258 alin. (1) și (2), f ăptuitorul poart ă, f ără drept, uniforme
sau semne distinctive ale autorit ă/uni0163ii publice. Este necesar s ă fie îndeplinite cerin /uni0163ele legale în
sensul c ă uniformele sau semnele distinctive s ă fie purtate f ără drept și s ă apar /uni0163in ă unei autorit ă/uni0163i
publice, f ără a fi condi /uni0163ionat ă existen /uni0163a infrac /uni0163iunii pe alineatul (3) de purtarea acestora în publ ic.
Obiectul material la acest alineat poate fi uniforma sau semnul disti nctiv al unei
autorit ă/uni0163i publice.121
Infrac /uni0163iunea poate fi s ăvâr șit ă sub forma participa /uni0163iei penale în forma autoratului (cu
excep /uni0163ia coautoratului), instigare și complicitate.

119 ICCJ, decizia penal ă nr. 4683/2006 – www.scj.ro – S-a apreciat c ă nu poate fi primit ă ap ărarea formulat ă de
inculpatul C.C. în sensul c ă nu ar fi întrunite elementele constitutive ale inf rac /uni021Biunii prev ăzut ă de art. 240 C. pen.,
lipsind latura subiectiv ă, deoarece acest inculpat s-a prezentat drept poli /uni021Bist, a ar ătat un portofel ce avea o stem ă și a
efectuat o perchezi /uni021Bie în a șa-zisa calitate de poli /uni021Bist. Inculpatul C.C. a operat cu inten /uni021Bie atât în ceea ce prive ște
folosirea calit ă/uni021Bii de poli /uni021Bist, dar și referitor la efectuarea perchezi /uni021Biei corporale; împrejurarea c ă inculpatul a ac /uni021Bionat
cu forma de vinov ă/uni021Bie cerut ă de art. 240 C. pen., rezult ă și din folosirea respectivului portofel cu respectiv a
emblem ă; chiar dac ă partea v ătămat ă nu a reu șit s ă observe și s ă analizeze am ănun /uni021Bit respectivul portofel, ce i-a fost
fluturat prin fa /uni021Bă, aceasta nu înl ătur ă condi /uni021Biile constitutive ale infrac /uni021Biunii de uzurpare de calit ă/uni021Bi oficiale, deoarece
actele cu caracter oficial produc ătoare de consecin /uni021Be juridice pot fi îndeplinite și generic și nu numai cu respectarea
tuturor condi /uni021Biilor.
120 C.Rotaru, A-R. Trandafir, V.Cioclei., op.cit.,p.20 , se men /uni0163ioneaz ă faptul c ă nu mai este necesar ă pentru existen /uni0163a
infrac /uni0163iunii calitatea de func /uni0163ionar public la momentul s ăvâr șirii acesteia.
121 Judec ătoria Ia și, Sectia Penala, sentin /uni021Ba penal ă nr. 3973/2016 din 20.12.2016 – www.rolii.ro – faptele inculpatul
D. C. A., care a pretins c ă era poli /uni021Bist, a purtat o vest ă reflectorizant ă tip ham cu însemnele poli /uni021Biei rutiere și un
baston asem ănător celor purtate de organele de ordine, pentru a f i perceput drept poli /uni021Bist, conducând un autoturism
având pe cupol ă un girofar albastru, care nu a fost pus în func /uni021Biune, blocând plecarea autocarului și urcând la bordul
acestuia, de unde l-a coborât pe martorul M. C., ca și cum ar fi ac /uni021Bionat în calitate de poli /uni021Bist pentru verificarea sau
interogarea acestuia, ac /uni021Bionând cu inten /uni021Bia de a fi perceput drept poli /uni021Bist, întrune ște elementele de tipicitate ale
infrac /uni021Biunii de uzurpare de calit ă/uni021Bi oficiale, prev ăzut ă de art. 258 alin. (1), (3) Cod penal.

42
Elementul material const ă în ac /uni0163iunea de purtare f ără drept a uniformei sau a semnelor
distinctive ale autorit ă/uni0163ii publice.

6. Formele infrac /uni0163iunii.
a) Actele preg ătitoare sunt posibile dar nu sunt pedepsibile, iar tentativa de și posibil ă
nu este incriminat ă. Folosirea calit ă/uni0163ii oficiale f ără a trece îns ă la îndeplinirea vreunui act legat de
acea calitate nu constituie infrac /uni0163iune consumat ă, dar are îns ă forma unei tentative care nu este
pedepsit ă de lege.
b) Infrac /uni0163iunea se consum ă atunci când s-a creat starea de pericol pentru auto ritatea de
stat prin realizarea celor dou ă ac /uni0163iuni cumulative și anume folosirea f ără drept a unei calit ă/uni0163i
oficiale care implic ă exerci /uni0163iul autorit ă/uni0163ii de stat, înso /uni0163it ă sau urmat ă de îndeplinirea vreunui act
legal de acea calitate.
c) Cu privire la epuizarea infrac /uni0163iunii de uzurpare de calit ă/uni0163i oficiale trebuie f ăcut ă o
analiz ă corespunz ătoare pentru a cunoa ște, în func /uni0163ie de fiecare caz în parte când ne afl ăm în
situa /uni0163ia unei infrac /uni0163iuni continuate sau când ne afl ăm în faza unei infrac /uni0163iuni continue succesive.
Așa cum a statuat doctrina cât și practica judiciar ă prin infrac /uni021Biunea simpl ă elementul
material const ă într-o ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune, nu are caracter de durat ă și produce rezultatul tipic al
infrac /uni0163iunii. 122
La infrac /uni0163iunea continu ă elementul material const ă la fel într-o ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune, dar
se prelunge ște în timp în mod natural, dup ă consumare pân ă la momentul ulterior al epuiz ării
infrac /uni0163ionale 123 Infrac /uni0163iunea continuat ă este prev ăzut ă în art. 35 alin. (1) C.pen. și exist ă atunci
când o persoan ă s ăvâr șește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleia și rezolu /uni0163ii și
împotriva aceluia și subiect pasiv ac /uni0163iuni sau inac /uni0163iune care prezint ă, fiecare în parte, con /uni0163inutul
aceleia și infrac /uni0163iuni. Astfel, aceasta este o crea /uni0163ie a legiuitorului și se bazeaz ă pe acela și subiect
activ, fiind s ăvâr șite în baza unei rezolu /uni0163ii unice și împotriva aceluia și subiect pasiv.
Infrac /uni0163iunea continu ă succesiv ă (exemplu: furtul de curent electric) se consum ă în
momentul ac /uni0163iunii f ăptuitorului, îns ă ea se epuizeaz ă în mod natural dup ă un anumit timp, fie
prin interven /uni0163ia f ăptuitorului sau a unei autorit ă/uni0163i. 124 Aceast ă infrac /uni0163iune continu ă este o form ă a
unit ă/uni0163ii naturale de infrac /uni0163iune
Consider ăm și noi al ături de al /uni0163i autori 125 că în situa /uni0163ia prev ăzut ă în alineatul (3) al art.
258 C.pen, referitor la purtarea f ără drept de uniforme sau semne distinctive a unei aut orit ă/uni0163i
publice c ă ne afl ăm în cazul infrac /uni0163iunii continue succesive întrucât îmbrac ă forma continu ă
chiar dac ă activitatea este susceptibil ă de întreruperi succesive, fapta r ămânând continu ă sub
aspectul elementului material al laturii obiective.

7. Sanc /uni0163ionarea
Infrac /uni0163iunea de uzurpare de calit ă/uni021Bi oficiale se pedepse ște în varianta tip prev ăzut ă la
alineatul (1) al art. 258 C.pen. și în varianta asimilat ă prev ăzut ă de alineatul (2) al aceluia și
articol cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ă.

122 A se vedea C. Bulai, B.N.Bulai, Manual de drept pe nal, Partea General ă, Ed. Universul juridic, Bucure ști, 2007,
p.499.
123 C.Sima, Revista Dreptul nr. 9/2011, p.180 – Distin c /uni0163ia dintre infrac /uni0163iunea continu ă succesiv ă și infrac /uni0163iunea
continuat ă, unde citeaz ă pe C.Bulai, B.N.Bulai, op.cit.,p 499.
124 Ion Oancea, Drept penal, Partea general ă, Ed. Didactic ă și Pedagocic ă, Bucure /uni0163ti, 1971, p.219.
125 C.Rotaru, A-R. Trandafir, V.Cioclei, op.cit.,p.21

43
În ceea ce prive ște varianta agravat ă prev ăzut ă de art. 258 C.pen. alin. (3) aceasta se
pedepse ște cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Consider ăm c ă fa /uni0163ă de vechea reglementare prev ăzut ă în art. 241 alin. (2) C.pen. anterior
referitor la portul nelegal de decora /uni0163ii sau semne distinctive, unde purtarea f ără drept de uniforme,
grade sau insigne militare era pedepsit ă cu închisoare de la 3 la 2 ani sau cu amend ă, iar dac ă era
săvâr șit ă în timp de r ăzboi (alin.3) pedeapsa era închisoarea de la 1 la 5 ani, reglementarea din
actualul Cod penal cu referire la art. 258 alin. (3 ) C.pen. ni se pare excesiv ă chiar și în condi /uni0163iile
în care persoana poart ă f ără drept uniforme sau semne distinctive ale unei auto rit ă/uni0163ii publice și nu
militare.

Sec /uni0163iunea a 3-a
Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare

Infrac /uni0163iunea prev ăzut ă la art. 259 din actualul Cod penal este asem ănătoare cu articolul
242 din Codul penal anterior, îns ă cu unele modific ări în sensul c ă obiectul material prive ște un
înscris care s ă afl ă în p ăstrarea ori în de /uni0163inerea unei persoane dintre cele prev ăzute în art. 176 sau
art. 175 alin. (2) C.pen.
Astfel obiectul material nu se mai refer ă la un dosar, registru sau document ca în vechea
reglementare, iar pentru înscrisurile ce se foloses c în activitatea organelor judiciare, indiferent
dac ă procesul este penal sau civil s-a introdus infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 275 C.pen. privind
sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscris uri care au ca obiect juridic buna înf ăptuire a
justi /uni0163iei și nu a autorit ă/uni0163ii.
Infrac /uni0163iunea prev. de art. 259 C.pen. este structurat ă într-o variant ă tip constând
sustragerea ori distrugerea unui înscris care se af l ă în p ăstrarea ori în de /uni021Binerea unei persoane
dintre cele prev ăzute în art. 176 sau art. 175 alin. (2) și o variant ă agravat ă atunci când fapta
este s ăvâr /uni0219it ă de un func /uni021Bionar public în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu.

2. Structura infrac /uni0163iunii varianta tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special reglementeaz ă rela /uni0163iile sociale care
ocrotesc autorit ă/uni0163ile împotriva faptelor ce pun în primejdie securit atea înscrisurilor și
documentelor aflate în p ăstrarea ori în de /uni0163inerea unei persoane din cele prev ăzute la art. 175 alin.
(2) C.pen. (persoana care exercit ă un serviciu de interes public pentru care a fost i nvestit ă de
autorit ă/uni0163ile publice sau care este supus ă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
îndeplinirea respectivului serviciu public) și art. 176 C.pen. (înscrisurile care privesc autori t ă/uni0163ile
publice, institu /uni0163iile publice sau alte persoane juridic ă care administreaz ă sau exploateaz ă bunurile
proprietate public ă).

44
b) Obiectul material al infrac /uni0163iunii prev ăzute de art. 259 C.pen. îl constituie înscrisurile care se
afl ă în p ăstrarea ori în de /uni0163inerea unei persoane din cele prev ăzute de art. 176 C.pen. sau art. 175
alin. (2) C.pen., cu excep /uni0163ia celor judiciare 126 .

No /uni0163iunea de „ înscris” se refer ă nu numai la actele oficiale prev ăzute de art. 178 alin. (2)
C.pen (cele care eman ă de la o persoan ă juridic ă din cele la care se refer ă art. 176 C. pen. ori de
la persoana prev ăzut ă în art. 175 alin. (2) C.pen. sau care apar /uni0163ine unor asemenea persoane) sfera
acestora fiind mult mai larg ă, în sensul de act, dovad ă, document, cum ar fi: înscrisuri în original
sau în copie, imprimate, manuscrise, desene, h ăr/uni0163i cadastrale, etc..

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ (autor) poate fi orice persoan ă ce întrune ște
condi /uni0163iile generale ale r ăspunderii penale.
Participa /uni0163ia penal ă se poate realiza atât sub forma coautoratului, al instig ării cât și a
complicit ă/uni0163ii, sau chiar și sub forma participa /uni0163iei improprii prev ăzut ă de art. 52 C.pen..
b) Subiectul pasiv este statul prin autoritatea, institu /uni0163ia public ă sau persoana juridic ă care
păstreaz ă sau de /uni0163ine înscrisurile respective.

