SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [628047]

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU -JIU
TÂRGU -JIU
2020
FACULTATEA DE ȘTIINȚE , MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE

SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. Mălăiuș Vasile
Absolvent: [anonimizat] ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU -JIU
TÂRGU -JIU
2020

FACULTATEA DE ȘTIINȚE , MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE

SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
NURSINGUL CIROZEI HEPATICE

Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. Mălăiuș Vasile

Mischie Alexandru MarianAbsolvent: [anonimizat] ………………………………………………… .……………………… 5
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6
CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI …….. 7
I.1 Anatomia ficatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
I.2 Fiziologia ficatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
CAPITOLUL II – CIROZA HEPATICĂ ………………………….. ………………………….. …….. 14
n.1.Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
11.2. Etiopatogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
11.3. Anatomia patologică a cirozelor ………………………….. ………………………….. ……………. 16
11.4. Fiziopatologia cirozelor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
II.5.Simptomatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
11.6. Explorări funcționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18
11.7. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
11.8. Forme clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 20
11.9. Evoluție. Prognostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
11.10. Complicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
11.11. Profilaxie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
11.12. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA UNUI
BOLNAV: [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………….. 25
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
Motivația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
Subcapitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 34
Subcapitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
Cazul clinic numărul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 35
Cazul clinic numărul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 44
Cazul clinic numărul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 56
Cazul clinic numărul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 61
Cazul clinic n umărul V ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71

Concluzi ………………………………………………………………………………….. 80
Bibliografie ………………………………………………………………………………. 81

5
Introducere
Ciroza este o boală care poate fi amenințătoare de viață și care apare atunci când în
țesutul hepatic se dezvoltă fibroza. Țesutul fibrotic înlocuiește țesutul hepatic sănătos și îl
împiedică să funcționeze normal. Ciroza apare după mulți ani de inflamare a țesutului
hepatic. Pe măsură ce se devoltă ciroza, țestul fibrotic înconjoară celulele hepatice normale,
determinând aspectul nodular.
Țesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determină
refluxul bilei în ficat și în circula ția sangvină. Țesutul fibrotic poate bloca, de asemenea,
circulația sangvină dinspre intestine spre ficat, determinând creșterea presiunii în sistemul
venos portal. Această complicație, denumită hipertensiune portală , duce la acumularea
lichidului ascitic în cavitatea abdominală, sângerarea vaselor lărgite din tractul digestiv și
alte complicații serioase.
Ciroza hepatică poate fi o boală progresivă și fatală. Ciroza hepatică este o
afecțiune potențial amenințătoare de viață, care apare atunci când inflamația și țesutul
fibrotic afectează ficatul. Ciroza poate fi prezentă numeroși ani, fără a fi depistată, în ciuda
tulburărilor grave prezente la nivelul ficatului. Totu și, în timp pot să apară complicații –
insuficiența hepatică și cancerul de ficat – în absența unui tratament adecvat.
Modificări în stilul de viață pot reduce simptomele cauzate de complicațiile bolii și
pot încetini evoluția afectării hepatice. Deși leziunile inerente cirozei hepatice sunt
ireversibile, atunci când cauza bolii este determinată cu precizie, deteriorarea ficatului și a
întregului organism poate fi evitată.
În țările dezvoltate, ciroza hepatică este a treia cauza de mortalitate, după bolile
coronariene și cancer, la persoanele cu vârste între 45 și 65 ani.

6
PARTEA GENERALĂ

7
CAPITOLUL I
I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI

1.1. ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este situat în cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea
superioară dreaptă, imediat sub diafragmă, iar lobul sau stâng se întinde până în epigastru.
Locul ocupat de ficat se numeste loja hepatică.
Ficatul are forma unui semiovoid, așezat transversal în abdomen, cu lungimea de
aproximativ 28 cm, diametrul antero -posterior de 18 cm, înălțimea de 8 cm și greutatea de
aproximativ 1400 grame, are culoare roșie -cărămizie, datorită c antității mari de sânge pe
care o conține.
Ficatul prezintă trei fețe:
a) Fața superioară (diafragmatică) este convexă în sus și vine în raport cu
diafragmul și cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero -superioară.
Pe ea se observă l obul drept și lobul stâng, delimitați de ligamentul falciform. Lobul drept
prezintă impresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.
b) Fața inferioară (viscerală) este concavă și vine în raport cu : stomacul,
duodenul, colonul, mezocolonul tr ansvers, rinichiul drept și glanda suprarenală dreaptă. Pe
această față se află trei șanțuri :
-șanțul antero -posterior (sagital) drept. Adăpostește în porțiunea anterioară vezicula
biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară.
-șanțul antero -poste rior (sagital) stâng. Adăpostește în porțiunea anterioară
ligamentul rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.
-șanțul transvers. Se întinde între cele două șanțuri sagitale.
Conține hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : art era hepatică,
vena portă, ductul hepatic, limfaticele și nervii. Aceste șanțuri delimitează patru lobi : drept,
stâng, caudat și al lui Spiegel.
c) Fața posterioară o continuă pe cea superioară și vine în raport cu peretele
posterior al cavității abdominale l a nivelul vertebrelor T 7-T11.
Mijloace de fixare: Sunt reprezentate de ligamente, vena cavă inferioară și
pediculul hepatic.
Structura: Ficatul este învelit pe peritoneul visceral (tunica seroasă), care se

8
continuă cu peritoneul parietal, din care se forme ază ligamentele: coronar, triunghiular stâng,
triunghiular drept și falciform, acesta din urmă conținând în marginea sa liberă ligamentul
rotund. Sub această tunică se află o membrană fibroasă (capsula Glisson) și apoi parenchimul
hepatic. Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil, urmărind traiectul vaselor sanguine și
formează pereți lamelari conjunctivi care, împreună cu rețeaua vasculară împart parenchimul
hepatic în lobuli.

Fig. 1 Structura anatomică a ficatului 1
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a ficatului. Are forma
unei piramide așezate cu baza spre suprafața ficatului și vârful spre interior. În secțiunea
transversală are aspectul unui poligon cu 5 -6 laturi. În structura lui distinge m: capilare
sanguine, celule hepatice, canalicule biliare și filete nervoase vegetative. În centru are o venă
centrolobulară, iar la periferie prin alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spațiile
portale (Kiernan). Aceste spații conțin: țesut conjunctiv, o ramură a venei porte, o ramură a
arterei hepatice, unul sau două canale biliare, limfatice și filete nervoase. Sângele circulă de
la spațiul port spre vena centrolobulară, iar bila din centrul lobului spre spațiul port. Celulele
hepatice sunt așezate în cordoane Remark, dispuse radiar în ochiurile rețelei capilare
intralobulare. Între celulele hepatice și peretele capilarelor se află spațiul de trecere Disse.
Între celulele endoteliului vascular se situează celulele Kupffer, fagocite ce partic ipă la

1 Fig. 1 . Structura anatomică a ficatului – www. medicalplace.blogspot.com/2010/09/ficatul.html ;
www.lifenatura.info ; www.infuziedesanatate.ro

9
degradarea hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare, spații
înguste numite canalicule biliare, care nu au pereți proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare își constituie un perete propriu, numit
colangiolă. Col angiolele din lobulii învecinați se unesc între ele și formează la nivelul
spațiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare perilobulare se unesc între
ele și dau naștere la două canale hepatice – drept și stâng – corespunzătoare celor do i lobi ai
ficatului, care părăsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc și formează canalul hepatic comun.
După un traiect de 3 -4 cm, canalul hepatic comun se unește cu canalul cistic și alcătuiesc
împreună canalul coledoc, care se deschide în duoden, împ reună cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei mari.
Canaliculele biliare și canalele biliare perilobulare formează căile biliare
intrahepatice, iar canalul hepatic comun și canalul coledoc alcătuiesc căile biliare
extrahepatice.
Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncțională a lobului hepatic. Este
constituit din totalitatea celulelor irigate de același vas și care își varsă bila în același
canalicul biliar.
Vascularizația ficatului este realizată de :
a) Artera hepatică ia naștere din trunchiul celi ac. La început continuă direcția
acestuia și când întâlnește vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică proprie și
artera gastroduodenală.
Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă și
stângă. Dă o serie de colaterale: artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă și arterele
pancreaticoduodenale anterioară și posterioară.
b) Vena portă este trunchiul venos colector al sângelui din tractul digestiv
subdiafragmatic, pe care -l aduce la ficat. Ia naștere din vena mezenterică inferioară care
drenează colonul stâng. Acesta se varsă în vena splenică, care se unește în continuare cu
vena mezenterică superioară (care drenează intestinal subțire, pan creasul și colonul drept) și
care este continuată cu direcția spre ficat de vena portă.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L 2, înapoia pancreasului, mai
primește: vena gastrică stângă, vena pilorică și vena pancreaticoduodenală superioară
dreaptă. Vena portă urcă spre hilul ficatului unde se termină bifurcându -se în două ramuri:
dreaptă, scurtă care primește cele două vene cistice și stângă, lungă care e în legătură cu cele

10
două vene obliterate, canalul lui Arantius și vena ombilicală a ligam entului rotund. Vena
portă are o lungime de 8 -10 cm și un calibru de 15 mm. Venele suprahepatice: (4 grupe)
principale și accesorii ajung la fața posterioară a ficatului, pe marginea venei cave.
Limfaticele ficatului sunt: superficiale și profunde.
Inervaț ia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le
primește de la plexul celiac și filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul
epiplon.
Căile biliare extrahepatice sunt constituite din :
a) Calea biliară principală repre zentată de canalul hepatocoledoc.
-Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept
și stâng. El coboară în marginea liberă a micului epiplon și fuzionează, la nivelul marginii
superioare sau înapoia primei porțiuni a duodenu lui, cu canalul cistic venit de la vezica
biliara, formând canalul coledoc. Aceasta descrie o curbură cu concavitatea spre dreapta și
anterior și se termină la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua porțiuni a duodenului.
Măsoară în medie 5 cm, iar cal ibrul este de 5 mm.
-Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal,
retropancreatic și intraparietal (în peretele duodenului). Se termină printr -un orificiu comun
cu canalul pancreatic, unindu -se cu acesta în ampula hepatopancreatică a lui Vater. În această
zonă există o importantă formațiune musculară (sfincterul lui Oddi), a cărei funcționare
corectă asigură tranzitul normal al bilei spre duoden.
b) Calea biliară accesorie reprezentată de vezicula biliară și canalul cistic.
Vezicula bi liară (colecistul) este un rezervor anexat căilor de excreție a bilei, în
care aceasta se acumulează în intervalul dintre prânzuri. Este situată în fosa veziculei biliare
de pe fața vescerală a ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o lărgime de 4 cm și o
capacitate de 50 -60 ml.
Prezintă 3 porțiuni : fundul, corpul și colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioară și răspunde incizurii
cistice de pe marginea inferioară a ficatului. Pe viu, el se proiectează pe peretele abdomina l
anterior, în punctul unde linia ombilico -auxiliară dreaptă întâlnește arcul costal. Este învelit
în peritoneu și are o mare mobilitate.
Corpul veziculei biliare este partea aderentă la fața viscerală a ficatului. El se
îngustează treptat spre col, ultima parte a sa este denumită infundibul. Vine în raport în sus
cu ficatul, iar în jos cu colonul transvers și cu duodenul. Fața superioară aderă slab la ficat
printr un țesut conjunctiv străbătut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi ușor în cursul

11
operației de extirpare a veziculei. Fața inferioară e acoperită de peritoneu și legată de colonul
transvers prin ligamentul cistico -colic.
Colul formează extremitatea profundă și ascuțită a veziculei biliare. Are forma
conică și se continuă fără o limită precisă cu canalul cistric. Este liber, nu adera la ficat. În
sus și în stanga vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în jos cu porțiunea
superioară a duo denului.
Structura veziculei biliare : la exterior este acoperită de peritoneu (tunica
seroasă).
Sub aceasta se zăreste un strat subseros bine dezvoltat, de natură conjunctivă laxă. Urmează
tunica fibro -musculară, formată din țesut colagel predominant și fibre elastice, în care sunt
cuprinse fibre musculare netede formând mănunchiuri orientate oblic. Impreună cu fibrele
longitudinale și circulare, acestea formează o rețea în care fibre cu orientare diferită se
continuă unele cu altele.
La interior vezicula este captușită de tunica mucoasă formată dintr -un epiteliu
simplu și dintr -un corion. Epiteliul conține celule absorbante cu platou striat și puține celule
calciforme. În regiunea colului se găsesc glande de tip mucos, al căror produs se amestecă
cu bila. Corionul este format din țesut conjunctiv lax și reticular. Epiteriul este impermeabil
pentru pigmenții biliarii. Celulele sale participă la procesul de resorbție a apei (concentrarea
bilei) și la elaborarea unor constituenți biliari (grasimi și colesterol ).
Vascularizarea veziculei biliare este legată de vascularizarea ficatului :
Artera cistică, ramură a ramurii drepte a arterei hepatice pătrunde în veziculă la
nivelul gâtului și se împarte în ramurile dreaptă și stângă.
Venele cistice (două) sunt satelit e arterei. Se varsă în ramura dreptă a venei porte.
Limfaticele drenează în limfonoduluii gâtului și limfonodulii marginii anterioare a hiatusului
Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduodenopancreatici.
Inervația veziculei biliare este făcută de fibre vegetative (simpatice și
parasimpatice) care vin în plexul hepatic anterior.
Funcțiile veziculei biliare sunt următoarele : de rezervor, de concentrare și
resorbție, de secreție și de contractilitate.
Canalul cistic este cudat pe colul vezical; se îndreapt ă în jos, la stânga și înapoi și
se termină în unghi ascuțit în flancul drept al canalului hepatic, formând canalul colector.
Lung în medie de 3 cm, calibrul său se diminuă dinspre coledoc spre veziculă. Mucoasa de
la nivelul colului și a canalului cistic formează valvele semilunare Heister. La legătura dintre
col și canalul cistic se află sfincterul vezicular.

12
Funcțiile ficatului
Funcțiile ficat ului sunt importante și variate : participă la digestia intestinală,
depozitează în el o parte din substanțele car e depășesc nevoile imediate ale organismului,
degradează și sintetizează diferite substanțe, participă la menținerea compozitiei plasmei,
menține echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se oxidează mai ușor,
sintetizează fermenții necesari funcțiilor proprii sau ale altor organe, regleză metabolismul
apei și controleză debitul sanguin, oprește pătrunderea toxinelor în organism, are rol în
formarea globulelor roșii, intervine în termoreglare, secretă și excretă bila.
I.2. FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrată prin faptul că după o
hepatectomie parțială regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4 -5 zile și se
termină în 14 zile.
Funcțiile ficatului sunt multiple , fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.
FUNCȚIA BILIARĂ
Funcția biliară comporta secreția și excreția bilei, cu rol important în digestia și
absorbția grăsimilor, în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), în absorbția fierului
și calciului alimentar.
Bila se varsă în int estin în cantitate de 600 -1000ml în 24 ore. Ea conține 97%
apă și următorii componenți principali:
-saruri biliare;
-pigmenti biliari;
-colesterol;
-lecitină;
-săruri anorganice.
FUNCȚIA ANTITOXICĂ
Funcția antitoxică – în procesul de digestie, la nivelul i ntestinului subțire și al
intestinulul gros se formează, în procesul de digestie, și substante toxice. Ficatul primind
acești produși toxici prin vena portă ii neutralizează, inactivează și ii elimină.Tot aici sunt
inactivați și unii hormoni (estrogeni, an drogeni, hipofizar antidiuretic, vasopresina) care sunt
apoi eliminate prin urină.
FUNCȚIA DE DEPOZIT
Ficatul este un important depozit de vitamine : A, B2, B12, D, K. El intervine în
convertirea carotenilor în vitamina A, în transformarea vitaminei B2 în carboxilaza, în

13
conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, în procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
FUNCȚIA DE SINTEZĂ
Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale e indeplinită într -o foarte mare
masură de ficat.
Fermentii sunt complexe macro -moleculare legate de grupari active, iar sinteza lor
reprezintă o activitate laborioasă a hepatocitului și necesită integritatea anatomică și
funcțională a ficatului. Dintre aceștia amintim : arginaza și ureea, f osfatazele și fosforilazele,
histidaza, colinesteraza, transaminaza și carboxilaza.
FUNCȚIA HEMATOPOIETICĂ
Aceasta se referă în general la globulele roșii. În ficat au loc doua procese: unul
de formare a globulelor roșii, numai la fat în perioada intrauter ină și unul de distrugere a
globulelor roșii, perioada care începe dupa naștere, cand globulele roșii sunt distruse, iar
fierul din hemoglobină este depozitat în ficat. Funcția de distrugere a globulelor roșii și de
acumulare a fierului în ficat poarta num ele de funcția martială.
FUNCȚIILE METABOLICE ALE FICATULUI
Funcțiile metabolice ale ficatului se exercită în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic și mineral.
În metabolismul glucidic , ficatul intervine în transformarea glucidelor în
glicogen, proces denumit glicogenogeneza și se face sub influența insulinei.
De asemenea prin procesul de glicogenoliză ficatul desface o parte din glicogen
în glucoză pe care o trimite în mod continuu în o rganism. Acest proces se desfașoară sub
influența unui ferment glicogenolitic, a adrenalinei, tiroxinei și a glucagonului.
În metabolismul proteic ficatul are funcție proteinoformatoare, de echilibru
protidic și funcția urogenă.
a) Funcția proteinoformatoare – în cdrul acestei functii se sintetizeaza
fibrinogenul și protrombina cu rol în coagularea sangelui;
b) Funcția de echilibru protidic – surplusul de proteine este convertit în grasimi
și glucide și depus în ficat sub aceasta forma.
c) Funcția urogenă sau uropetică – aici sunt degradați aminoacizii neutilizați de
organism, cu formare de amoniac, sau sunt folosiți pentru sinteza glucidelor și lipidelor.
Amoniacul adus din organism la ficat sau care s -a format în celulele hepatice aici este
transformat în ure e și eliminat la nivelul rinichilor și pielii.
În metabolismul lipidelor – ficatul poate inmagazina o cantitate oarecare de

14
grasimi ca rezervă.
În metabolismul mineral, acționează prin depozitarea fierului și a cuprului și
intervine în repartiția apei și a electroliților (ionii de Na, Cl, K) în organism.
CAPITOLUL II
CIROZA HEPATICĂ – NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOALĂ
II.1. DEFINIȚIE
Ciroza hepatică (CH) reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat
prin fibroză extensivă și prin remanierea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze
hepatocitare și cu apariția nodulilor de regenerare.
Forme clinice de ciroză hepatică:
-Ciroza Hepatică portală (septală) – micronodulară (noduli 2 -3 mm);
-Ciroza Hepatică virală (postnecrotică) macronudulară (n oduli > 3mm);
-Ciroza Hepatică biliară (primitiva – autoimună sau secundară);
-Ciroza Hepatică metabolică (în Hemocromatoza sau boala Wilson);
-Ciroza Hepatică criptogenă.

Fig. 2 Ficat cu ciroză2

II.2. ETIOPATOGENIA
II.2.1. Factorii toxici – alcoolul
Alcoolul ingerat sub forma diverselor băuturi alcoolice, joacă un rol important în

2 Fig. 2 Ficat cu ciroză – www.diasan.ro/ciroza -hepatica

15
producerea cirozei. Acțiunea nocivă a alcoolului asupra ficatului se exercită pe două căi:
-calea directă asupra țesutului hepatic, când este consumat în cantitate crescută, sub
formă de băuturi alcoolice tari și mai ales când e consumat pe nemâncate, ca aperitiv. Ficatul,
sărac în glicogen în această perioada a zilei rezistă mai puțin la acțiunea toxică directă asupra
lui, ca și atunci când se asociază alți factori hepatotox ici sau când puterea de rezistență a
ficatului este scazută (lues, TBC, hipertiroidism, inanitie);
-calea indirectă a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterită cronică, cu
tulburări de apetit, de secreție, de digestie și de absorbție, la care se adaugă deseori diete
insuficiente și dezechilibrate, joacă cu siguranță un rol important în geneza cirozelor.
Acțiunea alcoolului se adaugă astfel la carențe în proteine și vitamine necesare troficității
hepatice.
II.2.2. Factorii infe cțioși
Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident dezvoltării
ulterioare a procesului cirotic. Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatita subacută sau
cronică sau de o distrofie hepatică necrotică, stări care se pot numi preciro tice.
Evoluează spre ciroză în special formele de hepatită epidemică cu o atrofie a
ficatului în care scleroza apare ca un proces cicatricial.
De asemenea sunt supuse cronicizării și transformării în ciroză, hepatitele
epidemice cu forme clinice prelungite , formele cu recădere, formele sclerogene.
În cronicizarea hepatitei acute și evoluția ei spre ciroza, joaca un rol important,
pe langa intensitatea leziunilor din faza acuta, și alti factori care impiedica vindecarea lor,
sau le agraveaza : eforturi fizic e în convalescenta, abateri alimentare, infectii intercurente,
vaccinari, dispepsii intestinale, repaus insuficient.
Evoluția acestor forme spre ciroză are loc fie în directa continuare a procesului
acut, fie dupa o perioada de latență de cateva luni sau a ni. Trecerea procesului anatomic de
la o hepatită acută la hepatita cronică și ciroză a putut fi urmarită prin biopsii hepatice.
II.2.3. Factori dietetici, nutriționali și carentiali
Experimental, s -au putut obtine scleroze hepatice prin diete bogate în grasimi
sau sarace în proteine. Dietele dezechilibrate carențate în factori lipotropi produc, de
asemenea, steatoze hepatice și ciroze.
Avitaminozele favorizează cronicizarea hepatitelor inflamatorii ca și scleroza
ficatului.
Corectare a dietelor cirogene prin diete normale, face sa dispară infiltrația grasă
a ficatului și oprește evoluția proceselor inflamatorii și sclerogene. La om, tulburarile

16
nutriționale și carențiale au fost descrise, tot mai mult, drept cauze ale unor ciroze.
Cirozele copiilor sud -africani sau pelagra copiilor din Camerun sau Africa de
Sud apar în special datorită alimentației predominant glucidică (în special cu porumb),
saracă în proteine și vitamine.
Aceste ciroze produse prin diete dezechilibrate și carențate, trec printr -o fază
inițială de steatoză. Ficatul « de foame » e un ficat gras.
Infiltrația grasă accentuată și prelungită conduce la degenerari celulare și
fibroză difuză pericelulară.
Cirozele alcoolicilor recunosc cauze nutriționale asociate la alteraril e digestive
produse de alcool.
II.2.4 Factorii – staza biliară și sanguină
Sunt cunoscute cirozele cardiace și cirozele din mediastino -pericarditele
tuberculoase constructive, care produc în ficat o staza venoasă și în fazele tardive, scleroza
organului.
Staza biliară din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza ficatului.
Factorul staza venoasă produce ciroză numai în asociație cu alți factori infecțioși, toxici sau
nutriționali.
Din această analiză a cauzelor cirozei, reiese faptul ca nu există factori cu
acțiune specific cirogenă, care să realizeze ciroza prin acțunea lor izolată.
Cauzele cirozei sunt multiple și variate.
Numeroși agenți nocivi, variați prin natura lor, pot deveni cirogeni dacă
acționează lent și indelungat asupra ficatului.

Fig. 3 Cauzele cirozei 3

3 Fig. 3 Cauzele cirozei – www.despreboli.ro/hepatologie -bucuresti/2018/ficatul -gras-steatoza -hepatica –
gradul -1923/attachment/cauzele -cirozei -2

17
II.3. ANATOMIA PATOLOGICĂ A CIROZELOR
Majoritatea cirozelor încep prin hepatomegalie și sfârșesc prin atrofie hepatică.
Hepatomegalia este datorită hiperplaziei conjunctive, plus steatozei, plus proceselor de
regenerare; când aceste procese încetează, se produce atrofia hepatică.
Culoare ficatului variază după tipul de ciroză: galben -ruginie de obicei, verde –
brună în cirozele biliare, roșiatică în hemocromatoză. Suprafața poate fi regulată, fie
granulară (ciroza micronodulară) sau ner egulată, cu noduli de dimensiuni variate (ciroza
macronodulară). Capsula Glisson este îngroșată și prezintă noduli.
II.4. FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR
Tulburări circulatorii intra și extra hepatice
Interesează patogenia sindromului de hipertensiune portală și a icte rului din ciroza
hepatică.
Sindromul de hipertensiune portală ( HTP ) marchează trecerea de la hepatita
cronică la ciroza hepatică și este determinat de blocarea sistemului port la diferite nivele;
intrahepatic prin noduli de regenerare și este cea mai fre cventă cauză, prehepatic – tromboza
venei splenice, posthepatic – tromboza venei suprahepatice.
Consecințele HTP din ciroza hepatică sunt: dezvoltarea circulației colaterale,
splenomegalia și ascita.
Icterul din ciroza hepatica are următoarele cauze : puse u acut de hepatită virală sau
alcoolică, colestaza intrahepatică, puseu de hepatocitoliză cu tulburarea conjugării și a
excreției biliare, hiperhemoliza prin hipersplenism.
II.5. SIMPTOMATOLOGIA CIROZELOR
Debutul poate să fie asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne sunt: aspecte
de sindrom asteno -nevrotic (fatigabilitate, anxietate, somno lență, insomnie) sau dispepsie
biliară ("gura rea", inapetență, grețuri, balonări postprandiale, intoleranță la alcool, discolie),
ori fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, erupții purpurice).
Uneori, boala evoluează timp indelungat fără nici un semn, prima manifestare fiind o
hemoragie digestiva superioară, sau diagnosticul este pus cu oca zia unei intervenții
chirurgicale. În perioada de stare, pe lângă manifestările amintite mai sus, se constată
prezența unor semne la nivelul mucoaselor și al tegumentelor, modificări hepatice și

18
splenice, modificări endocrine și nervoase, ascită, edeme, hi drotorax, precum și perturbări
cardiovasculare, renale și hematologice.
Icterul survine episodic în unele ciroze, ca semn de prăbușire prin necroză
hepatocitară, în altele – cum sunt cirozele biliare – are un caracter permanent. Steluțele
vasculare apar în partea superioară a toracelui (decolteu), mai frecvent la cei cu hipertensiune
portală. Mucoasa linguală și cea jugală sunt carminate. Tegumentele eminențelor tenare și
hipotenare sunt roșii, dând aspectul de eritroză palmară. Se pot întâlni și eruptii pu rpurice.
Ficatul este mărit de volum în 80% din cazuri, de consistență crescută, până la
duritate, cu marginea ascuțită, cu suprafața regulată sau fin granuloasă, mai rar cu
macronoduli. Chiar și în cazurile atrofice ficatul este mare la început, pentru ca ulterior să
se micșoreze, până la dispariție sub rebordul costal. Splenomegalia este prezentată în 80 –
90% din cazuri, de volum variabil de gradele II -III, de consistență crescută, de regulă
nedureroasă. Deseori splenomegalia este însoțită de se mne hematologice de hipersplenism:
anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Hipertensiunea portală se manifestă la început prin meteorism ("vantul dinaintea
ploii") și prin aparitia circulatiei colaterale externe și interne (varice esofagiene). Ascita
apare fo arte frecvent ca semn de însoțire a bolii, ea putând fi întâlnită în orice formă de
ciroză. Este prezentă de regulă în ciroza atrofică, de origine etilică, cand se reface, foarte
ușor.
Edemele apar în faze mai avansate, de obicei ca însoțitoare ale ascitei . Sunt albe,
moi și când sunt neinfluențate de tratament, constituie un element sumbru pentru prognostic.
Hidrotoraxul drept poate fi întâlnit în 3 – 4% din ciroze.
Modificările endocrine sunt totdeauna prezente. De amintit rolul hormonului
antidiuretic re trohipofizar și al aldosteronului. În ciroze se instalează destul de repede o
insuficiență gonadică: scăderea libidoului, impotența sexuală, ginecomastie, atrofie
testiculară, amenoree, infertilitate.
Tulburări nervoase se întâlnesc în tot cursul evoluției cirozei, uneori, după cum
am văzut, chiar ca fenomen de debut. Pe parcurs pot să revină sau să capete o intensitate mai
mare; de multe ori, prezența unei somnolențe, a unei astenii excesive sau o stare de neliniște
cu insomnie pot fi semne premon itorii pentru drama hepatică ce va urma. Ele pot fi temporar
reversibile.
Tulburările cardiovasculare : hipervolemia din ciroze poate să ducă la
deschiderea unor anastomoze arterio -venoase (șunturi), provocând steluțe vasculare și