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material const ă în ac /uni0163iunea de sustragere sau ac /uni021Biunea de
distrugere a unui înscris care se afl ă în p ăstrarea ori în de /uni021Binerea unei persoane dintre cele
prev ăzute în art. 176 C.pen. sau art. 175 alin. (2) C.pe n..
Prin ac /uni0163iunea de sustragere se în /uni0163elege însu șirea, prin fraud ă sau viclenie, a înscrisurilor,
care ies din sfera de dispozi /uni0163ie a persoanelor ce au aceste înscrisuri spre p ăstrare ori de /uni0163inere.
Ac /uni0163iunea de distrugere se refer ă la aducerea înscrisului într-o stare de desfiin /uni0163are par /uni0163ial ă
sau complet ă, dezintegrare, nimicire, ruinare, astfel c ă nu mai pot fi utilizate. 127
Facem precizarea c ă sustragerea unui înscris aflat în p ăstrarea ori de /uni0163inere unei persoane
din cele ar ătate mai sus întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni0163iunii prev. de art. 259 C.pen.
și nu a unei infrac /uni0163iuni de furt. Din acest motiv pentru existen /uni0163a elementului material al laturii
obiective legiuitorul a introdus cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă ca înscrisul s ă se afle în p ăstrarea sau de /uni0163inerea
persoanei din cele prev ăzute la art. 176 C.pen. și art. 175 alin. (2) C.pen..

b) Urmarea imediat ă. Ac /uni0163iunea de sustragere ori distrugere de înscrisuri ar e ca urmare imediat ă
crearea unei st ări de pericol pentru autoritatea public ă.
c) Este necesar ca între ac /uni0163iunile subiectului activ și urmarea imediat ă s ă existe o leg ătur ă de
cauzalitate , care de obicei rezult ă din materialitatea faptei.

126 I.C.C.J., sec /uni0163ia penal ă, decizia nr. 159 din 11 ianuarie 2005 – www.scj.r o – Infrac /uni0163iunea prev ăzut ă în art. 242 C.
pen. este o infrac /uni0163iune contra autorit ă/uni0163ii, al c ărei obiect material îl constituie orice înscris car e se afl ă în p ăstrarea ori
de /uni0163inerea unui organ sau a unei institu /uni0163ii de stat ori a unei alte unit ă/uni0163i prev ăzute în art. 145, cu excep /uni0163ia înscrisurilor
emise de un organ de urm ărire penal ă, de o instan /uni0163ă de judecat ă sau de un alt organ de jurisdic /uni0163ie, ori destinate
acestora. Distrugerea acestor din urm ă înscrisuri, ori împiedicarea în orice mod ca un în scris destinat unuia dintre
organele sus-ar ătate s ă ajung ă la acestea, când astfel de înscrisuri sunt necesar e solu /uni0163ion ării unei cauze, constituie
infrac /uni0163iunea prev ăzut ă în art. 272 C. pen. și constituie o infrac /uni0163iune care împiedic ă înf ăptuirea justi /uni0163iei. Ca atare,
distrugerea unor procese verbale de constatare a un ui accident rutier și a probelor biologice recoltate pentru analiz ă
se încadreaz ă în prevederile art. 272 C. pen.
127 Dic /uni021Bionarul Explicativ al Limbii Române, edi /uni0163ia 2009.

45
B. Latura subiectiv ă. Forma de vinov ă/uni0163ie la aceast ă infrac /uni0163iune este inten /uni0163ia care poate fi
directă cât și indirect ă. În momentul ac /uni0163iunii de sustragere sau distrugere a unui înscris t rebuie ca
făptuitorul s ă aib ă reprezentarea c ă acesta apar /uni0163ine uneia din persoane prev ăzute la art. 176 sau
art. 175 alin. (2) C.pen.

3. Varianta agravat ă
Pentru aceast ă variant ă legiuitorul a ar ătat c ă subiectul activ trebuie s ă fie un func /uni0163ionar
public în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu. Pentru aceast ă variant ă legiuitorul a ar ătat c ă
subiectul activ trebuie s ă fie un func /uni0163ionar public în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu . Pentru
calitatea de func /uni0163ionar public trebuie îndeplinite condi /uni0163iile articolului 175 alin. (1) și (2) C.pen. în
sensul c ă nu are importan /uni0163ă dac ă persoana exercit ă cu titlu permanent sau temporar, cu sau f ără
remunera /uni0163ie, atribu /uni0163ii și responsabilit ă/uni0163i stabilite în temeiul legii sau exercit ă o func /uni0163ie de
demnitate public ă precum și o func /uni0163ie public ă de orice natur ă.
De asemenea, este considerat func /uni0163ionar public în sensul legii penale persoana care
exercit ă un serviciu în interes public pentru care a fost i nvestit ă de autorit ă/uni0163ile publice sau care
este supus ă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public.
Legiuitorul nu distinge cu privire la aceast ă variant ă dac ă este obligatoriu ca func /uni0163ionarul
public s ă-și desf ăș oare activitatea în cadrul autorit ă/uni0163ii publice sau institu /uni0163iei publice de unde
sustrage ori distruge un înscris.
4. Formele infrac /uni0163iunii.
Actele preparatorii sunt posibile dar nu se pedepsesc.
Tentativa este posibil ă și se pedepse ște conform art. 259 alin. (3) C.pen. și const ă în
punerea în executare a inten /uni0163iei de a s ăvâr și infrac /uni0163iunea, executare care a fost îns ă întrerupt ă sau
nu și-a produs efectul.

Infrac /uni0163iunea se consum ă în momentul realiz ării ac /uni0163iunilor de sustragere ori distrugere a
înscrisului producându-se urmarea imediat ă.
Acest tip de infrac /uni0163iune poate avea și o form ă continuat ă când înscrisurile aflate în
păstrarea ori în de /uni0163inerea unei persoane sunt sustrase la diferite inte rvale de timp în baza aceleia și
rezolu /uni0163ii infrac /uni0163ionale, iar atunci momentul epuiz ării îl reprezint ă ultimul alt material s ăvâr șit.

5. Sanc /uni0163ionarea. Infrac /uni0163iunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în varian ta tip
prev ăzut ă în art. 259 alin. (1) C.pen. se pedepse ște cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar pentru
varianta agravat ă limitele speciale ale pedepsei se majoreaz ă cu o treime.

Sec /uni0163iunea a 4-a
Ruperea de sigilii

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Infrac /uni021Biunea privind ruperea de sigilii prev ăzut ă în art. 260 C.pen. este reglementat ă la fel
ca și infrac /uni021Biunea de rupere de sigilii prev ăzut ă de art. 243 C.pen. anterior cu singura diferen /uni021Bă c ă
la aplicarea pedepsei s-a m ărit minimul special în ambele variante.

46
Infrac /uni0163iunea de rupere de sigilii prev ăzut ă de art. 260 C.pen. este structurat ă într-o
variant ă tip în alineatul (1) constând în înl ăturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat și
într-o variant ă agravat ă, în alineatul (2) când fapta a fost s ăvâr /uni0219it ă de custode.

2. Structura infrac /uni0163iunii varianta tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special se caracterizeaz ă prin ocrotirea rela /uni0163iilor
sociale privind autoritatea de stat, asigurând exis ten /uni0163a și integritatea sigiliilor legal aplicate.
b) Obiectul material al infrac /uni0163iunii este sigiliul aplicat (material din cear ă ro șie pe care se
imprim ă prin ap ăsare o ștampil ă și care serve ște la sigilarea unui bun, a unei înc ăperi, etc. pentru
a evita desfacerea lui de c ătre persoane neautorizate – DEX), fiind un instrume nt al autorit ă/uni0163ilor
publice pentru a asigura conservarea sau identifica rea anumitor bunuri mobile sau imobile.
Materialul pentru sigiliu mai poate fi f ăcut din hârtie, plumb, plastic, pe care poate fi ap licat
pecetea sigiliului.
B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ al infrac /uni0163iuni nu este calificat și poate fi orice
persoan ă care întrune ște condi /uni0163iile r ăspunderii penale.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele (coautori, instigatori, complici ).

b) Subiectul pasiv este statul român, iar ca subiect pasiv secundar pu tem avea o institu /uni0163ie sau
autoritate public ă, fie un func /uni0163ionar public c ăreia îi apar /uni0163ine sigiliul. În unele situa /uni0163ii poate exista
și un al doilea subiect pasiv secundar în persoana î n interesul c ăreia a fost pus sigiliul sau care a
fost prejudiciat ă prin înl ăturarea acestuia.

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv

A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material în varianta tip const ă într-o ac /uni0163iunea de înl ăturare
ori distrugere a unui sigiliu legal aplicat.
Prin ac /uni0163iunea de înl ăturare a sigiliului se în /uni0163elege a da la o parte, a îndep ărta, a ascunde, a
arunca, a face s ă dispar ă, sigiliul legal aplicat (nu intereseaz ă mijlocul folosit, iar sigiliul nu este
distrus în aceast ă situa /uni0163ie și nu-și mai poate atinge scopul pentru care a fost aplica t, în sensul de a
asigura identificarea sau indisponibilizarea obiect ului sigilat)128
Ac/uni0163iunea de distrugere se refer ă la aducerea sigiliului într-o stare de desfiin /uni0163are,
dezintegrare, nimicire, ruinare, în sensul de sf ărâmare a materialului din care este f ăcut.
Facem precizarea c ă prin ac /uni0163iunea de distrugere a sigiliului infrac /uni0163iunea comis ă este cea
de rupere de sigilii, f ără a exista și infrac /uni0163iunea de distrugere prev. de art. 253 C.pen. constâ nd în
distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de ne întrebuin /uni0163are a unui bun, întrucât în aceast ă
situa /uni0163ie nu ne afl ăm în cadrul unei infrac /uni0163iuni complexe în care ar intra ca element component și
infrac /uni0163iunea de distrugere. Dac ă dup ă ruperea sigiliului sunt distruse bunurile pentru c are a fost
aplicat sigiliul legal atunci vom avea și infrac /uni0163iunea de distrugere.
Indiferent dac ă ne afl ăm în situa /uni0163ia înl ătur ării unui sigiliu sau distrugerea acestuia, trebuie
să facem precizarea c ă ac /uni0163iunea respectiv ă este îndreptat ă numai asupra sigiliului și nu a
bunurilor sigilate. În cazul în care, de exemplu se sustrag bunuri dup ă ruperea sigiliului putem

128 Teodor Vasiliu și al /uni0163ii, Codul penal comentat și adnotat, Partea Special ă, Vol. II, Ed. Știin /uni0163ific ă și enciclopedic ă,
Bucure ști, 1977, p.42

47
avea concursul de infrac /uni0163iuni între art. 260 C.pen. și art. 228 – 229 C.pen. 129 În practica judiciar ă
veche s-a considerat c ă, de exemplu sustragerea de curent electric prin ru perea sigiliului de la
control, constituie numai infrac /uni0163iunea de furt calificat s ăvâr șit prin efrac /uni0163ie. 130 Ulterior, practica
judiciar ă s-a schimbat în sensul c ă semnifica /uni0163ia sigiliului ca semn al autorit ă/uni0163ii publice aplicat pe
un obiect serve ște la conservarea ori la identificarea bunului și nu ca și sistem de închidere al
locurilor unde se afl ă bunul și de și în prezent avem s ăvâr șirea furtului calificat prev. de art. 229
alin. (1) lit. d C.pen. prin efrac /uni0163ie, în asemenea situa /uni0163ii se aplica regula concursului de
infrac /uni0163iuni. 131
Consider ăm c ă și în cauzele civile de evacuare distrugerea sigilii lor aplicate constituie
infrac /uni0163iunea prev. de art. 260 C.pen., chiar dac ă ulterior dup ă ruperea acestora instan /uni0163a de
judecat ă în baza art. 719 alin. (1) C.pr.civ. pân ă la solu /uni0163ionarea contesta /uni0163iei la executare suspend ă
executarea hot ărârii de evacuare.