19
eritroza. Aceleași circuit e arteriovenoase, la care se adaugă tulburări de ventilație și
hipertensiune pulmonară secundară, sunt responsabile de instalarea cianozei.
Perturbările renale : în stadiile avansate, diureza scade; insuficiența renală este
întâlnită într -o proporție până la 11%.
Modificările hematologice : anemia este un semn care nu lipsește în cursul
evoluției cirozelor. Leucopenia este provocată de hipersplenism. Trombocitopenia are la
origine atât hipersplenismul, cât și un deficit de megacoriogeneză. Tulburările de coag ulare
se datoresc atât sintezei deficitare a factorilor de coagulare, cât și excesului de fibrinolizină.
Explorări imunologice.
Febra , când apare, este expresia necrozei sau a inflamației hepatice ori a unor
afecțiuni supraadăugate (atenție la periflebită!).
II.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN CIROZA HEPATICĂ
Explorările funcționale sunt absolute necesare indicând semn de insuficiență
hepatică. Acestea sunt:
– TRANSAMINAZE – normale sau cresute;
– BILIRUBINA și UROBILINA – crescute;
– FOSFATAZA ALCALINA – este mare;
– COLESTEROLEMIA – în general scazută, crește în forme colestatice;
În formele colestatice:
– SIDEREMIA – crescută;
– RETENȚIA BSP ( bromsulfamida ) – crescută;
– PROTEINELEPLASMATICE – scăzute pe seama albuminelor;
Se constată o hiperglobulemie în di ferite forme de ciroză;
– I.G.G . – în ciroza posthepatitică;
– I.G.M . – în ciroza biliară;
– I.G.A . – în ciroza alcoolică;
– IMUNOLOGIA – poate să orienteze s pre etiologia cirozei. Prezența
antigenului HBS permite diagnosticarea de ciroză postinfecțioasa cu virus B, C,
D.
Lichidul de ascită dă reacția Rivalta negativă, iar sedimentul arată endotelii și rare
limfocite, uneori hematii;
Cilindruria granuloasă și albuminuria apare în fazele finale.

20
Explorările paraclinice – Sunt grupate în: teste parenchimatoase, mezenchimale,
globale și alte examinări.
1. Teste parenchimatoase : cercetează următoarele sindroame:
– sindromul de hepatocitoliză – determinarea transaminazelor serice TGO și TGP;
– sindromul hepatopriv – caracterizat pri n: hiposerinemie și hipoprotrombinemie
( scade indicele de protrombină);
– sindromul biliar – determinarea urobilinogenului urinar, bilirubinemia
(conjugată și neconjugată), colesterolul și fosfataza alcalină.
2. Teste mezenchimale – pozitivarea testelor de disproteinemie, creșterea y –
globuluinelor și a imunoglobulinelor.
3. Teste globale – retenția BSP (peste 5% în 45 de minut), clearence -ul BSP (sub
14-16 %).
4. Alte teste – hemoleucograma și număr de trombocite, AgHB și AgHC,
sideremia, cupremia pentru cirozele genetice, anticorpi antimitocondriali pentru diagnosticul
cirozelor bilare, al – fetoproteina pentru diagnostic diferențial al cirozei de cancerul hepatic.
5. Examene speciale :
– investigații imagistice:
– ultrasonografia abdominală (ec ografia) – evidențiază hipertrofie sau
atrofie hepatică, splenomegalie și ascită;
– tomografia computerizată (CT) abdominală;
– rezonanța magnetică nucleară abdominală;
– scintigrama hepatică – arată o hipocaptare hepatică și hipercaptare splenică
și hematologic ă;
– FibroMax – investigație ce cuprinde 5 teste non -invazive (FibroTest, AciTest,
SteatoTest, NashTest, AshTest) și evaluează gradul afectării hepatice;
– investigație neinvazivă cu ajutorul unui dispozitiv ultramodern (FibroScan) pentru
determinarea gradului de fibroză și stadializarea hepatopatiei;
– puncția biopsică hepatică – pentru evidențierea leziunilor histologice;
– laparoscopia – când celelalte examene sunt neconcludente.
II.7. DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamneză, tabloul clinic și pe investigațiile

21
paraclinice. Diagnosticul cirozelor trebuie să precizeze atât forma clinică a bolii, cât și
stadiul ei evolutiv, de acestea depinzând în mare măsură atitudinea terapeutică.
Diagnostic diferențial
Diagnosticul diferențial va fi d eosebit de la caz la caz, după predominanța
simptomelor. În cazurile de ascită, diagnosticul diferențial va fi făcut cu peritonita
tuberculoasă, cu peritonita carcinomatoasă, cu ascita din decompensările cardiace repetate
sau cu ascita din simfiza pericard iacă. Când exista numai hepatomegalie, diagnosticul
diferențial se face cu neoplasmul hepatic, cu chistul hidatic, cu sifilisul hepatic.
II.8. FORME CLINICE
Principalele forme clinice ale cirozei hepatice sunt :
1. Ciroza alcoolică ( Laennec) este prima formă de ciroză descrisă, întâlnindu -se
mai frecvent la bărbați după 40 de ani. Evoluează inițial cu ficat hipertrofic (steatoza), apoi
atrofic, polinevrita și predominanta semnelor de decompensare vasculară. Ca și
particularitate se observă cr eșterea gamaglutamiltranspepsidazei – marker al intoxicatiei
etanolice și prezența corpilor Malory. Suprimarea toxicului duce la ameliorare clinică. În
România incidența cirozei alcoolice este evaluată la 40% din cazuri situându -se după cea de
etiologie vi rală.

Fig. 4 Ciroza alcoolică4

4 Fig. 4 Ciroza alcoolică – www.fitness.vacationabroad.ru/ciroza -hepatica -alcoolica -ultima -faza

2. Ciroza posthepatitică ( postvirală, postnecrotică, macronodulară)
Este consecinta unei hepatite acute cu virus B, C, sau D, trecand prin stadiul de
hepatita cronica activa. Evolueaza cu ficat atrofic la început, predominenta semnelor de
decompensare parenchimatoasa, prezenta proceselor imunologice și a leziunilor histologice
macronodulare. În tara noastra incidenta este de 60%.

3. Ciroza biliară poate fi : primitiva (obstruc tia cailor bilare intrahepatice ) și
secundara ( obstrucț ia cailor bilare extrahepatice ).

a) Ciroza biliara primitiva – boala Hanot este o boala de etiologie neprecizata, rar
intalnita, predominant la fe mei intre 40 – 60 de ani, evoluand cu icter prelungit, hepato –
splenomegalie, stari subfebrile, sindrom colestatic ( creste bilirubina conjugata, colesterolul
și fosfataza alcalina) sindrom inflamator ( cresc y – globulinele și Igm) creșterea anticorpilor
antimit ocondriali – semn caracteristic , fibroza intralobulara moderata. Evoluția este
progresiva ( 5 – 15 ani ) cu instalarea sindromului de hipertensiune potala și insuficienta
hepatica.Tratamentul consta în reducerea grasimilor ( la 40 – 50g/zi) administrare de vitamine
A,D, K, imunodepresive ( Corticosteroizi și Imuran) cu rezultate discutabile. În faza
decompensata – tratament general al cirozelor.

b) Ciroza biliara secundara poate fi: colestatica – prin staza biliara prelungita
datorită litiazei coledociene, neoplasm al cailor bilare , stenoza coledociana postoperatorie
și colangitica.
În ciroza biliara colestatica simptomele sunt asemanatoare cu cele din ciroza biliara
primara, dar icterul este mai intens și durerile din hipocondrul drept au caracter colicati v.
Evoluția este identica cu cea a cirozei biliare primare prognosticul putand fi ameliorat daca
obstacolul bilar se indeparteaza în faza incipienta

4. Ciroze hepatice congestive

Ciroza cardiaca – congestia venoasa cronica a ficatului datorită insuficientei
cardiace globale și pericarditei constrictive ( boala Pick) . Cara cteristic în aceasta forma de

23
ciroza este hepatomegalia pulsatila cu absenta sindromului de hipertensiune portală.
Sindromul Budd-Chiari – obstrucția venelor suprahepatice de cauze diverse
(congenitala, tromboza, nepolazie, inflamatie). Caracteristic în aceasta forma este
hepatomegalie voluminoasa și dureroasa, ascita, splenomegalie moderata, circulatie
colaterala presternala și absenta refluxului hepato -jugular.
Prognosticul în aceste ciroze este în funcție de afectiunea cuzala
5. Ciroze hepatice genetice( metal -tezaurismoze)
a) Ciroza hepato -lenticulara( boala Wilson) – mai raspandita în Orientul Mijlociu
și Asia. Este o anomalie genetica ce se caracterizeaza prin absorbtie intestinala crescuta a
cuprului, cu depunerea excesului de metal la nivelul ficatului și fibroza secundara ( ciroza ).
b) Hematocromatoza idiopatica ( diabetul bronzat ) – boala mai frecventa la
barbati intre 40 -60 de ani. Este o anomalie gentica ce se caracterizeaza prin absorbtie
intestinala crescuta a fierului cu depunere a excesului de metal în tesutul cutanat, ficat și
pancreas.
II.9. EVOLUTIE. PROGNOSTI C
Majoritatea cirozelor exiteaza în urmatorii 2 ani de la instalarea ascitei ; dupa 3 ani
supravietuiesc 16%, iar dupa 5 ani 8% , interval scurtat de aparitia complicatiilor.
II.10. COMPLICATII
Ascita – complicația cea mai frecventă a cirozei alcoolice, ascita constă în
acumularea de lichid în cavitatea peritoneală. Deși nu periclitează prognosticul vital pe
termen scurt, ascita este de obicei un semn de ciroza avansată. Poate surveni spontan sau în
decursul unei alte co mplicații, în special o hemoragie digestiva sau o infecție.
Encefalopatie hepatica – ficatul cirotic nu își poate îndeplini Funcția de eliminare
a toxinelor. Acumul are toxinelor – amoniacul, un produs obținut din metabolismul
proteinelor – poate afecta creierul, ducând la schimbări de dispoziție, de comportament și
personalitate (encefalopatie hepatică). Simptomele encefalopatiei hepatice cuprind pierderea
memoriei, confuzie, schimbări bruste de dispoziție, iar în stadiile avansate, delir și coma.
Icter – în majoritatea cazurilor, icterul este asociat cu o agravare a insuficienței
hepatocelulare, fie spontan, de prognostic nefavorabil, în special dacă este intens și
persistent, fie în decursul al tei complicații: hemoragie digestivă, infecție, etc. Totuși trebuie
cautată o alta cauză: hepatita alcoolica, hepatita virală (B sau C), carcinom hepatocelular,

24
litiaza biliara.
Infecții – sunt relativ frecvente, în special după o hemoragie digestivă. Pacienții cu
ciroza sunt în general foarte sensibili la infecții: tuberculoza, infecții urinare, respiratorii,
infecții ale lichidului ascitic, etc. Germenii în cauza sunt deseori bacilii Gram negativi, dar
și pneumococ, stafilococ și uneori bacilul Koch. Infecțiile pot antrena un sindrom hepato –
renal, hemoliza, fibrinoliza, encefalopatie hepatică sau hemoragie digestivă și trebuie tratate
prompt cu antibiotice cu spectru larg.
Complicații hematologice – anemie macrocitară, prin carența de acid folic;
microcitară, h ipocroma, prin sângerare; sau normocroma, normocitară – prin hemoliza. Poate
surveni o leucopenie (scaderea numarului de leucocite).
Complicatii endocrine – intoleranta la glucoza este frecventa, dar diabetul
insulinodependent este relativ rar. Deseori, ex ista o insuficienta gonadica: la barbat –
impotenta, atrofie testiculara, pierdere a pilozitatii, ginecomastie (dezvoltare exagerata a
glandei mamare), iar la femei: amenoree (absenta menstruatiei) și sterili tate.
Carcinom hepatocelular – ciroza crește riscul de cancer al ficatului. Hipertensiune
portală – sângele de la nivelul intestinului, splinei și pancreasului este colectat și transportat
la fic at de către o vena numită vena portă.
Hipertensiunea portală survine atunci când scleroza țesuturilor hepatice împiedică
circulația normală la ficat, sângele se acumulează, presiunea sangvină în interiorul venei
porte crește.
II.11. PROFILAXIA
Profilaxia primara consta în combaterea alcoolismului, prevenirea hepatitei virale
acute și tratarea corecta a hepatitei cronice.
Profilaxia secundara – urmareste limitarea complicatiilor cirozei prin tratamentul
adecvat al acesteia.
II.12. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE
Tratamentul cirozei este complex. Obiectivul său este de a preveni sau încetini
pierderea elasticității țesuturilor hepatice. Deși procesul cirotic este ireversibil, evoluția sa
poate fi încetinită, prin su primarea imediată și completă, în cazul unei ciroze alcoolice, a
consumului de băuturi alcoolice. Alimentația joacă un rol important în tratamentul cirozei,
în special în cazurile de ciroza alcoolică. Dieta recomandată este bogată în calorii și nutrienți,

25
pentru a ajuta celulele hepatice să se regenereze, intrucât majoritatea pacienților cu ciroza
suferă de subnutriție. Tratamentul va consta și în prevenirea sau reducerea complicațiilor:
Hipertensiunea portală – este controlata cu ajutorul unor medicamente
antihipertensive (betablocanti).
Retenția de lichide (edeme și ascita) – uneori evitarea băuturilor ce conțin alcool și
a sării este necesară pentru a reduce acumularea de lichide în membrele inferioare și
abdome n. În caz contrar, sunt prescrise diuretice (spironolactona sau furosemid). Cazurile
severe necesită paracenteză.
Pruritul – sunt prescrise antihistaminice sau alte medicamente (colestiramina)
pentru a reduce pruritul (mancarimile).
Encefalopatia hepatica – lactuloza, un dizaharid sintetic, scade nivelul de amoniac
din sânge prin scăderea absorbției amoniacului și a altor toxine.
Antibioticele pot reduce numărul de bacterii ce produc amoniac și alte toxine.
Insuficiența hepatica – atunci cand ficatul nu își poate îndeplini funcțiile, transplantul hepatic
poate fi singura s oluție.