129 Judec ătoria Fete /uni0219tia, sentin /uni021Ba penal ă nr. 21 din 08.03.2017 – www.rolii.ro , fapta inculpatului D. M. care la data
de 28.03.2015 a rupt sigiliul la unul din vagoa nele cistern ă aflat în triajul CFR Fete ști și a ac /uni021Bionat vana de
desc ărcare sustr ăgând 1500 litri de benzin ă producând un prejudiciu de 9440,65 lei,întrune ște elementele
constitutive ale infrac /uni021Biunilor de rupere de sigilii prev. de art. 260 ali n 1 Cod penal și furt calificat prev. de art. 228
alin. 1 Cod penal rap.la art. 229 alin. 3 lit. a) C od penal , totul cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod pena l și art. 38 alin. 1 Cod
penal.
Judec ătoria Sectorului 1 Bucure /uni0219ti sentin /uni021Ba penal ă nr. 232 din 01.04.2016 – www.rolii.ro – În drept, fapta
inculpatului Z. B., care la data de 08.08.2015, a r upt sigiliul nr. xxxxx/24.09.2013 aplicat pe u șa de acces a
apartamentului situat în Bucure ști, Calea Doroban /uni021Bilor nr. ., de c ătre reprezentan /uni021Bii Administra /uni021Biei F. I., dup ă care,
prin for /uni021Barea u șii de acces în apartament cu o rang ă, a sustras din interior un tablou, întrune ște elementele
constitutive ale infrac /uni021Biunii de furt, prev ăzut ă de art.228 alin.1 Cod penal – art. 229 alin. 1 lit . d Cod Penal și ale
infrac /uni021Biunii de rupere de sigilii prev ăzut ă de art.260 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.38 a lin.1 Cod penal. Pentru
infrac /uni021Biunea de furt, din punctul de vedere al laturii obi ective, elementul material – ac /uni021Biunea de sustragere – se
caracterizeaz ă prin luarea în posesie a tabloului, f ără consim /uni021Bământul persoanei v ătămate, cu consecin /uni021Ba diminu ării
patrimoniului acestora și trecerea bunului în sfera de st ăpânire a inculpatului.
Judec ătoria Curtea de Arge /uni0219, Sec /uni021Bia penal ă, Sentin /uni021Ba penal ă nr. 57/2017 din 14.02.2017 – www.rolii.ro – faptele
inculpatei S. I. C. care în vara anului 2014 a rupt sigiliile legal aplicate la blocul de m ăsur ă și protec /uni021Bie pentru
bran șament electric monofazat, dup ă care a executat o instala /uni021Bie clandestin ă prin care a ocolit echipamentele de
măsurare a energiei electrice de la locuin /uni021Ba sa din com. M ălureni, și astfel a sustras energie electric ă de la persoana
vătămat ă S.C. C. Distribu /uni021Bie S.A. în valoare de 2.288,78 lei f ără TVA, constituie infrac /uni021Biunile de rupere de sigilii
prev ăzut ă de art. 260 alin. 1 din Codul penal, executare sau folosire de instala /uni021Bii clandestine în scopul racord ării
directe la re /uni021Bea sau pentru ocolirea echipamentelor de m ăsurare prev ăzut ă de art. 92 alin. 2 din Legea nr. 123/2012 și
furt prev ăzut ă de art. 228 alin. 1 și alin. 3 din Codul penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal.
Curtea de Apel Bucure /uni0219ti – Sec /uni021Bia a II-A penal ă, decizia penal ă nr. 18/A din 12.01.2017, www.rolii.ro – faptele
inculpatului D. M., constând în aceea c ă în seara zilei de 16.12.2014, în jurul orei 22.30, a rupt sigiliul de la gura de
desc ărcare a unui vagon-cistern ă în triajul C.- Fete ști și a încercat s ă sutrag ă motorin ă, ac /uni021Biunea sa fiind întrerupt ă
de apari /uni021Bia agen /uni021Bilor de paz ă întrunesc elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de rupere de sigilii, prev ăzut ă de art.
260 alin.1 Cod Penal, respectiv tentativ ă la furt calificat, prev ăzut ă de art. 32 alin.1 raportat la art.228 alin.1 – 229
alin.1 lit. b și alin.3 lit. a Cod Penal. Analizând latura obiecti v ă a infrac /uni021Biunii prev ăzute de art. 260 Cod Penal-
ruperea de sigilii, instan /uni021Ba a re /uni021Binut c ă elementul material const ă în ac /uni021Biunea inculpatului de rupe sigiliul de la vagon,
mai exact de la vana de desc ărcare. Urmarea imediat ă const ă în s ăvâr șirea ac /uni021Biunii incriminate și prin aceasta crearea
unei st ări de pericol pentru autoritatea care a aplicat ace l sigiliu. Leg ătura de cauzalitate rezult ă din materialitatea
faptei.Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a ac /uni021Bionat cu vinov ă/uni021Bie în modalitatea inten /uni021Biei directe, conform
dispozi /uni021Biilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât i nculpatul a prev ăzut rezultatul faptei sale și a urm ărit producerea
lui prin s ăvâr șirea faptei.
130 A se vedea Tribunalul supreme, sec /uni0163ia penal ă, Decizia penal ă nr. 1981/1971, Culegerea de decizii, p.336.
131 Ilie Pascu și al /uni0163ii în Explica /uni0163iile noului Cod penal, Vol. III, art. 188 – 256, Ed . Universul Juridic, Bucure ști, 2015,
p.337.

48
Cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă a elementului material la aceast ă infrac /uni0163iune este ca ac /uni0163iunea de
înl ăturare sau distrugere s ă fi fost s ăvâr șit ă asupra unui sigiliu legal aplicat în sensul c ă legea
prevede acest lucru și sigiliul este aplicat de c ătre organul competent.
În situa /uni0163ia în care legea nu prevede aplicarea sigiliului sa u nu a fost legal dispus nu se
săvâr șește infrac /uni0163iunea prev. de art. 260 alin. (1) C.pen..
b) Urmarea imediat ă const ă în crearea unei st ări de pericol pentru autoritatea de stat sau a
institu /uni0163iei căreia îi apar /uni0163ine și a aplicat sigiliul.
c) Leg ătura de cauzalitate rezult ă din materialitatea faptei ( ex re ).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie este inten /uni0163ia direct ă sau indirect ă și nu avem o
cerin /uni0163ă esen /uni0163ial ă cu privire la mobil sau scop.

4. Varianta agravat ă.
La infrac /uni0163iunea în forma agravat ă subiectul activ este calificat și are calitatea de custode
(persoan ă îns ărcinat ă cu paza și cu p ăstrarea unui bun).
Legiuitorul a adoptat aceast ă form ă agravat ă datorit ă faptului c ă prin s ăvâr șirea
infrac /uni0163iuni de c ătre custode acesta încalc ă încrederea ce i-a fost acordat ă atunci când bunurile i-
au fost l ăsate în paz ă și p ăstrare.
Nu are importan /uni0163ă dac ă custodele este sau nu proprietarul bunurilor l ăsate în custodie și
dac ă este remunerat sau nu pentru serviciul oferit.

5. Formele infrac /uni0163iunii.
a) Actele preg ătitoare sunt posibile dar nu sunt pedepsibile, iar tentativa de și posibil ă
nu este incriminat ă.
b) Consumarea infrac /uni0163iunii are loc atunci când prin ac /uni0163iunea de înl ăturare sau distrugere
se produce urmarea imediat ă.
Infrac /uni0163iunea poate fi s ăvâr șit ă și în forma continuat ă, iar atunci epuizarea are loc în
momentul în care se produce ultima ac /uni0163iune de înl ăturare sau distrugere

6. Sanc /uni0163ionarea
Potrivit art. 260 alin.(1) C.pen. la varianta tip p edeapsa este închisoare de la 3 luni la 1 an
sau amend ă, iar în forma agravat ă a alineatului (2) închisoarea de la 6 luni la 2 an i sau amend ă.

49

Sec /uni0163iunea a 4-a
Sustragerea de sub sechestru

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Prevederile art. 261 C.pen. referitoare la sustrag erea de sub sechestru sunt asem ănătoare
cu vechea infrac /uni0163iune prev ăzut ă în Codul penal anterior la art. 244 cu diferen /uni0163a c ă a fost m ărit
minimul special al pedepsei în ambele variante.
Infrac /uni0163iunea este structurat ă într-o variant ă tip a alineatului (1) și const ă în sustragerea
unui bun care este legal sechestrat și într-o variant ă agravat ă prev ăzut ă de alineatul (2) al
articolului 261 C.pen. cânf fapta este săvâr /uni0219it ă de custode .

2. Structura infrac /uni0163iunii varianta tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special îl reprezint ă rela /uni0163iile sociale a c ăror
ap ărare este asigurat ă cu indisponibilizarea unui bun prin m ăsura asiguratorie a sechestrului.
Infrac /uni0163iunea are și un obiect juridic secundar referitor la rela /uni0163iile sociale privind ap ărarea
patrimoniului unei persoane.
b) Obiectul material al infrac /uni0163iunii este bunul legal sechestrat ce reprezint ă și obiectul
sustragerii.
Prin no /uni0163iunea de bun se în /uni0163elege orice lucru care are o existen /uni0163ă material ă și o valoare
economic ă.
Legiuitorul în infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 261 C.pen. se refer ă la no /uni0163iunea de bun f ără a
face o diferen /uni0163iere între bunurile „mobile” și „imobile.”
În esen /uni0163ă m ăsurile asiguratorii, în penal, pot fi luate potrivi t art. 249 și urm. C.pr.pen., de
către procuror în cursul urm ăririi penale, de c ătre judec ătorul de camer ă preliminar ă în procedura
de camera preliminar ă sau instan /uni0163a de judecat ă în cursul judec ă/uni0163ii. M ăsurile asiguratorii constau
în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra
acestora. Tot în articolul 249 alin. (3) și (5) C.pr.pen. se arat ă că măsurile asiguratorii se iau
pentru garantarea executarii pedepsei amenzii și se pot lua numai asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului. Pentru repararea pagubei produse prin infrac /uni0163iune și pentru garantarea
execut ării cheltuielilor judiciare m ăsurile asiguratorii se pot lua numai asupra bunuril or
suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente (dac ă exist ă în cauz ă), pân ă
la concuren /uni0163a valorii probabile a acestora.
În situa /uni0163ia confisc ării speciale sau a confisc ării extinse, măsurile asiguratorii se pot lua
atât asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau
posesia c ărora se afl ă bunurile ce urmeaz ă a fi confiscate.
Fa /uni0163ă de dispozi /uni0163iile procesual penale referitoare la m ăsurile asiguratorii trebuie s ă facem
și câteva aprecieri legate de procedura sechestrului care în art. 252 C.pr.pen. stabile ște reguli
obligatorii care trebuie respectate de c ătre organul care procedeaz ă la aplicarea sechestrului.
Așadar, acesta trebuie s ă identifice efectiv bunul cu privire la care s-a di spus sechestrul, altfel
spus s ă constate în mod nemijlocit existen /uni021Ba fizic ă a bunului, la locul unde se afl ă acesta, starea
fizic ă a acestuia, eventual func /uni021Bionalitatea acestuia. Numai in acest mod se poate f ace o evaluare
corect ă a bunului vizat de m ăsura asiguratorie, cerin /uni021Bă necesar ă in condi /uni021Biile in care potrivit
art.249 al.5 Cod proc.pen., m ăsurile asiguratorii in vederea repar ării pagubei produse prin
infrac /uni021Biune se pot lua numai pân ă la concuren /uni021Ba valorii probabile a pagubei. De asemenea, doar

50
în acest mod se poate aplica sigiliul pe bunul sech estrat sau poate fi ridicat din locul în care se
afl ă.
Din punct de vedere civil pot fi luate m ăsuri asiguratorii când executorul judec ătoresc va
proceda la sechestrarea bunurilor mobile urm ăribile ale debitorului, în vederea valorific ării lor,
chiar dac ă acestea sunt de /uni0163inute de un ter /uni0163 conform art. 732 C.pr.civ. precum și în cazurile
prev ăzute de art. 71 C.pr.civ. când instan /uni0163a investit ă cu judecarea cauzei va aplica sechestru
judiciar asupra unui bun în litigiu când pârâtul de clar ă c ă va preda bunul celui al c ărui drept va fi
stabilit prin hot ărâre judec ătoreasc ă.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ poate fi orice persoan ă care sustrage un bun despre
care știe c ă se afl ă sub sechestru legal și care îndepline ște condi /uni0163iile generale pentru a r ăspunde
penal. În aceast ă situa /uni0163ie se poate afla și debitorul, proprietar al bunului, în cazul în car e a fost
dat în custodie altei persoane.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele (coautori, instigatori, complici ).

b) Subiectul pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este autoritatea public ă sau o
alt ă persoan ă juridic ă conform art. 176 C.pen. care a instituit sechestru l.

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv

A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material în varianta tip const ă în ac /uni0163iunea de sustragere a
unui bun legal sechestrat.
Chiar dac ă ac /uni0163iunea de sustragere are în /uni0163elesul dat de legiuitor infrac /uni0163iunilor contra
patrimoniului, trebuie s ă facem precizarea c ă la aceast ă infrac /uni0163iune trebuie s ă se constate c ă ea nu
prive ște întotdeauna „scopul însu șirii” și se poate realiza prin luarea (înlocuirea cu un al t bun) și
deplasarea f ără drept a bunului mobil aflat sub sechestru. 132 Din acest motiv infrac /uni0163iunea
analizat ă nici nu a fost privit ă de c ătre legiuitor în sensul unei infrac /uni0163iuni complexe în care ar fi
absorbită infrac /uni0163iunea de furt prev. de art. 228 – 229 C.pen.. Facem referirea numai la bunurile
mobile , de și legea nu distinge pentru c ă la un bun imobil este mai greu s ă se fac ă sustragerea
(exemplu – pot exista și asemenea situa /uni0163ii atunci când un imobil-cas ă pus ă sub sechestru,
proprietarul acesteia sau alte persoane sustrag com ponente ale imobilului – u și, ferestre,
materiale din care este f ăcut acoperi șul sau chiar elemente din structura acestuia, cu co ndi /uni0163ia s ă
cunoasc ă c ă bunul este sechestrat.) Aceia și situa /uni0163ie o putem avea și în cazul vânz ării unui imobil
care este pus sub sechestru ca m ăsur ă asiguratorie în cadrul unui dosar penal și prin vânzarea
acestuia cu acte false de la cartea funciar ă unde era înscris ă inscrip /uni0163ia ipotecar ă – sechestru,
vânzare care se face unui persoane de bun ă credin /uni0163ă , se realizeaz ă sustragerea de sub sechestru.
Consider ăm și noi al ături de al /uni0163i autori c ă dac ă sustragerea se realizeaz ă în condi /uni0163iile art.
228 – 229 C.pen. se poate re /uni0163ine concursul ideal al furtului cu sustragerea de s ub sechestru. 133
Prin ac /uni0163iunea de sustragere se creeaz ă o situa /uni0163ie în care sechestrul nu î și mai poate
îndeplini func /uni0163ia de indisponibilizare și în cazul repar ării prejudiciului sau a unor desp ăgubiri
civile poate fi mic șorat patrimoniul persoanei care îl de /uni0163ine.

132 În acest sens a se vedea T.Vasiliu și al /uni0163ii, op.cit., p.46.
133 A se vedea în acest sens C.Duvac, op.cit. p.516, I on Griga, op.cit., p.49 în care îl citeaz ă pe G.Antoniu, C.Bulai
(coordonatori), Practic ă judiciar ă penal ă, Ed. Academiei, Bucure ști, 2004, p.204; T.Toader, Drept penal. Partea
special, Ed. A III-a revizuit ă și actualizat ă, Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2007, p.156.