26
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
CIROZA HEPATICĂ
Nursingul înseamna să ajuti individul, fie acesta bolnav sau sănătos să -și afle calea
spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul ,fie bolnav sau sănătos, să-și folosească
fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă
tăria,voința sau cunoașterea necesară pentru a o face și să acționeze în așa fel încât să își
poarte singur de grijă cât mai curând posibil .
Îngriji rea este un concept fundamental în nursingul profes ionist, este esența
nursingului . În latină "cura" care înseamna a îngriji, a veghea, a ajuta la recuperarea sanatății,
adică îngrijire înseamna a stabilii legături, a lega relații sociale, a fi gata să int ri în relație cu
pacientul.
Asistentul medical este pregatit printr -un program de studiu care include
promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea paciențiilor fizic, mental, a celor
cu deficiente, indiferent de vârsta în orice unitate sanit ară sau în orice situație la nivel de
comunitate.
Increderea de sine este o mare bogație pe care o ai atunci când nu ai nimic.
Increderea unui om marcat de suferință și boală , deci fără voință și putere, care se
încredințează "conștiinței" unui alt om ce p oate să i -a asupra sa toata povara neputinței sale
și care merge în întâmpinarea lui pentru a -l asista, a -l îngriji, a -l ajuta, a -l vindeca, a -l
mângaia, a -i alina depresiile. Acesta este asistentul medical.
Pentru asistent ul medical, pacientul nu este nic iodată doar un caz clinic, un individ
anonim căruia îi aplica propiile cunoștinte, ci este un om bolnav față de care trebuie să adopte
o atitudine sinceră, de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire,
încredere, dăruire, disponi bilitate, atenție, dialog , ascultare , empatie.
Nu este suficientă priceperea științifică (tehnica medicală) și profesională, este
necesară participarea personală la situații concrete ale fiecărui bolnav.
Pacienții cunoscuți cu ciroza hepatică constituie o categorie specială de bolnavi,
deoarece această boală, chiar tratată are un pronostic rezervat, iar acești bolnavi au nevoie
de îngrijiri speciale, atât din partea echipei de îngrijire (medic, asistenta), dar mai ales din
partea familiei .Acesti bolnavi su nt mult mai sensibili din punct de vedere fizic și psihic,
sunt mai vulnerabili la infecții și alte boli supraadaugate.

27
Asigurarea repausului fizic și psihic – în perioada acută a bolii, pacienții vor fi
convinși cu mult tact și amabilitate de către asiste ntul medical, să respecte repausul absolut
fizic și psihic pentru ca o activitate intensă atât psihică cât și fizică, poate provoca recidive
sau agravare (pacienții nu se vor ridica din pat fară recomandarea medicului, vor respecta cu
strictețe perioadele de mobilizare zilnică, vor evita lecturile sau studiile mai dificile).Poziția
cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubitul dorsal.
În cirozele ascitogene, pacientul trebuie lăsat să -și aleagă singur poziția cea mai
comoda, dictata de v olumul ascitei.
Repausul va fi obligatoriu la pat – în cirozele decompensate.
În cirozele compensate, repausul va fi relativ, de 14 ore pe zi, cate o luna repaus
complet la pat.
Asigurarea dietei – alimentația se va face în doze mici, dese, pentru favoriza rea
drenajului biliar permanent.
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat în vitamine. Proteinele
se vor da în proporție de 1,5g/kg corp, aportul fiind redus în encefalopatia portală.
Glucidele se vor administra în cantitate de 400g/zi, i ar lipidele limitate la 60 -80g/zi,
în special cele de origine vegetală care în ciroza biliară pot crește până la 120g/zi sub formă
de ulei.
Se interzic afumăturile, conservele, mezelurile, brânzeturile, alcoolul.
În ascita se reduce aportul de lichide și regimul va fi hiposodat.
Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor – bolnavii cu ciroza hepatică
fiind sensibili la infecții nu vor fi asezați în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococii
cutanate, infecții pulmonare.
Pielea edemațiată nece sită atenție deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare – în prurit prin
grataj.
Gustul amar va fi îndepărtat prin toaleta cavității bucale. Deoarece bolnavii cu
afecțiuni hepato -biliare pot avea etiologie infecțioasă, se va tine cont de prevenirea
infectiilor intraspitalicesti.
Asistentul medical va urmări funcțiile vitale (respirație, puls, tensiune arterială,
temperatura), culoarea sclerelor, tegumementele. Se urmărește culoarea scaunelor, urine i,
edemele, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea. Se recoltează produse
pentru examenele de laborator (sânge, urină, lichid de ascită).
Prognosticul bolii este sever în actualul stadiu al terapiei nu se poate vorbi de

28
vindecări.
Diag nosticul de ciroză hepatică se face pe baza datelor clin ice și explorărilor de
laborator. Diagnosticul complet trebuie să includă: etiologia bolii, aspectul bolii, aspectul
morfologic, gradul disfuncției hepatice, gradul hipertensiunii portale, existența
complicațiilor, existența bolilor asociate. Examenele paraclinice pentru confirmarea
diacnosticului sunt: ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia.
Rata supraviețuirii bolnavilor cu ciroză hepatică și ascită după 5 ani de la stabilirea
diagnosti cului , este în medie 5 -7%.
Ciroza hepatica are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în
pericol: encefalopatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, insuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Pentru supravegherea atentă a bolnavului cu ciroză hepatică, asistentul medical va
avea un rol major.

29

PARTEA SPECIALĂ

MOTIVAȚIA

Am ales această tema deoarece reprezintă un subiect de interes mondial iar numărul
pacienților cu ciroză hepatică este în creștere.
Ciroza hepatică este o boală cunoscută încă din antichitate. În secolul II i.e.n. ,
Areteus din Capadochi a descris multe din trăsăturile clin ice ale cirozei hepatice pe care o
numește "skillos". Dar abia în 1685 este co municat primul caz chimic de ciroză hepatică
(Brown, Anglia). În 1793 se face legatură cauzală dintre consumul de alcool și ciroza
hepatică , concomitent cu descrierea ficatului cirotic (Baille).
Denumirea de ciroza a fost introdusă de Lacrence în1919. Ea derivă din grecescul
"killkos" care înseamnă galben -portocaliu și care se referă la granulațiile de culoare
observate pe suprafața ficatului. Pe lângă alcool există factori multiplii care determină acestă
boală: virusuri,toxine, medicamente, boli imunologi ce, boli metabolice și alti factori.
Evoluția cirozei este imprevizibilă, de cele mai multe ori progresivă, agravată de
complicații redutabile. Descoperirea tardivă a bolii și dificultățiile terapeutice fac ca
prognosticul cirozei să fie rezervat. Astfel, pacienții la care este asociată și ascita nu trăiesc
mai mult de 5 ani, iar cei la care boala s -a descoperit în prima faza pot supraviețui și 20 ani.
Prognosticul și evoluția bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru,
pentru că acestea depind de o serie de variabile: etiologia, stadiul evolutiv al bolii, prezența
unor complicații, răspunsul la tratament.
Ciroza hepatică are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în
pericol: encefalopatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, insuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Rolul asistentului medical în îngrijirea acestor pacienți este major deoarece pe
măsură ce ciroza și afectarea hepatică se agravează, crește și posibilitatea de a apă rea
acumulare de lichid în cavitatea abdominală (ascita), sângerare din venele dilatate ale
tractului digestiv (sângerarea variceală), modificări ale funcțiilor mentale (encefalopatia

30
hepatica) și alte complicatii, situații în care suportul medical este vi tal.
Partea specială a lucrării cuprinde două subcapitole distincte:
Subcapitol I cuprinde un studiu statistic al cazurilor de ciroză hepatică internate pe
secția Gastroenterologie a Spitalului Județean de Urg ență Târgu Jiu, în perioada 2019 -2020 .
Subcapit ol II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci
bolnavi internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică, care cuprind toate
necesitățile de îngrijire și diagnostic nursing.

31
SUBCAPITOLUL I
Material și metodă
Am efectu at un studiu observațional privind incidența cirozei hepatice în Spitalul
Județean de Urgență Târgu Jiu, pe un lot de 186 pacienți cu ciroză hepatică internați pe secția
medicală, în perioada 2019 -2020.
Parametrii urmăriți în acest studiu sunt în funcție d e:
 Dispoziția pe sexe;
 Etiologie;
 Grupe de vârstă;
 Mediul de proveniență al pacienților;
 Evoluție.
Tabelul nr. 1. Repartiț ia lotului în funcție de sex.
Număr de
cazuri Procent
Sex feminin 69 37,09%
Sex
masculin 117 62,90%

Graficul nr. 1.

Se observă ca în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 117(62.90%)
din totalul numărului de pacienți studiați.

Sex feminin ;
37,09%Sex masculin ;
62,90%
Sex feminin
Sex masculin

32
Tabelul nr. 2. Repartiția lotului în funcție de mediul de proveniență
Număr de cazuri Procent
Mediu urban 59 31,72%
Mediu rural 127 68,27%

Graficul nr. 2.

Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27% din totalul
pacienților studiați.
Tabelul nr. 3. Repartiția cazurilor în funcție de vârstă

Graficul nr. 3.

Perioada de vârstă cel mai frecvent afectată la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
050100150
MEDIU
URBANMEDIU
RURAL
59
127
31,72%
68,27%Număr de cazuri
Procent
63,44%29,56%5,91% 1,07%
45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani Număr de cazuri Procent
45-54 ani 118 63,44%
55-64 ani 55 29,56%
65-74 ani 11 5,91%
75-84 ani 2 1,07%

33
număr de 118 ( 63,44%) de cazuri.

Tabelul nr. 4 . Repartiția cazurilor în funcție de etiologia cirozelor hepatice

Numă r de cazuri Procent
Ciroza alcoolică (Laennec) 96 51,61%
Ciroza alcoolică( postvirală ) 8 4,30%
Ciroza biliară 32 17,20%
Ciroza toxică 39 20,96%
Ciroza nutrițională 8 4,30%
Ciroza congestivă 2 1,07%
Ciroza genetică 1 0,53%

Graficul nr. 4

Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul s tudiat cu un
număr de 96 ( 51,61 %) de cazuri.

Tabelul nr. 5 .Distribuția cazurilor în funcție de evoluția cirozei hepatice.

Număr de cazuri Procent
Cazuri ameliorate 121 65,05%
Decese 65 34,94%

51,61%4,30%
17,20%
20,96%
4,30% 1,07%0,53%
Ciroza alcoolică
(Laennec)
Ciroza alcoolică
(postvirală)
Ciroza biliară
Ciroza toxică
Ciroza nutritională
Ciroza congestivă
Ciroza genetică

34

Graficul nr. 5.

Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 ( 65,05%)de
cazuri din lotul studiat.

REZULTATE ȘI DISCUȚII
În urma analizei datelor statistice acumulate am constatat următoarele:
Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 45-54 de ani, cu un
număr de 118 (63,4 4%) de cazuri.
Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27 % din
totalul pacienților studiați.
Etiologic ciroza alcoolică a f ost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 96 (51,61 %) de cazuri.
Se observă că în raportul pe sexe pred ominanța o are sexul masculin 117 (62,90 %)
din totalul numărului de pacienți studiați.
Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 (65,05 %) de cazuri din lotul
studiat.
Obiectivele stabilite în îngrijirea bolnavilor cu ciroză hepatică au contribuit la
reintegrarea pacienților în familie și societate, reîntoarcerea pacienților la viața normală.
Pe parcu rsul spitalizării pacienții au acumulat o serie de cunoștințe care le sunt
folositoare în îngrijirea la domiciliu.
Persoanele cu ciroză hepatică necesită o atenție deosebită, particulară, specială, atât
psihică cât și fizică, de care trebuie să se țină con t în îngrijirea pacienților. Cazuri
ameliorate ; 121
de persoane;
65%Decese ; 65de
persoane; 35%

35
SUBCAPITOLUL II
Subcapitolul II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci
bolnavi internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică, care cuprind toate
necesitățile de îngrijire și diagnost ic nursing.
CAZUL CLINIC NUMĂRUL I

NUME : M.
PRENUME : A.
VÂRSTA : 55 ani
OCUPAȚIA : Excavatorist
DOMICILIUL : Com. Bălești , Jud. Gorj
SEXUL : Masculin
NAȚIONALITATE : Română

RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 08.01. 2020
DATA EXTERNĂRII : 16.01.2020
DIAGNOSTIC LA INTENARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Encefalopatie hepatică
– Cardiopatie ischemică
– HTA
MOTIVELE INTERNĂRII :
– stare generală alterată
– icter
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– scaun decolorat
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee la efort mic
– dereglări de comportament

36
ISTORICUL BOLII:
Pacientul, cunoscut cu hepatită cronică cu virus B din 2012 și cu ciroză hepatică de
aproximativ 1 an, este adus de familie la camera de gardă în stare critică (cu dureri
abdominale, greață, vărsături, icter intens, edeme ale membrelor inferioare, disnee la efort
mic) în data de 08.01.2020 și este internat pe secția Gastroenterologie și transferat în ATI,
pentru investigații și tratament.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fară importanță
b) Antecedente personale:
– hepatită cronică cu virus B din 2012
– ciroză hepatică din 2018
– cardiopatie ischemică de aproximativ 10 ani
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool în mod regulat
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL :
– Tegumente și mucoase: icterice
– Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
– Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
– Aparat osteo -articular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
– Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent
– Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, HTA stadiul II
– Aparat digestiv: ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen dest ins, sensibil la
palpare, scaun decolorat
DATE VARIABILE :
– temperatura: 36,9 grade Celsius
– puls 90 bătăi / minut
– tensiunea arterială 180 / 90 mmHG
– R: 23 resp. / min
– diureza: 1100 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
– Hemoleucogramă: Hb = 11 g/dl, Ht = 32 %, Tr = 140000
– VSH 1h = 8 mm, 2h = 18 mm

37
– Glicemie 98 mg%
– Uree 50 mg/dl
– Creatinină 1,7 mg/dl
– TGO 153 U/L
– TGP 210 U/L
– GGT 310 U/L
– Bilirubina totală 1,8 mg/dl
– Amilaza sanguină 80 U/L
– Fosfatază alcalină 180 U/L
– Colesterol 170 mg/dl
– Trigliceride 70 mg/dl
– Ag HBs pozitiv
– Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI :
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură neomogenă; CVP = 14 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi cu aspect
relativ normal; splina mărită cu axul lung 140 mm; lichid de ascită prezent în cantitate mare.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2; stomac cu aspect de GPH
(gastropatie portal hipertensivă) formă medie; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord mărit de volum; lamă de
lichid în sinusul costodiafragmatic drept.
CT abdominal: ficat cu dimensiuni crescute, cu structură macro -nodulară, fără
procese înlocuitoare de spațiu; splenomegalie; hiperten siune portală; varice; ascită.
EKG: ritm sinusal 90 / min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
Paracenteză: în scop terapeutic și explorator; lichid de ascită – LDH 87, Proteine
transudat 12,7%
TRATAMENT:
– Hepa -Merz 0,5 mg/ml, 4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi

38
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2 f/zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 08.01 – 16.01.2020

39

Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație
08.01-16.01.
2020 – dificultăți
respiratorii
datorită ascitei și
anemiei – pacientul să
respire normal,
spontan
(ameliorarea
dispneei)
– evacuarea
lichidului de
ascită Rol delegat :
– oxigenoterapie
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO:
– Hepa -Merz 0,5 mg/ml,
4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12
– câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400
ml/zi
– Arginină -sorbitol –
250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg –
2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9
% 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml –
2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2 f/zi
Rol autonom :
– asigurarea unui
microclimat favorabil
– ajut bolnavul să adopte o
poziție care să îi amelioreze
dispneea (cu trunchiul mai
ridicat)

– pacientul
internat în ATI
cu o stare
critică, n u
cooperează și
prezintă:
– puls 90 bătăi /
minut,
– tensiunea
arterială 180 /
90 mmHG,
– R: 23 resp. /
min

40
– încurajez bolnavul să se
alimenteze
– pregătesc fizic și psihic
pacientul pentru puncția
abdominală
– monitorizez și notez în FO
Funcțiile vitale la fiecare 15
min.
– recoltez sânge pentru
analizele de laborator:
– Hemoleucogramă: Hb,
Ht, Tr,
– VSH, Glicemie,Uree,
Creatinină l
– TGO,TGP, GGT,
Bilirubina, Amilaza
sanguină, Fosfatază alcalină,
Colesterol, Trigliceride, Ag
HBs, Anti HCV
Nevoia de a
bea și a mânca
08.01 –
16.01.2020 – dezechilibru
hidroelectroliti c
cauzat de
vărsături, durere – pacientul să
fie echilibrat
hidroelectroli
tic, hidratat și
alimentat
corespunzăto r Rol delegat :
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO
Rol autonom :
– am explicat pacientului
necesitatea hidratării și
alimentării corespunzătoare
– am prins o linie venoasă
– am montat perfuzie cu
soluții electrolitice – pacientul este
hidratat
parenteral prin
perfuzie și
prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal

41
conform FO
– am notat în FO cantitatea
de soluție administrată
– am efectuat bilanțul hidric
Nevoie de a fi
curat, îngrijit,
de a proteja
tegumentele și
mucoasele
08.01 -16.01 – dificultatea în
a-și acorda
îngrijiri de
sănătate și igienă
datoriă stării
generale alterate – pacientul să
prezinte în
perioada
spitalizării
tegumentele și
mucoasele
curate Rol delegat :
– asigur obiecte de toaletă
proprii, dezinfectate după
folosire
Rol autonom :
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei generale
și locale, respectând regulile
de asepsie – tegumente și
mucoase curate
și integre
Nevoia de a
elimina 08.01 –
16.01.2020 – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata prin
oligurie,
vărsături – bolnavul să nu
mai verse și sa
își reia diureza
normală Rol delegat :
– am adminstrat tratamentul
medicamentos conform FO
Rol autonom :
– am rehidratat bolnavul -am
măsurat cantitatea de urină
în 24 de ore – bolnavul a
urinat 750 ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni 08.01 –
16.01,2020 – insomnie
datorită starii de
boală
manifestată prin
somn
agitat,treziri
frecvente – bolnavul să
doarmă bine și
să se
odihnească în
termen de 24
ore Rol delegat :
– am administrat la indicația
medicului Diazepam 10 mg
1 tb seara
Rol autonom :
– am liniștit bolnavul din – bolnavul este
neliniștit,
doarme având
somnul
fragmentat

42
punct de vedere psihic; am
asigurat liniștea
Nevoia de a
evita
pericolele
08.01 –
16.01.2020 vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare –
durere, posibil
risc de infecții
post paracenteză

– bolnavul să
fie reechilibrat
în 24 ore
– diminuarea
durerii
– pacientul să
fie liniștit, să
nu prezinte
complicații și
infecții după
puncție Rol delegat :
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea
hidroelectrolitică conform
FO
– se administrează
Algocalmin fiolă la
recomandarea medicului
pentru calmarea durerii Rol
autonom :
– se comunică cu pacientul
pentru a evalua intensitatea
durerii și a stării generale – bolnavul
încearcă să se
hidrateze
– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată și nu
prezintă
potențial
infecțios
Nevoia de a se
mișca și a
avea o bună
postură 08.01 –
16.01.2020 – dificultate la
deplasare
datorită
patologiei,
manifestată prin
atonie musculară – bolnavul să se
poată deplasa
singur Rol delegat :
– am ajutat bolnavul să facă
ușoare mișcări la marginea
patului, conform
recomandărilor medicului
Rol autonom :
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie curată,
salon aerisit – pacientul
acceptă și
cooperează
Nevoia de a se
îmbrăca și a se
dezbrăca
08.01 –
16.01.2020 – dificultate de a
se îmbraca și a se
dezbraca datorită
slăbiciunii
manifestată prin
apatie
– bolnavul să se
poată îmbrăca
și dezbraca
ajutat Rol autonom :
– am încurajat și ajutat
bolnavul să se îmbrace și să
se dezbrace – pacientul
participă cu
greutate la
schimbarea
pijamalelor

43
Nevoia de a
comunica
08.01 –
16.01.2020 – comunicare
ineficientă
datorită
patologiei
manifestată prin
neliniște – bolnavul să
comunice cu
echipa
medicală Rol autonom :
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat importanța
colaborării cu echipa
medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și începe
să comunice cu
personalul
medical
Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării
08.01 –
16.01.2020 – neputința
datorită stării de
boală
manifestată prin
apatie, tristețe – bolnavul să
fie preocupat
de recuperarea
capacităților
fizice Rol autonom :
– i-am explicat importanța
deciziilor și a încrederii ce
trebuie să o aibă și a stimei
de sine – bolna vul
dorește
însănatoșirea
Nevoia de a se
recrea 08.01 –
16.01.2020 – neplăcerea în a
efectua activități
recreative
datorită
anxietații
manifestată prin
inactivitate,
tristețe – bolnavul să își
depășească
starea anxioasă Rol autonom :
– am încercat sa înlătur
tristețea bolnavului – bolnavul
prezintă interes
pentru a se
recrea
Nevoia de a
învăța cum să
își păstreze
sănătatea
08.01 –
16.01.2020 – dificultate în a
invăța datorită
anxietății
manifestată prin
nesiguranță și
cunoștințe
insuficiente

– bolnavul să
aibă cunoștințe
despre boală Rol delegat :
– am discutat cu pacientul
despre regimul igieno –
dietetic recomandat de
medic
Rol autonom :
– i-am adus l -a cunoștință
pacientului importanța
repectării recomandărilor
medicale în vederea
însănătoșiri i

– bolnavul
manifestă
interes pentru
regimul
alimentar și
stilul de viață
adecvat

44

Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile
fundamentale după modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14
nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate
și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 2
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
12. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 31 22 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată
EVOLUȚIE : favorabilă

Bolnavul se externează cu următoarele recomandări: – regim igieno -dietetic:
hiposodat; fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool și băuturi carbogazoase. Se recomandă
fructe și legume proaspete.

45
– tratament medicamentos cu:
• Controloc 20 mg – 1 tb/zi
• Lagosa 1 cp/zi
• Stoptoxin Forte 1 cp/zi
• Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic și psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator (transaminaze
hepatice, electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare
viremie) și ecografie abdominală
CAZUL CLINIC NUMĂRUL II
NUME : M
PRENUME : R- L.
VÂRSTA : 58
OCUPAȚIA : Pensionar
DOMICILIUL : Sat. Logrești , Jud. Gorj
SEXUL : Feminin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 02.03.2020 , ora 22
DATA EXTERNĂRII : 17.03.2020
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Insuficiență cardiacă clasa funcțională 2/3
– Fibrilație atrială
MOTIVELE INTERNĂRII:
– stare generală alterată
– icter intens
– dureri abdominale, mărire în volum a abdomenului
– constipație
– scaun decolorat
– dispnee la efort mic, precordialgii

46
– edeme gambiene, palpitații
ISTORICUL BOLII:
Bolnava în vârstă de 58 ani este adusă cu salvarea la serviciul de urgență al
Spitalului Județean de Urgență Tg.Jiu iar din afirmațiile aparținătorilor reiese că aceasta a
acuzat dureri abdominale în urmă cu 3 zile, mărire în volum a abdomenului, icter intens,
astenie, greață, dispnee la efort mic, precordialgii, edeme gambiene, palpitatii, motiv pentru
care s -a solicitat salvarea. Pacienta nu cooperează.
În serviciul de Urgență este consultată de medicul cardiolog de gardă și de
medicul gastroenterolog și este internată în Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu – secția
Gastroenterologie și transferată apoi în secția ATI.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fără importanță
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice)
– Hepatită cronică din 2011
– Fibrilație atrială din 2012
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool
d) Comportare față de mediu: relativ bună
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: icterice
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru di n punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spațiul intercostal stâng
– zgomote cardiace aritmice
Aparat digestiv:
– ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație
DATE VARIABILE :
– temperatura: 36,8 grade Celsius

47
– puls: 85 bătăi/minut
– tensiune arterială: 110/60 mm Hg
– R: 24 resp/min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
Hemoleuc ograma: Hb=11 g/dl, Ht=34 %, Tr = 120.000 mmc VSH: 1h=8 mm, 2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl Uree: 50 mg/dl Creatinină: 1,3 mg/dl Bilirubina totală: 1,3 mg/dl Gama
GT: 102 U/L TGO=95 U/L
TGP=150 U/L Fosfatază alcalină: 175 U/L Amilază sanguină: 110 U/L Colesterol: 150
mg/dl Trigliceride: 65 mg/dl Ag HBs: negativ Anti HCV: pozitiv
Alte examinări :
Paracenteză : în scop diagnostic și terapeutic
Ecografie abdominală : Ficat mărit de volum cu structură neomogenă. CVP=14 mm.
Colecist cu perete dedublat cu sediment biliar. Rinichi drept, rinichi stâng fără dilatații
caliceale, fără calculi. Pancreas normal. Splenomegalie 13,5 cm cu splina accesorie de
aproximativ 1,5 cm cu dilatații venoase în hil. Lichid de ascită în cantitate mică, perihepatic,
perispelenic și în spațiul Douglas.
Endoscopie digestivă superioară :
– Esofag cu varice gr. II, stomac cu aspect de GPH ( gastropatie portal hipertensivă ) formă
severă. Pe fața anterioară a D1 două ulcerații de 0,4 cm . Reflux biliar.
Rx pul monar :
În câmpul pulmonar drept, reactivă lichidiană, ce se întinde până la nivelul intercostal C5.
Desen peribronhovascular discret accentuat pe stânga. Cord moderat mărit pe seama VS.
EKG – FA cu 85 bătăi /min. AQRS 0 grd, modificări difuze de repolariz are.
Tratament :
Pacienta este în tratament cu Peginterferon alfa-2a (Pegasys) – 180 p g/săptămână,
timp de 6 luni și Ribavirină 1000 mg/zi.
– Vitamina B1, B6, B12 – câte 1 fiola/zi
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% – 400ml/zi
– Furosemid 40 mg 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon /zi
– No-spa 2 ml 3 f /zi