51
Cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă. Existen /uni0163a infrac /uni0163iunii de sustragere de sub sechestru este condi /uni0163ionat ă
de legalitatea sechestrului aplicat. A șa cum ar ătam mai sus, aplicarea sechestrului trebuie s ă
respecte anumite dispozi /uni0163iile legale, astfel cum prevede art. 252 C.pr.pen. referitor la procedura
sechestrului sau procedura privind sechestrul și notarea sau înscrierea ipotecar ă pentru un bun
imobil prev ăzut ă în art. 253 C.pr.pen..
Atunci când discut ăm despre sechestru, pentru ca acesta s ă fie considerat legal înfiin /uni0163at,
este necesar ca aplicarea acestuia s ă se fac ă de o persoan ă care are atribu /uni0163ii în acest sens pentru
autorit ă/uni0163ile prev ăzute în art. 176 C.pen., iar bunul ce urmeaz ă a fi sechestrat s ă existe în mod
fizic în momentul și la locul aplic ării sechestrului, spre a putea fi identificat, desc ris am ănun /uni0163it și
evaluat. În condi /uni0163iile evalu ării unui bun f ăcut ă în lipsa acestuia, procedura este profund viciat ă,
organul de executare limitându-se la o evaluare glo bal ă pur arbitrar ă a bunului sechestrat. Lipsa
bunului poate duce și la neaplicarea sigiliului pe bunul pus sub seches tru a șa cum impune legea
și în aceast ă situa /uni0163ie nu exist ă cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă pentru existen /uni0163a infrac /uni0163iunii de sustragere de sub
sechestru și anume existen /uni0163a unui sechestru legal aplicat. 134
b) Urmarea imediat ă are ca efect crearea unei st ări de pericol pentru rela /uni0163iile sociale ocrotite –
autoritatea public ă prin sustragerea ilegal ă a bunului indisponibilizat prin sechestrul legal a plicat.

c) Leg ătura de cauzalitate între ac /uni0163iunea de sustragere și urmarea imediat ă trebuie s ă existe,
care rezult ă din îns ăș i materialitatea faptei ( ex re ).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie la aceast ă infrac /uni0163iune este numai inten /uni0163ia care
poate fi direct ă sau indirect ă.
Pentru existen /uni0163a laturii subiective trebuie s ă se /uni0163in ă cont de reprezentarea rezultatului
ac /uni0163iunii, de inten /uni0163ia care a caracterizat fapta s ăvâr șit ă și de scopul urm ărit de f ăptuitor. 135

4. Varianta agravat ă.
La infrac /uni0163iunea în forma agravat ă subiectul activ este calificat și are calitatea de custode
(persoan ă îns ărcinat ă cu paza și cu p ăstrarea unui bun).
Legiuitorul a adoptat aceast ă form ă agravat ă datorit ă faptului c ă prin s ăvâr șirea
infrac /uni0163iuni de c ătre custode acesta încalc ă încrederea ce i-a fost acordat ă atunci când bunurile i-
au fost l ăsate în paz ă și p ăstrare.
În situa /uni0163ia în care custodele este proprietarul bunurilor se chestrate el are cuno știn /uni0163ă de
sechestru și va r ăspunde pentru forma agravat ă. În situa /uni0163ia în care este proprietar al bunurilor dar
nu are calitatea de custode și are cuno știn /uni0163ă de sechestru dispus va r ăspunde potrivit art. 261 alin.
(1) C.pen. și nu în forma calificat ă. Exist ă obliga /uni0163ia legal ă pentru m ăsurile asiguratorii în cadrul
dispozi /uni0163iilor procesual penale ca atunci când se dispune m ăsura sechestrului potrivit art. 250
C.pr.pen. se comunic ă suspectului ori inculpatului oric ărei persoane interesate ordonan /uni0163a de luare
a m ăsurii la urm ărirea penal ă, m ăsur ă care poate fi contestat ă în termen de 3 zile de la
comunicare. Dac ă m ăsura este luată potrivit art. 250 1 C.pr.pen., în cursul judec ă/uni0163ii inculpatul,

134 Curtea de Apel Bac ău, Sec /uni021Bia penal ă, cauze minori si familie, decizia penal ă nr. 219/ 16.02.2017 – www.rolii.ro
– Fa /uni021Bă de aceste constat ări, curtea ajunge la concluzia c ă punerea in aplicare a sechestrului dispus prin ord onan /uni021Ba nr.
523/P/2011 din data de 10.12.2012 P. de pe lâng ă Judec ătoria Vatra Dornei s-a f ăcut cu inc ălcarea dispozi /uni021Biilor
legale de la art.252 Cod proc.pen. P. urmare, situa /uni021Bia premis ă pentru existen /uni021Ba infrac /uni021Biunii de sustragere de sub
sechestru și anume existen /uni021Ba unui sechestru legal aplicat, nu este realizat ă in spe /uni021Bă, ceea ce atrage inciden /uni021Ba
prevederilor art.16 al.1 lit.b Cod proc.pen. și pronun /uni021Barea unei solu /uni021Bii de achitare a inculpatului F. I..
135 A se vedea în acest sesn fostul Tribunal Suprem, d ecizia nr. 45/1974, Culegerea de decizii pe anul 19 74, p.416

52
procurorul sau orice alt ă persoan ă interesat ă poate face contesta /uni0163ie în termen de 48 de ore de la
pronun /uni0163are sau dup ă caz de la comunicare.
Dac ă aceast ă m ăsur ă nu este comunicat ă și nu exist ă dovada aplic ării sechestrului ce a
fost adus ă la cuno știn /uni0163a persoanelor care de /uni0163in asemenea bunuri, acestea nu s ăvâr șesc
infrac /uni0163iunea de sustragere de sub sechestru. 136
Consider ăm gre șit ă solu /uni0163ia unor instan /uni0163e de judecat ă de a dispune condamnarea unui
inculpat potrivit art. 261 alin. (1) C.pen. atunci când bunurile au fost l ăsate în custodia sa pentru
că în aceast ă calitate infrac /uni0163iunea are forma agravat ă prev. în alin. (2) – art. 261 C.pen. 137

5. Formele infrac /uni0163iunii.
a) Actele preg ătitoare sunt posibile dar nu sunt pedepsibile, iar tentativa de și posibil ă
nu este incriminat ă.
b) Consumarea are loc o dat ă cu ac /uni0163iunea de sustragere și îndeplinirea urm ării imediate.
c) Atunci când sechestrul a fost aplicat pe mai multe bunuri, epuizarea infrac/uni0163iunii are
loc dup ă ultimul act material, dac ă bunurile au fost scoase în mod repetat și în baza aceleia și
rezolu /uni0163ii infrac /uni0163ionale – infrac /uni0163iune continuat ă.

6. Sanc /uni0163ionarea
Sustragerea de sub sechestru se pedepse ște cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu
amend ă în varianta tip și în varianta agravat ă de la 6 luni la 2 ani sau amend ă.

CAPITOLUL II – INFRAC /uni0162IUNI PRIVIND FRONTIERA DE STAT

1. Aspecte comune.
În acest capitol legiuitorul a incriminat atât infr ac /uni0163iuni referitoare la frontiera de stat a
României prin preluarea lor din O.U.G. nr. 105/2001 , cât și pe cele prev ăzute în O.U.G. nr.
194/2002 privind regimul str ăinilor în România.

136 Judec ătoria Vaslui, sentin /uni0163a penal ă nr. 773/2016 din 29 Iunie 2016 – www.rolii.ro – În lipsa inform ării legale cu
privire la instituirea sechestrului, vânzarea bunul ui de c ătre inculpatul B. M. C. nu constituie ac /uni021Biunea de sustragere,
ce formeaz ă elementul material al infrac /uni021Biunii deduse judec ă/uni021Bii, motiv pentru care instan /uni021Ba constat ă inciden /uni021Ba cazului
prev ăzut de art.16 lit.b Cod pr.pen., respectiv c ă fapta imputat ă inculpatului nu este prev ăzut ă de legea penal ă,
neîntrunind elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de sustragere de sub sechestru sub aspectul l aturii obiective.
137 Judec ătoria Carei, sentin /uni0163a penal ă nr. 103/2017 din 13.06.2017 – www.rolii.ro – analizând elementul material al
laturii obiective care îl constituie fapta inculpat ului constând în aceea c ă în perioada 23 martie – 21 aprilie 2016 a
înstr ăinat mai multe bunuri sechestrate (un cal, o c ăru /uni021Bă și un ham) de executorul judec ătoresc în dosarul execu /uni021Bional
nr. 31/2015, bunurile sechestrate fiind l ăsate în custodia inculpatului pân ă la organizarea licita /uni021Biei, întrune ște
elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de sustragere de sub sechestru prev. de art. 261 alin. 1 C. pen. Sub aspectul
laturii subiective, fapta este comis ă cu inten /uni021Bie direct ă, întrucât inculpatul, a prev ăzut rezultatul faptei sale, ignorând
dispozi /uni021Biile legale iar conform dispozi /uni021Biilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prev ăzut rezultatul faptelor și a
urm ărit producerea prin s ăvâr șirea faptei.

53
Astfel, în acest capitol avem ca infrac /uni0163iuni trecerea frauduloas ă a frontiere de stat – art.
262 C.pen., traficul de migran /uni021Bi – art. 263 C.pen., facilitarea șederii ilegale în România – art. 264
C.pen. și sustragerea de la m ăsurile de îndep ărtare de pe teritoriul României – art. 265 C.pen..

B. Obiectul infrac /uni0163iunilor
a) Obiectul juridic generic ocrote ște valorile sociale privind frontiera de stat în si tua /uni0163ia
în care intrarea sau ie șirea din /uni0163ar ă se face prin trecerea ilegal ă a frontiere de stat sau atunci când
se face trafic de migran /uni0163i ori se faciliteaz ă șederea ilegal ă în România.
b) Obiectul juridic special îl constituie rela /uni0163iile sociale referitoare la normala
desf ăș urare a activit ă/uni0163ii organelor ce sunt purt ătoare a autorit ă/uni0163ii statului necesare înf ăptuirii
prerogativelor pe care le au cu privire la frontier a de stat a României.
c) Obiectul material nu exist ă la aceste tipuri de infrac /uni0163iuni, cu excep /uni0163ia prev ăzut ă în art.
263 alin. (2) lit. c) C.pen. și anume corpul persoanei – când migrantul este supu s la tratamente
inumane sau degradante.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunilor
a) Subiectul activ poate fi orice persoan ă (fizic ă sau juridic ă), îns ă trebuie s ă
îndeplineasc ă condi /uni0163iile r ăspunderii penale. Pentru infrac /uni0163iunea prev. de art. 262 alin. 2 lit. b
privind trecerea frauduloas ă a frontiere de stat trebuie s ă aib ă calitatea de str ăin declarat
indizerabil, ori c ăruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intr are sau de ședere în /uni0163ar ă, iar, în
situa /uni0163ia prev. de art. 264 alin. (2) lit. b) C.pen. trebu ie s ă aib ă calitatea de func /uni0163ionar public aflat
în exercitarea atribu /uni0163iilor de serviciu.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele (autor, instigator, complice), î ns ă nu
putem avea coautorat la infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 262. C.pen. și art. 265 C.pen..

b) Subiec /uni0163ii pasivi. Subiectul pasiv principal este întotdeauna statul p rin institu /uni0163ia public ă
a c ărei autoritate a fost v ătămat ă.

C. Latura obiectiv ă
a) Elementul material const ă într-o ac /uni0163iune de intrare sau ie șire din /uni0163ar ă prin trecerea
ilegal ă a frontiere, prin racolarea, îndrumarea … a migran /uni0163elor, prin ac /uni0163iunea facilit ării de ședere
ilegal ă în România sau prin ac /uni0163iunea de sustragere de la m ăsurile de îndep ărtare de pe teritoriul
României.

b) Urmarea imediat ă pentru aceste infrac /uni0163iuni cost ă în crearea unei st ări de pericol cu
privire la activitatea de supraveghere și control al trecerii frontierei statului, precum și a
mijloacelor prin care sunt puse în pericol via /uni0163a, integritatea sau s ănătatea migrantului.

c) Leg ătura de cauzalitate. Este obligatoriu ca între ac /uni0163iunea f ăptuitorului și urmarea
imediat ă s ă existe o leg ătur ă de cauzalitate care în general nu trebuie dovedit ă rezultând din
îns ăș i materialitatea faptei.

D. Latura subiectiv ă. Infrac /uni0163iunile privind frontiera de stat ca form ă a vinov ă/uni0163iei se
săvâr șesc cu inten /uni0163ie direct ă sau indirect ă.

54
Pentru situa /uni0163iile prev ăzute în art. 262 alin (2) lit. a) C.pen. avem îns ă numai inten /uni0163ia
direct ă care se face în scopul sustragerii de la r ăspunderea penal ă sau de la executarea unei
pedepse ori a unei m ăsuri educative, privative de libertate.
Nu are relevan /uni0163ă mobilul săvâr șirii infrac /uni0163iunilor, iar cu privire la scop ne vom referi în
mod expres atunci când vom analiza infrac /uni0163iunile.

E. Formele de s ăvâr șire a infrac /uni0163iunilor .
a) Actele preg ătitoare (preparatorii) – sunt acele acte care preg ătesc condi /uni0163iile de
trecere la executarea ac /uni0163iunii sau inac /uni0163iuni constând în procurarea, confec /uni0163ionarea, modificarea
unor instrumente ori culegerea de informa /uni0163ii 138 , sunt posibile la infrac /uni0163iunile privind frontiera de
stat, îns ă ele nu se pedepsesc.
b) Tentativa este prev ăzut ă în dispozi /uni0163iile art. 32 C.pen. și const ă în punerea în executare
a inten /uni0163iei de a s ăvâr și infrac /uni0163iunea, iar aceast ă executare a fost îns ă întrerupt ă sau nu și-a produs
efectul. Potrivit alin. (2) din art. 32 C.pen., nu exist ă tentativ ă atunci când imposibilitatea de
consumare a infrac /uni0163iunii este consecin /uni0163a modului cum a fost conceput ă executarea.
La aceste infrac /uni0163iuni tentativa este incriminat ă doar la infrac /uni0163iunea prev. de art. 262 alin.
(3) C.pen. referitoare la trecerea frauduloas ă a frontiere de stat și la art. 263 alin. (3) referitor la
traficul de migran /uni0163i.
c) Consumarea infrac /uni0163iunilor privind frontiera de stat are loc atunci câ nd actele de
executare au fost duse pân ă la cap ăt, producând urmarea imediat ă.
d) Epuizarea. Infrac /uni0163iunile de la acest capitol pot fi comise în form ă continuat ă, iar
infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 264 C.pen. privind facilitarea șederii ilegale în România poate fi
săvâr șit ă și în forma continu ă.

F. Sanc /uni0163iuni. Infrac /uni0163iunile din acest capitol sunt sanc /uni0163ionate cu închisoare, iar în unele
situa /uni0163ii este prev ăzut ă și amenda – art. 262 alin. (1) C.pen. și art. 265 C.pen..

138 Ilie Pascu, Andreea Simona Uzl ău, Gheorghe Muscalu, Drept penal. Partea General ă, Edi /uni0163ia a IV-a, Ed.
Hamangiu, 2016, pag. 257.

55

Sec /uni0163iunea 1
Trecerea frauduloas ă a frontierei de stat

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Infrac /uni0163iunea privind trecerea frauduloas ă a frontierei de stat a fost incriminat ă în Codul
penal anterior în art. 245 în care intrarea sau ie șirea din /uni0163ar ă prin trecerea frauduloas ă a frontierei
de pedepsea. Tentativa era pedepsit ă numai la ie șirea frauduloas ă din /uni0163ar ă considerându-se
tentativ ă și procurarea de mijloace ori instrumente sau luarea de m ăsuri, dac ă rezult ă în mod
neîndoios că f ăptuitorul urm ăre ște s ă treac ă fraudulos frontiera.
Art. 245 C.pen. anterior era reglementat sub aceas t ă forma având în vedere condi /uni0163iile
drastice ale sistemului din perioada respectiv ă și din acest motiv, dup ă 1989 prin Decretul-lege
nr. 12/10.01.1990 fapta a fost dezincriminat ă.
Având în vedere urm ările grave ale acestei dezincrimin ări fapta a fost încriminat ă prin
Legea nr. 56/1992 139 – art. 65 și urm ătoarele iar ulterior a fost abrogat ă și înlocuit ă prin OUG nr.
105/2001 privind frontiera de stat a României 140 (cu ultima modificare prin Ordonan /uni0163a
Guvernului nr. 20/2017), ordonan /uni0163ă aprobat ă prin Legea nr. 243/2002 141 .
Prin intrarea în vigoare a Codului penal actual în art. 262 alin. (1) au fost preluate din
Ordonan /uni0163a de Urgen /uni0163ă nr. 105/2001 prevederile art. 70 referitoare la tr ecerea frauduloas ă a
frontierei de stat, iar din Legea nr. 194/2002 pri vind regimul str ăinilor în România 142 art. 139
alin. (1), introdus în forma agravat ă prev ăzut ă de art. 262 alin. (2) lit. b) referitor la str ăinul
declarat indezirabil ori c ăruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intr are sau ie șire din /uni0163ar ă.
Infrac /uni0163iunea privind trecerea frauduloas ă a frontierei este reglementat ă în varianta tip în
art. 262 alin. (1) C.pen. în sensul c ă se pedepse ște intrarea sau ie /uni0219irea din /uni021Bar ă prin trecerea
ilegal ă a frontierei de stat a României.
În art. 262 alin. (2) C.pen. este prev ăzut ă o varianta agravat ă constând în savâr șirea
faptei prev ăzute la alin. (1) în urm ătoarele condi /uni0163ii:
a) în scopul sustragerii de la tragerea la r ăspundere penal ă sau de la executarea unei pedepse
ori a unei m ăsuri educative, privative de libertate;

139 publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 126 din 09 iuni e 1992
140 Publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 30 iuni e 2001
141 Publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 302 din 08 mai 2002
142 publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 05 iun ie 2008

56
b) de c ătre un str ăin declarat indezirabil ori c ăruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de
intrare sau de /uni0219edere în /uni021Bar ă,

2. Structura infrac /uni0163iunii
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii.
a) Obiectul juridic special. Obiectul juridic special reprezint ă acele rela /uni0163ii sociale privitoare la
autoritatea de stat în sensul de a asigura trecerea legal ă a frontierei de stat de c ătre persoanele
care intr ă sau ies din /uni0163ar ă.

b) Obiectul material. Fapta de trecere frauduloas ă a frontiere de stat nu are obiect material,
fiind o infrac /uni0163iune de pericol.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ (autor) al infrac /uni0163iunii de trecere frauduloas ă a
frontiere de stat poate fi orice persoan ă (cet ă/uni0163ean român, persoan ă f ără cet ă/uni0163enie – apatrid sau
str ăin) care îndepline ște condi /uni0163iile generale pentru a r ăspunde penal.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub forma autoratului (nu putem avea coautorat înt rucât
prin natura ei nu poate fi s ăvâr șit ă decât de un singur autor), instigator sau complice .
Consider ăm c ă ajutorul dat printr-o singur ă activitate unei familii compuse din mai multe
persoane de a ie și din /uni0163ar ă prin trecerea frauduloas ă a frontierei constituie o fapt ă unic ă de
complicitate la infrac /uni0163iunea prev. de art. 262 C.pen. întrucât pluralitate a subiec /uni0163ilor pasivi ai
infrac /uni0163iunii de trecere frauduloas ă nu creeaz ă în ceea ce-l prive ște pe complice o pluralitate de
fapte de complicitate în concurs ideal.143
b) Subiectul pasiv principal al acestei infrac /uni0163iuni este statul, iar ca subiect pasiv
secundar pot fi autorit ă/uni0163ile competente pentru asigurarea respect ării condi /uni021Biilor prev ăzute de lege
pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, m ijloacelor de transport, m ărfurilor și a altor
bunuri. (art. (1) lit. k) din OUG nr. 105/2001)
2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material const ă în ac /uni0163iunea de intrare sau ie șire din /uni0163ar ă prin
trecerea ilegal ă a frontiere de stat a României.
Prin frontier ă de stat se în /uni0163elege linia real ă sau imaginar ă care trece, în linie dreapt ă, de la
un semn de frontier ă la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcat ă în teren cu semne de
frontier ă, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dun ărea și celelalte ape curg ătoare
frontiera de stat este cea stabilit ă prin acordurile, conven /uni021Biile și în /uni021Belegerile dintre România și
statele vecine, cu luarea în considerare a faptului c ă principiul general acceptat de dreptul
interna /uni021Bional fluvial este acela c ă frontiera trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar la
apele curg ătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de ap ă; la Marea Neagr ă frontiera de stat
trece pe la limita exterioar ă și limitele laterale ale m ării teritoriale a României (art. (1) lit. a) din
OUG 105/2001) .
Prin culoar de frontier ă se în /uni0163elege fâ șia de teren situat ă de o parte și de alta a frontierei
de stat, stabilit ă în baza acordurilor și conven /uni021Biilor de frontier ă încheiate de România cu statele
vecine în scopul eviden /uni021Bierii și protej ării semnelor de frontier ă (art. 1 lit. b din OUG 105/2001),
iar fâ șia de protec /uni0163ie a frontierei de stat o reprezint ă fâ șia de teren situat ă de o parte și de alta a

143 Tribunalul Mehedin /uni0163i, decizia penal ă nr. 554/1982 – V. Papadopol, Ștefan Dane ș, Repertoriu de practic ă judiciar ă
pe anii 1981-1985, Ed. Știin /uni0163ific ă și enciclopedic ă, Bucure ști 1989, p.272; Curtea de Apel Bac ău, Sec /uni021Bia penal ă,
cauze minori si familie, decizia penal ă nr. 301 /09 martie 2017 – www.rolii.ro.

57
frontierei de stat, stabilit ă în baza acordurilor și conven /uni021Biilor de frontier ă încheiate de România
cu statele vecine în scopul eviden /uni021Bierii și protej ării semnelor de frontier (art. (1) lit. c) din OUG
105/2001).
Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prev ăzute de legisla /uni021Bia
intern ă care privesc frontiera de stat și desf ășurarea diferitelor activit ă/uni021Bi în zona de frontier ă, în
zona aeroporturilor și porturilor deschise traficului interna /uni021Bional (art. 5 din OUG nr. 105/2001)
Așa cum se arat ă în art. 8 din OUG nr. 105/2001 trecerea frontierei de stat a României de
către persoane, mijloace de transport, m ărfuri și alte bunuri se face prin punctele de trecere a
frontierei de stat deschise traficului interna /uni021Bional, denumite în continuare puncte de trecere.
Trecerea frontierei de stat a României se poate fac e și prin punctele de mic trafic, în condi /uni021Biile
stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.
Trecerea frontierei de stat a României se mai poate face și prin alte locuri, numai în situa /uni021Biile
stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordo nan /uni021Be de urgen /uni021Bă; Trecerea frontierei de stat de
către persoane se face cu respectarea prevederilor pr ezentei ordonan /uni021Be de urgen /uni021Bă.
Potrivit aceleia și ordonan /uni0163e prin punct de trecere a frontierei se în /uni0163elege orice loc
organizat și autorizat de Guvernul României pentru trecerea fr ontierei de stat (art. 1 lit. i din
OUG nr. 105/2001).
Cerin /uni0163a esen /uni0163ial ă pentru existen /uni0163a infrac /uni0163iunii este ca trecerea frontierei de stat a
României prin intrarea/ie șirea prin locurile destinate c ălătorilor sau intrarea/ie șirea prin alte
locuri decât cele destinate, s ă fie ilegal ă.
Prin trecere ilegal ă a frontierei de stat se în /uni0163elege trecerea peste frontiera de stat în alte
condi /uni021Bii decât cele prev ăzute de legea român ă (art. 1 lit. m din OUG nr. 105/2001).
Trecerea frauduloas ă este în /uni0163eleas ă și în sensul în care se face prin documente false și
atunci infrac /uni0163iunea de trecere frauduloas ă a frontierei de stat intr ă în concurs cu cea de fals
privind identitatea prev. de art. 327 C.pen. și uz de fals prev. de art. 323 C.pen..144

c) Urmarea imediat ă pentru aceast ă infrac /uni0163iunea const ă în crearea unei st ări de pericol
în activitatea de supraveghere și control a treceri frontierei de stat.
d) Leg ătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediat ă rezult ă din
îns ăș i materialitatea faptei (ex re ).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie. Trecere frauduloas ă a frontierei se s ăvâr șește
cu inten /uni0163ie direct ă sau indirect ă.

144 Curtea de Apel Timi /uni0219oara, Sec /uni021Bia penal ă, decizia penal ă nr. 1407/A din 14 noiembrie 2016 – www.rolii.ro –
Fapta inculpatului G. A. care a intrat ilegal în Ro mânia, prin PTF N ădlac la controlul de frontier ă legitimându-se cu
cartea de identitate bulg ăreasc ă nr. xxxxxxxxx emis ă pe numele I. M., declinându- și aceast ă identitate fals ă, iar la
data de 25.02.2015, numitul G. A. s-a prezentat pe sensul de ie șire din România în PTF N ădlac, conducând
autoturismul marca BMW cu num ărul de înmatriculare XX, f ără a poseda permis de conducere valabil și prezentând
la controlul de frontier ă documente false respectiv permisul de conducere bu lg ăresc nr. xx și cartea de identitate
italian ă .. ambele emise pe numele I. M., întrunesc eleme ntele constitutive ale infrac /uni021Biunilor de fals privind
identitatea în form ă continuat ă, fapt ă prev ăzut ă de art. 327 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal,
trecerea frauduloas ă a frontierei de stat în form ă continuat ă, fapt ă prev. de art. 262 alin.1 Cod penal cu aplicarea ar t.
35 alin.1 Cod penal și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicu l de c ătre o persoan ă care nu posed ă
permis de conducere prev ăzut ă de art. 335 alin.1 Cod penal, toate cu aplicarea a rt. 38 alin.1 cod penal.

58
De și în dispozi /uni0163iile art. 262 alin. (1) C.pen. infrac /uni0163iunea nu este calificat ă prin scop,
consider ăm c ă acesta exist ă având în vedere dispozi /uni0163iile art. 1 lit. l din OUG nr. 105/2001 când
define ște infrac /uni021Biune de frontier ă ca fapta prev ăzut ă de lege ca infrac /uni021Biune, săvâr șit ă în scopul
trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, m ărfurilor sau
altor bunuri.