48
– Arnetin 2 ml 3 f / zi
– Metoclopramid 2 ml 2 f/ zi
– Digoxin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1 f/zi
– Diazepam 10 mg 1 tb /seara

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 02.03 – 17. 03.2020 Data Nevoi
fundamentale Diagnostic
nursing Obiective Intervențiile asistentei
medicale în mod
autonom și delegat
Evaluare 02.03 –03.03.2020 COMPARTIMENT ATI Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație – dispnee
datorită
dezechilibrului
hidroelectrolitic
manifestată prin
tahipnee – reechilibrarea
hidro
electrolitică
– pacienta să
respire normal
în termen de 2
zile – se asigura confortul și
o poziție care să asigure
o bună respirație
– am administrat
medicația indi cată de
medic :
– Vitamina B1, B6, B12 –
câte 1 f/zi
– Arginină -sorbitol -250
ml/zi soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% –
400ml/zi
– Digoxin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1
fiola/zi
– Furosemid 40 mg – 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 %
500 ml
-1 flacon /zi
-No-spa 2 ml 3 f /zi
-Arnetin 2 ml 3 f / zi bolnava este
tahipneică
P=85puls/min
TA=110/60mmHg
R=24/min
Hemoleucograma:
Hb=11 g/dl, Ht=34 %,
Tr=120.000 mmc
VSH: 1h=8 mm,
2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl
Uree: 50 mg/dl
Creatinină: 1,3 mg/dl
Bilirubina totală: 1,3
mg/dl
Gama GT: 102 U/L
TGO=95 U/L
TGP=150 U/L
Fosfatază alcalină: 175
U/L
Amilază sanguină: 110
U/L

49
– Metoclopramid 2 ml 2
f/ zi
– am recoltat analizele
medicale recomandate
de medic Colesterol: 150 mg/dl
Trigliceride: 65 mg/dl
Ag HBs: negativ
Anti HCV: pozitiv
Nevoia de a
bea și a mânca alimentatie
inadecvata
datorită alterarii
parenchimului
hepatic
manifestata prin
greata, varsaturi -bolnava sa
repecte
regimul
igieno -dietetic

-sa nu aiba
greata și sa nu
manance în
termen de 4 -5
zile -am explorat preferintele
bolnavei în ce priveste
alimentatia
-am administrat
tratamentul
medicamentos -bolnava nu se
acomodeaza regimului
igienicodietetic,
prezinta greturi
Nevoia de a
elimina -eliminare
inadecvata
datorită
procesului
patologic,
manifestata prin
oligurie,
varsaturi -bolnava sa nu
mai verse în
termen de 24
ore și sa isi
reia diureza
normala în
termen de 3 -4
zile -am rehidratat bolnava

-am masurat cantitatea
de urina în 24 de ore

-am adminstrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat 700
ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie
datorită starii de
boala
manifestata prin
somn agitat,
treziri frecvente -bolnava să
doarmă bine și
să se
odihnească în
termen de 24
ore. -am linistit bolnava din
punct de vedere psihic; –
-am asigurat liniștea;
-am administrat la
indicația medicului
Diazepam 10 mg 1tb
seara -bolnava este
nelinistita, doarme
avand somnul
fragmentat
Nevoia de a
evita
pericolele vulnerabilitate
fata de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare bolnava sa fie
reechilibrata în
24 de ore rehidratarea
hidroelectrolitica,
asigurarea igienei
personale și în salon bolnava incearca sa se
hidrateze

50

04.03.2020 COMPARTIMENT ATI Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație Dispnee
datorită
ascitei -reechilibrarea
hidroelectro –
litica ;
-pacienta sa
respire normal
în termen de
24ore – se alimenteaza
pacienta cu lichide reci
în cantitate mica și des
– se asigura confortul și
o pozitie care sa asigure
o buna respiratie;
– am administrat
medicatia indicata de
medic bolnava este
tahipneică
P=76puls/min
TA=110/60mmHg
R=20/min
Nevoia de a
bea și de a
mânca alimentatie
inadecvata
datorită alterarii
parenchimului
hepatic
manifestată prin
greață, vărsături – bolnava să
repecte
regimul
igieno –
dietetic;
– să nu aiba
greață și să nu
mănânce în
termen de 3 -4
zile – am explicat bolnavei
regimul igienodietetic
– am administrat des
ceai rece pec ale orală
-am explorat preferințele
bolnavei în ce privește
alimentația
– am administrat
tratamentul
medicamentos bolnava nu se
acomodeaza regi –
mului igienodietetic,
prezinta greturi
Nevoia de a
elimina -eliminare
inadecvata
datorită
procesului
patologic
manifestata prin
oligurie
varsaturi – bolnava sa nu
mai verse în
termen de 24
ore și să iși
reia diureza
normală în
termen 2 -3 zile – am rehidratat bolnava

– am masurat cantitatea
de urina în 24 de ore

– am adminstrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat 900
ml
Nevoia de a se
mișca și de a
avea o bună
postură dificultate la
deplasare
datorită
patologiei
manifestata prin
atonie
musculara -bolnava sa se
poată deplasa
singură -am invatat -o sa pastreze
repausul fizic și psihic bolnava se deplaseaza
singură

51
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie
datorită starii de
boala,
manifestata prin
somn agitat,
treziri frecvente – bolnava să
doarmă bine și
sa se
odihneasca – am linistit bolnava din
punct de vedere psihic;
am asigurat linistea
– am administrat
Diazepam 10 mg 1 tb
/seara bolnava este linistita,
doarme avand somnul
linistit
Nevoia de a se
îmbrăca și a se
dezbrăca dificultate de a
se imbraca și a
se dezbraca
datorită
slabiciunii
manifestata prin
apatie – bolnava să se
imbrace
singură -am incurajat -o și am
ajutat -o sa se imbrace și
sa se dezbrace bolnava se imbraca cu
greutate
Nevoia de a fi
curat, îngrijit
și de a proteja
tegumentele dificultatea de a
fi ingrijita
datorită
slabiciunii
manifestata prin
dezinteres – bolnava sa se
ingrijeasca
singura – rehidratarea bolnavei;
– incurajarea bolnavei bolnava se ingrijeste
singura
Nevoia de a
evita
pericolele vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare -bolnava să fie
reechilibrată -rehidratarea
hidroelectrolitica ;
– asigurarea igienei
personale și în salon bolnava incearca să se
ingrijească și să se
rehidrateze
Nevoia de a
comunica
comunicare
ineficientă
datorită
dezechilibrului
manifestată prin
neliniste -bolnava sa
comunice cu
echipa
medicala – am linistit bolnava;
– i-am explicat
important a colaborarii
cu echipa medicală ;
– am antrenat -o în
discuție bolnav a este linistită și
comunică cu
personalul și cu ceilalti
pacienti

52
Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării neputință
datorită
dezechilibrului
manifestată prin
apatie, tristete – bolnava să
fie preocupată
de recuperarea
capacitatilor
fizice – i-am explicat
importanț a deciziil or și a
increderii ce trebuie să o
aibă și a stimei de sine bolnava face aprecieri
obiective
Nevoia de a se
recrea neplacerea în a
efectua activitaț i
recreative
datorită
anxietatii
manifestata prin
inactivitate,
tristete – bolnava să nu
fie tristă, să se
poată recrea – am explorat placerile
pacientei în activitatile
recreative
– am incercat sa inlatur
tristetea bolnavei bolnava prezintă
interes pentru a se
recrea
Nevoia de a
învăța cum să
își păstreze
sănătatea dificultate în a
învăț a datorită
anxiet atii
manifestată prin
nesiguranță și
cunoștinț e
insuficiente – bolnava să
aibe cunoștințe
despre boală – am explorat nevoile de
cunoastere ale bolnavei ;

– am discutat cu bolnava
despre boală bolnava citește brosuri
și este interesată să se
documenteze despre
regimul alimentar 05.03. 2020 – 17.03.2020 Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație dispnee pacienta să
respire normal – se alimenteaza
pacienta cu lichide reci
în cantitate mica și des
– se asigura confortul și
o pozitie care sa asigure
o bună respiraț ie
– am adm inistrat
medicația indicată de
medic bolnava respiră bine
P=72puls/min
TA=115/65mmHg
R=18/min

53
Nevoia de a
bea și a mânca alimentație
inadecvată
datorită alterarii
parenchimului
hepatic – bolnava să
repecte
regimul
igieno -dietetic

– să nu aibă
greata și să
manâ nce
regim – am explicat bolnavei
regimul igieno -dietetic

– am adminis trat des
ceai rece pe cale orală

– am explorat
preferințele bolnavei în
ce privește alimentaț ia

– am administrat
tratamentul
medicamentos bolnava nu se
acomodează
regimului igieno –
dietetic,

prezintă greț uri
Nevoia de a
elimina eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic
manifestată prin
oligurie
varsă turi – bolnava să nu
mai verse și să
iși reia diureza
normală în
termen 1 -2 zile – am rehidratat bolnava

– am mă surat cantitatea
de urina în 24 de ore

– am adminstrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat
1100 ml

54
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și a avea o
buna circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și
hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se
odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea
o buna postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și
dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine
temperatura corpului în limite
normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine
tegumentele curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu
semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica
religia 1 1 1 1

55
Evoluție – favorabilă
Recomandare :
– tratament permanent la domiciliu cu:
– Lagosa 150 mg 2 drajeuri /zi
– Fortificat forte 750 mg capsule 2/zi
– Omez 20 mg 1cp /zi
– Durex 1 cp / 2 zile
– Metoprolol 5 mg 1 cp / zi
– fără alcool și tutun
– evită eforturile fizice, stresul
– dietă fără grăsimi, prăjeli, conserve
– se recomanda fructe și legume proaspete
– control de specialitate la 3 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice
electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare viremie) și ecografie
abdominală

CAZUL CLINIC NUMĂRUL III

Nume : L.
Prenume : A
Vârsta : 60 de ani
Sex: Masculin
Ocupația: Administrator
Domiciliu : Mun. Târgu Jiu, Jud. Gorj
Data internării : 03.02.2020
Data externării : 07.02.2020
Diagnostic la internare :
Ciroză hepatică de etiologie etanolică. Ulcer varicos gambă dreaptă infectat
Diagnostic la 72 ore :
Ciroză hepatică de etiologie etanolică decompensată portal și parenchimatos
Insuficiență cardiacă clasa III NYHA
Cardiomiopatie toxică
Ulcer varicos gambă d reaptă infectat

56
Diagnostic la externare : Decedat
Cauza directă : Stop cardio -respirator
Stări morbide inițiale : Insuficiență cardiacă clasa III NYHA, obezitate morbidă
Alte stări morbide importante :
Insuficiență circulatorie
Insuficiență hepatică
Insuficiență renală acută
Septicemie
Insuficiență neurologică
Motivele internării :
– febra (38 C)
– alterarea starii generale
– dureri abdominale
– senzație de greață
– frison
– dispnee
– edeme masive ale membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei drepte –
eritem
– leziuni cu pierdere de substanta acoperite de secretii pultacee la nivelul gambei
drepte
Antecedente heredo -colaterale : fără importanță pentru starea actuală
Antecedente personale : ciroza hepat ica de etiologie etanolica (2016 ) în ev oluție
decompensată portal și parenchimatos, HTA, ICC cls.III NYHA, cardiomiopatie toxica.
Condiții de viață și de muncă : salariat, locuiește singur, consumator cronic de alcool,
fumător nu respectă regimul igienodietetic de protecție hepatică și cardiacă și tratamentul.
Istoricul bolii:
Pacientul cunoscut ca etilic, este găsit în starea gravă de către fiul lui în dimineața
zilei de 03.02.2020 și este prezentat la camera de gardă.
Este internat pe sectia Gastroenterologie – transferat în ATI
EXAMENUL CLINIC:
Talie – 180 cm
Greutate – 130 kg
– stare generală gravă, obezitate morbidă,
– febril ( T= 38°C);

57
– facies suferind;
– icter sclerotegumentar;
– tegumente palide, steluțe vasculare diseminate, numeroase leziuni pustuloase la
nivelul tegumentului abdomenului și membrelor inferioare
– leziuni cu pierdere de substanță la nivelul gambei drepte;
– edeme ale membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei drepte;
– murmur vezicular diminuat bilateral.
TA= 160/80 mmHg, AV= 100/min,
– semnul Homans pozitiv la nivelul membrului pelvin drept, impotență locală
funcțională;
– abdomen mărit de volum, ascită în cantitate mare, tranzit intestinal încetinit (un scaun
la 5 zile);
– ficatul și splina nepalpabile din cauza lichidului de ascită în cantitate mare;
– tremor, somnolenta.
Examene de specialitate:
Rx. Pulmonar: fără focare congestive, desen hilar și infrahilar accentuat
bilateral, cord global mărit.
Radiografia abdominala simplă :
– fără nivele hidroaerice, fără pneumoperitoneu, aerocolie marcată.
Ecografie abdominală :
– ecostruc tura granulară, ecogenitate crescută, aspect marcat steatozic,
– rinichi de dimensiuni normale;
– lichid liber în cantitate mare perihepatic, în spațiul Morisson, intersplenorenal,
perisplenic, Douglas, interileal;
– splină marită în dimensiuni(18 mm);
EKG:
– ritm sinusal, frecvența : 100/min, axul QRS la + 30°, modificări difuze de
repolarizare ( unda T aplatizată în teritoriul inferior, segment ST subdenivelat
aproximativ 0,6 mm în teritoriul lateral).
Laborator:
– trombocitopenie (81 000/mmc),
– sindrom de colest aza (fosfataza alcalina: 503,7 U/l, BT= 120,60 mmol/l, BD=
71,3mmol/l);
– citoliza hepatica (GPT= 70 U/l, GOT= 120 U/l);