3. Varianta agravat ă
În varianta agravat ă, infrac /uni0163iunea prev ăzut ă la art. 262 alin (2) în primul rând are ca
subiec /uni0163i activi persoanele care au anumit ă calitate și anume: cele care sunt urm ărite penal și trec
ilegal frontiera în scopul sustragerii de la trager ea la r ăspundere penal ă sau de la executarea unei
pedepse ori a unei m ăsuri educative, care obligatoriu trebuie s ă fie privative de libertate (în caz
contrar se poate re /uni0163ine s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii prev. de art. 288 C.pen. referitoare la neexe cutarea
sanc /uni0163iunilor penale) sau persoana care este str ăin declarat indezirabil ori c ăruia i-a fost interzis în
orice mod dreptul de intrare ori de ședere în /uni0163ar ă.
Pentru ca un str ăin să fie declarat indezirabil de c ătre Curtea de Apel Bucure ști trebuie s ă
fi desf ășurat, să desf ășoare ori să existe indicii temeinice c ă inten /uni021Bioneaz ă s ă desf ășoare activit ă/uni021Bi
de natur ă s ă pun ă în pericol securitatea na /uni021Bional ă sau ordinea public ă (art. 86 alin. 1 din OUG nr.
194/2002).
De asemenea, se va avea în vedere faptul c ă prin cet ă/uni0163ean str ăin se în /uni0163elege persoana care
nu are cet ă/uni021Benia român ă, cet ă/uni021Benia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau a l Spa /uni021Biului
Economic European ori cet ă/uni021Benia Confedera /uni021Biei Elve /uni021Biene (art. lit. a din OUG nr. 194/2002, astfel
cum a fost modificat ă prin Lege 157/2011).
În varianta agravat ă prev ăzut ă la art. 262 alin. (2) lit. a) C.pen. este prev ăzut ă o condi /uni0163ie
esen /uni0163ial ă pentru îndeplinirea laturii subiective și anume ca ac /uni0163iunea de trecere frauduloas ă a
frontierei de stat s ă se realizeze în scopul sustragerii de la tragerea la r ăspundere penal ă sau de la
executarea unei pedepse ori a unei m ăsuri educative, privative de libertate. Din acest p unct de
vedere infrac /uni0163iunea se poate s ăvâr și numai cu inten /uni0163ie direct ă calificat ă prin scop .

3. Formele infrac /uni0163iunii. a) Actele preparatorii sunt posibile dar nu sunt încriminate și nu sunt
pedepsite.
Tentativa este pedepsit ă atât sub forma întreruperii execut ării cât și a realiz ării integrale
fără a se fi produs rezultatul. Chiar dac ă actuala reglementare nu mai prevede tentativa sub
incriminat ă în Codul penal anterior prev ăzut ă în art. 245 alin. 2 când se pedepsea numai la ie șirea
din /uni0163ar ă în mod ilegal, în prezent nu se mai face nici o di stinc /uni0163ie în acest scop. Tot în vechea
reglementare se considera tentativ ă și procurarea de mijloace ori instrumente sau luarea de
măsuri, dac ă rezult ă în mod neîndoios c ă f ăptuitorul urm ăre ște s ă treac ă fraudulos frontiera.
Reglementarea veche pedepsea de fapt sub forma tent ativei actele preg ătitoare, îns ă
legiuitorul în prezent nu mai face aceast ă distinc /uni0163ie întrucât de exemplu procurarea de mijloace în
vederea trecerii ilegale poate intra în con /uni0163inutul tentativei.

b) Consumarea. Infrac /uni0163iunea se consum ă prin executarea ac /uni0163iunii de intrare sau ie șire
din /uni0163ar ă prin trecerea ilegal ă și producerea urm ării imediat ă, adic ă crearea st ării de pericol fa /uni0163ă de
autoritatea de stat.

59
Infrac /uni0163iunea se consum ă instantaneu și consider ăm c ă poate avea o form ă continuat ă
numai dac ă în baza aceleia și rezolu /uni0163ii infrac /uni0163ionale și la diferite variante de timp trece ilegal
frontiera. 145

4. Sanc /uni0163ionarea. Potrivit art. 262 alineatul (1) Cod penal în varian ta tip fapta se pedepse ște cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ă, iar în varianta agravat ă prev ăzut ă de alineatul (2)
se pedepse ște cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Cauza de nepedepsire.
În prevederile art. 262 alin. (4) C.pen. s-a prev ăzut c ă fapta prev ăzut ă în alineatul (1)
săvâr șit ă de o victim ă a traficului de persoane prevzut ă de art. 210 C.pen. sau de minori prev. de
art. 211 C.pen. nu se pedepse ște.

145 Judec ătoria Arad, Sec /uni0163ia penal ă, sentin /uni021Ba penal ă nr. 682 din 11.04.2017 – www.rolii.ro – Faptele inculpatului U.
Z., cet ă/uni021Bean pakistanez, de a intra ilegal pe teritoriul Rom âniei la data de 27.02.2015 (prin P.T.F. G.-R.) fol osind în
acest sens pa șaportul falsificat cu nr. xx emis de c ătre Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de N ord, iar ulterior,
de a încerca s ă ias ă în mod fraudulos din /uni021Bar ă în data de 28.02.2015 (prin P.T.F. Nadlac) folosin d acela și pa șaport
falsificat, declinându-si identitatea înscris ă în acesta, întrunesc elementele constitutive ale i nfrac /uni021Biunilor de trecere
frauduloas ă a frontierei de stat în form ă continuat ă prev ăzut ă de art.262 alin.1 din Cod penal (dou ă acte materiale),
cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal și fals privind identitatea în form ă continuat ă prev ăzut ă de art.327 alin.1 din Cod
penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (dou ă acte materiale), ambele cu aplic. art.38 alin.1 di n Cod penal.

60

Sec /uni0163iunea a 2-a
Traficul de migran /uni0163i

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Prin traficul de migran /uni0163i se faciliteaz ă intrarea unor persoane într-un alt stat fa /uni0163ă de care
acea persoan ă nu este nici cet ă/uni0163ean, nici rezident permanent al acelui stat. În Pro tocolul adoptat
în anul 2000 împotriva traficului ilegal de migran /uni0163i pe calea terestr ă, a aerului și pe mare,
adi /uni0163ional la Conven /uni0163ia Na /uni0163iunilor Unite împotriva criminalit ă/uni0163ii transna /uni0163ionale organizate 146 ,se
arat ă c ă prin traficul ilegal de migran /uni0163i se intr ă ilegal într-un stat, iar expresia intrare ilegal ă
desemneaz ă trecerea frontierelor atunci când condi /uni0163iile necesare intr ării legale în statul primitor
nu sunt satisf ăcute.
Potrivit articolului 5 din Protocol referitor la re sponsabilitatea penal ă a migra /uni021Bilor ace știa
nu devin pasibili de urm ăriri penale în temeiul prezentului protocol pentru faptul c ă au f ăcut
obiectul faptelor prev ăzute la art. 6 care arat ă c ă fiecare stat poate adopta m ăsuri legislative sau
alte m ăsuri necesare pentru a conferi caracter de infrac /uni0163iune atunci când faptele au fost comise
inten /uni0163ionat pentru a ob /uni0163ine, direct ori indirect, un folos financiar sau un alt folos material prin
traficul de migran /uni0163i.
Din aceste motive și România a adoptat în prim ă faz ă traficul de migran /uni0163i în dispozi /uni0163iile
OUG nr. 115/2001.
Infrac /uni0163iunea privind traficul de migran /uni0163i nu exista în Codul penal anterior ci era
reglementat ă de art. 71 din OUG nr. 105/2001, fiind preluat ă cu unele mici diferen /uni0163e, în sensul c ă
fapta poate fi comis ă prin transferarea, transportarea și ad ăpostirea ca element material al
infrac /uni0163iunii.
De asemenea, aceasta a mai fost completat ă și în varianta agravat ă atunci când traficul de
migran /uni0163i se face în scopul de a ob /uni0163ine, direct sau indirect, un folos patrimonial. Nu au mai fost
re /uni0163inute dispozi /uni0163iile art. 71 alin. (3) din OUG nr. 105/2001 privind moartea ori sinuciderea
victimei, aceste dou ă infrac /uni0163iuni reg ăsindu-se în infrac /uni0163iuni contra vie /uni0163ii în dispozi /uni0163iile art. 188 –
art. 189 și art. 191 C.pen..

Infrac /uni0163iunea este prev ăzut ă într-o variant ă tip – art. 263 alin. (1) C.pen. și const ă în
racolarea, îndrumarea, c ălăuzirea, transportarea, transferarea sau ad ăpostirea unei persoane,
în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.
Infrac /uni0163iunea a fost prev ăzut ă în art. 263 alin. (2) în forma agravat ă când fapta a fost
săvâr șit ă:
a) în scopul de a ob /uni021Bine, direct sau indirect, un folos patrimonial;

146 Publicat în M.Of. nr. 813 din 8.11.2002

61
b) prin mijloace care pun în pericol via /uni021Ba, integritatea sau s ănătatea migrantului;
c) prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante.

2. Structura infrac /uni0163iunii
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii.
a) Obiectul juridic special. Obiectul juridic special reprezint ă acele rela /uni0163ii sociale în leg ătur ă cu
autoritatea statului în domeniul migra /uni0163iei, acest lucru fiind ocrotit prin interzicerea tr aficului
ilegal de migran /uni0163i.
b) Obiectul material nu exist ă la infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 263 alin. (1) C.pen. a variantei
tip.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ poate fi orice persoan ă care îndepline ște condi /uni0163iile
răspunderii penale.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele coautorat, instigator sau compl ice.
b) Subiectul pasiv principal este statul întrucât el asigur ă respectarea regimului juridic
al tranzit ării frontierei de c ătre migran /uni0163i.
2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material
Elementul material al infrac /uni0163iunii const ă într-una din ac /uni0163iunile alternative și anume:
racolare, îndrumare, c ălăuzire, transportare, transferare sau ad ăpostire a migra /uni021Bilor în scopul
trecerii frauduloase a frontierei de stat și intrarea ilegal ă într-un alt stat.
Prin racolare se în /uni0163elege ac /uni0163iunea de recrutare a unei persoane pentru o anumit ă activitate
(reprobabil ă) atr ăgându-l prin promisiuni, presiuni în scopul treceri i frauduloase a frontierei.
Ac /uni0163iunea de a îndruma înseamn ă a dirija, a indica cuiva direc /uni0163ia potrivit ă în sensul
trecerii frauduloase.
Prin ac /uni0163iunea de a călăuzi se în /uni0163elege a conduce pe cineva pe un drum, a o înso /uni0163i într-un
anumit scop. Transportul indic ă deplasarea cu un vehicul a unei persoane – migrant dintr-un loc
în altul. 147 Transferarea presupune a muta o persoan ă dintr-un loc în altul (exemplu. transferul
de pe o ambarca /uni0163iune pe ap ă pe uscat, în vederea transport ării ulterioare cu un camion).

147 Curtea de Apel Oradea, Sec /uni021Bia penal ă /uni0219i pentru cauze cu minori, decizia penal ă nr. 249 /A/2016 din 18.04.2016
– www.rolii.ro – fapta inculpa /uni021Bilor P. A. M. și Remes D. M., care la data de 19.09.2014, au prelu at și transportat cu
autotractorul marca M. cu num ăr de inmatriculare xx și semiremorca marca KRONE cu nr. de inmatriculare x x,
proprietatea . pe ruta zona localit ă/uni021Bii Pomi, jud. S. M. – Punct de frontier ă Petea, jud. S. M., un grup de 19 migranti,
cet ă/uni021Beni sirieni, ascun și în semiremorca ansamblului de vehicule, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat
din România în Ungaria, prin P.T.F. Petea, întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de trafic de migranti,
fapta prev ăzute și ped. de art. 263 alin. 1 Cod penal.
Curtea de Apel Timi /uni0219oara, Sec /uni021Bia penal ă, decizia penal ă nr. . 1502/A din 7 decembrie 2016 – www.rolii.ro – Fapta
inculpatului S. G. care, cu bun ă-știin /uni021Bă, conducând autoturismul marca Kia Picanto, cu nr. de înmatriculare xx, a
transportat la data de 07.09.2015 pe inculpa /uni021Bii B. F. și W. A., cet ă/uni021Beni sirieni utilizatori de acte de identitate grece ști
falsificate, trecându-i pe ace știa fraudulos peste frontiera român ă din Bulgaria la PTF Calafat și a încercat s ă-i ajute
să traverseze frontiera româno-ungar ă, fiind oprit la PTF N ădlac, întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii
de trafic de migran /uni021Bi, prev. de art. 263 alin. 1 Cod penal. Faptele inc ulpa /uni021Bilor B. F. și W. A. care, prin folosirea unor
acte de identitate grece ști falsificate, au trecut la data de 07.09.2015 fra udulos frontiera român ă din Bulgaria la PTF
Calafat și au încercat s ă traverseze în aceea și zi frontiera româno-ungar ă, fiind opri /uni021Bi la PTF N ădlac, întrunesc
elementele constitutive ale infrac /uni021Biunilor de trecere frauduloas ă a frontierei de stat și fals privind identitatea, prev. de

62
Prin ac /uni0163iunea de ad ăpostire se în /uni0163elege a /uni0163ine la ad ăpost, a /uni0163ine la loc ferit, a-i g ăsi
refugiul migrantului în realizarea scopului de trec ere frauduloas ă a frontierei.

Condi /uni0163ia esen /uni0163ial ă pentru existen /uni0163a infrac /uni0163iunii de trafic de migran /uni0163i este necesar ca
ac /uni0163iunile prin care se realizeaz ă elementul material s ă aib ă ca scop trecerea frauduloas ă a
frontierei de stat, iar persoanele s ă fie în situa /uni0163ia de migran /uni0163i (nu sunt nici cet ă/uni021Beni, nici reziden /uni0163i
permanen /uni0163i al acelui stat).
c) Urmarea imediat ă const ă într-o stare de pericol creat ă de ac /uni0163iunea subiectului activ
pentru activitatea autorit ă/uni0163ii ce se ocup ă cu supravegherea și controlul legal al trecerii frontierei
de stat.
d) Leg ătura de cauzalitate – trebuie s ă existe o leg ătur ă între elementul material prin
una din ac /uni0163iunile alternative și urmarea imediat ă aceasta rezultând din materialitatea faptei (ex
re).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie. Infrac /uni0163iunea se s ăvâr șește cu inten /uni0163ie direct ă
calificat ă prin scop așa cum se arat ă în art. 263 alin. (1) C.pen. „în scopul trecerii f rauduloase a
frontierei de stat a României”.