58
– sindrom inflamator: (VSH= 80 mm/h, Proteina C reactiva pozitiva);
– indicele de protrombina= 25,5%, INR= 2,5;
– titru ASLO= 509 U/ml;
– paracenteza exploratorie – negativa;
MEDICAȚIA 05.02 – 07.02.2020
Miofilin 10 ml x3/zi
Penicilină 1.000.000 U.I/6h
Metoclopramid 10 mg -1/zi
Bromoval -1/zi
ACC 3 ml 2/zi
X-Presol 5 mg -2/zi
Diurex 50 mg -3/zi
Teotard -3/zi
Algocalmin – 1g/2ml x 2/zi
NaCl 0.9% – 2/zi
Glucoză 5% – 3/zi
Ringer – 500mlx2/zi
Perfalgan – 100ml 2/zi
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING 03.02 – 07.02.2020

Data Nevoia
fundamentală
afectată Problema
de
dependență
Obiective Intervenții proprii
și delegate
Evaluare
03-05.02.2020

Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație -dispnee,
tuse
productivă,
anxietate,
expectorație
mucopurulen
tă

– hipertermie
-pacientul să
respire fără
dificultate

– pacientul nu
este receptiv

– pacientul să
prezinte o
temperatură
corporală în
limite norale

-reechilibrare -Învaț pacientul să
facă exerciții
respiratorii

-educ pacientul să
tușească și să
expectoreze

-învaț pacientul să
încerce să
diminueze
cantitatea de alcool,
apoi să renunț e

-administrez
medicația
-dispneea se
Ameliorează

-pacientul
expectorează
cu success

-pacientul nu
este receptiv

59

03-05.02. 2020 – Nevoia de a
bea și de a
mânca – greturi,
vărsături
-pacientul să
nu prezinte
greturi
/vărsături
– pacientul să
Prezinte
micțiuni
fiziologice – alcătuiesc
pacientului
un regim
alimentar
hiposodat,
hipocaloric,
semilichid
-pacientul
este de
acord cu
regimul
alimentar
03-05.02. 2020 -Nevoia de a
elimina -oligurie – administrez
tratamentul
diuretic – Funcția
renală se
degradează
03-05.02. 2020 – Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură – dificultate
în a se mișca
– edeme – mobilizarea
pacientului
– diminuarea
edemelor – ridic
pacientul la
marginea
patului
– administrez
tratamentul
diuretic – pacientul
refuză
mobilizarea
– Nevoia de a –
și menține
temperatura
corpului în
limite normale – hipertermie
– hiperpirexie – reducerea
temperaturii
la limitele
normale
– administrez
antibiotice – inițial
febra se
reduce apoi
devine
hiperpirexie
urmată de
instalarea
sepsisului
-Nevoia de a fi

curat și a

proteja

tegumentele și

mucoasele
– leziuni cu
potențial de
complicații –
sepsis – tratarea
plăgilor,
prevenirea
complicațiilor – efectuez
toaleta și
pansamentul
plăgii – pacientul
devine
septic

60

CAZUL CLINIC NUMĂRUL IV
NUME : M.
PRENUME : C.
VÂRSTA : 48 ani
OCUPAȚIA : Șomer
DOMICILIUL : Sat. Brătuia, Jud. Gorj
SEXUL : Feminin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 25.05.2020
DATA EXTERNĂRII : 03.06.2020
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
MOTIVELE INTERNĂRII :
-dureri abdominale,
-mărire în volum a abdomenului
– icter intens;
ANAMNEZA :
a) Antecedență heredo -colaterale: fără importanță;
06.02.2020 –
07.02.2020 -Nevoia de
a respira și
a avea o
bună
circulație -hipotensiune
arterial
– stop
cardiorespirator
-reechilibrare

-reanimare

-transfer
pacientul în
secția A.T.I.
– ajut
medicul la
resuscitarea
cardio –
respiratorie
-Starea
pacientului
devine
critică

-Pacientul
decedează

61
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice);
– Rujeolă în copilărie;
– Apendicectomie la 10 ani;
– Menarhă la 13 ani;
– Ciclu regulat.
c) Condiții de viață și de muncă: – corespunzătoare;
d) Comportare față de mediu: – bună.
ISTORICUL BOLII :
Pacienta prezintă dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal, grețuri,
astenie fizică și psihică, inapetență, motiv pentru care s -a internat în Spitalul Județean de
Urgență Tg. Jiu – secția Gastroenterologie și transfertă apoi în secția ATI.
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: palide
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru din punc t de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spațiul intercostal stâng
– zgomote cardiace ritmice
Aparat digestiv:
– ficat de 4 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație.
Aparat renal:
– loje renale libere
DATE VARIABILE :
-temperatura: 37,1 grade Celsius
-puls: 80 bătăi/minut
-tensiune arterială: 130/65 mm Hg
-scaun: 1 la 2 -3 zile
– diureza : 1200 ml
-apetit: diminuat
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
Hemoleucograma: – Hb=13.2gr%, Ht=40%, Tr =112.000

62
VSH: 1h=3mm, 2h=7mm
Glicemie: 90 mg%
Uree: 26mg%
Bilirubina totală: 0, 59 mg/dl
TGO=84 UI/I
TGP=150 UI/I
Fosfataza alcalină: 142 U/L Amilaza sanguină: 8 U/L Colesterol: 199 mg/dl
Trigliceride: 70 mg/dl Ag HBs – negativ Ac anti VHC – pozitiv
ALTE EXAMINĂRI :
Puncția biopsică evidențiază hepatita cronică HAL 8 și Ag HBS negativ.
Ecografie abdominală: ficat cu contur neregulat, ecostructură microgr anulară,
hiperecogenă, neomogenă. Colecist cu pereți îngroșați . VP= 11 mm. CBP = 7 mm.
Rinichi cu IP păstrat. Splină cu ax lung = 134 mm. Vezică urinară normală.
Rx pulmonar: desen peribronhovascular accentuat pe dreapta, transparență
pulmonară diminuată. Reacție lichidiană în sinusul costofrenic cu tendința la
închistare.Cord în limitele vârstei.
Endoscopie digestivă superioară: esofag cu varice esofagiene gr. III . Stomac
cu mucoasă cu aspect de gastropatie portal hipertensivă (GPH ) formă medie și o
ulcerație de 0,4 cm la nivelul feței anterioare a antrului. D1 și D2 fără modificări.
TRATAMENT :
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă / zi
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulcolax 5 mg – la nevoie 2 tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă – 1 flacon /zi
– Glucoză 5% – 500ml/zi
– No-spa 2 ml 2 fiole / zi
– Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml 1 fl /zi
– Ampicilină 1 g la 8 ore i.v
– Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
– Etamsilat 2 ml 1 fiolă / zi
– Controloc 40 mg 1fiolă /zi

63
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 25.05 – 03.06.2020
Nevoia
fundamentală Problema
de
dependență Obiective Intervențiile asistentei
medicale în mod autonom și
delegat Evaluare
Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație – dificultăți
respiratorii
datorită
ascitei și
anemiei. –
ameliorarea
dispneei.
– evacuarea
lichidului de
ascită. – asigurarea unui microclimat
favorabil
– ajut bolnava să adopte o poziție
(cu trunchiul mai ridicat) care să –
i amelioreze dispneea
– încurajez bolnava să se
alimenteze
– regim de cruțare hepatică
– reechilibrare hidroelectrolitică
și acido -bazică
– pregătesc fizic și psihic
pacienta pentru puncția
abdominală,
– administrez tratamentul
recomandat de către medic.

– pacienta internată
în ATI cu o stare
precomatoasă nu
cooperează
-riscul
deteriorării
stării
generale. -recăpătarea
stării de
sănătate – respect regulile de asepsie în
efectuarea tehnicilor de
investigație și tratament
– respect circuitele
intraspitalicești pent ru a preveni
transmiterea bolii ;
– urmăresc Funcțiile vitale și
vegetative și le consemnez în
foaia de temperatură la fiecare
15 minute
– recoltez produse biologice și
patologice pentru examenul de
laborator: Hemoleucograma, Hb, -pacienta nu
prezintă agravarea
bolii.
– Hemoleucograma:
– Hb=13.2gr%,
Ht=40%,
Tr=112.000
– VSH:
1h=3mm,2h=7mm
-Glicemie: 90 mg%
-Uree: 26mg%
-Probe hepatice:

64
Ht, Tr,VSH, Glicemie, Uree,
Bilirubina totală, TGO, TGP,
Fosfataza alcalină, Amilaza
sanguină, Colesterol,
Trigliceride, Ag HBs – negativ,
Ac anti VHC – pozitiv
– respect și asigur igiena generală
și individuală în salon și secție.
– asigur lenjerie de pat și corp
curate, schimbată oride câte ori
este nevoie
– administrez medicație
antispastică, hepatolitică și
hepatoprotectoare, antivomică
prescrisă de medic respectând
doza și ritmul.
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă /
zi
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulcolax 5 mg – la nevoie 2
tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi
soluție perfuzabilă – 1 flacon /zi
-Glucoză 5% – 500ml/zi
-No-spa 2 ml 2 fiole / zi
-Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
-Clorură de sodiu 0,9 % 500
ml 1 fl /zi
-Ampicilină 1 g la 8 ore i.v -Bilirubina totală:
0,59 mg/dl
-TGO=84 UI/I
-TGP=150 UI/I
-Fosfataza alcalină:
142 U/L
-Amilaza sănguină:
8 U/L
-Colesterol: 199
mg/dl
-Trigliceride: 70
mg/dl
Ag HBs – negativ
Ac anti VHC –
Pozitiv

65
-Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
-Etamsilat 2 ml 1 fiolă / zi
-Controloc 40 mg 1fiolă /zi

Nevoia de a se
alimenta – deficit
alimentar. – să se poată
alimenta și
hidrata
normal. – explic pacientei necesitatea
menținerii repausului digestiv
până la dispariția simptomelor.
– supraveghez și asigur necesarul
hidric și alimentar corespunzător
(sucuri proaspete, ceaiuri, fructe,
compoturi, dulceață, biscuiți,
pâine prăjită, supe, zarza vat).
– administrez medicație
antispastică și antivomă,
respectând,doza și medicația. -pacienta începe
să coopereze cu
echipa medicală
din ATI
– pacienta înghite
ceaiurile
administrate cu
lingurita de
asistenta medicală
– anxietate -recăpătarea
forțelor
fizice. – discut cu pacienta, o încurajez,
îi explic și caut să o conving că
îngrijirile primite vor fi bune,
echipa de intervenție este foarte
bună, este competentă.
– instalez bolnava într -un salon
cu bolnave cu aceeași afecțiune. -pacienta
comunică,
acceptă îngrijirile
medicale.
Nevoia de a
elimina eliminări
defectuoase – normaliza –
rea
eliminărilor – discut cu pacienta și îi explic să
nu se impacienteze pentru că
starea respectivă este tranzitorie,
respectând regimul igieno –
dietetic în câteva zile eliminările
se vor normaliza.
-administrez medicație
antispastică. -tranzitul intestinal
se reia.
-pacienta prezintă
stare de bine și va fi
transferata pe secția
Gastroenterologie

66
Nevoia de a -și
păstra postura Deficit al
posturii. -să se poată
deplasa
normal. – explic pacientei necesitatea
menținerii repausului la pat în
poziție de decubit dorsal.
– asigur pat cu somieră comodă,
lenjerie curată, salon aerisit.
-îi facilitez bolnavei activități
recreative ( reviste și ziare). – pacienta acceptă
și colaborează.
Nevoia de a se
odihni Crește
necesitatea
odihnei
diurne și
nocturne – revenirea
la starea
fiziologică
dinaintea
bolii. – instalez pacienta într -un salon
liniștit, bine aerisit, cu
semiobscuritate, pat comod.
– mențin liniștea estompând
zgomotele din timpul activității
diurne ( curățenie, administrarea
mesei, a tratamentului)
– administrez med icație sedativă
respectând doza și ritmul prescris
de medic. -pacienta se
odihnește suficient.
Nevoia de a -și
păstra
tegumentele
integre Dificultatea
menținerii
tegumente –
lor curate. -să-și poată
menține
tegumentele
și mucoasele
curate. – asigur condiții pentru
efectuarea toaletei generale și
locale respectând regulile de
asepsie, obiecte de toaletă
proprii, dezinfectate după fiecare
folosire. -tegumente și
mucoase curate și
integre.

67
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 3 2 1 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate
și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 2 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 33 24 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată

EPICRIZĂ
Pacienta M.C. sex feminin , de 48 ani din Bratuia, Gorj se prezintă în serviciul de
urgență al Spitalului Județean Tg Jiu cu dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal,
grețuri, astenie fizică și psihică, inapetență motiv pentru care este internată î n Secția
Gastroenterologie și apoi transfertă în ATI deoarece starea ei se agrava.

68
Pacienta a fost monitorizată timp de 3 zile în sectia ATI , apoi starea fiind mai bună
a fost transferata din nou pe sectia Gastroenterologie.
După efectuarea analizelor de sânge, Rx pulmonar, Endoscopie digestivă
superioară, se institue tratament corespunzător iar pacienta răspunde bine , acuzele pentru
care s – a internat fiind rezolvate.
Evoluție – bună cu tratament permanent la domiciliu cu:
– Lagosa 2/zi
– Esențiale 2/zi
Recomandare
– tratament prescris
– regim alimentar
– fără alcool
– fără tutun
– repaus fizic și psihic
– control la 3 luni , transaminaze hepatice, electroforeza și dozare viremie
– control intr -o clinica specializată în vederea ligaturării varcelor esofagiene

CAZUL CLINIC NUMĂRUL V
NUME : D.
PRENUME : D.
VÂRSTA : 53 ani
OCUPAȚIA : Mecanic
DOMICILIUL : Sat Cornești, Jud. Gorj
SEXUL : Masculin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNĂRII : 03.04. 2020
DATA EXTERNĂRII : 13.04.2020
DIAGNOSTIC LA INTENARE :
– Ciroză hepatică etanolică
– Bronhopneumopatie acută
– Insuficiență cardiacă

69
MOTIVELE INTERNĂRII :
– astenie
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee
– tuse seacă
ISTORICUL BOLII :
Pacientul, cunoscut cu etilism cronic, este adus la solicitarea familiei cu salvarea, în data
de 03.04.2020 la camera de gardă, în stare gravă și este internat în urma consultației, pe
secția Gastroenterologie.
ANAMNEZA :
a) Antecedente heredo -colaterale: fară importanță
b) Antecedente personale:
– operație de ulcer duodenal în 2010
– bronșită cronică din 2013
– ciroză etanolică din 2016
– hipertensiune arterială stadiul I din 2012
c) Condiții de viață și de muncă:
– consumă alcool în mod regulat
– fumează
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: normale
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteo -articular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, HTA stadiul I
Aparat digestiv: ficat la 3 cm sub rebordul costal, abdomen destins, sensibi l la palpare
Aparat renal: loje renale libere
DATE VARIABILE :
– temperatura: 37,1 grade Celsius

70
– puls 92 bătăi / minut
– tensiunea arterială 150 / 70 mmHG
– R: 22 resp. / min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
Hemoleucogramă: Hb = 12 g/dl, Ht = 42 %, Tr = 240000
VSH 1h = 4 mm, 2h = 8 mm Glicemie 91 mg% Uree 52 mg/dl
Creatinină 1,3 mg/dl
TGO 101 U/L
TGP 142 U/L
GGT 50 U/L
Bilirubina totală 0,8 mg/dl
Amilaza sanguină 79 U/L
Fosfatază alcalină 129 U/L
Colesterol 191 mg/dl Trigliceride 87 mg/dl Ag HBs negativ Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI :
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură micronodulară; CVP = 12 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi, re lativ cu
aspect normal; splina mărită cu axul lung 135 mm; lichid de ascită prezent în cantitate
mică.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2, stomac cu aspect de GPH
(gastropatie portal hipertensivă) formă ușoară; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord ușor mărit de volum.
EKG: ritm sinusal 92/min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
TRATAMENT :
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furo semid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.

71
– Gentamicină 80 mg 1f/12h
– Enalapril 10 mg 1cp/zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 03.04 – 13.04.2020

Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație – dificultăți
respiratorii
datorită anemiei
și a
bronhopneumo –
patiei – pacientul să
respire normal,
spontan
(ameliorarea
dispneei) Rol delegat:
– oxigenoterapie
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO:
– Vitamina B1, B6,
B12 – câte o fiolă pe
zi
– Glucoză 20 % –
400 ml/zi
– Arginină -sorbitol
– 250 ml/zi soluție
perfuzabilă
– Furosemid 450 mg
– 2 f/zi
– Clorură de sodiu
0,9 % 500 ml – 1
flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2
ml – 2f/zi – pacientul
internat în
stare alterată,
nu cooperează
și prezintă:
puls 92 bătăi /
minut,
tensiunea
arterială 150 /
70 mmHG, R:
22 resp. / min

72
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Gentamicină 80 mg
1f/12h
– Enalapril 10 mg
1cp/zi
Rol autonom:
– asigurarea unui
microclimat favorabil în
salon
– ajut bolnavul să adopte o
poziție care să îi amelioreze
dispneea (cu trunchiul mai
ridicat)
– încurajez bolnavul să se
alimenteze
– monitorizez și notez în FO
Funcțiile vitale
– recoltez sânge pentru
analizele de laborator:
Hemoleucogramă: Hb, Ht,
Tr,
VSH, Glicemie,Uree,
Creatinină l
TGO,TGP, GGT,
Bilirubina, Amilaza
sanguină, Fosfatază alcalină,
Colesterol, Trigliceride, Ag
HBs, Anti HCV
Nevoia de a
bea și a
mânca – dezechilibru
hidroelectrolitic
cauzat de
vărsături, durere – pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic,
hidratat și
alimentat
corespunzător Rol delegat :
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO
Rol autonom:
– am explicat pacientului
necesitatea hidratării și
alimentării corespunzătoare
– am prins o linie venoasă
– am montat perfuzie cu
soluții electrolitice conform
FO
– am notat în FO cantitatea
de soluție administrată
– am efectuat bilanțul hidric – pacientul este
hidratat
parenteral prin
perfuzie și
prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal
Nevoie de a fi
curat, – dificultatea în a –
și acorda – pacientul să
prezinte în Rol delegat:
– asigur obiecte de toaletă – tegumente și
mucoase

73
îngrijit, de a
proteja
tegumentele
și mucoasele îngrijiri de
sănătate și igienă
datoriă stării
generale alterate perioada
spitalizării
tegumentele și
mucoasele curate proprii, dezinfectate după
folosire
Rol autonom:
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei generale
și locale, respectând regulile
de asepsie curate și
integre
Nevoia de a
elimina – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata prin
oligurie, vărsături – bolnavul să nu
mai verse și sa își
reia diurez a
normală Rol delegat:
– am adminstrat tratamentul
medicamentos conform FO
Rol autonom:
– am rehidratat bolnavul -am
măsurat cantitatea de urină
în 24 de ore – bolnavul a
urinat 1200 ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni – insomnie
datorită starii de
boală manifestată
prin somn
agitat,treziri
frecvente – bolnavul să
doarmă bine și să
se odihnească în
termen de 24 ore Rol delegat:
– am administrat la indicația
medicului Diazepam 10 mg
1 tb seara
Rol autonom:
– am liniștit bolnavul din
punct de vedere ps ihic; am
asigurat liniștea – bolnavul este
neliniștit,
doarme având
somnul
fragmentat
Nevoia de a
avita
pericolele – vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare
– durere, posibil
risc de infecții
post paracenteză – bolnavul să fie
reechilibrat în 24
ore
– diminuarea
durerii
– pacientul să fie
liniștit Rol delegat:
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea
hidroelectrolitică conform
FO
– se administreaza
Algocalmin fiolă la
recomandarea medicului
pentru calmarea durerii Rol
autonom:
– se comunică cu pacientul
pentru a evalua intensitatea
durerii și a stării generale – bolnavul
încearcă să se
hidrateze
– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată
Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură – dificultate la
deplasare datorită
patologiei,
manifestată prin
atonie musculară – bolnavul să se
poată deplasa
singur Rol delegat:
– am ajutat bolnavul să facă
ușoare mișcări la marginea
patului, conform
recomandărilor medicului
Rol autonom:
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie curată, – pacientul
acceptă și
cooperează

74
salon aerisit
Nevoia de a
se îmbrăca și
a se dezbrăca – dificultate de a
se îmbraca și a se
dezbraca datorită
slăbiciunii
manifestată prin
apatie
– bolnavul să se
poată îmbrăca și
dezbraca Rol autonom:
– am încurajat și ajutat
bolnavul să se îmbrace și să
se dezbrace singur – pacientul
participă cu
greutate la
schimbarea
pijamalelor
Nevoia de a
comunica – comunicare
ineficientă
datorită
patologiei
manifestată prin
neliniște – bolnavul să
comunice cu
echipa medicală Rol autonom:
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat importanța
colaborării cu echipa
medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și
începe să
comunice cu
personalul
medical
Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării – neputința
datorită stării de
boală manifestată
prin apatie,
tristețe
– bolnavul să fie
preocupat de
recuperarea
capacităților fizice Rol autonom:
– i-am explicat importanța
deciziilor și a încrederii ce
trebuie să o aibă și a stimei
de sine – bolnavul
dorește
însănatoșirea
Nevoia de a
se recrea – neplăcerea în a
efectua activități
recreative
datorită anxietații
manifestată prin
inactivitate,
tristețe

– bolnavul să își
depășească starea
anxioasă Rol autonom:
– am încercat sa înlătur
tristeț ea bolnavului – bolnavul
prezintă
interes pentru
a se recrea
Nevoia de a
învăța cum să
își păstreze
sănătatea – dificultate în a
invăța datorită
anxietății
manifestată prin
nesiguranță și
cunoștințe
insuficiente – bolnavul să aibă
cunoștințe despre
boală Rol delegat:
– am discutat cu pacientul
despre regimul igieno –
dietetic recomandat de
medic, importanța renunțării
la alcool și tutun
Rol autonom:
– i-am adus l -a cunoștință
pacientului importanța
renunțării la alcool și tutun

– bolnavul
manifestă
interes pentru
regimul
alimentar și
stilul de viață
adecvat

75
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului
în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate și
integre 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 29 21 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată

EVOLUȚIE : favorabilă
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– regim igieno -dietetic: hiposodat, fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool, tutun
– tratament medicamentos cu:

76
ș Controloc 20 mg – 1 tb/zi
ș Lagosa 1 cp/zi
ș Esențiale Forte 1 cp/zi
ș Enalapril 10 mg 1 cp/zi
ș Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic si psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice,
electroforeza, colesterol, triglice ride, uree, creatinină și dozare viremie) și ecografie
abdominală

77
CONCLUZII
1. Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este de 45 -54 de
ani, cu un număr de 118 (63, 44%) de cazuri.
2. Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27% din
totalul pacienților studiați.
3. Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu
un număr de 96 (51,61%) de cazuri.
4. Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul m asculin, 117
(62,90%) cazuri din totalul numărului de pacienți studiați.
5. Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 (65,05%) de cazuri din
lotul studiat.
6. Asistentul medical este pregătit pentru promovarea sănătății, prevenirea
îmbolnăvirilor, în grijirea paciențiilor fizic, mental, a celor cu deficiențe, indiferent de vârstă
în orice unitate sanitară sau în orice situație la nivel de comunitate.
7. În îngrijirea bolnavului asistentul medical este obligat să -l supravegheze
pentru a putea observa orice modificare care apare în vederea inițierii măsurilor de nursing
corespunzătoare.
8. Educarea pacientului în ceea ce privește regimul de viață, tratamentul
dietetic, medicamentos, în cadrul sarcinilor de serviciu încadrate în educația sanitară îi revine
tot asistentului medical.
9. Trebuie inițiat și stabilit un plan complex de îngrijire pentru fiecare bolnav în
parte, care să cuprindă îngrijirea curentă a bolnavului, planul de investigație și măsuri
terapeutice.
10. Un impact mare asupra bolnavului îl are schimbarea modului de viață, mai
ales în ceea ce privește regimul igieno -dietetic, fapt pentru care asistentul medical trebuie
să-i ofere tot sprijinul.
11. Munca în echipă, comunicarea medic – asistent medical – pacient are cele mai
bune rezultate, putându -se astfel ini ția cele mai bune măsuri și diagnostice nursing pentru
bolnavul cu ciroză hepatică.

78

BIBLIOGRAFIE
1. C. Voiculescu; I.C. Petricu -Anatomia și fiziologia omului – I-Ed. Medicala,
Bucuresti 1971;
2. M. Ifrim, Gh. Niculescu – Compendiu de anatomie – Ed. Stiintifica și Enciclopedica,
Bucuresti 1988;
3. R.Paun – Terapeutica medicala – Ed. Medicala , Bucuresti 1982;
4. A. Paunescu Podeanu – Baze clinice pentru practica medicala – Ed. Medicala ,
Bucuresti 1986;
5. Gh. Mogoș, Alexandru Ianculescu – Compendiu de anato mie și fiziologie – Ed.
Științifică, București 1984;
6. Tiberiu Moldovan – Semiologie clinica medicala – Ed. Medicala, Bucuresti 1993;
7. St. Suteanu – Actualitati în medicina interna – Ed. Medicala, Bucuresti 1988;
8. Gh. Mogos – Mica enciclopedie de boli intern e – Ed stiintifica și Enciclopedica ,
Bucuresti 1988;
9. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 1991,
Copenhaga – Danemarca
10. Mihai Belascu – Tratamentul bolilor cornice în medicina interna – Ed. Dacia , Cluj
1988;
11. Leonard D. Domnisoru – Medicina interna – Ed. Gr.T.Popoa, Iasi 2006
12. C. I. Negoita, Roman Vlaicu, D Dumitrascu – Clinica medicala -.- Ed. Didactica și
Pedagogica , Bucuresti 1983;
13. I Bruckner – Medicina interna – Ed. Medicala, Bucuresti 1980;
14. G. Mogos – Urgente in medi cina interna – Ed. Didactica și pedagogica Bucuresti
1978
15. Buligescu L. – Bolile ficatului , cailor biliare și pancreasului , Ed. Medicala Bucureti
1981;
16. Dumitrascu D. – Bolile aparatului digestiv , vol I, II Litografia Cluj Napoca 1981;
17. Fodor O. – Tratat elementar de medicina interna – ED. Dacia Cluj Napoca 1973;
18. Paun R., – Terapeutica medicala, ED. Medicala, Bucuresti 1982;
19. Stanciu C., – Gastroenterologie practica , vol. I, II ED. Junimea , Iasi, 1976,1979;
20. www.sfatulmedicului.ro

79
21. www.romedic.ro
22. www.esanatos.com
23. www.lifenatura.info
24. www.medicalplace.blogspot.com/2010/09/ficatul.html
25. www.diasan.ro/ciroza -hepatica
26. www.despreboli.ro/hepatologie -bucuresti/2018/ficatul -gras-steatoza -hepatica –
gradul -1923/attachment/cauzele -cirozei -2
27. www.fitness.vacationabroad.ru/ciroza -hepatica -alcoolica -ultima -faza

80