3. Varianta agravat ă
În ceea ce prive ște varianta agravat ă prev ăzut ă de la art. 263 alin. (2) lit. a) C.pen.
infrac /uni0163iunea din punct de vedere al laturii subiective est e s ăvâr șit ă în forma inten /uni0163iei directe în
scopul de a ob /uni0163ine, direct sau indirect, un folos material, f ără a exclude îns ă scopul de la alin. (1)
și anume trecerea frauduloas ă a frontierei de stat. 148

art. 262 alin. 1 Cod penal și art. 327 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplic. art.
38 alin. 1 Cod penal.

148 Curtea de Apel Bucure /uni0219ti – Sec /uni021Bia a II a penal ă, decizia penal ă nr.1886/A din 16.12.2016 – www.rolii.ro – Fapta
inculpatului A. R. constând în aceea c ă, în baza aceleia și rezolu /uni021Bii infrac /uni021Bionale, în perioada martie – aprilie 2014,
împreun ă cu inc. S. Z., E. M. numitul Avci Kemal și numi /uni021Bii H., I., Selcuk, R., Mucahit s-a ocupat de cazar ea,
transportul, transferarea unui num ăr de 21 migran /uni021Bi, dintre care au fost identifica /uni021Bi Adnan Mousa Mousa, Houkar
Shwiesh, Abd Allatef Al Drewesh, Sulaiman Ahmed, Si raj Ahmad, Khouri Feras, Mouwiah Kawam, Lahdo Malki și
Molla Athman Heba, Ozturk Emrah, Gozubuyuk K. și Kakili D. c ătre transportatorii turci, inculpa /uni021Bii D. T., D. O. și
numitul Cekic Sait, iar în perioada februarie 2015 -martie 2015, împreun ă cu inculpa /uni021Bii E. M., M. I., și numi /uni021Bii
Ibrahim, a efectuat acte preg ătitoare în vederea organiz ării caz ării, prelu ării, transfer ării c ătre transportatori turci a
unui num ăr de 40 de migran /uni021B, în vederea trecerii frauduloase a frontierei de s tat a României și în scopul de a ob /uni021Bine
un folos patrimonial, întrune ște elementele constitutive ale infrac /uni021Biunii de trafic de migran /uni021Bi în form ă continuat ă
prev ăzut ă de art. 263 alin. 1 și 2 lit. a C.pen.cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.;
Curtea de Apel Timi /uni0219oara, Sec /uni021Bia penal ă, decizia penal ă nr. 1284/A din 20.10.2016 – www.rolii.ro – La data de
02.08.2015 inculpa /uni021Bii A. Y. și C. H., cet ă/uni021Beni sirieni au intrat în mod legal în România, avân d viz ă de scurt ă ședere
ob /uni021Binut ă în mod legal. Întrucât inten /uni021Bia lor real ă era aceea de a ajunge în Germania, dar nu îndeplin eau condi /uni021Biile
legale pentru a c ălători în aceast ă /uni021Bar ă, inculpa /uni021Bii au f ăcut demersurile necesare pentru a trece în mod ileg al frontiera
de stat a României spre Ungaria. În acest scop, inc ulpa /uni021Bii A. Y. și C. H. l-au contactat pe inculpatul D. M., care a
fost de acord s ă-i c ălăuzeasc ă, s ă-i treac ă în mod fraudulos, ascun și în autovehicul, frontiera de stat a României și
să-i transporte pân ă în Germania. Conform în /uni021Belegerii stabilite, pentru ajutorul dat inculpa /uni021Bilor A. Y. și C. H.,
inculpatul D. M. a primit de la inculpata C. H. sum a de 1.500 de euro, urmând ca atunci când ajungeau la destina /uni021Bie,
în Germania, s ă mai primeasc ă 2.700 euro. În drept, fapta inculpatului D. M., ca re în data de 10.08.2015, în jurul
orei 00:01, a transportat și îndrumat în baza unei în /uni021Belegeri prealabile și contra sumei de 4200 euro doi cet ă/uni021Beni
sirieni, inculpa /uni021Bii A. Y. și C. H. – în scopul trecerii frauduloase a frontier ei de stat a României, a întrunit elementele
constitutive ale infrac /uni021Biunii de „trafic de migran /uni021Bi”, fapt ă prev. și ped. de art. 263 al. 1 și al. 2 lit a Cod penal.

63

Referitor la varianta agravat ă prev ăzut ă de art. 263 alin. (2) lit. b) C.pen. aceasta se
realizeaz ă prin mijloace care pun în pericol via /uni021Ba, integritatea sau s ănătatea migrantului
(transportul migran /uni0163ilor pe ap ă cu un vas neadecvat condi /uni0163iilor de transport, de capacitate mic ă,
fără ca persoanele transportate s ă aib ă veste de salvare și pe timpul nop /uni0163ii).

Pentru varianta prev ăzut ă la art. 263 alin. 2 lit. c) C.pen. – prin supunere a migrantului la
tratamente inumane sau degradante, obiectul materia l este reprezentat de corpul persoanei
(migratului). Subiect pasiv secundar este persoana supus ă la tratamente inumane sau degradante.
No /uni0163iunea de tratament inuman se refer ă la acea atitudine care poate constitui un atentat la
via /uni0163a persoanei ori s ă produc ă numai o suferin /uni0163ă fizic ă și psihic ă de o mare intensitate.
Prin tratament degradant se în /uni0163elege un tratament care umile ște persoana în fa /uni0163a ei înse și
sau în fa /uni0163a altor persoane ori care o determin ă s ă ac /uni0163ioneze contrat voin /uni0163ei sau con știin /uni0163ei sale.

3. Formele infrac /uni0163iunii. a) Actele preparatorii sunt posibile dar nu sunt încriminate și nu sunt
pedepsite.
Tentativa este pedepsit ă atât sub forma întreruperii execut ării cât și a realiz ării integrale
fără a se fi produs rezultatul – art. 263 alin. (3) C.p en..

b) Consumarea. Infrac /uni0163iunea se consum ă odat ă cu realizarea orec ăreia din ac /uni0163iunile
alternative ce alc ătuiesc elementul material al laturii obiective în s copul trecerii frauduloase a
frontierei de stat a României și s-a produs urmarea imediat ă.
Infrac /uni0163iunea poate subzista și în forma continuat ă când în baza aceleia și rezolu /uni0163ii
infrac /uni0163ionale se realizeaz ă ac /uni0163iuni care întrunesc elementul material al aceleia și infrac /uni0163iuni.
În practica judiciar ă s-a statuat c ă traficul de migran /uni0163i comis asupra mai multor subiec /uni0163i
pasivi, în acelea și condi /uni0163ii de loc și timp constituie o infrac /uni0163iune unic ă, în form ă continuat ă, iar
nu mai multe infrac /uni0163iuni aflate în concurs. 149

4. Sanc /uni0163ionarea. Potrivit art. 263 alineatul (1) Cod penal în varian ta tip fapta se pedepse ște cu
închisoare de la 2 la 7 ani sau cu amend ă, iar în varianta agravat ă prev ăzut ă de alineatul (2) se
pedepse ște cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercit ării unor drepturi.

Sub aspectul laturii obiective, s-a re /uni021Binut c ă elementul material al infrac /uni021Biunii a constat în ac /uni021Biunea de transport al
cet ă/uni021Benilor sirieni în scopul trecerii frauduloase a fro ntierei de stat a României și în îndrumarea dat ă acestora s ă se
ascund ă în compartimentul pentru marf ă al microbuzului spre a nu fi g ăsi /uni021Bi de autorit ă/uni021Bile vamale. Momentul
consum ării infrac /uni021Biunii a fost marcat de efectuarea transportului cet ă/uni021Benilor sirieni și de îndrum ările date acestora,
infrac /uni021Biunea fiind una cu consumare instantanee. Urmarea i mediat ă, ca element component al laturii obiective, s-a
caracterizat prin starea de pericol pentru siguran /uni021Ba frontierei de stat a României.

149 ICCJ, decizia nr. XLIX (49) / 2007, publicat ă în M.Of. nr. 775/15.11.2007.- referitoare la trafi cul de persoane.

64

Sec /uni0163iunea a 3-a
Facilitarea șederii ilegale în România

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Infrac /uni0163iunea prev ăzut ă la art. 264 C.pen. nu exista în Codul penal anteri or și a fost
preluat ă din art. 141 al OUG nr. 194/2002 privind regimul s tr ăinilor în România.
Infrac /uni0163iunea se diferen /uni0163iaz ă mult de cea reglementat ă de c ătre ordonan /uni0163ă în sensul c ă fapta
comis ă se realizeaz ă numai pentru persoanele care sunt victimele a unei a dintre infrac /uni0163iunile de
trafic de persoane, de minori sau de migran /uni0163i, care nu au cet ă/uni0163enia român ă și nici domiciliul în
România și nu pentru orice str ăin.
De asemenea și agravantele sunt diferite fa /uni0163ă de vechea reglementare, fiind introdus ă și o
cauz ă de reducere a pedepsei dac ă fapta de la alineatul (1) și (2) este s ăvâr șit ă cu privire la un alt
str ăin aflat ilegal pe teritoriul României.
Infrac /uni0163iunea din ordonan /uni0163ă avea pedepsit ă și forma tentative, care nu se mai reg ăse ște în
Codul penal actual.
Facilitarea șederii ilegale în România este prev ăzut ă în art. 264 alin. (1) C.pen. în
varianta tip și anume: fapta persoanei care faciliteaz ă, prin orice mijloace, r ămânerea ilegal ă
pe teritoriul României a unei persoane, victim ă a unei infrac /uni021Biuni de trafic de persoane, de
minori sau de migran /uni021Bi, care nu are cet ă/uni021Benia român ă /uni0219i nici domiciliul în România
În art. 264 alin. (2) C.pen. avem o form ă agravat ă atunci când fapta a fost s ăvâr șit ă:
a) în scopul de a ob /uni021Bine, direct sau indirect, un folos patrimonial;
b) de c ătre un func /uni021Bionar public aflat în exercitarea atribu /uni021Biilor de serviciu, pedeapsa este
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercit ării unor drepturi
Exist ă și o variant ă atenuat ă prev ăzut ă la art. 264 alin. (3) C.pen. când faptele prev ăzute
în alin. (1) și alin. (2) sunt s ăvâr /uni0219ite cu privire la un alt str ăin aflat ilegal pe teritoriul României.

65
2. Structura infrac /uni0163iunii varianta tip
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special se refer ă la rela /uni0163iile sociale privind
asigurarea respect ării regimului juridic cu privire la șederea str ăinilor în România.
b) Obiectul material. Întrucât ac /uni0163iunea incriminat ă se r ăsfrânge asupra unei entit ă/uni0163i nemateriale
și anume ocrotirea frontierei de stat, infrac /uni0163iunea nu are obiect material.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoan ă care îndepline ște
condi /uni0163iile generale ale r ăspunderii penale.
Participa /uni0163ia penal ă este posibil ă sub toate formele coautorat, instigator sau compli ce.

b) Subiectul pasiv principal este statul, reprezentat prin autorit ă/uni0163ile sale – Inspectoratul General
pentru Imigr ări sau Oficiul Român pentru Imigr ări.
Subiect pasiv secundar poate fi persoana care este victima unei infrac /uni0163iuni de traficare
(persoane, minori sau migran /uni0163i).

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv

A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material în varianta tip const ă într-o
ac /uni0163iune/inac /uni0163iune a autorului de a facilita, prin orice mijloac e, r ămânerea ilegal ă pe teritoriul
României a unei persoane, victim ă a unei infrac /uni021Biuni de trafic de persoane, de minori sau de
migran /uni021Bi, care nu are cet ă/uni021Benia român ă și nici domiciliul în România. (Exemplu ac /uni0163iunea de
găzduire a unei victime privind infrac /uni0163iunea de trafic de minori, omi /uni0163ând în știin /uni0163area autorit ă/uni0163ilor
– inac /uni0163iune)
Dac ă mijlocul folosit constituie prin el însu și o infrac /uni0163iune se aplic ă regulile privind
concursul de infrac /uni0163iune.
Cerin /uni0163e esen /uni0163iale. Pentru existen /uni021Ba elementului material al laturii obiective a infra c /uni0163iunii
trebuie s ă avem o persoan ă victim ă a unei infrac /uni0163iuni de trafic de persoane, de minori sau de
migran /uni0163i și s ă nu aib ă cet ă/uni0163enia român ă și nici domiciliul în România, iar aflarea sa pe teritoriul
României s ă fie ilegal ă.

b) Urmarea imediat ă const ă în crearea unei st ări de pericol pentru autoritatea statului
referitoare la asigurarea respect ării regimului str ăinilor pe teritoriul României.

c) Leg ătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediat ă trebuie s ă existe, care
rezult ă din îns ăș i materialitatea faptei ( ex re ).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie la aceast ă infrac /uni0163iune este numai inten /uni0163ia care
poate fi direct ă sau indirect ă.
Pentru întrunirea formei de vinov ă/uni021Bie a inten /uni0163ie trebuie s ă se cunoasc ă de c ătre autorul
faptei c ă persoana căreia îi faciliteaz ă rămânerea ilegal ă pe teritoriul României este o persoan ă
victim ă a unei infrac /uni0163iuni de trafic, nu are cet ă/uni0163enie român ă și nici domiciliul în România.

4. Varianta agravat ă.
Subiectul activ la forma prev ăzut ă la art. 264 alin. 2 lit. b C.pen. trebuie s ă aib ă calitatea de
func /uni0163ionar public și s ă fie și în exerci /uni0163iul atribu /uni0163iilor de serviciu – în sensul c ă este angajat al

66
institu /uni0163iei care se ocup ă cu eliberarea, controlul și autentificarea documentelor privind pa șapoarte
sau vizele de ședere. La aceast ă form ă nu putem avea s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii sub forma
coautoratului, întrucât fapta exist ă numai dac ă to /uni0163i autorii infrac /uni0163iunilor au calitatea de func /uni0163ionar
public.
Forma de vinov ă/uni0163ie la art. 264 alin. 2 lit. a C.pen. este inten /uni0163ia direct ă calificat ă prin
scopul urm ărit – de a ob /uni0163ine, direct sau indirect, un folos material.

5. Varianta atenuat ă. Subiectul pasiv este un str ăin aflat ilegal pe teritoriul României și care nu
a fost victim ă a unei infrac /uni0163iuni de trafic de persoane, de minori sau de migran /uni0163i.
Prin cet ă/uni0163ean str ăin potrivit art. 1 lit. a din OUG nr. 194/2002, astfe l cum a fost
modificat ă prin Lege 157/2011 se în /uni0163elege persoana care nu are cet ă/uni021Benia român ă, cet ă/uni021Benia unui
alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spa /uni021Biului Economic European ori cet ă/uni021Benia
Confedera /uni021Biei Elve /uni021Biene.

5. Formele infrac /uni0163iunii.
a) Actele preg ătitoare sunt posibile dar nu sunt pedepsibile, iar tentativa de și posibil ă
nu este incriminat ă.
b) Consumarea are loc când ac /uni0163iunea sau inac /uni0163iune a fost executat ă și s-a produs
urmarea imediat ă, respectiv o stare de pericol.
c) Epuizarea. Infrac /uni0163iunea poate îmbr ăca forma infrac /uni0163iunii continu ă (atunci când se
faciliteaz ă r ămânerea ilegal ă pe teritoriul României și aceasta se prelunge ște în mod natural în
timp) la încetarea activit ă/uni0163ii cât și forma infrac /uni0163iunii continuate (în baza aceleia și rezolu /uni0163ii
infrac /uni0163ionale autorul s ăvâr șește mai multe ac /uni0163iuni sau inac /uni0163iuni la diverse intervale de timp) la
data ultimului act material.

6. Sanc /uni0163ionarea
Infrac /uni0163iunea de facilitare a șederii ilegale în România se pedepse ște în varianta tip
prev ăzut ă la art. 264 alin. (1) C.pen. cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercit ării unor
drepturi, iar în varianta agravat ă prev ăzut ă de art. 264 alin. (2) lit. a) și b) C.pen. cu închsioare
de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
În varianta atenuat ă prev ăzut ă de art. 264 alin. (3) C.pen. se prevede c ă limitele
speciale ale pedepsei se reduc cu o treime dac ă faptele prev ăzute la alineatele (1) și (2) sunt
săvâr șite cu privire la un alt str ăin aflat ilegal pe teritoriul României.

Sec /uni0163iunea a 4-a
Sustragerea de la m ăsurile de îndep ărtare de pe teritoriul României

1. Con /uni0163inut legal și caracterizare
Infrac /uni0163iunea nu exista anterior în vechiul Cod penal fiind preluat ă din OUG nr. 194/2002,
art. 138 privind regimul str ăinilor în România. Infrac /uni0163iunea era prev ăzut ă anterior într-o form ă
care crea anumite ambiguit ă/uni0163i, astfel c ă noua reglementare a exclus reaua-credin /uni0163ă de la
executarea obliga /uni0163iilor și nu s-a mai men /uni0163inut măsura expulz ării, a return ării ori dac ă s-a interzis
dreptul de a r ămâne pe teritoriul /uni0163ă rii, întrucât actualul Cod penal în articolele 65 a lin. (2) și 66
alin. (1) lit. c) face referire la pedeapsa complem entar ă privind dreptul str ăinului de a se afla pe
teritoriul României.

67
Infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 265 C.pen. este reglementat ă într-o singur ă variant ă
normativ ă constând în sustragerea de la executarea obliga /uni021Biilor instituite de autorit ă/uni021Bile
competente, de c ătre str ăinul fa /uni021Bă de care s-a dispus m ăsura îndep ărt ării de pe teritoriul
României ori a fost dispus ă interzicerea dreptului de /uni0219edere.

2. Structura infrac /uni0163iunii
2.1. Elemente preexistente
A. Obiectul infrac /uni0163iunii. a) Obiectul juridic special se refer ă la rela /uni0163iile sociale privind
asigurarea respect ării unor obliga /uni0163ii impuse de autorit ă/uni0163ile competente din România.
b) Obiectul material nu exist ă la aceast ă infrac /uni0163iune.

B. Subiec /uni0163ii infrac /uni0163iunii. a) Subiectul activ nemijlocit este circumstan /uni0163iat în sensul c ă trebuie s ă
fie un str ăin fa /uni0163ă de care s-a dispus m ăsura îndep ărt ării de pe teritoriul României ori a fost
interzis dreptul de ședere.
Prin cet ă/uni0163ean str ăin potrivit art. (1) lit. a) din OUG nr. 194/2002, as tfel cum a fost
modificat ă prin Lege 157/2011 se în /uni0163elege persoana care nu are cet ă/uni021Benia român ă, cet ă/uni021Benia unui
alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spa /uni021Biului Economic European ori cet ă/uni021Benia
Confedera /uni021Biei Elve /uni021Biene.
Participa /uni0163ia penal ă nu este posibil ă sub forma coautoratului, îns ă consider ăm c ă pentru
instigator sau complice nu este necesar ă de /uni0163inerea calit ă/uni0163ii de str ăin ca în cazul autorului, putând
fi orice persoan ă.

b) Subiectul pasiv principal este statul român ca titular al valorii sociale ocr otite și anume
autoritatea de stat legat ă de șederea str ăinilor pe teritoriul României.

2.2. Con /uni0163inutul constitutiv
A. Latura obiectiv ă. a) Elementul material const ă într-o ac /uni0163iune de sustragere de la
executarea obliga /uni0163iilor instituite de către autorit ă/uni0163ile competente în leg ătur ă cu m ăsurile de
îndep ărtare de pe teritoriul României.
Actuala reglementare, și anume OUG nr. 194/2002 privind regimul str ăinilor în România
ne arat ă și condi /uni0163iile în care se poate prelungi dreptul de ședere temporar ă sau se poate acorda
dreptul de ședere pe termen lung de c ătre Oficiul Român pentru Imigr ări.
Conform art. 52 din aceia și ordonan /uni0163ă dac ă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite
cumulativ condi /uni021Biile generale și condi /uni021Biile speciale în func /uni021Bie de scopul șederii, prev ăzute în
prezenta sec /uni021Biune, sau str ăinul se g ăse ște în una dintre situa /uni021Biile de revocare a dreptului de ședere
temporar ă prev ăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de ședere temporar ă se refuz ă.
Oficiul Român pentru Imigr ări revoc ă prin decizie motivat ă, potrivit art. 77 alin. 1 din
OUG nr. 194/2002 și anuleaz ă dreptul de ședere temporar ă atunci când:
a) la data acord ării dreptului de ședere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de
ședere temporar ă str ăinul nu îndeplinea condi /uni021Biile prev ăzute de lege în acest sens;
b) dreptul de ședere pe termen lung sau prelungirea dreptului de ședere temporar ă a fost
ob /uni021Binut/ob /uni021Binut ă prin folosirea de informa /uni021Bii false, documente false sau falsificate ori de al te
mijloace ilegale;
c) dreptul de ședere a fost ob /uni021Binut în baza unei c ăsătorii de convenien /uni021Bă, constatată în
condi /uni021Biile art. 63;

68
d) str ăinul a fost returnat sau expulzat anterior de pe te ritoriul României și a reintrat, sub
o alt ă identitate, în perioada interdic /uni021Biei de intrare în România.
Potrivit art. 77 alin. (3), aceia și autoritate competent ă revoc ă dreptul temporar de ședere
atunci când:
a) în urma verific ărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigr ări sau a sesiz ărilor primite de la
alte autorit ă/uni021Bi competente, potrivit legii, se constat ă c ă str ăinul nu mai îndepline ște condi /uni021Biile pe
baza c ărora i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respect ă scopul pentru care i-a fost
acordat acest drept;
a1) se constat ă c ă, dup ă acordarea dreptului de ședere temporar ă, str ăinul c ăsătorit cu un cet ă/uni021Bean
român a avut o absen /uni021Bă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 lun i în decurs de un an, cu
urm ătoarele excep /uni021Bii:
(i) absen /uni021Ba de pe teritoriul României pentru satisfacerea ser viciului militar obligatoriu, indiferent
de perioad ă;
(ii) absen /uni021Ba de pe teritoriul României motivat ă de starea de graviditate și de na ștere;
(iii) absen /uni021Ba de pe teritoriul României din cauza unei boli gra ve;
(iv) absen /uni021Ba de pe teritoriul României ca o consecin /uni021Bă a unei împrejur ări excep /uni021Bionale care a f ăcut
imposibil ă întoarcerea voluntar ă.
(v) absen /uni021Ba de pe teritoriul României ca angajat sau deta șat la o persoan ă juridic ă din str ăin ătate;
a2) se constat ă c ă, dup ă acordarea dreptului de ședere temporar ă pentru studii, str ăinul și-a
suspendat studiile din alte motive decât cele medic ale;
b) se constat ă c ă str ăinul a trecut sau a încercat s ă treac ă ilegal frontiera de stat ori a înc ălcat
reglement ările referitoare la angajarea în munc ă a str ăinilor;
c) se constat ă c ă str ăinul sufer ă de o boal ă ce pune în pericol s ănătatea public ă și nu se supune
măsurilor de tratament medical stabilite de autorit ă/uni021Bile competente. În situa /uni021Bia în care boala a
survenit ulterior ob /uni021Binerii permisului de ședere temporar ă, revocarea va fi dispus ă dac ă str ăinul
nu se supune m ăsurilor de tratament medical stabilite de autorit ă/uni021Bile competente, iar boala este de
natur ă a împiedica str ăinul s ă î și îndeplineasc ă obliga /uni021Biile instituite în sarcina sa prin dispozi /uni021Biile
prezentei ordonan /uni021Be de urgen /uni021Bă;
d) posesorul unei C ăr/uni021Bi albastre a UE, al unui permis ICT sau al unui per mis unic pentru lucr ători
sezonieri solicit ă asisten /uni021Bă social ă, cu condi /uni021Bia ca str ăinul s ă fie informat în prealabil, în scris, cu
privire la acest aspect;
e) se constat ă c ă posesorul unei C ăr/uni021Bi albastre a UE sau al unui permis ICT nu are resur se
suficiente pentru între /uni021Binerea sa și a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plat ă.
f) la cerere sau la dobândirea cet ă/uni021Beniei române;
În situa /uni0163ia în care se constat ă că un cet ă/uni0163ean str ăin st ă ilegal în România, potrivit art. 81
din OUG nr. 194/2002, prin Inspectoratul General pe ntru Imigr ări se emite o decizie de returnare.
Potrivit art. 81 alin. (2), șederea str ăinilor este considerat ă ilegal ă în oricare dintre
urm ătoarele situa /uni021Bii:
a) str ăinul a trecut sau a încercat s ă treac ă ilegal frontiera de stat a României;
b) str ăinul a intrat în România în perioada interdic /uni021Biei de intrare în România dispus ă anterior;
c) str ăinul nu mai îndepline ște condi /uni021Biile de intrare și/sau de ședere prev ăzute de prezenta
ordonan /uni021Bă de urgen /uni021Bă;
d) dreptul de ședere al str ăinului, stabilit prin viz ă, în baza acordurilor de desfiin /uni021Bare a vizelor,
sau, dup ă caz, prin permisul de ședere ori de mic trafic de frontier ă, a încetat;
e) str ăinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sa u care a renun /uni021Bat la aceasta și care nu a
respectat obliga /uni021Bia de a p ărăsi teritoriul României, stabilit ă potrivit legisla /uni021Biei privind azilul;

69
f) str ăinul a fost declarat indezirabil.
Decizia de returnare este obligatoriu s ă fie comunicat ă str ăinului, fie sub semn ătur ă
privat ă sau prin trimiterea prin po ștă cu confirmare de primire (art. 84 din OUG nr. 194/ 2002).

b) Urmarea imediat ă const ă în crearea unei st ări de pericol pentru autoritatea statului
referitoare la asigurarea respect ării dispozi /uni0163iilor legale privind executarea m ăsurilor de
îndep ărtare de pe teritoriul României fa /uni0163ă de anumite persoane.

c) Leg ătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediat ă trebuie s ă existe, care
rezult ă din îns ăș i materialitatea faptei ( ex re ).

B. Latura subiectiv ă. a) Forma de vinov ă/uni0163ie . Din analiza textului, astfel cum a fost redactat,
rezult ă c ă autorul faptei prevede rezultatul acesteia și urm ăre ște producerea lui, iar din acest
motiv infrac /uni0163iunea se poate s ăvâr și numai cu inten /uni0163ie direct ă.

3. Formele infrac /uni0163iunii.
a) Actele preg ătitoare li tentativa sunt posibile dar nu sunt pedepsibile.
b) Consumarea are loc dup ă producerea urm ării imediate, în sensul c ă au expirat
termenele de conformare stabilite în decizia admini strativ ă sau judiciar ă conform OUG nr.
194/2002.

4. Sanc /uni0163ionarea
Infrac /uni0163iunea de sustragerea de la m ăsurile de îndep ărtare de pe teritoriul României se
pedepse ște cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend ă.